Definire Importanta Relatia dintre resursele naturale si dezvoltarea economica Clasificare a resurselor naturaleDEFINIREResursele naturale (doc Natiunilor Unite ) sunt acele substante si energii care pot sa intre in circuitul economic la un moment dat sau pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii.1. Caracter dinamic Ex.a. apa la inceput folosita pt alimentatie, ulterior pt navigatie, mai tarziu pt producerea de energie elctrica, apoi obtinerea de H2.b. Petrolul cea mai veche intrebuintare era folosit in Antichitate in constructii, apoi in E.M pt ungerea rotilor, in circuitul industrial in sec XIX; Romania deschizatoare de drumuri 1856 Ro prima tara care a inregistrat oficial o productie de petrol; in 1857 la Rifov, langa Ploiesti s-a dat in folosinta prima instalatie de rafinare a petrolului, realizata de un roman (Teodor Mehedinteanu); mai tarziu combustibil pt motorul cu ardere interna; mai tarziu utilizarea petrolului in ind. petrochimica.2. C. de interdependenta ex a. Resursele biosferei nu pot exista fara o resursa a hidrosferei/sau extraatmosferica (energia solara); lipsa vegetatiei pe anumite terenuri in panta conduce la degradarea unei resurse foarte imp solul.3. C. de dualitate privite strict ca apartententa la geosfere, resursele apartin mediului fizico-geografic. Pe de alta parte, avand in vedere utilizarea si valoarea economica putem spune ca ele sunt factori de productie, deci intra in sfera socio-economica.

IMPORTANTA

Nu putem concepe viata socio-economica fara utilizarea resurselor naturale. Astfel, nu putem avea energie fara a folosi combustibili fosili, surse ale hidrosferei, minereuri radioactive etc. Rolul resurselor naturale in alimentatia populatiei Rolul resurselor naturale in calitatea mediului Valorificarea unor resurse a determinat aparitia si dezvoltarea unor asezari sau a unor regiuni industriale (Ex. Orasul Aurului (Africa de S)- cel mai important centru economic din S Africii; exploatarea carbunelui Rin- Ruhr; Ro-huila)

RELATIA DINTRE RESURSELE UMANE SI DEZVOLTAREA ECONOMICA

Inca de pe vremea romanilor, un om de stiinta, Columnella, atrage pt prima oara atentia asupra acestei relatii. El a observat ca marirea efectivelor de animale a determinat scaderea suprafetelor forestiere ( prin cresterea suprafetelor de pasuni). In secolul XVII, Thomas Malthus intr-o lucrare celebra numita Eseu asupra populatiei, face o analiza intre cersterea demografica si consumul de alimente si are o concluzie pesimista: daca se va continua crederea demografica in ritmul care era atunci, omenirea nu va mai avea hrana necesara. In secolul XIX, tot un german Karl Marx sustine ca resursele stau la baza cresterii economice, dar utilizarea lor trebuie sa fie rationala. K.Marx care sustine refolosirea deseurilor.In secolul XX, un moment foarte important este prima criza mondiala a petrolului de la inceputul anilor `70 si probabil acel moment, 1973, se considera momentul in care ia sfarsit consumul de resurse ieftine. 1973 2 USD/bb (aproape 59,6l ) 20 USD.Clubul de la Roma au intrat cei mai cunoscuti oameni de stiinta din toata lumea; avea ca preocupare acel raport dintre resurse si dezvoltarea economica. Lucrari ale Clubului de la Roma: Lucrarea Limitele cresterii , cunoscuta sub denumirea de Raportul Meadows - analize a consumului de resurse; concluzie pesimista daca nu se incetineste cresterea econonimca , economica mondiala se va prabusi catre mijlocul secolului XXI datorita epuizarii unor resurse naturale importante. Recomandarea era ca toate statele lumii sa consume mai putine resurse. Lucrarea Omenirea la Raspantie cu doi coordonatori Mesarovic, Pestel; o abordare mai optimista, se recomanda cateva directii care ar duce la un echilibru intre consumul de resurse si cresterea economica. Recomandari: Numarul populatiei trebuie sa creasca intr-un ritm mai mic, scazut Cresterea urbana trebuie sa fie mai lenta Sursele energetice conventionale: petrol,carbune,gaz natural; sa fie treptat inlocuite cu energiile regenerabile: apelor, eoliana. Agricultura sa fie sustinuta de catre toate statele pentru asigurarea necesarului de hrana Crizele economice aparute la nivel regional pot sa influenteze economia globala Pentru rezolvarea acestora este necesara adoptarea unor solutii la nivel global. Urmatorii 200 ani sau Raportul Kahn. 1976 se face o impartire a istoriei economice.

Dezv ec.

Era post-ind2176Tranzitie de la soc.ind.la post.ind 19761776era industriala10 000 ani

Curs II . 26-29 mai verificare 1987 Viitorul nostru comun (Rap. Brundtland) . - aduce in discutie problema dezvoltarii durabile (cunoscuta sub expresia de dezvoltare sustenabila - ); estenta este urmatoarea: Se mai numeste si principiul echitatii intre generatii Dezv durabila presupune consumul de resurse naturale pentru a satisface nevoile generatiilor prezente fara a pune in pericol acelasi lucru pentru generatiile viitoare. S-au dezvoltat o serie de teorii privind dezoltarea durabila umana, urbana durabila, rurala durabila.Un punct culminant 1992 Rio a fost emis un document: Agenda 21 , prin care peste 100 sefi de stat se angajau sa puna in aplicare recomandarile din raportul Brundtland. Aceasta conferinta a fost reluata la Johannesburg, unde s-au reluat problemele de incalzire globala a atmosferei, pentru ca incalzirea globala este datorata consumului de combustibili fosili (carbune,petrol). In aceasta privinta avem de retinut 1990 se recomanda ca toate tarile sa pastreze in continuare acelasi nivel al emisiilor de gaze cu efect de sera. 1995 Alianta statelor insulare sprijinita si de alte state neinsulare (Bangld) sub nivelul marii, pericol sa dispara. 1997 Kyoto documentul s-a numit Protocolul de la Kyoto semnat la nivel inalt si care pentru prima oara in istorie a exprimat angajamente precise privind reducerea gazelor cu efect de sera. Prin acest protocol nu si-au luat angajamente economii destul de puternice (China, India) considerate tari in curs de dezvotare. Ca urmare, dupa cativa ani SUA au refuzat sa mai respecte acest protocol, motivand libertatea Chinei. In cativa ani PIB-ul Chinei il va depasi pe cel al SUA. S-a facut o incercare in 2011, intrucat Kyoto a expirat in 2012, Copenhaga; doua tari s-au opus cu tarie; au refuzat sa fie de acord cu reducerea emisiilor legale.Cu toate discutiile si documentele adoptate, consumul de resurse naturale este in crestere, dar o crestere mult mai lenta in comparatie cu anii `70 - `80 - `90 .

Clasificarea resurselor naturale

1. Criteriul spatial Resursele naturale sunt prezente in spatiul extraatmosferic (enrg) si in atmosfera (azot, eng eoliana)

2. Litosfera Resurele energetice Combustibilii fosili Minereuri radioactive Energia geotermica Minerale Solul 3. Hidrosfera Resurse in apele continentale Resurse in apele oceanice 4. Biosfera II. Gradul de cunoastere 1. Resurse sigure (rezerve sigure)- acele rezerve care sunt identificate, masurate si exploatabile economic (cu un pret de cost rentabil pentru exploatare).2. Resurse probabile - ele sunt cunoscute, sunt identificate, sunt masurate, dar nu pot fi exploatate economic intr-un anumit moment, pentru ca pretul ar fi prea mare. 3. Resurse posibile cele identificate geologic estimate cantitativ si neexploatabile economic.Problema este ca progresul tehnic poate sa treaca aceste resurse dintr-o categorie in alta sau nevoia de resurse. Daca primele se epuizeaza se trece la exploatare, dar cu pret mai mare.

III. Durata de utilizare 1. Resurse inebuizabile . ex. Energia solara; energia eoliana, energia mareelor, a curentilor oceanici, a valurilor; care sunt considerate inepuizabile intrucat toate pleaca de la energia solara. 2. Resurse epuizabile Regenerabile Ex. Biomasa se poate reface; apa curgatoare. Neregenerabile ex. Combustibilii fosili, minereuri; fara de care nu putem vorbi de viata economica.

Resursele energeticeIn prezent considerate ca fiind cele mai importante pentru economia mondiala pentru ca fara energie nu putem face nimic.In prezent nu se mai pune accent pe marimea consumului de energie, ci pe eficienta consumului. In prezent dezvoltarea sistemelor energetice este conditionata de cativa factori de mare importanta.1. Volumul limitat al resurselor de combustibili fosili- care participa peste 2/3 la productia de energie primara. (petrolul, gazele si carbunii raman cele mai imp resurse)Resursele sigure (2011) la acesti combustibili fosili se prezentau astfel Petrol 234 Mld.T. P/C (productie/consum mondial) -durata de utilizare . => asigurare la cca. 58 ani- durata utilizare la nivel mondial. Gaze naturale = 204 000 Mld. M3. P/C. = 64 ani. Carbune = 860 Mld. T P/c = 112 ani.Consumul de petrol se mentine relativ contant dupa anul 2000 cu foarte mici variatii. Consumul de gaze naturale si carbune este in crestere, ceea ce a micsorat durata de utilizare.In ultimii ani rezervele sigure de petrol au crescut substantial datorita descoperirilor din Venezuela si Canada. 2. Repartitia geografica a marilor detinatori de rezerve si a marilor consumatoriOrientul Mijlociu detine aproape jumatate din resursele sigure de petrol (in urma cu 10 ani se tinea 2/3- 2001) 5 state: Arabia Saudia- prima Iran Irak Kuwait Emiratele Arabe Unite.

Venezuela a devenit prima detinatoare de rezerve sigure si Canada a treia la mijloc fiind Arabia Saudita.Marile producatoare de petrol sunt: Arabia Saudita- discuta primul loc cu Rusia de la an la an, urmata de SUA.SUA consuma cam 20% din productia mondiala urmate de China si Japonia.Acelasi Orient Mijlociu detine circa 40% din rezervele mondiale din gaze naturale datorita in special Iranului si Qatarului. Federatia Rusa, cea mai mare detinatoare de rezerve sigure la gaze naturale are aproape un sfert din totalul aceuia. Trei state care au mai mult de jumatate din rezervele toatale naturale. In UE. Cu reQatarului. Federatia Rusa, cea mai mare detinatoare de rezerve sigure la gaze naturale are aproape un sfert din totalul aceuia. Trei state care au mai mult de jumatate din rezervele toatale naturale. In UE. Cu rezerve neinsemnate, este un foarte mare consumator. UE dependenta de Federatia Rusa la gaze naturale.SUA cele mai mari rezerve de carbune: 26%. F. Rusa = 14-15%.China = cea mai mare consumatoare si producatoare, dar cu rezerve mai mici 13%.

3. Limite de ordin economic, social si politic

Limite de ordin economic Cresterea preturilor petrol si gaze naturale- incapacitatea unor state de a putea realiza importurile necesare

Limite de ordin social Pozitia populatiei fata de anumite surse de energie Pozitia fata de energia nucleara (Japonia Fok) SUA-Marea Britanie . reactie instaliatie eoliene. Tarile calde baraje hidroenergetice- considerandu-le focare de infectie.

Limite de ordin politic Interesele marilor puteri pentru statele cu rezerve importante.

4. Poluarea mediuluiConsumul de carbune este principalul factor de poluare al mediului, dar China si SUA, cei mai mari consumatori de carbune nu vor sa renunte/diminueze aceasta sursa energetica ca urmare, protocolul de la K si intalnirea de la Copenhaga au ramas fara rezultate complete

Repartitia principalelor rezerve de petrolOrientul Mijlociu principala Peste 40% din care1. Arabia Saudita cele mai mari rezerve din regiune . pana in 2011 a fost prima. Ghawar (t) terestru considerat in prezent cel mai mare din lume Safanyah (s) cel mai mare al zacamintelor In mediu submarin s n. Off-shore. 2. Iran domina terestru Ghaon Saran Abu Jari . Partea vestica a Iranului, spre litoralul cu Golful Persic3. Irak N Kirkuk (t) S- Rumaila (T)4. Kuwait Burgan (t)- buretele de petrol al lumii ; adancimea mica la care se afla zacamintele. 5. Emiratele Arabe Unite Zakum (s)

China (S) Bo Hai (vitel-in Moldova) (t) DAQING.India (S)- Golf Cambay. (T) Andrha Pradesh.Kazahstan (t) Tengiz (la M.Caspica)- f multe companii s-au luptat pt a obtine exploatarea. (s) Kashagan Din timpul Uniunii Sovietice transport - Baku; -> Novorosisk. Baku => CEyhan Proiect- petrolul de la Baku sa fie adus la Constanta => Italia Trieste.

Federatia Rusa Novorosisk => Burgas -> Albania in portul Lore .Azerbaidjan (s) Marea Caspica (primul Baku)

America de S1. Venezuela din 2011 ar fi cea mai mare detinatoare de resurse sigure de petrol. t+s pana in regiunea Laguna Maracaibo . (t) Est = Bazinul Orinoco petrol mai slab calitate. Petrol f usor 0,7 0,8 g/cm3 Petrol usor 0,8- 0,9 Petrol greu > 0,9.2. Brazilia (s)- Campos Basili (t)- Amazonas; Bahia.3. Argentina Partea cea mai Sudica - Tara de Foc Iulius Oppal Comodoro Rivadavia. 4. Columbia Cu Siana (t) Trinidad (t)America de N 1. Canada Arhipelagul Arctic Insula Elisabeth . In N Canadei Delta MCKENZIE .2. Prov SASKATCHEWAN ; Ontario .SUA 1. Peninsula Alaska (s) Prudhoe Bay 2. Sud G Mexic .(t+s) = TEXAS - Louisiana 3. Zona Centrala Oklahoma si Kansas .4. Zona Vestica California si New Mexico Cel mai mare consumator (cca 20% din totalul mondial) desi detine doar 2% din rezervele mondiale . Zacaminte spre epuizare in Mexic (t) Pen Yucatan. Golf Campeche .

Africa Africa de nord Libia Zelten, Raguba - petrol (N) Algeria - Hassi Mesaoud petrol (in N) Egipt Pen. Sinai, V de Nil, El Alamei N.Golful Guineea Nigeria (t) Bazinul Imo River (partea central-estica); zacaminte submarine in fata Deltei Nigerului. Prezenta Gabonului membru OPEC, Angola (s) exclava CabindaPod. Dafur (t) serviciu financiar din partea Chinei; petrolul merge pana la Marea Rosie.

Europa

Federatia Rusa pe primul loc & Arabia Saudita Siberia de V (al Treilea Baku)-cele mai mari zacaminte din Rusia Samotlor Spatiul dintre Volga M. Ural (al Doilea Baku): Romaskino (Rep. Tatarstan) Regiunea Nordica a Bazinului Peciora. Baz. Marii Negre Caucazul de N Norvegia (Ekofisck, Oseberg) & Marea Britanie (Brent, Magnus- E de Scotia; Ins. Shetland; M. Irlandei) rezerve din M. Nordului Romania 1856 prima tara cu inregistrare statistica, un an mai tarziu prima rafinarie langa Ploiesti (Rafov)- exploatarea de tip industrial incepe trei ani mai tarziu 1859 Titusville (SUA) Societati straine, - apar alte regiuni de exploatare Pod. Getic, Subctii Getici, Cp V,Cp,V, Platoul Marii Negre. Romania 1938 (A doua producatoare din Europa) peste 8 mil tone . Romania 1974 > 14 mil. T. cea mai mare productie a Romaniei. Italia zacaminte submarine in platoul continental al Il Sicilia; zacaminte terestre in partea N. Cp.Padului. Germania Olanda Danemarca

Australia Platoul Continental al Il. Tasmania Queensland

Transportul petrolului doua modalitati principale a. transportul maritim b. transportul prin conducte. prin cele doua moduri se transporta cam 90 % din vol. Petrolului care intra in circuitul comercial.

Transportul Maritim. Dpdv istoric: prima nava pt transportul petrolului realizata in Germania, Hamburg , sec XIX, iar primul tanc petrolier realizat in anii `50 de catre Japonia. Acest mod de transport prezinta ca avantaje: Se pot transporta cantitati mari. (tanc = 200 000= 400 000 tone deadweight-tdu) Romania a avut 4 tancuri , si pt ele s-a construit Portul Constanta- S- Agigea Costurile sunt reduse Nu pot transporta decat petrol. Navele de mare tonaj necesita instalatii speciale pt a putea acosta. Poluarea apelor in caz de accidente. Porturile si rutele maritime Port = complex de instalatii pe uscat si pe apa prin care se permite incarcarea/descarcarea, depozitarea, uneori prelucrarea marfurilor.Porturile maritime pt petrol pot fi foarte mari. In acest caz a fost necesara contruirea unor instalatii cu mult in fata portului propriu-zis. Asemenea instalati avantporturi (Rotterdam- Europort).; porturile de la Golful Persic Kharq (Iran); Rasat Tannurahh (Arabia Saudita); Mina al Ahmadi (Kub)Rutele maritime: Regiunea G. Persic Directiile sunt spre: Europa si America de N . prin canalul Directia: Asia de S si de E- India, China, Japonia. Directie: spre porturile Africane de la Oc.Indian. Marii Caraibelor Porturile Atlantice ale SUA. Porturile pacifice ale SUA (canalul Panama) Catre Europa Mai putin importanta: Brazilia si Argentina .Golful Guineea Directia spre America Directia spre EuropaNordul Africii Porturile Europei Sudice.

Este folosita pt prima oara in SUA spre sfarsitul sec XIX pentru petrolul brut iar pentru produse rafinate incepand cu sec XX. Lungimea retelelor este de cca 4milioane km. Cea mai mare parte fiind in America de Nord urmata de Europa. America de Nord Alaska North Slope care este utilizata pentru transport petrol SUA . Prudoe Bay -pana in partea sudica a pen Alaska portul Valdez 1300km. Rezervele cunoscute de mult au inceput sa fie exploatate datorita crizelor petrolului. Reteaua foarte densa dn interiorul SUA:Golf Mexic Houston est N.Y Phi Balt. Dallas Est Nord M. Lacuri Ocklahoma Vest Nord

Edmonton Est Toronto- Montr Vest Vancouver Seattle

In Europa reteaua densa din Vest avand ca puncte de plecare in general porturile M. Medit, M.Nord,Oc.Atl. Laverafos Strasbourg Germania (marile rafinarii de la Karlsruhe) Trieste Ingolstadt (Germania) mare conducta Wilhelmhaven => Koln. Nantes -> est (interiorul Frantei) Lehavre => sud (Fr.)Drujba sau conducta prietenia. Punctul de plecare este din spatiul Volga-Ural -> Belarus(Mozr) Polonia , partea estica a Germaniei Ungaria, Slovacia

Samotlor = Krasnoiarsk 25.06.1993 Baku= Novorosiisk Tengiz traverzand M.Caspica pana la Baku.Novorosiisk -> Constanta (cea mai mare capacitate de depozitare din baz M.Negre) => Trieste. Burgas -> Port albanez Vlore

Baku Portul turcesc CeyhanDupa preluarea Rompetrol de catre K.

Asia Orientul Mijlociu Ghawar = cel mai mare zacamant terstru . -> M.Rosie -> Yanbo -> G. Persic -> Portul Ras At Tannurah -> Kirkuk -> M.Medi Portul din Liban-> Tripoli -> Stat El Arab (1980 1988)-> Atyrau (Tenkiz si Kashagann) -> peste 2000 km . partea NV a Chinei.-> Sahalin (Rusia) -> Vladivostok I II III

Africa Reteaua din Africa de N -> Algeria Hassi Mesaould -> Portul Arzew Edjeleh -> Tripoli Sudanul de Sud -> M. Rosie

Prelucrarea petrolului Capacitatea de prelucrare depaseste cu mult productia mondiala. Ca repartitie a acestei capacitati se detaseaza net SUA cea mai mare capacitate, urmata de China, Japonia, Fed. Rusa si apoi State din UE, in frunte cu Germania.Localizare: a. In apropierea zonelor de exploatare. Ex. Marile rafinarii UFA , PERM (Rusia)- pe langa Volga-Ural; Baton Rouge Louisiana, New Orleans , Golf Mexic. Romania Ploiesti, Suplacu de Barcau (Bihor), Darmanesti (Bacau).

b. In importante porturi de import Rotterdam, S Marea Britanie Dunkerque, Hamburg, Romania - Midia-Navodari, Italia- Genova. c. La capatul unor conducte de transport Sankt Petersburg, SUA New York, Boston.d. Rafinarii amplasate in apropierea unor mari centre consumatoare Beijing Gonfreville (apropiere Paris) Chicago e. Situate de-a lungul unor conducte magistrale. Sarmia (Canada) Vancouver Denver (SUA)

Gaze naturale (gaz metan si gaz de sonda)

Avantaje in comparatie cu petrolul:

Poluare mai redusa dupa intrebuintare mult mai usor de transportat si distribuit exploatare mai usoara si cu preturi mai mici pentru gazul metan puterea calorica este superioara utilizare superioara si in industria chimica

Repartitia principalelor rezerve de gaze naturale:Asia Iran (s) Pars Qatar (s) North Field Asia Centrala Turkemenistan, Uzbekistan Kazahstan - Bazin Precaspic Azerbaidjan Indonezia Ins. Jawa, Kalimantan, I-la Sulawesi Malaezia important furnizor pt Japonia China - > partea central-nordica si sudica Asia resurse mari, dar mai putin valorificate datorita abundentei petrolului din Orientul Mijociu

America