dealuri, filmul despre „tanacul din noi” filesuplimentul de cultur| » anul viii » nr. 352 »...

$: dealuri, filmul despre „Tanacul din noi” fileSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 352 » 21 – 27 aprilie 2012 Lucian Dan Teodorovici: „C`t de idiot trebuie s\ fii s\$
ANUL VIII » NR. 352 » 21 – 27 aprilie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

S\ faci ce spunepopa...

Lucian Dan Teodorovici

C`t de idiot trebuie s\ fii s\ te duci lavot [i s\ pui [tampila pe ni[te oamenidespre care [tii c\ ]i-au f\cut r\u p`n\acum, numai pentru c\ pe tricourilelor nu mai scrie P.D.L., ci U.S.L.?

TEO & GHEO ~N » PAGINA 2

CIRCUL NOSTRUV| PREZINT|:

PatrickMcGuinness,Ultimele o sut\de zile: dou\perspective

C. Rogozanu & Florin Irimia

~n prim\vara lui ‘89, un t`n\r en-glez de numai dou\zeci [i unu deani descindea `n Bucure[tiul luiCeau[escu pentru a asista la ul-timele luni de regim comunist `nRomânia...

~N » PAGINILE 10-12

Puiu Manu,„ultimuldinozaur” albenzii desenateromâne[ti?

Drago[ Cojocaru

Este mai corect s\ spui c\ PuiuManu, adev\rat\ legend\ `n lumeamic\, dar foarte hot\r`t\ a BD-uluiromânesc, este ultimul reprezen-tant al unui grup de scriitori [i ar-ti[ti a c\ror oper\ a `nc`ntat c`tevagenera]ii de cititori.

~N » PAGINILE 8-9

CRISTIAN MUNGIU, PENTRU A DOUA OAR| ~N COMPETI}IA OFICIAL| LA CANNES

Dup\ dealuri,filmul despre„Tanacul din noi”

Citi]i grupajul realizat de Iulia Blaga ~N » PAGINILE 3-5

Dup\ dealuri de Cristian Mungiu va fi cel mai lung film din Competi]ia Oficial\ a celei de-a 65-a edi]ii a Festiva-lului de la Cannes. Filmul are dou\ ore [i 35 de minute [i va concura din nou pentru Palme d’Or al\turi de celemai recente crea]ii ale unor cinea[ti recunoscu]i, dintre care unii au luat deja, ca [i Mungiu, Palme d’Or-ul.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 352 » 21 – 27 aprilie 2012

Lucian Dan Teodorovici: „C`t de idiot trebuie s\ fii s\ te duci lavot [i s\ pui [tampila pe ni[te oameni despre care [tii c\ ]i-auf\cut r\u p`n\ acum, numai pentru c\ pe tricourile lor nu maiscrie P.D.L., ci U.S.L.?“.

P.D.L. SAU U.S.L.?

» 2

editorial

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo

Excluderea lui Cristian Preda din PartidulDemocrat-LLiberal a fost un subiect ze-mos pentru toat\ presa româneasc\.~ns\ dincolo de comentariile [i specula]i-ile oamenilor din mass media, mie mi-auatras interesul comentariile postate pesite-urile diverselor publica]ii electronice –adic\ „glasul poporului”, cum s-ar fi zisacum un veac. Glasul poporului aveatonalit\]i cu adev\rat interesante.

Mie mi se p\ruse c\ abuzul birouluipermanent al democrat-liberalilor este vi-zibil de pe Lun\. Gre[eam. Un num\r foar-te mare de comentatori aprobau deciziaPDL-ului [i `l criticau pe Cristian Preda. Peansamblu, criticile reluau aceea[i idee, cumc\ „omul nu [tie ce `nseamn\ «disciplina departid»“, cu mici nuan]e: ba c\ lui CristianPreda ì place s\-i jigneasc\ pe colegii s\ide partid, ba c\ face pe rebelul, ba c\ eun bou [i a primit ce-a meritat. N-a[ `n-dr\zni s\ spun c\ astfel de post\ri s`ntmajoritare, dar s`nt multe, prea multe.

Am diferen]iat p`n\ la urm\ dou\ ideicentrale la care s-ar putea rezuma criticaadus\ lui Cristian Preda:

1. ~n partid disciplina este mai impor-tant\ dec`t orice.

2. Nu critici partidul care te hr\ne[te.A[adar – ca s\ `ncepem cu prima –,

partidul e `n toate. Revenim la dogma

PCR, conform c\reia partidul are `ntot-deauna dreptate. Acum nu m\ mai mir dece membrii de partid dinainte de 1990 nuse revoltau `mpotriva deciziilor luate deconducerea lui. Regimul opresiv, foamea,lipsurile materiale, umilin]ele – nimic dinasta nu le atingea demnitatea membrilor departid. De ce? Pentru c\ disciplina de par-tid e mai important\ dec`t orice. Românii(adic\ ace[ti români, destul de numero[i)nu v\d `n partidele politice ni[te organiza-]ii subordonate cet\]enilor, bun\st\rii lor [ibunului mers al statului. Nu, partidul esteautonom, deasupra moralei, deasupraprincipiilor bunei guvern\ri, deasupra atot [i toate. Chiar dac\ un partid e gata s\nimiceasc\ ]ara, membrii acestuia nu audreptul s\ se opun\: disciplina de partide mai important\. E principiul dup\ carefunc]ioneaz\ organiza]iile mafiote dinItalia: omertà, adic\, `n traducere local\,„ciocu’ mic”. E bun, ne place.

A doua idee, cea cu partidul care `[ihr\ne[te membrii, e cu at`t mai penibil\cu c`t o `nt`lnim mai des. {i o `nt`lnim,pentru c\ majoritatea celor care ajung `nfunc]ii `nalte prin partidele noastre sehr\nesc sau sper s\ se hr\neasc\ prinpartid, c\ruia ì r\m`n `ndatora]i – p`n\la prima dezertare.

Doar c\ de data aceasta lucrurile st\-teau exact invers: PDL-ul ì e dator lui Cris-tian Preda, Monic\i Macovei [i altora ca

ei. ~ntr-un moment de sastiseal\ general\fa]\ de politic\, PDL-ul a dat o lovitur\ deimagine prin preluarea unor personaje ca-re, comparate cu baronii locali [i centrali,de Bucure[ti, p\reau ni[te cavaleri Jedi ni-meri]i `n familia extins\ a lui Jabba the Hut.

Cristian Preda nu avea nevoie de PDLca s\ „ias\ din foame”. Are o carier\ uni-versitar\ care ì asigur\ un trai bun [i res-pectul colegilor de profesie. S-ar puteamai degrab\ ca Preda [i al]i „intelectuali”s\ fi scos din foame un num\r zdrav\nde pedeli[ti. Ei au impus discu]iile de-spre codul etic al partidului [i, gra]ie lor,PDL-ul a dat impresia c\ e primul partiddecis s\ se reformeze, atr\g`nd astfelvotan]i pe care altfel nu i-ar fi cucerit. Edrept, a fost doar o p\c\leal\, dar unapentru care partidul va pl\ti scump.

Dar s\ revin la comentatorii ce sus]indisciplina de partid. Cu asemenea argu-mente ar putea s\ sus]in\ foarte bine [iorganiza]iile mafiote, re]elele de proxe-ne]i [i orice alt gen de re]ele `nchise,pentru care disciplina de grup e mai im-portant\ dec`t morala sau legea. Nu, nu-i cred pe bie]ii postaci capabili deacest gen de ilegalit\]i. Dar reflexul desupunere e ad`nc `nr\d\cinat `n ei. C`ndv\d asemenea comentarii, nu pot s\ num\ g`ndesc c\ – m\car `n parte – amavut guvern\rile [i partidele pe care le-am meritat.

&TEO GHEOROMÂNII E DE{TEP}I

Cu omertà to]i s`ntem datori

Lucian Dan Teodorovici

Cu ceva timp `n urm\, m-aam a-flat la o mas\ al\turi de unul din-tre parlamentarii no[tri. Discu-]ia n-avea cum s\ ocoleasc\ poli-tica, de[i mi-ar fi pl\cut. Dar da-c\ tot n-a ocolit-o, n-am ocolit,la r`ndu-mi, repro[urile fire[ti [igenerale pe care orice om simtenevoia s\ i le adreseze politicianu-lui atunci c`nd are ocazia. Pentruc\-mi r\spundea `n cli[ee elec-torale, uneori destul de iritat,repet`ndu-mi s\ ies la vot [i s\-ltaxez dac\ simt nevoia, c\ci `ndefinitiv România are nevoie devotan]i [i... etc., i-am spus c\ ase-menea discurs lipsit de orice va-loare, pliat pe comportamentulru[inos al multor oameni politici,face ca prezen]a la vot s\ fie totmai sc\zut\. A fost momentul

unei izbucniri din partea lui. Pre-sa, numai presa e de vin\ pentruasta. Presa i-a f\cut pe oameni s\se ̀ ndep\rteze de politicieni. Pre-sa lucreaz\ `mpotriva interesu-lui na]ional.

N-are rost s\ v\ povestesc `nam\nunt cum a decurs discu]ia`n continuare. Pe scurt, a fost undialog al surzilor, `n care nici unargument n-a mai contat. Presa[i-at`t. C\ci s`ntem oameni se-rio[i, nu s`ntem ni[te naivi, nu?D\ bine s\ recuno[ti public c\ [ipoliticienii ar avea vreo vin\,mai ales c`nd te afli ̀ n fa]a presei,dar la o mas\, `n particular, hais\ convenim: de fapt [tim cu to-]ii c\ nu-i a[a, c\ doar presa e ceacare modific\ percep]ia publicu-lui. {i era convins de tot ce zicea.Ie[ise din cli[eele de p`n\ a-tunci, se av`nta `n demonstra]ii

precipitate, se vedea c\ n-are nicicea mai mic\ `ndoial\: româniii-ar iubi pe politicieni, pe to]i laun loc, c\ci s`nt oameni buni,simpatici, inteligen]i, `ns\ presacea rea se pune `n calea acesteimari iubiri.

Mi-am amintit [i reamintit a-ceast\ discu]ie `nfierb`ntat\ [in\ucitoare mai cu seam\ `n ul-tima vreme, de c`nd cu exodul din-spre Putere `nspre o Opozi]ie cu[anse foarte bune de a deveni vi-itoarea Putere. Mi-am amintit-oascult`ndu-l [i pe Crin Antones-cu explic`nd cum a-i primi acumpe tr\d\torii P.D.L.-ului nu-i de-loc acela[i lucru cum era primi-rea de odinioar\ a tr\d\torilorP.N.L.-ului `n P.D.L., c\ci pe-a-tunci oamenii fugeau de Opo-zi]ie spre Putere, pe c`nd acumfug de Putere spre Opozi]ie. {i

mai c\ te-ai l\sa convins de ase-menea argumente. C\ci formala[a stau lucrurile. C\ Opozi]ia numai e chiar Opozi]ie, de vreme ce`n c`teva luni, cel t`rziu, `[i vaschimba statutul... despre astaliderii ei nu discut\ public. Doarpresa, reaua pres\, ce mai remar-c\. Altfel, totul e natural, e bine,e decent.

Aleg\torul ̀ ns\, care i-a anti-patizat at`ta vreme pe cei ce s-aubucurat de putere `n ultimii ani,se vede ̀ ntr-o situa]ie cam ciuda-t\. C\ci aleg\torul nu prea votea-z\ sigle de partid, nici ini]iale.Nu siglele [i ini]ialele `n sine `]ireduc pensiile [i salariile sau `]iscumpesc hrana de toate zilele,ci oamenii de sub ele. {i ce te facic`nd oamenii sar cu non[alan]\de sub ni[te sigle [i ini]iale, tre-c`nd sub altele de parc\ acolo le

era locul dintotdeauna? Sau, cas-o spun pe [leau: c`t de idiot tre-buie s\ fii s\ te duci la vot [i s\pui [tampila pe ni[te oameni de-spre care [tii c\ ]i-au f\cut r\up`n\ acum, numai pentru c\ petricourile lor nu mai scrie P.D.L.,ci U.S.L.? Pun eu `ntrebarea astaretoric\, dar `n perioada de fa]\[i-o adreseaz\ lor `n[ile o sume-denie de români, adic\ exact aceioameni care, dac\ votul va r\m`-ne neobligatoriu, vor opta even-tual pentru a privi circul de latelevizor, f\r\ s\ mai treac\ pe laurne. C\ci n-are rost. Mai mult:e o b\taie de joc.

Dar s\ fim serio[i, nu s`ntemni[te naivi, nu? Traseismul \sta ofi dezgust\tor c`nd se produce din-spre noi spre ei, `ns\ e binevenitc`nd direc]ia e invers\. C\ci oricevot `n plus `n Parlament se adun\acolo, „pentru binele românului“.Chiar dac\ e votul acelora[i oa-meni care, p`n\ mai ieri, lucrau [iap\sau butoanele „pentru r\ul ro-mânului“. Da, sigur, d\ bine ̀ n fa-]a presei, afurisita asta de pres\,

s\ mai spunem din c`nd ̀ n c`nd c\traseismul nu-i frumos, c\ nu-ibun, c\-l vom interzice, dar altfel...Altfel s\ ias\ românul la vot, s\nu se mai lase manipulat.

E adev\rat, presa e unica vino-vat\. C\ci doar datorit\ (sau, dinperspectiva politicianului, dincauza) ei afl\m despre aceast\migra]ie interesat\ a oamenilor pesub sigle. Dac\ presa [i-ar vedea detreab\ [i n-ar mai prezenta lucru-rile astea, am merge cu to]ii la vot.Cum? Am merge [i-am vota exclu-siv ̀ n func]ie de ce ne spun oameniipolitici, nu de ceea ce fac ei. Cum-va pe principiul: f\ ce spune, nuce face popa. Sau Popa. MihaelaPopa, senatoarea de Ia[i care toc-mai s-a ascuns sub sigla P.N.L., du-p\ce a s\l\[luit at̀ ta vreme sub ceaa P.D.L. Ascult\-le deci vorbele, nute l\sa dezarmat de fapte. Du-te la vot. Fii demn. Fii m`ndru.România are nevoie de tine.

România are nevoie de tine odat\ la patru ani. ~n rest, fii bun,te rog, [i nu mai citi presa, nu temai uita la televizor. N-ai nevoiede a[a ceva.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

S\ faci ce spune popa...

Iulia Blaga

„François Truffat spunea c\ `n cur`ndvom fi judeca]i de oameni care n-aau v\-zut Aurrorra“, scrie Gilles Jacob, pre[e-dintele Festivalului de la Cannes, `ncuv`ntul introductiv al dosarului careanun]a, `n 19 mai, Selec]ia Oficial\ acelei de-aa 65-aa edi]ii a festivalului. C\nu se referea la filmul lui Cristi Puiu,ci la cel al lui F.W. Murnau confirm\spusele lui Gilles Jacob care [i-a bazattextul din acest an pe tema rememo-r\rii. {i continu\: „Dac\ ì `ntrebi petinerii de 15-20 de ani c`]i au auzit deMurnau, Eisenstein, Griffith, Gance,Stroheim, Mizoguchi, Satiajit Ray, Bu-ñuel...“ [i lista r\m`ne suspendat\ `npuncte de suspensie. Cuvintele lui GillesJacob s`nt [i o profesiune de credin]\,dar `nso]esc [i partea a patra a serialu-lui Histoire de Festival. Une journéeparticulière de Gilles Jacob [i SamuelFaure, care va fi prezentat `n proiec]iede gal\ `n ziua de 20 mai, se opre[te lamomentul c`nd, `n 2007, 35 de cinea[tiau venit la Cannes pentru premiera fil-mului-omnibus Chacun son cinéma.

Elementul comun alfilmelor din Competi]iaOficial\: inspira]ia livresc\

Dup\ dealuri de Cristian Mungiu va ficel mai lung film din Competi]ia Ofi-cial\ a celei de-a 65-a edi]ii a Festivalu-lui de la Cannes. Filmul are dou\ ore[i 35 de minute [i va concura din noupentru Palme d’Or al\turi de cele mairecente crea]ii ale unor cinea[ti recu-noscu]i (dintre care unii au luat deja,ca [i Mungiu, Palme d’Or-ul) cum ar fiAmour de Michael Haneke, The Angel’sShare de Ken Loach, Like Someone inLove de Abbas Kiarostami, Vous n’avezencore rien vu de Alain Resnais. Com-peti]ia Oficial\ geme de nume sonore.Jacques Audiard vine din nou la Cannescu De rouille et d’os, David Cronenberg`[i aduce al s\u Cosmopolis, Carlos

Reygadas aduce Post tenebras lux, iarMatteo Garrone revine dup\ Gomora cuReality. La prima vedere, elementulcomun al filmelor din Competi]ia Ofi-cial\ e inspira]ia livresc\. C`teva exem-ple: dac\ Dup\ dealuri se bazeaz\ peromanele non-fic]ionale ale TatianeiNiculescu Bran, Walter Salles atac\ nicimai mult, nici mai pu]in dec`t On theRoad de Jack Kerouac. Vous n’avez en-core rien vu, filmul aproape nonage-narului Alain Resnais (care revine laCannes dup\ Les herbes folles), e o a-daptare dup\ Euridice de Jean Anouilh[i `l are pe Mathieu Amalric `n rolulprincipal. Cosmopolis de David Cro-nenberg adapteaz\ romanul lui DonDeLillo. {i filmul care `nchide festiva-lul e o adaptare, de[i nu face parte dinCompeti]ia Oficial\. ~n 4 aprilie, la pu-]in timp dup\ ce a terminat montajul laThérèse Desqueyroux, adaptare dup\François Mauriac, cineastul Claude Mil-ler a murit. Festivalul ì aduce un o-magiu, a[a cum ì aduce [i lui MarilynMonroe, pus\ pe afi[ul edi]iei. ~n 2012s`nt 50 de ani de la moartea ei.

La o a doua privire e de semnalat ab-sen]a lui Terrence Malick din Selec]iaOficial\, de[i se zvonea c\ ar putea ficu The Funeral. La a treia privire (sauinvers) sare `n ochi filmul ucraineanu-lui Serghei Loznitsa, Im Nebels (Dansla brume), a c\rui imagine e f\cut\ dinnou de Oleg Mutu (dup\ My Joy) [i

printre ai c\rui actori se num\r\ dinnou Vlad Ivanov.

Al]i români merg `n sec]iunea Ciné-fondation [i s`nt cei din echipa scurt-metrajului Tab\ra de la R\zoare, sem-nat de Cristi Iftime. Av`nd `n centrudoi absolven]i de facultate pleca]i pemunte (Alexandru Potocean [i LorenaZ\br\u]anu), filmul de absolven]\ amasteratului la UNATC al regizoruluin\scut ̀ n Ia[i trateaz\ despre maturiza-re. ~n fine, Adina Pintilie ̀ [i promovea-z\ proiectul lungmetrajului de debutNu m\ atinge-m\! `n Atelierul festiva-lului. Ea nu poate debloca finan]\riledin str\in\tate pentru c\ CNC-ul nu i-adat o minim\ finan]are. „Savantul arep\r pe frunte, vom reveni cu am\nun-te“ (citat, pentru cine nu [tie de Auro-ra, din Apolodor).

Competi]ia Oficial\:Amour de Michael HanekeThe Angel’s Share de Ken LoachBaad EL Mawkeaa (Après la ba-taille) de Yousry NasrallahBeyond the Hills/Dup\ dealuri deCristian MungiuCosmopolis de David CronenbergHoly Motors de Leos CaraxThe Hunt de Thomas VinterbergIn Another Country de Hong Sang-SooIm Nebels (Dans la brume) de Ser-gei LoznitsaKilling Them Softly de AndrewDominik

Lawless de John HillcoatLike Someone in Love de Abbas Ki-arostamiMoonrise Kingdom de Wes AndersonMud de Jeff NicholsOn the Road de Walter SallesParadies: Liebe de Ulrich SeidlThe Paperboy de Lee DanielsPost tenebras lux de Carlos ReygadasReality de Matteo GarroneRust & Bone/De rouille et d’os deJacques AudiardTaste of Money de Im Sang-SooVous n’avez encoure rien vu deAlain Resnais

Un Certain Regard:Miss Lovely de Ashim AhluwaliaLa Playa de Juan Andres ArangoLes chevaux de Dieu de Nabil AyouchTrois mondes de Catherine CorsiniAntiviral de Brandon Cronenberg7 Days in Havana de Benicio DelToro, Laurent Cantet, Gaspar Noe etc.Le grand soir de Benoit Delepine& Gustave KervernLaurence Anyways de Xavier DolanDespues de Lucia de Michel FrancoAimer à perdre la raison de Joa-chim LafosseMystery de Lou YeStudent de Darezhan OmirbayevLa Pirogue de Moussa ToureElefante blanco de Pablo TraperoConfession of a Child of the Cen-tury de Sylvie Verheyde

11.25: The Day He Chose His OwnFate de Koji WakamatsuBeasts of the Southern Wild deBenh Zeitlin

~n afara competi]iei:Madagascar 3: Europe’s Most Wan-ted de Eric Darnell, Tom McGrathIo e te de Bernardo BertolucciHemingway & Gellhorn de PhilipKaufman

65 anniversaire:Une journée particulière de GillesJacob [i Samuel Faure

Séances de minuit:Dario Argento’s Dracula de DarioArgentoAi to makoto de Takashi Miike

Proiec]ii speciale:Der Mull Im Garten Eden de FaithAkinMekong Hotel de ApichatpongWeerasethakulVillegas de Gonzalo TobalA musica segundo Tom Jobim deNelson Pereira Do SantosJournal de France de Claudine Nou-garet & Raymond DepardonLes Invisibles de Sebastien LifshitzThe Central Park Five de Ken Burns,Sarah Burns, David McMahonRoman Polanski: A Film Memoirde Laurent Bouzereau

3 «

ordinea de ziCEL MAI LUNG FILM

Dup\ dealuri de Cristian Mungiu va fi cel mai lung film din Competi]iaOficial\ a celei de-a 65-a edi]ii a Festivalului de la Cannes. Filmul aredou\ ore [i 35 de minute [i va concura din nou pentru Palme d’Or,al\turi de cele mai recente crea]ii ale unor cinea[ti recunoscu]i.

Deocamdat\, prezen]eleromâne[ti la Cannes s`ntDup\ dealuri de CristianMungiu, scurtmetrajulTab\ra de la R\zoare deCristi Iftime `n sec]iuneaCinéfondation [i proiec-tul Adinei Pintilie, Num\ atinge-m\!, `n Ate-lierul festivalului.


Cristian Mungiu, pentru a douaoar\ `n Competi]ia Oficial\ aFestivalului de la Cannes

Cosmina Stratan [i Cristina Flutur `n Dup\ dealuri, de Cristian Mungiu

FOTO

:M

obra

Film

s

Iulia Blaga

Dintr-uun imbold pur jurnalistic, Tatia-na Niculescu Bran a alc\tuit atunci pri-ma cronologie a evenimentelor pe carea pus-oo pe site-uul institu]iei, iar aceast\cronologie a f\cut ca ea s\ fie c\utat\de avocata celor patru c\lug\ri]e [i a pre-otului pu[i sub acuzare [i `ntrebat\dac\ nu dore[te s\ se `nt`lneasc\ cuace[tia. Jurnalista a acceptat, cu at`t maimult cu c`t b\nuise de la primele docu-ment\ri c\ altceva se ascundea `n de-monizarea pe care presa o lipise pe frun-tea acuza]ilor. „Am scris Spovedaniela Tanacu dintr-o necesitate practic\,aceea de a [ti ce s-a ̀ nt`mplat [i de a r\s-punde la cele [ase `ntreb\ri de baz\ale jurnalismului: cine a f\cut?, ce a f\-cut?, c`nd a f\cut?, cum a f\cut?, unde af\cut? [i de ce a f\cut?“ , `[i aminte[teazi Tatiana Niculescu Bran.

Dup\ ce a realizat interviuri cu to]icei implica]i (acuza]ii, familia Irinei Cor-nici, medicii, poli]i[tii care s-au ocupatde caz [.a.), dup\ ce a consultat docu-mente [i scrisori, a scris [i publicat Spo-vedanie la Tanacu `ntr-un timp record,anul 2006, care a fost [i anul `nceperiiprocesului. Doi ani mai t`rziu publica,tot la Editura Humanitas, Cartea jude-c\torilor, unde se ocupa numai de pro-ces. Cele dou\ romane non-fic]ionale,care au fost o noutate absolut\ ca gen`n literatura român\, s`nt azi materieobligatorie pentru cine se intereseaz\de Cazul Tanacu. Faptul c\ `n acest anva avea premiera Dup\ dealuri, lung-metrajul lui Cristian Mungiu inspiratdin cele dou\ c\r]i, este un prilej pen-tru Tatiana Niculescu Bran s\ vad\ `nce fel s-a p\strat Cazul Tanacu ̀ n memo-ria românilor. Acesta este, poate, eve-nimentul de fapt divers din România

contemporan\ cu cel mai mare ecou `nvia]a artistic\, pentru c\ cele dou\ c\r]iau stat la baza piesei de teatru regizatede Andrei {erban care a urcat pentruprima oar\, `n octombrie 2007, o trup\de actori români pe scena Teatrului LaMaMa, iar apoi, pe r`nd, Lucian Pintilie,Andrei {erban, Radu Gabrea, CorneliuPorumboiu, Cristi Puiu [i Cristian Mun-giu [i-au exprimat interesul pentru unfilm bazat pe Cazul Tanacu [i pe c\r]ileTatianei Niculescu Bran. Autoarea con-sider\ azi c\ interesul acestor regi-zori se datoreaz\, a[a cum spune An-drei {erban, „Tanacului din noi“, fap-tului c\ moartea Irinei Cornici a scosla iveal\ o poveste profund\ despre „via-]\, moarte, singur\tate, neputin]\, a-buz, chin, Dumnezeu [i raporturile cucel\lalt“.

Mungiu a respectatc\r]ile

„Totul a fost ̀ mbr\cat la vremea respec-tiv\ `ntr-o mare pasiune care caracteri-zeaz\ oricum discursul de la noi, `ntr-olume `n care se tr\ie[te foarte personal“,spune azi Tatiana Niculescu Bran de-spre aura ̀ n care mass media a ̀ nconju-rat Cazul Tanacu la vremea respectiv\.Ea spune c\ a fost „`n]elept“ din partealui Cristian Mungiu s\ a[tepte c`]ivaani pentru a face filmul, pentru c\ a-cum „avem cu to]ii o distan]\ [i o maimare disponibilitate de a privi lucruri-le [i ̀ n alt fel dec`t am crezut c\ le [tim“.De ce spune Tatiana Niculescu Bran c\Mungiu a a[teptat? Pentru c\ regizo-rului i-a sur`s ideea unui film despre

Iulia Blaga: „Cel mai recent roman al Tatianei Niculescu Bran, ~n}ara lui Dumnezeu, este, dup\ spusele lui Andrei {erban, «opoveste `ntre dou\ lumi». Ar putea deveni [i acesta film `ntr-obun\ zi? «Nu [tiu, dar e scris\ altfel», r\spunde precaut autoarea“.

UN NOU ROMAN» 4

ordinea de zi


A[a cum ideea c\r]ii Spovedanie la Tanacu a venitsingur\ spre jurnalista Tatiana Niculescu Bran, a[aau venit [i ilustr\rile ei artistice. ~n 2005, c`nd IrinaCornici a murit la Tanacu, Tatiana Niculescu Branconducea biroul de la Bucure[ti al BBC WorldService. Jurnali[tii români de la BBC au evitat la`nceput subiectul, pun`ndu-l pe seama faptuluidivers, dar nu l-au mai putut ocoli c`nd el s-aumflat `n a[a-numitul Caz Tanacu [i toat\ lumea,cum spune azi Tatiana Niculescu Bran, „p`n\ lamini[tri secretari de Stat, `[i d\dea cu p\rerea latelevizor“ despre aceast\ tragedie.

DUP| DEALURI, FILMUL LUI CRISTIAN MUNGIU DESPRE „TANACUL DIN NOI“

Tatiana Niculescu Bran: „Aziavem o mai mare disponibilitatede a privi lucrurile [i `n alt fel“

Mar]i, 17 aprilie2012, `n Sala Oglin-zilor a Uniunii Scri-itorilor din România,a avut loc ceremoniade decernare aPremiilor ARIEL(Asocia]ia Revistelor,Imprimeriilor [iEditurilor Literare).

Juriul, format din c`[tig\toriiedi]iei precedente – MartaPetreu, Mircea Mih\ie[ [iNicolae Manolescu –, a de-semnat c`[tig\torii sec]iunilorCartea anului 2011, Cartea dedebut a anului [i Revistaanului 2011. Gabriel Chifu aob]inut Premiul Cartea anului2011 pentru volumul depoezie ~~nnsseemmnn\\rrii ddiinn ]]iinnuuttuullmmiisstteerriiooss, ap\rut la EdituraCartea Româneasc\. }inutul

misterios este accesibil doarPoetului, deoarece doar a-cesta poate str\bate c\r\riledante[ti ale trecutului [i h\-]i[urile impenetrabile ale vii-torului. Doar el poate s\reduc\ o experien]\-limit\ laun vers memorabil, a[a cumpoate s\ imprime pe o bucat\de h`rtie desenul celor maiap\s\toare experien]e. Gabri-el Chifu a fost acolo. GabrielChifu a debutat `n 1976, prin

concurs, la Editura Eminescu,cu volumul de versuri S\la[ `ninim\. Este prezent `n reviste[i antologii de poezie dinStatele Unite, Anglia, Italia,Iugoslavia, Grecia, China etc.

Premiul Cartea de debut aanului 2011 a revenitcriticului literar Alex Goldi[pentru volumul Critica `ntran[ee. De la realismulsocialist la autonomiaesteticului, ap\rut recent laEditura Cartea Româneasc\.

Volumul semnat de AlexGoldi[ a mai ob]inut PremiulCriticAtac pe anul 2011 [iPremiul pentru Debut acordatde revista „ObservatorCultural“. Critica `n tran[ee.De la realismul socialist laautonomia esteticului esteprima `ncercare de a privisintetic, global, criticaromâneasc\ `ntr-una dintrecele mai complicate epoci alesale. Ea reface istoria dec\derii[i a liberaliz\rii criticii

postbelice, prin stabilirea lini-ilor de for]\ ale rela]iei dintreliteratur\ [i ideologie. Nu `nultimul r`nd, studiul propuneo medita]ie implicit\ asuprametodelor de investiga]ie aunei perioade atipice, `n carelimbajul literar a fostpermanent scurtcircuitat decel politic. Alex Goldi[ aabsolvit Facultatea de Litere aUniversit\]ii „Babe[-Bolyai“din Cluj-Napoca. Doctor `nfilologie – cu distinc]iasumma cum laude – alaceleia[i Universit\]i. A fostredactor la revistele „Echinox“(2003-2005) [i „Verso“(2006). ~n prezent este asis-tent universitar la Facultateade Litere (Universitatea„Babe[-Bolyai“).

Gabriel Chifu [i Alex Goldi[, laurea]i aiPremiilor ARIEL pentru anul literar 2011

Tanacu ̀ nc\ din 2007 c`nd, venit la NewYork `mpreun\ cu Anamaria Marincas\ lanseze 4 luni, 3 s\pt\m`ni [i 2 zile,a v\zut piesa lui Andrei {erban. Seara,c`nd românii au mers cu to]ii la o tera-s\, Mungiu a povestit mult cu Andrei{erban despre cum s-ar putea face unfilm pe acest subiect. ~n 2011, CristianMungiu i-a dat Tatianei Niculescu Branun scenariu pe care dorea s\-l depun\la concursul de finan]are de la CentrulNa]ional al Cinematografiei (CNC) subtitlul de lucru Provizoriu. A ob]inut ba-nii [i a filmat sub radar, `ntr-un timprecord, trimi]`ndu-l la preselec]ia dela Cannes c`nd `nc\ nu avea postpro-duc]ia `ncheiat\. Luat\ din scurt, jur-nalista spune c\ a stat „cu inima c`tun purice“ c`nd a citit prima oar\ sce-nariul, dar c\ `ngrijorarea i s-a risipitc`nd a v\zut c\ cineastul ̀ i respectase nudoar c\r]ile, ci [i punctul de vedere. Azi,autoarea care l-a refuzat pe Lucian Pin-tilie pentru c\ nu dorea ca materia c\r-]ilor sale s\ se piard\ `n altceva dec`tscopul pentru care fuseser\ scrise lau-d\ `n st`nga [i-n dreapta Dup\ dealuri,care, `n opinia ei, „spune ceva despredezorientarea, singur\tatea [i spaimacu care respingi ceea ce nu `n]elegi saunu cuno[ti“.

Un film care ne va da deg`ndit

Chiar dac\ autoarea nu crede c\ filmulva redeschide dezbaterile despre CazulTanacu, el le va da poate de g`ndit ro-mânilor despre ni[te lucruri trecutecu vederea la momentul respectiv. ~nopinia Tatianei Niculescu Bran, demo-nizarea c\lug\ri]elor [i a preotului ca-re au `ncercat s-o salveze pe Irina Cor-nici imobiliz`nd-o [i citindu-i dou\ zileMoliftele Sf. Vasile a fost imaginea ve-hiculat\ `nc\ de la `nceput `n pres\ „[icare r\m`ne p`n\ `n zilele noastre. Da-c\ vrei nu s\ o conte[ti, ci doar s\ spuicum au avut loc lucrurile `n realitate,te izbe[ti de un mare zid de anticleri-calism cvasi-subliminal care n-are nicio leg\tur\ cu cazul. El poate fi justifi-cat de o atitudine clerical\ `n Româniavs. o atitudine ultra-supersti]ioas\ [ide conformism religios. Tr\im, `ntre al-tele, [i aceast\ ruptur\ `ntre o atitudineanti-clerical\ (`n multe situa]ii justificat\)

[i o atitudine de total\ supunere [i de su-persti]ie mai mult dec`t de credin]\ `nbiseric\, dar `ntre aceste dou\ nu ex-ist\ nimic altceva dec`t o mare pasiune`ntr-o parte sau cealalt\, care face ca rea-litatea s\ capete un halou de roman gotic“.

Filmul va lansa dou\tinere actri]e

Nu [tim dac\ Dup\ dealuri are ceva go-tic `n el. Tatiana Niculescu Bran vor-be[te mai degrab\ despre el referin-du-se – prin imaginea lui Oleg Mutu –la ni[te „tablouri flamande“. Filmulprodus de Mobra Film `mpreun\ cuWhy Not Production, Wild Bunch, LesFilms du Fleuve, France 3 Cinéma [iMandragora Movies, va lansa dou\ noitinere actri]e, Cristina Flutur [i Cosmi-na Stratan, al treilea nume de pe afi[fiind cel al lui Valeriu Andriu]\, actorulbasarabean re`nt`lnindu-se cu CristianMungiu dup\ Occident. ~n luna mai, `nparalel cu Cannes-ul, Tatiana Nicules-cu Bran lanseaz\ la Polirom (care a scosrecent eBook-ul Spovedanie la Tanacu,dup\ ce publicase `n 2011 romanulNop]ile patriarhului) un nou roman.~n }ara lui Dumnezeu, a c\rui ac]iunese petrece `n Cornul Africii, este, dup\spusele lui Andrei {erban, „o poveste`ntre dou\ lumi“. Ar putea deveni [i a-cesta film `ntr-o bun\ zi? „Nu [tiu, dar escris\ altfel“, r\spunde precaut autoarea.

5 «

ordinea de zi~N TIMPRECORD

~n 2011, Cristian Mungiu i-a dat autoarei un scenariu pe care dorea s\-ldepun\ la concursul de finan]are de la CNC sub titlul de lucruProvizoriu. A ob]inut banii [i a filmat `ntr-un timp record, trimi]`ndu-lla preselec]ia de la Cannes c`nd `nc\ nu avea postproduc]ia `ncheiat\.


Cristian Mungiu s-a inspirat din cele dou\ c\r]i ale Tatianei Niculescu Bran,Spovedanie la Tanacu [i Cartea judec\torilor, pentru a realiza filmul Dup\ dealuri

Adrian Chivu – Strada

Romanul de debut al lui Adrian Chivu, Caiet de desen, a fosttradus `n limba italian\ [i a ob]inut premiul „Insula Europea“(Italia, 2009) [i o men]iune special\ din partea comisiei deacordare a Premiului Francesco Alziator (Italia, 2011).

PREMII» 6

avanpremier\


„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment dinromanul Strada deAdrian Chivu, care vaap\rea `n cur`nd `ncolec]ia „Ego. Proz\“ aEditurii Polirom.

– Fragment –

{i ̀ n drum spre [coal\ am c\lcat pe uncanal cu cinci g\uri [i numai de asta nuaveam nevoie [i am spus desc`ntecul[i am ap\sat cu v`rful pantofului g\uri-le [i am spus c\ dac\ ajung la conduc-te p`n\ trece ma[ina pe l`ng\ mine `miiese ce m-am g`ndit [i am trecut `na-intea ei [i la [coal\ am vorbit cu Oaie[i i-am spus la ce m-am g`ndit [i m-a ̀ n-trebat e[ti sigur? [i i-am spus da [i mi-aspus cum vrei un pachet de ]ig\ri [i i-amspus da [i m-a `ntrebat gata? [i i-amspus da [i Oaie f\r\ s\ am timp s\ m\preg\tesc mi-a dat un pumn `n ochide am v\zut stele verzi [i i-am spusstop nu mai da [i m-am ridicat de pejos [i m-am [ters de praf [i Oaie mi-aspus acum s\ vedem dac\ se `nvine-]e[te [i c`t a[teptam s\ vedem dac\-miapare v`n\taia la ochi am scos oraco-lul [i i l-am dat [i m-a `ntrebat zici s\-lpun la baia fetelor? [i i-am spus da [iOaie a spus bine m\ `l pun [i l-am `n-trebat e v`n\t? [i mi-a spus parc\ pu]in[i i-am spus s\ mai st\m [i mi-a spushai s\ ne uit\m la fete [i ne-am c\]\-rat pe perete [i ne-am uitat `n veceulfetelor [i c`nd n-am mai putut s\ m\]in coco]at m-am l\sat s\ alunec pep\m`nt [i Oaie a s\rit de acolo [i mi-aspus ia s\ v\d [i i-am ar\tat ochiul [iOaie mi-a spus nu e m\ [i l-am `ntrebatpe bune? c\ a durut [i mi-a spus pe bu-ne [i f\r\ mi[to [i l-am `ntrebat [i cefacem? [i mi-a spus tu s\ zici [i m-amg`ndit [i am spus `mi mai dai unu? [ia ridicat din umeri [i mi-a spus dac\vrei da [i am spus p\i p\i ce s\ fac? [iOaie mi-a spus nu [tiu m\ [i atunci i-amspus mai d\-mi una [i gata [i nici n-amterminat s\ spun c\ Oaie mi-a [i datuna de m-am dat cu capul de perete [iam c\zut plea[c\ pe p\m`nt [i Oaiem-a ridicat [i mi-a spus m\ Traian m\treze[te-te m\ [i m-am trezit `nce]o[atdar pe urm\ mi-am revenit [i m-am]inut singur pe picioare [i Oaie mi-aspus m\ s\ nu te superi [i i-am spus num\ [i m-am dus la veceu s\-mi dau cuap\ rece pe fa]\ [i c`nd m-am uitat `noglind\ parc\ eram urs panda c\ mise `nvine]ise [i cel\lalt ochi dar pu]inde tot [i m\ `n]epau [i Oaie m-a `ntre-bat e[ti bine? [i i-am spus ar\t ca panda[i Oaie s-a uitat la mine [i mi-a spusn-am vrut m\ [i i-am spus m\car s\ias\ bine [i mi-a spus `l pun dup\ ce

sun\ [i c`nd a sunat am plecat `n clas\[i George mi-a spus cine te-a b\tut? [ii-am spus nu [tiu [i s-a str`ns toat\ cla-sa `n jurul meu [i le-am povestit cumam fost atacat nu [tiu de cine [i mi-aluat banii [i oracolul [i m-au `ntrebatunde? c`nd? [i le-am spus acum c`ndveneam la [coal\ [i Riga m-a `ntrebatnu te doare? [i i-am spus m\ doare unpic [i le-am spus nu-i nimic c\ nu a-veam bani de oracol `mi pare r\u [im-am dus la locul meu [i a venit [i Geor-ge [i mi-a spus o s\ m\ asculte la bio-logie [i i-am spus `]i suflu eu [i profe-soara a intrat cu catalogul [i ne-am ri-dicat `n picioare [i am spus bun\ ziuadoamna profesoar\ [i profesoara ne-aspus sta]i jos [i ne-am a[ezat [i a des-chis catalogul [i Camelia s-a ridicat `npicioare [i i-a dat absen]ii motiva]i [iprofesoara a scris `n catalog [i dup\aia a `nceput s\ asculte [i a[a cum aspus George l-a ridicat ̀ n picioare [i i-am[optit [i i-am [optit [i urm\toarea `n-trebare [i profesoara a spus Rusule da-c\ [tii r\spunde tu [i m-am ridicat `npicioare [i mi-am l\sat capul `n pieptc\ nu [tiam [i profesoara m-a `ntre-bat ce ai p\]it la ochi? [i i-am spus nu[tiu cine m-a atacat [i mi-a luat banii[i oracolul Suzanei [i profesoara m-a`ntrebat unde s-a ̀ nt`mplat asta? [i i-amspus `n drum spre [coal\ doamna pro-fesoar\ [i mi-a spus hai cu mine la di-rector [i ne-am dus la director [i direc-torul s-a uitat la mine [i mi-a spus ce-aip\]it b\iete? [i i-am spus ce am p\]it [idirectorul mi-a zis s\ te duci la cabi-netul medical [i i-a spus profesoareide biologie n-a fost pe teritorul [colii[i profesoara i-a spus n-a fost [i direc-torul i-a spus `l chem pe sectorist poate`l prinde [i m-a `ntrebat nu i-ai v\zutdeloc fa]a? [i i-am spus n-am v\zut ni-mic c\ mi-a dat una de m-a tr`ntit lap\m`nt [i directorul a dat din cap [i af\cut ]`]`]` unde o s\ ajungem cu vio-len]a asta? o s\-l sun pe sectorist [i aridicat receptorul [i a spus alo direc-torul [colii v\ der da da v-a[ ruga s\veni]i p`n\ aici un elev de-al nostru afost b\tut [i je mul]umesc d d da v\ a[-tept [i a pus receptorul `n furc\ [i aspus o s\-l prindem noi pe derbedeu du-tela cabinet [i s\ vii `napoi [i la cabinetdoctori]a m-a ̀ ntrebat vai ce ai p\]it? [ii-am spus ce am p\]it [i mi-a spus ia s\v\d dac\ ulcereaz\ [i nu ulcera nimicerau doar vine]i unul mai mult \la dinst`nga [i \la din dreapta mai pu]in [imi-a spus o s\ te dau cu ap\ distilat\[i m-a dat cu ap\ distilat\ [i n-am sim-]it nimic c\ m-a tamponat cu vat\ [iparc\ `mi lipea un nor de obraz [i s-auitat la mine [i m-a ̀ ntrebat iube[ti? [iam tres\rit c\ nu m\ a[teptam [i amt\cut [i doctori]a mi-a mai tamponatcu norul ochii [i am spus au [i mi-a spuste doare? [i i-am spus da [i m-a maitamponat de dou\ ori [i mi-a spus ga-ta [i s-a ridicat [i mi-a spus s\-i spuimamei tale s\ te tamponeze cu ap\distilat\ gata o s\-]i treac\ [i am spus

mul]umesc [i am deschis u[a [i amfugit pe sc\ri [i m-am dus `n cabine-tul directorului [i sectoristul era acolodar profesora de biologie nu mai era[i sectoristul [i-a apropiat fa]a de fa]amea [i musta]a lui aproape c\-mi in-tra `n ochi [i a f\cut [i el ]`]`]]` cine afost golanul care te-a b\tut? [i i-am spus[i lui c\ nu [tiu [i am auzit soneria derecrea]ie [i cum holul se umple de gla-suri [i sectoristul m-a `ntrebat te doare?[i mi-a spus se vede c\ te doare [i di-rectorul a `ntrebat unde o s\ ajungem?[i sectoristul i-a spus dac\ a]i [ti dum-neavoastr\ cu ce ne confrunt\m noi[i directorul i-a spus pe timpul nostruparc\ exista mai mult respect [i disci-plin\ [i sectoristul i-a spus la mine `nsat erau oameni adev\ra]i [i direc-torul i-a spus b\rbatul s\ fie b\rbat [ifemeia femeie domne [i sectoristul i-aspus ave]i dreptate [i directorul l-a `n-trebat cum o s\-l g\si]i? [i sectoristuli-a spus avem noi metodele noastre [ipe mine m-a `ntrebat spune-mi undes-a `nt`mplat necazul? [i i-am spusaici la intrarea ̀ n [coal\ [i m-a ̀ ntrebatnu era niciun elev pe acolo? [i i-amspus nu am v\zut pe nimeni [i mi-aspus bine o s\-l prind eu [i s-a auzit uncioc\nit `n u[\ [i secretara a intrat cuo elev\ pe care n-o [tiam care ]inea `nbra]e oracolul [i secretara a spus s-ag\sit oracolul `n baie [i eleva a pusoracolul pe biroul directorului [i sec-toristul a spus asta-i bine [i pe minem-a `ntrebat c`]i bani aveai? [i i-amspus nu aveam bani [i s-a auzit un altcioc\nit [i a intrat Suzana [i c`nd m-av\zut s-a str`mbat [i m-a `ntrebat te-ab\tut? [i i-am spus da [i m-a `ntrebatte doare? [i i-am spus nu [i a `ntrebate oracolul meu? [i directorul i-a `n-tins oracolul [i a spus poftim s`nt a-mintirile tale [i Suzana l-a luat [i mi-aspus `mi pare tare r\u c\ te-a b\tut [ii-am spus nici n-am apucat s\ scriu vo-iam acum la [coal\ [i mi-a spus pot s\]i-l dau mai t`rziu [i i-am spus mul]u-mesc [i Suzana a plecat [i secretara [ieleva au plecat [i ele [i sectoristul aspus e unul dintre elevi dac\ l-a pus labaie o s\-l prind [i directorul mi-a spusdac\ nu te sim]i bine du-te acas\ [i amspus mul]umesc bun\ ziua [i am ie[itdin cabinet [i m-am dus `n clas\ mi-amluat ghiozdanul [i George m-a `ntrebatunde pleci? [i i-am spus m-a `nvoit di-rectorul c\ am m`ncat b\taie [i Georgem-a `ntrebat atunci faci tu lec]ia la fizi-c\? [i i-am spus da [i am plecat bucurosc\-mi reu[ise c\ azi noapte n-am pututs\ dorm p`n\ n-am g\sit rezolvarea [in-am avut mult de munc\ doar am r\-zuit numele meu [i am scris Mihaela[i Mihai c\ nu [tiu dac\ e fat\ sau b\-iat din clasa a 7-a B [i atunci nu maieram eu vinovat [i acas\ nu era nimeni[i m-am uitat `n oglind\ s\ v\d cum a-r\t [i dup\ aia m-am b\gat ̀ n pat s\ dorm[i c`nd m-am trezit sor\-mea st\tea labirou de m-am [i speriat [i am `ntre-bat-o ce faci? [i mi-a spus lec]iile [i

m-a `ntrebat cum ai f\cut cu oracolul?[i i-am spus am f\cut eu ceva [i sor\-meas-a `ntors spre mine [i c`nd mi-a v\zutv`n\t\ile a f\cut ochii mari [i m-a `n-trebat cine te-a b\tut? [i i-am spus `ndrum spre [coal\ m-a atacat cineva [im-am dat jos din pat [i am plecat la baies\ m\ sp\l pe fa]\ [i sor\-mea s-a luatdup\ mine [i m-a ̀ ntrebat de ce te-a b\-tut? [i i-am spus nu [tiu am fost jefuit[i sor\-mea mi-a spus vai cum ar\]i [ii-am spus nu m\ doare [i Mircea a f\cutca lupul [i m-am [ters cu prosopul [ii-am spus ies afar\ [i sor\-mea mi-aspus mama vrea s\ vorbeasc\ cu noi[i am `ntrebat-o ce vrea s\ vorbeasc\?[i mi-a spus [tiu dar nu vreau s\-]i spun[i i-am spus nici nu m\ intereseaz\ [iam plecat [i Mircea m\ a[tepta `n fa]apor]ii [i m-a `ntrebat cine ]i-a dat-o? [ii-am spus la [coal\ am alunecat pesc\ri [i mi-a spus ar\]i ca o castan\ [ii-am spus nu r`de c\ te bat [i mi-a spus

dinamovi[tii nu bat c\ asta le e soarta[i i-am spus [i nici steli[tii [i mi-a spusSteaua e echip\ campioan\ european\[i i-am spus ba nu e [i mi-a spus a luatcupa e singura din toate timpurile dep`n\ acum [i m-a `ntrebat unchi-tu avenit? [i i-am spus nu [tiu c\ am dor-mit [i Mircea mi-a spus hai s\ vedemdar pun pariu c\ n-a venit [i am plecatla m\tu[i-mea [i am intrat `n curte [iam strigat Romeo Romeo [i a ie[it m\-tu[i-mea [i m-a ̀ ntrebat ce faci frumo-sule ce-ai p\]it la ochi? [i i-am spus ni-mic m\tu[a am c\zut pe sc\ri [i am `n-trebat-o unchiu a venit? [i m\tu[a ne-af\cut semn s\ st\m la masa din curte [ine-am a[ezat pe scaune [i m\tu[a s-aa[ezat [i ea [i s-a uitat la noi [i m-a `n-trebat ce vrei de fapt s\ afli ochi vine]i?[i i-am spus dac\ a venit unchiu [i m\-tu[i-mea mi-a spus a venit [i am `n-trebat-o [i Romeo? [i mi-a spus nu eacas\ [i i-am spus s\ru m`na m\tu[a

Istorisit\ la persoana `nt`i chiar deprotagonistul s\u,Traian, un b\iat de11 ani, povestea are`n centru dispari]iaunchiului acestuia,mister `n jurulc\ruia unul dintreprietenii b\iatuluiconstruie[te unscenariu `n careunchiul a fostomor`t de so]ia lui,cu ajutorul mameilui Traian. El `[iconvinge prieteniic\ are dreptate [idezvolt\ scenariulp`n\ la un nivelfabulos, brod`nd oistorie complicat\ `ncare intriga poli]ist\se `mplete[te cupl\smuiri alimentatede spaim\,supersti]ii [icredin]a `n strigoi,ce reflect\ felul `ncare sensibilitateacelor mici percepelumea de ne`n]eles aadul]ilor, cu dramele [icomplica]iile sale. Toate acestea se proiecteaz\pe fundalul `nt`mpl\rilor m\runte [i `nduio[\toare ce recompunnostalgic copil\ria `n România anilor ‘80: mersul la [coal\ [i poznele maimult sau mai pu]in inocente din jurul blocului, conflictele dintregrupurile rivale din cartier, trezirile matinale, urmate de statul la cozilede la „alimentara“, schimbul de timbre, completarea oracolului, filmele„cu b\t\i“ de pe casete video, dar [i emo]iile primei iubiri [i descoperireasexualit\]ii. Un amestec de South Park [i Amintiri din copil\rie, o povesteplin\ de umor, sensibilitate discret\ [i triste]e despre candoarea [icruzimile v`rstei.

CARTEA

7 «

avanpremier\O POVESTEPLIN| DE UMOR

Romanul Strada este un amestec de South Park [i Amintiri dincopil\rie, o poveste plin\ de umor, sensibilitate [i triste]e.


[i m-am ridicat [i m\tu[i-mea m-a `n-trebat spune-mi ce vrei s\ afli? [i i-amspus nimic m\tu[a [i ne-a `ntrebat cevre]i s\ afla]i? [i i-am spus nimic m\-tu[a s\ mor eu [i m\tu[i-mea mi-a spusnu [tii ce zici [i mi-a f\cut semn s\ plec[i Mircea mi-a spus `ncet la ureche s\-lv\d [i am `ntrebat-o unchiu e acas\?[i mi-a spus `nc\ n-a venit e pe drumdac\ v\ plictisi]i trece]i pe sear\ [i amie[it din curte [i Mircea mi-a spus noiputem s\ venim mai pe sear\ dar mor-tul nu poate [i mi-a spus acum crezic\ e mort? [i i-am spus `h` cred [i l-am`ntrebat c`t de ̀ ntuneric e ̀ n lumea mor-tului? [i mi-a spus e `ntuneric bezn\ [ie frig ca `n congelator [i l-am `ntrebatcrezi c\ mortul g`nde[te? [i mi-a spusmortul g`nde[te dar nu mai poate s\fac\ nimic [i degeaba g`nde[ti `n tinedac\ e[ti mort [i l-am `ntrebat po]i s\g`nde[ti [i s\ putreze[ti? [i mi-a spuspo]i cum s\ nu dar degeaba pentru c\nu po]i s\ te exprimi [i l-am `ntrebatcrezi c\ mai are ochi? [i mi-a spus nu-imai are c\ pe[tii ochii ì m\n`nc\ primii[i am spus s\racu unchiu [i mi-a spusdac\ `l descoperim o s\ se simt\ r\z-bunat [i i-am spus m\car s\-l g\sim [imi-a spus s\ mergem pe balt\ dar mai`ntì s\-]i dau castanele [i mi-a dat zececastane de am v\zut negru [i ro[u [iam fost pe balt\ la pod dar unchiu nuera [i am f\cut baie [i am stat p`n\ s-a`nserat [i au `nceput broa[tele s\ or\-c\ie [i am dat cu pietre `n ele [i acas\ne-am oprit la bloc la Cip [i Cip era afa-r\ cu Polacec Nicu [i Mugurica [i Cipmi-a spus ai ochii machia]i [i au r`s [ii-am spus am alunecat pe sc\ri [i Cipa spus haide]i mai a[a s\ v\ zic ceva [iam mers mai `n strad\ [i Cip ne-a spusam vorbit cu Carla [i v\ arat\ [i vou\ce are `ntre picioare dac\ ì lua]i dou\ciocolate cu rom [i l-am `ntrebat s\mori tu? [i mi-a spus s\ mor eu jur [i Po-lacec ne-a spus eu nu vreau [i Cip i-a

spus tu e[ti f\t\l\u [i am r`s ca draciinegri [i Nicu a spus eu vreau [i i-amspus [i eu [i Mircea i-a spus [i eu [iCip ne-a spus vorbesc cu ea [i vedemcum facem [i am mai jucat mima `nscara blocului [i Mircea le-a spus i-amdat lu fraieru \sta zece castane c\ apierdut un pariu [i au r`s [i am r`s [ieu [i am plecat cu Mircea [i m-a ̀ ntrebat`mi dai [i mie ultimul Rahan? [i i-amspus da [i am fugit acas\ [i maic\-meam-a `ntrebat unde ai umblat p`n\ laora asta? [i i-am spus am fost afar\ [im-am dus `n camer\ [i am luat Raha-nul [i c`nd am ie[it din cas\ maic\-meam-a `ntrebat unde pleci? [i i-am spusvin repede [i i-am dat Rahanul [i i-amspus vezi s\ nu-l p\tezi [i Mircea mi-aspus nu m\ [i i-am spus s\ ai grij\ [imi-a spus da m\ am [i i-am spus bine [imi-a spus mor]ii nu [tiu ce e aia s\ mergi[i i-am spus m\ duc c\ maic\-mea enervoas\ [i mi-a spus bine vorbim mì-ne [i am plecat [i maic\-mea m-a `n-trebat ]i-ai f\cut temele? [i i-am spusle fac acum [i m-a `ntrebat `n ultimulmoment? de ce nu le-ai f\cut c`nd aivenit de la [coal\? [i am t\cut [i mai-c\-mea [i-a luat ochii de la t\iat cea-pa [i s-a uitat la mine [i c`nd m-a v\-zut a scos un ]ip\t [i a venit l`ng\ mine[i m-a cercetat [i m-a `ntrebat ce-ai p\-]it? cum s-a `nt`mplat? [i i-am spus num\ doare las\-m\ [i sor\-mea a intrat`n buc\t\rie [i maic\-mea a `ntrebat-ode ce nu mi-ai spus c\ frati-tu are ochiivine]i? [i sor\-mea i-a spus am uitat[i maic\-mea m-a `ntrebat sigur nu tedoare? [i i-am spus am fost la cabinetulmedical [i nu m\ doare [i maic\-meane-a spus a[eza]i-v\ la mas\ [i amstat la mas\ [i maic\-mea ne-a pus far-furiile a adus castronul i-a luat capacul[i ne-a `mp\r]it cartofii pr\ji]i [i mi-aspus pe Roxana am `ntrebat-o s`mb\-t\ o s\ vin\ cineva ̀ n vizit\ cineva dragmie pe care a[ vrea s\-l cunoa[te]i [i

voi? [i a t\cut c`t a luat oul [i mi l-apus `n farfurie [i a spus are [i un b\-ie]el cu un an mai mare dec`t tine [isor\-mea i-a spus e mai mic ca mine[i maic\-mea nu a b\gat-o `n seam\ [im-a `ntrebat ce zici? [i am `ntrebatdac\ vreau s\-l cunosc? [i mi-a spusda pe el [i pe b\ie]el [i am `ntrebat dece? [i sor\-mea mi-a spus s\ `ntrebefraierii ca tine [i maic\-mea i-a spus Ro-xana [i le-am spus poft\ bun\ [i am`nceput s\ m\n`nc c\ `mi era foame [ila sf`r[itul mesei maic\-mea m-a `ntre-bat vrei s\ ì cuno[ti? [i i-am spus da[i geamurile s-au deschis [i perdeauaa ̀ nceput s\ fluture [i maic\-mea a s\-rit s\ `nchid\ fereastra [i ne-a spus s\`nchidem toate geamurile din cas\ c\vine furtuna [i am `nchis geamurile [ia `nceput s\ tune [i s\ fulgere [i s\ plo-u\ [i m-am g`ndit la AC/DC [i le-am mul-]umit c\ au grij\ de noi [i maic\-meaa spus s\ v\ fie de bine acum la lec]ii[i m-am dus la mine `n camer\ [i avenit maic\-mea care s-a a[ezat l`ng\mine pe pat [i m-a pus s\ ì povestesccum s-a `nt`mplat [i mi-a spus te rog s\nu m\ min]i [i i-am povestit tot [i i-amspus a[a am g\sit rezolvare la oracol[i maic\-mea m-a `ntrebat crezi c\ da-c\ ai scris Mihaela [i i-am spus MihaiMihaela c\ nu [tiu [i m-a `ntrebat n-ors\ te prind\? [i am `ntrebat-o cum? [i ar`s [i am `ntrebat-o cum? [i maic\-meami-a spus scrisul e al t\u Mihai Miha-ela n-o s\ recunoasc\ [i o s\ se ajung\la tine [i la asta nu m\ g`ndisem [i amr\mas tablou [i maic\-mea mi-a spusa[a `]i trebuie [i am `ntrebat-o [i ce facacum? [i mi-a spus o s\ supor]i conse-cin]ele [i am r\mas masc\ [i am `ntre-bat-o [i dac\ nu vreau? [i mi-a spus dac\nu vrei b\nuiesc c\ n-o s\ se ̀ nt`mple nu?[i i-am spus da [i mi-a spus vezi am re-zolvat-o [i pe asta acum treci la lec]ii.

Adrian Chivu s-an\scut `n 1975, laBucure[ti. Volumepublicate: Schizo-sonet (Brumar,2005), Caiet dedesen (Curtea Veche,2008), Exit (CurteaVeche, 2008), Benzidesenate (CurteaVeche, 2009), Obrajialba[tri, pleoape verzi[i buze mov (CurteaVeche, 2010). Ro-manul s\u de debut,Caiet de desen, a fosttradus `n limba ita-lian\ (Aisara, 2011),iar `n 2008 a fostnominalizat la Pre-miile Prometheus.Acela[i roman a ob-]inut premiul „InsulaEuropea“ (Italia,2009) [i o men]iunespecial\ din parteacomisiei de acordarea Premiului FrancescoAlziator (Italia, 2011).

AUTORUL

Liviu Antonesei `[i lanseaz\cea mai recent\ carte la Ia[iVineri, 27 aprilie, de la ora 19.30,`n Cafeneaua din Corpul R al Uni-versit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“din Ia[i va avea loc lansarea vo-lumului Victimele inocente [i cola-terale ale unui s`ngeros r\zboi cuRusia de Liviu Antonesei, ap\rut decur`nd `n colec]ia „Ego. Proz\“ aEditurii Polirom. Al\turi de autor,vor lua cuv`ntul Ioan Holban [iBogdan Cre]u.

Unsprezece povestiri inedite, tra-t`nd `n special rela]ia de cuplu, dar[i o serie de drame mici, cotidiene.De[i ]\rile `n care autorul `[i poart\personajele s`nt diferite ([i, prinasta, se asigur\ spectaculozitatea„decorului“), preocuparea major\ce leag\ textele [i creeaz\ temati-ca `ntregului volum este aceea aconfrunt\rii cu propriul destin, lao v`rst\ la care `]i con[tientizezinu doar maturitatea, ci [i calea eifireasc\ spre b\tr`ne]e.

„Prozatorul Liviu Antonesei e unpostmodern purs`nge. El readuce f\-r\ inhibi]ii vocea autorului `n text,amestec\ abil realitatea cu fic]iunea,«p\c\le[te» conven]ia literar\, a-semeni tuturor «meseria[ilor» post-moderni[ti [i str\bunilor lor dinsecolul al XVIII-lea. Toate acesteapentru a-l readuce mai aproapepe cititor de text, pentru a-l cu-ceri. {i, trebuie spus, povestirile

lui Antonesei s`nt cuceritoare...“(Andrei Bodiu)

Liviu Antonesei este profesor laFacultatea de Psihologie [i {tiin]eleEduca]iei a Universit\]ii „Al.I. Cuza“din Ia[i; membru al PEN Clubuluiromân [i al ASPRO; fondator [i pre-[edinte al revistei de cultur\ „Timpul“.A debutat `n 1988 cu Semnele tim-pului. Alte volume: Pharmakon (poe-zii, 1989), C\utarea c\ut\rii (poezii,1990), 1990. Vremea `n schimbare(interviuri, 1995), Apari]ia Eonei [icelelalte poeme de dragoste culesedin Arborele Gnozei (1999), Nau-tilus. Structuri, momente [i modele`n cultura interbelic\ (1999; edi]iaa II-a, 2007), Despre dragoste. Ana-tomia unui sentiment (eseuri, 2000;edi]ia electronic\, 2005; edi]ia aII-a, 2010), Check Point Charlie.{apte povestiri f\r\ a mai socoti [iprefa]a (2003), La Morrison Ho-tel. Povestiri de p`n\ azi (2007).

La Editura Polirom a mai publicat:Jurnal din anii ciumei: 1987-1989.~ncerc\ri de sociologie spontan\(1995), Paideia. Fundamentele cul-turale ale educa]iei (1996), O pros-tie a lui Platon. Intelectualii [i poli-tica (1997), Literatura, ce poveste!Un diptic [i c`teva linkuri `n re]eaualiteraturii (2004), Polis [i Paideia.{apte studii despre educa]ie, cul-tur\ [i politici educative (2005).

F\r\ s\ `[i propun\, Puiu Manu are la activ o carier\ pe m\suraomologilor lui din ]\rile unde BD-ul este recunoscut [i apreciat. {iasta f\r\ a lua `n calcul miile de ilustra]ii pentru reviste, lucr\rilede grafic\, afi[ele sau picturile murale care `i poart\ semn\tura.

» 8

specialO CARIER|APRECIAT|

Drago[ Cojocaru

Este mai corect s\ spui c\ Puiu Manu,adev\rat\ legend\ `n lumea mic\, darfoarte hot\r`t\ a BD-uului românesc, es-te ultimul reprezentant al unui grup descriitori [i arti[ti a c\ror oper\ a `nc`ntatc`teva genera]ii de cititori. Un nucleu alcelor care au creat [i realizat cam toa-te revistele pentru copii din perioadacomunist\, de la „Cravata Ro[ie“ p`n\„Lumini]a“ [i „Cutez\torii“.

„Eram eu, erau Nic Nobilescu, RaduDuldurescu [i al]i desenatori ocazionali“,`[i aminte[te Puiu Manu. „Erau scriitoriiMircea S`ntimbreanu, Ovidiu Zotta, Oc-tav Pancu-Ia[i.

Acestea se petreceau `n perioada dela `nceputul anilor ’50, cea de trist\ a-mintire, o perioad\ foarte grea pentrutoat\ lumea. „Eram student, eram `nsu-rat [i nu prea aveam bani. Exista zia-rul «Sc`nteia pionierului» la care cola-boram“, poveste[te maestrul. „Eram ungrup de desenatori foarte buni, pestenivelul acestui ziar. Am vrut s\ facemreviste, iar [efii lor s-au dus la Partid,au vorbit, noi am f\cut machetele, pre-zent\rile grafice. Fiind pline de desenefrumoase, ele au fost iubite imediat decopii. Iar banda desenat\, c`nd a ap\rut`n paginile lor, a avut foarte mare succes.“

Pu[tiul sovietic pe care nue bine s\-l refuzi

Greu de aflat num\rul exact al plan[e-lor realizate de Puiu Manu `n cele pestecinci decenii de activitate. S`nt r\sp`n-dite prin paginile tuturor revistelor decopii publicate ̀ n România, at`t ̀ nainte,c`t [i dup\ 1989. F\r\ s\ `[i propun\,Manu are la activ o carier\ pe m\suraomologilor lui din ]\rile unde BD-ul es-te recunoscut [i apreciat. {i asta f\r\ alua ̀ n calcul miile de ilustra]ii pentru re-viste, lucr\rile de grafic\, afi[ele sau pictu-rile murale care `i poart\ semn\tura.

S-a n\scut pe 14 decembrie 1928, laBucure[ti [i a debutat cu desene [i ilu-stra]ii la `nceputul anilor ’50, `n diversepublica]ii pentru copii ale epocii. A ur-mat [ase ani cursurile Facult\]ii de Artedin Bucure[ti, cu specializare `n pic-tura mural\, dar, aproape f\r\ s\ `[i deaseama, s-a l\sat captivat de a noua art\,c\reia i-a dedicat `ntreaga sa carier\.O art\ care, `n România acelor ani, nuera bine privit\.

„P`n\ `n anii ’40, p`n\ `nainte de r\z-boi, a existat o band\ desenat\ de foar-te bun\ calitate [i la noi. Dup\ r\zboi,c`nd au venit comuni[tii la putere, auterminat cu ea“, poveste[te maestrul.

Banda desenat\ avea s\ o descope-re `n „Vaillant“, publica]ie a partiduluicomunist francez ce se tip\rea `n Româ-

nia [i de care f\cea rost datorit\ faptuluic\ lucra la Casa Sc`nteii. A dorit imediats\ realizeze seriale, a[a cum vedea `npaginile cunoscutei reviste.

„Fiindc\ desenam la revistele pen-tru copii, am propus redac]iei acestorreviste s\ realiz\m [i noi BD. La vremearespectiv\, prin anii ’50, banda desena-t\ era considerat\ «o manifestare burghe-z\ care nu are ce c\uta `ntr-un sistemsocialist, comunist»... {i, atunci, m-amfolosit de un subterfugiu, adic\ am cre-at ca personaj un mic copil sovietic, `ntimpul Revolu]iei din 1918, subiect pecare redac]iile noastre nu puteau s\ `lrefuze. Banda mea desenat\ a ap\rut, afost un prim pas `nainte. Pe urm\ s-auf\cut mai mul]i pa[i, au ap\rut mai mul-te benzi desenate, au ap\rut mai mul]idesenatori...“

{i, `ncet-`ncet, s-a format acel nu-cleu de creatori de BD [i reviste care auactivat p`n\ `n 1989 c`nd totul avea s\se schimbe. Dar, p`n\ atunci, BD se pro-ducea destul [i la noi, iar Puiu Manuavea destul de lucru.

Rupt\ de lumea `n care a noua art\era industrie, banda desenat\ româneas-c\ se construia dup\ propriile sale reguli.„Noi, desenatorii, eram prieteni cu scri-itorii“, poveste[te Puiu Manu. „Eu eramfoarte bun prieten cu Octav Pancu-Ia[i,cu Radu Tudoran, cu Zotta, care era re-dactor-[ef. Ei `[i creau personajele, f\-ceau micile istorioare [i apelau la dese-natorul potrivit pentru genul respectiv.Eu aveam un gen, Nicki Nobilescu altgen, Duldurescu altul...“

Pentru serialele din reviste, Manu nu[tia ce urma s\ deseneze de la o s\pt\-m`n\ la alta. Primea scenariul noului e-pisod joi [i s`mb\t\ trebuia s\ fie gatas\ mearg\ la tipar. „Aveam dou\ zile ladispozi]ie pentru dou\ pagini, ceea ceera foarte greu... Dar lucram toat\ zi-ua, lucram noaptea, [i a[a m-am im-plicat mai mult `n aceast\ art\, fiindc\aveam comenzi permanent de la maimulte reviste.“

Aventurile pe h`rtie ale„Speran]ei“

{i nu numai reviste: `n perioada anilor’60-’70 p`n\ [i BD-ul avea s\ profite deacel respiro acordat României comu-niste, ani `n care aveau s\ apar\ [i mul-te albume de benzi desentate precums`nt cele celebre, publicate la EdituraStadion. O editur\ care, aminte[te Pu-iu Manu, nu prea avea cititori [i era `npericol s\ fie desfiin]at\ de autorit\]i.Puiu Manu le-a propus s\ publice unmic album care avea s\ se bucure deun succes extraordinar: Toate p`nzelesus, adaptarea romanului lui Radu Tu-doran.

„A fost primul lor album de BD [i i-asalvat de la pieire, `n sensul c\ l-au tip\-rit `n 40.000 de exemplare [i acesteas-au v`ndut complet `n dou\ luni!“, spu-ne maestrul. Un succes urmat de o serie`ntreag\ de albume, cu un mare ecou`n r`ndul cititorilor epocii.

Adaptarea BD dup\ Toate p`nzele sus`[i datoreaz\ na[terea at`t prieteniei din-tre Puiu Manu [i scriitorul Radu Tudoran,c`t [i experien]ei de navigator a desena-torului. „Am navigat foarte mult [i, `nmaterie de naviga]ie, nu am secrete. Deaia [i Tudoran mi-a dat mie dreptul sce-nariului. Mi-a zis: «Dac\ nu erai tu, nuf\ceam albumul!»“.

Cartea lui Tudoran, spune Manu, „afost, de fapt, «Speran]a» aventurii lui.El [i-a construit un iaht pe care ru[ii il-au luat c`nd au venit `n ]ar\. S-a su-p\rat foarte tare. Atunci, fratele lui –Geo Bogza –, care era mare `n Comite-tul de Partid, a vrut s\ `l fac\ [i pe Radus\ adere. «S\ nu aud de comuni[ti!», aexplodat acesta. C\l\toria visat\ de ela f\cut-o p`n\ la urm\, dar pe h`rtie“.

Iar de pe h`rtie, aventurile echipaju-lui „Speran]ei“ au ajuns, spre sf`r[itul a-nilor ’70, pe micile ecrane, `ntr-o adap-tare extraordinar de popular\ `n careManu a remarcat [i elemente din albumuls\u. „Cred c\ regizorul s-a l\sat inspi-rat de cartea mea, fiindc\ am recunos-cut foarte multe dintre scene, deco-ruri, personaje, cum ar fi Martin Strick-land... Singura deosebire este eroulcare, la mine, n-are barb\.“

C\l\torii pe iaht [i peplan[et\

Spre deosebire de Radu Tudoran, PuiuManu spune c\ nu are c\l\torii pe cares\ nu le fi f\cut. At`t c\l\torii „artisti-ce“, `n lunga sa carier\“, c`t [i c\l\toriipropriu-zise, ca marinar. Asta fiindc\toat\ via]a sa desenatorul a fost dublatde un sportiv – are `n palmares o bo-gat\ activitate `n competi]iile de yach-ting –, iar faptul c\ a f\cut parte dinlotul na]ional l-a dus aproape pe toatem\rile lumii [i `n multe ]\ri. De aseme-nea, Puiu Manu este [i un schior `nver-[unat, activitate la care nu a renun]atnici azi c`nd consider\ c\ se ]ine mai bi-ne pe schiuri dec`t pe picioare.

~n tot acest timp, a continuat s\ dese-neze [i po]i s\ te `ntrebi cum a avut timps\ fac\ at`tea c`te a f\cut. „Lucram foar-te mult noaptea. Dormeam c`teva ore,dup\ care plecam unde aveam treab\,la sport, la redac]ie. Aveam perioadede cantonament `n timpul c\rora nulucram... Nu [tiu, m-am strecurat prin-tre ele, le-am f\cut pe toate.“

Band\ desenat\ a continuat s\ rea-lizeze [i dup\ ’90, `ntr-o lume `n care

Cei care `l prezint\ pePuiu Manu drept „ultimuldinozaur“ al benzii dese-nate române[ti gre[escfiindc\, la 83 de ani, ma-estrul este `ntr-o form\pe care mul]i, mai tinerica el, au de ce s\ o invi-dieze. At`t fizic, gra]ie u-nei vie]i `n care activita-tea sportiv\ a concurat-opermanent pe cea artis-tic\, c`t [i `n ce prive[teopera, fiindc\ Puiu Manua fost [i este foarte ocu-pat cu munca la noibenzi desenate. At`t deocupat `nc`t Dodo Ni]\,autorul unei monografiidedicate maestrului, sepl`nge, fals disperat: „Adesenat at`t de mult `nultimii ani `nc`t trebuie s\scriu un nou volum!“.

Puiu Manu: „Am f\cuttoate c\l\toriile pecare mi le-am dorit!“

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 352 » 21 – 27 aprilie 2012

Puiu Manu [i Marius Le[taru `n atelierul maestrului, imagin`nd o nou\ confruntare dintre Dim [i pira]ii din golful Aden

cei din genera]ia sa au ̀ nceput s\ dispa-r\, r`nd pe r`nd, iar BD-ul s\ fie evitatde editori. S-a oprit din realizarea de BDdoar acum un deceniu c`nd a locuit doiani la Los Angeles, pe un iaht ancorat`n cel mai mare port de astfel de ambar-ca]iuni. A continuat `ns\ s\ desenezeilustra]ii pentru c\r]i de copii, desenede pres\ [i portrete pentru „vecinii“lui de port, milionari americani.

La `ntoarcerea `n ]ar\ s-a reapucatde lucru intens, iar acum trei ani a rea-lizat o nou\ versiune, color, a albumu-lui Toate p`nzele sus. Nici un editor nus-a gr\bit s\ o publice sub form\ de al-bum, este `ns\ serializat\ `n ultima pe-rioad\ `n paginile unei reviste „Cutez\-torii“ resuscitat\ pentru noua genera]ie.

Fericirea meseriei bine f\cute

~n lumea de azi, BD-ul este evitat de edi-tori – producerea lui cost\ prea mult pen-tru a aduce profitul sperat de ace[tia. Atr\i din BD este imposibil – o mare deose-bire fa]\ de perioada de dinainte de ’89.

„Am `ndr\git aceast\ art\“, recunoa[-te Puiu Manu. „Orice lucru, orice mese-rie care este f\cut\ cu drag iese [i bine.Ie[ind bine, nu este greu s\ o r\spl\te[ti,iar banda desenat\ era pl\tit\ ca lumea.Vreau s\ v\ spun c\, la vremea respec-tiv\, pagina de BD era pl\tit\ cu 1.000de lei, `n timp ce un inginer avea salariulde 700 de lei pe lun\. Dup\ 1989, un in-

giner a `nceput s\ primeasc\ 70.000,iar eu am r\mas doar cu 1.000... Mai a-les ast\zi, editorii nu pl\tesc banda de-senat\, de aceea nici nu vor s\ publice.“

De aceea, desenatorul a scos din bu-zunar banii pentru tip\rirea noului al-bum, Dim Dun\reanu: Saraband\ `nGolful Aden – o produc]ie color, carto-nat\, cu adev\rat la nivel vestic [i a-dus\ la un pre] mai mult dec`t accesibil.Un album pe care fanii, pu]ini, dar ho-t\r`]i, `l vor devora.

Pentru c\ Puiu Manu este un autor deBD cu destui fani `n România, at`t maiv`rstnici, c`t [i foarte tineri, care l-au desco-perit prin prezen]a lui la manifest\rile BDdin ultimii ani. Este unul dintre modurileprin care aceast\ a noua art\ `[i r\spl\te[-te truditorii. Puiu Manu poate c\ nu sebucur\ de aprecierile arti[tilor „tradi]io-nali“, dar nu regret\ nimic din cariera sa.

„Tot ce f\ceam eu nu era de nasulpictorilor care intrau `n muzeu. P`n\ laurm\ am intrat `ntr-un muzeu, [i `nc\unul de renume, cel al Benzii Desenate,de la Bruxelles, unde am fost cu prilejulexpozi]iei dedicate BD-ului românesc [iunde am un panou numai al meu, chiarl`ng\ al lui Hugo Pratt, care este pentrumine summum-ul `n materie de band\desenat\.“

~n prezent, Puiu Manu are trei albume`n lucru. „Din fericire!“, r`de el. Unul dintreacestea va fi gata foarte repede [i `i estefoarte drag. „Am acum pe plan[et\ o

adaptare dup\ Dickens, David Copperfield.Un desen absolut special, v-o spun cu toat\

autoritatea b\tr`ne]ei mele. ~mi este foartedrag, fiindc\ personajul respectiv este

modelat dup\ nepotul meu care are doarpatru ani, dar eu «l-am ridicat» la 10.“

PUIU MANU 9 «

special„P`n\ `n anii ’40, p`n\ `nainte de r\zboi, a existat o band\desenat\ de foarte bun\ calitate [i la noi. Dup\ r\zboi, c`nd auvenit comuni[tii la putere, au terminat cu ea.“

www.suplimentuldecultura.ro

Cel mai cunoscut [i mai popu-lar personaj al lui Puiu Manur\m`ne Dim Dun\reanu `ncare mul]i v\d un „JamesBond român“. Dim este unerou de ac]iune croit dup\tipicul vremii, sf`r[itul anilor

’60, [i, probabil, are mai multeasem\n\ri cu Doc Justice careavea s\ apar\ `n paginile revis-tei „Pif“ abia dup\ c`]iva ani.

„Cred c\ personajul a fostcreat de Ovidiu Zotta, pe ur-m\ au scris scenarii [i Pancu-Ia[i, [i S`ntimbreanu“, `[i amin-te[te Puiu Manu. „Ideea a fosts\ cre\m un erou care s\ de-vin\ eroul copiilor, un erou ca-pabil s\ rezolve situa]iile gra-ve cu care era confruntat f\r\pistol, f\r\ s`nge... numai princalit\]ile lui fizice. Asocierea cuJames Bond s-a f\cut mai t`r-ziu. Zota a scris scenarii foartebune pentru Dim Dun\reanu,dar cele mai bune i-au apar]i-nut lui Octav Pancu-Ia[i, cumar fi cele publicate sub form\de album la Editura Stadion.“

La origine, Dimitrie „Dim“Dun\reanu este un t`n\r fizi-cian [i campion la decatlon

care aspir\ „la onoarea de aface parte din Clubul Cute-z\torii“, iar pentru aceasta„trebuie s\ duc\ la `ndepli-nire 12 misiuni denot`nd cu-raj, perseveren]\, fermitate,cutezan]\ `n a etala virtu]i in-telectuale [i fizice...“.

Aventurile lui s`nt trepidan-te: `n Carpa]i, `n croazier\ peOceanul Indian, pe MareaNeagr\, `n c\utarea manu-scrisului tomitan al lui Ovidiu,`ntr-o pe[ter\ din Apuseni,singur sau `nso]it de prietenasa Anca, reporter la un cu-noscut cotidian central sau/[ide pionieri. Tot `n spiritulepocii, Dim se `nfrunt\ cu pira]i, ho]i, spioni [i chiar cu un fost ofi]er hitlerist,folosind [i o recuzit\ tehnic\avansat\ – o asem\nare cu James Bond – la limita SF-ului.

Toate aceste pove[ti – Dima fost eroul a nou\ aventurigrupate sub genericul Va-can]ele unui t`n\r lini[tit – auavut un mare succes `n e-poc\. Ele au ap\rut primaoar\ `n 1968, `n paginileproasp\t lansatului s\pt\m`-nal „Cutez\torii“. Dou\ din-tre ele `ns\ aveau s\ fi reluate[i detaliate `n dou\ albumepublicate de Editura Stadion,T`n\rul [i marea (1972) [i Bu-sola nu arat\ nordul (1973).

Al treilea album avea s\ a-par\ pe 5 aprilie anul acesta – afost lansat la Ia[i, adus directde la tipografie. Un album `ncondi]ii grafice deosebite, `ncare Dim Dun\reanu tr\ie[teo nou\ aventur\ fabuloas\, `nzilele noastre, `nfrunt`nd pi-ra]ii din Oceanul Indian.

Dim a fost resuscitat, spunePuiu Manu, la ini]iativa lui Dodo

Ni]\, dar scenariul a fost scris deautor `n colaborare cu un bunprieten al s\u, mai t`n\r cu c`te-va decenii, despre care maestrulare numai cuvinte de laud\. „Amavut o [ans\ foarte mare, fiind-c\ Marius Le[taru este profesoruniversitar de educa]ie fizic\[i are ca specializare artelemar]iale. Toate scenele delupt\ din album s`nt conce-pute [i explicate de Marius.“

„Subiectul `l aveam deja,l-am luat din «Cutez\torii»,de pe vremuri, era pe atuncio prostie... Recitindu-l, m-am`ntrebat: «Cum am pututface a[a ceva?» [i am decis s\ `l refac cu ajutorul luiMarius. O idee veche deci,reformulat\ pentru 2012. Eratot cu pira]i, dar pe atunci nuap\ruse fenomenul golfuluiAden. Avem suspans de lapagin\ la pagin\...“

DIM DUN|REANU, UN JAMES BOND COMUNIST


C. Rogozanu: „Momentele de descriere cuprind formul\rilaconice ale unor situa]ii simple de via]\ care lovesc prin for]\,care amuz\ uneori `n mod real“.

MESERIA{ ALSCRISULUI

» 10

printre r`nduri

Samuel Beckett, Opere II. Murphy. Watt. Vis cu femei frumoase [i nu prea, tra-ducere din limba englez\ [i note de Veronica D. Niculescu, colec]ia „BibliotecaPolirom. Seria de autor «Samuel Becket»“, Editura Polirom, 616 pagini, 49.95 lei

Cel de-al doilea volum din Seria de autor „Samuel Beckett“ reune[te treiromane din prima perioad\ de crea]ie a scriitorului: Murphy (1938), Watt(1953) [i Vis cu femei frumoase [i nu prea (1992). Scrise `n limba en-glez\ [i pres\rate cu numeroase detalii autobiografice, acestea se supun`nc\ `ntr-o oarecare m\sur\ canoanelor romane[ti legate de intrig\,personaje [i decor, deschiz`nd vasta galerie de antieroi beckettieni cutrei figuri memorabile – Murphy, Watt [i Belacqua –, solipsistul indolent,cuget\torul solitar [i eternul crai. Limbajul, caracteristic prozei cu pu-ternice influen]e joyceene, este `nc\rcat de erudi]ie [i intertextualism,ce devin pe alocuri obscure, de inven]ii lexicale, dar [i de jocuri de cu-vinte sclipitoare, de o poeticitate cuceritoare [i de un umor negru care ate-nueaz\ viziunea sumbr\ a scriitorului asupra existen]ei.

Claudiu Turcu[, Estetica lui Norman Manea, colec]ia „Critic\ [i Istorieliterar\”, Editura Cartea Româneasc\, 272 de pagini, 32.95 lei

Studiul Estetica lui Norman Manea reprezint\ prima monogra-fie dedicat\ cunoscutului prozator român, exilat din 1986 la NewYork. Privit\ `n ansamblu, bibliografia recept\rii lui NormanManea dep\[e[te [ase sute de articole [i studii, de aceea nu sepoate spune c\ opera scriitorului reprezint\ un aisberg insufi-cient explorat. Totu[i, `n ciuda numeroaselor contribu]ii critice,o abordare sistematic\ a scrierilor lui Norman Manea lipse[te.Dac\ se poate spune c\ s-a scris mult despre autorul Plicului negru,la fel de adev\rat este [i c\ s-a scris fragmentar.~n acest context, cartea lui Claudiu Turcu[ `[i propune dou\ o-biective. Pe de o parte, interpretarea unitar\ a literaturii lui Nor-man Manea (Estetica) prin corelarea poeticii narative, a viziuniidespre lume, precum [i a recuren]elor tematice ori stilistice afe-rente celor dou\ etape creatoare (româneasc\ [i american\).

SEMNALE

Chiar dac\ a trecut ceva timp dec`nd am povestit despre ber\riiletimi[orene (care `[i p\streaz\ aerulpopular, dar au [i ceva [taif plin debun gust cultural), m\ `ntorc la ceam promis acum dou\ s\pt\m`ni: lapl\cerea de dup\ bere, care vin secheam\, [i altfel nu. ~nainte de am\ av`nta `n subteranele celei maifrumoase enoteci din c`te am v\zutpe la noi, se cade s\ recunosc c\ nuprea beau nimic alcoolizat. Dreptpentru care nu m\ pricep nici labere, nici la vin. Am `n schimb prie-teni pentru care intratul `ntr-un ma-gazin de vinuri, cum ar fi cel numitBibliotheka, e c`t un stat cinci ore laBarnes&Noble. Magazinul de la nr. 24 de pe strada care poart\ numeleeroului eliberator al Timi[oarei (la1716) e lipit chiar de Casa Prin]ului.Acolo se zice c\ acesta, adic\ Euge-niu de Savoya, ar fi citit `n premier\mondial\ Monadologia lui Leibniz,c\ci purta `n tolb\ manuscrisul careì era dedicat. Pentru c\ prin]ul seostoia dup\ c`te un asediu delec-t`ndu-se cu filoszofia [i cu c`te unpahar de vin, nu se putea ca tem-plul licorii fermecate din urbea depe Bega, aflat la c`teva numere maisus pe aceea[i strad\, s\ nu-i poartenumele. Atunci c`nd p\trund acolo,`n enoteca de Savoya, prietenii meivinofili cap\t\ brusc un aer impor-tant, de savan]i. Stau uneori cu ei lamas\ [i r\m`n mut\ de admira]iec`nd ì aud vorbind despre cupaje,grife, baric\ri, postgust, nas [i altecele, care-mi sun\ ca un cod secret.

Dar nu scriu tot ce scriu ca s\ le facreclam\ lui Andrei Herczeg [i EugenCior`c\, proprietarii l\ca[ului. Ci cas\ dezv\lui cum enoteca [i her]egulei au [tiut s\ aduc\ arta printrevinuri. N-am destule degete la mìnica s\ num\r c`te maratonuri depoezie, vernisaje, concerte de jazzsau de muzic\ veche, albume [i

c\r]i i se datoreaz\. {i, `n ultimulan, dou\ mega-ac]iuni artistice:tab\ra de sculptur\ `n andezit (pecare Andrei Herczeg a organizat-o`n premier\ la G\râna, `n 2010) [iBarrique Art. Dac\ despre o tab\r\de sculptur\ v\ mai pute]i `nchipuiceva, cu baricartul e mai greu. Iat\cum au stat lucrurile. S-au luat 22de butoia[e de vin numite baricuri[i s-au dau pe m`na a tot atâ]iaarti[ti (pictori, sculptori, arhitec]i).Devenite n\stru[nice opere de art\,baricurile astea s-au expus `nmuzeu, s-au vernisat, s-au f\cutcatalog, dup\ care au `nceput s\ serostogoleasc\ prin lume. Ce zice]i?

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

Vin dup\ bere (II)

C. Rogozanu

Cartea e surprinz\tor de previzibil\,mai ales c\ unghiul de abordare ar fiputut fi extrem de generos. Totul e pefast forward: studentul englez are ac-ces instantaneu, `ndat\ ce ajunge `n ]a-r\, la cele mai `nalte cercuri de nomen-claturi[ti pu[i pe distrac]ie la Cap[a sauInter, o seduce [i pe fata unui ̀ nalt dem-

nitar comunist, din \la mai aristocrata[a, ceva tip Maurer. Omul nostru plon-jeaz\ direct `n centrul faptelor, vede ce-va Bucure[ti cotidian mizer [i pr\fuit,dar apoi e prins ̀ ntr-o v`ltoare care impli-c\ [i puterea, [i mi[c\rile underground.

Petrecerile nomenclaturii, ale b\ie-]ilor de bani gata, ale securi[tilor, cumuzican]i umili]i, adolescente prosti-tuate [i muzic\ disco, aici România areo adev\rat\ cultur\ a b`rfei dezl\n]ui-

te care e departe s\ se fi terminat chiar[i acum. ~n ultimii 22 de ani s-au adunattone de „m\rturii“ – de la fostul buc\-tar, fostul bodyguard, fostul [ofer, fos-tul pilot de elicopter, fostul admini-strator de caban\, de la fo[tii parteneride b\utur\ ai lui Nicu (M\d\lin Voicu,Serghei Mizil) etc. – prin toate ziarele[i emisiunile române[ti de cancan. Einteresant c\ principala „recuperare“a vie]ii sub Ceau[escu a fost exact zo-na tabloidal\, asta concomitent cu oinvestiga]ie academic\ destul de slab\a vie]ii [i personalit\]ii dictatorului.Circulau [i `n anii ’80 mii de legendedespre via]a de lux a demnitarilor. Ime-diat dup\ revolu]ie, zvonurile, care maide care mai greu de crezut, s-au `nmul-]it – [i, dac\ nu-i uram destul, trebuias\ mai invent\m c`te ceva ca s\ supli-nim omor`rea so]ilor Ceau[escu. Anii2000 au adus o [i mai mare tabloidi-zare, de data asta mai relaxat\, a vie-]ii nomenclaturi[tilor. Marile vedete a-le vremii – sportivi, muzican]i, actori,scriitori –, to]i aveau la un moment datun contact inevitabil cu anturajul „glam“al casei Ceau[escu, mai ales prin NicuCeau[escu, personaj care apare cunumele real [i la Patrick McGuinness.

E evident c\ scriitorul englez nu [tiemai nimic de efervescen]a b`rfelor dinjurul demnitarilor ceau[i[ti. PersonajulNicu Ceau[escu apare la un momentdat `nso]it de o gimnast\ de 13 ani pecare o pip\ie ̀ n v\zul tuturor la o petre-cere la Inter. B`rfele legate de rela]ia cuNadia Com\neci, sus]inute de tot soiulde martori ai rela]iei, s`nt de o mie deori mai suculente ([i uneori mai neau-tentice) dec`t biata imagina]ie a scriito-rului nostru (ce rost mai avea detaliul„pedofil“, Nadia avea peste 20 `n mo-mentul \la). Nicu este la un moment datpus la punct de bodyguard-ul unei fetede `nalt demnitar pe care cel mai iubitfiu o agresase. {i asta sub privirea luiMilo[evici (da, apare [i el prin peisaj).Pe de alt\ parte, Nicu Ceau[escu este[i dandy-ul foarte ap\rat [i protejatde ziari[ti, fo[ti prieteni, fo[ti oamenidin aparat. Oricare ar fi adev\rul, `n-

Patrick McGuinness a prins [i o nominalizare la ManBooker Prize `n 2011 cu romanul Ultimele o sut\ dezile, povestea fic]ionalizat\ a ultimelor zile aleregimului Ceau[escu v\zut\ de un t`n\r englez de20 [i ceva de ani, venit s\ predea la UniversitateaBucure[ti.

Partidul, poporul [iexpatul acum `n libr\rii

Radu Mihailescu, Butoi-pian

tr-o fic]iune merita o imagine ceva maicomplicat\ dec`t cea a unui soi de li-bidinos imposibil de st\p`nit.

O surs\ de umorinvoluntar

Pove[tile Epocii de Aur sufer\ de exa-ger\ri, de paranoia. S`nt combina]ii-dinamit\ de [u[oteal\ pe la col]ul str\-zii, cu sentimentul de eliberare dedup\ decembrie ’89. Telefonul f\r\ fir,combinat cu ceva radio str\in mai multsau mai pu]in de contra-propagand\,amestecat cu frustr\ri din ce `n ce maiap\s\toare la nivel de entertainment`n anii ’80 – televiziune din ce ̀ n ce maipu]in\, produc]ie de divertisment multmai slab\ dec`t `n anii ’70. Cum spunebine [i McGuinness, plictiseala sub regi-mul Ceau[escu e o continu\ tensiunecombinat\ cu pasivitate, nici nu se pu-tea compara cu plictiseala vestic\. Ei,`n aceste condi]ii s\ cite[ti un romanfic]ional-istoric se poate dovedi maimult o surs\ de umor involuntar [i deintrigare a cititorului român nu prinbrutalitatea „dezv\luirii“, ci prin rudi-mentarul ei. Apar [i scene cel pu]in ciu-date, momente inedite pe care nu prea[tim de unde s\ le lu\m exact. Ar fimai `ntì corup]ia din mediul univer-sitar, faptul c\ se pot cump\ra diplome,o b`rf\ pe care nu o auzisem – eraumulte probleme `n mediul academic,dar corup]ia nu mi-a p\rut a fi una din-tre ele, mai ales la umanioare; era chiarun cult al studiului superior cu care nuprea te puteai juca (poate s`nt viciat descandalurile postrevolu]ionare din `n-v\]\m`ntul superior). Apoi, e o poves-te despre mediul underground bucu-re[tean pe care n-am putut s-o `nghitnicicum. Un personaj, Petre Romanu(sic!), este liderul unei trupe rock foar-te iubite. Se [tie c\ se f\ceau concertesemiclandestine cu sute de spectatori,pentru asta s`nt destule m\rturii. {i chiarconcertele oficiale ]inute de trupe mari`nc\ de pe atunci (Iris, de exemplu)aveau un oarecare aer subversiv. ~npovestea lui McGuinness `ns\ apar

ni[te combina]ii hippie-punk dubioa-se, cu tipe cu fe]ele perforate de pier-cing-uri (asta chiar nu prea se putea)[i unde se fuma iarb\ la greu – nici devreo subcultur\ condimentat\ cu nar-cotice n-am auzit. Ce exista, f\r\ urm\de `ndoial\, mai ales `n Bucure[ti, erao scen\ muzical\ destul de activ\, untrafic intens de discuri [i de filme pevideo. {i e adev\rat c\ mul]i dintretineri erau fascina]i de Vest [i `ncer-cau `ntr-un final s\ o `ntind\ acolo(Noapte bun\, copii!, romanul lui Ra-du Pavel Gheo, e extrem de atent [i de-taliat `n descrierea acestor obsesii alefugii care mergeau la pachet cu fasci-na]ia pentru cultura vestic\).

O abordare previzibil\

~n recenziile (unele elogioase, `n „Inde-pendent“, de exemplu – nu v\ mira]i, separe c\ nu se mai poart\ mai deloc re-cenzia negativ\), cartea lui McGuinnesseste pe drept l\udat\ pentru un singurlucru pe care l-am apreciat [i eu: se sim-te background-ul poetic al scriitorului,traduc\tor de Mallarmé, bun cunosc\toral poeziei contemporane. Momentele dedescriere cuprind formul\ri laconice aleunor situa]ii simple de via]\ care lovescprin for]\, care amuz\ uneori `n mod re-al. Despre dou\ prostituate de la hotelulIntercontinental: „{i-au ridicat capete-le c`nd am intrat, ca ni[te cai la p\scut,apoi [i-au cobor`t privirea la loc“.

Nu [tiin]a scrisului e problema aces-tui roman, ci abordarea previzibil\ aunui subiect mai complicat dec`t p\reaacum 20 de ani. A fost Bucure[tiul unora[ gri, care zv`cnea pe la col]uri de mi-cul trafic [i care se cutremura c`te un picdup\ c`te o demolare? A fost, sigur, iarideea personajului Leo din roman, careface un ghid al locurilor pierdute dup\demol\ri, e chiar frumoas\. Se g\sea greum`ncare? Sigur. Era interzis avortul? Bi-ne`n]eles ([i asta vor s\ fac\ [i acum).~ns\ ideea pe care autorul se chinuie s\o pun\ `n valoare este acumularea p`n\la insuportabil a tensiunii, s\ surprind\prin ochii expatului o Românie care st\s\ explodeze s`ngeros. Tensiunea nu

se acumuleaz\, se acumuleaz\ doarloc comun, ca `ntr-un caiet cu noti]e ]i-nut de un reporter talentat. Romanul are[i un rol terapeutic pentru scriitor. Mc-Guinness a stat ̀ n România, ̀ ns\ p`n\ ̀ n’88, rat`nd astfel r\sturnarea regimului –m\rturisea `ntr-un interviu c\ regret\mult faptul c\ a plecat `nainte s\ se `nt`m-ple. Unii recenzen]i au g\sit similarit\]i`ntre aceast\ acumulare de tensiune ̀ m-potriva unui regim dictatorial [i explo-ziile prim\verii arabe de acum un an.

T`n\rul plecase dintr-o Anglie a luiThatcher, nu prea roz. Cel pu]in pentruclasa din care f\cea parte. Tat\l, mun-citor, era pe la protestele `mpotrivaconcedierilor masive ale epocii. Fiulì preia av`ntul, dar se sc`rbe[te repedede v`ndut „The Socialist Worker“. C`ndse apuc\ s\-[i caute o slujb\, g\se[teceva exact `n locul unde nimeni alt-cineva nu depusese vreun dosar, Ro-mânia. Un alt episod [i personaj de re-]inut este cel numit Trofim (un soi deBrucan), comunist `nr\it de t`n\r cu o-rigini evreie[ti, care conspir\ (`l folo-se[te, de fapt, pe t`n\rul englez venit`n vizit\) pentru a publica ̀ mpreun\ cual]i fo[ti comuni[ti de carier\ o scri-soare de protest `mpotriva Ceau[e[ti-lor `n presa occidental\. Mai pu]in re-u[ite s`nt caricaturile unui AdrianP\unescu (numit „Palinescu“) ̀ n roman,destul de schematic, condimentat cuunele replici poate cam dure, dar careexprim\ o stare de spirit real\ atunci:„P\linescu e ca o pat\ de benzin\ cuchip de om – oamenii de felul lui se tot`ntind [i se tot `ntind p`n\ nu mai poa-te nimeni s\ respire“.

Ultimele o sut\ de zile, un com-pendiu de legende urbane române[tisau locuri comune vestice despre Ro-mânia comunist\. Patrick McGuinnesse evident unul dintre mul]ii meseria[iai scrisului, dar previzibilul – sau im-previzibilul inutil – ì [ubreze[te r\uromanul.

Patrick McGuinness, Ultimele o sut\ dezile, traducere [i note de Ana-Maria

Li[man, colec]ia „Biblioteca Polirom.

11 «

printre r`nduriULTIMELE OSUT| DE ZILE

C. Rogozanu: „Nu [tiin]a scrisului e problema acestui roman, ciabordarea previzibil\ a unui subiect mai complicat dec`t p\reaacum 20 de ani“.

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

Daniel D\ianuconferen]iaz\la Ia[i Mar]i, 24 aprilie, de la ora17.00, Editura Polirom [iAteneul T\t\ra[i din Ia[i v\invit\ la o `nt`lnire cu DanielD\ianu, profesor la {coalaNa]ional\ de Studii Politice[i Administrative (SNSPA)din Bucure[ti [i membrucorespondent al AcademieiRomâne, fost ministru de Finan]e, europarlamentar(2007-2009), economist-[efal B\ncii Na]ionale aRomâniei (1992-1997) [i ministru adjunct de

Finan]e (1992).Daniel D\ianu va sus]ine,

`n cadrul proiectuluiPrelegerile AteneuluiT\t\ra[i, o conferin]\ cutitlul „Ce capitalism vremeste `ntrebarea. Finan]\,criz\, democra]ie“, pornindde la volumul C`nd finan]asubmineaz\ economia [icorodeaz\ democra]ia,publicat de cur`nd la EdituraPolirom, inclusiv `n edi]iedigital\, `n colec]ia„Economie [i societate“.Evenimentul va avea loc `nSala Expozi]iei a AteneuluiT\t\ra[i.

Conferin]a va fi urmat\de o prezentare a volumuluila care vor lua cuv`ntul,

al\turi de autor, LiviuBr\tescu [i George Onofrei.

Lansare [idezbatere la Ia[i:„Decre]ei `nEpoca de Aur“Joi, 26 aprilie, `ncep`nd cuora 11.00, `n Amfiteatrul„Petre P. Andrei“, etajul 1,din cadrul Universit\]ii„Petre Andrei“ din Ia[i, vaavea loc lansarea volumuluiCinematograful gol deDaniel Cristea-Enache,ap\rut de cur`nd la Editura

Polirom. Pornind de la acestvolum, va avea loc [i odezbatere cu titlul „Decre]ei`n Epoca de Aur“. Al\turi deDaniel Cristea-Enache, vorparticipa prozatorii DanLungu [i Lucian DanTeodorovici. Moderator va fiDaniel {andru.

Scriitoriromâni laBudapesta~n perioada 19-22 aprilie,Bogdan Co[a, Vasile Ernu [iRobert {erban s`nt invita]i lacea de-a XIX-a edi]ie aFestivalului Interna]ional de

Carte de la Budapesta. Evenimentele ICR

Budapesta din cadrulFestivalului Interna]ional deCarte de la Budapesta se vordesf\[ura astfel:

S`mb\t\, 21 aprilie 2012,de la ora 14.30, `n SalaLazar Ervin din ComplexulMillernaris, Bogdan Co[a,c`[tig\torul Concursului deDebut al Editurii CarteaRomâneasc\, edi]ia 2010, vafi prezent al\turi de al]iautori debutan]i din maimulte ]\ri la First NovelFestival.

Tot s`mb\t\, de la ora12.00, la Standul Românieidin Complexul Millenaris, vaavea loc lansarea edi]iei `n

limba maghiar\ a volumuluiN\scut `n URSS de VasileErnu, `n prezen]a criticuluimaghiar Jozsef P. Körössy.Edi]ia `n limba maghiar\,Született Szovjetunióban, aap\rut `n 2011 la EdituraL’Harmattan, `n traducerealui László Noémi [i cu oprefa]\ semnat\ de G.M.Tamás.

~n aceea[i zi, de la ora15.00, la Standul Românieidin Complexul Millenaris vaavea loc lansarea edi]iei `nlimba maghiar\ a antologieide poezie Un sicriu frumosmirositor, semnat de Robert{erban [i ap\rut la EdituraL’Harmattan, `n traducerealui Attila F. Balázs.

EVENIMENTE ~N }AR| {I PESTE HOTARE


Florin Irimia

T`n\rul nostru, al c\rui nume r\m`nenecunoscut, nu este, cum am puteacrede la prima vedere, spion, angajatal lui MI6. Dup\ terminarea facult\-]ii, a decis s\ aplice la mai multe job-uri`n str\in\tate [i de fiecare dat\ a fost

respins la interviu, a[a `nc`t la ultimul,cel de cadru didactic la Universitateadin Bucure[ti, nici nu s-a mai prezentat,dar, culmea, tocmai acesta i-a fost acor-dat. Situa]ia, c`t se poate de bizar\, a-nun]\, ̀ n mod ironic, intrarea ̀ n univer-sul românesc, deformat [i deformant,unde aranjamentul este la ordinea zi-lei [i guverneaz\ rela]iile dintre oameni.De altfel, din prima lui zi la serviciu, t`-n\rului profesor i se va cere s\ semnezeo scrisoare de recomandare pentru ostudent\ pe care nici m\car n-a v\-zut-o la fa]\, dar care „e de-a noastr\“,i se spune, [i „merit\“ cu prisosin]\ bur-sa `n Occident, pentru care are nevoiede recomandarea unui cadru didactic,cu at`t mai bine dac\ el e englez. Dinnou `n mod ironic, studenta – fiica u-nui nomenclaturist important al par-tidului, cu func]ie ministerial\ – vadeveni, nu dup\ foarte mult timp, a-manta asistentului nostru.

Scrisul ocup\ un rolcentral `n economiaromanului

Bucure[tiul este `nf\]i[at ca o lume acontrastelor. Pe de o parte avem car-tierele vechi, cu case cochete, bine `n-tre]inute, `n care s-au mutat privile-gia]ii regimului, pe de alt\ parte p\du-rile de blocuri cenu[ii, unele r\mase ne-finisate, `n care tr\iesc laolalt\ mun-citorii, ]\ranii [i intelectualii, poporul,cu alte cuvinte, ]inut `n „cutii de chi-brituri“ igrasioase, `n timp ce `n cen-tru, excavatoarele culc\ la p\m`nt bi-serici pentru a face loc imensei Casea Poporului, simbol al Victoriei Socia-lismului. Naratorul va interac]iona cuoameni din ambele categorii, plas`n-du-se cumva tot timpul la mijloc. Castr\in, se va bucura de privilegiile

nomenclaturii (va locui `ntr-una dincasele `nceputului de secol, nelipsin-du-i nimic), dar va cunoa[te [i traiul [i,mai ales, spaimele oamenilor de r`nd,de[i reprezentanta lor este o doctori]\,`ns\ una s\rac\, necorupt\, locatar\a unuia din apartamentele mici [i `n-tunecate pe care le primeai de la „ge-nerosul“ stat comunist. ~ns\ nu doc-tori]a Otilia `i va fi ghid pe perioada[ederii sale ̀ n Bucure[ti, ci Leo O’ Heix,[i el englez, [i el profesor, dar spre deo-sebire de narator, un adev\rat veteranal traiului ilegal din România.

Leo s-a adaptat perfect vie]ii dupli-citare din comunism unde nimic nu semi[c\ f\r\ un mic (sau mare, depindede situa]ie) act de corup]ie. Spirit `n-treprinz\tor, Leo nu numai c\ s-a mulatpe cerin]ele sistemului, dar ajunge s\-lexploateze. Astfel, el devine nici maimult, nici mai pu]in dec`t contraban-distul num\rul doi al Bucure[tiului, nu-m\rul unu fiind misteriosul Belanger,fostul chiria[ al vilei `n care acum st\naratorul. Diferen]a dintre Belanger [iLeo ]ine de `ndr\zneal\, nu de iscusin-]\. Ambii se pricep foarte bine la ceeace fac [i cad (aproape) de fiecare dat\`n picioare, ̀ ns\ Leo s-a oprit la comer-]ul ilicit cu opere de art\, pe c`nd Flo-rian Belanger, englezul cu bunici n\s-cu]i `n România, conduce, din Belgradacum, unde a fost nevoit s\ se retrag\,inclusiv o re]ea de prostitu]ie, bazat\`n primul r`nd pe fete românce care s`ntajutate s\ fug\ din ]ar\ numai pentru adeveni ulterior prostituate `n Germa-nia. {i-ar mai fi o diferen]\ ̀ ntre cei doi:Leo este [i scriitor. De c`nd a ajuns `nRomânia, cu mai bine de opt ani ̀ n ur-m\, s-a apucat s\ scrie o carte despreBucure[tiul de alt\dat\, cel care cur`ndnu va mai putea fi g\sit dec`t `n c\r]i.Reiese c\ p`n\ la urm\ [i naratorul [i-a`ncercat puterile `n ale scrisului, rezul-tatul fiind cartea pe care o citim. Dealtfel scrisul, sub diversele sale `nf\]i-[\ri, ocup\ un rol central `n economiaromanului. Cuv`ntul EPIDEMIE aparefrecvent scris pe zidurile ora[ului, pre-sa central\ scrie numai ce trebuie, `ntimp ce un b\tr`n comunist evreu, Ser-giu Trofim, probabil o aluzie la SilviuBrucan, preg\te[te `n paralel dou\ vo-lume de memorii, unul contraf\cut, `nconformitate cu rigorile regimului pecare `l glorific\ constant, [i care urmea-z\ s\ fie lansat la Uniunea Scriitorilor,cel\lalt doldora de informa]ii reale,nemistificate, care va fi lansat simul-tan la Paris, `n prezen]a ambasadoru-lui francez la Bucure[ti [i a altor ilustrepersonalit\]i. Tot b\tr`nul comunist vafi ulterior unul din ini]iatorii [i sem-natarii Scrisorii celor cinci, evident otrimitere la Scrisoarea celor [ase.

S`ntmulte personaje istorice ca-re apar `n roman cu roluri mai mici saumai mari. Nicu Ceau[escu, de exemplu,jum\tate playboy, jum\tate sociopat,Constantin Manea (`n roman ManeaConstantin [i av`nd „func]ie“ de disi-dent, membru `n Frontul Salv\rii Na-]ionale), Slobodan Milo[evici, mai t`-n\r pe vremea aceea, conduc\torulunei delega]ii s`rbe[ti format\ maidegrab\ din asasini dec`t din diplo-ma]i, chiar Ion Iliescu este men]ionatspre final ca lider al „noului bordel `ninteriorul c\ruia g\se[ti acelea[i cur-ve b\tr`ne“, o trimitere la noul guvernal României postcomuniste. Chiar [iatunci c`nd numele nu s`nt identice cucele reale, `l recunoa[tem u[or pe A-drian P\unescu `n rolul poetului decurte P\linescu, dar [i pe Ciulan, filo-soful pesimist, Elianu, istoricul religi-ilor, [i Toninescu, dramaturg al tea-trului absurdului...

Autorul, un buncunosc\tor al realit\]ilorromâne[ti

McGuinness, care a tr\it `n Româniacomunist\, se dovede[te, asemenealui Leo, un bun cunosc\tor al reali-t\]ilor române[ti din anii ’80, cei maiduri pe care i-a cunoscut România,dup\ venirea lui Ceau[escu la putere.

Atmosfera de teroare, s\r\cie [i co-rup]ie generalizat\ este foarte binesurprins\, cum este [i via]a de luxtr\it\ `n cercurile str`mte ale puterii.Doar c\ [i aici suspiciunea, ne`ncre-derea, chiar paranoia s`nt dominante,`nso]ind fiecare gur\ de whisky John-nie Walker sau de friptur\ de vi]el. Se-curitatea `i vegheaz\ pe to]i, mici [imari, [i la r`ndul ei se autovegheaz\.Nimeni nu mi[c\ un deget f\r\ ca ci-neva s\-[i noteze asta undeva. Statulorwellian n-a fost fic]iune, `n anii ’80,el s-a numit România.

Chiar [i `n momente ca acestea, decriz\, c`nd pentru a nu [tiu c`ta oar\românii iar nu o duc bine, lectura Ul-timelor o sut\ de zile vine ca un du[rece peste memoria noastr\ amor]it\,ocupat\ poate cu evenimente mai a-propiate de prezent dec`t cele din ’89.E foarte util, cred eu, mai ales pentrucei ce regret\ anii aceia, ca periodiccineva s\ ne reaminteasc\ cum tr\iamacum dou\zeci [i ceva de ani, nu cas\ ne d\m seama c`t de bine tr\im azi,nici vorb\, ci ca s\ `n]elegem de cedup\ at`ta vreme continu\m s\ tr\improst.

Patrick McGuinness, Ultimele o sut\ dezile, traducere [i note de Ana-Maria

Li[man, colec]ia „Biblioteca Polirom.Proz\ XXI“, Editura Polirom, 2012

Chiar [i `n momente ca acestea, de criz\, c`nd pentru a nu [tiu c`taoar\ românii iar nu o duc bine, lectura Ultimelor o sut\ de zilevine ca un du[ rece peste memoria noastr\ amor]it\, ocupat\poate cu evenimente mai apropiate de prezent dec`t cele din ‘89.

UN DU{ RECE» 12

printre r`nduri

~n prim\vara lui ’89, unt`n\r englez de numaidou\zeci [i unu de anidescindea `n Bucure[tiullui Ceau[escu pentru aasista la ultimele luni deregim comunist `n Ro-mânia. Nu c\ la momen-tul respectiv ar fi [tiutasta. Cu c`teva ore `na-inte `[i incinerase tat\l,un b\tr`n acru [i dispre-]uitor, pe care nici m\-car cancerul nu-l f\cusemai uman, iar acum setrezea `ntr-o ]ar\ care p\-rea, `nc\ de pe Heathrow,`nainte de decolare, cum\car dou\zeci de ani `nurma mersului firesc allucrurilor: avionul e unBoeing recondi]ionat dinanii ’60, iar stewardezelepoart\ costume demo-date, cu toc\ pe cap.

Dac\ dori]i s\revede]i


13 «

muzic\ INTENSITATEEMO}IONAL|

Dumitru Ungureanu: „Receptez cu aceea[i intensitate emo]ional\liturghia bizantin\ [i missa catolic\, luteran\ sau protestant\.Bach, Buxtehude [i al]i autori de piese cre[tine au devenitnestematele zestrei mele, f\r\ de care greu `mi concep existen]a“.

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Pentru Laura Buruian\, care s-aa deta-[at `n ultimii ani ca principala repre-zentant\ [i de clas\ interna]ional\ a[colii de violoncel române[ti, Brahms afost „«prima dragoste» muzical\; chiar`nainte de a fi `nceput s\ studiez vio-loncelul am fost fascinat\ de muzicalui, de vocea lui unic\. A[a c\ fie c\ `lc`nt, fie c\ `nregistrez lucr\ri de el sauc\ ascult concerte `n care este interpre-tat\ muzica lui, el r\m`ne o parte foar-te important\ din via]a mea muzical\“.

T`n\ra violoncelist\ despre care,ascult`nd-o `n toamna trecut\ `n Con-certul lui Anatol Vieru, a[ fi spus c\ areo predispozi]ie s\ str\luceasc\ `n re-pertoriul contemporan, `[i m\rturise[tef\r\ ezitare predilec]ia pentru roman-ticul Brahms: „Decizia de a `nregistraaceste sonate, dincolo de faptul c\ eles`nt sonatele mele preferate, a fost in-fluen]at\ [i de faptul c\ am dorit s\m\ confrunt cu o foarte `nalt\ culme[muzical\]; ele au fost `nregistrate denenum\rate ori, de c\tre mari violon-celi[ti ai trecutului [i ai prezentului.Provocarea mea a fost s\ `ncerc s\ lec`nt ca [i cum ar fi fost compuse pentrumine [i niciodat\ `nregistrate `nainte!Am vrut s\ revelez c`t de mult ̀ mi st\ ̀ nputin]\ din sensul profund al acesteimuzici, `ncerc`nd concomitent s\-miarticulez propria viziune [i s\ vorbescdin inim\“.

Un adev\rat „program“ interpreta-tiv – nu mai este nevoie de accentuat –extrem de ambi]ios [i care, pe de-oparte, o face pe Laura Buruian\ foarteata[ant\ [i uman\ `n demersul ei, iarpe de alta, las\ loc unui grad, a[ spune,de naivitate tinereasc\. Pentru a fi gus-tate la adev\rata lor valoare, Sonatelepentru violoncel ale lui Brahms cer oinfinit\ perfec]iune [i c\ldur\ sufleteas-c\, o perfect\ ̀ mpletire a celor dou\ in-strumente, un pianist de mare clas\...;cu at`t mai mult cu c`t CD-ul Coviello re-]ine titulatura corect\ dat\ de Brahms:Sonate pentru pian [i violoncel.

T`n\rul Matei Varga afirm\ `n con-textul aceluia[i interviu din livret c\pentru el, `n general, calit\]ile cele maiimportante s`nt „generozitatea [i c\l-dura“, „dou\ elemente cruciale“ `n lu-cr\rile lui Brahms, pe care ì place s\-lc`nte „aproape ca un exerci]iu terapeu-tic, atunci c`nd simte c\ oamenii se`ndep\rteaz\ de aceste calit\]i...“.

S`nt Laura Buruian\ [i Matei Vargacuplul perfect, cu acela[i ]el interpre-tativ? S`nt tentat s\ v\ las s\ judeca]isinguri, discul pe care l-am ascultat demai multe ori conving`ndu-m\ ̀ n cazulvioloncelistei [i l\s`ndu-m\ cumva ne-satisf\cut `n privin]a pianistului. DoarLaura pare s\ aib\ „generozitatea [ic\ldura“ venite `ntr-adev\r din interior,sus]inute de un sunet de o limpezime[i putere de expresie exemplare, ce `]iaduc aminte de marii ei predecesori. Iarace[tia, vr`nd-nevr`nd, s`nt concuren]aspre care orice meloman, [i `ndeosebicolec]ionar, se va `ndrepta.

Gusturile s`nt foarte personale, dar,probabil, celebra `nt`lnire dintre GregorPiatigorsky [i Artur Rubinstein `n `nre-gistrarea celor dou\ sonate, `n 1966,la American Legion Hall, Hollywood,pentru RCA (BMG Classics 625922)va r\m`ne peste timpuri summumul [idiscul de referin]\ din toate punctele devedere. I-a[ al\tura `nregistrarea, azigreu de g\sit, f\cut\ de Antonio Janigrocu pianistul Paul Badura-Skoda, `n1956, pentru Westminster (disponibil\ulterior pe CD sub eticheta MCAD2-9843) [i spre care tinde [i lirismul Lau-rei Buruian\ `n cea de-a doua sonat\.Desigur, nu pot fi omise multele [i fru-moasele ̀ nregistr\ri ale lui Janos Starker,`n special ̀ n compania lui Gyorgy Sebök

(Erato, 1959; Mercury, 1964), cuplul delegend\ Jacqueline du Pré-Daniel Baren-boim (EMI, la Abbey Road ̀ n 1967-68)sau ̀ nt`lnirea dintre Mstislav Rostropo-vici [i Rudolf Serkin (DG, la Washing-ton `n 1982). Practic, nici unul dintreviolonceli[tii de talent ai ultimei ju-m\t\]i de secol nu a omis sonatele deBrahms [i op]iunile pe disc s`nt extremde numeroase, cu Leonard Rose, DaniilShafran/Felix Gottlieb, Natalia Gutman/Christoph Eschenbach, Heinrich Schiff,Mischa Maisky etc. etc. Amatorilor le-a[ad\uga interpretarea primei Sonate,op. 38, pe un CD, distins cu PremiulCriticii Discului German la apari]ia sa`n 1992, cu foarte tinerii pe atunci vio-loncelistul Andrzey Bauer [i cu pianis-ta Ewa Kupiec (Koch Schwan 3-1187-2).Nu e greu de observat c\ a face abstrac]iede to]i ceilal]i, a c`nta ca [i cum nimeninu ar fi mai `nregistrat Sonatele este,practic... imposibil.

Dincolo de toate – stau [i m\ g`n-desc –, `n absen]a deplorabil\ a unorcase de discuri române[ti capabile s\promoveze m`na de arti[ti de calitateinterna]ional\ ai României, reu[itaLaurei Buruian\ la casa Coviello Clas-sics, cu distribu]ie `n `ntreaga lume, ca[i intrarea ei pe pia]a francofon\, gra-]ie altui disc recent ap\rut la Zig-ZagTerritoires, la Paris, cu Triourile cu piande George Enescu, s`nt mai mult dec`tl\udabile. {i, probabil, o cale de a-[ideschide drumul spre scenele de con-cert ale lumii largi...

*Brahms, Sonatas for piano andvioloncello op. 38 and op. 99. MateiVarga, piano, Laura Buruian\,violoncello. Coviello Classic 2012 (COV51204) 51:21

Brahms [i violoncelulminunat al Laurei Buruian\„Cred c\ muzicienii nu artrebui s\ `ntrebe niciodat\dac\ ei s`nt auzi]i; `n schimb,ar trebui s\-I preocupe da-c\ muzica este auzit\!“ –afirm\ pianistul Matei Varga`ntr-un interviu pe care `lacord\, `mpreun\ cu vio-loncelista Laura Buruian\,casei de discuri germaneCoviello Classics [i care fi-gureaz\ `n livretul uneia dinultimele apari]ii discogra-fice ale firmei cu sediul laDarmstadt, reunind Sona-tele pentru violoncel, op.38 [i op. 99 de Brahms.

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, PragaS\ fi fost prin toamnalui 1979. Firma undelucrez (pe atunci ìzicea `ntreprindere)m\ trimisese pentru oproblem\ de serviciu`n Bra[ov. Am plecatdis-de-diminea]\ cu ozi `nainte, av`nd caza-rea la hotel asigurat\pe-o noapte, ca s\m\ plimb prin burgulce-mi cucerise admi-ra]ia la primele dou\vizite. Dup\-amiaza,]in bine minte, eranoroas\, dar nu ame-nin]area ploii sau chiara ninsorii m-a f\cuts\ intru iar\[i `n Bise-rica Neagr\. De fapt, [i pot jurac\ nu exagerez deloc!, tocmaipentru a revedea Biserica mane-vrasem lucrurile la serviciu ca s\ajung `n Bra[ov, de[i puteam re-zolva problema la Ploie[ti. M\fascinase `ntr-at`t, `nc`t o visamnoaptea, o vedeam ziua, cu ochii`nchi[i pe-afar\ c\sca]i larg `n\-untru, cu pu]inele ilustrate ce-o`nf\]i[au, g\site aiurea, risipite pemas\. De ce m\ atr\gea zidireaaceea, de ce `mi b`ntuia, ca ofantasm\ gotic\, imagina]ia `nse-tat\ de c\l\torii romantice? Ovizitasem pe fug\, cu un an`nainte; [i nu-mi „spusese“ altce-va dec`t poate s\ spun\ o cl\direimpun\toare, lucru nem]esc sut\la sut\, unui b\iat din C`mpiaDun\rii, [colit `n Bucure[tii anilor’70. Acum, la a doua vizit\, ajuns`n penumbra arcadelor, m-a izbitfrontal, [i-a p\truns p`n\ `n celmai ascuns ungher al fiin]ei mele,sunetul de org\. S\ fi fost o toc-cat\, o fug\, un coral pentru cea-sul slujbei de sear\? Executat\ deorganistul nev\zut, (poate `nsu[iHans Eckart Schlandt) reverber`ndpe sub bol]ile afumate, muzicami-a st`rnit intui]ia unui Dumne-zeu necunoscut...

Am cules, nu `ncape vorb\, ro-dul educa]iei bunicilor din parteatat\lui, oameni n\scu]i la 1900-1901, trecu]i prin toate v\milepustiei p`n\ la decesul lor pre-matur, `n 1968-1969. Taica-Mare,plugar de meserie, cum scria peunul din actele sale oficiale, f\-cuse multe munci pl\tite mai bi-ne, ca s\ supravie]uiasc\, s\ cum-pere pogoane pentru cei trei co-pii, s\ le ridice case. Una dintre„profesiunile” sale, certificat\ cudiplom\ de absolvire isc\lit\ de-un ~PS Veniamin, fusese aceeade c`nt\re] bisericesc, local zis]`rcomnic. N-a avut prea lung\vreme noroc de bine-plat\. Intrat

`n conflict pe teme... agrare, cupopa, poreclit Averescu, Taica ademisionat. Oameni credincio[i,absolven]i a [apte clase, buniciimergeau la ceremonia religioas\`n zilele de s\rb\toare, duminica[i ori de c`te ori era necesar, cumdicta datina. Nu [tiu c`nd i-am`nso]it `ntìa dat\ `n calitate decopil care, con[tient de lume, tre-buie s\ deprind\ cele cuvenite `nvia]\. P`n\ la moartea lor, de[itr\iam `n miezul unui ev teoreticdeclarat ateist, nimeni, nici `nv\]\-torii, nici alte oficialit\]i, nu m-aoprit s\ frecventez Biserica. Iar zile-le Pa[telui erau a[teptate tot anul,s\rb\torite cu toat\ bucuria [i tr\i-te `n plin\tatea fiin]ei, de toat\suflarea acelui sat situat la nici 70km de Capitala ce atr\gea ca mag-netul. Acolo, `n Biseric\, am ascul-tat primele forme consacrate demuzic\, f\r\ s\ [tiu ce `nsemn\tateau, f\r\ s\-mi treac\ prin minte c\s`nt crea]ia unor oameni cu instruc-]ie de profil, muzicieni c\lug\ri,preo]i sau ierarhi, inspira]i, f\r\`ndoial\, de Duhul Sf`nt!

Aflate ulterior, am\nuntele cefac bulionul culturii nu mi-au bruiatbucuria sonurilor divine. Receptezcu aceea[i intensitate emo]ional\liturghia bizantin\ [i missa cato-lic\, luteran\ sau protestant\.Bach, Buxtehude [i al]i autori depiese cre[tine au devenit neste-matele zestrei mele, f\r\ de caregreu `mi concep existen]a. S\ as-cult Bach `n surround e un visaproape realizat prin SACD-ul TheFour Great Toccatas and Fugues –The Four Antiphonal Organs ofThe Cathedral of Freiburg playedsimultaneously by E. Power Biggs,2003, Sony Classical.

...{i mereu, ca un copil per-petuu, a[tept s\ m\ sufoce jelania`ntunecatului Prohod; [i s\-mi re-dea via]a str\lucitorul „Hristos a`nviat!“.


Pascale

Cu toat\ ma[ina de publicitate american\ `n spate, Fata cu undragon tatuat s-a dovedit un spectaculos, bine f\cut [i cam inutilblockbuster hollywoodian pentru m`nc\torii adul]i de popcorn.

» 14

slow/fast food

Drago[ Cojocaru

~nainte de a fi subiect de blockbusteramerican, trilogia MMiilllleenniiuumm a fost adap-tat\ `ntr-oo serie de trei filme produse decompania suedez\ Yellow Bird, lansate `nScandinavia `n 2009. Ini]ial, primul film,B\rba]i care ur\sc femeile, a fost con-ceput pentru cinema, urm`nd ca celelaltedou\ s\ fie difuzate la TV. Succesul pri-mului episod a schimbat complet planu-rile. Cele trei filme au dat lovitura nu nu-mai `n Scandinavia, ci [i `n `ntreagalume, datorit\ calit\]ilor acestei adapt\ri[i, mai ales, extraordinarei interpret\ri aactri]ei necunoscute p`n\ atunci, NoomiRapace, de neuitat `n rolul eroinei Lis-beth Salander.

~nt`mpinat cu critici entuziaste [i a-v`nd succes de cas\ (peste 100 de mili-oane `n `ntreaga lume), cele trei episoadedin Millenium deveneau clar ]inta unuiremake pe bani grei la Hollywood. Cu at`tmai mult, studiourile MGM mai aveauargumentul unui bestseller literar, chiar [i`n SUA. Este interesant de remarcat c\filmele suedeze au avut parte [i de olansare foarte limitat\ `n SUA, unde auc`[tigat c`teva zeci de milioane de dolari.

Hollywood-ul nu este la prima „apro-priere“ a unor filme de succes din Scan-dinavia, trecute prin obligatoriul procesal unui remake. Asta fiindc\, `n primulr`nd, publicul american nu suport\ filmecu subtitr\ri. Prin urmare, orice succesde cas\ „din restul lumii“ trebuie nea-p\rat ref\cut pe `n]elesul celor din SUA.~n al doilea r`nd, lucru deloc neglijabil,un remake pune `n mi[care o ton\ debani [i de oameni la Hollywood, `ntr-oindustrie c\reia i se repro[eaz\ din ce `nce mai mult lipsa de originalitate [i ideinoi. ~n mecanica uzinei de vise din Cali-fornia se bag\ o gr\mad\ de bani numaicu garan]ia unui brand preexistent, lucrusubliniat [i de James Cameron, `ntr-o di-atrib\ `ndreptat\ `mpotriva recentului

Battleship: „Avem o criz\ de pove[ti.To]i de la Hollywood [tiu ce importanteste ca un film s\ fie un brand `nainte de afi proiectat `n sala de cinema. Dac\ `nain-te de film exist\ un brand – de exempluHarry Potter sau Spiderman –, ai unavans uria[ `n cursa pentru locul 1“.

Cu Fincher la c`rma primului film

Lu`nd decizia adapt\rii brandului literarStieg Larsson, produc\torul Scott Rudin[i studiourile MGM [i Columbia au deciss\ nu ri[te totu[i nimic. Prin urmare, l-auadus `n aceast\ aventur\ pe David Fincher(a c\rui carier\ recent\ pare tot mai „opor-tunist\“) pe motiv c\ subiectul tenebrosi s-ar potrivi m\nu[\ [i au umplut dis-tribu]ia cu nume imense de pe firma-mentul hollywoodian, cu un DanielCraig `n pauz\ de Bond `n rolul ziaristu-lui Mikael Blomkvist [i cu Rooney Mara`n rolul (v`nat de o armat\ `ntreag\ devedete) lui Lisbeth Salander.

Prezen]a lui Fincher la c`rma adapt\riiprimului roman din serie, Fata cu un

dragon tatuat (nume probabil mai sexy`n urechile produc\torilor), a dus [i ladecizii corecte: scenariul este mult maiaproape de c\r]i dec`t filmele suedeze;ac]iunea a r\mas la ea acas\, `n Scandi-navia, [i nu a fost transplantat\ `n SUA;film\rile s-au desf\[urat `n Suedia, iarelementele pove[tii, mai ales cele cu„probleme“ la cenzur\ (`n special `n-fior\toarea scen\ de viol [i de r\zbunaredin original), nu au fost `mbl`nzite saueliminate.

~n cele din urm\, filmul lui Fincher s-adovedit a fi mai bun dec`t au anun]atdetractorii acestui proiect, dar are uria[aproblem\ de a repeta, pur [i simplu,ceea ce suedezii au f\cut `nainte multmai bine. Cea mai c`[tigat\ din acest re-make s-a dovedit a fi Rooney Mara care,f\r\ a trece peste Noomi Rapace, reu[e[-te s\ se scoat\ mai mult dec`t onorabildin capcanele rolului lui Lisbeth [i s\ sealeag\ chiar cu o nominalizare la Oscar.Dar, cu toat\ ma[ina de publicitate a-merican\ `n spate, Fata cu un dragon tatu-at s-a dovedit un spectaculos, bine f\cut[i cam inutil blockbuster hollywoodianpentru m`nc\torii adul]i de popcorn.

Culmea e c\, `nainte cu numai o lun\de lansarea pe DVD, produc\torii auanun]at c\ s`nt nemul]umi]i de succesulFetei cu un dragon tatuat – ceea ce repre-zint\ o surpriz\ dac\ iei `n calcul faptulc\ filmul a adunat peste 200 de milioanede dolari `n `ntreaga lume, la un buget denumai 90 de milioane. E drept c\ linia seva trage abia dup\ ce se num\r\ [i v`nz\-rile de DVD-uri [i discuri Blu-ray, dar ne-mul]umirea produc\torilor d\ de `n]elesc\ David Fincher nu prea mai este `nc\r]i pentru eventualele continu\ri cares`nt `n prezent `n faza de scenariu.

La noi, trilogia ini]ial\, cea suedez\, afost editat\ `ntr-o edi]ie DVD foarte „po-pular\“, difuzat\ la un pre] minim cu uncotidian de mare tiraj. Versiunea lui Fin-cher apare acum pe DVD [i `n formatBlu-ray [i are meritul de a con]ine `nplus [i patru ore de bonusuri care v\ duc`n culisele acestei produc]ii.

FATA CU UNDRAGONTATUAT

Fata care a fost ref\cut\degeaba de americani


226600 ttiittlluurriiddiissppoonniibbiillee

~nainte de a deveni film, trilogiaMillenium a suedezului Stieg Larsson afost un adev\rat fenomen editorial,adev\rat herald al modei thriller-urilorscandinave. Cu o poveste amestec`ndcrim\, politicieni [i servicii secrete, scris\de un ziarist cu experien]\ [i vederi dest`nga, cele trei romane din serie au„spart“ topurile bestseller-urilor literare(46 de milioane de exemplare v`ndute `n`ntreaga lume), iar Stieg Larsson adevenit vedet\ mondial\ cu titlu postum.

15 «

slow/fast food~NCREMENIRE

Olti]a C`ntec: „Privind retrospectiv Premiile UNITER, dup\ 20 deani nu s-au schimbat deloc. De aceea, la ultimele edi]ii alegalei, mul]i dintre invita]i, uneori chiar premian]ii, nu auparticipat, prefer`nd s\ urm\reasc\ totul pe micul ecran“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici RReeddaaccttoorr-[[eeff::George OnofreiRReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca BaraboiSSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin IorgaRRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

Era perioada entuziasmului postde-cembrist, de la un spa]iu al esopicu-lui, teatrul românesc redevenise o tri-bun\ a libert\]ii. Deschiderea spre al-te spa]ii culturale, revenirea acas\ aunor creatori alunga]i de cenzura co-munist\, sentimentul de eliberare [i spe-ran]a de normalitate erau la ordineazilei. Pe 23 aprilie 2012, tot la Odeon,cu acela[i amfitrion, va avea loc e-di]ia „dup\ 20 de ani“ a unicei mani-fest\ri evaluatoare din via]a teatruluinostru. Unicitatea, dar [i academismulei, iner]ia `n adaptare la evolu]ia arteiscenice autohtone st`rnesc at`t de mul-te emo]ii `n jurul acestei competi]ii. E-mo]ii nu `ntotdeauna pozitive, unele`ndrept\]ite, argumentate, altele doarumorale, viz`nd scandalul. Vorba AlineiNelega: „Nici o gal\ f\r\ porc\ial\“!Principala problem\ nu s`nt observa-]iile aduse, ci mai ales tonul exprim\-rii, unul care atest\ lipsa exerci]iuluipolemic. De regul\, valurile nemul]u-mirilor `ncep imediat dup\ anun]areanominaliz\rilor f\cute de juriul de treicritici care alearg\ c`teva luni (`ntot-deauna insuficiente) prin ]ar\ `n c\u-tarea unor nume [i titluri care s\ umplelista de c`te trei nominaliz\ri la fiecarecategorie. De ce doar trei, c`nd `n 1993,de pild\, s-au f\cut [i c`te cinci? Exist\multe situa]ii c`nd num\rul ar trebuielasticizat, uneori sporit, alteori di-minuat. Ulterior, un al doilea juriu, dedoi critici [i trei practicieni, decide, dince i s-a pus la dispozi]ie de antemerg\-tori, cine a fost „cel mai“, „cea mai“.

Premiile UNITER [iconservatorismul

Borna 20 a Galei UNITER ar puteaconstitui un bun prilej pentru remo-delarea sistemului de premiere, `n a-cord cu transform\rile survenite `n ul-timele dou\ decade. Ion Caramitru spu-nea `n 1993, parc\ premonitoriu, „nuputem premia pe toat\ lumea“, f\r\

ca asta s\ ̀ nsemne c\ palmaresul [i par-tea tehnic\ a juriz\rii nu pot fi adusela zi [i `mbun\t\]ite. Privind lista ca-tegoriilor, frapeaz\ lipsa de orientarec\tre tineri [i inova]ie. România, `n ge-neral, e prea pu]in preocupat\ de ti-neri, iar teatrul, iat\, nu face not\ dis-tinct\, din p\cate. Doar „debut“ le edestinat\ exclusiv, [i aici cu c`teva im-pedimente. Tehnic, debut `nseamn\primul proiect dup\ ob]inerea diplo-mei; numai c\ `n sistemul Bologna numai e limpede c`nd e[ti absolvent: du-p\ trei ani de licen]\ ori dup\ `nc\ doide master? Noile talente [i ini]iativeleinovatoare ar trebui subliniate mai pu-ternic. „Debutul“ ar trebui transformat`n ceva gen „primii pa[i `n carier\“,l\rgind benefic aria de selec]ie. ~n Ro-mânia acestui moment e foarte greus\ debutezi [i `nc\ s\ o faci str\lucit:schemele teatrelor s`nt blocate, inde-penden]ii, zona unde ancoreaz\ ceimai mul]i absolven]i, func]ioneaz\ greu,iar juriile UNITER ì cam ocolesc. {i da-c\ tot am pomenit de „independen]i“,oportun\ ar fi [i instituirea unui pre-miu special care s\ ì popularizeze, s\le recunoasc\ str\dania [i succesele, cuat`t mai mult cu c`t eforturile lor chiars`nt demne de aten]ia tuturor. ~n com-para]ie cu relevan]a premiului pen-tru teatru TV, segment cu prea pu]ineproduc]ii, laurii pentru independen]i

ar fi infinit mai adecva]i, impun`nd [i`n acest fel un compartiment care c`[-tig\ vizibil teren estetic.

Conservatorismul premiilor UNITERe o dimensiune ce s-ar cere echilibrat\prin receptivitate la noile realit\]i tea-trale. Expresia a devenit palmares `ncadrul Premiului Europa pentru Tea-tru, acordat sub auspiciile ComisieiEuropene `nc\ de la finalul anilor ’80,[i urm\re[te sublinierea contribu]iilorreformatoare din aria teatrului conti-nental. El `ncearc\ s\ indice cum arputea ar\ta teatrul viitorului [i cinese preocup\ de facerea lui. O distinc]ieromâneasc\ focalizat\ asupra meta-morfozelor estetice e obligatorie [i pen-tru topul anual al breslei noastre.

Privind retrospectiv Premiile UNI-TER, dup\ 20 de ani nu s-au schimbatdeloc. De aceea, la ultimele edi]ii alegalei, mul]i dintre invita]i, uneori chiarpremian]ii, nu au participat, prefer`nds\ urm\reasc\ totul pe micul ecran.Cu telecomanda `n m`n\, zapp`nd dinc`nd `n c`nd. Fire[te, teatrul, mai alesunul precum al nostru, majoritar destat, nu poate fi altfel dec`t societatea`n care func]ioneaz\. Doar e eglindaei, nu? Dar nici s\ r\m`n\ `ncremenitnu e indicat, c\ci el poate contribui laprefacerea lumii pe care o reflect\. De-vans`nd-o, ar\t`ndu-i cum ar trebuis\ fie.

Premiile UNITER,dup\ 20 de ani~n aprilie 1993, pe scenade la Odeon, cu fast, `natmosfera special\ gene-rat\ de sunetele pianuluila care c`nta regretatulJohnny R\ducanu, cu IonCaramitru amfitrion,b\tea gongul pentru ceadintì edi]ie a GaleiUNITER. O `nregistrarevideo a evenimentului afost postat\ recent pepagina web a asocia]ieispre (re)vizualizare.

DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC — Mami, azi la [coal\ Sebi a venit cu

un sendvi[ cu soia [i to]i am r`s de el.I-am aruncat sendvi[ul pe jos [i i-amzis c\ p\rin]ii lui s`nt ni[te s\r\ntoci [iel a pl`ns. Am luat [i un febe la mate.

— Bravo, puiule! Vezi c\ se poa-te? Trebuie doar pu]in\ voin]\. Cinea mai luat febe?

— Eu cu Sebi. Mami, da’ dac\ Se-bi m\n`nc\ soia, nu-i a[a c\ trebuies\ se duc\ la o [coal\ pentru s\raci?

— Nu, puiule, Sebi m\n`nc\ soiapentru c\ este catolic.

— Uau! Da’ ce `nseamn\ s\ fiicatolic, `nseamn\ s\ nu ai bani decarne?

— Catolicii s`nt cre[tini ca [i noi,dar fac cruci]\ invers [i avem [i sfin]idiferi]i.

— Cum adic\ avem sfin]i diferi]i?— E mai greu de explicat, dragule.

La `nceput am fost cu to]ii uni]i, dars-a produs schisma din 1054 [i ne-am`mp\r]it `n dou\, ortodoc[i [i catolici.De atunci am `nceput s\ ne facemsfin]i `n mod separat.

— Ha? Dar sfin]ii no[tri s`nt maibuni dec`t ai lor, nu?

— Nu, puiule, to]i sfin]ii s`nt la fel debuni. E bun [i Anton de Padova, ebun [i Ioan cel Nou.

— Care-i al nostru?— Ioan.— Eu pun pariu c\ Ioan cel Nou `l

bate pe Anton de Padova.— Nu fi prostu]. Am`ndoi au fost

ni[te oameni foarte buni [i pa[nici.— Deci Sebi m\n`nc\ soia fiindc\

are al]i sfin]i?— Nu, Sebi m\n`nc\ soia fiindc\

el a `nceput s\ ]in\ post cu o

s\pt\m`n\ mai devreme dec`t noi, fiin-dc\ Pa[tele catolic e cu o s\pt\m`n\mai devreme dec`t cel ortodox. Asta`nseamn\ c\ atunci c`nd Sebi o s\`nceap\ s\ pape c\rni]\, tu o s\ maia[tep]i o s\pt\m`n\.

— Adic\ Doamne Doamne catolic`nvie mai repede?

— ~ntr-un fel, da.— {i noi st\m a[a f\r\ s\ facem ni-

mic? Adic\ ei chiar ne iau de pro[ti?— Puiu], a[a e calendarul, `ntì la

ei, pe urm\ la noi.— Deci s`ntem diferi]i [i la calendar.— S`ntem diferi]i `n mai multe

privin]e. De exemplu, ei au avutinchizi]ie, noi nu.

— Da’ ce-i aia inchizi]ie?— Era un proces pentru oameni

care erau acuza]i c\ fac vr\jitorii sauc\ vorbesc de r\u biserica.

— {i ce se `nt`mpla?— P\i, oamenii erau lega]i [i tor-

tura]i, erau ar[i de vii sau `neca]i, to-tul `n v\zul lumii.

— ~n v\zul lumii? {i aveau voie [icopiii?

— Da, cred c\ da, to]i veneau s\vad\ execu]iile.

— Uaaaau! Mami, vreau s\ fiu ca-tolic! M\ duci mìne s\ vorbim cu ei,da? Uau, oameni ar[i de vii, ce tare!Tu m\ trimiteai s\-l ascult pe popa\la b\rbos plictisitor [i Sebi vedeatoate chestiile astea superbestiale.Oare duminic\ au vreo execu]ie?

— Puiule, inchizi]ia a disp\rut demult.

— Nu m\ intereseaz\, acolo sigurse fac tot felul de chestii interesante.Mìne vreau sendvi[ cu soia.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI


Pa[tele lor, Pa[tele nostru

A XX-a edi]ie a Galei Premiilor UNITER va avea loc luni, 23 aprilie 2012, la Sala Majestic a Teatrului Odeon din Bucure[ti

Trailerul umfl\ p`nza alb\ a purit\-]ii/melodia candid\ interpretat\ defeti]a Sofia Nicolaescu cu ceea ce fa-ce din via]a matur\ un pot-ppourri maimult comic sau mai mult tragic (dup\cum s`ntem optimi[ti sau pesimi[ti `nziua respectiv\): so]i care url\ la fosteso]ii „Ie[i!!“ dup\ ce r\stoarn\ masa`n buc\t\rie, bunicu]e rupte de reali-tate [i bunici care r`d isteric cu guraplin\ de pr\jitur\, ta]i care revin la sen-timente mai bune [i sar s\-[[i pupe fos-ta nevast\ dup\ ce o smotociser\ – pescurt, o faun\ uman\ care ar trebui s\[ocheze orice copil cu scaun la cap. Cete faci cu a[a maturi? – te po]i `ntrebadup\ ce vezi filmul prima dat\ [i c`nd]i se poate p\rea c\ reac]iile persona-jelor nu s`nt tocmai cele a[teptate. Dece bunica nu sare din camera ei, chiardac\ e naiv\, s\ le deschid\ poli]i[ti-lor u[a c`t timp Marius i-a imobilizatfiica pe gresia din baie? De ce Sofia nupare mai afectat\ de circoteca din jur[i nu `ncepe s\ pl`ng\ sau s\ reac]io-neze `ntr-un mod mai evident, `n locs\ `[i pun\ doar mìnile pe urechi [i s\cear\ cacao? (Gestul punerii mìnilorla urechi a fost ideea Sofiei Nicolaescu,ca reac]ie fireasc\ la g\l\gia din jur.)

O tragi-comedie grotesc\

Toat\ lumea din familia noastr\ nu e,a[adar, un film idilic despre copil\rie,ci unul care pune sub lup\o familie exploda-t\ din România deazi. Un anumeMarius ({erbanPavlu) se treze[te`n garsoniera

lui de etern adolescent unde zgomo-tul ora[ului intr\ pe geam [i, dup\ ced\ pe g`t un litru de ap\, `[i pune ni[teochelari de yuppie [i pleac\ fredo-n`nd Pink Floyd – cu o caracati]\ rozpe biciclet\ – spre locuin]a fosteiso]ii, de unde vrea s\ ̀ [i ia feti]a, pe So-fia (Sofia Nicolaescu), pentru o scurt\vacan]\ la mare. Pe drum se opre[te lap\rin]i (Stela Popescu [i AlexandruAr[inel) ca s\ ia ma[ina tat\lui [i maiopre[te la o flor\rie ca s\-i cumperefostei soacre (Tamara Buciuceanu Bo-tez) o plant\. C`nd ajunge la fostul do-miciliu conjugal, iubitul (Gabriel Spa-hiu) fostei so]ii, Otilia (Mihaela S`rbu),nu vrea s\ i-o dea pe Sofia pe motiv c\e bolnav\ [i c\, oricum, Oti (dus\ fiindla cosmetic\ s\-[i rezolve o unghie `n-carnat\) nu [tie de plecarea la mare.Ceea ce pornise destul de lent ca unfilm minimalist, o felie de via]\ lipsi-t\ de o miz\ serioas\ ̀ n afara reprodu-cerii fidele a unei anume monotoniipe care o tr\im [i noi, se transform\treptat `ntr-o tragi-comedie grotesc\`n care violen]a atinge cote greu de pre-v\zut. Poate c\ acesta e [i lucrul denatur\ s\-l sperie pe spectator la primavizionare – faptul c\ de la un punct`ncolo, c`nd deja `[i recunoscuse pro-pria lume pe ecran, lucrurile basculea-z\ [i ira]ionalul nu mai poate fi ]inut`n frù de nici o instan]\, nici m\car deamenin]area cu poli]ia. C`nd Mariusdevine incontrolabil, spectatorul sepoate speria destul de tare, dar la a do-ua, a treia vizionare, c`nd deja [tie ceurmeaz\ s\ se `nt`mple, comedia nea-gr\ devine preponderent\ [i fiecare micelement care ̀ i va s\ri ̀ n ochi i se va p\-rea ales cu un scop anume de scenari[-tii (Radu Jude [i Corina Sab\u) dota]icu un dezvoltat sim] al ridicolului. Alt-fel spus, filmul cap\t\ un umor nebunodat\ ce cuno[ti ac]iunea, astfel `n-c`t fiecare replic\sau nuan-]\ de inter-pretaredevin

importante. Acest umor nebun e pus `nvaloare de trailerul care colecteaz\diversele manifest\ri ale comportamen-tului uman `n ce are el mai aberant.Radu Jude a fost dintotdeauna – dac\ne putem exprima pu]in for]at pentruc\ e, dup\ mai multe scurtmetraje,de-abia la al doilea lungmetraj – fas-cinat de rela]iile dintre p\rin]i [i copii.Asta vine probabil din propria calitatede p\rinte pe care o exploreaz\, darpoate [i din dorin]a de a vedea ce setransmite (sau nu) prin ADN, ce `n-seamn\ s\ ai urma[i, ce responsabili-tate, cum s-ar spune, „incumb\“ cali-tatea de p\rinte [.a.m.d.

Faptul c\ `n Toat\ lumea din fami-lia noastr\ lucreaz\ cu trei genera]ii (nucu dou\, ca `n Cea mai fericit\ fat\ dinlume) ar trebui teoretic s\ `l fac\ s\nuan]eze, dar dac\ are vreun perso-naj favorit, acesta e tot copilul, nu [ieroul interpretat de {erban Pavlu, ca-re nu e doar tat\, ci [i fiu. Din Marius,pe care `l joac\ {erban Pavlu, face u-nul dintre cele mai c\rnoase persona-je ̀ nt`lnite recent ̀ ntr-un film românesc,de[i nu e unul pe care s\-l simpatizezi`n vreun fel. Iar {erban Pavlu e uluitor.~]i r\m`ne `ntip\rit pe creier cadrul `ncare se b\l\ng\ne ag\]at de zid [i aipune secven]a `n care alearg\ cu fa]aplin\ de s`nge prin ora[ `ntr-un video-clip personal cu cele mai cool momen-te din filme. Radu Jude [i-a g\sit zonade manevr\, arunc`nd ̀ n aer minima-lismul care l-a creat. Filmul lui `ncepeneorealist, dar se transform\ treptat`ntr-o telenovel\ grotesc\ `n carepersonajele ̀ [i savureaz\ replicile [ar-jate [i se termin\ `n cheie horror post-apocaliptic\ cu o

trimitere biblic\ la Laz\r, cel `nviatdin mor]i. Oare cum va ar\ta urm\-torul film al lui Radu Jude?

Toat\ lumea din familia noastr\, de Radu Jude. Cu: {erban Pavlu, MihaelaS`rbu, Gabriel Spahiu, Sofia Nicolaescu,

Tamara Buciuceanu Botez, StelaPopescu, Alexandru

Ar[inel

Iulia Blaga: „Toat\ lumea din familia noastr\ `ncepe neorealist, darse transform\ treptat `ntr-o telenovel\ grotesc\ `n care personajele`[i savureaz\ replicile [arjate [i se termin\ `n cheie horror post-apo-caliptic\ cu o trimitere biblic\ la Laz\r, cel `nviat din mor]i“.

» 16

fast food

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Scris (fem.)Nu [tiu dac\ are rost s-o invit\m [ipe ea, zice Elsa `n timp ce-[i aranjea-z\ e[arfa roz, „[tii, cu toat\ aparen]aei a[a de intelectual\, simt eu c\ oroade o durere tainic\. Mi-a spus [iLisa, azi diminea]\, `n timp ce-mi f\-cea cur\]enie `n dormitor; cic\ av\zut-o st`nd de una singur\ ore `n-tregi [i scriind; Lisa pretinde c\ scrieo carte (subl.m.)“. E dezv\luirea cucare se deschide Doamna cu concep]ii`nalte, una dintre povestirile lui Kathe-rine Mansfield din volumul Gardenparty (Editura Humanitas, 2012, tra-ducere de Antoaneta Ralian). Evident,doamna cu pricina, al c\rei nume nu-lafl\m niciodat\, e cea care scrie o car-te („de asta nu prea ]ine s\ se ames-tece printre noi“), activitate conside-rat\ de restul personajelor cam biza-r\ [i preten]ioas\. Iar explica]iile pecare le d\ doamna cu concep]ii `naltedespre activitatea ei creatoare `l fac pecititor s-o priveasc\ amuzat [i condes-cendent – ea scrie „`ntr-una din zorip`n\ `n noapte, descoperind mereunoi inspira]ii [i idei ale c\ror aripi sezbat ner\bd\toare `n inima mea“.Perfect ridicol, deci, ve]i spune, iat\un cuconet sclifosit pe care-l `ncearc\talentul literar. Acela[i lucru l-ar fi pu-tut zice [i poli]i[tii din Dorset atuncic`nd au fost suna]i de Simon. Simonle-a povestit c\ mama lui, Trish Vickers,o doamn\ de 59 de ani care orbisecu 7 ani `n urm\, se apucase s\ scrieun roman despre o fat\ cam neferi-cit\, [i scria `n fiecare zi pe foi liniatecu elastice, scria [i asta o ajuta enorm,imagina]ia ei acoperea `ntunericul dinjur. O dat\ pe s\pt\m`n\, Simon ve-nea s\-i citeasc\ paginile scrise [i odoamn\ ì b\tea textul la ma[in\. Doarc\ `ntr-una dintre s\pt\m`ni, c`nd Si-mon a vrut s\ `nceap\ lectura, a datpeste nu mai pu]in de 26 de paginialbe – dna Trish r\m\sese f\r\ cernea-l\ [i scrisese `n gol. Triste]e cumplit\,cele 26 de pagini nu mai puteau fireconstituite a[a cum fuseser\ ele scrise,dar Simon nu s-a l\sat [i a sunat ladepartamentul de criminalistic\ dincadrul poli]iei din Dorset. Care de-partament a fost at`t de `nduio[at deistorie, `nc`t poli]i[tii au renun]attimp de cinci luni la pauza de mas\[i au reconstituit `n laboratoarele lortoate cele 26 de pagini (mai pu]inun r`nd). „A fost frumos s\ facem ofapt\ bun\ pentru cineva [i a fostdr\gu] s\ citim [i cartea“, a declaratKerry Savage, purt\torul de cuv`nt alpoli]iei. V\ las pe dvs. s\ trage]i sin-guri concluziile acestei extraordinare`nt`mpl\ri din aprilie 2012.

O TELENOVEL|GROTESC|

Cea mai bun\ cheie delectur\ – `n caz c\ nu [timde unde s\ apuc\m aldoilea lungmetraj al luiRadu Jude, Toat\ lumeadin familia noastr\ – oofer\ chiar trailerul lui.Afi[ul [i bannerele dinBucure[ti nu dau dec`tjum\tate de idee, sco-]`nd fals la `naintareinocen]a copil\riei.

FILM

Iulia BLAGA

Toat\ lumea din familianoastr\ e dus\ (maipu]in un unchi...)


dealuri, filmul despre „tanacul din noi” filesuplimentul de cultur| » anul viii » nr. 352 »...

Documents