1

DECIZIA

nr. 49 din 11.09.2017

privind operaţiunea de concentrare economică realizată de

PayPoint Services SRL prin dobândirea controlului unic

asupra Payzone SA

CONSILIUL CONCURENŢEI

În baza:

1. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

153/29.02.2016, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea

concurenţei;

2. Decretului nr. 301/05.03.2015 pentru numirea preşedintelui Consiliului Concurenţei,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157/05.03.2015;

3. Decretului nr. 302/05.03.2015 pentru numirea unui vicepreşedinte al Consiliului

Concurenţei, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157/05.03.2015;

4. Decretului nr. 17/20.01.2017 pentru numirea unui vicepreşedinte al Consiliului

Concurenţei, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61/20.01.2017;

5. Decretului nr. 18/20.01.2017 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului

Concurenţei, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61/20.01.2017;

6. Decretului nr. 19/20.01.2017 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului

Concurenţei, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61/20.01.2017;

7. Decretului nr. 974/19.12.2011 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului

Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901/20.12.2011;

8. Decretului nr. 703/27.04.2009 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului

Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;

9. Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Concurenţei, publicat în

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 601/26.07.2017

10. Regulament de procedură al Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial,

Partea I, nr. 601/26.09.2017

11. Regulamentului privind concentrările economice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I,

nr. 713bis/04.09.2017;

12. Instrucţiunilor privind conceptele de concentrare economică, întreprindere implicată,

funcţionare deplină şi cifră de afaceri, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 553bis/05.08.2010;

13. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 553/05.08.2010;

14. Instrucțiunilor privind angajamentele în materia concentrărilor economice, publicate în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1/03.01.2011;

2

15. Instrucţiunilor cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice,

publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529/14.07.2016;

16. Materialelor din dosarul cauzei (RS - 4/18.01.2017);

17. Angajamentelor asumate de către PayPoint Services SRL, transmise Consiliului

Concurenţei prin adresa Vernon David și Asociații, înregistrată cu nr. RG 11260/07.08.2017;

18. Notei Direcţiei Servicii privind analiza concentrării economice notificate;

19. Hotărârii Plenului Consiliului Concurenţei din data de 11.09.2017.

Luând în considerare următoarele:

1. Prin adresa înregistrată cu nr. RS 4/18.01.2017 a fost notificată operaţiunea de concentrare

care se va realiza prin dobândirea de către PayPoint Services SRL a controlului unic asupra

Payzone SA.

2. Notificarea1 a devenit efectivă în data de 07.08.2017, data la care PayPoint Services SRL a

transmis Consiliului Concurenţei propunerea de angajamente menită a înlătura îngrijorările

concurenţiale identificate ca urmare a analizei concentrării economice notificate.

I. Părțile implicate

3. PayPoint Services SRL2 (denumită în continuare PayPoint) – Achizitorul - este o

întreprindere al cărei principal obiect de activitate al acestei întreprinderi este reprezentat de

Comerţul cu ridicata de componente si echipamente electronice de telecomunicaţii - Cod

CAEN 4652. PayPoint este parte a grupului britanic PayPoint, înfiinţat în 1996, fiind

controlată unic3 de către PayPoint PLC. PayPoint PLC a preluat în 2007 distribuitorul local

de produse şi servicii pre-plătite pentru telefonie mobilă Pay Store SRL, redenumit ulterior

PayPoint Services SRL. Această societate a lansat serviciul de încasare de sume în numerar

în cursul anului 2008. PayPoint PLC este listată la London Stock Exchange.

4. PayPoint este implicată în România în furnizarea de servicii de încasare sume de bani,

precum şi în activitate de distribuţie de produse şi servicii pre-plătite pentru telefonie mobilă,

Internet şi radio-TV. Aceste activităţi sunt realizate prin intermediul reţelelor de terminale

electronice amplasate în magazine de proximitate şi alte locaţii similare.

5. Întreprinderea asupra căreia se preia controlul este Payzone SA (denumită în continuare

Payzone)4. Obiectul principal de activitate al acestei întreprinderi este, conform Cod CAEN

8299, Alte activităţi de servicii suport pentru întreprinderi n.c.a.

6. Payzone a fost înfiinţată în 2004 şi are ca acţionar majoritar societatea Payzone Group

Ltd5, deţinută, la rândul ei, de Duke Street Capital, un fond de investiţii cu sediul în Londra

(Marea Britanie).

1 Declarată valabil depusă prin adresa înregistrată cu nr. RG 1007/26.01.2017 2 Întreprindere cu cu sediul legal şi administrativ în Piaţa Charles de Gaulle, nr. 15, etaj 16, sector 1, Bucureşti,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J40/4785/2007, CUI RO 21307815 3 PayPoint PLC are control unic asupra PayPoint Services SRL, prin deţinerea a […]% din părţile sociale ale

PayPoint Services SRL. 4 Întreprindere cu sediul legal şi administrativ în strada Nicolae Caramfil, nr. 71-73, etaj 4, sector 1, Bucureşti,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J40/15553/2004, CUI RO 16795469 5 Payzone Group Ltd. deţine […]% din acţiunile Payzone. În temeiul acestei participaţii la capitalul social

desemnează majoritatea membrilor consiliului de administraţie şi controlează organele de conducere ale

societăţii.

3

7. Payzone este implicată în România în servicii de încasare de sume de bani, precum şi în

activitate de distribuţie de produse şi servicii pre-plătite pentru telefonie mobilă, Internet şi

radio-TV. În plus, Payzone este implicată şi în activităţi de dezvoltare IT.

II. Descrierea operațiunii de concentrare economică

8. Operaţiunea planificată se va realiza prin dobândirea de către PayPoint a controlului unic

asupra Payzone, prin cumpărarea a 100% din acţiunile Payzone. Temeiul juridic al

operaţiunii planificate este reprezentat de documentul intitulat Deposit agreement din 24

octombrie 2016. Prin intermediul acestui act, PayPoint, în calitate de cumpărător, va dobândi

întregul capital social al Payzone de la Grupul Payzone şi de la o serie de persoane fizice sau

juridice (denumite împreună Acţionarii minoritari). La momentul încheierii acestui Deposit

agreement structura deţinerii capitalului social al Payzone este următoarea:

­ Grupul Payzone – […]%;

­ Altius I.T. Solutions LTD – […]%;

­ Ruxandra Cristina Constantin – […]%;

­ G.Z. Qualwood Limited- […]%;

­ Oana Luminiţa Leahu – […]%;

­ Petrous Petrou – […]%.

9. Dobândirea capitalului social al Payzone se va realiza prin încheierea unui contract de

vânzare-cumpărare de acţiuni ce va fi încheiat de părţile la tranzacţie ulterior emiterii de către

Consiliul Concurenţei a unei decizii în temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) lit. a) sau alin.

(4) lit. b) din Legea concurenţei, respectiv în situaţia în care Consiliul Concurenţei emite o

decizie în temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) lit. b) sau alin. (4) lit. c) din Legea

concurenţei.

10. Partea notificatoare estimează că semnarea acordului de vânzare-cumpărare va avea loc în

cursul anului 2017. După implementarea concentrării economice, capitalul social al

întreprinderii Payzone va fi deţinut integral de PayPoint.

11. Operațiunea de concentrare economică notificată îndeplinește prevederile art. 12 din

Legea concurenței referitoare la pragul cifrei de afaceri, respectiv cifra de afaceri cumulată a

întreprinderilor implicate în operațiunea de concentrare economică a depășit, în anul 2015,

pragul de 10 milioane de euro și există două întreprinderi implicate în operațiune care au

realizat pe teritoriul României, în anul 2015, fiecare în parte, o cifră de afaceri ce ce

depăşeşte pragul de 4 milioane euro prevăzut la art. 12 alin. (1) din Legea concurenţei.

12. Tranzacția prin intermediul căreia PayPoint preia controlul asupra Payzone nu a fost

notificată altor autorități de concurență. De asemenea, operaţiunea de concentrare economică

notificată nu are o dimensiune comunitară şi nu intră sub incidenţa Regulamentului

Consiliului (CE) nr. 139/2004 din data de 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor

economice între întreprinderi.

III. Piața relevantă

13. Piaţa relevantă, în cazul concentrării economice analizate, este piaţa pe care activează

întreprinderea asupra căreia se dobândește controlul – întreprinderea Payzone.

14. Piaţa relevantă din punct de vedere geografic cuprinde zona în care întreprinderile

implicate îşi desfăşoară activitatea, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene

şi care poate fi delimitată de zonele geografice învecinate, deoarece condiţiile de concurenţă

diferă în mod apreciabil în respectivele zone.

4

15. Ca urmare a analizării datelor și informațiilor aflate la dispoziția Consiliului Concurenței

au fost definite următoarele piețe ale serviciului: (i) piața serviciilor de încasare de sume de

bani, (ii) piața serviciilor de remiteri pentru transfer de bani, (iii) piața comercializării

produselor şi serviciilor preplătite de telefonie mobilă și (iv) piața comercializării produselor

și serviciilor preplătite de televiziune de tip DTH.

Piața serviciilor de încasare de sume de bani

16. Activitatea de încasare a sumelor de bani are loc prin intermediul unei reţele de terminale

electronice care sunt conectate la platforma de tranzacţionare a întreprinderilor care

furnizează serviciile de încasare. Terminalele electronice sunt amplasate în magazine de

proximitate sau în locaţii similare (magazinele partenere), cu care sunt încheiate contracte

comerciale referitoare la prestarea diverselor tipuri de servicii disponibile în portofoliu și sunt

puse la dispoziţia comercianţilor cu titlu gratuit.

17. Terminalele de plată sunt multifuncţionale, în sensul că permit clienţilor care intră într-

unul din magazinele în care sunt prezente să beneficieze de servicii diferite, precum: plata

unei facturi emise de unul din clienţii întreprinderilor implicate, pot achita/primi

contravaloarea transferului de bani pe care doresc să îl efectueze, pot să îşi reîncarce cartela

telefonului mobil etc.

18. Cererea pentru servicii de încasare de sume de bani este alcătuită din două categorii

diferite de consumatori/clienți:

­ întreprinderile care emit facturile care trebuie plătite/întreprinderile în contul cărora

trebuie efectuate plăți și care acționează în domenii foarte diverse precum

telecomunicații (telefonie fixă și mobilă), retransmitere a programelor audiovizuale

(prin cablu analogic/digital și prin tehnologia DTH), distribuție de energie electrică,

servicii de apă-canalizare, gaz, colectarea deșeurilor menajere, bănci, întreprinderi care

sunt implicate în activitatea de recuperare a creanțelor bancare etc.

Din informațiile aflate la dispoziția Consiliului Concurenței rezultă că plata pentru

serviciile de încasare de sume de bani incumbă întreprinderilor care au emis

facturile/întreprinderilor în contul cărora trebuie efectuate plățile. Prin urmare, se poate

afirma că serviciul de încasare de sume de bani pentru întreprinderi reprezintă nivelul

de gros (wholesale) al cererii de asemenea servicii;

­ clienții (în cea mai mare parte persoane fizice) care doresc să efectueze plăți în contul

facturilor emise de către întreprinderile enumerate anterior. Întreprinderile care

prestează serviciile de încasare de sume de bani nu percep clienților consumatori finali

niciun fel de comisioane în contul efectuării plăților. Prestarea serviciilor de încasare

pentru consumatorii finali reprezintă nivelul de retail, în funcție de care trebuie

analizate eventualele probleme de concurență.

19. Substituibilitatea din punct de vedere al cererii și, pe cale de consecință, presiunile

concurențiale de pe piață trebuie să fie evaluate în primul rând din punctul de vedere al

întreprinderilor care emit facturile care trebuie plătite. Aceste întreprinderi plătesc pentru

serviciile de încasare prestate, iar de decizia acestor întreprinderi depinde în final dacă clienții

care trebuie să plătească facturile au sau nu la dispoziție mai multe canale de efectuare a

plăților.

20. Oferta de servicii de încasare vine din partea întreprinderilor care pun la dispoziţia

consumatorilor diferite modalităţi prin care aceştia să efectueze plăţi. Aceste canale

alternative de plată se materializează în forme extrem de diverse, cum ar fi: i) ghişeele

Companiei Naționale Poșta Română (denumită în continuare CNPR), ii) modalităţile de plată

5

oferite de către sistemul bancar din România – plata cu numerar la ghişeele băncilor, plata cu

numerar sau prin card bancar la ATM-urile băncilor, plata prin intermediul sistemelor de tip

Internet Banking, Mobile Banking, debit direct etc., iii) terminalele de plată cu numerar

furnizate de întreprinderi precum Qiwi Romania SRL (denumită în continuare Qiwi),

ZebraPay SRL (denumită în continuare ZebraPay), Mobile Distribution Group SRL

(denumită în continuare Mobile Distribution) etc.

21. Deoarece întreprinderile implicate în concentrarea economică notificată operează rețele

de terminale de plată, precum și datorită faptului că principala categorie de plăți realizate prin

aceste terminale de plată constă în plata facturilor emise de diferite întreprinderi, analiza

Consiliului Concurenței a urmărit să determine în ce măsură serviciile de încasare de sume de

bani prin intermediul terminalelor de încasare pot fi considerate interschimbabile cu serviciile

de încasare a banilor prin canale alternative. În acest sens au fost transmise solicitări de

informații mai multor întreprinderi active în domenii foarte diferite, precum furnizarea de

servicii de telefonie fixă și mobilă, servicii de retransmitere a programelor audiovizuale,

distribuție de energie electrică, gaz, servicii de apă – canalizare etc.

22. Aceste întreprinderi au arătat că sumele de bani care trebuie încasate în contul facturilor

emise pot fi încasate prin mai multe canale alternative, dintre care menţionăm:

­ reţeaua proprie de încasare a facturilor (inclusiv aplicaţii on-line);

­ reţeaua CNPR;

­ reţeaua instituţiilor bancare. Rețeaua instituțiilor bancare asigură servicii de încasare a

plăților foarte diverse, precum: plata facturilor în numerar la ghișeele băncilor, plata

cash sau prin card la rețeaua de bancomate unde se poate realiza plata facturilor, plata

prin intermediul automatelor de plăți de tip self-service cu cititor de cod de bare, plata

prin Direct Debit, prin intermediul diferitelor aplicații de internet banking, mobile

banking etc.;

­ reţelele părţilor implicate (Paypoint şi Payzone);

­ reţeaua de terminale de încasare “un-doi” operată de Mobile Distribution;

­ reţeaua de terminale de încasare operată de Qiwi;

­ reţeaua de terminale de încasare operată de ZebraPay;

­ serviciile de plăți și transfer de bani de pe telefonul mobil oferite de întreprinderile

prezente pe piața serviciilor de telecomunicații mobile.

23. Aceste întreprinderi nu apelează, din motive legate în principal de costuri, la toate aceste

canale de încasare și la serviciile oferite de fiecare dintre întreprinderile care furnizează

soluții de încasare, preferându-le pe acelea care din punctul de vedere al tarifelor oferite, al

acoperirii geografice, al calității serviciului răspund cel mai bine nevoilor lor. Pentru a

maximiza încasările există însă o preocupare din partea acestor întreprinderi de a pune la

dispoziția clienților finali modalități de plată cât mai diversificate.

24. Marea majoritate a întreprinderilor care folosesc serviciile de încasare aflate la dispoziția

lor aleg doar câteva întreprinderi din multitudinea acelora aflate la dispoziție. Astfel, o

întreprindere poate să apeleze în același timp la serviciile de încasare oferite de o

întreprindere care dispune de o rețea de terminale de încasare, la serviciile de încasare oferite

de una sau mai multe bănci și la serviciile de încasare prin intermediul casieriilor proprii.

25. Întreprinderile de dimensiuni mari și/sau care oferă servicii la nivelul întregii țări (spre

exemplu: întreprinderile care furnizează servicii de telefonie mobilă, precum și întreprinderile

6

furnizoare de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale) pun la dispoziția clienților

lor cele mai variate și mai numeroase canale de plată a facturilor. În legătură cu aceste canale

de plată autoritatea de concurență a analizat dacă fac parte sau nu din aceeași piața relevantă

a serviciilor de încasare de sume de bani.

26. În cadrul răspunsurilor la solicitările de informații ale Consiliului Concurenței, a fost

exprimată opinia potrivit căreia piața relevantă pe care are loc concentrarea ar fi reprezentată

de piața de încasare de facturi emise de diferite întreprinderi, achitate în numerar de către

consumator. Potrivit acestui punct de vedere, se poate face distincția între canalele de plată

prin numerar și canalele de plată prin intermediul diferitelor aplicații care permit plata fără

numerar (internet banking, mobile banking, Direct Debit etc.).

27. De asemenea, s-a susținut faptul că aceste modalități de plată diferă din punctul de vedere

al accesibilității și al timpului de deplasare, iar facilitățile de încasare a facturilor prin

mijloace fizice și facilitățile de încasare a facturilor prin mijloace electronice nu sunt

interschimbabile. În schimb, în cadrul acestor două mari categorii, diversele mijloace de

încasare ar fi substituibile.

28. Din informațiile furnizate de către partea notificatoare, precum și din puţinele informaţii

publice, rezultă că majoritatea clienţilor preferă totuşi să se deplaseze pentru efectuarea plăţii

facturilor la ghişeele diferitelor întreprinderi care oferă posibilitatea de plată a facturilor în

numerar. În același timp, nu poate fi exclusă existența unei categorii de clienți care să

folosească ambele modalități de plată – numerar sau online, decizia de a efectua plata fiind

efectuată în funcție de oportunitățile prezente.

29. Analiza privind interschimbabilitatea diferitelor canale de plată a facturilor a fost realizată

plecând de la opiniile exprimate de întreprinderile care emit facturile și care apelează la

serviciile de încasare. Din analiza răspunsurilor furnizate de către întreprinderile care au

răspuns solicitărilor de informații ale Consiliului Concurenței a reieșit că, în general,

modalităţile de încasare a facturilor identificate mai sus sunt considerate substituibile de

aceste întreprinderi, indiferent dacă plata se face în numerar sau prin alte mijloace.

30. Din cele de mai sus rezultă că substituibilitatea diferitelor canale de încasare a facturilor

este circumscrisă nevoilor specifice ale fiecărui emitent de facturi, însă această

circumstanțiere nu este suficient de articulată pentru a determina, la acest moment, o

segmentare a pieței relevante în funcție de mijlocul, respectiv canalul de încasare a sumelor

de bani.

31. În concluzie, piața relevantă constă în piața serviciilor de încasare de sume de bani,

indiferent de mijloacele prin care este efectuată plata, chiar dacă nu se poate considera că

toate mijloacele de plată disponibile sunt perfect substituibile din punctul de vedere al

clienților.

32. Întreprinderile care oferă servicii la nivelul întregii țări (telecomunicații mobile și/sau

fixe, retransmiterea programelor audiovizuale etc.) încheie contractele în vederea încasării

facturilor la nivel național cu întreprinderile ai căror clienți se găsesc pe teritoriul întregii țări.

Prin urmare, din acest punct de vedere, piața geografică a serviciilor de încasare sume de bani

ar putea fi caracterizată ca având o dimensiune națională.

33. Opinii în sensul definirii ca națională a pieței geografice au fost exprimate și de

întreprinderi care au răspuns solicitărilor de informații ale Consiliului Concurenței. În același

timp, a fost luat în considerare și faptul că o bună parte din clienții serviciilor de încasare sunt

reprezentați de întreprinderi cu o amprentă regională (câteva județe) sau chiar locală.

34. Prin urmare, piața geografică a serviciilor de încasare de sume de bani a fost definită ca

7

națională, dar, având în vedere specificul pieței, analiza efectelor pe care operațiunea de

concentrare economică le poate avea a fost realizată și la nivel regional, tocmai pentru a

determina în ce măsură concentrarea ar putea avea efecte negative asupra concurenței de pe

piața serviciilor de încasare de sume de bani.

Piața serviciilor de remiteri pentru transfer de bani

35. Partea notificatoare a exprimat opinia potrivit căreia serviciile de remiteri pentru transfer

de bani fac parte din aceeași piață relevantă a serviciilor de încasare de sume de bani. Această

opinie nu a fost acceptată de către Consiliul Concurenței, argumentele în acest sens fiind

prezentate în cele ce urmează.

36. Analiza autorității de concurență a avut în vedere transferurile de bani care necesită

remiterea în numerar a sumelor de bani transferate. Această distincție este necesară deoarece

pe piață sunt disponibile și servicii de transfer de bani care se realizează exclusiv prin

mijloace electronice (din cont în cont, fără a fi necesară utilizarea numerarului).

37. Serviciile de transfer de bani sunt folosite pentru transferul intern de bani, dar și pentru

transfer internațional de bani (înspre/dinspre România). Din puținele informații publice

disponibile rezultă că serviciile de transfer de bani sunt folosite, în special, pentru transferul

internațional de fonduri – remiterile efectuate de cetățeni români care muncesc în străinătate

către persoane din România6.

38. Cererea pentru serviciile de remiteri pentru transfer de bani este reprezentată din două

categorii diferite de clienți/consumatori:

­ întreprinderile care oferă consumatorilor posibilitatea de a realiza transferuri de bani/a

primi sume de bani transferate de către alte persoane (Western Union, Moneygram

etc.). Aceste transferuri se pot realiza între persoane aflate pe teritoriul României7, dar

și între persoane aflate în străinătate și persoane aflate pe teritoriul României8. Prin

comparație cu serviciile bancare clasice, aceste servicii prezintă anumite caracteristici

care le fac atractive, cum ar fi faptul că, pentru realizarea transferurilor de bani nu este

necesară deținerea unui cont bancar;

Acest nivel al cererii reprezintă piața din amonte a serviciilor de transfer de bani (en

gros). La acest nivel, întreprinderile prezente pe piața serviciilor de transfer de bani

(nivelul en gros) utilizează serviciile de remiteri pentru transfer de bani. Deoarece

întreprinderile implicate nu sunt prezente pe piața serviciilor de transfer de bani, nu a

fost necesară definirea exactă a acestei piețe relevante;

­ clienții persoane fizice care aleg serviciile de transfer de bani și care plătesc un anumit

comision pentru efectuarea transferului […]. Din punct de vedere al situării pe lanțul de

distribuție, acest nivel reprezintă nivelul de retail al serviciilor de transfer de bani.

39. Oferta pentru aceste servicii este reprezentată de întreprinderile care prestează serviciile

de remiteri pentru transfer de bani, respectiv de bănci - prin intermediul ghișeelor sau prin

intermediul ATM-urilor și a aplicațiilor de tip online și internet banking, de întreprinderile

care dețin rețele de terminale de plată în numerar etc. […].

40. Ținând cont de aceste precizări, Consiliul Concurenței a realizat o distincție între

serviciile de încasare de sume de bani și serviciile de remiteri pentru transfer de bani.

Motivele care stau la baza acestei distincții sunt următoarele:

6 http://www.worldbank.org/en/topic/migrationremittancesdiasporaissues/brief/migration-remittances-data. 7 Serviciul de plăți Westaco Express furnizat de OMV Services 8 Asemenea servicii sunt furnizate de întreprinderi precum Western Union, MoneyGram etc.

8

­ aceste servicii nu pot fi considerate substituibile nici din punctul de vedere al

întreprinderilor care apelează la ele, nici din punctul de vedere al consumatorilor finali.

Așa cum se arată la pct. 8 din Instrucțiunile din 5 august 2010 privind definirea pieței

relevante (denumite în continuare Instrucțiuni privind piața relevantă)9 “piaţa

relevantă a produsului cuprinde toate produsele şi/sau serviciile pe care consumatorul

le consideră interschimbabile sau substituibile, datorită caracteristicilor, preţurilor şi

utilizării acestora”;

­ întreprinderile care furnizează servicii de transfer de bani plătesc pentru remiteri pentru

transfer de bani comisioane al căror nivel este foarte diferit prin comparație cu nivelul

comisioanelor plătite de întreprinderi pentru serviciile de încasare a facturilor. Acest

preț diferit se reflectă în politica comercială a părților implicate față de magazinele

partenere;

­ din punctul de vedere al clienților persoane fizice serviciile pot fi considerate diferite,

deoarece sunt utilizate în scopuri foarte diferite (încasarea/trimiterea unor sume de bani

prin comparație cu plata facturilor), răspund unor nevoi foarte diferite și au o ritmicitate

diferită: în timp ce, spre exemplu, serviciile de încasare a sumelor de bani din facturi

sunt folosite pentru plata unor facturi care sunt emise cu regularitate, serviciile de

transfer de bani sunt folosite pe o bază ocazională, în funcție de ritmicitatea cu care

sunt efectuate transferurile/încasările de sume de bani.

41. Din punctul de vedere al ofertei de servicii de remiteri pentru transfer de bani, intrarea pe

această piață este mai dificilă din cauza diferitelor reglementări bancare, care au rolul de a

împiedica activități ilegale, precum spălarea banilor etc. În același timp, numărul semnificativ

de întreprinderi care furnizează astfel de servicii demonstrează că aceste dificultăți nu sunt

atât de ridicate încât să împiedice intrarea pe piață.

42. Prin urmare, având în vedere argumentele de mai sus, a fost definită piața relevantă a

serviciilor de remiteri pentru transfer de bani.

43. Piața geografică a serviciilor de remiteri pentru transfer de bani, determinată din

perspectiva întreprinderilor care furnizează servicii de transfer de bani, are o dimensiune

națională deoarece contractele încheiate de către întreprinderi precum Western Union sau

MoneyGram cu întreprinderile care prestează servicii de remiteri de transfer de bani sunt

încheiate pe o bază națională și nu există niciun fel de informații care să susțină ideea unei

definiri a pieței geografice cu o dimensiune mai mică decât întregul teritoriu al României.

Piața comercializării produselor și serviciilor preplătite de telefonie mobilă

44. Partea notificatoare a identificat piața de distribuţie de produse şi servicii pre-plătite

pentru telefonie mobilă (inclusiv cartele răzuibile de reîncărcare şi SIM), pentru Internet şi

radio-TV ca fiind piața relevantă pe care activează întreprinderea țintă. În cadrul acestei piețe,

au fost identificate următoarele servicii:

- reîncărcare electronică a cartelelor preplătite pentru întreprinderile care furnizează

servicii de telefonie mobilă (inclusiv reîncărcarea directă a cartelei telefonice);

- reîncărcare electronică pentru operatorii de telefonie fixă cu acces internaţional şi de

internet;

­ eliberarea de vouchere cu coduri electronice pentru utilizatorii de servicii preplătite de

televiziune de tip DTH și

9 Publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 5 august 2010

9

­ eliberarea de cartele SIM.

45. Motivele invocate țin, în principal, de similitudinile existente în activitatea

întreprinderilor implicate cu privire la aspectele de ordin fiscal, la dezvoltarea tehnică și la

procedurile funcționale și operaționale necesare furnizării celor patru tipuri de servicii.

46. Argumentele prezentate de partea notificatoare nu au putut fi acceptate de Consiliul

Concurenței deoarece au vizat, în exclusivitate, substituibilitatea la nivelul ofertei, fără a lua

în considerare atât factorii ce pot influența cererea cu privire la aceste produse și servicii, cât

și cerințele ce trebuie îndeplinite de întreprinderile situate în aval în vederea comercializării

acestora.

47. Consiliul Concurenței a ținut cont în cadrul definirii pieței/piețelor relevante de

rezultatele investigației declanșate în anul 2009, investigație care a avut în vedere trei

operatori de telefonie mobilă și existenţa, în contractele încheiate pe întreg lanţul de

distribuţie al produselor preplătite de telefonie mobilă, a unor posibile clauze privind

impunerea preţului de revânzare, împărţirea pieţei în funcţie de teritoriu sau de categoriile de

clienţi și neconcurenţa între întreprinderi.

48. În cadrul acestei investigații piaţa relevantă a fost definită ca fiind piaţa comercializării

produselor şi serviciilor preplătite de telefonie mobilă (cartele pre-pay, inclusiv reîncărcare

electronică). Totodată, s-a reținut că nu era necesară o separare a piețelor relevante în funcție

de diferitele rețele de telefonie mobilă existente la acea dată pe piața din România

(Vodafone, Orange, Cosmote).

49. Partea notificatoare a arătat că întreprinderile implicate sunt prezente la nivel de gros pe

lanțul de distribuție a produselor și serviciilor preplătite, iar distribuitorii fiecărui operator de

telefonie mobilă, precum și distribuitorii tuturor produselor și serviciilor preplătite

disponibile pe piață au propriul model de business, propria strategie de distribuție, propriul

mod de asigurare a acesteia, un lanț de distribuție specific și implicit răspund în mod diferit

față de nevoile utilizatorului final..

50. Furnizorii de servicii de telefonie mobilă comercializează produse și servicii preplătite

atât prin intermediul unor puncte de vânzare proprii (inclusiv aplicații online), cât și prin

intermediul unor distribuitori exclusivi sau neexclusivi, agenți direcți, comercianți autorizați

și francize. Aceștia, la rândul lor, pot avea sub-distribuitorii lor sau pot comercializa direct

către utilizatorul final produsele și serviciile prepaid. Acest tip de comercializare a produselor

este cunoscut ca fiind un sistem de distribuție duală, cu implicații atât asupra definirii

pieței/piețelor relevante, cât și asupra identificarea unor eventuale presiuni concurențiale

exercitate asupra entității post-concentrare.

51. În același timp, în definirea pieței relevante în cazul concentrării economice notificate au

fost luate în considerare diferențele existente între comercializarea cartelelor SIM de către

distribuitori și prestarea de către aceștia a serviciilor de reîncărcare electronică. Vânzarea cu

amănuntul a cartelelor SIM și a cartelelor răzuibile preplătite nu impune în sarcina retailerilor

îndeplinirea anumitor cerințe tehnice și/sau de pregătire profesională a angajaților săi.

52. În schimb, serviciul de reîncărcare electronică presupune printre altele și o capacitate

tehnică specifică, în speță o platformă IT direct conectată la rețeaua operatorului, care să

permită fie stocarea codurilor de reîncărcare, fie eliberarea unor vouchere de reîncărcare în

format fizic (distincte de cartelele răzuibile). Distribuitorii care dețin o astfel de platformă

poartă denumirea de furnizori de soluție.

53. Substituibilitatea la nivelul cererii reprezintă, conform Instrucțiunilor, cel mai rapid și

eficace element disciplinar care acționează asupra furnizorilor unui anumit produs, în special

10

în ceea ce privește deciziile acestora în materie de prețuri. În același timp, potrivit

Orientărilor privind restricțiile verticale10, pct. 89, ”definirea pieţei produselor depinde, în

primul rând, de caracterul substituibil al produselor, privit din perspectiva cumpărătorilor.

Atunci când produsul furnizat este utilizat ca bun intermediar în vederea fabricării altor

produse și, în general, nu poate fi identificat în produsul final, piața produselor se definește,

în mod normal, prin preferințele cumpărătorilor direcți. Clienții cumpărătorilor nu au, în

mod obișnuit, preferințe clare în ceea ce privește bunurile intermediare pe care le folosesc

cumpărătorii. (...) În cazul distribuției bunurilor finale, produsele substituibile pentru

cumpărătorii direcți sunt, de regulă, influențate sau determinate de preferințele

consumatorilor finali. Un distribuitor, în calitate de revânzător, nu poate ignora preferințele

consumatorilor finali atunci când achiziționează bunuri finale.”

54. Pentru consumatorul final cumpărarea unei cartele SIM implică accesul la rețeaua

furnizorului de telefonie mobilă. Aceste cartele pot fi vândute fără credit sau cu un credit

preexistent. Indiferent de variantă, accesul la rețea se face pe baza numărului alocat prin SIM.

Reîncărcarea unei cartele SIM cu un anumit credit are însă o altă funcționalitate și vizează în

esență nu accesul la rețea, ci serviciul de telefonie mobilă în sine.

55. Dacă în situația comercializării produselor de tip cartele SIM se poate afirma că operatorii

de telefonie mobilă se află în concurență directă, în ceea ce privește serviciile de reîncărcare a

cartelei, concurența se manifestă în mod indirect. Consumatorul final poate opta pentru o altă

metodă de reîncărcare electronică a cartelei SIM pe care deja o deține sau poate înlocui un

plan de reîncărcare electronică cu un produs unitar – serviciul de telefonie mobilă preplătită.

Având în vedere însă importanța pe care utilizatorii o acordă numărului de telefon (și implicit

păstrării acestuia indiferent de rețeaua în care este abonat), serviciul de reîncărcare a cartelei

este legat direct de operatorul al cărui client este.

56. În același timp, discuția privind substituibilitatea acestor produse și servicii poate fi făcută

și prin prisma unei evaluări în mod global. Consumatorul final poate considera întreaga gamă

– și anume atât cartela SIM, cât și reîncărcarea acesteia – ca fiind un tot unitar, iar decizia de

achiziție a unei cartele preplătite de tip SIM să fie luată în considerarea planului tarifar

ulterior pe care utilizarea acesteia îl implică. Prin urmare, cartela SIM în sine, alături de

reîncărcarea ei periodică pot fi considerate un singur produs. În această situație, o eventuală

defalcare a pieței relevante în funcție de furnizorul de servicii de telefonie mobilă preplătită,

precum și în funcție de fiecare produs și serviciu, nu s-ar justifica.

57. Un alt aspect ce trebuie luat în considerare în cazul unei operațiuni de concentrare

economică realizată între doi distribuitori o reprezintă includerea în piața relevantă a tuturor

canalelor de distribuție a produselor și serviciilor în sine, precum și comercializarea directă

realizată de către producător – în acest caz furnizorii de telefonie mobilă preplătită.

58. Mai mult decât atât, datorită faptului că sistemul de distribuție în acest caz are caracter

dual, comercializarea în mod direct a produselor și serviciilor de către furnizorii de servicii de

telefonie mobilă preplătite are impact asupra analizei efectelor concurențiale pe piața

relevantă.

59. Având în vedere informațiile și precizările de mai sus, au fost reținute, în legătură cu

activitatea părților implicate de comercializare a și distribuție a produselor și serviciilor pre-

plătite, următoarele piețe relevante:

10Comunicarea Comisiei din 10 mai 2010: Orientări privind restricţiile verticale [SEC (2010) 411 final],

disponibilă la adresa de internet:

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010SC0411&from=RO

11

• piața relevantă a comercializării produselor şi serviciilor preplătite de telefonie mobilă;

• piața relevantă de comercializare a produselor și serviciilor preplătite de televiziune de

tip DTH.

60. În ceea ce privește piața relevantă a comercializării produselor și serviciilor preplătite de

telefonie mobilă, având în vedere circumstanțele concentrării economice notificate, nu a

apărut ca necesară o eventuală definire a acestei piețe în funcție de comercializarea cartelelor

SIM eliberate de furnizorii de servicii de telefonie mobilă, respectiv comercializarea

produselor şi serviciilor preplătite de telefonie mobilă ale fiecărui operator (Orange,

Vodafone, Telekom Mobile, RCS&RDS și Lycamobile).

61. Piața geografică a comercializării produselor și serviciilor preplătite de telefonie mobilă

este definită, în acord cu practica Consiliului Concurenței, ca fiind națională.

Piața de comercializare a produselor și serviciilor preplătite de televiziune de tip DTH

62. Piața relevantă a serviciilor de comercializare a produselor și serviciilor preplătite de

televiziune de tip DTH a fost definită având în vedere serviciul pe care PayPoint și Payzone

îl prestează pentru consumatorii care aleg serviciile de retransmisie a programelor

audiovizuale furnizate de întreprinderea Focus SAT SRL (denumită în continuare Focus Sat):

clienții Focus Sat îşi pot reîncărca cartela din receptorul de tip DTH de care dispun prin

achiziţionarea de la distribuitori a unui voucher cu un număr unic fără să fi încheiat cu Focus

Sat un contract de abonament în temeiul căruia să primească o factură ce apoi ar urma să fie

achitată în casieriile Focus Sat sau în locaţiile autorizate.

63. Piața geografică a serviciilor de eliberare de vouchere cu coduri electronice pentru

utilizatorii de servicii preplătite de televiziune de tip DTH este definită ca fiind piață

națională.

IV. Analiza efectelor concentrării economice asupra mediului concurențial

64. Având în vedere definiția piețelor relevante, a rezultat că apar suprapuneri la nivel

orizontal în ceea ce privește toate piețele relevante definite.

Analiza efectelor concentrării economice asupra pieței serviciilor de încasare de sume

de bani

65. Analiza privind efecte concentrării economice pe piața serviciilor de încasare a sumelor

de bani a pornit de la grila de analiză prezentată în documentul intitulat Orientări privind

evaluarea concentrărilor orizontale în temeiul Regulamentului Consiliului privind controlul

concentrărilor economice între întreprinderi (2004/C 31/03) (denumite în continuare

Orientări). Potrivit Orientărilor există două moduri în care concentrările orizontale pot crea

obstacole semnificative în calea concurenței, în special prin crearea sau consolidarea unei

poziții dominante:

a) “prin eliminarea constrângerilor concurențiale importante asupra uneia sau mai

multor întreprinderi, care, astfel, ar deține o putere de piață mai mare, fără a recurge

la un comportament coordonat (efecte necoordonate);

b) prin modificarea naturii concurenței, astfel încât întreprinderile care anterior nu își

coordonau conduita în prezent sunt mai susceptibile să se coordoneze și să crească

prețurile sau aduc în orice alt fel prejudicii concurenței efective. O concentrare poate,

de asemenea, să faciliteze coordonarea, făcând-o mai stabilă sau mai eficientă pentru

acele întreprinderi care se coordonau anterior concentrării (efecte coordonate)”.

Efecte necoordonate

12

66. Analiza menită a determina impactul pe care operaţiunea de concentrare economică

notificată l-ar putea avea asupra mediului concurenţial a fost realizată în funcţie de

următoarele criterii:

­ cotele de piaţă;

­ capacitatea entității post-concentrare de a împiedica expansiunea concurenților;

­ intrarea pe piaţă;

­ puterea de cumpărare compensatorie a clienților.

67. Partea notificatoare a furnizat o estimare a volumului total al pieței serviciilor de încasare

sume de bani (în care a inclus și serviciile de transfer de bani) în anul 2015, volum care

reprezintă […] de tranzacții. Această estimare a fost realizată de partea notificatoare având în

vedere următoarele domenii: electricitate, gaz, telecom, utilități locale (apă, canal, salubritate,

încălzire, taxe, asigurări, roviniete, credite de consum (inclusiv rate pentru cardurile de

credit), plăți pentru comerțul electronic, transport, bilete avion, închirieri autovehicule, taxa

de pod, B2B (multilevel marketing), pensii, transfer de bani, alocații sociale, bani electronici,

amenzi trafic auto, amenzi roviniete, subvenții pentru agricultură și alte plăți. Estimarea a fost

realizată plecând de la premiza că pentru fiecare serviciu prestat se emite factură în fiecare

lună, plata fiecărei facturi reprezentând o tranzacție.

68. Cota de piață cumulată deținută în anul 2015 de către întreprinderile implicate în

concentrarea economică notificată, cotă calculată în funcție de volumul total al tranzacțiilor,

este de […]%, nivel care, potrivit părții notificatoare, nu ar trebui să ridice probleme serioase

din punct de vedere concurențial.

69. Aceste estimări nu au fost considerate ca fiind pertinente, atât în ceea ce privește modul

de calcul, cât și în ceea ce privește utilitatea determinării cotei de piață la nivel național.

Astfel, din punctul de vedere al domeniilor avute în vedere la calculul cotei de piață,

includerea în cadrul acestor domenii a plății pensiilor, a alocațiilor sociale, a subvențiilor

pentru agricultură, a transferurilor de bani și a creditelor de consum nu se justifică și are efect

mărirea artificială a volumului total al pieței relevante.

70. Din informațiile aflate la dispoziția Consiliului Concurenței plata pensiilor, a alocațiilor

sociale și a subvențiilor pentru agricultură se realizează în România în special prin

intermediul serviciilor furnizate în acest scop de către CNPR (conform cadrului legal în

vigoare) sau de către bănci, iar partea notificatoare nu a furnizat informații în sprijinul ideii

potrivit căreia plata pensiilor sau alocațiilor sociale prin intermediul rețelelor de terminale de

plată este o practică utilizată.

71. Suplimentar, așa cum s-a arătat anterior, plățile efectuate sub formă de transfer de bani

fac parte dintr-o altă piață relevantă a serviciului și, prin urmare, nu trebuie incluse în calculul

cotei de piață.

72. Pe de altă parte, plata sumelor de bani în contul ratelor la creditele acordate de către bănci

se face fie în numerar la sucursalele respectivelor unități bancare, fie fără numerar prin

intermediul aplicațiilor online oferite în acest scop clienților de către bănci. Faptul că

PayPoint oferă anumitor bănci servicii prin intermediul cărora clienții băncii pot să

ramburseze datoriile aferente cardurilor de credit reprezintă excepția, și nu regula.

73. Prin urmare, Consiliul Concurenței a determinat nivelul cotei de piață cumulate deținute

în anul 2015 de către întreprinderile implicate după ce a eliminat din volumul total al

tranzacțiilor, estimat în cadrul notificării, următoarele categorii de plăți: plăți efectuate sub

formă de alocații sociale, pensii, subvenții pentru agricultură, transfer de bani, plata sumelor

13

de bani în contul ratelor la creditele acordate de bănci, precum și categoria identificată în

notificare prin termenul generic de “Alte plăți”.

74. Ca urmare a realizării acestui calcul, volumul pieței în anul 2015 scade de la […] de

tranzacții la […] de tranzacții, rezultând o cotă de piață cumulată a întreprinderilor implicate

în concentrarea economică notificată, de aproximativ […].

75. Suplimentar, a fost estimată cota de piață deținută de întreprinderile implicate în anul

2016. Estimarea a fost realizată plecând de la premisa că volumul total al tranzacțiilor este

constant în 2016 prin raportare la 2015. În acest caz, cota de piață deținută de către

întreprinderile implicate în anul 2016 ar fi de aproximativ […]%. Acest nivel al cotei de piață

nu este de natură a ridica îngrijorări din punct de vedere concurențial.

76. Cu toate acestea, nivelul cotei de piață nu a fost absolutizat deoarece o estimare foarte

precisă a cotei de piață deținute de către entitatea rezultată post-concentrare nu poate fi

realizată din cauza lipsei datelor necesare efectuării acestei estimări. Suplimentar, ținând cont

de modul de funcționare a pieței relevante, determinarea cotei de piață deținute pe piața

serviciilor de încasare de sume de bani nu a prezentat importanța pe care o deține, în mod

normal, în analiza operațiunilor de concentrare economică. Nivelul cotei de piață reprezintă

un indicator al puterii de piață al entității post-concentrare, iar puterea de piață este mai mare

cu cât nivelul cotei de piață este mai ridicat. În același timp, acest criteriu nu trebuie să fie

absolutizat deoarece reprezintă doar primul pas în analiza menită a determina constrângerile

concurențiale la care este supusă entitatea post-concentrare.

77. În consecință, date fiind argumentele de mai sus, cota de piață deținută la nivel național

de către entitatea post-concentrare nu a reprezentat, prin ea însăși, un element cheie al

analizei. Există motive serioase (detaliate în secțiunea dedicată pieței geografice) care să

impună o analiză la nivel regional/local, având în vedere faptul că serviciile de încasare de

facturi sunt prestate în multe cazuri pentru întreprinderi care nu au o prezență națională, ci

regională sau chiar locală.

78. Având în vedere toate argumentele de mai sus, o analiză a efectelor asupra concurenței pe

care operațiunea de concentrare economică notificată le poate avea, analiză având la bază

nivelul cotelor de piață, a fost realizată, în special, din punctul de vedere al ofertei de servicii

de încasare de sume de bani. Determinarea cotelor de piață din punctul de vedere al ofertei a

fost realizată ținând cont de informațiile furnizate de către părțile implicate, de informațiile

furnizate de către întreprinderile terțe, precum și de informațiile publice.

79. Cu titlu prealabil, trebuie precizat că anumite întreprinderi care emit facturi oferă

clienților lor posibilitatea plății la casieriile proprii și/sau plata prin intermediul diferitelor

aplicații de internet. În anumite cazuri proporția facturilor plătite prin intermediul acestor

posibilități de plată este una importantă, reprezentând majoritatea plăților efectuate. Aceste

întreprinderi nu pot fi considerate ca fiind prezente pe piața serviciilor de încasare de sume de

bani, dar reprezintă un element important în evaluarea poziției de negociere a acestor

întreprinderi în relația lor directă cu întreprinderile care prestează servicii de încasare a

facturilor, precum și în ceea ce privește nevoile lor de a încheia contracte cu întreprinderile

furnizoare de servicii de încasare.

80. Altfel spus, aceste întreprinderi, prin autofurnizarea/furnizarea internă a acestui tip de

serviciu de încasare sume de bani în contul facturilor emise, nu sunt concurenți ai

întreprinderilor implicate în operațiunea de concentrare economică, dar beneficiază de un

avantaj în relația cu întreprinderile țintă.

81. Ținând cont de aceste precizări, oferta de servicii de încasare de sume de bani este

reprezentată de:

14

­ rețeaua instituțiilor bancare (sucursale și ATM-uri) unde pot fi efectuate plăți ale

facturilor emise de către diferitele întreprinderi. Acestor posibilități de plată li se

adaugă diferitele aplicații de internet banking, mobile banking, etc. În ceea ce privește

sucursalele din sistemul bancar din România, numărul acestora poate fi estimat la

aproximativ 4600 de unități bancare. Numărul total al ATM-urilor poate fi estimat ca

fiind de aproximativ 10.000. Cea mai mare parte din sucursalele unităților bancare sunt

situate în mediul urban. Excepția este reprezentată de CEC, întreprindere care are o

prezență semnificativă în mediul rural. La data de 31.12.2016 această întreprindere

avea un număr de […] de unități în mediul rural;

­ rețeaua CNPR – această întreprindere deține un număr de […] de oficii poștale, dintre

care […] sunt situate în mediul rural, restul de […] fiind situate în mediul urban.

Facturile sunt încasate exclusiv în numerar, acest lucru prezentând un avantaj deoarece,

așa cum am arătat, plata în numerar este preferată de majoritatea consumatorilor

români;

­ rețeaua întreprinderilor care dețin și operează rețele de terminale de plată și care

reprezintă concurenții cei mai apropiați ai întreprinderilor implicate în operațiunea de

concentrare economică – Mobile Distribution Group, Qiwi, Zebrapay.

82. Trebuie precizat că, în timp ce consumatorii din mediul urban dispun de o multitudine de

canale de plată a facturilor, consumatorii din mediul rural au la dispoziție semnificativ mai

puține canale de plată. Acest fapt poate fi explicat prin faptul că băncile au în mediul rural o

prezență mult mai redusă prin comparație cu mediul urban, prin faptul că dezvoltarea

rețelelor de terminale este mai dificilă în mediul rural, cât și prin faptul că serviciile de plată

care nu implică folosirea numerarului par a fi mai puțin utilizate în zonele rurale.

83. Așa cum rezultă din informațiile de mai sus, părțile implicate în operațiunea de

concentrare economică dețin o rețea de terminale de plată importantă din punct de vedere

numeric, mai ales dacă evaluăm această prezență din punctul de vedere al răspândirii acesteia

în mediul rural. În același timp, sunt prezente pe piață alte întreprinderi (CNPR, Mobile

Distribution, CEC Bank) care au în mediul rural o rețea importantă de unități/ terminale de

plată.

84. Post-concentrare, entitatea rezultată va deține cea mai importantă rețea de terminale de

plată din mediul rural, iar acest lucru poate reprezenta un atu important în negocierile pe care

entitatea le-ar purta cu întreprinderile care urmăresc să achiziționeze serviciile de încasare a

facturilor și au clienți în mediul rural. În același timp, simplul fapt că entitatea rezultată post-

concentrare va deține cea mai importantă rețea de terminale de plată din România nu este

suficient pentru a se putea concluziona că punerea în practică a operațiunii notificate ar putea

avea ca efect o afectare semnificativă a concurenței pe piața din România, afectare care să se

manifeste, în special, sub forma unei creșteri a prețurilor pentru serviciile de încasare plătite

de către întreprinderile care emit facturi.

85. În consecință, Consiliul Concurenței a realizat o analiză care să determine capacitatea

entității rezultate post-concentrare de a împiedica expansiunea concurenților și să evidențieze

condițiile de intrare pe piață. În același timp, a fost evaluată puterea compensatorii a clienților

pentru a determina în ce măsură operațiunea de concentrare economică notificată este

capabilă sau nu să afecteze concurența pe piața serviciilor de încasare de sume de bani din

România.

Capacitatea entității post-concentrare de a împiedica expansiunea concurenților și

barierele la intrarea pe piață

86. Analiza efectuată de Consiliul Concurenței asupra contractelor încheiate de către

15

PayPoint cu magazinele partenere a dus la concluzia existenței în aceste contracte a unor

clauze care pot afecta mediul concurențial normal deoarece pot face mai dificilă expansiunea

pe piață a celor mai apropiați concurenți – întreprinderile care operează rețele de terminale de

plată cu numerar a sumelor de bani. Aceste clauze constau în:

▪ clauzele care instituie în sarcina magazinelor-partenere obligația de a realiza un număr

minim lunar de tranzacții (OMT);

▪ clauze care instituie în sarcina magazinelor-partenere obligația de a notifica PayPoint în

situația în care le sunt oferite spre comercializare servicii similare.

87. Potrivit Orientărilor “în cazul în care intrarea pe o piaţă este suficient de accesibilă, este

puţin probabil ca o concentrare să reprezinte un pericol anticoncurenţial considerabil”.

Analiza privind intrarea pe piață a fost realizată în ceea ce privește posibilitate de intrare pe

piață prin intermediul unei rețele de terminale de plată deoarece, așa cum s-a arătat anterior,

întreprinderile care operează aceste rețele reprezintă concurenții cei mai apropiați ai părților

implicate.

88. În opinia părții notificatoare nu există costuri majore la intrarea pe piață. În cadrul

formularului de notificare, în secțiunea dedicată intrării pe piața serviciilor de încasare sume

s-a arătat că “pentru prestarea serviciilor de încasare sume și transfer de bani, presupunând

că platforma tehnică cu care sunt interfațate terminalele permite acest lucru, tot ce este

necesar este încheierea contractelor cu clienții, contracte ce permit colectarea de sume în

numele acestora. Achiziția sau dezvoltarea unei platforme proprii nu presupune nici ea

costuri prohibitive, având in schimb avantajul flexibilității la cerințe particulare”.

89. Potrivit aceleiași întreprinderi „în afară de investiția în terminale și eventual în platforma

de tranzacționare, dezvoltarea unei afaceri comparabile ca mărime cu cele ale

întreprinderilor implicate în concentrare este perfect realizabilă, fără a presupune alte

costuri/investiții decât cele normale susținerii unei afaceri de aceasta dimensiune”.

90. Din analiza datelor aflate la dispoziția Consiliului Concurenței a rezultat că un obstacol în

calea intrării pe piață este reprezentat de faptul că sectorul serviciilor de încasare de plăți este

caracterizat de importanța mare a economiilor de scară. Alături de economiile de scară,

prezența unor clienți de mari dimensiuni care au nevoie de prestarea serviciilor de încasare la

nivel național poate avea ca efect necesitatea ca intrarea pe piață să fie una de dimensiuni

relativ mari, lucru care nu este ușor de realizat nici din punct de vedere al sumelor care

trebuie investite în acest sens, nici din punct de vedere al intervalului de timp necesar pentru

dezvoltarea unei rețele de automate de plată cu o extindere suficientă.

91. În același timp, analiza Consiliului Concurenței a ținut cont de faptul că se înregistrează

progrese semnificative în ceea ce privește modalitățile electronice de efectuare a plăților,

progrese determinate de noile servicii oferite de către bănci, cât și de serviciile ce permit

efectuarea plăților facturilor direct de pe telefonul mobil puse la dispoziție de operatorii

telecom.

92. Totuși, schimbarea tehnologică în ceea ce privește plata facturilor, fie prin intermediul

telefonului mobil, fie prin intermediul diferitelor aplicații de internet banking presupune

costuri semnificative precum și un lanț de distribuție capabil să asigure un grad de

accesibilitate ridicat pentru clientul final.

93. În concluzie, nu este plauzibil ca o eventuală intrare pe piață a unei noi întreprinderi care

oferă servicii de încasare de sume de bani, indiferent de modalitate, să obțină în timp util o

dimensiune suficientă pentru a compensa eventuala exercitare a puterii de piață de către

entitatea rezultată post-concentrare.

16

Puterea de cumpărare compensatorie a clienţilor serviciilor de încasare de plăţi

94. Potrivit Orientărilor “presiunea concurenţială asupra unui furnizor nu este exercitată

doar de concurenţi, ci poate proveni şi de la clienţii acestuia. Nici chiar întreprinderile cu

cote de piaţă ridicate nu sunt capabile, după concentrare, să creeze obstacole semnificative

în calea concurenţei efective, în special prin funcţionarea, într-o mare măsură, în mod

independent faţă de clienţii lor, în cazul în care aceştia din urmă deţin o putere de

cumpărare compensatorie. În acest context, puterea de cumpărare compensatorie trebuie

privită ca o putere de negociere a cumpărătorului faţă de vânzător, în cadrul negocierilor

comerciale datorită dimensiunii sale, relevanţei comerciale pentru vânzător, precum şi a

capacităţii respectivului cumpărător de a apela la furnizori alternativi”.

95. În legătură cu puterea compensatorie a clienţilor, în Orientări se arată că “faptul că un

client poate ameninţa în mod plauzibil cu recurgerea la surse alternative de furnizare, într-

un interval rezonabil, în situaţia în care furnizorul ar decide majorarea preţurilor sau

deprecierea calităţii sau a condiţiilor de livrare, ar constitui o sursă de putere de cumpărare

compensatorie. Aceasta se aplică în cazul în care cumpărătorul ar putea să apeleze de îndată

la alţi furnizori...”.

96. Partea notificatoare a arătat că întreprinderile cliente ale serviciilor de încasare pot să

schimbe ușor furnizorul sau să elimine un furnizor deoarece întreprinderile emitente ale

facturilor utilizează concomitent mai multe metode de încasare de plăți, perfect substituibile.

Potrivit susținerilor părții notificatoare „facilitatea substituţiei este încurajată de realitatea că

un consumator final este de facto un consumator captiv al Clientului, ce trebuie să îşi

plătească factura/rata la bancă/asigurarea etc. pentru a evita suspendarea serviciului vital

respectiv, iar în lipsa furnizorului de încasare sume, destituit de furnizor, va fi obligat să

folosească altul disponibil (de ex. eliminarea CNPR dintre furnizorii Enel România, ce a fost

ușor substituită de toţi ceilalţi furnizori de servicii de încasare sume)”. Puncte de vedere

similare au fost exprimate și de către alte întreprinderi care operează rețele de terminale de

plată.

97. În cadrul analizei de piaţă Consiliul Concurenței a încercat să determine care ar fi reacţia

clienților care folosesc serviciile oferite de către părţile implicate în situaţia în care s-ar

confrunta cu o creştere de 5-10% a preţului solicitat de către întreprinderile care furnizează

servicii de încasare de bani. Majoritatea răspunsurilor relevă faptul că, în cazul în care unul

din furnizorii serviciilor de încasare de sume de bani ar încerca să mărească prețul solicitat

pentru serviciile prestate, reacția întreprinderilor client ar fi de renunțare la respectivul

furnizor.

98. Separat, în baza răspunsurilor la solicitările de informații, Consiliul Concurenței a

constatat că în perioada 2015-2016, în majoritatea cazurilor în care furnizorii de servicii de

încasare de plăţi au încercat să mărească preţul solicitat întreprinderilor emitente ale

facturilor, răspunsul acestor întreprinderi a fost rezilierea contractelor încheiate.

99. Din analiza informațiilor aflate la dispoziția Consiliului Concurenței a rezultat că

întreprinderile de mari dimensiuni, cele care emit marea majoritatea a facturilor, dispun de

surse alternative în ceea ce priveşte serviciile de încasare a plăţilor atunci când sunt

confruntate cu posibile creşteri de preţ din partea furnizorilor şi că nu ezită să renunţe la

serviciile anumitor furnizori de servicii de încasare în situaţia în care consideră că preţurile

solicitate de aceştia sunt prea mari.

100. Faptul că întreprinderile de mari dimensiuni dispun de putere de cumpărare

compensatorie nu înseamnă că se poate trage automat concluzia că această putere de

cumpărare aparține și întreprinderilor de dimensiuni mai mici și care operează la nivel

17

regional sau chiar local. Această problemă devine cu atât mai stringentă în situația în care

aceste întreprinderi furnizează servicii esențiale (gaz, electricitate, apă și canalizare) și

consumatorilor din mediul rural. În ceea ce privește consumatorii din mediul rural aceștia

beneficiază de mult mai puține posibilități de plată a facturilor prin comparație cu

consumatorii din mediul urban din cauza următoarelor motive:

­ posibilitățile de plată în numerar prin intermediul serviciilor bancare sunt considerabil

mai reduse deoarece rețelele bancare sunt dezvoltate, cu precădere, în mediul urban;

­ deși există puține informații disponibile, este cert că serviciile de internet banking și de

mobile banking sunt folosite mult mai puțin decât în mediul urban.

101. În ceea ce privește eventualele reacții ale întreprinderilor de dimensiuni mici în situația

în care acestea ar fi confruntate cu posibilitatea creșterii prețurilor de către furnizorii de

servicii de încasare, opiniile au fost variate. Unele opinii sunt similare celor exprimate de

întreprinderile de mari dimensiuni. În schimb, alte întreprinderi au exprimat opinii potrivit

cărora întreprinderile implicate ar deține post-concentrare putere de negociere în legătură cu

anumite întreprinderi care emit facturi. Această putere de negociere ar deriva din faptul că

anumite întreprinderi nu au la dispoziție alternative serioase la serviciile oferite de către

părțile implicate în operațiunea de concentrare economică notificată.

102. Astfel, deși nu s-a putut concluziona că întreprinderile implicate în operațiunea de

concentrare economică dețin putere de negociere raportat la totalitatea clienților de pe piață,

nu a putut fi exclusă ideea potrivit căreia entitatea post-concentrare ar afi capabilă să dețină

putere de negociere în relațiile cu întreprinderi de dimensiuni mai mici, cu o prezența

regională sau chiar locală. Această putere de negociere poate deriva din faptul că singurele

posibilități de plată în numerar a facturilor aflate la dispoziția consumatorilor din mediul rural

sunt reprezentate, în special, de serviciile de încasare a plăților efectuate de alte întreprinderi

care operează rețele de terminale de plată și de serviciile în acest sens furnizate de CNPR și

poate avea ca efecte încercarea de a crește prețul serviciilor de încasare.

103. Prin urmare, puterea compensatorie a acestor clienți a fost determinată ținând cont de

domeniile de activitate ale acestor întreprinderi, de reglementările specifice acelor domenii,

de regiunile/zonele în care aceste întreprinderi își furnizează serviciile și unde sunt necesare

servicii de încasare și de posibilitățile existente pentru aceste întreprinderi de a găsi furnizori

alternativi în situația în care entitatea post–concentrare ar încerca să crească prețul pentru

serviciile de încasare furnizate.

104. Analiza menită a determina care sunt întreprinderile față de care există pericolul ca

entitatea post-concentrare să mărească prețul pentru serviciile de încasare oferite a plecat de

la următoarele premise:

­ principalele servicii de încasare a facturilor prestate de întreprinderile implicate au ca

obiect plata facturilor pentru serviciile de electricitate, gaz, apă și canalizare, servicii

care prezintă pentru consumatorul final o importanță mult mai mare prin comparație cu

alte servicii de încasare (spre exemplu: serviciul de încasare a facturilor emise de Avon

sau serviciile de încasare a sumelor de bani pentru roviniete);

­ având în vedere importanța serviciilor de electricitate, gaz, apă și canalizare pentru

consumatorul final o eventuală creștere a prețurilor pentru serviciile de încasare a

facturilor emise pentru aceste servicii are potențialul de a afecta atât întreprinderile care

au emis facturile, dar și consumatorii care trebuie să plătească aceste facturi;

­ analiza a fost realizată plecând de la informațiile privind încasările efectuate de către

părțile implicate pentru furnizorii regionali de servicii de electricitate, gaz și apă-

18

canalizare și a urmărit să determine în ce măsură acești furnizori ar dispune de

alternative viabile din punctul de vedere al acoperirii la serviciile oferite de entitatea

rezultată post-concentrare.

105. Analiza efectuată de către Consiliul Concurenței a condus la concluzia că este posibil ca

anumite întreprinderi să fie afectate negativ de punerea în practică a concentrării deoarece

aceste întreprinderi nu dispun de suficiente alternative pentru a compensa o eventuală creștere

a prețurilor de către entitatea post-concentrare (alternativele au fost evaluate din punctul de

vedere al prezenței în teritoriu al unor întreprinderi capabile să furnizeze servicii de încasare a

facturilor similare cu cele oferite de părțile implicate în concentrare).

106. În acest sens, întreprinderile identificate de Consiliul Concurenței sunt: […].

Efecte coordonate

107. Așa cum se arată la pct. 39 din Orientări „o concentrare pe o piață concentrată poate

crea obstacole semnificative în calea concurenței efective, prin crearea sau consolidarea

unei poziții dominante colective, deoarece aceasta crește probabilitatea ca întreprinderile

să-și coordoneze astfel comportamentul și să majoreze astfel prețurile, chiar fără să încheie

un acord sau să recurgă la practică concertată, în sensul articolului 81 din tratat. O

concentrare poate, de asemenea, facilita coordonarea, făcând-o mai stabilă sau mai eficientă

pentru întreprinderile care se coordonau deja anterior concentrării, fie prin intensificarea

coordonării, fie permițând întreprinderilor să se coordoneze la nivelul unor prețuri și mai

ridicate”.

108. Apariția coordonării este mai probabilă pe piețele în care este relativ simplu să se ajungă

la un acord comun asupra modalităților de desfășurare. Suplimentar, este necesară întrunirea

a trei condiții pentru durabilitatea coordonării. Aceste condiții sunt următoarele:

­ întreprinderile care se coordonează trebuie să aibă capacitatea de a monitoriza la un

nivel satisfăcător respectarea condițiilor coordonării. Cu alte cuvinte, așa cum se arată

în decizia Tribunalului Uniunii Europene în cauza T-342/99 “fiecare membru al unui

oligopol dominant trebuie să aibă abilitatea de a ști cum se comportă ceilalți membri

ai oligopolului pentru a monitoriza dacă adoptă sau nu o politică comună”. Acest lucru

necesită un grad suficient de transparență în piață;

­ existența unei forme a unui mecanism de descurajare plauzibil, care poate fi activat în

caz de constatare a unei abateri;

­ reacțiile părților terțe, precum concurenți existenți și viitori care nu participă la

coordonare, precum și clienți, nu trebuie să pericliteze rezultatele preconizate ale

concentrării11.

109. Analiza acestor factori în cadrul operațiunii de concentrare economică notificată a dus la

concluzia că este puțin probabilă îndeplinirea acestor criterii deoarece:

▪ există o multitudine de canale de plată și o multitudine de întreprinderi care prestează

servicii de încasare a sumelor de bani pentru a se concluziona că este plauzibilă

existența unui oligopol sau că operațiunea notificată poate duce la apariția unui

asemenea oligopol;

▪ piața serviciilor de încasare a sumelor de bani nu se caracterizează prin transparență.

Fiecare întreprindere care emite facturi negociază cu întreprinderile care furnizează

servicii de încasare a banilor pe o bază individuală, rezultatul negocierilor (prețul care

11 T-342/99, Airtours contra Comisiei, para. 62

19

trebuie plătit pentru serviciile de încasare de sume de bani) având caracter de secret de

afaceri. Acest lucru este valabil pentru toate întreprinderile ce activează pe această

piață.

110. Prin urmare, punerea în practică a operațiunii de concentrare economică notificată nu

este capabilă să ducă la afectarea concurenței prin modificarea naturii concurenței de pe piața

serviciilor de încasare a sumelor de bani prin intermediul unor efecte coordonate.

Analiza efectelor concentrării economice pe piața serviciilor de remiteri pentru transfer

de bani

111. În ceea ce privește serviciile de remiteri pentru transfer de bani PayPoint are încheiat un

contract pentru prestarea acestor servicii cu Western Union, în timp ce Payzone prestează

servicii similare pentru Moneygram.

112. Operațiunea de concentrare economică notificată nu duce la apariția unor suprapuneri

orizontale în sectorul serviciilor de transfer de bani din România la nivelul de gros, dar duce

la apariția unei suprapuneri orizontale pe piața serviciilor de remiteri pentru transfer de bani.

113. Așa cum s-a arătat în paragrafele dedicate definii pieței relevante aceste remiteri se

realizează prin intermediul a diferite canale de distribuție, canale care sunt puse la dispoziția

consumatorilor de către întreprinderile care prestează servicii de transfer de bani precum

Western Union și Moneygram. Aceste canale sunt reprezentate de bănci, întreprinderi care

furnizează servicii de telefonie mobilă (Orange), întreprinderi care operează rețele de

terminale de plată cum ar fi PayPoint și Payzone etc.

114. Există un număr semnificativ de canale de distribuție prin care pot fi efectuate aceste

remiteri pentru transfer de bani, o parte importantă a acestor remiteri de bani este efectuată

prin intermediul întreprinderilor din sistemul bancar din România, iar canalele reprezentate

de părțile implicate în concentrarea notificată reprezintă, pe baza datelor aflate la dispoziția

autorității de concurență, doar o mică parte a acestora.

115. Prin urmare, operațiunea de concentrare economică nu este capabilă să ducă la afectarea

semnificativă a concurenței pe piața serviciilor de remiteri de transfer de bani, în special prin

crearea sau consolidarea unei poziții dominante pe această piață.

Analiza efectelor concentrării economice pe piața comercializării produselor şi

serviciilor preplătite de telefonie mobilă

116. Potrivit Orientărilor, evaluarea efectelor concurențiale presupune stabilirea cotelor de

piață pe care entitatea post-concentrare le deține, stabilind astfel atât structura pieței, cât și

poziția părților la concentrare și a concurenților acestora.

117. Partea notificatoare a afirmat că din perspectiva pieței relevante definite, și anume piața

de distribuție de produse și servicii preplătite pentru telefonie mobilă (inclusiv cartele

răzuibile de reîncărcare și SIM), pentru Internet și radio-TV, valoarea totală estimată este de

[…] milioane lei în 2015, iar cota de piață estimată a întreprinderilor implicate este de […]%.

118. Având în vedere modul în care Consiliul Concurenței a definit în trecut piețele relevante,

autoritatea de concurență nu reține argumentele invocate de partea notificatoare pentru

stabilirea acestor valori.

119. În primul rând, veniturile realizate de întreprinderile implicate din comercializarea

produselor și serviciilor preplătite de telefonie mobilă nu au putut fi raportate la totalul

veniturilor obținute în sectorul telecomunicațiilor mobile. Acesta din urmă include și

produsele și serviciile de telefonie post-paid (abonamente), produse și servicii a căror valoare

este mult peste cifrele realizate de operatorii telecom din servicii preplătite și care reprezintă

20

o piață relevantă diferită.

120. În al doilea rând, în cazul Focus Sat, întreprinderile comercializează vouchere cu coduri

electronice pentru utilizatorii de servicii preplătite de televiziune de tip DTH. Acest fapt nu

echivalează cu prestarea serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, așa cum a

reținut partea notificatoare, iar cota de piață deținută de părțile implicate nu a putut fi

calculată prin raportare la cifra de afaceri totală realizată de întreprinderile prezente pe piața

serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale din România.

121. Calculul a avut în vedere cifra de afaceri totală realizată în anul 2016 de furnizorii de

telefonie mobilă preplătită pe care întreprinderile implicate îi deservesc, respectiv Orange,

Vodafone, Telekom Mobile, RCS&RDS și Lycamobile. Această cifră de afaceri este

prezentată în tabelul nr. 1 și este exprimată în lei.

Tabelul nr. 1 - Piața comercializării de produse și servicii pre-plătite de telefonie mobilă –

2016

Total PayPoint Payzone PayPoint+

Payzone Total

%

PayPoint

+Payzone

Distribuitori […] […]% […] […]% […] […] […]%

Total CA […] […]% […] […]% […] […] […]%

Sursa: prelucrare date furnizori

122. Având în vedere cele de mai sus, în 2016 cota de piață cumulată a întreprinderilor

implicate nu depășește […]% raportat la cifra de afaceri realizată direct de către

întreprinderile care furnizează servicii de telefonie mobilă preplătite prin intermediul

distribuitorilor, și este aproape de […]% în cazul în care avem în vedere cifra de afaceri totală

realizată de furnizorii acestor servicii. Prin urmare, nu se poate considera că operațiunea de

concentrare economică ar avea un impact semnificativ asupra mediului concurențial.

Analiza efectelor concentrării economice pe piața de comercializare a produselor și

serviciilor preplătite de televiziune de tip DTH

123. O situație aparte o constituie poziția întreprinderilor implicate pe piața de comercializare

a produselor și serviciilor preplătite de televiziune de tip DTH. Întreprinderea Focus Sat

folosește o modalitate diferită de încasare a sumelor de bani pentru serviciile de retransmisie

a programelor audiovizuale pe care le prestează prin comparație cu întreprinderile care

furnizează servicii similare de retransmisie prin DTH.

124. Focus Sat a arătat că în anul 2016 avea un număr de […] distribuitori direcți și un număr

de […] de dealeri care comercializau aceste produse. De asemenea, întreprinderea […], însă

oferă posibilitatea clienților săi de a achiziționa aceste vouchere prin intermediul aplicației

online și a serviciului SMS cu valoare adăugată.

125. Cota de piață estimată a entității post concentrare aferentă anului 2016 de […]% și

vizează strict vânzările Focus Sat către distribuitori și dealeri. Această cotă de piață rezultată

pentru entitatea post-concentrare nu este însă exactă deoarece serviciile pot fi achiziționate de

asemenea și prin intermediul aplicației online, cât și prin trimiterea unui SMS cu valoare

adăugată. Prin urmare, cota de piață a entității post-concentrare este probabil mai mică de

[…]%.

126. În concluzie, analiza efectuată de Consiliul Concurenței a dus la următoarele îngrijorări

concurențiale:

21

i) există posibilitatea ca anumite întreprinderi care, la momentul analizei concentrării

economice notificate, utilizează serviciile de încasare a facturilor prestate de una sau chiar

ambele întreprinderi implicate să nu dispună de suficiente alternative în cazul în care entitatea

rezultată post-concentrare ar încerca să mărească prețul serviciilor de încasare furnizate.

Aceste întreprinderi sunt următoarele: […];

ii) entitatea rezultată post-concentrare ar deține rețeaua cea mai dezvoltată de terminale de

plată de pe teritoriul României din punct de vedere al numărului locațiilor partenere și din

punctul de vedere al numărului de terminale de plată. Acest lucru este cu atât mai important

atunci când examinăm dimensiunea acestei rețele raportată strict la prezența acesteia în

mediul rural.

127. Entitatea rezultată post-concentrare ar putea să încerce să împiedice intrarea și/sau

expansiunea pe piață în mediul rural a întreprinderilor care operează servicii de terminale de

plată. Acest lucru se poate realiza prin:

• creșterea numărului minim lunar de tranzacții (OMT) pe care magazinele partenere ale

PayPoint trebuie să îl realizeze;

• introducerea, post-concentrare, în cadrul contractelor încheiate cu magazinele partenere

ale Payzone a unor prevederi privind atingerea unui număr minim lunar de tranzacții,

[…];

• existența în sarcina magazinelor partenere a obligației, în situația în care în magazine

există terminale de plată ale altor întreprinderi și în situația în care sunt oferite spre

comercializare servicii similare serviciilor PayPoint, de notificare prealabilă a

PayPoint, de păstrare a unei poziții neutre și de abținere de la orice act care ar putea

defavoriza această întreprindere. Formularea privind actele care ar putea defavoriza

PayPoint este ambiguă și, prin urmare, interpretabilă și ar putea avea efectul de a fi

folosită de către entitatea post-concentrare pentru a descuraja magazinele partenere de

la încheierea unor contracte și cu întreprinderile concurente ale acestei entități.

iii) din analiza datelor aflate la dispoziția Consiliului Concurenței nu a rezultat existența unor

contracte care conțin clauze de exclusivitate în ceea ce privește serviciul de încasare de plăți.

În același timp, nu se poate exclude posibilitatea ca, în baza răspândirii geografice a rețelei

sale de terminale de plată, entitatea rezultată post-concentrare să încerce să devină furnizor

exclusiv de servicii de încasare pentru anumite întreprinderi cu amprentă regională sau locală

ai căror clienți sunt prezenți, cu precădere, în mediul rural.

128. Analiza realizată de Consiliul Concurenței în ceea ce privește efectele concentrării

economice pe piața de comercializare a produselor și serviciilor preplătite de televiziune de

tip DTH a relevat că, post-concentrare, părțile implicate ar deține o cotă de piață de

aproximativ […]%.

129. Acest nivel al cotei de piață ar putea avea efectul negativ de a duce post-concentrare la o

creștere a prețului pe care entitatea rezultată post-concentrare îl solicită consumatorilor finali

pentru produsele și serviciilor preplătite de televiziune de tip DTH pe care le pune la

dispoziția acestora.

130. Aceste îngrijorări concurențiale au fost transmise întreprinderii PayPoint12 .Ca urmare a

transmiterii Adresei, întreprinderea PayPoint a solicitat13 organizarea unei întrevederi în

vederea discutării îngrijorărilor concurențiale transmise. Întâlnirea solicitată a avut loc în data

12 Prin adresa înregistrată cu nr. RG 10059/10.07.2017 (denumită în continuare Adresa). 13 Prin adresa înregistrată cu nr. RG 10189/11.07.2017

22

de 13.07.2017 la sediul Consiliului Concurenței.

131. Ulterior, întreprinderea PayPoint a transmis Consiliului Concurenței o adresă14 prin care

a exprimat îndoieli în ceea ce privește caracterul întemeiat al îngrijorărilor concurențiale

transmise de autoritatea de concurență.

132. Suplimentar, ca urmare a solicitării părții notificatoare, în data de 24.07.2017 a avut loc,

la sediul Consiliului Concurenței, o întâlnire între reprezentanții PayPoint și persoanele

mandatate de către Plenul Consiliului Concurenței să reprezinte autoritatea de concurență în

legătură cu o eventuală propunere de angajamente.

133. În cadrul acestei întrevederi au fost discutate posibilele angajamente care pot fi oferite

de către PayPoint pentru a înlătura îngrijorările concurențiale transmise de către Consiliul

Concurenței. În ceea ce privește îngrijorarea legată de poziția importantă deținută de entitatea

post-concentrare pe piața de comercializare a produselor și serviciilor preplătite de

televiziune de tip DTH, reprezentanții PayPoint au adus încă o dată argumente în sprijinul

susținerii potrivit căreia entitatea rezultată post-concentrare nu va putea influența prețul final

al produselor și serviciilor preplătite de tip DTH.

134. Persoanele desemnate de către Plenul Consiliului Concurenței au fost de acord cu aceste

argumente și au considerat că nu mai este necesară formularea unei propuneri de angajamente

în ceea ce privește activitatea PayPoint/Payzone de distribuție de servicii și produse preplătite

de tip DTH.

135. Ulterior, PayPoint a transmis autorității de concurență15 o propunere de angajamente

menită a înlătura îngrijorările concurenţiale exprimate de autoritatea de concurenţă. Aceste

angajamente sunt însoţite de detalii în ceea ce priveşte condiţiile de punere în aplicare a

angajamentelor şi de monitorizare a respectării acestora.

136. Angajamentele propuse constau în:

▪ pentru o perioadă de 36 de luni de la data autorizării concentrării (cu posibilitatea

reducerii acesteia la 24 de luni dacă analiza preliminară a autorității de concurență

duce la concluzia că potențialele efecte negative avute în vedere nu pot avea loc),

întreprinderile implicate în concentrare nu vor majora prețurile solicitate

întreprinderilor identificate, cu excepția majorărilor corespunzătoare ratei inflației sau

care rezultă din cauze externe funcționării întreprinderii, cum ar fi eventuale majorări

sau impuneri de noi taxe/impozite/contribuții.

Obligația va avea ca obiect doar serviciile de încasare a sumelor de bani în numerar,

prestate prin intermediul magazinelor partenere, dar nu va avea în vedere eventualele

servicii care ar putea fi prestate și în viitor (de exemplu: serviciile de încasare a

facturilor prin intermediul cardurilor).

▪ pentru o perioadă de 36 de luni de la data autorizării concentrării (cu posibilitatea

reducerii acesteia la 24 de luni dacă analiza preliminară a autorității de concurență

duce la concluzia că potențialele efecte negative avute în vedere nu pot avea loc), nu

va mări valoarea OMT […] în contractele încheiate de această întreprindere cu

magazinele partenere din mediu rural (magazine partenere localizate în sate și

comune16).

▪ pentru o perioadă de 36 de luni de la data autorizării concentrării (cu posibilitatea

14 Înregistrată cu nr. RG 10631/21.07.2017 15 Prin adresa înregistrată cu nr. RG 11260/07.08.2017 16 Partea notificatoare a oferit explicații cu privire la aria de cuprindere a noțiunilor comună și sat.

23

reducerii acesteia la 24 de luni dacă analiza preliminară a autorității de concurență

duce la concluzia că potențialele efecte negative avute în vedere nu pot avea loc),

contractele existente între Payzone și magazinele partenere din mediul rural pentru

servicii de încasare de sume să nu fie modificate în sensul implementării unui număr

minim de tranzacții (OMT) pe care respectivele magazine să le realizeze pe parcursul

unei luni.

Obligația asumată nu afectează dreptul întreprinderilor implicate de acționa în sensul

realizării unor economii de scop și de scară și a sinergiilor operaționale post-

concentrare sau posibilitatea de a-și exercita drepturile contractuale față de parteneri

în anumite cazuri.

▪ pe termen nelimitat, să modifice clauzele contractuale în sensul eliminării obligației

de notificare prealabilă a PayPoint cu privire la oferirea de servicii similare altor

întreprinderi și în sensul clarificării obligației magazinului partener de a păstra o

obligație neutră […].

▪ pentru o perioadă de 36 de luni de la data autorizării concentrării (cu posibilitatea

reducerii acesteia la 24 de luni dacă analiza preliminară a autorității de concurență

duce la concluzia că potențialele efecte negative avute în vedere nu pot avea loc), să

nu condiționeze încheierea unor contracte cu întreprinderile identificate anterior cu

amprentă regională […] sau locală […] ai căror clienți consumatori sunt prezenți, cu

precădere […] în mediul rural.

Măsura propusă nu va aduce atingere:

- posibilității că o clauză de exclusivitate să fie impusă, solicitată sau propusă de către

partenerul contractual […] cu amprentă regională sau locală ai căror clienți sunt

prezenți, cu precădere […] în mediul rural, și nici posibilității ca întreprinderile

implicate în concentrare să ofere discounturi de volum, cu respectarea principiilor

concurenței;

- posibilității întreprinderilor implicate în concentrare de a implementa de comun acord

cu clienții și cu respectarea principiilor concurenței obligații de exclusivitate în relația

contractuală cu clienții pentru serviciile de încasare a facturilor care nu se încadrează

în categoria furnizorilor de servicii de utilități […] cu amprentă regională sau locală.

▪ în situația în care vor exista terminale (exclusiv partea de hardware) utilizate de

Payzone la data autorizării concentrării economice, amortizate din punct de vedere

contabil și fiscal și care, deși funcționale, vor fi scoase din uz cu intenția casării lor în

perioada de 12 luni de la data autorizării concentrării, nemaifiind utilizate în alt mod

de PayPoint/Payzone (cu sau fără anumite modificări), PayPoint/Payzone vor scoate

la vânzare respectivele terminale, permițând eventualilor concurenți să le

achiziționeze.

137. Analiza angajamentelor propuse de Paypoint a dus la următoarele concluzii:

▪ angajamentul de a nu mări prețul pentru întreprinderile identificate în cadrul Adresei

propus de PayPoint este unul adecvat deoarece înlătură îngrijorarea concurențială

identificată de Consiliul Concurenței. Durata propusă a angajamentului (36 de luni, cu

posibilitatea de reducere la 24 de luni în situația în care monitorizarea făcută de

Consiliul Concurenței nu duce la concluzia existenței unui efect negativ asupra

concurenței) este suficientă în măsura în care considerăm că după trecerea acestei

perioade întreprinderile avute în vedere de autoritatea de concurență vor avea

posibilitatea de a apela la alte/noi întreprinderi care prestează servicii de încasare a

24

facturilor (concurenții potențiali) în situația în care întreprinderile implicate ar încerca

să mărească prețul serviciilor de încasare a facturilor;

▪ angajamentul PayPoint de a nu mări numărul minim lunar de tranzacții (OMT) în

ceea ce privește magazinele partenere ale acestei întreprinderi este unul adecvat

deoarece elimină îngrijorarea concurenţială identificată de către Consiliul

Concurenţei, respectiv posibilitatea ca PayPoint să încerce, prin ridicarea nivelului

OMT, intrarea și/sau expansiunea concurenților în ceea ce privește serviciile de

încasare a plăților în mediul rural;

▪ angajamentul PayPoint de a nu mări numărul minim lunar de tranzacții (OMT) în

ceea ce privește magazinele partenere ale întreprinderii Payzone este unul adecvat

deoarece elimină îngrijorarea concurenţială care a fost identificată de autoritatea de

concurenţă. Prin acest angajament se elimină posibilitatea ca, post-concentrare,

contractele existente între Payzone și magazinele partenere din mediul rural să fie

modificate în sensul introducerii unor clauze privind atingerea unui număr minim

lunar de tranzacții pentru serviciile de încasare de sume de bani, modificare

contractuală care ar putea avea ca efect împiedicarea intrării și/sau expansiunea

concurenților în ceea ce privește serviciile de încasare a plăților în mediul rural;

▪ angajamentul de a modifica clauza contractuală în temeiul căreia magazinele

partenere în care urmau a fi instalate terminale de plată ale altor întreprinderi aveau

obligația de a informa în prealabil PayPoint, de a păstra o poziție neutră și de a se

abține de la orice act de natură a defavoriza această întreprindere este unul adecvat

deoarece elimină îngrijorarea concurențială identificată și comunicată de Consiliul

Concurenței. Pe de o parte, este eliminată obligația magazinelor partenere de a

notifica PayPoint în situația în care le sunt oferite spre comercializare servicii similare

de către alte întreprinderi care operează rețele de terminale de plată.

Pe de altă parte, clauza care cuprinde obligația magazinelor partenere de a păstra o

poziție neutră și se a se abține de la orice act de natură a defavoriza întreprinderea

PayPoint este astfel formulată încât să fie înlăturată posibilitatea ca această clauză să

fie interpretată în sensul descurajării magazinelor partenere de a încheia contracte cu

întreprinderile concurente ale întreprinderilor implicate în concentrare;

▪ angajamentul asumat de părțile implicate de a nu condiționa încheierea contractelor

cu întreprinderi furnizoare de utilități […] de acceptarea de către aceste întreprinderi a

unor clauze de exclusivitate una adecvată deoarece elimină îngrijorarea exprimată de

Consiliul Concurenței. În același timp, va avea în vedere acele întreprinderi care

furnizează servicii […] ai căror clienți sunt prezenți, cu precădere, în mediul rural17.

În același timp, angajamentul este proporțional prin prisma faptului că nu împiedică

întreprinderile implicate să accepte impunerea unor clauze de exclusivitate de către

întreprinderile partenere, coroborat cu faptul că nu va putea împiedica inserarea unor

clauze de exclusivitate în contractele încheiate cu întreprinderi care nu furnizează

servicii […];

▪ angajamentul asumat de PayPoint de a vinde terminalele de plată ale Payzone care

vor fi scoase din uz este un angajament suplimentar și nu răspunde unei îngrijorări

concurențiale exprimate de către Consiliul Concurenței. În același timp, acest

17 Clienții prezenți în mediul rural sunt avuți în vedere deoarece, ținând cont de faptul că serviciile de încasare a

facturilor sunt prestate în mediul urban, într-o măsură considerabilă, de către întreprinderile bancare, o clauză de

exclusivitate care ar produce efecte în mediul urban nu ar fi de natură să producă efecte anticoncurențiale.

25

angajament, odată asumat, dă posibilitatea întreprinderilor concurente care operează

rețele de terminale de plată ca, în situația în care terminale de plată aparținând

Payzone sunt scoase la vânzare, să achiziționeze aceste terminale pentru folosirea în

cadrul propriei rețele de terminale de plată.

138. În concluzie, angajamentele propuse de către PayPoint înlătură îngrijorările

concurenţiale ale Consiliului Concurenţei.

139. Respectarea îndeplinirii angajamentelor asumate de PayPoint, precum și impactul

concentrării economice asupra mediului concurențial, vor fi monitorizate de Consiliul

Concurenţei. În acest scop, în cursul unei perioade de 3 ani (cu posibilitatea de reducere cu

un an a perioadei de monitorizare în condițiile în care analiza realizată de autoritatea de

concurență duce la concluzia că punerea în practică a operațiunii nu a avut efecte negative

asupra concurenței), PayPoint va întocmi și transmite Consiliului Concurenței, în condițiile

stabilite la paragraful 140 al deciziei, rapoarte care vor conține informațiile și documentele

prezentate în cadrul paragrafelor 141 și 142 ale prezentei decizii.

140. În primul an de monitorizare PayPoint va transmite Consiliului Concurenței două

rapoarte – primul până la data de 30.03.2018, cel de-al doilea până la data de 30.09.2018.

Raportul pentru al doilea an de monitorizare va fi transmis până la data de 30.09.2019. În

situația în care Consiliul Concurenței nu va reduce la 2 ani perioada de monitorizare,

PayPoint va întocmi și transmite raportul pentru al treilea an de monitorizare până la data de

30.09.2020.

141. Rapoartele întocmite de PayPoint vor include următoarele informații și documente:

­ în ceea ce privește angajamentul nr. 1, vor fi furnizate contractele care produc efecte la

momentul autorizării operațiunii de concentrare economică și/sau orice alte documente

din care să rezulte prețul plătit de cele 5 întreprinderi pentru serviciile de încasare a

facturilor prestate de PayPoint și/sau Payzone:

­ în ceea ce privește angajamentul nr. 2, va fi furnizată o listă care să cuprindă

magazinele-partenere din mediul rural care au prevăzute în contractele încheiate cu

PayPoint clauza privind realizarea OMT […], precum și datele de contact folosite de

PayPoint în comunicarea cu aceste magazine;

­ în ceea ce privește angajamentul nr. 3, va fi furnizată o listă a magazinelor-partenere ale

Payzone la momentul autorizării operațiunii de concentrare economică, lista

magazinelor cărora li s-a transmis de către entitatea post-concentrare o notificare

privind dreptul de a opta între contractul cu PayPoint și contractul cu Payzone, precum

și informații privind rezultatele notificărilor transmise;

­ în ceea ce privește angajamentul nr. 4, vor fi transmise următoarele informații: o listă a

contractelor încheiate ulterior autorizării operațiunii de concentrare economică, un

exemplar-tip al actului adițional de modificare a contractelor transmis magazinelor

partenere, o centralizare a ofertelor de încheiere de acte adiționale transmise

magazinelor-partenere conținând informații despre statusul acceptării, exprese sau

tacite, respectiv a respingerii exprese a ofertelor;

­ în ceea ce privește angajamentul nr. 5, vor fi transmise informații privind modalitatea în

care au fost determinate întreprinderile care corespund criteriilor enunțate în cadrul

angajamentului, sursa informațiilor folosite, identitatea întreprinderilor, precum și

contractele în temeiul cărora entitatea post-concentrare le prestează servicii de încasare

a facturilor;

­ în ceea ce privește angajamentul nr. 6, vor fi transmise înscrisuri și/sau orice alte

26

documente din care să rezulte oferta de vânzare a terminalelor de plată scoase din uz.

142. Separat, pentru evaluarea efectelor concentrării economice pe piața serviciilor de

încasare a sumelor de bani, rapoartele de monitorizare vor conține următoarele informații:

­ identitatea întreprinderilor pentru care entitatea post-concentrare prestează servicii de

încasare a facturilor,

­ numărul total de tranzacții de plată realizate de entitatea post-concentrare în perioada

avută în vedere de raportul de monitorizare,

­ situație a primilor 10 clienți la serviciile de încasare a facturilor (din punct de vedere al

numărului de tranzacții realizate),

­ informații privind comisionul mediu/tranzacție obținut,

­ situație privind numărul de locații de plată unde sunt disponibile terminalele, defalcată

în funcție de distribuția în teritoriu a acestora (urban/rural),

­ situație privind numărul de litigii contractuale intervenite între entitatea post-

concentrare și magazinele-partenere ulterior autorizării operațiunii de concentrare

economică, litigii care au ca obiect neîndeplinirea de către magazinele partenere a

OMT.

143. În aceste condiţii, ca urmare a analizei operaţiunii de concentrare economică notificată

Consiliului Concurenței cu RS 4/18.01.2017, care se va realiza prin dobândirea de către

PayPoint Services SRL a controlului unic asupra Payzone SA, se constată că, deşi

operaţiunea cade sub incidenţa Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei pe piata

romanească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau

consolidării unei poziţii dominante.

În temeiul art. 25 alin. (1) lit. d) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu

modificările și completările ulterioare, şi ale art. 9 alin. (1) lit. b) din Regulamentul de

organizare și funcţionare al Consiliului Concurenţei

Plenul Consiliului Concurenţei

D E C I D E

Art. 1. În conformitate cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) lit. b) din Legea concurenţei nr.

21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum şi ale Regulamentului

privind concentrările economice, se emite prezenta decizie de neobiecţiune privind

concentrarea economică realizată de către PayPoint Services SRL prin preluarea controlului

unic asupra Payzone SA, cu condiţia respectării angajamentelor propuse de PayPoint Services

SRL şi acceptate de Consiliul Concurenţei (Anexa nr.1).

Art. 2. Conform prevederilor art. 55 alin. (1) lit. e) din Legea concurenţei nr. 21/1996,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, neîndeplinirea unei obligaţii, a unei

condiţii sau a unei măsuri impuse printr-o decizie a Consiliului Concurenţei constituie

contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală

realizată în anul financiar anterior sancţionării. Potrivit art. 59 alin. (1) lit. d) din Legea

27

concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul

Concurenţei poate obliga, prin decizie, întreprinderile sau asociaţiile de întreprinderi la plata

unor amenzi cominatorii în sumă de până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie din anul

financiar anterior sancţionării, pentru fiecare zi de întârziere, pentru a le determina să

respecte condiţiile şi/sau obligaţiile impuse printr-o decizie luată potrivit prevederilor art. 47

alin. 2 lit. b) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările

ulterioare.

Art. 3. PayPoint Services SRL este obligată, conform prevederilor art. 31 alin. (2) din Legea

concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să plătească

taxa de autorizare a concentrării economice notificate.

Art. 4. Taxa de autorizare, calculată pe baza cifrelor de afaceri stabilite conform prevederilor

art. 67 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, precum şi conform Instrucţiunilor cu privire la calculul taxei de autorizare a

concentrărilor economice, pe baza cifrei de afaceri comunicate de către PayPoint Services

SRL prin adresa înregistrată la Consiliul Concurenţei cu RG 12326/08.09.2017, este

echivalentul în lei a […] de euro la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a

României valabil pentru ultima zi a exerciţiului financiar din anul anterior emiterii deciziei de

autorizare a concentrării economice, respectiv […] de lei.

Art. 5. Suma reprezentând taxa de autorizare se va vira în maximum 30 (treizeci) de zile de

la data comunicării prezentei decizii, în contul RO94TREZ70020E330800XXXX, deschis la

Trezoreria Operativă a Municipiului Bucureşti, beneficiar Consiliul Concurenţei, cod fiscal

8844560, cu ordin de plată tip trezorerie, cu menţiunea: “Taxa de autorizare concentrare

economică conform Legii concurenţei nr. 21/1996”. O copie după ordinul de plată va fi

transmisă neîntârziat Consiliului Concurenţei.

Art. 6. Decizia Consiliului Concurenţei poate fi atacată, conform prevederilor art. 51 alin. (1)

din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în

termen de 30 de zile de comunicare, la Curtea de Apel Bucureşti.

Art. 7. Prezenta Decizie devine aplicabilă de la data comunicării ei.

Art. 8. Direcţiile şi compartimentele de specialitate din subordinea Secretarului General şi

Direcţia Servicii din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări aducerea la îndeplinire a

prezentei Decizii.

Art. 9. În conformitate cu prevederile art. 62 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată,

cu modificările și completările ulterioare, prezenta Decizie va fi publicată pe pagina de

internet a Consiliului Concurenţei, cu protejarea secretelor de afaceri şi a altor informaţii

confidenţiale, potrivit prevederilor legale în acest sens.

Art. 10. Prezenta Decizie se va transmite către PayPoint Services SRL, prin împuterniciţi:

[…].

Bogdan M. Chiriţoiu

Preşedinte