20.11.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI20 noiembrie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

20.11.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................3

Teme ANAR..................................................................................................................4Brutarul cu 1.724 de obiecţii la Legea descentralizării.................................................4Teme similare...............................................................................................................5Descentralizare sau feudalizare?.................................................................................5Institutiile se descentralizeaza, sefii promoveaza. Cine urca in esalonul al doilea din Guvern dupa transferul subordonatilor in judete........................................................7Dragnea: Nu va fi concediat nimeni din ministere in urma descentralizarii, dar ministrii trebuie sa vina cu o reorganizare.................................................................10Discutie fracturoasa cu Chevron: Oficial, pana acum, gazele de sist nu au poluat apa................................................................................................................................... 12Teme de mediu...........................................................................................................19Raportul comisiei Rosia Montana va fi analizat de procurorii de la Parchetul General................................................................................................................................... 19

PRESA LOCALĂ............................................................................................................20ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET........................................................21

Teme ABA...................................................................................................................211913 – 2013: Un secol de ape....................................................................................21Sărbătoare la „Apele Române”..................................................................................21Teme similare.............................................................................................................22Liderul Agrana acuză controale la comandă..............................................................22

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI..................................................24Teme ABA...................................................................................................................24Inundație controlată pentru ecologizarea Crişului Repede, în Oradea......................24

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA...........................................25Teme similare.............................................................................................................25Apă şi canalizare: Străzile mai multor cartiere ale Băii Mari s-au transformat în şantiere......................................................................................................................25

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

20.11.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................27Teme similare.............................................................................................................27Cinci păstrăvari din Făgăraş vor primi finanţări europene de 500.000 de euro.........27Doripesco investeşte 200.000 de euro într-un program de promovare a consumului de peşte..................................................................................................................... 28Teme de mediu...........................................................................................................29Prin hatisul padurilor românesti................................................................................29Unul dintre amendamentele liberalului Dan Niţu la Noul Cod Silvic a trecut de Senat................................................................................................................................... 30

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................31Teme de mediu...........................................................................................................31Elevii din Geoagiu învață cum să protejeze apele......................................................31„ENERGIE VERDE” PENTRU INTERNATUL DIN ORĂŞTIOARA DE SUS..........................32GARDA ( DE MEDIU) NU MOARE. SE PREDĂ..............................................................32

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

20.11.2013

Teme ANARBrutarul cu 1.724 de obiecţii la Legea descentralizării

/Adevarul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

20.11.2013

Teme similareDescentralizare sau feudalizare?Guvernul a decis: nu vrem dezbateri, nu vrem amendamente, nu vrem tergiversǎri. Legea descentralizǎrii, aşa cum a fost ea scrisǎ la Ministerul Dezvoltǎrii Regionale şi Administraţiei Publice şi amendatǎ de liberali pe ici, pe colo, prin pǎrţile care dureau la buzunar, va fi adoptatǎ prin angajarea rǎspunderii Guvernului. Ca de obicei, s-a invocat timpul scurt, necesitatea intrǎrii în vigoare înainte de sfârşitul anului. Ce-i drept, dacǎ ne uitǎm la exemplul Legii referendumului, votatǎ în Camerǎ la 29 mai şi încǎ nepromulgatǎ la sfârşitul lunii noiembrie, vedem cǎ nici cea mai largǎ majoritate parlamentarǎ din istoria post-comunistǎ nu poate asigura adoptarea unei legi într-un orizont de timp predictibil, prin proceduri normale. Trebuie însǎ sǎ întrebǎm care era, la urma urmelor, graba. Guvernul promisese, ca principale obiective politice ale primului an de guvernare, modificarea Constituţiei şi regionalizarea. Primul fiind amânat sine die, din cel de-al doilea a rǎmas doar jumǎtate. Doar cǎ, în loc sǎ descentralizǎm cǎtre regiuni, transferǎm o parte a competenţelor Guvernului cǎtre judeţe. Dacǎ se vor înfiinţa vreodatǎ regiunile, vom avea nevoie de o nouǎ lege, care va transfera competenţe ale judeţelor cǎtre regiuni. În realitate, Legea descentralizǎrii produce o reîmpǎrţire a puterii între principalele partide ale coaliţiei de guvernǎmânt. În Guvern, raportul dintre PSD şi PNL era, cel puţin teoretic, unul paritar; la nivelul preşedinţilor consiliilor judeţene, raportul dintre cele douǎ partide este de aproximativ 2 la 1. Trebuie sǎ mai remarcǎm cǎ majoritatea domeniilor “descentralizate” se aflau în subordinea miniştrilor liberali sau conservatori (culturǎ, turism, agriculturǎ, muncǎ şi familie, sǎnǎtate, transporturi). Aşadar, prin descentralizare se obţine, ca efect colateral, consolidarea poziţiei dominante a PSD în administraţie – şi ǎsta pare a fi un motiv ce nu suportă amânare. Nu ne-am îngrijora prea tare cǎ pierd liberalii teren în faţa social-democraţilor. Dar proiectul care va deveni lege cuprinde o serie de prevederi cu consecinţe grave. În principiu, descentralizarea este bunǎ, dar feudalizarea nu. Deosebirea dintre cei doi termeni poate fi uşor scǎpatǎ din vedere: primul se referǎ la trans-ferul deciziei cǎtre comunitǎţi, al doilea la absolutizarea puterii unor conducǎtori locali. Din pǎcate, cam astea vor fi efectele legii. ICOMOS, organizaţie a UNESCO cu expertizǎ în domeniul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

20.11.2013

patrimoniului cons-truit, avertizeazǎ asupra imposibilitǎţii practice de a mai proteja clǎdirile de patrimoniu în faţa unor decizii ale consiliilor judeţene: “Responsabililor direcţiilor de cultură ce se vor afla în subordinea consiliilor judeţene nu li se prevede nici obligativitatea unui profil profesional din domeniul patrimoniului şi nici un mecanism de protecţie în faţa presiunilor politice locale”. Practic, aşa cum aratǎ Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, “consiliile judeţene vor avea voie sa declaseze monumentele din Lista Monumentelor Istorice, rolul Ministerului Culturii fiind pur formal”. L-am auzit pe Victor Ponta spunând cǎ nu-i problemǎ din moment ce monumentele din categoria A de patrimoniu rǎmân sub juridisdicţia Ministerului Culturii. Dar, dupǎ cum remarcǎ ICOMOS, “împărţirea monumentelor în clase valorice (A – naţională şi internaţională şi B – locală) va fi subordonată împărţirii pe criteriul naturii proprietăţii - publice sau private. Ori, dupǎ cum ştim, principalele probleme apar tocmai când e vorba de protejarea monumentelor aflate în proprietate privatǎ (a se vedea cazurile recente de demolǎri petrecute în Bucureşti). Legea “descen-tralizǎrii” instituţionalizeazǎ, de fapt, conflictul de interese, cǎci proiectele propuse de cǎtre consiliile judeţene vor fi avizate din punctul de vedere al patrimoniului cultural de cǎtre agenţiile din subordine. O situaţie similarǎ va apǎrea în urma transferului spre consiliile judeţene a competenţelor referitoare la protecţia mediului. Direcţiile judeţene vor emite toate avizele privind intervenţiile asupra mediului, inclusiv delimitarea şi administrarea ariilor naturale protejate. Cu alte cuvinte, avizul de mediu privind un proiect de genul exploatǎrii de la Roşia Montanǎ va putea fi acordat de cǎtre Direcţia Judeţeană Alba pentru protecţia mediului. Nu întâmplǎtor, în mǎsura în care au avut timp sǎ o facǎ, o serie de asociaţii profesionale (arhitecţi, cineaşti) au protestat împotriva unor prevederi ale legii care priveau domeniul lor de activitate. În plus, aşa cum este formulatǎ, legea nu va putea contribui la reducerea disparitǎţilor regionale privind calitatea serviciilor publice (sǎnǎtatea, învǎţǎmântul gimnazial şi altele). Dimpotrivǎ, în judeţele sǎrace calitatea acestora va fi şi mai precarǎ cǎci politicile guvernamentale de redistribuire a resurselor vor fi tot mai greu de pus în practicǎ. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/descentralizare-sau-feudalizare-318359.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

20.11.2013

Institutiile se descentralizeaza, sefii promoveaza. Cine urca in esalonul al doilea din Guvern dupa transferul subordonatilor in judete Sapte domenii-cheie - sanatatea, agricultura, cultura, mediul, tineretul si sportul, invatamantul preuniversitar si partial transporturi - se descentralizeaza, directiile de resort trecand din subordinea ministerelor in cea a autoritatilor locale. Guvernul isi asuma astazi raspunderea in Parlament pe legea descentralizarii. Pe cale sa ramana fara 14.000 de subalterni transferati, cu acte si bugete, in judete, sefii institutiilor de la Bucuresti, numiti politic, nu pleaca din Executiv, ci au inceput sa isi gaseasca deja posturi similare sau chiar functii mai inalte in esalonul al doilea al Guvernului. Un astfel de exemplu este Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Prin proiectul de lege a descentralizarii adoptat saptamana trecuta si pentru care Guvernul isi angajeaza marti raspunderea in fata Parlamentului, directiile judetene pentru protectia mediului trec in subordinea Consiliilor Judetene. Ministerul Mediului se angajeaza sa desfiinteze practic ANPM, care, in opinia vicepremierului Liviu Dragnea, cel care a gestionat descentralizarea, nu este decat o institutie paralela a ministerului.Inainte sa li se desfiinteze efectiv functiile, cei doi sefi ai ANPM, unul de la PSD si altul de la PNL, au fost promovati zilele trecute in pozitii de secretari de stat. Presedintele - Mihai Faca (PSD) - a fost numit de Victor Ponta secretar de stat la Ministerul Mediului, in subordinea Rovanei Plumb. Vicepresedintele - liberalul Horia Ion Irimia - a fost redistribuit pe o pozitie de secretar de stat la Ministerul Dezvoltarii, condus de Liviu Dragnea. Absorbtia ANRP in minstere incepe cu sefiiDizolvarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului a fost sugerata de Dragnea la finalul sedintei de Guvern in care s-a adoptat proiectul legii descentralizarii. Agentiile judetene pentru protectia mediului trec sub autoritatea consiliilor judetene si eu sper ca doamna ministru Rovana Plumb sa realizeze ceea ce a si afirmat, si anume sa absoarba Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, care practic este o institutie paralela a ministerului. Atributiile pe care acum le exercita Agentia Nationala de Protectia Mediului, doamna ministru Plumb intentioneaza sa le preia la minister, asa cum este in

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

20.11.2013

majoritatea tarilor europene, a spus vicepremierul. Modelul absorbirii institutiilor coordonatoare de la Bucuresti, ar urma sa se aplice, de la caz la caz, in situatiile in care agentiile guvernamentale raman practic fara obiect.Absorbtia ANRP in ministere a inceput cu sefii. Primul pas l-a facut vicepresedintele. Horia Ioan Irimie a fost eliberat din functie si numit secund la Ministerul Dezvoltarii pe 6 noiembrie, in locul lui Constantin Marius Banu, plecat la cerere pe 2 octombrie.Cine este Horia Irimia, demnitarul care multumeste partidului pentru functieHoria Irimia este sustinut de PNL, din partea caruia a si candidat la parlamentare, insa fara succes. Anul trecut, imediat dupa instalarea USL la guvernare a fost numit vicepresedinte al ANPM, cu rang de subsecretar de stat, functie pentru care a tinut sa multumeasca public partidului. Marcel Vela, Sorin Frunzaverde si ceilalti colegi liberali m-au sprijinit si am fost numit. Le multumesc colegilor!, scria Irimia pe pagina sa de internet in mai 2012, dupa numire.Liberalul Horia Irimia a intrat in campanie pentru un loc de deputat de Resita, insa a pierdut ramanand vicepresedinte ANPMNoul secretar de stat care a preluat coordonarea unitatii de politici publice si a centrului pentru situatii de urgenta a fost in anii '90 presedintele PNL Caras-Serverin, consilier municipal si apoi judetean, iar dupa 2004 vicepresedinte al CJ Caras-Severin. Dupa 2007, a fost sustinut de liberali secretar de stat la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, consdus la acea vreme de UDMR-istul Laszlo Borbely.Mihai Faca, de la CJ Prahova, la Ministerul MediuluiTransferul sau a fost urmat, inainte de ANPM sa ramana fara obiectul muncii, de cel al presedintelui institutiei. Mihai Faca , membru PDSR si apoi PSD cu vechime, a fost numit de Victor Ponta secretar de stat la Ministerul Mediului pe 12 noiembrie. Locul fusese eliberat in septembrie de Elena Dumitru.Promovat de PSD, cu sustinerea vicepresedintelui Mircea Cosma, sef al CJ Prahova, Faca a fost deputat in legislatura 200-2004, instalat in mai 2012 la sefia ANPM. Anterior promovarii in agentia guvernamentala a fost administrator public al judetului Prahova si consilier local la Ploiesti. De profesie inginer proiectant, noul secretar de stat de la Mediu este asociat in Hermes International Energy, o firma cu afaceri in energie care a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

20.11.2013

primit licenta ANRE de producere si de exploatare a energiei de la Centrala Electrica Fotovoltaica Paulesti, pentru care primeste subventii de la strat sub forma de certificate verzi.Permutari in Guvern. Secundul lui Sova trece la Ponta, Gerea ii inlocuieste pe oamenii lui VosganianDincolo de transferurile pentru salvarea unor sefi care riscau sa ramana fara functii la descentralizare, in linia a doua a Guvernului au fost facute recent alte cateva schimbari.Dupa schimbarea titularului de la Ministerul Economiei, liberalii lui Varujan Vosganian au fost inlocuiti cu liberalii lui Andrei Gerea. Astfel, Adrian Ciocanea a fost eliberat din functia de secretar de stat, in subordinea noului ministru fiind numiti Adrian Constantin Volintiru, pana recent sef al AAAS (ex-AVAS) si Virgil Daniel Popescu, adus din pozitia de vicepresedinte al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor. Adrian Constantin Volintiru este, din mai 2013, membru CA al Romgaz, cu beneficii de 20.000 de euro pe an. Pentru o scurta perioada in acest an a fost inclusiv presedinte CA al Postei Romane. LA AAAS a ajuns in noiembrie 2012 dupa o lunga perioada (2002-2008) in functii de conducere in grupul Rompetrol, cand acesta era controlat de omul de afaceri liberal Dinu Patriciu. Dupa o perioada la varful companiei farmaceutice Relad, a fost director general la compania Marine Resources Exploration International (Marexin), specializata in explorari in Marea Neagra si detinuta de acelasi Dinu Patriciu, ca in final sa conduca Vulcan Bucuresti, companie controlata de Grupul Energetic Tender al omului de afaceri Ovidiu Tender. Virgil Daniel Popescu , pe de alta parte, vine de la Restituirea Proprietatilor, dupa ce, in timpul guvernarii Tariceanu fusese promovat secretar de stat pentru Dialog Social la Cancelaria Primului-Ministru. O alta mutare vine in avanpremiera schimbarilor de organigrama de la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura al lui Dan Sova. Inainte de a primi, prin HG, in sedinta de joi a Guvernului, calitatea de ordonator principal de credite pentru proiecte de infrastructura de importanta nationala, si un secretar general in subordine, pe langa secretarul de stat, Sova a renuntat la secundul sau, Alexandru Nastase. Nici acesta nu pleaca insa din Guvern, fiind recuperat la Cancelaria Primului-Ministru unde a primit o functie de consilier de stat si un staff de demnitar. Alexandru Nastase a fost director general al Corpului de Control in

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

20.11.2013

guvernarea Adrian Nastase. De aici a plecat, in timpul guvernelor Tariceanu si Boc la propria firma de publicitate care a avut contracte cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe si Consiliul Judetean Dambovita, creand, printre altele, logo-urile DNA, DIICOT si ale mai multor summituri ale magistratilor care au avut loc la Bucuresti./Gandul, http://www.gandul.info/politica/institutiile-se-descentralizeaza-sefii-promoveaza-cine-urca-in-esalonul-al-doilea-din-guvern-dupa-transferul-subordonatilor-in-judete-11700304/Time4news, http://www.time4news.ro/administrativ/institutiile-se-descentralizeaza-sefii-promoveaza-cine-urca-in-esalonul-al-doilea-din-guvern-dupa-transferul-subordonatilor-in-judete.html

Dragnea: Nu va fi concediat nimeni din ministere in urma descentralizarii, dar ministrii trebuie sa vina cu o reorganizareVicepremierul Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltarii Regionale, a precizat marti ca in urma procesului de descentralizare nu va fi concediat nimeni din ministere, angajatii urmand sa ramana in aceleasi posturi, dar intr-o institutie care va fi in subordinea alteia. Dragnea a mai spus ca, in acelasi timp, ministrii trebuie sa vina cu o reorganizare a ministerelor pe care le conduc. Nu va fi concediat absolut nimeni, este extrem de important sa facem precizarea asta. Ramn tot in aceleasi posturi, dar la o institutie care va fi in subordinea altei institutii in jur de 14.000 15.000 de oameni. Dar toti cei care vor munci in institutiile descentralizate vor ramne cu acelasi drepturi salariale, cu toate drepturile pe care le-au avut cstigate pna acum si fara sa fie pusa problema instabilitatii pentru cineva, a precizat Dragnea la Palatul Parlamentului. Cu toate acestea, Dragnea spune ca ministrii trebuie sa vina cu o reorganizare a ministerelor pe care le conduc. Am inteles ca d-na ministru Rovana Plumb intentioneaza, si eu o sustin, sa desfiinteze Agentia de Protectia Mediului si sa preia la minister aceste atributii pentru ca in fapt aceasta agentie, cnd a fost infiintata, a creat o structura paralela cu ministerul. in practic, nu e nevoie de aceasta agentie, ca ceea ce face aceasta agentie, cu cheltuieli suplimentare, poate sa faca foarte simplu ministerul. (...) Ce vor face ceilalti ministri, cu agentiile care se subtiaza, vom vedea in perioada urmatoare, pentru ca fiecare ministru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

20.11.2013

va trebui sa vina cu o reorganizare a ministerului, dar nu am auzit sa aiba loc o diminuare a personalului. Dar vom vedea, nu face obiectul acestei legi, a explicat Dragnea. Potrivit acestuia, legea nu se refera la ce se intmpla cu agentiile nationale, ci ce se intmpla cu institutiile care se descentralizeaza. Cei care sunt sefi acum la institutiile judetene care se descentralizeaza ramn in continuare, a adaugat vicepremierul. Intrebat despre Ministerul Agriculturii, vicepremierul a aratat ca in fiecare judet au fost oprite aproximativ de 12 persoane pentru Inspectoratul semintelor si Agentia Fitosanitara, restul urmnd sa ramna la Directia Agricola care se comaseaza cu o serie de institutii locale de resort, respectiv cu Casa Agricola, formnd o institutie noua. Referindu-se la bugetul pentru anul viitor, Dragnea a aratat ca intr-o anexa de la aceasta lege sunt prevazute pe coloane distincte la fiecare minister, pentru fiecare judet in parte, numarul de posturi care va ramne in institutia care se descentralizeaza, sumele aferente pentru cheltuielile de personal, precum si sumele aferente pentru cheltuielile cu bunurile si serviciile, asa cum au fost prevazute in 2013 proportional. /AGERPRES, http://www1.agerpres.ro/politica/2013/11/19/dragnea-nu-va-fi-concediat-nimeni-din-ministere-in-urma-descentralizarii-dar-ministrii-trebuie-sa-vina-cu-o-reorganizare-17-19-12/Hotnews, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16055520-liviu-dragnea-nu-concediat-nimeni-din-ministere-urma-descentralizarii-dar-ministrii-trebuie-vina-reorganizare.htm

Discutie fracturoasa cu Chevron: Oficial, pana acum, gazele de sist nu au poluat apaThomas Holst, managerul Chevron pentru Romania, nu pare genul de om cu care sa te intalnesti usor, in ciuda faptului ca are cateva interviuri acordate. Insa eu l-am intalnit. Asa ca n-am ratat ocazia sa-l invit la un dialog despre fracking si riscurile lui. A acceptat pe loc, mai ales ca a vazut textul in care invitam Chevron-ul la microfon. De acelasi autorPe acest blog am scris de doua ori despre gazele de sist. Prima data eram novice si neincrezator, a doua oara, dupa ce mai studiasem, eram oarecum iritat de lipsa de raspunsuri la unele intrebari. Amicii de pe Facebook au vazut intrebarile si au polemizat.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

20.11.2013

Asa ca ma trezesc cu un telefon de la producatorul emisiunii mele si directorul de programe TV Neptun, Sorin Lucian Ionescu, care m-a luat scurt: Vine Thomas Holst la o emisiune la noi. I-am povestit de tine si de intrebarile tale. E dispus sa discute cu tine. Tu? Raspunsul a fost: Asa ceva nu se rateaza.Uite asa, m-am trezit fata in fata cu managerul Chevron - Romania. Am schimbat carti de vizita si s-a aratat oarecum surprins de faptul ca sunt preot, jurnalist, blogger si inginer. I-am aratat textele si a zambit vazandu-si poza. I-am explicat ca dupa ce m-am documentat mai bine si am vazut interviurile acordate deja, as vrea niste lamuriri, pentru adevarul.ro, mai ales ca tacerea, pe subiectele delicate si manifestate in strada, poate fi nociva, provocand pareri unilaterale, asemenea sectarizarii credintei. A acceptat imediat sa raspunda, dar neavand timpul necesar pentru a realiza un interviu pe loc, mi-a propus varianta de intrebari pe e-mail. Am acceptat, i-am trimis intrebarile, iar dupa cateva zile aveam raspunsurile in mail (cam laborioase, dupa mine). Iata-le integral, mai jos. Concluziile va apartin.Opinia publica este framantata pe tema exploatarii argilelor gazeifere din pricina unor acidente ce au cauzat probleme de mediu. Pe Internet se gasesc date despre aceste situatii, care fundamenteaza protestul si neincrederea cetatenilor. Cum vede compania Chevron aceste accidente? Care sunt explicatiile dvs.?Thomas Holst, Country Manager Chevron Romania Exploration and Production (T. H.) : Fracturarea hidraulica este utilizata de peste 60 de ani (inca din anii '40), in mai mult de doua milioane de sonde din intreaga lume. In Statele Unite, 90% dintre sondele de petrol si gaze au fost supuse fracturarii pentru a stimula productia. Astfel, fracturarea hidraulica a fost folosita in peste 1,1 milioane de puturi din SUA. Agentia de Protectie a Mediului (EPA) din Statele Unite a declarat ca nu exista nicio legatura intre poluarea apelor subterane si utilizarea fracturarii hidraulice. Asadar, nu este vorba despre 1.000, nici de 10.000, nici macar de 100.000, ci de peste 1 milion de sonde.O serie de rapoarte realizate de autoritati independente si experti in domeniu au descoperit, dupa analize indelungate,ca nu exista nicio legatura intre contaminarea apelor subterane si fracturarea hidraulica.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

20.11.2013

Mai mult decat atat, aparitia metanului in puturile de alimentare cu apa din zona Pennsylvania este un aspect bine cunoscut. Recent, au fost publicate o serie de studii care prezinta argumente stiintifice pentru acest fenomen. U.S. Geological Survey (Serviciul Geologic al SUA) a publicat la sfarsitul lunii iunie, un raport care a identificat niveluri detectabile de metan in 30% din puturile de apa din care au fost colectate probe, intr-o zona in care nu avusese loc niciun foraj. http://energyindepth.org/marcellus/usgs-finds-methane-in-pa-water-unrelated-to-drilling/Un alt studiu publicat de National Ground Water Association (Asociatia Nationala a Apelor Subterane) in revista lor Groundwater a constatat urmatoarele: Testarea a 1.701 puturi de alimentare cu apa din nord-estul Pennsylvaniei a demonstrat ca metanul este omniprezent in apa subterana si nu prezinta corelatii cu extractia gazelor naturale din argilite. http://www.ngwa.org/Media-Center/press/2013/Pages/2013-05-24-groundwater-.aspxEnergy In Depth analizeaza un studiu recent efectuat de Duke, care concluzioneaza ca: practic, cercetatorii au gasit metan in toate puturile de apa din care au luat probe, indiferent de apropierea lor fata de sondele de gaze naturale. Se sugereaza apoi ca aceste concentratii de metan pot fi legate de sondele din campul Marcellus, insa testararile realizate dinaintea forajelor (efectuate de U.S. Geological Survey), in exact aceeasi regiune a statului,au contrazis direct aceasta afirmatie. Nu este intamplator ca inca nu exista dovezi ca fluidele de fracturare hidraulica ar migra din adancime si ar contamina stratele acvifere. http://energyindepth.org/national/four-things-to-know-about-duke-study-2/Chevron va prevala probe de apa subterana din zonele inconjuratoare amplasamentelor sale. Acestea se colecteaza inainte de inceperea forajelor si se testeaza pentru a detecta prezenta hidrocarburilor si a anumitor substante chimice. Dupa finalizarea sondei se vor strange noi mostre de apa, urmand ca acestea sa fie analizate. Prin compararea probelor, putem monitoriza conditiile de calitate a apei inainte si dupa incheierea activitatii. SUA, Polonia, Spania, Canada, Australia, Marea Britanie, China si multe alte tari investesc deja milioane de euro pentru a explora si exploata gazul natural din

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

20.11.2013

argilite. Compania noastra este de parere ca prin accesul la informatii concrete si corecte despre cum functioneaza procesele de explorare si exploatare, din ce in ce mai multi oameni vor intelege ca gazul natural din argilite reprezinta o oportunitate pentru a obtine securitate energetica, pentru a crea locuri de munca si a dezvolta o energie cu ardere curata, intr-un mod sigur si responsabil.Compania Chevron se descrie ca utilizand tehnologii foarte noi si foarte sigure (de ex. puturi securizate cu multiple straturi de beton s i otel). Concret, la cate dintre sonde ati avut incidente de mediu legate strict de tehnologia de fracking (contaminari apa, sol sau aer)? T. H.: Cultura noastra influenteaza tot ceea ce facem si ne straduim sa actionam de fiecare data in mod corect. De aceea, angajatii nostri au dreptul si obligatia de a opri activitatea de lucru in cazul in care observa o problema la echipamentele sau utilajele folosite. Chiar daca se dovedeste a fi o alarma falsa, angajatului nu i se aplica nicio sanctiune. Aceasta Excelenta Operationala si regulile stricte de siguranta sunt motivul pentru care am devenit compania cu cea mai scazuta rata a accidentelor de munca in randul liderilor din industrie. In general, sondele au minim patru straturi de otel si trei de ciment - cu o grosime intre 10 si 14 mm a straturilor de otel si intre 35 si 76 mm a celor de ciment. Pe langa aceasta bariera tehnologica, exista si una naturala care impiedica fluidul de fracturare sa contamineze apele subterane. Este important sa stim ca, intre panza freatica, adica apa potabila (aflata la max. 300 m adancime), si aceste roci argiloase din care sunt extrase gazele (aflate la aprox. 3000-4000 m adancime), exista multe straturi de roci impermeabile care asigura practic o bariera de netrecut. Astfel, pana in prezent, nu a existat nici un caz documentat oficial in care resursele de apa potabila sa fi fost contaminate in urma operatiunilor de fracturare hidraulica. S-a spus ca tehnologia de fracking nu este chiar asa de noua, ca ea se foloseseste si in tehnologiile de extractie zis clasice. Exista riscuri mai mari de accidente in cazul facking-ului orizontal decat la fracking-ul vertical? T. H.: Fracturarea hidraulica este o tehnologie de incredere care se utilizeaza in explorarea petrolului si gazelor inca din anii 1940, in peste doua milioane de sonde din lume, inclusiv din Romania. Aceasta imbinare a celor doua tehnologii are un impact

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

20.11.2013

redus asupra mediului deoarece, in etapa de dezvoltare pot fi forate mai multe puturi orizontale de pe aceeasi platforma. Astfel, este nevoie o suprafata mai mica de teren, mai putine platforme si mai putine drumuri. De exemplu, de pe aceeasi platforma pot fi forate pana la maximum 16 puturi orizontale. Totodata este important sa mentionam ca terenul utilizat este protejat si restaurat imediat dupa ce operatiunile de foraj sunt finalizate.Un alt subiect care inflameaza spiritele il constituie substantele folosite in fracking. Pe site-ul Chevron am vazut o lista cu aceste substante, unele dintre ele fiind catalogate ca fiind cancerigene sau radioactive. Au ele avizele necesare pentru a fi folosite? Se folosesc in fracturare si alte substante, care nu se fac publice, cum sustin alte date de pe Internet? Daca da, din ce motive nu se fac publice? T. H.: Fluidul utilizat in fracturarea hidraulica este de obicei un amestec de 99,5% apa si nisip (sau particule artificiale de marimea nisipului denumite propanti ) si 0,5% aditivi. Aditivii utilizati variaza in functie de caracteristicile specifice ale formatiunii geologice dezvoltate. Ei sunt similari celor folositi in articole de uz casnic, precum antiperspirante, produse de colorare a parului sau de curatenie. Acesti aditivi sunt adaugati pentru a imbunatati eficienta fracturarii. Ei reduc frecarea, ingroasa apa care transporta nisipul, previn dezvoltarea bacteriilor si corodarea conductelor. Pot sa va dau exemplu cativa aditivi si modul in care ei sunt folositi in viata noastra de zi cu zi:Mai este important sa atragem atentia asupra concentratiilor extrem de scazute in care acesti aditivii se regasesc in fluidul de fracturare. Totusi, in Romania, Chevron se afla in faza de explorare. In Dobrogea au loc studiile geofizice 2D, iar in judetul Vaslui, compania noastra va realiza, in anul 2013, exclusiv activitati de explorare. Avand in vedere faptul ca ne aflam in faza de explorare, Chevron nu a aplicat pentru obtinerea permisului necesar in cazul folosirii fracturarii hidraulice deoarece aceasta metoda nu se foloseste in explorare. In cadrul acestei etape, compania noastra urmareste sa identifice caracteristicile formatiunilor geologice existente. Fluidul de fracturare si aditivii din compozitie se stabilesc in functie de rezultatele analizei geologice.Chevron sustine dezvaluirea aditivilor chimici utilizati in fracturarea hidraulica. In SUA, dezvaluim voluntar aceste informatii publicului prin FracFocus.org si vom fi la fel de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

20.11.2013

transparenti in ceea ce priveste activitatile noastre in Europa. Aici vom publica lista aditivilor chimici utilizati in procesul de fracturare hidraulica printr-un site al OGP(Asociatia Internationala a Producatorilor de Petrol si Gaze - International Association of Oil and Gas Producers) numit NGS FACTS ( www.ngsfacts.org). Daca vizitati websitul de mai sus acum, puteti descarca o lista cu informatii pe care le-am oferit voluntar si in care sunt detaliati aditivii utilizati in fracturarea hidraulica a putului Z1 din Polonia. Aceasta a fost finalizata cu succes si fara incidente in luna iulie a acestui an.Un punct sensibil al tehnologiei de fracking este cantitatea mare de apa utilizata. Stim insa ca apa se foloseste si la exploatarea hidrocarburilor conventionale. Comparativ cu aceasta situatie, care este diferenta de cantitate intre apa din fracking si cea din injectia clasica? De unde procurati cantitatile necesare? T. H.: In faza de explorare, necesarul de apa este de 1.500 m . De exemplu, irigarea unui hectar de rapita necesita 600 m de apa. Putem spune ca necesarul de apa este acelasi cu irigarea a 2,5 hectare de rapita, aceasta fiind de altfel aproximativ aceeasi suprafata necesara forarii unei sonde de explorare. O sonda obisnuita de gaze naturale din argilite necesita, in faza de exploatare, 10.000 - 20.000 metri cubi de apa pentru instalare, forare si finalizare. Aceasta echivaleaza cu volumul a patru-opt bazine de inot olimpice. Desi este o cantitate de apa considerabila, ea este mult mai redusa comparativ cu consumul general de apa din regiune si cu alte surse de energie. Volumul de apa proaspata consumata in procesul de fracturare hidraulica depinde de volumul de apa de retur produs din activitatile de fracturare din apropiere. De aceea, principalul obiectiv al companiei Chevron este sa reutilizeze apa ori de cate ori este posibil in operatiunile de fracturare. Procentul de apa care revine la suprafata depinde de proprietatile geologice ale argilelor gazeifere, de cantitatea de apa pe care acestea o retin si dimensiunea fracturilor create. In cadrul operatiunilor de explorare si exploatare, deciziile cu privire la consumul de apa sunt bazate pe recomandarile autoritatilor locale si sunt strict stipulate in permisul referitor la gestionarea apei. Acest permis este emis pentru fiecare put in parte tocmai pentru a reduce posibilele interferente cu nevoile de apa ale comunitatii

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

20.11.2013

locale. In Romania, cantitatea de apa necesara va fi cumparata de la un distribuitor autorizat, conform indicatiilor Administratia Bazinelor de Apa.Ce se intampla cu solutiile de fracking, dupa epuizarea zacamantului gazeifer? Raman in straturile din subsol sau sunt recuperate total? Daca raman in subsol, creste riscul de mediu odata cu trecerea timpului? T. H.: Asa cum am spus si mai sus, fluidul utilizat in fracturarea hidraulica este de obicei un amestec de 99,5% apa si nisip (sau particule artificiale de marimea nisipului denumite propanti) si 0,5% aditivi. Aditivii folositi variaza in functie de caracteristicile specifice ale formatiunii geologice dezvoltate. Ei sunt similari celor utilizati in articole de uz casnic, precum antiperspirante, produse de colorare a parului sau de curatenie. Aditivii revin la suprafata odata cu apa de retur care se acumuleaza in procesele de forare si fracturare. Aceasta apa este tinuta temporar in iazuri special amenajate sau in cisterne portabile. Cu ajutorul acestor solutii de contentie se reduce riscul deversarilor accidentale in mediu sau infiltratiilor in acviferele de suprafata. Din cauza presiunii utilizate in cadrul fracturarii hidraulice, in timpul primelor saptamani de la inceperea productiei, un procent mare din apa folosita se va intoarce la suprafata. Aceasta apa uzata, reziduala, poate fi reciclata in cantitati mari pentru refolosire. Atunci cand reciclarea nu mai este posibila, apa ramasa este transportata la statii autorizate pentru depozitare. In Statele Unite, evolutia tehnologica ne-a permis sa reciclam pana la 90% din apa utilizata, iar in anumite cazuri procentul a atins chiar 100%. Este important sa mentionam ca fluidul care ramane in subsol dupa terminarea operatiunilor nu poate sa treaca nici de bariera tehnologica si nici de cea naturala (aflata la aprox. 3000-4000 m adancime), acestea impiedicand fluidul de fracturare sa ajunga la apele subterane (aflate la max. 300 m adancime).Chevron va raporta permanent Statului Roman toate datele privind stadiile procesului de explorare/exploatare din perimetrele concesionate? Dar catre populatie, ce veti raporta? T. H.: Pentru noi este important sa obtinem increderea publicului in activitatile noastre. Parteneriatele pe care le dezvoltam cu partile interesate au un rol central in modul in care ne desfasuram activitatea, iar comunicarea este cheia acestei colaborari. Intelegem ca oamenii din comunitati si alte parti interesate au intrebari de pus si preocupari cu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

20.11.2013

privire la orice activitate industriala. Ne-am angajat sa raspundem tuturor preocuparilor exprimate, prin consultari frecvente cu persoanele interesate de la toate nivelurile. Transparenta provine dintr-un dialog deschis, reciproc si rational, bazat pe date stiintifice si tehnice. Astfel, suntem determinati sa comunicam deschis si transparent cu comunitatile locale, pentru a explica mai bine beneficiile gazelor naturale din argilite, precum si masurile pe care le luam pentru a evita riscurile implicate. Suntem hotarati sa ascultam preocuparile grupurilor si indivizilor interesati si suntem pregatiti sa initiem o serie de activitati pentru a-i ajuta sa inteleaga mai bine ce inseamna forajul pentru a explora gazele naturale din argilite. Suntem increzatori ca odata ce vom oferi acces la informatii concrete si corecte si vom prezenta analize si date stiintifice cu privire la acest proces, mult mai multe persoane vor intelege ca gazele naturale din argilite reprezinta o sursa de energie curata si o oportunitate pentru o viata mai buna. La nivel global, s-a dovedit ca dezvoltarea si productia de gaze naturale din formatiuni argiloase poate fi realizata intr-un mod sigur si responsabil fata de mediu. Chevron va continua dialogul cu publicul, comunitatile si autoritatile locale cu privire la proiectele sale. Totodata, Chevron isi reitereaza angajamentul de a fi un partener responsabil pentru Romania, de a asigura o discutie bazata pe date stiintifice si de a prezenta oportunitatile de dezvoltare a potentialului de resurse energetice ale Romaniei, care ar putea duce la o crestere economica, ar putea crea de locuri de munca si ar putea imbunatati securitatea energetica a tarii. /Adevarul, http://adevarul.ro/tech/stiinta/discutie-fracturoasa-cuchevron-oficial-acum-gazele-sist-nu-poluat-apa-1_528a68d6c7b855ff560e93f8/index.html

Teme de mediuRaportul comisiei Rosia Montana va fi analizat de procurorii de la Parchetul General Sesizarea a fost inregistrata, iar raportul a fost dat in lucru la Sectia de urmarire penala si criminalistica, potrivit sursei citate. Liderul grupului PSD din Senat, Ilie Sarbu a declarat, marti, in cadrul dezbaterilor privind Rosia Montana, ca toti cei implicati si care au dat semnaturi in mod abuziv si ilegal in cazul acestui proiect nu vor avea sarbatori linistite , raportul comisiei parlamentare fiind

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

20.11.2013

deja trimis la Parchetul General. Comisia parlamentara speciala a respins, pe 11 noiembrie, proiectul de lege privind exploatarea de la Rosia Montana adoptat de Guvern. Si Senatul a respins, marti, proiectul de lege in forma transmisa de Guvern. Comisia speciala afirma, in raportul la acest proiect, ca sunt posibile incalcari ale legislatiei in vigoare pe parcursul exploatarii. Comisia atrage atentia asupra unor posibile incalcari ale legislatiei in vigoare pe parcursul derularii proiectului de exploatare miniera de la Rosia Montana. De aceea, Comisia va inainta prezentul raport autoritatilor competente cu scopul asigurarii legalitatii integrale a proiectului Rosia Montana si investigarii, acolo unde este cazul, a faptelor presupus ilegale, se arata in conzluziile raportului. Comisia a mai apreciat ca afirmatiile lui Stefan Marincea, audiat in calitatea sa oficiala de la acel moment, de director al Institutului Geologic al Romaniei (IGR), alaturi de declaratiile angajatilor IGR, care au facut parte din echipa trimisa pentru cartografierea zonei unde umeaza sa se desfasoare proiectul minier, sunt extrem de grave si trebuie investigate de catre institutiile judiciare. In calitate de director general al IGR, Stefan Marincea a fost audiat, pe 8 octombrie, la Comisia speciala pentru proiectul de la Rosia Montana din Parlament, el criticand proiectul de exploatare miniera, spunand ca este de nota cinci si ca ar trebui modificat substantial si adaptat la practicile europene. Marincea a fost intrebat de catre presedintele Comisiei Rosia Montana, Darius Valcov, despre faptul ca Institutul Geologic Roman a dat un aviz favorabil pentru acest proiect atunci cand institutul era condus de un alt director general.

E un fals grosolan, e o situatie penala din partea fostului director general. Parchetul s-a autosesizat, a precizat Marincea. Sustin cu argumente stiintifice ca modul de prezentare a analizelor de catre companie este viciat. Nu este un organism al statului roman care sa verifice aceste analize. (...) S-a vorbit de absenta faliilor, un predecesor al meu care a semnat ca nu exista falie. In trei harti ale companiei sunt burdusite de falii. Am freatic si falii, nu pot sa pun deseuri periculoase, a mai declarat Marincea la comisie. Totodata, el a spus ca proiectul nu este in avantajul statului roman, presupunand costuri uriase dupa exploatare. Stefan Marincea a fost demis ulterior din functia de director general al Institutului Geologic al Romaniei. /Romania TV, http://www.romaniatv.net/raportul-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

20.11.2013

comisiei-rosia-montana-va-fi-analizat-de-procurorii-de-la-parchetul-general_109686.html/Realitatea, http://www.realitatea.net/raportul-rosia-montana-analizat-de-sectia-de-urmarire-penala-a-parchetului-general_1320650.html/Gandul, http://www.gandul.info/stiri/raportul-rosia-montana-analizat-de-sectia-de-urmarire-penala-a-parchetului-general-11707845/Hotnews, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16055998-raportul-rosia-montana-analizat-sectia-urmarire-penala-parchetului-general.htm/Zf, http://www.zf.ro/eveniment/raportul-rosia-montana-analizat-de-sectia-de-urmarire-penala-a-parchetului-general-11707827

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABA 1913 – 2013: Un secol de ape/Ceahlăul, http://zch.ro/?p=35494

Sărbătoare la „Apele Române”De curând, s-a împlinit un secol de la înființarea primului departament de ape din România. Cu această ocazie, Administrația Națională „Apele Române” a organizat un eveniment pentru omagierea întregii activități de gospodărire a apelor. La aniversarea de la Palatul Parlamentului au fost prezenți oameni politici şi invitați de seamă, printre care şi fostul preşedinte al României Ion Iliescu, Petre Roman, Rovana Plumb – ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Matthijs van Bonzel – ambasadorul Olandei la Bucureşti, Vasile Pintilie- directorul general al Administrației Naționale „Apele Române” şi alți demnitari. În prezent, Administrația Națională „Apele Române”, este o instituție publică de interes național, care are în subordine 11 administrații bazinale, Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, precum şi Exploatarea Complexă Stânca

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

20.11.2013

Costeşti. În cifre, Administrația Bazinală de Apă Siret înseamnă o suprafață de 28.116 kilometri pătrați, 735 de cursuri de apă codificate, cu o lungime a rețelei hidrografice de 10.415 km, 16 acumulări, cu un volum total de peste 210 milioane metri cubi, 52 de îndiguiri însumând 249,63 de kilometri, 96 de apărări de maluri, cu o lungime de 104,45 kilometri, 110 regularizări de albii cu o lungime de 321,63 de kilometri, şi 3 derivații cu o lungime de 21, 76 de kilometri. „Dincolo de cifre, Administrația de Apă Siret înseamnă devotament, profesionalism şi compasiune pentru semeni. În semn de recunoştință, mulțumim tuturor celor care şi-au adus, şi îşi aduc aportul în domeniul gospodăririi apelor”, a subliniat inginer Emil Vamanu, director la Administrația Bazinală de Apă Siret. /Ziarul Ceahlăul, http://ziarulceahlaul.ro/sarbatoare-la-apele-romane/

Teme similareLiderul Agrana acuză controale la comandă* Fabrica a fost amendată din cauza canalizării comunității* Primăria a declarat lucrările drept prioritate zero, muncitorii stau şi…aşteaptă* «Nimeni nu se implică în rezolvarea problemei, ca preşedinte de sindicat nu-i cunosc pe parlamentari decât din fotografiile din perioada alegerilor », spune Mircea GăinăAgrana, firma care în mod direct sau indirect reprezintă o sursă de venit pentru aproximativ 10.000 de locuitori din zona Romanului, pare a fi în ultima vreme ținta unor « lovituri sub centură » aplicate cu nonşalanță de angajații statului care, deşi cunosc foarte bine situația reală din teren, nu ezită să-şi etaleze puterea de a sancționa, ca de obicei, investitorul privat, bun doar ca plătitor de taxe şi impozite. În urma unui control al celor de la Garda Națională de Mediu efectuat, coincidență sau nu, odată cu vizita în județ a ministrului mediului, Rovana Plumb, fabrica din Roman a fost amendată cu 40 000 de lei pentru nereguli care țin de fapt de utilizarea aceleaşi rețele de canalizare cu cea folosită de locuitorii cartierului din jurul fabricii. Pentru a nu fi acuzați că îi ținem partea investitorului privat ce poluează ținem să precizăm faptul că amenda aplicată de cei de la mediu este dată pentru că analizele de laborator arată că apa reziduală depăşeşte normele legale admise în ceea ce priveşte concentrațiile de poluanți, fapt care este real. Dar real este şi faptul că, după investiții mari în retehnologizare, fabrica

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

20.11.2013

se poate lăuda cu faptul că nu mai reprezintă un pericol real pentru mediu, iar depăşirile valorilor admise se datorează numai poluării provocate de apa din canalizarea ce vine de la utilizatorii din comunitatea din jur. O soluție simplă şi la îndemâna celor de la fabrica de zahăr de a scăpa de sancțiunile date de cei de la mediu ar fi aceea de a bloca țeava ce deversează pe teritoriul lor dejecțiile comunității locale.« Noi nu dorim ca de sărbători locuitorii acestui cartier să nu aibă unde deversa apele reziduale » a precizat liderul sindicatului FZR, Mircea Găină, care de data aceasta face front comun cu conducerea societății. Liderul de sindicat este conştient de faptul că inerția birocratică poate duce la închiderea fabricii şi la lăsarea fără sursă de venit a peste 600 de oameni, iar grija față de comunitatea locală manifestată până acum de societatea Agrana mai permite coabitarea în acest compromis păgubos doar pentru cel găsit vinovat de inspectorii de la mediu. Conform contractului încheiat cu ApaServ, Agrana preia apele menajere de la Asociația nr. 25, Caremil Impex (cămine), casele de pe străzile Fabricii, Rândunelelor, Energiei, Turturelelor, S.C. Caremil SRL, Colegiul Tehnic Danubiana, Şcoala Specială, S.C. Beta Agri SRL şi de la locuințele sociale din subordinea Consiliului Local din strada Fabricii.Toate forțele pe loc… repausPrimarul Romanului, Laurențiu Dan Leoreanu, a precizat, în conferința de presă susținută ieri, că racordarea cartierului Danubiana la rețeau proprie de canalizare reprezintă prioritatea zero în acest moment şi că, în zonă, au fost mobilizate importante forțe de lucru care au drept obiectiv terminarea urgentă a acestor lucrări, conştient de faptul că presiunile puse asupra fabricii pot duce oricând la blocarea canalizării. Împreună cu Mircea Găină, liderul de sindicat FZR am mers, marți în jurul prânzului, pe terenul concesionat de fabrică autorităților locale pentru construcția stației de pompare ape uzate. În afara vântului rece ce « fugărea » frunzele uscate căzute pe câmp nimeni nu deraja acustic zona care ar fi trebuit să fie un furnicar de hărnicie. Ţevile ceramice ce urmează a forma canalizarea erau frumos stivuite, iar un excavator era parcat regulamentar fără a polua aerul rece de toamnă. Într-un microbuz se aflau mai mulți muncitori în veste reflectorizante, care aşteptau, după spusele unuia dintre ei, sosirea unui topometrist care să le indice cotele pentru a şti cum trebuie săpat. Şi uite aşa am

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

20.11.2013

aflat că prioritatea zero a comunității din cartierul Danubiana a început cu un relaxant repaus.Stația de epurare a fabricii, o investiție de 3,5 milioane de euroCă vorbele celor din conducerea fabricii Agrana din Roman nu sunt doar vorbe în vânt atunci când se referă la un mediu curat ne-am convins când am vizitat noua stație de epurare, ce va fi inaugurată cel mai probabil în prima săptămână din luna decembrie. O investiție de peste 3,5 milioane de euro va fi supusă probelor tehnologice în cel mai scurt timp, iar după debranşarea cartierului de la rețeua de canalizare a fabricii va fi pusă în funcțiune. Lucrările sunt impresionante prin dimensiune şi tehnologia folosită, iar apa ce va trece de această stație va fi deversată în albia Moldovei, poate mai curată decât atunci când a fost preluată în procesul tehnologic. «Noi chiar o aşteptăm pe doamna Rovana Plumb şi o rugăm să vină pentru a a vedea realitatea din teren », ne-a spus Mircea Găină în timp ce prezenta bazinele noi stații de epurare a fabricii care, din păcate nu va putea folosită imediat după efectuarea probelor tehnologice, dacă autoritățile locale nu acționează prompt pentru realizarea noii canalizări. Presiunea pusă de cei veniți în control duce la crearea unei stări de tensiune aşa cum declara liderul de sindicat : « Probabil că aceste controale vin la comandă. O societate care merge bine şi respectă cu strictețe legea şi dă de lucru la aproape 700 de oameni este mereu în vizorul organelor de control. Preşedintele Consiliului Județean este din Roman, la fel ca şi prefectul județului şi ca mulți dintre parlamentarii nemțeni, pe care, din păcate, îi vedem doar în perioada alegerilor, iar acum nu se implică în rezolvarea acestei probleme sociale a locuitorilor acestui cartier. Ca preşedinte de sindicat nu-i cunosc pe parlamentari decât din fotografiile din perioada alegerilor». /Ziarul Ceahlăul, http://ziarulceahlaul.ro/liderul-agrana-acuza-controale-la-comanda/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

20.11.2013

Teme ABAInundație controlată pentru ecologizarea Crişului Repede, în OradeaÎntr-o singură zi, pe Crişul Repede a curs mai multă apă decât într-o săptămână. Debitul râului a crescut de 9 ori pe porţiunea care traversează Oradea, în condiţiile în care în zonă nu a plouat de câteva zile. Situaţia are o explicaţie cât se poate de... ecologică: autorităţile au dat drumul barajelor din amonte ca valul de apă să cureţe albia râului de vegetaţia crescută peste vară. Barajul de la Tileagd a fost deschis marţi, la ora 11, când un volum mare de apă a pornit spre Oradea. Ridicarea nivelului râului nu s-a făcut brusc, pentru că specialiştii au vrut să fie siguri că acţiunea nu va produce pagube colaterale. Dacă dimineaţă bolovanii din albia Crişului Repede erau vizibili în mai multe zone, după ce apa a fost eliberată din baraj nivelul râului s-a ridicat cu aprape un metru. "Va fi sesizabilă creşterea râului vom ajunge la un debit de 80 metri cubi pe secundă. Practic, se face o spălare a albiei, o curăţare faţă de acea vegetaţie crescută din abundenţă, cât nivelul apei a fost scăzut", a precizat Anca Mihociu, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri. La priza de apă aflată la ieşirea râului din Oradea au fost pregătite toate grătarele, unde se vor strânge toate mizeriile adunate pe Crişul Repede. Sute de kilograme de vegetație moartă, dar şi mii de flacoane din albia Crişului Repede vor fi adunate în cursul următoarelor zile. "Noi vrem să spunem că efectele vor fi benefice pentru albie, deoarece există acea vegetaţie care s-a depus în timp din cauza debitului redus", susţine Dumitru Voloşeniuc, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri.Astfel de acțiuni sunt făcute periodic, iar aceasta este prima din 2013. /DIGI 24 Oradea, http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Inundatie+controlata+pentru+curatirea+Crisului

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

20.11.2013

Teme similareApă și canalizare: Străzile mai multor cartiere ale Băii Mari s-au transformat în șantiereStrăzile mai multor cartiere ale municipiului Baia Mare s-au transformat de ceva vreme în şantiere, în aceste zile până când timpul o va permite lucrându-se intens la infrastructura de apă potabilă si canalizare. Şi asta doar la câteva luni de la semnarea contractelor din cadrul POS Mediu „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Maramureş”. Lucrări pentru introducerea rețelelor de apă şi a celor de canalizare se desfăşoară în cartierele Firiza, Blidari, Ferneziu, Vasile Alecsandri şi Grivița. Potrivit informațiilor furnizate de către societatea Vital, la sfârşitul lunii octombrie s-au finalizat lucrările de extindere a rețelei de alimentare cu apă potabilă pe străzile Agrişelor, Dumbravei, Păltinişului, Prundului şi 8 Martie. De asemenea, în proporție de 50% sunt finalizate lucrările de extindere a rețelei de apă potabilă pe străzile Herja, Lacului, Firiza, Blidari, Barajului, Cerbului, Arinului.Tot în aceste cartiere se reabilitează (înlocuieşte) rețeaua de apă pe străzile Gorunului, Stejarului şi 8 Martie. Concomitent cu lucrările la rețelele noi de apă se realizează şi branşamentele în vederea conectării locuințelor la acestea. La finalul lunii octombrie erau realizate aproape 300 de branşamente pe rețelele de apă. În Firiza vor fi introduse la finalul lucrărilor 15.596 m de noi rețele de alimentare cu apă potabilă.Introducerea de noi rețele de apă uzată - canalizare este deja finalizată pe 12 străzi, respectiv Agrişelor, Stejarului, Dumbravei, Păltinişului, Prundului, 8 Martie, Gorunului, Banului, Fazanului, Mogoşa, Eliberării şi Horea. Introducerea conductelor de canalizare este în stadiu avansat şi pe străzile Herja, Lacului, Firiza, Blidari şi Cerbului. Până în prezent s-au introdus 9,214 ml canalizare din cei 15.628 ml proiectați pentru străzile mai sus amintite.Lucrările fac parte din Contractul “MM-CL-07 Reabilitarea şi extinderea conductelor de aducțiune, a rezervoarelor de apă, a stațiilor de pompare, a rețelei de distribuție şi a rețelei de apă uzată în Baia Mare – Est”, contract semnat în 12.02.2013 între SC VITAL SA şi asocierea firmelor LUDWIG PFEIFFER HOCH und TIEFBAU Gmbh & Co.KG (lider asociere) - S.C. ELECTROECHIPAMENT INDUSTRIAL S.R.L. – S.C. INTELLINSTAL S.R.L.- S.C. WURP PREST S.R.L. Valoarea contractului este de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

20.11.2013

62.853.100,22 lei (14.443.344 euro fără TVA) şi are o perioadă de execuție de 24 de luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor.Sunt şantiere şi în zona de Vest a municipiului, unde se execută lucrări la infrastructura de apă şi apă uzată. “Au fost demarate până în prezent lucrări pentru introducerea rețelei de canalizare pe 7 străzi din cartierul Valea Borcutului, care nu au beneficiat de aceste utilități. Pe strada Dura şi Aurel Vlaicu lucrările la extinderea rețelelor de apă uzată sunt finalizate iar pe străzile: Valea Borcutului, Victoriei, Păpădiei, Berăriei şi Frumuşaua stadiul de finalizare depăşeşte 90%. Tot acum se realizează şi racordurile de canalizare, 124 fiind deja finalizate”, au aratat cei de la Vital.În ceea ce priveşte extinderea rețelei de distribuție sunt aproape de finalizare lucrările pe străzile Aurel Vlaicu, Valea Borcutului si Borzaşului. S-au extins până în prezent 3.167 ml din 3.832 ml prevăzuți pe aceste străzi. De asemenea s-au reabilitat rețelele de apă de pe străzile Valea Borcutului şi Independenței. Dacă pe str. Valea Borcutului reabilitarea e finalizată, pe str. Independenței s-au realizat aproximativ 30% din lucrări, însemnând 1.697 ml din cei 4.567 ml cuprinşi în proiect. Concomitent cu extinderile şi reabilitările s-au realizat şi 121 branşamente noi la rețeaua de alimentare cu apă potabilă.Aceste lucrări fac parte din Contractul MM-CL-08 “Reabilitarea şi extinderea rezervoarelor de apă, a stațiilor de pompare, a rețelei de distribuție şi a rețelei de apă uzată în Baia Mare Vest” s-a semnat în data de 29 aprilie 2013. Contractul a fost adjudecat de asocierea SC TECNICAS DE DESALINIZACION DE AGUAS SA – SC INTREPRINDERE MONTAJ ŞI INSTALAŢII SA, având valoarea de 52.654.565 lei şi o perioadă de execuție de 24 de luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor."Chiar dacă aceste lucrări crează disconfort locuitorilor din zonele cuprinse în proiect, ele sunt necesare pentru îmbunătățirea serviciilor oferite de către SC VITAL SA şi pentru a asigura tuturor locuitorilor accesul la apă potabilă şi la sistemul de canalizare. Rugăm de asemenea locatarii să respecte indicațiile şi eventualele restricții de circulație impuse de către constructori, pentru a evita incidentele neplăcute. În acelaşi timp îi sfătuim pe proprietarii de autoturisme să circule prudent în zonele afectate de săpături şi să nu-şi lase vehiculele în aceste zone", au concluzionat cei de la Vital. /CityNews,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

20.11.2013

http://maramures.citynews.ro/eveniment/apa-si-canalizare-strazile-mai-multor-cartiere-ale-baii-mari-s-au-transformat-santiere

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme similareCinci păstrăvari din Făgăraş vor primi finanţări europene de 500.000 de euro Două proiecte sunt pentru exploataţii pe Valea Lisei, unul pe Valea Brezei, unul pe Valea Sâmbetei şi unul pe Valea DejaniuluiCinci făgărăşeni vor primi bani europeni pentru dezvoltarea de păstrăvării, după ce proiectele lor au fost aprobate de către Autoritatea de management din cadrul Ministerului Agriculturii. Cei cinci vor primi sume între 449.000 şi 550.000 de lei., în total aproximativ 500.000 de euro pentru a-şi dezvolta „primele ferme piscicole din judeţul Braşov finanţate prin intermediul măsurii care vizează Creşterea capacităţii de producţie datorită construirii de noi exploataţii piscicole”, a declarat Gabriel Vâju, directorul Camerei de Comerţ şi Industrie Făgăraş şi preşedintele Grupului de Acţiune Locală „Păstrăvarii Făgăraşului”. Din 6 proiecte depuse pe una din măsurile lansate, respectiv Măsura 1, cinci au fost aprobate, iar unul a fost retras de beneficiar pentru a fi depus pe altă măsură. „Vorbim de două proiecte pe Valea Lisei, unul pe Valea Brezei, unul pe Valea Sâmbetei şi unul pe Valea Dejaniului”, a explicat Vâju.Proiectele au fost evaluate o dată în cadrul GAL-ului, apoi lista a fost trimisă la Ministerul Agriculturii. Aici au mai fost supuse unei noi evaluări, de care au trecut cu bine, iar în următoarele zece zile se aşteaptă semnarea contractelor. Potrivit procedurilor, beneficiarii încep construcţia cu banii lor, iar apoi sumele le vor fi decontate etapizat. Ei nu trebuie să deţină decât 20% din valoarea întregului proiect. Pe această măsură se mai pot depune în continuare proiecte până în 15 decembrie. Recent a mai fost depus unul pentru construcţia unui han. În acelaşi timp, alte patru proiecte au fost depuse pe Măsura nr. 3, care prevede finanţarea de festivaluri locale, târguri şi expoziţii cu accent pe acvacultură. /BUNĂ ZIUA BRAŞOV,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

20.11.2013

http://www.bzb.ro/stire/cinci-pastravari-din-fagaras-vor-primi-finantari-europene-de-500000-de-euro-a66678

Doripesco investeşte 200.000 de euro într-un program de promovare a consumului de peşte În prezent, consumul anual în România este de 10 ori mai mic decât cel din ţările Uniunii EuropeneCompania braşoveană Doripesco investeşte 200.000 de euro într-un program de promovare şi relansare a consumului de peşte. Proiectul este susţinut din fonduri europene, contribuţia proprie a companiei fiind de circa 20%, ne-a declarata Ruxandra Coc, directorul de marketing al companiei. „Scopul acestui proiect este de a promova consumul de peşte şi de a scoate în evidenţă importanţa consumului de peşte, făcându-i pe oameni să conştientizeze importanţa introducerii peştelui în alimentaţia săptămânală, prin scoaterea în evidenţă a proprietăţilor nutritive ale acestuia […] Carnea de peşte este bogată în proteine, lipide, vitamine şi minerale, astfel putând să înlocuiască orice alt tip de carne. În plus, aceasta este uşor digerabilă, deoarece nu conţine ţesut colagen fibros, susţine Ruxandra Coc. Potrivit Doripesco, consumul anual de peşte în România este de 10 ori mai mic decât cel din ţările Uniunii Europene, în condiţiile în care se cifrează la numai 4,5 kilograme/ locuitor. Cei mai mari consumatori de peşte şi produse din peşte sunt Portugalia şi Spania, care consumă 48, respectiv 45 de kilograme pe locuitor pe an. /BUNĂ ZIUA BRAŞOV, http://www.bzb.ro/stire/doripesco-investeste-200000-de-euro-intr-un-program-de-promovare-a-consumului-de-peste-a66676

Teme de mediuPrin hatisul padurilor românestiNoul cod silvic trebuie sa deschida calea spre „lumins” (I)Rar s-a intâmplat ca un act normativ aflat in „chinurile” nasterii sa provoace atâtea dezbateri asa cum se intâmpla in aceasta perioada cu noul proiect al Codului Silvic care urmeaza sa inlocuiasca Legea nr. 46/2008. Din acest punct de vedere apreciez cu toata

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

20.11.2013

caldura initiativa senatorului Dan Nitu de a organiza la Râmnicu Vâlcea o dezbatere cu larga participare pe marginea prevederilor noului Cod Silvic, insa ideile pe acest subiect sunt inca foarte departe de a se fi epuizat.Unde am ajuns cu padurileRomânia este singura tara din Europa in care suprafetele de paduri se reduc in permanenta din cauza defrisarilor care, pare-se, au scapat de sub control. Din acest motiv, fondul forestier national s-a redus, din 1990 si pâna astazi, de la 6,4 milioane ha la 3,2 milioane ha. România mai detine astazi doar 0,31 ha pe locuitor fata de 0,35 ha la nivelul Uniunii Europene. Doar 27,3% din suprafata tarii mai este ocupata de paduri, fata de 46,4% in Austria, 49% in Estonia, 61,8% in Slovenia sau 36% in Spania. România ocupa primul loc in Europa atât in ceea ce priveste productia de masa lemnoasa exploatata, cât si exportul de foioase tari, la mare distanta de tara noastra urmând Franta si Germania. Conform Institutului National de Statistica, masa lemnoasa exploatata anul trecut in România a fost de 19,3 milioane m.c., batând toate recordurile proprii anterioare. In aceasta cifra nu sunt cuprinse uriasele cantitati de material lemnos sustras ilegal si abuziv de agresorii fondului silvic a caror tinta este inavutirea rapida fara sa tina seama de dezastrul lasat in urma.Grijile si preocuparile pentru gestionarea fondului forestier sunt prezente si active la nivelul intregului continent. Inca din 17 octombrie 2008, Consiliul European a inaintat Parlamentului European o propunere de Regulament privind combaterea defrisarilor ilegale. Doi ani mai târziu, respectiv la data de 12 noiembrie 2010, in Jurnalul Oficial al UE a fost publicata Ordonanta Europeana nr. 995 prin care a devenit operational Regulamentul adoptat, obligând fiecare tara membra sa-si transpuna intr-o perioada de 24 de luni prevederile europene in propria legislatie. Documentul european precizeaza fara echivoc: „Taierea ilegala de arbori este un act de coruptie. Prin defrisare ilegala se intelege recoltarea, prelucrarea sau vânzarea ilegala a lemnului”. Introducerea acestor norme europene pare sa faca ordine acolo unde ele sunt aplicate. Ele vor permite identificarea originii lemnului si a produselor din lemn, accesul la informatii privind modul in care este respectata legislatia din fiecare tara membra a Uniunii Europene, precum si riscurile de a introduce pe piata comunitara lemn recoltat in mod ilegal.De-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

20.11.2013

acum, miscarea materialului lemnos trebuie neaparat insotita de documente care sa precizeze originea, natura si legalitatea acestuia. /Monitorul, http://www.monitoruldevalcea.ro/politica/41019/

Unul dintre amendamentele liberalului Dan Niţu la Noul Cod Silvic a trecut de SenatZilele trecute, unul dintre amendamentele propuse de Dan Niţu la Noul Cod Silvic a trecut de comisia specială a Senatului, iar dacă va fi adoptat şi de Camera Deputaţilor va contribui semnificativ la dezvoltarea turismului în nordul judeţului Vâlcea.“Conform legii actuale, proprietarii de păduri nu puteau construi pensiuni pentru că nu li se permitea, indiferent de suprafeţele pe care le deţineau, să construiască pe mai mult 200 de metri pătraţi. Eu am propus ca aceştia să poată construi pe suprafeţe de până la 500 de metri pătraţi, 200 fiind insuficienţi”, a explicat parlamentarul. Viceliderul PNL a adăugat că, în condiţiile în care deputaţii vor fi de acord cu ideea sa, capacitatea de cazare în zonele turistice din nordul judeţului Vâlcea va creşte, putând răspunde la solicitările turiştilor, interesaţi în special de domeniul schiabil de la Obârşia Lotrului. /Arena, http://arenavalceana.ro/2013/11/19/unul-dintre-amendamentele-liberalului-dan-nitu-la-noul-cod-silvic-a-trecut-de-senat/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme de mediuElevii din Geoagiu învață cum să protejeze apeleEducație pentru mediuOraşul Geoagiu a fost inclus în proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutirenți” implementat de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. Astfel învățăceii de la grădinițele şi şcolile din localitate vor participa la un seminar de educație ecologică.Obiectivul principal al acestor lecții despre ecologie constă în informarea corectă a copiilor în ceea ce priveşte problemele legate de igienă şi consumul de apă. De asemenea, se va încerca instruirea copiilor şi crearea unei atitudini pozitive în relația lor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

20.11.2013

cu mediul înconjurător. Seminarul va fi susținut de cadrele didactice care au participat la cursuri de formare în acest sens.Grijă pentru mediu şi sănătateEvenimentul se va organiza în grădinițele şi şcolile din oraşul Geoagiu. Astfel, cele trei grupe de copii organizate, respectiv preşcolari, ciclul primar şi cel gimnazial vor primi informații despre importanța apei pentru mediul înconjurător şi sănătatea omului. Micuții vor învăța că sursa ce mai importantă de intoxicare cu nitrați şi nitriți o reprezintă apa din fântâni. În mai multe zone din județul Hunedoara, apa din fântână este poluată cu această substanță provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodării. Cantitățile peste limitele admise, a nitraților în apa de băut, conduc la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecțiunea se numeşte popular „boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea. Limita sanitară maximă admisă pentru nitrați în apa potabilă este de 50 de miligrame pe litru, orice depăşire a acestei valori poate fi periculoasă pentru persoanele ce o consumă, mai ales dacă o fac zilnic. /Servus Hunedoara , HD , http://www.servuspress.ro/elevii-din-geoagiu-invata-cum-sa-protejeze-apele_81452.html

„ENERGIE VERDE” PENTRU INTERNATUL DIN ORĂŞTIOARA DE SUSZeci de elevi din comuna Orăştioara de Sus vor beneficia de condiții mai bune de cazare în internatul şcolar din localitate. Proiectul derulat de administrația locală este finanțat de Rompetrol şi presupune montarea unor panouri solare care să asigure apa caldă. Primăria Orăştioara de Sus a reuşit să obțină finanțare în valoare de zece mii de euro pentru un proiect de interes local. Internatul şcolar, în care sunt cazați 22 de elevi ai claselor V-VII, va fi dotat cu panouri solare şi o instalație nouă de încălzire. „În acest internat stau copii care provin din familii defavorizate. Sunt cazuri extreme. Ei locuiesc în sate izolate, Grădiştea de Munte, Costeşti, şi nu îi putem aduce la şcoală cu microbuzul şcolar. În unele cazuri, de unde locuiesc aceştia şi până la drum au de mers şi câte două ore. Acest proiect finanțat de Rompetrol ne-a mai dat un gram de speranță pentru aceşti copii”, a precizat primarul comunei Orăştioara de Sus, Vasile Inăşesc. Lucrările au fost

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

20.11.2013

demarate în urmă cu o lună, iar reprezentanții administrației locale speră să îl finalizeze în următoarele două săptămâni. Cu banii alocați în cadrul acestui proiect internatul va avea asigurată apa caldă necesară funcționării. Cât despre instalația de încălzire, primarul spune că: „Va fi înlocuită şi toată instalația de încălzire, dar cred că pe timpul iernii vom folosi şi centrala pe lemne. În orice caz, vom face economii substanțiale la bugetul local”. /Glasul Hunedoarei , HD , http://glasul-hd.ro/„Energie-verde”-pentru-internatul-din-Orăștioara-de-Sus_21_15924.html

GARDA ( DE MEDIU) NU MOARE. SE PREDĂN-am crezut că instituțiile statului sunt dinadins croite să meargă prost. Eram convins că nici un politician nu-i chiar atât de cinic încât să bage cu bună-ştiință bețe-n roate. Nu mai sunt aşa de sigur. Sfatul Popular de pe vremea lui Niculae ducea un oraş de talia Devei ori a Hunedoarei cu 60-100 de activişti. Acum sunt câteva sute de funcționari publici țintuiți pe posturi de legi protectoare şi administrația locală nu merge mai bine ca în vechiul regim. În aceste zile se fac jocurile pentru descentralizarea instituțiilor de Mediu. În toate țările din comunitatea europeană o singură instituție se ocupă de tot ce înseamnă controlul, monitorizarea şi administrarea problemelor de mediu, fie că e vorba de apă, aer, sol, pădure sau biodiversitate. La noi se calcă pe bombeu funcționari din şapte agenții şi inspectorate. Guvernul îşi asumă răspunderea pentru descentralizarea structurilor de Mediu, însă toată afacerea asta e gândită prost. O spun oameni de meserie. Preşedinții de consilii județene se bucură că preiau controlul acestor multe instituții, dar se fac că nu văd că li se pune în brațe o bombă cu efect întârziat. Guvernul păstrează la centru Garda de Mediu care va deveni o autoritate supremă de control. Încă de la înființare, după ce s-a rupt din Agenția de Protecție a Mediului, Garda a percutat ca o trupă de mercenari. Pe vremea comisarului Moldovan, nu ştiu să fi sesizat Garda de Mediu şi să se fi întâmplat ceva după. Moldovan era un politician foarte abil, din categoria celor care trec strada pe unde vrei tu ca să te ducă unde vor ei. Viclenia asta m-a făcut să pasez subiectele de mediu colegilor mai răbdători.La începutul săptămânii trecute n-am avut încotro şi am ajuns din nou cu jalba la Garda de Mediu. Ceva legat de Parcul Corvin din municipiul Hunedoara, unde (conform

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

20.11.2013

documentelor) urmează să apară noi betoane peste spațiile verzi. Aş fi vrut ca Garda să spună „da” ori „ba” constructorilor înainte ca să fie făcută lucrarea. Comisarul şef Sever Bogdan a promis să verifice a doua zi. Poate n-am fost atent şi era în discuție a doua zi de Paşte. Catolic? Ori poate ortodox? Sau imediat după Paştele Cailor… /Ziarul Hunedoreanului, HD , http://zhd.ro/garda-de-mediu-nu-moare-se-preda/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33