13.03.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI13 martie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

13.03.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme ANAR..................................................................................................................6In ce stadiu se afla elaborarea hartilor de risc din Vâlcea?..........................................6Teme similare...............................................................................................................624 de reprezentanţi ai autorităţilor bulgare au vizitat recent două zone de interes european de pe Dunăre...............................................................................................6Se vor planta puieţi în Pădurea Trivale pentru a se marca ”Luna pădurii arborilor”....8Nuclearelectrica: Pierdem contracte pentru că energia verde a redus preţul spot al electricităţii..................................................................................................................8Mai multe zone din Tulcea vor fi reconstruite ecologic...............................................9Preferă cocioabele în locul caselor cu termopane. Locuitorii unei comune din Dolj aleg să trăiască în locuinţe distruse de inundaţii, deşi Guvernul României a alocat 15 milioane de euro pentru construirea unui sat nou....................................................10Propunerea lui Vosganian pentru administratorul Oltchim: un consilier al viceguvernatorului BNR.............................................................................................11Sute de metri de plase, abandonate în Delta Dunării................................................12Teme de mediu...........................................................................................................12Organizatiile de mediu contestă ultimele decizii ale ARBDD......................................12Un cartier din Oradea, poluat de CET.........................................................................13Gropile de gunoi infestează localităţile......................................................................1478.750 copăcei plantaţi de voluntari în ultimii doi ani prin iniţiativa “Plantăm fapte bune în România”...................................................................................................... 16Deşeuri procesate cu bani europeni, la Bistriţa Năsăud şi Vaslui...............................17Ore de ecologie în şcolile româneşti prin revista InfoMediu Europa.........................18Proiectul pentru amenajarea platoului carstic Meledic, sub semnul întrebării.........19Păsările sălbatice blochează reabilitarea unui drum din Gherla. Muncitorii aşteaptă depunerea ouălor......................................................................................................21Comisarii Gărzii de Mediu au plantat copăcei............................................................22

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

13.03.2013

PRESA LOCALĂ............................................................................................................23ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................23

Teme ABA...................................................................................................................23Vrancea trebuie să facă harta de risc la inundaţii......................................................23Sinistraţii din Mărgineni au protestat în faţa Primăriei..............................................24Un sinistrat din timpul inundațiilor a intrat în greva foamei în fața Primăriei Mărgineni...................................................................................................................25Pompierii au reuşit să înlăture riscul de inundaţii de pe râul Dorna..........................27Pe râul Dorna, pericolul inundaţiilor a fost îndepărtat...............................................28Riscul de inundaţii de pe râul Dorna a fost înlăturat de pompierii suceveni..............28

ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA JIU.............................................................29Teme ABA...................................................................................................................29Ing. Sorin Corici, şeful SH Petroşani: „Suntem sufocaţi de gunoaie!”........................29Deşi are structura măcinată. Reparaţiile Barajului Valea de Peşti sunt în impas.......30Exploatările de lemn poluează „la greu” apa din Valea Jiului.....................................31Dolj: Comitetul pentru situaţii de urgenţă, pregătit pentru posibile inundaţii...........33Teme similare.............................................................................................................34Fântânile Băniei devin istorie. La fântâna de la Grădina Botanică nu este apă potabilă................................................................................................................................... 34Casele din Noul Rast au fost prădate de hoţi. Guvernul a alocat 15 milioane de euro pentru construcţia celor 820 de locuinţe...................................................................36Astenii de primăvară - Pe Rhabon în sus....................................................................37

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................38Teme ABA...................................................................................................................38Patru gospodării au fost inundate la Negreşti Oaş.....................................................38Cod galben de inundaţii pentru râurile din judeţ.......................................................39Drept la replică: Symmetrica nu deţine nicio balastieră pe albiile Şieului şi Someşului Mare...........................................................................................................................39Verificări pe linia situaţiilor de urgenţă vor fi demarate în primăriile din Maramureş................................................................................................................................... 40

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

13.03.2013

Meteorologii prognozează o răcire accentuată a vremii şi ninsori în Maramureş.....41Teme de mediu...........................................................................................................42Primele maşini cu deşeuri au fost descărcate în depozitul ecologic de la Tarpiu.......42Consilierul Ştefan Pop solicită ecologizarea haldelor de steril din zona Băii Mari.....45

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................46Teme ABA...................................................................................................................46Lacul Cinciş a secat parţial..........................................................................................46Teme similare.............................................................................................................46Temperaturi cu zece grade mai scăzute.....................................................................46Teme de mediu...........................................................................................................47Dezbateri publice pentru groapa de gunoi de la Bârcea............................................47Mediaşul e plin de gunoaie........................................................................................48Curăţenia de primăvară. "Corbul” vede tot (şi ciupeşte)...........................................49Acţiune de ecologizare la Castelul Corvinilor.............................................................50Ora Pământului, sărbătorită la Hunedoara................................................................51Scandal cu ONG-urile de mediu din cauza Parcului Sportiv Municipal.......................51

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................53Teme ABA...................................................................................................................53Porţi deschise, de Ziua Mondială a Apei....................................................................53Teme similare.............................................................................................................54Bate vânt de criză şi la Curtea de Argeş: Hidro va “produce” 50 şomeri!..................54

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................56Teme ABA...................................................................................................................56În alertă......................................................................................................................56Teme similare.............................................................................................................56CJ Timis se implică în rezolvarea situaţiei alimentării cu apă de la Sacoşul Turcesc...56

ADMINISTRATIA BAZINALA DE APĂ OLT...........................................................58Teme de mediu...........................................................................................................58Ziua Gărzii de Mediu sărbătorită la Vâlcea.................................................................58

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

13.03.2013

PRESA CENTRALĂTeme ANARIn ce stadiu se afla elaborarea hartilor de risc din Vâlcea?Laurentiu Coca i-a adresat intrebarea ministrului Apelor si Padurilor in plenul Senatului

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

13.03.2013

Parlamentarul PSD Laurentiu Coca i-a adresat, in sedinta Senatului de luni, 11 martie, o intrebare ministrului Apelor si Padurilor, Lucia Ana Varga, privind stadiul in care se afla elaborarea hartilor de risc din Valcea, avand in vedere ca in judetul nostru au loc foarte multe alunecari de teren, in urma fenomenelor meteorologice. “An de an, Valcea este ,,campioana” in ceea ce priveste alunecarile de teren. De astfel, de fenomene naturale n-am scapat nici acum, in final de iarna, cand fortele de interventie sunt din nou puse in situatii dificile in diferite zone ale judetului precum localitatile Berbesti si Stroesti, unde alunecarile creeaza serioase dificultati si surprize greu de monitorizat. Din pacate, doar in asemenea momente ne aducem aminte ca exista de mai multi ani in derulare un program national privind elaborarea unor harti de risc natural si ca prevederile acestuia se adreseaza si Comitetului pentru Situatii de Urgenta din judetul Valcea. Prin elaborarea unor astfel de documentatii se urmareste ca administratiile judetene si locale sa aiba la indemana un important sistem de orientare care sa permita identificarea, localizarea si delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale, precum si cauzele generatoare ale unor astfel de fenomene, in functie de care trebuie stabilite cele mai corecte masuri de prevenire si atenuare a efectelor. Doamna ministru, tinand cont de cele prezentate, v-as ruga sa precizati in ce stadiu se afla elaborarea acestor harti de risc la nivelul judetului Valcea.”, a precizat in intrebarea sa senatorul Laurentiu Coca. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/in-ce-stadiu-se-afla-elaborarea-hartilor-de-risc-din-valcea/

Teme similare24 de reprezentanţi ai autorităţilor bulgare au vizitat recent două zone de interes european de pe Dunăre24 de reprezentanti ai autoritatilor bulgare au vizitat recent doua zone de interes european de pe Dunare. Vizita s-a desfasurat la invitatia Organizatiei World Wide Fund for Nature si a avut ca scop observarea lucrarilor in zona de confluenta Olt-Dunare, Bistret si Ferma Piscicola Rotunda. Delegatia a fost alcatuita din reprezentanti ai Ministerului Mediului si Apei, ai Agentiei Forestiere, ai parcurilor naturale, comunitatilor locale, ai organizatiilor neguvernamentale si ai mediului de afaceri din Bulgaria. Vizita reprezentantilor bulgari face parte din proiectul „ Life + „Conservarea Transfrontaliera a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

13.03.2013

cormoranului mic si ratei rosii in zone cheie din Romania si Bulgaria” sau „ Frontiere Verzi -Green Borders „ demarat in ianuarie 2009. Prin acest proiect Organizatia WWF Romania in parteneriat cu Agentia pentru Protectia Mediului Teleorman, Agentia pentru Protectia Mediului Olt si Societatea Ornitologica Romana si-au propus asigurarea conditiilor de viata propice celor doua specii de pasari prin refacerea zonelor de reproducere a acestora. Timp de doua zile specialistii WWF au avut ocazia sa le prezinte autoritatilor bulgare lucrarile de reconstructie ecologica realizate anul trecut la Confluenta Olt-Dunare. Activitatile de monitorizare a lucrarilor au demonstrat ca Balta Geraiului incepe sa prinda din nou viata iar zona incepe sa fie populata de o serie de specii de pasari si plante de importanta europeana. De asemenea invitatii au avut ocazia sa viziteze ferma piscicola Rotunda din judetul Mehedinti aceasta reprezentand un model de bune practici in gestionarea unei ferme de profil in contextul acvafaunistic al zonei. In ultimele sase luni in Romania au fost desemnate 11 noi situri Ramsar printre care se numara si Confluenta Olt-Dunare cu o suprafata de 466.23 km². Romania a ratificat Conventia Ramsar in anul 1991 si a desemnat Delta Dunarii ca prim sit Ramsar detine acum peste 1,156,448 ha de situri Ramsar. Astfel Romania si-a asumat implementarea unor actiuni care sa combata amenintarile si presiunile asupra zonelor umede, printre care: reconstructie ecologica in Delta Dunarii si pe luncile inundabile ale Dunarii si ale raurilor tributare Dunarii, refacerea habitatelor, managementul apelor uzate, dezvoltarea retelei de arii protejate si a agriculturii ecologice. Cele 11 noi situri desemnate Ramsar sunt Confluenta Olt-Dunare, Lacul Bistret, Lacul Iezer-Calarasi, Lacul Suhaia, Blahnita, Bratul Borcea, Calafat-Ciuperceni-Dunare, Canalele de la Harsova, Ostroavele Dunarii–Bugeac–Iortmac, Confluenta Jiu-Dunare si Dunarea Veche- Bratul Macin. Rata rosie si cormoranul pitic sunt considerate specii prioritare la nivel european. Se estimeaza ca mai putin de 39.000 de perechi de rata rosie si mai putin de 18.000 de cormoran pitic mai cuibaresc in Europa. Dintre acestea aproape o treime traiesc in Romania si cateva sute in Bulgaria./Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/24-de-reprezentanti-ai-autoritatilor-bulgare-au-vizitat-recent-doua-zone-de-interes-european-de-pe-dunare/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

13.03.2013

Se vor planta puieţi în Pădurea Trivale pentru a se marca ”Luna pădurii arborilor”Directia Silvica Arges celebreaza vineri “Luna padurii arborilor”, iar de la ora 10.00 va avea loc si deschiderea oficiala a evenimentului, in santierul de impaduriri din Padurea Trivale, unde se doreste ca “natura sa fie maine, ceea ce o fac sa fie oamenii de azi”. Se vor planta puieti forestieri, incercandu-se astfel constientizarea populatiei de importanta padurii in viata noastra. Reamintim faptul ca din anul 2011, s-a demarat initiativa “Plantam fapte bune in Romania” si a organizat plantari pe 31 hectare de teren public aflat in situatii dificile: suprafete agricole degradate, care sufera de alunecari sau se afla in regiuni afectate de fenomenul desertificarii, la nivelul intregii tari. Puietii plantati in Arges, Constanta, Ialomita, Prahova, Mures, Satu Mare si Timis au fost alesi in functie de recomandarile specialistilor in silvicultura. Initiativa se bazeaza pe voluntariat. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/se-vor-planta-puieti-in-padurea-trivale-pentru-a-se-marca-luna-padurii-arborilor/

Nuclearelectrica: Pierdem contracte pentru că energia verde a redus preţul spot al electricităţiiNuclearelectrica, al doilea cel mai ieftin producător de energie din România, este con-fruntată cu cereri de reziliere a unor contracte pe termen lung, cumpărătorii fiind mai tentați de piața spot a electricității acolo unde prețurile sunt în scădere datorită efectului energiei eoliene. /Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/companii/nuclearelectrica-pierdem-contracte-pentru-ca-energia-verde-a-redus-pretul-spot-al-electricitatii-10663424

Mai multe zone din Tulcea vor fi reconstruite ecologicMai multe zone din judetele Tulcea, Braila si Galati vor fi reconstruite ecologic, in urma unui proiect coordonat de Ministerul Apelor si Padurilor. Acestea vor fi practic inundate controlat, dupa ce in perioada comunista au fost desecate si transformate in terenuri agricole. Decizia a fost luata si din cauza numeroaselor inundatii produse de-a lungul luncii Dunarii, iar liderii de mediu cred ca astfel s-ar reduce riscul unor astfel de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

13.03.2013

fenomene. „La inceput vor fi proiecte pilot, in zona Dabuleni si in zona Calarasi, urmand ca toata zona, 16% din cursul Dunarii, sa fie refacuta ca zona umeda”, a declarat recent Lucia Varga, Ministru Apelor si Padurilor. Potrivit aceleasi surse, proiectul va avansa pe masura ce proprietarii vor fi despagubiti. „Reconstructia ecologica va aduce beneficii incontestabile pe termen lung Romaniei si comunitatilor limitrofe (zonele umede sunt cele mai productive ecosisteme). Cu toate acestea, interese divergente au potentialul de a ingreuna procesul. Situatia cadastrala incerta si dificultatea de a accepta schimbarea categoriei de utilizare a terenului sunt doua dintre cele mai urgente obstacole pe care responsabilii acestui proiect vor trebui sa le adreseze cat mai sustinut”, se precizeaza intr-un comunicat al Asociatiei Salvati Delta. Fondurile alocate acestui proiect se vor imparti astfel: din bugetul de stat se vor acoperi exproprierile iar din fonduri europene, se va stimula dezvoltarea turistica, iar un proiect de hotarare de guvern care sa cuprinda aceasta strategie pentru Dunare va fi elaborat in cel mult o luna, iar primele lucrari vor incepe in 2014. Zonarea se va imparti intre suprafetele care vor intra in reconstructie ecologica, terenuri transformate in poldere cu functionalitate mixta: pe timp de seceta, vor putea fi cultivate sau ca bazine de stocare a apei si terenuri permanent agricole, care vor putea fi alimentate de la cele inundabile. Proiectele de reconstructie ecologica sunt inscrise in „DANUBE FLOODRISK”, un proiect european privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii, prin intermediul Programului de Cooperare Transnationala Europa de Sud-Est, Axa Prioritara 2 „Protectia si imbunatatirea mediului inconjurator”. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/mai-multe-zone-din-tulcea-vor-fi-reconstruite-ecologic/

Preferă cocioabele în locul caselor cu termopane. Locuitorii unei comune din Dolj aleg să trăiască în locuinţe distruse de inundaţii, deşi Guvernul României a alocat 15 milioane de euro pentru construirea unui sat nou.Comuna Rast din județul Dolj a fost aproape distrusă în urma unor inundații catastrofale care au avut loc în anul 2006. Atunci, peste 800 de familii au rămas fără un acoperiş deasupra capului. Guvernul României a alocat 15 milioane de euro pentru construcția unui nou sat, care însă acum este locuit doar în proporție de 30 la sută. Doar 300 de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

13.03.2013

familii au ales să se mute în noul sat, pentru că restul nu au dorit să îşi părăsească locuințele în care au stat o viață întreagă. Astfel, s-a ajuns la naşterea a două localități: Rastul vechi, distrus de viituri, şi Rastul nou, o localitate pe ale cărei ulițe se zăresc mult prea puțini oameni.„Nu am vrut să mă mut de aici. Acolo nu cred că puteam eu să mă obişnuiesc. Este adevărat că inundațiile mi-au distrus căsuța mea mică, însă am pus deoparte un bănuț şi am refăcut-o cât de cât. În noul Rast nu locuiesc decât câteva familii. Este cam părăsit şi am văzut că multe case au fost şi distruse. Hoții au furat geamurile, tocăria şi uşile de la intrare“, a spus Sevastița Găină, în vârstă de 74 de ani, din comuna doljeană Rast.Nostalgia unei alte vieţiTanti Ioana are 80 de ani şi povesteşte, cu lacrimi în ochi, că inundațiile au lăsat-o fără agoniseala de o viață. Aproape în fiecare zi vine şi stă în fața casei, care a fost distrusă de viitură. „Vin la căsuța mea. Este tot ce mi-a mai rămas. Acum locuiesc la copiii mei. Nu am vrut să plec de aici pentru că nu m-a lăsat inima“, a povestit bătrâna. Oamenii au mai povestit că au trecut cu greu peste ziua de 4 aprilie 2006, atunci când Dunărea s-a revărsat, iar tot satul Rast a fost inundat. Localnicii susțin că, în curte, apa era de un metru, iar din această cauză nu au mai putut salva mare lucru. „Nu am vrut să mă mut în casa construită de cei de la Guvern. Cu ajutorul copiilor, am pus ban pe ban şi am mai reparat câte un pic. Pereții încă sunt crăpați, igrasie este peste tot, dar eu de aici nu plec. Îmi este teamă ca nu cumva să vină din nou viitura peste mine, dar asta este, nu am ce să fac. Am fost şi eu în noul Rast să văd cum este şi arată bine căsuțele acolo. A fost vai de noi în 2006, eu am locuit în cort o lună de zile până s-au tras apele“, a spus Maria Călugăreanu, o altă localnică hotărâtă să nu plece din casa ei. În 2006, toţi au vrut caseGuvernul României a alocat 15 milioane de euro pentru construcția a 821 de case în noul Rast. Toate locuințele sunt din beton, au termopan, baie şi bucătărie. Din păcate, satul este aproape pustiu, iar liniştea este spartă uneori de o căruță care trece pe drum. Cele 300 de familii care s-au mutat în casele noi au declarat că nu au avut o altă soluție. „Eu şi cu soția ne-am mutat aici în urmă cu o lună. Nu am mai avut ce face. Casa noastră din vechiul Rast stă să cadă. Inundațiile din 2006 au distrus structura de rezistență. Este

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

13.03.2013

bine şi aici, măcar avem un acoperiş deasupra capului. Primarul ne-a făcut acte pe locuință, iar acum suntem proprietari. Avem şi un mic teren pe care putem cultiva legume. Este adevărat că mai sunt multe de făcut, dar noi îi mulțumim lui Dumnezeu pentru ce avem“, a spus Dumitru Giuloaiă, locuitor al noului sat. Primarul comunei Rast a declarat că, în 2006, a discutat cu toate familiile afectate de inundații în parte, iar fiecare a cerut câte o casă. „Eu am dat o situație cu toate imobilele distruse. Când au venit banii de la Guvern, toată lumea a avrut casă. Acum, din păcate, nu foarte mulți s-au şi mutat în noile locuințe. Este păcat, pentru că arată bine şi au condiții bune. Eu am încercat să îi convingă să vină acolo, dar degeaba“, a spus, resemnat, Iulian Silişteanu, primarul comunei Rast. /Adevărul, http://adevarul.ro/locale/craiova/foto-sinistratii-rast-prefera-cocioabele-locul-caselor-termopane-1_513f754500f5182b85fce326/index.html

Propunerea lui Vosganian pentru administratorul Oltchim: un consilier al viceguvernatorului BNRBogdan Nicolae Stănescu este propus să preia funcția de administrator special al combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea, a anunțat, miercuri, într-o conferință de presă, ministrul Economiei, Varujan Vosganian. Stănescu este în prezent consilier în cadrul Băncii Naționale a României /BNR/. Potrivit oficialului, Stănescu, în calitate de administrator special al Oltchim SA, va fi interfața dintre acționari şi administratorii juridiciari. Bogdan Stănescu este licențiat în petrol şi gaze, precum şi în Drept internațional. De asemenea, deține un doctorat în ştiințe juridice şi are experiență în departamentul juridic al AVAS. În prezent, lucrează în BNR. /Economica Net, http://www.economica.net/propunerea-lui-vosganian-pentru-administratorul-oltchim-un-consilier-al-viceguvernatorului-bnr_47795.html/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/181528-Bogdan-Nicolae-Stanescu-propus-administrator-special-la-Oltchim.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

13.03.2013

Sute de metri de plase, abandonate în Delta DunăriiSambata, politistii de frontiera din cadrul Sectorului Sulina au actionat in cooperare cu reprezentantii Agentiei Nationale de pescuit si Acvacultura. „In urma controlului au fost descoperite plase de pescuit in lungime de 500 metri, abandonate in apa. Plasele au fost ridicate in vederea confiscarii, conform procedurilor legale, de reprezentantii A.N.P.A“, spune Marius Niculescu, purtator de cuvant al Garzii de Coasta. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/plase-pescaresti-abandonate/

Teme de mediuOrganizatiile de mediu contestă ultimele decizii ale ARBDDOrganizatiile nonguvernamentale de mediu contesta o serie de decizii si acte normative emise recent de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Potrivit unui memoriu inaintat catre mai multe institutii ale statului, printre care Presedintia Romaniei, Guvern si Ministerul Mediului, atat Regulamentului de organizare si functionare a ARBDD, cat si noua Organigrama sunt ilegale si se cere revizuirea acestora. „Apreciem ca noua Organigrama a ARBDD, aprobata prin HG 1217/2012, a fost elaborata intr-un mod foarte discret, defectuos, tendentios, la nivel de interese personale de catre persoane fara instructia necesara, fara cunoasterea istoricului si a obligatiilor internationale asumate ale ministerului si institutiei, neinformate juridic si care nu au tinut cont de complexitatea atributiilor ARBDD stabilite de lege, confundand institutia ARBDD la o simpla institutie de executie. Administratiei Rezervatiei i s-a desfiintat abuziv compartimentul de reglementare si autorizare, compartiment obligatoriu in orice autoritate de mediu. Prin noua Organigrama, ARBDD nu are un compartiment specializat pentru coordonarea lucrarilor de investitie pentru reconstructie ecologica si dezvoltare. Ne exprimam totodata ingrijorarea fata de faptul ca in interiorul acestei institutii au loc schimbari greu de explicat si acceptat in structura interna de conducere a Administratiei Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii. Legea de functionare a ARBDD este incalcata, de asemenea, si prin faptul ca in Consiliul Stiintific al ARBDD sunt numite persoane care nu detin nici un titlul academic deci nu au calitate si competenta demonstrate cel putin printr-un doctorat in domeniul de activitate”, se precizeaza in

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

13.03.2013

memoriul ONG-istilor. Acestia sustin de asemenea ca una dintre putinele persoane recunoscute international, care a condus institutia, fostul director executiv si guvernator Grigore Baboianu, a fost marginalizata. „Este inadmisibil ca singura persoana cu cea mai ampla expertiza in domeniu, recunoscuta inca de la infiintarea institutiei pentru ca a lucrat alaturi de expertii straini pentru evaluarea proceselor interne din interiorul Deltei Dunarii in scopul indentificarii, studierii, interpretarii tuturor proceselor pentru a infiinta ARBDD, cu titlu academic recunoscut sa fie marginalizata”, sustin ONG-istii.Semnatarii protestului sunt asociatiile: Fundatia „Pretenii Deltei Dunarii” Sulina si Centrul de Consultanta, Ecologica Galati. Un protest similar a fost initiat recent si de Asociatia Salvati Delta. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/organizatiile-de-mediu-contesta-ultimele-decizii-ale-arbdd/

Un cartier din Oradea, poluat de CETPoluare intr-un cartier din Oradea. Locuitorii se plang ca de trei ani trebuie sa indure funinginea provenita de cosul de fum al centralei termice a orasului. Pe langa cenusa, oamenii mai trebuie sa suporte si zgomotul asurzitor produs de CET. Ultima data s-a intamplat la acest sfarsit de saptamana, cand mai bine de doua ore zgomotul a fost greu de suportat. Cenusa s-a asezat pe autoturisme, pe hainele intinse la uscat, pe acoperisuri sau prin curti. Locuitorii din zona sunt revoltati si spun ca au facut mai multe sesizari, dar nimeni nu ia nicio masura. Raspunsul pe care-l primesc este ca nu au ce face. Situatia nu este unica. Electrocentrale Oradea sustine ca de vina ar fi filtrele invechite, care ar trebui sa stopeze cenusa sa urce pe cosul CET-ului si care necesita sume mari de bani pentru a fi inlocuite, informeaza Digi24 . /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/un-cartier-din-oradea-poluat-de-cet/

Gropile de gunoi infestează localităţileŢara noastră se află pe ultimele locuri din UE în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, însă importă gunoiul unor țări exotice. România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor. “În ultimul raport al Comisiei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

13.03.2013

Europene, publicat anul trecut, în august, România s-a situat între primele zece state cu cele mai mari lacune în privința aplicării unui management corect al deşeurilor. Problema cea mai mare o constituie gropile de gunoi care infestează localitățile, la fel şi câmpurile «semănate» cu PET-uri, ambalaje şi cartoane. În ultimii ani nu s-a făcut nimic pentru a schimba această realitate gravă. Când vine vorba de gestionarea deşeurilor ne confruntăm cu trei probleme: banii, orientarea şi filosofia”, a declarat, într-o conferință de specialitate, Elena Dumitru, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC). Aceasta a mai spus că în România una dintre cele mai mari provocări o reprezintă gestionare deşeurilor, o problemă care ține de sănătatea oamenilor, a comunităților şi de protejarea mediului. Potrivit secretarului de stat, la sfârşitul lunii aprilie, Ministerul Mediului va lansa un nou proiect de colectare a deşeurilor electronice şi electrice la nivel național, astfel încât, pe baza unui calendar bine stabilit, ținta de colectare să crească de la 1,5 kg/cap locuitor, cât este în prezent, şi să se apropie de media europeană, de 4 kg/cap locuitor. Conform unui raport global realizat de Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA), în colaborare cu Zero Waste România (ZWR), dat publicității spre finele lunii ianuarie 2013, România reciclează, la ora actuală, 1% din deşeurile menajere şi asimilabile, în timp ce capacitatea fabricilor de ciment în ceea ce priveşte incinerarea deşeurilor este de circa 10%.Strategie nouăAutoritățile vor realiza o nouă strategie privind gestionarea deşeurilor în România, care prevede cadrul de măsuri care să asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe producție şi consum la un model bazat pe prevenirea generării deşeurilor şi utilizarea materiilor prime din industria de valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor naturale naționale. Prima strategie națională de gestionare a deşeurilor (SNGD) a fost aprobată în anul 2004 pentru perioada 2003-2013, cu trei ani înainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE). Noua Strategie acoperă perioada de până în anul 2020, realizându-se astfel decuplarea acesteia de Planul Național de Gestionare a Deşeurilor (PNGD).Mediul, poluat prin arderea deşeurilor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

13.03.2013

Deşi România are grave probleme în ceea ce priveşte gestionarea propriilor deşeuri, anul trecut a importat deşeuri din Tanzania, Zimbabwe, Guatemala, Uganda sau Mozambic. Dacă în 2011, 40 de state ne-au trimis o cantitate de aproape 850.000 tone de deşeuri, anul trecut cantitatea de deşeuri ajunsă pe teritoriul României a atins cota de 2,23 milioane tone. Deşeurile au intrat în țară cu acordul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Cu toate acestea, România a rămas principala destinație pentru deşeurile italienilor. La începutul lunii ianuarie, mirosul înțepător al deşeurilor i-a făcut pe inspectorii Corpului de Control al Ministerului Mediului să solicite ajutorul Gărzii Naționale de Mediu şi Agenției Națioanle pentru Protecția Mediului (ANPM) pentru a-i lua urma. Pe 8 ianuarie, mirosul i-a condus până în danele 19 şi 20 ale Portului Medgidia. Nu mică le-a fost mirarea când au văzut tonele de deşeuri importate din Italia pentru a fi folosite pe post de combustibil în procesul de fabricare a cimentului de către gigantul francez Lafarge Ciment. Metoda utilizării deşeurile pe post de combustibil alternativ în fabricile de ciment a luat amploare în România. Fabrica de ciment de la Fieni a înghițit şi ea zeci de mii de tone de deşeuri. În procesul de fabricație a cimentului de la Fieni se ard deşeuri petroliere, rumeguş impregnat cu deşeuri petroliere, deşeuri cu conținut de țiței şi şlamuri de rezervoare, dar şi deşeuri lichide combustibile cu conținut de substanțe periculoase. Carpatcement a fost primul producător de ciment din România care a folosit în procesele de producție combustibili alternativi, pe bază de deşeuri, începând cu 2004, la fabrica de ciment din Deva. /Jurnalul Naţional, http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/gropile-de-gunoi-infesteaza-localitatile-638996.html

78.750 copăcei plantaţi de voluntari în ultimii doi ani prin iniţiativa “Plantăm fapte bune în România”Din 2011, initiativa „Plantam fapte bune in Romania“ a organizat plantari pe 31 hectare de teren public aflat in situatii dificile: suprafete agricole degradate, care sufera de alunecari sau se afla in regiuni afectate de fenomenul desertificarii. Initiativa se bazeaza pe voluntariat si a reusit in aceasta perioada plantarea a 78.750 de copacei cu ajutorul a 4850 de iubitori de natura, in folosul comunitatilor. Rezultatele inregistrate anul trecut

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

13.03.2013

precum si resursele mobilizate au fost publicate in Raportul Anual 2012. Astfel, actiunile de impadurire au devenit cea mai mare sursa de dezvoltare a proiectului: in cele doua anotimpuri potrivite plantarilor din 2012, primavara devreme si toamna tarzie, au fost organizate impaduriri in 7 judete, pe 17,3 hectare, alaturi de 1680 de voluntari. Puietii plantati in Arges, Constanta, Ialomita, Prahova, Mures, Satu Mare si Timis au fost alesi in functie de recomandarile specialistilor in silvicultura. In vara anului trecut au fost realizate si primele actiuni de ingrijire ale plantatiilor care fusesera deja realizate, fie in toamna lui 2011, fie din primavara lui 2012: in 5 judete au intervenit 298 de voluntari, printre care si persoane private de libertate. In 2012 au fost atrase fonduri cu 86 % mai mult decat in 2011. Aportul companiilor a generat derularea unor actiuni ample la nivel national, fie ca aceste resurse au fost primite sub forma financiara, prestari de servicii pro bono, donatii in-kind sau chiar asumarea unor cheltuieli in numele nostru de catre colaboratori. Totalul acestora a insumat 344.435,33 RON. Activitatile initiativei Plantam fapte bune in Romania s-au desfasurat la nivel local cu sprijinul Asociatiei GEEA in Arges, Asociatiei ECO CLUB in Timisoara, Asociatiei T.E.R.I.S. in Iasi, Asociatei Social Eco Team din Prahova, a Centrului pentru Resurse Civice in Constanta si a doua grupuri de initiativa de oameni inimosi din judetele Mures si Satu Mare, se arata intr-un comunicat. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/78-750-copacei-plantati-de-voluntari-in-ultimii-doi-ani-prin-initiativa-plantam-fapte-bune-in-romania/

Deşeuri procesate cu bani europeni, la Bistriţa Năsăud şi VasluiCentrul de management integrat al deseurilor din localitatea Tarpiu, judetul Bistrita-Nasaud, construit cu fonduri europene, a devenit operational. Firma care se va ocupa de gestionarea acestuia este SC Vitalia SRL din judetul Prahova. Centrul de la Tarpiu a fost realizat in baza proiectului cu fonduri europene castigat de Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, care a prevazut inchiderea gropilor de gunoi neconforme, construirea a cinci statii de transfer si a unui centru de management al deseurilor, unde acestea vor fi selectate si valorificate. “Este un proiect important, derulat cu foarte multe greutati si obstacole, dar sunt bucuros ca am reusit sa ajungem la final. (…) Suntem in momentul de fata la prima celula, in proiect urmeaza sa se mai construiasca inca trei celule. Durata

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

13.03.2013

medie de viata unei celule este intre patru si sase ani”, a declarat presedintele CJ Bistrita-Nasaud, Radu Moldovan, la ceremonia de inaugurare de luni. SC Vitalia a preluat in administrare, pentru o perioada de 20 de ani, noul depozit de deseuri al judetului, in suprafata de 11,2 hectare, statiile de sortare si compostare, statia de epurare, bazinul pentru levigat si platforma electronica pentru cantarire auto, alaturi de celelalte dotari.Potrivit contractului semnat cu Consiliul Judetean, SC Vitalia va avea de platit in fiecare an o redeventa egala cu 20% din valoarea contractului anual de concesiune, dar nu mai putin de 200.000 de euro. Contractul semnat cu CJ este in valoare de aproximativ 18 milioane de lei, fara TVA (patru milioane de euro).O investitie de 35 de milioane de euroPe de alta parte, in judetul Vaslui au demarat lucrarile pentru constructia unei gropi ecologice de gunoi, lucrari care vor costa peste 35 de milioane de euro. Groapa va fi amenajata in comuna vasluiana Rosiesti, proiectul fiind unul de anvergura pe care autoritatile il au in vedere de aproximativ 10 ani. “Este un proiect la care s-a lucrat multa vreme, l-am asteptat cu totii. Au fost demarate in sfarsit lucrarile si asteptam ca ele sa fie gata la termenele stabilite. Normele UE s-au inasprit, iar cei de la Mediu sunt drastici si aplica amenzi. Europenii sunt foarte duri, iar intr-un an de zile nu vom mai vedea hartii sau sticle pe drumuri. Mediul in care ne desfasuram activitatea toti trebuie imbunatatit. Nu s-a facut nimic in ultimii 40 de ani in materie de mediu. S-au realizat platforme de gunoi doar cu vorba”, a declarat vicepresedintele Consiliului Judetean Vaslui, Vasile Mihalachi. Proiectul de constructie a gropii de gunoi de la Rosiesti are o valoare totala de 35.639.950 euro. Prin implementarea proiectului, vor fi realizate cinci zone de colectare a deseurilor, din care patru statii de transfer (Vaslui, Barlad, Husi si Negresti).La Rosiesti, unde va fi construita groapa ecologica, vor fi depozitate toate deseurile din judet. Tot aici, potrivit proiectantilor, va exista o statie de sortare, una de epurare a deseurilor, statii de alimentare cu apa si energie electrica si spatii administrative. Lipsa unei gropi de gunoi la nivelul judetului Vaslui a facut ca multi primari sa primeasca amenzi consistente din cauza depozitarii necorespunzatoare a deseurilor. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/deseuri-procesate-cu-bani-europeni-la-bistrita-nasaud-si-vaslui/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

13.03.2013

Ore de ecologie în şcolile româneşti prin revista InfoMediu EuropaRevista InfoMediu Europa, in parteneriat cu AGENTIA NATIONALĂ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI si GARDA NATIONALĂ DE MEDIU are deosebita placere si onoare de a va invita sa participati la „ORELE DE ECOLOGIE” din cadrul proiectului „EcoAtitudine = Responsabilitate, Informatie, Actiune” – Campanie de Educatie Ecologica si Mediu – Editia 2013. La acest program participa elevi si cadre didactice de la clasele I-VIII din din 8 judete si Municipiul Bucuresti (sectorul 5 si sectorul 6). Ne bucuram sa va aducem la cunostinta faptul ca Asociatia Romana pentru Reciclare RoRec se alatura initiativei noastre cu proiectul „Patrula de reciclare” care mobilizeaza mii de tineri din tara sa isi asume rolul de modele si promotori ai comportamentului responsabil fata de mediu si fata de societate si sa contribuie semnificativ la atingerea obiectivelor de colectare a deseurilor electrice si electronice (DEEE) pe care ni le impun normele Uniunii Europene, respectiv de 4 kg /locuitor/an. „Ora de Ecologie”, sustinuta de organizatori si de partenerii lor, va fi organizata in Municipiul Bucuresti astfel:- in data de 13 martie 2013 va avea loc prezentarea proiectului: tematica si durata acestuia; prezentarea unui film pe tematica reciclarii deseurilor; prezentarea unui film „Retrospectiva – Proiectul EcoAtitudine 2012”, „Familia Recicleanu”, alte materiale informative pe teme de protectia mediului, precum si un concurs interactiv cu premii pe baza de chestionar tematic. Evenimentul va avea loc la Centrul de Conferinte Auditorium Pallady, Sala Roma, incepand cu ora 11:00.- in data de 14 martie 2013 va avea loc actiunea de plantare a unui pomisor in curtea fiecareia dintre scolile participante, care va fi ingrijit de elevi in spiritul dragostei fata de natura si mediu.Scolile care vor participa din Municipiul Bucuresti la proiectul nostru sunt:MUNICIPIUL BUCURESTI- SECTOR 61. Scoala Gimnaziala nr. 1632.Scoala pentru copii cu deficiente de auz nr. 2 “Sf. Maria”3. Scoala Generala nr. 1174. Scoala Gimnaziala Adian Paunescu( Nr. 205)

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

13.03.2013

5. Scoala Gimnaziala Sf. Constantin si Elena ( nr. 176 )6. Scoala GimnazialĂ Nr.142MUNICIPIUL BUCURESTI- SECTOR 51. Scoala Gimnaziala nr. 146 “I.G. Duca”2.Scoala Gimnaziala “Mircea Santimbreanu”3. Scoala Gimnaziala “Ioan I.C. Bratianu”4. Scoala Gimnaziala “Grigore Tocilescu” /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/ore-de-ecologie-in-scolile-romanesti//Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/elevii-ecologisti-in-lupta-pentru-un-mediu-sanatos/

Proiectul pentru amenajarea platoului carstic Meledic, sub semnul întrebăriiAgentia de Mediu nu a dat proiectului avizele necesare, deoarece locatia aleasa de Primaria Manzalesti se suprapune peste aria protejata, iar acum, administratia locala risca sa nu mai prinda finantare. Reprezentantii Primariei Manzalesti au intampinat greutati in obtinerea avizelor necesare pentru Planul Urbanistic Zonal „Amenajare platou carstic Meledic” pentru realizarea lucrarilor de amenajare in scop turistic a zonei. Proiectul administratiei comunei, de amenajare a zonei mentionate, se numara printre obiectivele cuprinse in lista de programe si proiecte noi de investitii in turism cu finantare prin ministerul de resort. Principalul motiv al demersurilor il constituia necesitatea stabilirii efectelor potentiale asupra mediului produse prin propunerile de amenajare a teritoriului, noul plan urbanistic propunand extinderea suprafetei de intravilan cu 8,78 hectare, iar zona studiata se suprapune peste situl de importanta comunitara „Platoul Meledic”. De aceea, Agentia de Mediu nu a dat avizul necesar, pentru ca, fiind arie protejata, acolo nu se poate construi. Acum, administratia locala cauta solutii pentru ca proiectul sa mearga mai departe. Din suprafata de 67 de hectare a Platoului Meledic, circa doua hectare reprezinta zona protejata. Primarul comunei, Valeriu Besliu, spune ca va fi schimbata locatia investitiei, insa in acelasi timp trebuie urgentate procedurile pentru a mai putea prinde fonduri in perioada imediat

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

13.03.2013

urmatoare. Totul depinde acum de cat de repede se va obtine aviz pentru noul proiect de la Institutul National de Proiectare Dezvoltare in Turism pe locatia noua. Modificarile trebuie finalizate pana in aprilie-mai pentru a nu se pierde finantarea. Investitii de 900.000 euro „Trebuie sa iesim din zona protejata si vom muta locatia 300 de metri mai jos, in zona Castelului. Am discutat si cu proiectantul, am ajuns si la o intelegere cu Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Turism sa mutam locatia”, a precizat primarul Valeriu Besliu. Acesta spune ca toate aceste demersuri sunt necesare pentru a fi posibila finantarea propriu-zisa a lucrarilor de amenajare in scop turistic a zonei, investitii care vor asigura relansarea activitatilor turistice, cat si asigurarea unor surse suplimentare de venituri la bugetul local. „Proiectul nostru cuprinde investitii de aproape 900.000 de euro, din fonduri nerambursabile, prin care se vor amenaja opt bungalouri cu cate doua camere de cazare, un spatiu pentru campare cu 48 de locuri, o parcare pentru 30 de masini si un centru de informare si documentare turistica, la care se adauga un loc de belvedere”, ne-a declarat primarul comunei Manzalesti, Valeriu Besliu. Documentatia intocmita pentru realizarea acestor obiective a fost avizata favorabil de Comisia Tehnico-Economica a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului inca de anul trecut, cu amendamentul obtinerii acordului de mediu, dupa care va urma parcurgerea celorlalti pasi organizatorici pentru inceperea investitiilor cuprinse in proiect. Hotararea de Guvern initiala pe care a fost prins proiectul viza finantare din fonduri guvernamentale, acum ramane de vazut din ce surse vor fi asigurate fondurile si cum vor decurge discutiile cu cei de la Ministerul Turismului.Ruine ale fundatiei care ar fi trebuit sa sustina Castelul Peles Platoul Meledic este in acelasi timp sit de importanta comunitara si rezervatie de importanta nationala, datorita unicitatii lui. La circa un kilometru distanta de platoul Meledic, intr-o padure de tei, se afla Pestera de Sare, unica in Europa prin modul de formare. Se spune ca lungimea pesterii depaseste 30 de kilometri, iar unele sali au inaltimi de aproape 200 de metri. Intrarea in grota a fost blocata cu cativa ani in urma de o alunecare de teren, care a format in munte un crater cu pereti albi, adanc de peste 100 de metri. De asemenea, aici exista o serie de elemente faunistice deosebite, cu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

13.03.2013

caracter submediteranean: scorpion carpatic, o specie romaneasca de termite, mojdrean, scumpie. Batranii spun ca platoul Meledic este prima locatie pe care Regina Maria ar fi ales-o pentru construirea Castelului Peles. Moartea arhitectului, insa, a determinat-o pe Regina sa decida schimbarea amplasamentului. Astazi, in acel loc, sunt inca vizibile ruinele fundatiei ce ar fi trebuit sa sustina Palatul Regal. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/proiectul-pentru-amenajarea-platoului-carstic-meledic-sub-semnul-intrebarii/

Păsările sălbatice blochează reabilitarea unui drum din Gherla. Muncitorii aşteaptă depunerea ouălorRepararea drumului judetean Gherla – Taga – Camarasu intarzie din cauza pasarilor salbatice care urmeaza sa isi depuna ouale in zona rezervatiei naturale din zona. Drumul de 38,3 kilometri face parte din lotul licitat si castigat de controversata firma KIAT. ”Contractul cuprinde un numar de 423 de kilometri de drumuri judetene cu o valoare licitata de 350 de milioane de lei, aproximativ. Inclusiv TVA. In aceasta perioada, noi suntem aproape gata cu documentele pentru a obtine autorizatia de construire pentru primul drum din acest lot, drumul Gherla – Taga – Camarasu, in lungime de 38,3 kilometri. Speram ca in jurul datei de 1 aprilie sa putem incepe lucrarile pe acest drum. Valoarea lucrarilor pe acest drum inclusiv TVA este de 27,7 milioane de lei. Mai avem de ridicat de la Agentia de Mediu acordul de mediu pe acest drum. Ne-au impiedicat obtinerea mai repede a autorizatiei de construire prin faptul ca au vrut sa verifice, fiind o zona protejata, daca indeplinim conditiile pe care doresc sa le impuna. Vreau sa va spun ca, din cauza faptului ca urmeaza ca pasarile din aceasta zona sa depuna oua, pana la 1 mai nu putem lucra pe o anumita portiune de drum, intre Santioana si Taga. Pe celelalte sectoare vom putea lucra. Vom obtine autorizatia de construire in jurul datei de 15 – 20 martie, iar la 1 aprilie putem sa incepem lucrarile”, a declarat Liviu Bota, directorul Regiei Autonome a Drumurilor Judetene Cluj. ”In avizul de la mediu ne-au cerut sa precizam si ce fel de pasari traiesc in zona respectiva si care ar putea sa sufere din cauza lucrarilor pe care le vom desfasura acolo. Totusi zona are mari probleme si acum de poluare. Sunt gropi, iar masinile circula cu viteza redusa, deci polueaza atat

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

13.03.2013

fonic, cat si prin gazele arse sau nearse pe care le scot prin teava de esapamanet. Prin lucrarile care se vor desfasura vom scapa de aceste probleme. Nu se va mai circula cu viteza atat de mica, deci poluarea va fi redusa, atat cea fonica, cat si cea din cauza gazelor arse”, a mai spus Bota. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/respect-pentru-mediu/

Comisarii Gărzii de Mediu au plantat copăceiActiunea s-a derulat, ieri, pe Bulevardul Independentei si a fost prilejuita de Ziua Garzii Nationale de Mediu din Romania. Zece comisari ai Garzii de Mediu Braila au plantat, ieri, pe Bulevardul Independentei, 40 de puieti de arbori si arbusti, din speciile magnolia, cires ornamental, tuia si brad. Actiunea a fost prilejuita de Ziua Garzii Nationale de Mediu din Romania, care se serbeaza pe 12 martie. Comisarii braileni nu s-au descurajat de ploaia de ieri dimineata si, in ciuda noroiului de pe spatiul verde al Bulevardului Independentei, au dus actiunea la bun sfarsit, intre orele 9.00 si 10.00. Ei au fost ajutati de cativa angajati ai Directiei Seroplant Braila, care le-au aratat cum trebuie plantati copaceii. Materialul saditor a fost asigurat, de asemenea, de Seroplant. Tot cu prilejul Zilei Garzii Nationale de Mediu, comisarii de mediu braileni au participat la o actiune de constientizare, informare si educatie ecologica, ce a constat, de fapt, in discutii libere cu elevii Scolii “Alexandru Ioan Cuza”. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/comisarii-garzii-de-mediu-au-plantat-copacei//Eco Magzin, http://www.ecomagazin.ro/au-plantat-puieti-de-brad/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABA Vrancea trebuie să facă harta de risc la inundaţiiJudețul nostru a fost acoperit de ape în vara lui 2005, atunci oameni murind şi pierzandu-şi case din pricina furiei apelor u cele mai mari nenorociri le-a făcut Siretul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

13.03.2013

Autoritățile centrale cer din teritoriu mai multă implicare pentru prevenirea producerii inundațiilor. Astfel, într-o întalnire pe care ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a avut-o cu autoritățile locale s-au abordat teme referitoare la realizarea lucrărilor de curățare a cursurilor raurilor, întocmirea de manuale destinate primarilor şi prefecților pentru gestionarea situațiilor de urgență, dar şi realizarea pană la finele acestui an a hărților de risc privind zonele inundabile. Teritoriul, inclusiv județul Vrancea, trebuie să trimită la Bucureşti informații legate de zonele cele mai afectate de secetă hidrologică în ultimii cinci ani pentru a fi identificate posibile surse de alimentare cu apă pentru populație. Ministrul Varga a cerut începerea, în regim de urgență, a unor lucrări de decolmatare a cursurilor de apă de către primari împreună cu specialiştii de la Sistemul de Gospodărire a Apelor, ținand cont că inundațiile din ultimii ani au fost provocate şi de neîntreținerea albiilor raurilor. De asemenea, Consiliile Județene din țară trebuie să finalizeze hărțile de risc prin care vor fi delimitate benzile inundabile din fiecare județ în baza unor studii complexe. „Pentru a facilita înțelegerea şi aplicarea măsurilor legale obligatorii existente în actele normative în vigoare, au fost elaborate şi aprobate cele două manuale, atât pentru primari, cât şi pentru prefecți, în care sunt prezentate responsabilitățile acestora, precum şi procedurile de acțiune şi punere în practică”, se arată în comunicatul Ministerului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. În 2007, Comisia Europeană a dat o directivă privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundații, care prevedea că statele membre ale UE aveau obligația ca, până la finele anului 2010, să realizeze evaluarea preliminară a riscului la inundații şi să elaboreze hărți de risc şi de hazard la inundații. Județul Vrancea a trecut prin mai multe inundații în cursul anilor trecuți, cele mai grave fiind cele din vara lui 2005, cand județul a fost măturat de ape, oameni pierzandu-şi viața şi mulți rămanand fără gospodării şi agoniseala de-o viață. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/90455-vrancea-trebuie-sa-faca-harta-de-risc-la-inundatii.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

13.03.2013

Sinistraţii din Mărgineni au protestat în faţa PrimărieiFlorin Vadanovici, unul dintre sinistratii care in vara anului 2010 au ramas fara locuinte in urma inundatiilor din Margineni, a protestat marti in fata Primariei din localitate, pentru ca se considera inselat si pagubit de autoritati. El acuza autoritatile ca au emis avizele de constructie pentru locuintele distruse de ape, cu toate ca in locul respectiv mai fusesera inundatii in anii anteriori, lucru care le-ar fi fost ascuns. Problema zonei este ca se afla la foarte mica distanta de albia Trebesului si a mai fost maturata de viituri si in anii trecuti. Cu toate acestea, zona nu a fost declarata inundabila si, ca atare, nu figura cu acest statut nici in Planul de Urbanism General al comunei Margineni. Dezvoltatorul a putut obtine astfel toate avizele necesare pentru ridicarea caselor, pe care ulterior le-a vândut celor patru familii care au ramas fara case. „Am ales aceasta cale de protest fiindca de trei ani ma lupt sa imi câstig dreptatea si totul este in zadar. Am aflat abia acum ca ei au construit fara autorizatie intr-o zona inundabila”, spune Florin Vadanovici. In schimb, primarul comunei Margineni, Marcelin Solot, spune ca oamenii ar fi trebuit sa ceara de la vecini si de la Primarie informatii referitoare la situatia zonei in care au cumparat case si ar fi aflat de riscul unor inundatii. “Nu aveam cum sa il impiedicam pe constructor sa ridice casele pe pamântul sau, din moment ce avea toate avizele necesare”, mai spune primarul Solot. Acesta a mai precizat ca va face demersurile necesare pentru declararea zonei ca fiind inundabila, astfel ca nimeni sa nu mai aiba voie sa contruiasca in apropierea Trebesului. Necazul cel mai mare al lui Florin Vadanovici si al celorlalte trei familii sinistrate este ca au ramas pe drumuri, iar bancile unde au facut imprumuturi, ale caror rate se intind pâna in anul 2038, ii preseaza sa isi achite restantele. Pagubitii au actionat in instanta dezvoltatorul imobiliar, Unitatea Administrativ Teritoriala Margineni si CN Apele Române, pentru a-si recupera pierderile si a cere daune morale. Judecatoria a dat deja o sentinta, in luna decembrie, prin care dezvoltatorul imobiliar a fost obligat la plata a 225.355 lei in favoarea sinistratilor. Primaria Margineni si Apele Române au fost absolvite de vina. Partile au facut deja recurs si procesul se reia la Tribunal din data de 22 aprilie. Florin Vadanovici este deci sa isi continue protestul din fata Primariei Margineni toata saptamâna, iar apoi este dispus

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

13.03.2013

sa inceapa greva foamei. /Deşteptarea (Bacău), http://www.desteptarea.ro/sinistratii-din-margineni-au-protestat-in-fata-primariei/

Un sinistrat din timpul inundaţiilor a intrat în greva foamei în faţa Primăriei MărgineniFlorinel Vadanovici a rămas pe drumuri după inundațiile din 2010 când apele i-au luat casa – el se plânge că nu a fost informat că locuința lui se află într-o zonă cu potențial inundabil – primarul comunei spune că nu aveam cum să refuze eliberarea autorizației de construcție pentru că firma avea toate avizele necesare- omul se judecă de aproape trei ani cu toți cei implicați în construcția casei . Florinel Vadanovici, de 55 de ani, a rămas pe drumuri după inundațiile care au avut loc în 2010 în comuna Mărgineni. El nu mai ştie ce să facă şi la cine să apeleze aşa că a intrat ieri dimineață în greva foamei. Băcăuanul se plânge de toate instituțiiile şi firma care au fost implicate în construirea casei lui, începând de la cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău care au dat avizul constructorului cum că zona nu este inundabilă, până la Primăria Mărgineni care a dat autorizația de construire într-o zonă cu potențial inundabil. Bărbatul mai spune că autorizația de construire a casei s-ar fi eliberat după ce imobilul a fost deja construit. Florinel Vadanovici a lucrat în Grecia, în construcții, mai bine de 20 de ani. Reîntors acasă a hotărât să îşi achiziționeze o casă într-o zona mai liniştită, aproape de oraş. A găsit la vânzare o casă nouă, ridicată în comuna Mărgineni, care i-a plăcut, că a achiziționat-o. La nici doi ani, bărbatul s-a trezit cu apa până la acoperişul casei. De aici au început problemele. Tot ce i-a mai rămas este rata la bancă pe care trebuie să o plătească lunar, deşi nu are casă. “De mai bine de doi ani umblu pe drumuri pentru procese. Nu am cum să îmi găsesc un loc de muncă stabil şi stau despărțit de familie. Acest incident mi-a dezbinat familia. Am dat în judecată constructorul şi am câştigat procesul. Instanța l-a obligat să plătescă tuturor familiilor câte 50.000 de euro. A atacat acestă decizie pentru că nu era irevocabilă şi ne judecăm în continuare. Nu mai are nimic pe numele lui, şi-a trecut totul la rude. Am primit daune morale de 1.000 de euro şi stau pe drumuri, iar el se plimbă cu Maybach-ul. În 2005 au fost alte mari inundații în zonă, iar cu toate astea el a obținut autorizație să construiască acolo după doi ani”, a declarat Florinel Vadanovici. Am încercat să îl contactăm pe constructor, dar nu a fost de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

13.03.2013

găsit. Florinel Vadanovici spune că cele patru case construite acolo au obținut autorizație de contrucție după ce au fost construite. “Nu este posibil să ridici patru case în două săptămâni. Materialele au nevoie de o anumită perioadă în care să se usuce. Casele au fost întâi construite apoi a fost obținută autorizația”, spune Florinel Vadanovici. Primarul din Mărgineni explică: “nu este o situație imposibilă. Firma a avut mână de lucru şi a finalizat lucrările foarte repede. Am mai avut o astfel de situație în cazul caselor afectate de inundații când au fost reconstruite cca. 40 de case într-o lună”. Constructorul şi-a asumat riscul. Marcelin Șolot, primarul comunei Mărgineni, spune că este o situație delicată şi îi pare rău că s-a ajuns aici. “Este o situație regretabilă. După inundații Prefectura Bacău a trimis aici oameni care au făcut expertiza tehnică şi în funcție de gravitatea situației au alocat ajutoare. Au fost construite de la zero 41 de case, 67 au necesitat reparații capitale şi 42 doar reparații minore. Domnul în cauză a primit şi el materiale de construcție. Ca primar, am vrut să ajut aşa că le-am oferit teren unde aveam disponibil. Doi dintre cei patru sinistrați de acolo şi-au construit deja casele şi s-au mutat în ele. Probabil domnul este nemulțumit că nu fost încadrat la reconstrucția casei de le zero. Mai mult de atât nu am ce să fac”, a declarat Marcelin Șolot. Primăria Mărgineni a eliberat constructorului autorizația dar cunoscând situația a solicitat acestuia să dea o declarație pe proprie răspundere că este conştient că zona a mai fost inundată şi nu are pretențiii în caz de calamitate. “Pe atunci nu eram primar, făcem parte din Consiliul Local. Cu toții eram conştienți că zona are un potențial inundabil cu toate acestea constructorul avea toate actele necesare pentru eliberarea autorizației. Inclusiv avizul celor de la ape cum că zona nu este inundabilă. Noi nu putem, conform legii să nu eliberăm autorizații de construcții pentru că aşa vrem noi. Ele se eliberează în baza avizelor. Singurul lucru pe care l-am putut face a fost să îi cerem constructorului să ne dea o declarație pe propria răspundere că ştie situația şi nu are pretenții dacă se întâmplă ceva. Nu era obligat să facă acest lucru dar l-a făcut. Putea foarte simplu să refuze şi să ne dea în judecată pentru că refuzăm să eliberăm autorizația”, a precizat Marcelin Șolot, primarul comunei Mărgineni. /Ziarul de Bacău, http://www.ziaruldebacau.ro/2013/03/13/un-sinistrat-din-timpul-inundatiilor-a-intrat-in-greva-foamei-in-fata-primariei-margineni.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

13.03.2013

Pompierii au reuşit să înlăture riscul de inundaţii de pe râul DornaRiscul de inundații de pe râul Dorna, în zona Coşna - Poiana Stampei, apărut din cauza formării unor aglomerări de sloiuri de gheață, pe fondul încălzirii vremii şi căderilor de precipitații, a fost cel puțin pentru moment îndepărtat. Ieri dimineață, grupa operativă a Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Suceava, coordonată de inspectorul şef Ioan Burlui, împreună cu Detaşamentul de Pompieri Vatra Dornei, a intervenit pe râul Dorna, între Podu Coşnei şi Poiana Stampei, acolo unde albia era blocată de zăpoare şi unde cu o zi înainte, luni, apa s-a revărsat şi a inundat un hectar de păşune. Conform plutonierului major Dan Moroşanu, purtătorul de cuvânt al ISU Suceava, „intervenția a fost anevoioasă deoarece s-a intervenit cu mijloace de primă intervenție din dotare, motofierăstraie, bărci pneumatice, căngi şi cordițe de salvare în condițiile instabilității zăpoarelor de gheață. După mai bine de cinci ore de eforturi susținute s-a reuşit înlăturarea pericolului de inundații pentru locuințele şi terenurile din zona râului".Cursul râului Dorna a revenit aproape de normal, fără ca zăpoarele să mai blocheze apa. /Monitorul de Suceava

Pe râul Dorna, pericolul inundaţiilor a fost îndepărtatIeri, grupa operativă a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina" al județului Suceava, condusă de inspectorul-şef col. dr. Burlui Ion, împreună cu un ofițer şi 15 subofițeri de la Detaşamentul Vatra Dornei, au intervenit pe râul Dorna, între localitățile Podii Coşnei şi Poiana Stampei, pentru deblocarea albiei râului de zăpoarele de gheață - aflăm dintr-un buletin informativ al ISU „Bucovina". Ni s-a precizat că „intervenția a fost anevoioasă", intervenindu-se cu mijloace de primă intervenție din dotare (motoferăstraie, bărci pneumatice, căngi şi cordițe de salvare) „în condițiile instabilității zăpoarelor de gheață". „După mai bine de 5 ore de eforturi susținute, s-a reuşit înlăturarea pericolului de inundații pentru locuințele şi terenurile din zona râului" ne-a transmis plt. maj. Moroşanu Dan din partea Compartimentului informare şi relații publice al ISU. „În acest moment nu mai există pericol de inundații din cauza zăpoarelor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

13.03.2013

de gheață pe râul Dorna şi pâraiele Teşna şi Bancu" informează ISU „Bucovina". /Crai Nou (Suceava)

Riscul de inundaţii de pe râul Dorna a fost înlăturat de pompierii suceveniPompierii au intervenit, astăzi, timp de cinci ore pe râul Dorna între localitățile Podu Coşnei şi Poiana Stampei pentru deblocarea albiei râului în urma intervenției, pompierii au reuşit să înlăture pericolul de inundații pentru locuințele şi terenurile din zona râului Ieri dimineață, o echipă operativă a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina" al județului Suceava condusă de inspectorul şef, colonelul Ion Burlui, împreună cu un ofițer şi 15 subofițeri de la Detaşamentul Vatra Dornei au intervenit pe râul Dorna, între localitățile Podu Coşnei şi Poiana Stampei pentru deblocarea albiei râului de zăpoarele de gheață. Pompierii au avut o intervenție anevoioasă deoarece au intervenit cu mijloace de primă intervenție din dotare, respectiv motofierăstraie, bărci pneumatice, căngi şi cordițe de salvare, în condițiile instabilității zăpoarelor de gheață. După mai bine de cinci ore de eforturi susținute, aceştia au reuşit înlăturarea pericolului de inundații pentru locuințele şi terenurile din zona râului.În acest moment nu mai există pericol de inundații din cauza zăpoarelor de gheață pe râul Dorna şi pâraiele Teşna şi Bancu. /Obiectiv de Suceava

ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA JIUTeme ABAIng. Sorin Corici, şeful SH Petroşani: „Suntem sufocaţi de gunoaie!” Controalele reprezentanţilor Apelor Române Jiu-Craiova, din cadrul SH Petroşani, pe linie de poluare a cursurilor de ape au continuat şi în această săptămână. De data aceasta a venit rândul a două municipii, este vorba de Petroşani şi Vulcan. Săptămâna trecută controalele au fost efectuate pe raza localităților Uricani şi Aninoasa. Ca şi la controlul de săptămâna trecută, şi la Petroşani şi la Vulcan inspectorii au găsit numeroase nereguli, albiile râurilor şi pâraielor fiind murdare şi poluate cu deşeuri menajere în foarte multe zone. Cea mai gravă situație a fost întâlnită la Petroşani, unde

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

13.03.2013

albia Maleei este poluată de la un cap la altul. Acest lucru se întâmplă cam în fiecare primăvară şi de aceea credem că ar trebui luate măsuri mult mai dure de către reprezentanții autorităților locale petroşenene, care ar trebui să-i sancționeze pe localnicii care nu înțeleg că Maleia nu este nici coş de gunoi, nici tomberon de deşeuri menajere. Iar de această situație nu sunt vinovați turiştii, cum uneori vara se mai întâmplă, ci petroşenenii, cei care au case şi grădini de-o parte şi de alta a apei. „S-a continuat azi, 12 martie, verificarea, de către colegii mei a cursurilor de apă. Ne-am deplasat la Vulcan şi la Petroşani. Aceeaşi situație ca şi săptămâna trecută, foarte multe gunoaie pe albiile râurilor, în zona podurilor şi podețelor. Suntem sufocați de gunoaie! La Vulcan, de exemplu, s-au descoperit de către angajații noştri foarte multe deşeuri şi mizerie în zona Crividia, pe Valea Morii şi pe anumite zone a albiei Jiului de Vest care traversează localitatea. La Petroşani, cel mai poluat curs de apă este Maleia. Practic, cam pe toată suprafața albiei au fost întâlnite gunoaie provenite în general din gospodăriile situate alături. În zona Colonie, unde a fost târgul de animale, la fel, deşeuri peste tot. Apoi, pe Cucului şi la confluența Maleii cu Jiul de Est. Este păcat că unii nu doresc deloc să respecte mediul, natura, astfel că ne vedem nevoiți să avertizăm primăriile să se apuce de ecologizarea cursurilor de apă cât de urgent, ca să se evite sancțiunile, care nu sunt mici deloc. De asemenea, primăriile trebuie să ia măsuri împotriva celor care nu înțeleg că deşeurile menajere trebuie aruncate la containere şi nu pe marginea apei sau peste tot cu plasa”, ne-a declarat şeful SH Petroşani, din cadrul Apelor Române Jiu-Craiova, ing. Sorin Corici. /Ziarul Văii Jiului

Deşi are structura măcinată. Reparaţiile Barajului Valea de Peşti sunt în impasPus în funcțiune în urmă cu 40 de ani Barajul Valea de Peşti, care are o înălțime de 56 de metri, a fost ridicat din anrocamente şi etanşat în amonte cu o mască din beton asfaltic. Din 1973, de când a fost dat în folosință, barajul nu a fost golit niciodată, deşi de câțiva ani prezintă fisuri, care trebuie neapărat remediate. Deşi administratorii construcției sunt de părere că lucrările de reparații sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitări măcar în casa vanelor din baraj reprezintă o prioritate, investiția cifrată la trei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

13.03.2013

milioane de euro, a fost tergiversată ani de zile. Sorin Corici, directorul Sistemului Hidrotehnic Petroşani, spune că s-au făcut studii de specialitate şi sunt probleme serioase la cele două vane de fund - una de golire, iar cea de a doua de siguranță - care asigură golirea barajul. „Anul trecut s-a ţinut o licitaţie, câştigată de o firmă din Prahova, Apasco. Contractul a fost încheiat, a fost emisă autorizaţia şi s-a plătit cota de 1% către Autoritatea în Construcţii”, a spus Corici referitor la paşii care au fost parcurşi. Finanţarea trebuia să se facă de la Guvern pe un program care a fost închis. Totuşi, lucrările la baraj au fost păstrate, fiind considerate de maximă importanţă, dar ultimele veşti despre acest proiect sunt din decembrie. Conform contractului, lucrarea este suportată de constructor, care îşi recuperează ulterior banii. În luna decembrie a anului 2012, constructorul ar fi trebuit să acceseze un credit bancar, cu garanţie guvernamentală, dar de atunci totul a stagnat, iar barajul nu a mai intrat în reparaţii capitale, aşa cum era preconizat.Ruperea barajului, catastrofală pentru localităţile din avalCu o lungime la coronament de 237,5 metri şi o lăţime de 6,35 de metri, Barajul Valea de Peşti asigură alimentarea cu apă potabilă pentru populaţia din Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa şi o parte din Petroşani, dar are şi rol de alimentare cu apă a obiectivelor industriale din Valea Jiului. Datele tehnice arată că lacul de acumulare de la Valea de Peşti are un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apă şi are un luciu de apă de 25 de hectare. Bazinul hidrografic al barajului este de 31 de kilometri pătraţi, în timp ce lacul are o adâncime maximă de 53 de metri şi o lungime de doi kilometri. Iniţial, la construcţia lui, barajul a fost gândit şi pentru atenuarea viiturilor, însă din cauza fisurilor apărute în timp, acest rol este mai mult teoretic decât practic. Chiar dacă specialiştii dau asigurări că riscurile sunt zero, dacă barajul s-ar rupe situaţia ar fi catastrofală. Practic, apele lacului ar mătura localităţile Uricani, Lupeni, Vulcan şi Iscroni. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://nou.zhd.ro/article/de%C5%9Fi-are-structura-m%C4%83cinat%C4%83-repara%C5%A3iile-barajului-valea-de-pe%C5%9Fti-sunt-%C3%AEn-impas

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

13.03.2013

Exploatările de lemn poluează „la greu” apa din Valea JiuluiDeşi în scripte apar ca închise, gaterele funcţioneză în continuare şi solicită la maximum staţiile de tratare cu cheltuieli foarte mari . Milioane de euro plăteşte firma care tratează apa în zona Taia din Valea Jiului din cauza exploatărilor forestiere, care, teoretic, sunt oprite. Aşa se face că acum apa vine cu impurităţi şi este foarte murdară, iar cei de la staţia de tratare din Estul Văii Jiului nu mai ştiu cum să procedeze.Turbiditate combătută cu mii de euroNumai în week-endul care a trecut, staţia a fost la un pas de a fi oprităşi populaţia risca să rămână fără apă potabilă din cauza turbidităţii. Specialiştii explică cum se pot cheltui sume uriaşe pentru ca, apa pe care o bem să fie potabilă. „În aceste zile am avut o tulburare permanentă a apei care a venit în valuri. În funcţie de cum erau exploatările de pădure. Am fost în sus pe cursul apei şi am văzut că se taie lemne. Apa vine murdară şi turbiditatea a ajuns de la 18, cât e normal, la 22,5, dar am avut şi 300”, a declarat Mihaela Sitea, şefa Staţiei de Tratare a Apei Taia.Atât municipiul Petroşani, partea de nord, cât şi toată zona de est a Văii Jiului primeşte apă de la staţia de pe Taia, iar pentru ca aceasta să poată fi folosită, e nevoie de reactivi. Apa Serv cheltuieşte sume uriaşe pentru a contracara efectul ţapinarilor. Şi asta de ani de zile. „Implică anumite costuri. Chiar până la 2.000 de euro costă soluţia pe care folosim 24 de ore. Şi nu mi se pare normal să funcţionăm cu reactivi din cauza unor oameni care nu respectă legea”, a mai adăugat Mihaela Sitea.Adrese peste adrese, fără rezultatDeşi autoritățile spun că nu se taie, lemnele stau în albia râului şi aşteaptă transportulSituația trenează de ani buni, iar cei de la Ape au cerut inspectorilor de mediu să ia măsuri, însă, chiar dacă, teoretic, exploatarea lemnului e oprită, maşinile coboară la vale cu butucii tăiați în week-end, iar apa e murdară. „Într-o adresă venită de la Garda de Mediu ne spune că aici sunt oprite exploatările de lemn, dar, din păcate, sâmbătă a fost a doua zi consecutiv când s-a exploatat. Noi avem, fotografii cu nămolul din apă”, spune Costel Avram, directorul SC Apa Serv. Exploatările forestiere sunt închise pe hârtie, iar reprezentanții Apa Serv sunt decişi să ceară ajutor celor care pot opri acest fenomen. Asta pentru că totul implică nişte costuri mari şi disfuncționalități în sistemul ce

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

13.03.2013

alimentează o mare parte din populația Văii Jiului. Potrivit specialiştilor, acțiunea exploatărilor forestiere nu se manifestă doar în momentul realizării acestora, ci şi în timp, ceea ce face ca efectul poluant să se menținăşi să se accentueze în timp. Din cauza eroziunii solului în zonele de exploatare a lemnului turbiditatea se menţine în timp la valori ridicate. În ultimii şapte ani, reprezentanţii SC Apa Serv au făcut numeroase sesizări la: Ocolul Silvic Petroşani, Composesoratul Obştea Jiana – Petrila, Garda de Mediu, Consiliul Judeţean Hunedoara, Prefectură, Direcţia de Sănătate Publică sau Inspecţia Silvică Judeţeană. Astfel, Apa Serv nu numai că nu-şi poate onora contractele de furnizare a apei potabile către o parte a populaţiei 24 de ore din 24, dar are şi pierderi financiare din această cauză. /Servus HD, http://www.servuspress.ro/servus/2013/03/exploatarile-de-lemn-polueaza-la-greu-apa-din-valea-jiului/

Dolj: Comitetul pentru situaţii de urgenţă, pregătit pentru posibile inundaţiiPrefectul de Doljț, Marius Deca, convocat, azi, Comitetul județean pentru situații de urgență-grupul de suport tehnic pentru inundații în vederea aducerii la cunoştință a unor eventuale apariții de creştere a debitelor pe râurile interioare şi a afluenților acestora, dat fiind faptul că în această săptămână atenționările meteo anunță ploi zilnice. Încă din data de 26 februarie au apărut probleme legate de creşterea nivelului apei în canalele de desecare, motiv pentru care prefectul județului Dolj, Marius Cristinel Deca, împreună cu o comisie formată din specilalişti (Marin Tălău -Dir. General ABA Jiu, Stancu Florinel – Dir. SGA, Bucur Iulian – Dir. ANIF, Mariş Mircea – prim adjunct inspector şef ISU si col. Pascu Traian din cadrul secretariatul tehnic), s-a deplasat în localitățile riverane Dunării pentru a verifica şi cele sesizate de comitetele locale pentru situații de urgență (Calafat, Ciupercenii Noi, Desa, Piscu Vechi, Rast, Ghidici, Negoi, Catane, Cârna, Bistreț, Măceşu de Jos, Ostroveni, Ghighera, Călăraşi, Dăbuleni), informând totodată administrația centrală (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministeul Mediului şi schimbărilor climatice, Ministerul Finanțelor publice şi Agenția Națională de îmbunătățiri funciare).

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

13.03.2013

Prefectul Județului Dolj, Marius Cristinel Deca, le-a cerut specialiştilor să analizeze posibila situație în care ploile torențiale din această săptămână ar putea afectate gospodăriile populației sau terenurile agricole. În astfel de situații, se va dispune pornirea pompelor din stațiile de desecare, eliminând, astfel, eventualele pericole. /Craiova Forum

Teme similareFântânile Băniei devin istorie. La fântâna de la Grădina Botanică nu este apă potabilă Din cele aproximativ 130 de fântâni pe care le avea Craiova la sfârşitul secolului al XIX-lea, mai există doar 14, cele mai multe sunt în ruină, iar apa este improprie consumului. Situația este cu atât mai gravă, cu cât există fântâni monumente istorice lăsate în voia sorții. Doar istoria mai vorbeşte despre unele dintre fântânile din Bănie. Cele mai multe au devenit spații de depozitare a gunoaielor, iar pereții lor sunt panouri pentru iubitorii de graffiti. Patru dintre acestea sunt trecute pe lista monumentelor istorice: Fântâna Roşie, Popova, Jianu şi Purcarului. Fântâna Basarabeştilor sau Popova este cea mai veche dintre ele. Apare într-un act de vânzare-cumpărare de la 1613, se presupune astfel că a fost construită înaintea de această dată. A fost refăcută în 1651 de Matei Basarab, iar în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - de Alexandru Ipsilanti. Se spune că Matei Basarab a poruncit ispravnicilor care supravegheaseră lucrările la Biserica Domnească din Craiova să reînnoiască fântâna de la marginea oraşului. Pe fațada principală, vestică, este pisania pusă de Matei Basarab şi Doamna Elina, iar pe latura de sus se află placa având inscripția restaurării. Fântâna Jianu, situată pe strada Iancu Jianu, la intrarea în Grădina Botanică, a fost construită în jurul anului 1800 de boierul Hagi Stan Jianu, unul dintre administratorii averii boierilor Obedeanu. Alte surse atribuie denumirea Jianu faptului că într-un han din zonă ar fi înnoptat o dată Iancu Jianu. În perioada interbelică, această fântână a avut un rol important în alimentarea cu apă a cartierului. Tradiția menționează că aici a poposit şi vestitul haiduc Iancu Jianu. În apropierea fântânii era şi casa familiei Macedonski şi se spune că peisajul idilic din zonă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

13.03.2013

l-a inspirat deseori pe poet. Fântâna Obedeanu are aproximativ 250 de ani, şi construirea ei a fost plătită de membrii ai bogatei familii boiereşti Obedeanu.Și în Craiovița, în spatele blocurilor ANL, se află două fântâni. Una dintre ele atrage imediat atenția. Este îmbrăcată în faianță albastră şi este ridicată în amintirea unuia dintre primii romi-judecători ai Craiovei, Ion Serdaru.Doar la patru cişmele este apă potabilăDoar patru din cişmelele alimentate din rețeaua de distribuție a municipiului Craiova au apă potabilă: cea din Piața Chiriac, la intersecția străzii Mureş cu Caracal, Fântâna Purcarului de la Piața Veche, Cişmeaua Popova şi Cişmeaua Izvorul Rece. Restul fântânilor din oraş au apă nepotabilă. „Doar cele menționate au apă potabilă în limitele impuse de Legea apei potabile nr. 458/2002. Analizele de laborator efectuate la celelalte fântâni au arătat că apa acestora nu este recomandată consumului. La toate acestea au fost montate plăcuțe cu avertismentul «apă nepotabil㻓, a precizat Mihaela Chirițescu, şef Serviciu Relații cu Publicul, din cadrul Companiei de Apă Oltenia. Soluția ideală pentru ca locuitorii Craiovei să aibă apă potabilă la fântâni ar fi construirea unor stații de tratare a apei pentru fiecare dintre aceste izvoare, însă costurile sunt foarte ridicate. „În ce priveşte fântânile monument, nu avem sume alocate pentru reabilitarea acestora“ Legea privind protejarea patrimoniului cultural național este ignorată de autoritățile craiovene. Scuza este de fiecare dată aceeaşi: lipsa banilor. Reprezentanții RAADPFL Craiova au precizat că situația fântânilor vechi ale Craiovei este cunoscută, însă nu pot efectua lucrări de igienizare. Potrivit autorităților locale, ar fi ideală realizarea unui studiu de fezabilitate pentru racordarea tuturor fântânilor la rețeaua publică de alimentare cu apă. Până atunci însă, doar pereții vor fi zugrăviți. „De anul trecut am demarat acțiuni de curățare şi igienizare la toate fântânile Craiovei. Din nefericire, craiovenii nu le mai folosesc deoarece apa este nepotabilă şi sunt utilizate ca depozite pentru diverse resturi. Din această primăvară le vom curăța, vom încerca zugrăvirea lor. În ce priveşte fântânile monument, nu avem sume alocate pentru reabilitarea acestora. Toate eforturile le facem din bugetul propriu şi cu angajații noştri“, a precizat Radu Preda, director RAADPFL.Avem apă la tâşnitoare

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

13.03.2013

SC Compania de Apă Oltenia SA asigură furnizarea apei potabile din rețeaua publică de alimentare cu apă a municipiului Craiova, în regim permanent, prin intermediul fântânilor stradale țâşnitoare în următoarele zone: English Parc, str. A.I. Cuza; Parc Mihai Bravul; magazin Flanco, strada Calea Bucureşti; Parcul „Nicolae Romanescu“ – trei fântâni stradale tâşnitoare; Complexul Dacia, cartier Valea Roşie; Parc Velodrom; Parc pentru copii N. Titulescu; Esplanadă, cartier Craiovița Nouă; Parcul Crizantemelor; Stația de distribuție apă Făcăi; Spitalul Municipal, cartier 1 Mai; Liceul „Elena Cuza“; restaurant Segarcea; strada Poligonului, nr.100; str. Caracal, Complex Bănie; Judecătoria Craiova, str. A.I. Cuza; cartier Rovine, blocul J18; str. N. Titulescu, Complex bloc 15 („Groapă“); Școala Generală nr. 34 „Elena Farago“, cartier Craiovița Nouă; str. 1 Decembrie, Simplon; Complex Baba Novac, cart. Brazda lui Novac; Clubul Electroputere, strada Calea Bucureşti; strada Nicolae Iorga, cartier Rovine; blocul P2, strada Calea Bucureşti; strada 1 Decembrie 1918; Piața Centrală, strada Calea Bucureşti; loc de joacă pentru copii – bloc M10, Sărari; bloc F20, cartier Rovine. /Gazeta de Sud

Casele din Noul Rast au fost prădate de hoţi. Guvernul a alocat 15 milioane de euro pentru construcţia celor 820 de locuinţeOamenii din comuna doljeană Rast au trecut în anul 2006 prin clipe de coşmar. Agoniseala lor de o viaţa a fost luată de viitură, iar sute de familii au rămas sub cerul liber. Guvernul României a alocat suma de 15 milioane de euro pentru construcţia unor case noi. O mare parte din localnici din comuna doljeană Rast au refuzat să se mute în casă nouă şi au rămas în imobilele distruse în urma inundaţiilor din 2006. Cartierul de locuinţe din Noul Rast a fost ocupat în proporţie de 30%. Casele nelocuite au fost prădate de hoţi. Geamurile şi tocăria a fost luata, iar uşile de la intrare au dispărut peste noapte. ‘’Casa mea a fost luată de apă mamă. A mai rămas din ea doar o cameră şi bucătăria. Am primit o locuinţă în Noul Rast, dar nu am vrut să plec de aici. Sunt legată de căsuţa mea. Îmi este frică să nu vină din nou viitura peste mine, dar nu am ce să fac. Am auzit că multe locuinţe sunt părăsite acolo, iar hoţii îşi fac de cap.‘’, a spus Ioana Cănuci.‘’Este cam părăsit noul Rast’’

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

13.03.2013

Oamenii care au decis să se mute în Noul Rast îi mulţumesc lui Dumnezeu că au un acoperiş deasupra capului.’’În 2006 am stat în cort mamă. Dunărea s-a revărsat atunci şi tot Rastul a fost inundat. Am avut apă în curte de un metru. Eram disperat şi nici nu mai visam eu să mai am o căsuţă. Este mică, dar pentru mine şi soţia mea este suficientă. Avem şi un pic de teren şi putem cultiva legume. Mai sunt multe de făcut aici, dar asta este destul de bine.’’, a spus un bătrân. Primarul comunei Rast a declarat că în anul 2006 toată lumea a vrut să se mute în casă nouă.’’Eu am vorbit cu toţi localnicii afectaţi de inundaţii, iar toată lumea a fost de acord să mute în noul Rast. Guvernul României a ridicat 821 de case, iar totul a costat 15 milioane de euro.’’, Iulian Silişteanu, edilul localităţii.Oamenii au mai precizat că au pus ban pe ban şi şi-au mai reabilitat cât de cât casele afectate de inundaţii.‘’Pereţii casei sunt crăpaţi mamă din 2006. Am stat cu apa în casă şi în curte o bună perioadă de timp. Eu nu am vrut să mut de aici în altă parte, aşa că am început eu încet, încet să mai fac câte ceva. Am văzut şi eu locuinţele din noul Rast. Sunt frumoase, dar după câte aţi văzut puţini sunt cei care au plecat acolo. ‘’, a spus tanti Maria. /Lupa

Astenii de primăvară - Pe Rhabon în sus O incursiune pe Defileul Jiului la început de primăvară chiar dacă nu prilejuieşte admirarea unor peisaje de excepție are totuşi farmecul ei. Natura ce tocmai a ieşit din sezonul hivernal, Jiul ce s-a curățat iar cursul său de culoarea topazului şerpuieşte prin despicătura dintre masivele Parâng şi Vulcan şi pare parcă mai spectaculos decât vara, capriciile vremii de primăvară ce poate trece de la soare strălucitor la averse de ploaie şi chiar lapoviță iată numai câteva motive ce îi pot face pe iubitorii naturii să parcurgă chiar şi numai o porțiune din traseul defileului la vremea de acum.Spun asta pentru că peste ceva timp, după cum am auzit odată cu finalizarea sistemului hidroenergetic pe aici va mai curge doar un firicel de apă grosul fiind deviat prin tunelele subterane ce se construiesc pentru producerea energiei electrice. Și astfel curgerea Rhabonului cum era numit Jiul în antichitate va fi parțial deviată prin canalele de fugă dacă am înțeles eu bine la suprafață rămânând un râuşor anemic.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

13.03.2013

De aceea curgerea sa maiestuoasă de acum cu apele limpezi s-ar putea să rămână o amintire pe care să o mai vedem doar în filmele documentare. Trebuie menționat aici că Defileul Jiului este defileul de pe râurile din țară cu cele mai multe tuneluri şi după spusele multora cel mai spectaculos. Acest lucru i-a determinat probabil pe constructorii romani de acum două milenii să evite construcția unui drum de legătură pe defileu preferând traseele cunoscute astăzi ca Drumul Neamțului şi Defileul Oltului. Cu toată priceperea şi reputația lor de constructori şi-au dat seama că a construi şi întreține un drum prin sălbatica despicătură a Jiului era un lucru aproape imposibil pentru tehnologiile de atunci. Și în ziua de azi curgerea bătrânului Rhabon prin spintecătura muntelui ne poate oferi indiferent de anotimp peisaje de excepție ce continuă să-i lase ‘’cu gura căscată’’ şi pe cunoscătorii consacrați ai acestui perimetru. Iar dacă în periplul nostru prin aceste locuri vom poposi la mănăstirile Vişina, Lainici ori Schitul Locurele să trimitem un gând bun pentru ca şi generațiile viitoare să poată admira această adevărată minune a naturii aflată cea mai mare parte pe teritoriul gorjean şi numită de montaniarzi fără a exagera prea mult Poarta de Piatră a Jiului de Sus. /Gorjeanul

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABA Patru gospodării au fost inundate la Negreşti OaşPrecipitațiile destul de însemnate din ultimele zile au creat probleme şi în oraşul Negreşti Oaş unde, luni după-amiază, patru case şi mai multe beciuri din cartierul Tur au fost inundate. Potrivit primarului oraşului Negreşti Oaş, Aurelia Fedorca, inundațiile au fost cauzate de apele pluviale, însemnate cantitativ, care s-au scurs în canalul de apă menajeră, iar stația de epurare nu a mai făcut față. “Au fost inundate patru case şi mai multe beciuri din cartierul Tur, care se află într-o zonă mai joasă a oraşului. De asemenea, apele pluviale au ieşit prin canale afară şi pe strada Victoriei, însă aici nu au fost create probleme majore”, ne-a declarat primarul Aurelia Fedorca.Echipele de intervenție au fost solicitate să intervină, iar problema a fost rezolvată în câteva ore. Singura problemă a constat în faptul că în zona cartierului Tur problemele cu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

13.03.2013

apa pluvială au apărut în zona magistralei de gaz metan, astfel că exista riscul ca conducta respectivă să fie atinsă în timpul lucrărilor, dar în cele din urmă totul s-a încheiat fără evenimente majore./Gazeta de Nord-Vest, http://www.gazetanord-vest.ro/2013/03/12/patru-gospodarii-au-fost-inundate-la-negresti-oas/

Cod galben de inundaţii pentru râurile din judeţInstitutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o avertizare Cod galben de inundații valabilă de sâmbătă, ora 18.00, până luni, ora 20.00, privind bazinele Vişeu, Iza, Tur, Someşul Mare, Lăpuş, Someşul Mic, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Arieş. Potrivit INHGA, începând de sâmbătă, ora 18.00, se instituie Cod galben pe râurile din bazinele Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş, bazine hidrografice aferente județelor Satu Mare şi Maramureş. /Gazeta de Nord-Vest, http://www.gazetanord-vest.ro/2013/03/10/cod-galben-de-inundatii-pentru-raurile-din-judet/

Drept la replică: Symmetrica nu deţine nicio balastieră pe albiile Şieului şi Someşului MareDrepul la replică al companiei Symmetrica vine ca urmare a scrisorii deschise adresate de unii locuitori din zona râurilor Someşul Mare şi Șieu, deranjați de balastiere şi de impactul negativ asupra vieții oamenilor şi naturii, publicată în data de 6 martie a.c. Iată Dreptul la replică: n“Symmetrica nu deține pe plan local o balastieră şi nu exploatează agregate de râu pe cursurile superioare ale râurilor Someşul Mare şi Șieu, respective în localitățile riverane acestor cursuri de ape: Beclean – Beclenuț, Săsarm, Cociu, Nimigea, Mogoşeni, Chiuza, Piatra, Floreşti, Mocod, Șintereag şi Salva. În aceste condiţii, Symmetrica nu se face responsabilă pentru posibilele dezastre de mediu specificate în scrisoarea trimisă către Guvernul României, Corpul de Control al Premierului, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor, dar şi Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud de către cele 18 persoane ce locuiesc în Cociu, Floreşti, Beclenuţ, Beclean, Săsarsm şi Piatra. Compania Symmetrica achiziționează o parte din materiile prime, printre care şi agregatele de râu, de la o serie de societăți din regiune, însă, aşa cum am specificat, nu deține o balastieră proprie. Mai mult chiar, Symmetrica face eforturi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

13.03.2013

considerabile pentru a proteja mediul înconjurător şi a limita impactul activității curente asupra acestuia. În ceea ce priveste transportul de nisip, pavaje sau borduri, menționăm că datele transmise în scrisoare sunt incorecte. Aceste materiale nu sunt transportate în timpul nopții, doar în intervalul 08.00 – 18.00. În acest fel nu afectăm liniştea publică.Dincolo de toate aceste informații eronate, Symmetrica este una dintre companiile care a investit substanțial în regiune prin inaugurarea, în 2012, a fabricii din Șintereag. Menționăm că acest demers a dus la crearea a 20 de noi locuri de muncă, dar şi la încurajarea economiei locale prin achiziția de materii prime de la furnizori din regiune.De asemenea, Symmetrica contribuie la bugetul local prin plata de impozitie şi alte contribuții”. Timp Online a publicat în data de 6 martie a.c., textul Comlorela şi Symmetrica, reclamate la Guvern din cauza balastierelor de pe Șieu şi Someşul Mare. /Timp on-line,http://www.timponline.ro/drept-la-replica-symmetrica-nu-detine-nicio-balastiera-pe-albiile-sieului-si-somesului-mare/

Verificări pe linia situaţiilor de urgenţă vor fi demarate în primăriile din MaramureşAmple verificari vor fi demarate in primariile maramuresene pentru a se vedea daca sunt respectate atributiile primarului pe linia situatiilor de urgenta. Prefectul judetului Maramures, Sorin Rednic, a atras atentia ca e inadmisibil ca in fiecare primavara sa apara aceleasi probleme de mediu, respectiv „vai pline de gunoaie”, ceea ce ar putea genera si inundatii. Autoritatile maramuresene au atras atentia ca una dintre atributiile principale ale primarului se refera tocmai la gestionarea situatiilor de urgenta. In acest context, Sorin Rednic s-a declarat nemultumit de modul in care sunt duse la indeplinire aceste activitati, aratand ca imediat ce zapada se topeste apar la iveala gunoaiele aruncate in vai. „E una dintre atributiile principale pe care primaria o are, aceea de a proteja vietile si avutul persoanelor din comunitate. Este inacceptabil sa vezi ca torenti sau vai sunt pline de crengi, depozite de materiale de constructie abandonate, lemne, acum la inceputul primaverii, cand paraiele se umfla ca urmare a topirii zapezii. Luati-va masurile de rigoare cu totii”, a afirmat prefectul Sorin Rednic. Reprezentantii primariilor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

13.03.2013

au mai fost informati si de faptul ca au aparut modificari in manualul prefectului si al primarului, cu privire la gestionarea situatiilor de urgenta. Schimbarile urmeaza sa fie comunicate in scurt timp, in varianta electronica, dupa care va incepe si verificarea respectarii atributiilor pe aceasta linie. /EMaramureş,http://www.emaramures.ro/stiri/79553/CONTROALE-Verificari-pe-linia-situatiilor-de-urgenta-vor-fi-demarate-in-primariile-din-Maramures-/CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/gestionare-situatii-de-urgenta-controale-la-primariile-din-judet-1236225/Graiul Maramureşului,http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=17014:terenuri-agricole-afectate-de-ape&catid=2:actualitate&Itemid=2

Meteorologii prognozează o răcire accentuată a vremii şi ninsori în MaramureşDupă câteva zile în care primăvara şi-a făcut simțită prezența, iată că pentru următoarele zile meteorologii anunță o răcire accentuată a vremii în județul Maramureş.Potrivit prognozei meteo, mâine, 13 martie, vremea se va menține caldă, însă cerul va fi mai mult noros. Pe arii extinse va ploua, iar precipitațiile vor avea şi caracter de aversă. Spre sfârşitul intervalului precipitațiile se vor transforma în lapovita şi ninsoare. La munte vor predomina ninsorile. Vantul va sufla slab la moderat, cu intensificări în zona montana înalta, viscolind ninsoarea. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 13 şi 17 grade Celsius, iar cele minime între 0 şi 3 grade Celsius. Izolat se va semnala ceață. Joi vremea se va răci accentuat. Cerul va fi mai mult noros. Temporar vor cădea precipitații predominant sub formă de ninsoare. Vântul va sufla în general moderat cu intensificări temporare, iar în zona montana înalta până la tare, viscolind ninsoarea. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 1 grad Celsius şi 4 grade Celsius, iar cele minime între -7 şi -4 grade Celsius. Izolat se va semnala ceață. Cât priveşte inundaţiile de ieri, primele estimări realizate arată că apele unor râuri (Lăpuş, Cavnic, Bloaja, Dobric, Chechiş şi Berinţa) s-au revărsat în albia majoră şi au inundat 20 de hectare de teren situate în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

13.03.2013

zona inundabilă./CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/meteorologii-prognozeaza-o-racire-accentuata-vremii-si-ninsori-maramures-1236308

Teme de mediuPrimele maşini cu deşeuri au fost descărcate în depozitul ecologic de la Tarpiu. Toti operatorii din judet sunt obligati sa transporte deseurile la Tarpiu. Prima masina cu deseuri menajere, de la Nasaud, a intrat pe poarta Centrului de Management Integrat al Deseurilor de la Tarpiu, fiind descarcata, cu ceva emotii. Practic, depozitul ecologic a devenit operational, dupa ani si ani, chiar daca acum "gunoaiele" sunt depuse asa cum le trimitem din gospodarii, cu de toate. Dupa ce vom avea si un operator unic la nivel de judet, iar bistritenii vor pune selectiv in containere hartia, sticla, materialele plastice, deseurile menajere, de-abia de atunci vom putea vorbi de un sistem integrat de management al deseurilor in Bistrita-Nasaud. La inaugurarea oficiala, au participat staff-ul Consiliului Judetean si al Institutiei Prefectului, sefii institutiilor deconcentrate din judet, primari si oameni de afaceri din domeniul salubrizarii. Gazde sunt, pentru doua decenii de acum inainte, reprezentantii firmei SC VITALIA Servicii pentru Mediu Tratarea Deseurilor SRL din Boldesti Scaeni, judetul Prahova, detinuta de Octavian Morariu. Radu Moldovan: Mai avem un hop, licitatia pentru operatorul de colectare a deseurilor. Presedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Emil Radu Moldovan, a declarat, la debutul evenimentului, ca este un moment extrem de important pentru judetul nostru."Primele masini cu deseuri menajere pot sa intre in depozitul de la Tarpiu. Este un proiect important, derulat cu foarte multe greutati si obstacole, dar sunt bucuros ca am reusit astazi la final. (…) Licitatia a fost castigata in decembrie anul trecut, contestata la Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor, atacata in instanta la Curtea de Apel Cluj, dar in momentul de fata sunt finalizate toate procedurile", a declarat presedintele Moldovan. Acesta a reiterat faptul ca la Tarpiu a fost construita doar prima dintre cele patru celule in care vor fi depozitate deseurile din Bistrita-Nasaud, dar investitia va fi suportata in continuare de operatorul din Prahova. "Durata medie de viata a unei celule este intre patru si sapte ani. Depinde care vor fi solutiile agreate in

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

13.03.2013

continuare si daca vom continua sa construim celelalte celule sau tehnologiile moderne ne vor pune in situatia de a putea folosi aceasta celula, iar deseurile sa fie transformate in energie", a punctat Radu Moldovan. Acesta a tinut sa multumeasca primarului comunei Dumitra, Gheorghe Balajan, localitate care a pus la dipozitie terenul pentru edificarea depozitului, dar si celorlalti edili din judet care au ajuns la consens pentru deblocarea implementarii proiectului. Mai este "un hop", spunea presedintele CJ, si anume finalizarea procedurii de achizitii publice pentru stabilirea operatorului care va colecta deseurile de pe raza intregului judet. Licitatia a fost suspendata temporar, din cauza multor contestatii si cu rost si fara rost, in 29 martie fiind preconizata deschiderea ofertelor. Cel mai probabil, la vara se va sti si firma castigatoare…Pana atunci, toti operatorii din judet sunt obligati, chiar sub monitorizarea Garzii de Mediu, sa transporte deseurile la Tarpiu.Prefectul Tintean propune folosirea deseurilor in termoficare.Prefectul Ioan Tintean, in calitate de reprezentant al Guvernului in teritoriu, a tinut sa felicite Consiliul Judetean pentru ca "intr-un final mult asteptat de toti bistritenii si de reprezentantii institutiilor si a unitatilor administrativ-teritoriale s-a dat in folosinta acest depozit pentru deseurile menajere". Tintean si-a exprimat multumirea si fata de faptul ca "acele dispute interminabile privind solutia depozitarii gunoaielor a luat sfarsit in judetul nostru", sperand ca "de aici inainte, in judetul Bistrita-Nasaud, va fi ordine si liniste pe aceasta problema". "Astept cu nerabdare sa vad si prima groapa de incinerare. Daca judetul Bistrita-Nasaud a facut primul pas si este printre primele judete din tara cu depozit ecologic, de ce nu putem sa aducem probabil si o firma care sa incinereze si sa producem prin cogenerare apa calda si curent asa cum se face in multe orase din Europa. Asta ar insemna cu adevarat integrarea judetului nostru in Europa", a transmis prefectul judetului.Mesajul Vitalia: Un judet mult mai curat!Razvan Trocan, administratorul firmei care va opera la Tarpiu - SC Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deseurilor - a declarat ca si pentru operator este o provocare ceea ce se va intampla la Tarpiu. "Asa cum am facut fata si la alte provocari in domeniul acesta, e frumos sa mergi mai departe. In numele companiei, multumesc institutiilor locale din

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

13.03.2013

Bistrita, Consiliului Judetean. Speram ca inceputul acestei activitati sa aduca mai multa curatenie la dumneavoastra si mecanismul prin care deseurile se elimina sa fie inteles de toata lumea. E o investitie mare pe care Consiliul Judetean a facut-o si era mult prea necesara in judet la dumneavoastra", a precizat administratorul Vitalia. In completare, directorul operational al SC Vitalia, Felix Prisecariu, a explicat ca pana in prezent un numar de 14 firme care colecteaza deseuri in judetul Bistrita-Nasaud au semnat contractele pentru a depozita la Tarpiu. "Cei care vor sa faca, intr-adevar, intr-o maniera civilizata, depozitarea deseurilor sunt invitatii nostri", a completat Prisecariu. Lucrarile la depozitul de la Tarpiu au debutat in martie 2010 si au fost executate de Iridex Group Constructii SRL Voluntari, consultanta fiind asigurata de Eptisa Romania. Investitia in valoare de circa 49 milioane lei, fara TVA, a fost receptionata in noiembrie 2011, cu promisiunea ca va fi operationala in termen scurt. SC VITALIA Servicii pentru Mediu Tratarea Deseurilor SRL din Boldesti Scaeni, judetul Prahova, si-a adjudecat contractul de "Delegare prin Concesionare a Gestiunii Serviciului Public de Management si Operare a Centrului Integrat de Management al Deseurilor Tarpiu". Obiectul concesionarii este operarea Centrului de Management Integrat al Deseurilor de la Tarpiu (comuna Dumitra) - statia de sortare, statia de compostare si depozitul de deseuri, dar si monitorizarea post-inchidere a depozitelor neconforme inchise definitive de la Bistrita, Sangeorz Bai si Nasaud, in schimbul unei redevente. Durata contractului este de 20 de ani, de la data intrarii in vigoare a contractului. Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud va primi o redeventa de 20% din valoarea anuala a contractului de concesiune, dar nu mai putin de 200.000 euro. Fondurile primite ca redeventa, dar si impozitul pe profit se vor constitui intr-un fond de dezvoltare pentru constructia altor celule ale depozitului de la Tarpiu, pentru realizarea unor investitii eco. Tariful pentru preluarea deseurilor municipale reziduale in vederea depozitarii este de 42,82 lei (fara TVA)/tona. Pentru deseurile biodegradabile care vor fi compostate tariful este de 0.10 lei, in timp ce pentru deseurile reciclabile colectate separat in vederea sortarii, tariful este tot de 0,10 lei/tona. Odata ce intra pe poarta, masinile care transporta gunoiul sunt cantarite. Dupa ce vom avea operatorul unic, traseul va arata cam asa: deseurile mixte, compactate, ajung in depozitul ecologic; deseurile colectate selectiv - hartie/carton, sticla si PET-uri -

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

13.03.2013

vor fi preluate de statia de sortare, cu o capacitate de 13.000 tone/an; nu in ultimul rand, "deseurile verzi" vor merge spre statia de compostare, cu o capacitate de 12.000 tone/an, unde vor fi transformate in gunoi, care va fi ulterior valorificat ca ingrasamant in agricultura. /Bistriţa News, http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=1&article=8378

Consilierul Ştefan Pop solicită ecologizarea haldelor de steril din zona Băii MariConsilierul local Stefan Pop afirma ca Baia Mare trebuie sa scape de haldele de steril care o inconjoara, pentru ca praful care se ridica in aer atunci cand sufla vantul e plin de arsenic.b“Trebuie sa gasim o solutie sa scapam de haldele astea de steril. Daca cineva umbla in orasul asta, cand sufla vantul si ploua, marginile drumului sunt rozalii. Asta presupune ca praful care se ridica in aer e arsenic. Ori intr-o varianta, ori in alta, trebuie gasita o solutie ca acolo sa nu se mai ridice praful”, a punctat Stefan Pop. El a spus ca o varianta ar fi accesarea de fonduri europene pentru ecologizarea haldelor. “Problema e in felul urmator, au fost accesate fonduri pentru inchiderea lor, nu au fost accesate? Ce s-a intamplat cu fondurile astea? Eu sunt foarte curios daca au fost facute proiecte pentru inchiderea lor ecologica cu pamant. Cele din partea de sus a orasului sunt pe teritoriul din Baia Sprie”, a mai spus consilierul local. Referitor la cazul Romaltyn, Stefan Pop a mentionat faptul ca isi va exprima pozitia in momentul in care conducerea societatii va veni cu noi date despre repornirea activitatii. “Vizavi de Romaltyn, fata de ce s-a discutat in sedinta, nu cunosc alte amananute. Pozitia o sa mi-o exprim in momentul in care dumnealor vin cu alte date”, a adaugat el. /ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/consilierul-stefan-pop-solicita-ecologizarea-haldelor-de-steril-din-zona-baii-mari/ /Iz Penal, http://www.izpenal.ro/index.php/component/content/article/10-deschidere-pagina/246-dosarul-romaltyn-p-goana-dup-aur-trecutul-sumbru-i-mohorat-al-aurului-i-al-cianurii-in-baia-mare

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

13.03.2013

Teme ABALacul Cinciş a secat parţialLucrările efectuate şi reducerea nivelului apei în zona barajului cu aproximativ trei metri nu pun în pericol siguranţa localnicilor, spun reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara. „Nivelul apei a fost redus la 70 la sută, ceea ce nu înseamnă foarte mult. În zona barajului, unde adâncimea ajungea la 30 de metri, scăderea nivelului apei nu este resimţită. În schimb, în amonte, la capătul dinspre Topliţa al lacului, acesta este aproape secat”, a declarat purtătorul de cuvânt a SGA Hunedoara, Aurica Lăsconi. Peisajul lacului transformat în ochi de apă este neobişnuit pentru turişti. Cei care se aventurează şi coboară pe marginea lacului, în locurile care, de obicei, sunt acoperite de apă pot vedea mii de cochilii de scoici afundate în nămolul Cincişului. Urmele vechilor aşezări inundate în anii 1960, pentru a face loc barajului, sunt şi ele vizibile. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://nou.zhd.ro/article/lacul-cinci%C5%9F-secat-par%C5%A3ial

Teme similareTemperaturi cu zece grade mai scăzuteÎn următoarele zile vremea se va menține închisă, cu cer mai mult noros şi vom avea parte de precipitații sub formă de ploaie. Temperaturile pentru următoarele trei zile rămân destul de plăcute pentru această perioada. Începând cu ziua de vineri, temperaturile minime şi maxime vor scădea, astfel că la sfârşitul săptămânii regimul termic va fi destul de scăzut, potrivit meteorologilor de la Centrul Local Meteo Târgu Mureş. Meteorologul de serviciu, Florin Borz, a declarat că maximele în următoarele zile se mențin în jurul valorii de 14 grade celsius, minimele de 2 - 3 grade, iar de vineri maximele vor fi de până la 5 grade celsius, iar minimele vor coborî până - 2 , -3 grade celsius. Potrivit sursei, deocamdată nu sunt prognozate ninsori, aşa că nu trebuie să ne speriem că se întoarce iarna. /CityNews MS, http://mures.citynews.ro/eveniment/meteo-temperaturi-cu-zece-grade-mai-scazute-vezi-cum-va-fi-vremea-mures-1236298

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

13.03.2013

Cetăţenii ignoră avertismentele pompierilor mureşeni Avertismentele pompierilor mureşeni de a nu aprinde resturile vegetale pentru curățarea miriştilor sunt ignorate de cetățeni. La sfârşit de săptămână, Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Horea" al județului Mureş, alături de serviciile voluntare pentru situații de urgență, au intervenit pentru stingerea a 10 incendii de vegetație uscată în localitățile Sebeş, Acățari, Cipău, Iernut, Sânpaul şi Satu Nou. Cauza producerii acestor incendii este folosirea focului în spații deschise. În total, au ars circa 10 hectare de vegetație uscată pe raza județului Mureş. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/ceta_enii_ignora_avertismentele_pompierilor_mure_eni.html

Teme de mediuDezbateri publice pentru groapa de gunoi de la BârceaRealizarea deponeului ecologic de gunoi de la Bârcea Mare mai are de trecut hopul dezbaterilor publice, aşa cum prevede legea. Astfel, reprezentanții Agenției de Mediu Hunedoara vor organiza trei dezbateri publice pe această temă. Dacă au argumente solide, pot câştiga. În 23 aprilie, va fi organizată dezbaterea publică la Deva, pe 24 aprilie la Simeria, iar ultima, pe 25 aprilie, la Băcia. Prima etapă se referă la consultarea populaţiei vizavi de realizarea gropii ecologice de gunoi la Bârcea, iar cea de-a doua etapă priveşte autorizaţia de construire. Singura problemă mai spinoasă pentru Consiliul Judeţean, care vrea să construiască deponeul ecologic acolo, este cea a sătenilor din comuna Băcia, care nu vor ca drumul care va duce spre groapa de gunoi să treacă pe la ei prin sat. Oamenii din Băcia au şi protestat cu câteva luni în urmă, din acest motiv, nemulţumiţi de proiectul de construcţie a unui deponeu ecologic de gunoi în zona Bârcea Mare. Sătenii din Băcia au cerut chiar să se organizeze un referendum, ca să se ştie cine este pentru şi cine împotriva construcţiei cu pricina. Dacă vor avea argumente solide, ei ar putea avea câştig de cauză la dezbaterea publică de la Băcia. În cazul în care ei nu vor dori în continuare ca drumul spre deponeu să treacă printr-un sat al comunei, pot să oblige investitorul să găsească o altă variantă, decât cea actuală din proiect.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

13.03.2013

Investiţie de 70 de milioane de euro. Consiliul Judeţean Hunedoara intenţionează să construiască un deponeu ecologic în valoare de 70 de milioane de euro, între Bârcea Mare şi Băcia. Cea mai mare parte din această sumă este acordată de Uniunea Europeană. Ultima decontare a construcţiei va trebui să se facă până în iulie 2015. Suprafaţa pe care se va ridica groapa ecologică de gunoi este de 30 de hectare, dintre care 10 hectare provin de la CJ, 10 hectare de la Unitatea Militară din zonă şi 10 hectare de la CL Deva. După eşecul negocierilor cu locuitorii din Petrila, Călan şi Boşorod, administraţia judeţeană a ales locaţia amintită, pentru realizarea acestei importante investiţii. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/dezbateri-publice-pentru-groapa-de-gunoi-de-la-barcea

Mediaşul e plin de gunoaieȘoferii care merg cu autoturismele pe şoseaua de centură a Mediaşului au parte de o privelişte aparte, la început de primăvară. Aproape de trecerea la nivel cu calea ferată, pe partea dreaptă, totul este părăsit, în paragină, zona fiind una care oferă o imagine deplorabilă asupra municipiului de pe Târnava Mare. Gunoaie aruncate peste tot, dar şi o mulțime de clădiri părăsite. Aceasta este imaginea care „se arată” celor care tranzi-tează oraşul prin respectiva zonă. O parte din teren este proprietate privată, dar o parte din ceea ce arată deplorabil este parte a domeniului public al Mediaşului. Reprezentanții Primăriei Mediaş promit însă că în a doua parte a acestei luni, zona va fi igienizată. „Facem precizarea că doar o parte a terenului se află în patrimoniul municipalității, restul fiind proprietate privată. Partea aparținând municipalității este igienizată în mod periodic, urmând ca în data de 22 martie să aibă loc o nouă acțiune de acest gen”, spune Paula Mihălțan, purtătorul de cuvânt al Primăriei Mediaş. /Tribuna SB, http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/mediasul-e-plin-de-gunoaie-85265.html

Curăţenia de primăvară. "Corbul” vede tot (şi ciupeşte)Acțiunea "corvus” este un program instituit în unele centre urbane din UE, şi are ca scop menținerea în permanență a condițiilor de igienă, de curățenie şi de sănătate a domeniului public. Aria de răspundere şi limitele acțiunilor sunt cuprinse în hotărâri ale

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

13.03.2013

administrației locale. Participanții se selectează din cadrul administrației, din inspectoratele de sănătate publică, din organele de ordine publică şi o masă mare de voluntari legitimați de către forul în drept. Acțiunile constau în principal în descoperirea actelor care agresează igiena şi aspectul estetic al domeniului public, rezolvarea rapidă a neregulilor constatate şi sancționarea usturătoare a "agresorilor”. Neregulile vizate sunt toate faptele care nu se încadrează în programele zilnice de curățenie sau gestionare a deşeurilor şi toate acțiunile prin care se produc stricăciuni sau deteriorări ale aspectului estetic. Agenții programului primesc şi folosesc un telefon mobil cu cameră video (sau o cameră video cu posibilitate de descărcare on-line), transmit datele unui dispecerat (de regulă în cadrul serviciului de curățenie publică) şi informează despre locul, timpul, eventual despre persoanele vinovate de comiterea abaterilor. Pe baza acestor informații, o echipă specializată de intervenție (însoțita la nevoie şi de polițişti) se deplasează la locul respectiv, fotografiază şi vizualizează "mizeria”, întocmeşte un proces-verbal, şi emite imediat factura pentru plata acțiunii (de circa zece ori mai mare decât tariful programului obişnuit pentru o lună) către persoana fizică sau juridică în a cărei răspundere întră menținerea curățeniei în zonă. Facturile se achită obligatoriu şi se pot contesta doar în justiție. Un exemplu concret la care am fost martor la Bonska-Bistrita: - În dimineața unei zile de toamnă, în fața unui imobil, erau aşezate trei europubele (pe care era înscris şi programul de golire) arhipline, cu capacele semideschise având deasupra grămezi cu foi de varză albă. Un cetățean (după vârstă, pensionar) a lipit pe una din pubele o emblemă autocolantă cu sigla "Corvus”, a fotografiat cu telefonul mobil şi a transmis discret informația. Nu am apucat să-mi termin cafeaua pe terasa de vizavi, când a şi sosit echipa de intervenție. O autospecială cu cabină dublă şi trei lucrători în uniforme, care purtau aceeaşi emblemă, au fotografiat pubelele golite pe jos, cu toată mizeria pe care o conțineau, apoi au încărcat conținutul în saci, au spălat trotuarul cu dezinfectant şi au introdus în cutia poştală a bausmaiterului "bucuria” (procesul verbal şi factura). Interlocutorul meu, care m-a invitat la cafea, îmi povestea că este de ajuns să nu împachetezi deşeurile în pungi şi "Corvus” te "ciupeşte”. "Sunt de groază” – s-a exprimat cu compasiune față de cel amendat – "dar altfel nu se poate. Dacă dorim să trăim sănătos şi curat în oraş, trebuie

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

13.03.2013

să respectăm regulile, în caz contrar… ai văzut şi tu cum se procedează”. M-am gândit atunci cât ar avea de lucru un "Corvus” târgumureşean în unele dimineți în cartierele noastre, în special în timpul curățeniei sezoniere, după curățenia de weekend şi mai ales după ce "nobody” şi-a luat din sacii de plastic desfăcuți şi aruncați pe jos cele necesare traiului sau bussinesului care-i asigură băutura, țigările şi banii de buzunar. Păi, la nivelul de respect pentru domeniul public la care ne găsim încă, spun cu regret că noi nu suntem nici de "cioară”, suntem doar un fel de "porumbel al păcii”, care tolerează blazat şi inert ceea ce ne fac lipsa de bun-simț şi lipsa spiritului civic. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=68454

Acţiune de ecologizare la Castelul CorvinilorToate gunoaiele existente în zona Castelului Corvinilor din Hunedoara, atât pe malul, cât şi în albia pârâului Zlaşti, vor fi adunate la sfârşitul acestei săptămâni. Vineri, 15 martie, începând cu ora 11:00, elevii de la liceele din municipiul Hunedoara vor participa la o acțiune de ecologizare în jurul monumentului istoric. Liceenii voluntari au fost cooptați în acțiunea de curățenie de către Primăria Hunedoara, aceasta fiind şi organizatorul evenimentului. /Servus HD, http://www.servuspress.ro/servus/2013/03/actiune-de-ecologizare-la-castelul-corvinilor/

Hunedorenii sunt invitaţi să ecologizeze împrejurimile Castelului CorvinilorPrimăria Hunedoara organizează o acțiune de curățenie a zonei castelului la care sunt chemați să participe localnicii. Hunedorenii care vor să contribuie la schimbarea imaginii zonei Castelului Corvinilor o pot face la sfârşitul acestei săptămâni. Vineri dimineață, primăria organizează o acțiune de ecologizare a împrejurimilor Castelului Corvinilor. Zeci de elevi de la colegiile din județ au răspuns deja apelului municipalității şi vor fi prezenți, ca voluntari, la curățenie. Primăria Hunedoara le va pune la dispoziţie mănuşi şi saci. Împrejurimile Castelului Corvinilor şi pârâul Zlaşti, care trece pe la poalele cetăţii, nu excelează în ce priveşte curăţenia, chiar şi în ciuda acţiunilor de curăţire a locurilor, care au avut loc în ultimele luni. /Adevărul de Seară HD, http://adevarul.ro/locale/hunedoara/hunedorenii-invitati-ecologizeze-imprejurimile-castelului-corvinilor-1_513f36c100f5182b85fb9655/index.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

13.03.2013

Ora Pământului, sărbătorită la HunedoaraSâmbătă, 23 martie, municipiul Hunedoara se alătură oraşelor din România care vor lua parte la evenimentul „Ora Pământului“. Astfel, în ziua menționată, între orele 20:30 şi 21:30, se vor stinge luminile, iar în fața Casei de Cultură din localitate se va scrie cu ajutorul lumânărilor numele municipiului – Hunedoara. La acțiune, vor participa reprezentanții Primăriei municipiului Hunedoara, precum şi elevii din cadrul şcolilor şi colegiilor hunedorene. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/ora-pamantului-sarbatorita-la-hunedoara

Scandal cu ONG-urile de mediu din cauza Parcului Sportiv MunicipalScandalurile între Primăria Târgu Mureş şi ONG-urile de mediu "infloresc" ca în fiecare primăvară. Reabilitarea Parcului Sportiv Municipal din Târgu Mureş face obiectul unui nou scandal între municipalitate şi ecologişti. A început deja tăierea arborilor bătrâni din Parcul Sportiv, iar ecologiştii s-au declarat nemulțumiți de modul în care a început procedura. Parcul Sportiv Municipal din Târgu Mureş urmează să fie transformat în spațiu pentru desfăşurarea Zilelor Târgumureşe, iar arena lui Boloni va fi transformată în loc pentru concerte, asta până când un studiu de fezabilitate va arăta cum ar trebuie să fie amenajată. Ecologiştii critică modul în care se execută lucrările în Parcul Sportiv, 30 de arbori urmând să fie tăiați. susține că în Comisia de avizare a arborilor din cadrul Primăriei Târgu Mureş, de abia astăzi s-a adus în discuție reamenajarea parcului sportiv, deşi lucrările au început deja. Acesta susține că pentru arborii seculari cu semne de degradare ar putea fi făcute lucrări de conservare şi nu de tăiere. "Pentru şedința de astăzi a comisiei de avizare a arborilor a fost trecută ca şi punct de discuție Parcul Sportiv Municipal şi văd că aici deja se lucrează. Sunt lucrări care trebuie făcute, dar nu aşa, trebuie făcut un plan, e o lucrare de anvergură, ca să vedem ce se poate face pentru a păstra ce este valoros din punct de vedere ecologic. Văd că s-au tăiat şi arbori sănătoşi. S-a ridicat mai debrabă coronamentul. Ar fi trebuit înlăturate crengile uscate, văd că la multe exemplare s-au tăiat crengi sănătoase şi s-a tăiat uscătura. Practic, s-a redus suprafața foliară care lucrează pentru filtrarea aerului şi produce efectele benefice

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

13.03.2013

pentru care sunt realizate aceste spații verzi", susține Szakacs Laszlo, ecolog în cadrul Asociației Rhododendrom. Potrivit ecologistul de la Rododendron, mai mulți cetățeni au sesizat ONG-ul cu privire la tăierea copacilor din cartiere, exprimându-şi nemulțumirea că unii copaci au fost lăsați fără coronament. "Mai ales că acum e primăvară, când trebuie să înverzească arborii, se vine cu buldozere şi maşini. Încercăm în continuare să colaborăm cu Primăria şi să vedem dacă se poate. Deja se vorbeşte că cei nemulțumiți vor să protesteze în stradă. Eu sper înâi să rezolvăm în forma dialogului, deşi dialogăm de peste 10 ani. Dacă dialogul nu va merge vom face ca şi în 2010 când a fost o prezentare în aer liber prin care a solicitat populația nemulțumită. Nu există două tabere, nu suntem noi şi ei. Arborii şi spațiile verzi produc beneficii pentru toți. Reduc praful din atmosferă, atenuează din zgomot. Nu există nicăieri în lume să se taie arbori pentru siguranță", a declarat Szakacs Laszlo. Însă reprezentanții Primăriei Târgu Mureş au anunțat încă de ieri că "comisia de avizare a tăierilor a fost de acord cu tăierea unui număr de 30 de arbori, din speciile: pin, salcâm, arțar, salcie, paltin, castan, fag, carpen, tei, urmând ca asupra celorlalți arbori să se intervină cu lucrări de delagare, corecție şi regenerare". "Asa cum am promis târgumureşenilor, Zilele Târgumureşene se vor desfăşura în Parcul Municipal chiar dacă unii spuneau că nu se poate. Am început lucrările, până la Zilele Târgumureşene le vom finaliza iar o mare parte din stadion, respectiv peluza să le amenajăm astfel încât concertele să se țină efectiv pe stadion, iar platoul să fie refăcut în totalitate, astfel încât cei care vor veni cu marfă să poată să şi-o expună, fără să mai oprim centrul oraşului", a declarat consilierul local Claudiu Maior.Potrivit lui Maior, "lucrările constă începând de la toaletări, dale înierbate, plantări de copaci. Plantări nu se pot face decât când temperaturile sunt de pste 10 grade". În decembrie 2008, consilierii locali au aprobat propunerea de transmitere din domeniul public al Statului din administrarea Agenției Naționale pentru Sport prin Clubul Sportiv „Mureşul”, în domeniul public al Municipiului Târgu Mureş, a imobilului situat în Târgu Mureş, Parcul Sportiv Municipal nr. 4, însă hotărârea de Guvern privind transmiterea imobilului a fost aprobată abia în 2011. Printr-o hotărâre a Consiliului Local din aprilie 2012, s-a aprobat atribuirea cu titlu gratuit al imobilului situat in incinta Parcului Sportiv Municipal - fosta sala de cazane, cu condiția reabilitării imobilului în termen de 24 de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

13.03.2013

luni de la atribuire, pentru o perioadă de 25 de ani. În noiembrie 2012, consilierii au aprobat demararea unor proceduri de de întocmire a unui studiu de fezabilitate pentru amenajarea unor obiective din Parcul Sportiv Municipal Târgu Mureş. /CityNews MS, http://mures.citynews.ro/eveniment/scandal-cu-ong-urile-de-mediu-din-cauza-parcului-sportiv-municipal-1236334

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEATeme ABAPorţi deschise, de Ziua Mondială a ApeiAdministrația Bazinală de Apă Argeş - Vedea se pregăteşte de sărbătorirea Zilei Mondiale a Apei. Evenimentul este marcat, în toate colțurile lumii, la data de 22 martie, 2013 fiind desemnat de Organizația Națiunilor Unite drept Anul Cooperării Internaționale pentru Apă. Administrația Bazinală de Apă Argeş - Vedea va sărbători Ziua Apei prin acțiuni educative la instituții de învățămînt, iar în săptămîna 18 - 21 martie, îşi va deschide porțile pentru cei care doresc să viziteze sediul ABAAV. Vor mai avea loc acțiuni de igienizare pe cursurile de apă şi un concurs radio pe tema Zilei Mondiale a Apei. Pe 20 martie, se va desfăşura şedința Comitetului de Bazin Argeş - Ve-dea, la care vor lua parte instituțiile cu atribuții în domeniul gospodăririi apei. Cu această ocazie, vor fi prezentate al doilea Plan de Management al Spațiului Hidrografic Argeş - Vedea şi activitățile de participare a publicului. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=45326&Itemid=377/Obiectiv argesean, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/pori-deschise-de-ziua-mondiala-a-apei.html/Bitpress, http://www.bitpress.ro/articole/eveniment/15235/-porti-deschise-de-ziua-mondiala-a-apei.html/Info Curtea de Arges, http://www.infocurteadearges.ro/2013/aba-arges-vedeaporti-deschise-de-ziua-mondiala-a-apei/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

13.03.2013

/Arges focus, http://www.argesfocus.ro/index.php/actualitate/256-porti-deschise-de-ziua-mondiala-a-apei-vezi-ce-pune-la-cale-directorul-dumitru-ciobanu/Arges plus, http://www.argesplus.ro/porti-deschise-de-ziua-mondiala-apei.html

Teme similare Bate vânt de criză şi la Curtea de Argeş: Hidro va “produce” 50 şomeri!Duminică, la C.C.A., circa 300 salariați de la Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş s-au întâlnit cu administratorul judiciar de la HIDROELECTRICA, Remus Borza. Oamenii erau interesați ce anume le rezervă viitorul, după ce în cadrul societății s-a declarat insolvența încă din data de 20 iunie 2012. Mai precis, fiecare îşi temea locul de muncă. Discuțiile s-au purtat “în familie”, astfel că ieri am solicitat informații suplimentare de la directorul S.H. Curtea de Argeş, ing. Constantin Ivan. Din discuția purtată, am aflat că obiectivul HIDROELECTRICA este ieşirea din insolvență în cursul acestui an. Pentru a se reuşi, pe lângă măsurile adoptate deja, care au dat rezultatele scontate, se impune o reorganizare şi, implicit, o reducere a cheltuielilor. Pentru a se reuşi, s-a făcut o analiză pragmatică a acestora şi s-a ajuns la concluzia că ar fi nevoie şi de o reducere de personal. Drept urmare, de la Curtea de Argeş vor fi disponibilizați 50 angajați, cu precădere din cadrul personalului TESA, nu a celui tehnic de execuție - a declarat directorul Constantin Ivan: “De la începutul lunii februarie am transmis 16 decizii de concedieri persoanelor vizate. Restul de 34 se vor face prin pensionări anticipate sau la limită de vârstă, dar şi prin alte măsuri rezultate din analizele privind eficiența activității la fiecare loc de muncă. Avem nevoie de un flux de producție eficient şi de un raport corect între necesitățile activităților specifice şi numărul salariaților”. Cauzele care au condus la insolvență Din discuțiile cu Remus Borza, la care au participat şi reprezentanți ai unor filiale din Prahova, Ialomița, Dâmbovița, de pe Râul Târgului şi Râul Argeş, cel mai important ca debit, au fost evidențiate cauzele care au condus la insolvența HIDROELECTRICA, destul de cunoscute, de altfel. Pe lângă contractele cu “băieții deştepți”, despre care s-a vorbit destul, parte anulate, parte renegociate, au mai fost şi alte elemente care au concurat la situația nedorită în care s-a ajuns. Prețul apei brute uzinate a crescut în 2010 de la 0,26 lei/1.000 mc la 1,1 lei /1.000 mc, ceea ce a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

13.03.2013

condus la creşterea exponențială a costurilor de producție. Prețul stabilit de ANRE la 71 lei/MWh era mult mai mic decât costurile de producție de 130 lei/MWh. Anularea sau renegocierea contractelor încheiate a dus la un început de revenire la normal a situației, deoarece energia electrică vândută pe piața liberă a ajuns la prețuri avantajoase pentru societate, de 238 lei/MWh. Dacă în 2010 a fost o producție record de 19,8 TWh (terawați oră, unde 1 TWh are valoarea de 1 miliard KWh), față de producția medie de circa 17,6 TWh, instalarea secetei în toamna lui 2011, prelungită şi anul trecut, a condus la o producție 2012 de 11,8 TWh, cu consecințele de rigoare. Conform previziunilor, seceta se va resimți şi anul acesta, iar producția din 2010 rămâne un punct de referință. Estimările de producție pentru acest an nu depăşesc 13 TWh. În aceste condiții, îndeplinirea obiectivului ieşirii din insolvență nu se putea face decât prin aplicarea unor măsuri pragmatice, chiar dacă acestea presupun şi costuri sociale, probabil mai puțin interesante pentru administratorul judiciar, dominat în cel mai înalt grad de statistică. Funcția sa nu-i permite să vadă în spatele cifrelor oameni sau drame, iar necesitatea obiectivă de păstrare a acestui obiectiv strategic, care este HIDROELECTRICA, impune măsuri cât se poate de dure, pe care trebuie să le pună în aplicare conducerea celor 13 sucursale hidrocentrale din țara noastră. Vom reveni cu amănunte despre discuțiile care s-au purtat privitoare la soarta Hidroserv Curtea de Argeş, care s-ar părea că ar avea o şansă în plus față de celelalte... /Argeş Expres, http://www.argesexpres.ro/article_detail.php?idarticle=39483

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme ABAÎn alertă Mai multe bazine hidrografice din vestul țării se află până la ora 18, sub avertizare cod galben de inundații. Este vorba de râurile Timiş, Nera, Bârzava, Moravița şi Arieş. Autoritățile locale din zonele vizate sunt în stare de alertă şi trebuie să sesizeze imediat dacă sunt depăşite cotele de atenție. Potrivit hidrologilor, în bazinele aflate sub avertizare există riscul producerii de viituri sau a creşterii rapide a nivelului apei. Până în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

13.03.2013

prezent nu sunt probleme, iar debitele se situează la valori cuprinse între 40-90% din mediile multianuale lunare. /Radio Reşiţa, http://www.radio-resita.ro/in-alerta

Teme similareCJ Timis se implică în rezolvarea situaţiei alimentării cu apă de la Sacoşul Turcesc Au conducte în pământ, prin care, poate, într-un final, va curge apa, dar nu au apă la robinet. Nu mai vorbim despre felul cum au fost montate aceste conducte prin satele Otveşti, Stamora Română şi Berini. Nu au fost respectați o serie de parametri, de la adâncime la acoperirea cu nisip a conductelor. Pe lângă chestiunile tehnice, elementul cel mai important îl reprezintă oamenii, comunitatea de acolo, care degeaba s-a bucurat când a văzut că „vine conducta” pe stradă... A fost doar o amăgire. Apa nu a venit, doar conducta. Apa vine numai atunci când plouă. Vorbim de trei sate dintr-o comună din Timiş, una răsărită, unde, însă, găleata sau hidroforul asigură porția zilnică de apă. Ori Dumnezeu...De un an trebuia să curgă apa la robineteCe s-a întâmplat acolo? E poveste lungă. Pe scurt... Proiectul de înființare a rețelei de alimentare cu apă a fost finanțat prin fonduri guvernamentale, cu 38 de miliarde de lei vechi. De la guvern nu au mai ajuns decât în jur de 8 miliarde de lei vechi la Sacoşu Turcesc. Inspectoratul de Stat în Construcții a întrerupt lucrările din zonă, după ce a constatat că firma TOSCAF nu a respectat proiectul lucrării, s-au descoperit mai multe nereguli, de la grosimea stratului de nisip până la adâncimea săpăturii şi altele. La sfârşitul lui octombrie 2011 au început lucrările. Proiectul „Înființare rețea de alimentare cu apă în localitățile Otveşti, Stamora Română, Berini, comuna Sacoşu Turcesc”, finanțat pe HG 577, în valoare de 38 miliarde lei vechi, a fost sistat de inspectorii Inspectoratului de Stat în Construcții. Rețeaua de apă este gata, doar pompele şi stația de tratare nu au fost făcute. Acestea urmau să fie instalate pe un teren al primăriei de lângă căminul cultural din satul Otveşti. Firma se judecă cu primăria acum. Cel mai important aspect e următorul: de un an, oamenii din cele trei sate trebuiau să aibă apă la robinet. Nu au!

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

13.03.2013

Marcel Mihoc: „Căutăm soluţii ca acest proiect în derulare să fie definitivat”Marcel Mihoc (foto), consilier județean şi preşedintele Comisiei de Urbanism din Consiliul Județean Timiş, spune că va analiza situația de acolo şi va încerca să o îndrepte, pentru că, spune acesta, comunitatea are de suferit. Asta deşi 577 e un program național, al guvernului, iar banii veneau direct de la minister, reprezentanții ministerului au ținut licitația, ei au avut diriginte de şantier. Consiliul Județean Timiş nu a avut puterea legală de a urmări nimic. „Putem face un memoriu către Ministerul Dezvoltării, prin care să prezentăm situația şi să dăm banii cu prioritate pentru acest proiect. O să încercăm, în urma acestor sesizări, să căutăm soluții legale în care să vedem care e situația, să vedem ce măsuri putem să luăm ca oamenii de acolo să beneficieze de aceste investiții. Voi cere primăriei, oficial, să-mi pună la dispoziție un raport vizavi de situația acestor investiții. Căutăm soluții ca acest proiect în derulare să fie definitivat – ori din fonduri ale consiliului județean, ori din fonduri ale comunității locale, ori posibile proiecte europene”, spune Marcel Mihoc.CJ Timiş îşi face corp de experţi pentru a urmări proiectele cu fonduri europeneMarcel Mihoc spune că se încearcă crearea unui corp de experți la nivelul Consiliului Judțean Timiş, pentru toate proiectele europene care se desfăşoară pe teritoriul județului. Diriginți de şantier, ingineri să aibă acces la informați, să poată participa la anumite faze ale lucrării, în aşa fel încât atunci când proiectul e gata să nu se trezească în situația în care nu mai poți să faci absolut nimic. „Să vedem despre ce este vorba la Sacoşu Turcsc. Dacă lucrarea nu este gata, dacă este o recepție parțială. Cu prioritate se plătesc proiectele care sunt în derulare sau proiectele recepționate sau plătite, în aşa fel încât arieratele statului să scadă. Normele metodologice impun ca prima dată, pe criteriul patru, cu prioritate să primească lucrările neplătite, plătesc lucrările de OG 7 sau 322, lucrările în curs de derulare în diverse faze determinante. Acest proiect ar putea intra în fazele de derulare”, spune Mihoc. /Ziua de Vest, http://ziuadevest.ro/actualitate/37834-cj-timi-se-implic-in-rezolvarea-situaiei-alimentrii-cu-ap-de-la-sacoul-turcesc-.html

ADMINISTRATIA BAZINALA DE APĂ OLT

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

13.03.2013

Teme de mediu Ziua Gărzii de Mediu sărbătorită la VâlceaZiua de 12 Martie reprezintă pentru comisarii Gărzii Naționale de Mediu un moment aniversar. Ea marchează înființarea Gărzii Naționale de Mediu ca instituție care aplică prevederile legale privind protecția factorilor de mediu. Această zi a fost marcată prin acțiuni de informare, conştientizare şi educație ecologică, desfăşurate la nivelul tuturor comisariatelor județene din țară. În acest sens, Comisariatul Gărzii de Mediu Vâlcea a organizat o serie de întâlniri cu elevii din şcolile vâlcene pentru a arăta semnificația datei de 12 martie. Scopul acestei zile este acela de promovare a unui mediu sănătos şi echilibrat ecologic, precum şi îmbunătățirea permanentă a factorilor de mediu şi implementarea normelor europene în activitatea de protecție a mediului. „Am organizat o acțiune, foarte importantă, spun eu, mergând la şcoli şi ținând o serie de prelegeri despre cu ceea ce înseamnă protejarea mediului, care este rolul şi importanța Gărzii de Mediu. Prin aceste întâlniri ne-am propus să facem în aşa fel încât toată lumea să conştientizeze că este important să avem, să facem şi să păstrăm curățenia şi să respectăm legislația în vigoare. Eu, împreună cu doamna comisar Turcu, cu domnul Ţăpuş şi directorul parcului Naționa Buila Vânturarița, am venit la Grupul Școlar Forestier şi le-am explicat elevilor ce înseamnă să protejezi mediul. De asemenea, le-am vorbit elevilor şi despre obținerea şi utilizarea energiilor nepoluante pentru om, pentru protecția mediului. Este vorba aici despre energia obținută din parcuri eoliene, ape geotermale, panouri fotovoltaice şi desigur energia hidraulică obținută prin intermediul cursurilor de ape”, ne-a declarat Ilie Amuzan, comisarul şef al Gărzii de Mediu Vâlcea. /Curierul de Râmnic, Http://Www.Ramnic.Ro/Articole/Ziua-Garzii-De-Mediu-Sarbatorita-La-Valcea-51642/2013-03-13

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57