de pres/revista presei/revista... · web viewmai multe detalii despre competiția „orașul...

08.05.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI1 - 8 mai 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

08.05.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................6

Teme ANAR..................................................................................................................6Zeci de gospodării din patru comune nemţene au fost distruse de inundaţii şi grindină........................................................................................................................6PLOI torenţiale în Suceava: Mai multe case şi terenuri agricole, inundate. Cinci persoane au fost evacuate...........................................................................................7Mehedinţi: Cotele de inundaţie şi de atenţie depăşite pe Dunăre..............................7Teme similare...............................................................................................................8Suceava: Sinistraţii din Liteni primesc alimente pentru Paşte......................................8Teme de mediu.............................................................................................................9Investigaţie SUA la principalul investitor de la Roşia Montană....................................9Compania "Minvest Roşia Montană", în incertitudine, încă......................................10Rovana 'parfumează" gazele de şist...........................................................................11Avize pe şest pentru explorarea gazelor de şist I.......................................................12Dezbatere pe tema gazelor de şist la Ministerul Mediului.........................................13Am platit taxa de curatenie, dar tot noi am strans mizeria. Unde se duc banii platiti pentru gunoi.............................................................................................................. 13Activităţile de picnic derulate în perioada 1-6 mai, monitorizate de către echipe ale Gărzii de Mediu..........................................................................................................14Un nou site despre Rosia Montana............................................................................16

PRESA LOCALĂ............................................................................................................16ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................16

Teme ABA...................................................................................................................16Primarii din Grinţieş şi Pângăraţi, amendaţi pentru mizerie......................................16Rupere de nori în Sîmbăta Pastelui............................................................................18Sâmbăta neagră în patru comune nemţene! Învierea sinistraţilor............................19Potop în patru comune nemţene...............................................................................21Zeci de gospodării au fost distruse de inundaţii şi grindină.......................................22

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

08.05.2013

Blestemul inundaţiilor a lovit în Săptămâna Patimilor...............................................23Coşuri de Paşte pentru persoanele afectate de inundaţii..........................................23Liteniul a fost lovit din nou de inundaţii, chiar în Sâmbăta Mare...............................24

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................26Teme ABA...................................................................................................................26Modernizare la acumularea hidrotehnică Clucereasa................................................26Conducerea Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea îi învaţă pe primari cum să se ferească de inundaţii şi secetă...............................................................................27Manualul cu măsuri în caz de incendiu sau secetă, la toţi primarii............................28Șefii de la „Ape” i-au instruit pe primarii din Argeş: Manuale pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații şi secetă hidrologică...................................29Manualul primarului..................................................................................................30Ministerele tipăresc manuale, primarii se zbat în neputinţă......................................30

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................32Teme ABA...................................................................................................................32Valea Gârbăului a devenit canal colector pentru vilele de lux...................................32Bani pentru patru comune afectate de inundaţii.......................................................32Pregatirile pentru marea curatenie generala din 9 mai, pe ultima suta de metri......33Anton Rohian: „Judetul Maramures este mult mai curat”.........................................35Rupere de nori in Ulmeni...........................................................................................36Teme similare.............................................................................................................37Creşte calitatea apei în Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic................................................37Remin Baia Mare, la răscruce de drumuri! Vin africanii?...........................................38Proiectul Romaltyn rămâne blocat!...........................................................................41Bărcile cu motor circulă pe lacurile Tarniţa şi Fîntînele, deşi este interzis.................44

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................45Teme ABA...................................................................................................................45Piste de cicloturism de-a lungul râului Bega...............................................................45Piste de cicloturism de-a lungul râului Bega..............................................................46Piste de cicloturism de-a lungul râului Bega..............................................................46

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

08.05.2013

ABAB şi CJ Timiş au demarat primele acţiuni pentru construcţia pistei de biciclete până în Serbia............................................................................................................ 47ABAB şi CJ Timiş au demarat primele acţiuni pentru construcţia pistei de biciclete până în Serbia............................................................................................................ 47

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI...................................................48Teme ABA...................................................................................................................48Administraţia Bazinală de Apă Crişuri susţine campania caritabilă „Ouăle gigant”....48ABA „Crişuri” îşi scoate iar oul la licitație...................................................................49De patru ani, alaturi de comunitate...........................................................................49Teme de mediu...........................................................................................................50Gunoaiele acoperă zonele în care românii au petrecut de 1 Mai..............................50

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................51Teme similare.............................................................................................................51Întubarea Mureşelului, la Paştele Cailor....................................................................51Asociaţia Apa Văii Arieşului e blocată, prin instanţă! La fel demersurile pentru atragerea de fonduri europene!................................................................................52Minvest la un pas de închidere..................................................................................53Apa colorată - cadoul de Paşti pentru albaiulieni de la firma furnizoare?..................55Probleme în alimentarea cu apă la Ocna Mureş........................................................56Teme de mediu...........................................................................................................56ONG-urile de protecţia mediului recomandă sărbători ecologice..............................56Vernisajul concursului „Nevertebratele din Parcul Natural Lunca Mureşului” se deschide la finele săptămânii.....................................................................................57Ce riscă să piardă Steinmetz, investitor israelian la Roşia Montană..........................58360.000 de hectare rase din pădurile României! Pagube de cinci miliarde de euro!.60De ce tace UDMR ? – Mafia lemnului.........................................................................615 tone de gunoi - strânse de voluntarii medieşeni.....................................................65

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................66Teme similare.............................................................................................................66

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

08.05.2013

Cu ajutorul unei finanţări europene, Comuna Feldioara va avea un sistem performant de apă-canal...........................................................................................66Compania Hidro Este încearcă să dea un „tun“ la Vâlcea cu fonduri europene. Valoarea: 550 miliarde lei..........................................................................................67Teme de mediu...........................................................................................................69Sfântu Gheorghe a câştigat trei premii de excelență în “bătălia” pentru “Oraşul Reciclării”...................................................................................................................69După „invazia” picnicarilor, Zonele de stat la iarbă verde sunt în curs de salubrizare................................................................................................................................... 72

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

08.05.2013

Teme ANARZeci de gospodării din patru comune nemţene au fost distruse de inundaţii şi grindinăCel puţin 63 de case au fost afectate de ploile torenţiale însoţite de grindină care au căzut în şase localităţi din judeţul Neamţ în după-amiaza zilei de sâmbătă, potrivit unui bilanţ provizoriu întocmit de reprezentanţii Prefecturii. Fenomenele meteorologice periculoase s-au înregistrat cu precădere în comunele Ţibucani, Războieni, Tupilaţi şi Urecheni. În cele patru localităţi, alte 65 de anexe gospodăreşti au fost lovite de viituri, iar 40 de animale au murit. Două persoane în vârstă au fost evacuate din locuinţele afectate de inundaţii, în special pentru a nu face atacuri de panică. Potrivit aceluiaşi bilanţ, 30 de hectare de teren arabil au fost afectate de torenţi şi grindină, iar un drum comunal a fost distrus. În urma aluviunilor a fost rupt un stâlp de joasă tensiune, iar 30 de abonaţi din satul Davideni, comuna Ţibucani, au rămas fără curent electric.Echipe formate din reprezentanţi ai Prefecturii, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Consiliul Judeţean şi Sistemul de Gospodărire a Apelor se află şi duminică în localităţile afectate pentru a inventaria şi a evalua toate pagubele produse de inundaţii şi grindină. /AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/193529-Zeci-de-gospodarii-din-patru-comune-nemtene-au-fost-distruse-de-inundatii-si-grindina.html/Puterea, http://www.puterea.ro/articol/inundatiile_si_grindina_au_distrus_zeci_de_gospodarii_in_judetul_neamt

PLOI torenţiale în Suceava: Mai multe case şi terenuri agricole, inundate. Cinci persoane au fost evacuateCinci persoane au fost evacuate, iar 50 de gospodării şi drumul judeţean din localitatea suceveană Liteni au fost inundate, miercuri după-amiază, în urma unei ploi torenţiale, pompierii intervenind cu motopompe pentru a evacua apa. Prefectul de Suceava, Florin Sinescu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că, în urma inundaţiilor provocate de o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.puterea.ro/articol/inundatiile_si_grindina_au_distrus_zeci_de_gospodarii_in_judetul_neamt

http://www.puterea.ro/articol/inundatiile_si_grindina_au_distrus_zeci_de_gospodarii_in_judetul_neamt

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/193529-Zeci-de-gospodarii-din-patru-comune-nemtene-au-fost-distruse-de-inundatii-si-grindina.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/193529-Zeci-de-gospodarii-din-patru-comune-nemtene-au-fost-distruse-de-inundatii-si-grindina.html

08.05.2013

ploaie torenţială, 50 de gospodării din localitatea Liteni au fost afectate de ape, precizând că este vorba şi de 14 case. Prefectul a menţionat că cinci persoane din două case au fost evacuate şi vor fi cazate la rude sau cunoştinţe. Echipaje ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, dar şi jandarmi se află în continuare la faţa locului. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/ploi-torentiale-in-suceava-mai-multe-case-si-terenuri-agricole-inundate-cinci-persoane-au-fost-evacuate-10830025/B1 Tv, http://www.b1.ro/stiri/eveniment/suceava-mai-multe-case-i-terenuri-au-fost-inundate-in-urma-unei-ploi-toren-iale-55656.html

Mehedinţi: Cotele de inundaţie şi de atenţie depăşite pe DunăreCotele de inundaţie şi cele de atenţie sunt depăşite, joi, pe Dunăre în aval de Barajul Porţile de Fier II în sectorul administrat de Administraţia Bazinală de Apă (ABA) 'Jiu', a declarat pentru AGERPRES purtătorul de cuvânt al instituţiei, Camelia Bărbuţu.Potrivit sursei citate, nivelurile Dunării sunt peste valorile normale datorită debitului care la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a înregistrat 10.700 mc/s, cu 3.450 mc/s peste media multianuală a lunii mai, stabilită de specialiştii hidrologi la 7.250 mc/s.'La staţia hidrometrică Bechet cota de inundaţie, de 600 centimetri, este depăşită cu 24 centimetri, iar cele de atenţie la staţiile hidrometrice Gruia şi Calafat de 610 şi 550 cu 10 şi respectiv 34 centimetri', a precizat Bărbuţu. În context reprezentanta ABA 'Jiu' a mai arătat că în intervalul 2-3 mai se prognozează o scădere a debitului în jurul valorii de 10.500 mc/s, situaţie în care în zonele precizate cotele vor suferi unele modificări şi va menţine avertizarea de cod galben emisă de INHGA în 30 aprilie. /AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/193260-Mehedinti-Cotele-de-inundatie-si-de-atentie-depasite-pe-Dunare.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/193260-Mehedinti-Cotele-de-inundatie-si-de-atentie-depasite-pe-Dunare.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/193260-Mehedinti-Cotele-de-inundatie-si-de-atentie-depasite-pe-Dunare.html

http://www.b1.ro/stiri/eveniment/suceava-mai-multe-case-i-terenuri-au-fost-inundate-in-urma-unei-ploi-toren-iale-55656.html

http://www.b1.ro/stiri/eveniment/suceava-mai-multe-case-i-terenuri-au-fost-inundate-in-urma-unei-ploi-toren-iale-55656.html

http://www.mediafax.ro/social/ploi-torentiale-in-suceava-mai-multe-case-si-terenuri-agricole-inundate-cinci-persoane-au-fost-evacuate-10830025

http://www.mediafax.ro/social/ploi-torentiale-in-suceava-mai-multe-case-si-terenuri-agricole-inundate-cinci-persoane-au-fost-evacuate-10830025

08.05.2013

Teme similareSuceava: Sinistraţii din Liteni primesc alimente pentru PaşteFamiliile din localitatea Liteni, afectate de inundaţiile de miercuri după-amiază, vor primi câte un coş de alimente tradiţionale de Paşte de la Consiliul Judeţean şi Prefectura Suceava, a anunţat prefectul Florin Sinescu.În urma inundaţiilor provocate de o ploaie torenţială, miercuri, în Liteni au fost afectate 96 de gospodării. Apa a fost evacuată de echipaje ale ISU Suceava şi de jandarmi. Cinci persoane din două case, evacuate miercuri noapte, s-au reîntors în locuinţe în cursul zilei de joi. Au fost afectate, de asemenea, un pod şi patru podeţe, DJ 208A pe o distanţă de doi kilometri şi DJ 208C, pe raza oraşului Liteni, o bucată din DJ 208A, varianta de ocolire a podului Roşcani - Liteni, de pe DJ 208C, 85 hectare de teren agricol, trei kilometri de şanţuri colmatate. Primăria Liteni a intervenit pentru repunerea în circulaţie a drumurilor locale, împreună cu jandarmii şi pompierii suceveni, dar şi cu localnici. /AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/193300-Suceava-Sinistratii-din-Liteni-primesc-alimente-pentru-Paste.html/Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/ajutoare-de-paste-pentru-sinistratii-din-suceava-pasca-oua-rosii-si-cate-o-sticla-de-vin-10842219

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://www.mediafax.ro/social/ajutoare-de-paste-pentru-sinistratii-din-suceava-pasca-oua-rosii-si-cate-o-sticla-de-vin-10842219

http://www.mediafax.ro/social/ajutoare-de-paste-pentru-sinistratii-din-suceava-pasca-oua-rosii-si-cate-o-sticla-de-vin-10842219

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/193300-Suceava-Sinistratii-din-Liteni-primesc-alimente-pentru-Paste.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/193300-Suceava-Sinistratii-din-Liteni-primesc-alimente-pentru-Paste.html

08.05.2013

Teme de mediuInvestigaţie SUA la principalul investitor de la Roşia Montană

/Bursa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

08.05.2013

Compania "Minvest Roşia Montană", în incertitudine, încă

/Bursa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

08.05.2013

Rovana 'parfumează" gazele de şist

/Jurnalul National

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

08.05.2013

Avize pe şest pentru explorarea gazelor de şist I

/Jurnalul National

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

08.05.2013

Dezbatere pe tema gazelor de şist la Ministerul Mediului

/Capital

Am platit taxa de curatenie, dar tot noi am strans mizeria. Unde se duc banii platiti pentru gunoi Culmea este ca in unele zone de picnic oamenii au platit, chiar si o taxa de curatenie.Zona Cernica a devenit o uriasa parcare, iar pentru a-si instala gratarele bucurestenii au putut alege intre padure si malul lacului. Cei care au ales a doua varianta s-au simtit bine, dar nu fara munca. Si asta desi au platit deja o taxa.- Nu e cam multa mizerie? Este foarte multa, uite noi facem curatenie, le strangem acum si le punem. - Ce credeti ca ar trebui facut ? Pai deja se plateste acolo 5 lei, dar nu stiu pentru ce se plateste. Sus acolo, era masina de politie, politie comunitara, cu cineva de la Garda de mediu, si ne-a dat un bilet, am platit 5 lei. Pentru ce am platit cei 5 lei care i-am platit? deci din moment ce nu-i amenajat, nu e nimica? Ia uitati ce e aici!

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

08.05.2013

Un barbat ne arata bonul: Ia uitati ce am platit! Am platit Cernica Manastire, eu nu m-am dus la manastire, eu am venit sa fac un gratar. Asa ca cine vrea sa lase curat are o singura varianta. As vrea sa-l pun in pubela dar n-am unde, il pun in masina si il duc la ghena la mine.Si la Cluj zonele de picnic sunt deja pline de peturi si alte gunoaie aruncate de excursionisti in ultima saptamana. Nici aici nu ai unde sa duci gunoiul. Nu prea era curat. Era mizerie. Stranse intr-un loc dar nu depozitate, nu duse la lazi de gunoi. Pacat ca pe-aici n-am vazut sa fie containare pentru gunoi. Este insa adevarat ca situatia este mult mai buna decat in urma cu cativa ani. De obicei, dupa ce se pleaca se aduna, am ramas foarte surprinsi, am fost si ieri dupa masa si fiecare cand pleaca isi aduna mizeriile.Galatenii amatori de iarba verde au avut insa de infruntat adevarate mormane de resturi lasate de altii zilele trecute. Pana si un copil de 6 ani poate oberva ce inseamna sa nu respecti padurea. Uitati ce urat este. Nu e frumos asa. Trebuie sa o pastram curata! Asta e disciplina. Iar in urmatorii ani vor mai fi multe zile de picnic, asa ca resturile se vor inmulti, daca turistii certati cu legea si bunul simt nu vor fi amendati. /Stirile Pro TV, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/am-platit-taxa-de-curatenie-dar-tot-noi-am-strans-gunoiul-unde-se-duc-banii-platiti-la-gratar.html

Activităţile de picnic derulate în perioada 1-6 mai, monitorizate de către echipe ale Gărzii de MediuActivităţile de picnic derulate începând cu data de 1 Mai, dar şi în perioada sărbătorii pascale, vor fi monitorizate de către echipe ale Gărzii de Mediu, iar nerespectarea prevederilor legale va fi sancţionată cu amenzi cuprinse între 100 şi 5.000 de lei, a anunţat Garda Naţională de Mediu /GNM/.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/am-platit-taxa-de-curatenie-dar-tot-noi-am-strans-gunoiul-unde-se-duc-banii-platiti-la-gratar.html

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/am-platit-taxa-de-curatenie-dar-tot-noi-am-strans-gunoiul-unde-se-duc-banii-platiti-la-gratar.html

08.05.2013

Potrivit sursei citate, în perioada 1-6 mai, ţinând cont şi de deschiderea sezonului turistic, frecvenţa acţiunilor de control va fi mai ridicată în zonele de agrement, de recreere şi pe Litoral, cu scop preventiv, în vederea monitorizării activităţilor de picnic, respectiv a modului de aplicare a prevederilor Legii nr. 54/2012.Începând de miercuri şi până pe 4 mai, echipe mixte formate din comisari GNM şi reprezentanţi ai Poliţiei, Jandarmeriei şi Poliţiei locale vor desfăşura acţiuni de patrulare în zonele special amenajate pentru activităţi de picnic, respectiv în zonele de afluenţă publică consacrate, pentru prevenirea unor incidente nedorite.Conform Legii 54/2012, activităţile de picnic pot fi organizate numai în zone special amenajate sau în zone indicate pentru picnic care aparţin domeniului public sau privat al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale, zone în care există utilităţi şi facilităţi pentru desfăşurarea unor astfel de activităţi şi este permisă aprinderea focului. În aceste zone special amenajate, respectiv zone indicate pentru picnic, cetăţenii trebuie să respecte un set de reguli, respectiv păstrarea curăţeniei şi aruncarea deşeurilor doar în containerele special amenajate, aprinderea focului în locurile special amenajate, supravegherea arderii şi stingerea jarului după încheierea activităţii, folosirea toaletelor ecologice, parcarea autovehiculelor în zonele amenajate în acest scop, păstrarea liniştii şi ordinii publice. De asemenea, este interzisă poluarea cursurilor de apă, aruncarea ţigărilor, chibriturilor sau a obiectelor aprinse la întâmplare, spălarea obiectelor care au deservit activităţii de picnic în apele din vecinătatea zonei special amenajate şi distrugerea amplasamentului sau a cadrului natural. Nerespectarea prevederilor acestei legi se pedepseşte cu amenzi cuprinse între 100 şi 5.000 de lei. /AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/193109-Activitatile-de-picnic-derulate-in-perioada-16-mai-monitorizate-de-catre-echipe-ale-Garzii-de-Mediu.html/Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/05/01/petreci-1-mai-si-pastele-in-natura-iata-ce-trebuie-sa-stii/

Un nou site despre Rosia Montana Fundatia Culturala Rosia Montana a sarbatorit Ziua Pamantului prin lansarea noului site, www. fundatia-culturala-rosia-montana.com.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.financiarul.ro/2013/05/01/petreci-1-mai-si-pastele-in-natura-iata-ce-trebuie-sa-stii/

http://www.financiarul.ro/2013/05/01/petreci-1-mai-si-pastele-in-natura-iata-ce-trebuie-sa-stii/

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/193109-Activitatile-de-picnic-derulate-in-perioada-16-mai-monitorizate-de-catre-echipe-ale-Garzii-de-Mediu.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/193109-Activitatile-de-picnic-derulate-in-perioada-16-mai-monitorizate-de-catre-echipe-ale-Garzii-de-Mediu.html

08.05.2013

Disponibil atat in limba romana cat si in limba engleza, site-ul a fost contruit cu scopul de face cunoscuta valoarea inestimabila a patrimoniului de la Rosia Montana si de a prezenta amenintarile si riscurile la care este supus acesta in cadrul unuia dintre cele mai controversate proiecte miniere din Europa, propus de Rosia Montana Gold Corporation. Pentru a intelege mai bine situatia Rosiei Montane din ultimele doua decenii, dar si pentru a impartasi viziuni asupra viitorului ei, site-ul fundatiei ofera cititorilor posibilitatea de a discuta liber despre comunitate si provocarile cu care se confrunta aceasta, despre patrimoniu si mineritul la suprafata. Fondata in 2009, Fundatia Culturala Rosia Montana sustine protejarea patrimoniului Rosiei Montane printr-o dezvoltare durabila reala si crede ca Rosia Montana poate oferi stabilitate economica si sociala fara sacrificarea comunitatii, a peisajului natural si a tezaurului arheologic bi-milenar, se arata intr-un comunicat de presa al Fundatiei. /Ultima ora, http://www.ultima-ora.ro/2013/05/06/un-nou-site-despre-rosia-montana/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAPrimarii din Grinţieş şi Pângăraţi, amendaţi pentru mizerieCurățenia de primăvară a găsit primarii din două localități de pe Valea Bistriței cu gunoiul sub preş. Garda de Mediu, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, au dispus acum o lună de zile o serie de măsuri pe care edilii trebuiau să le îndeplinească, iar la finele lunii aprilie au mers în teren. În comuna Grințieş şi în comuna Pângărați comisarii şi inspectorii au fost nevoiți să dea amenzi. Primarii acestor localități au fost găsiți responsabili pentru că nişte localnici au depozitat pe malurile apelor deşeuri menajere, inclusiv plastic. Edilii au încasat câte o amendă de 15.000 de lei pentru mizeria de pe malul Grințieşului Mic şi de pe terenul public aparținând comunei Pângărați.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.ultima-ora.ro/2013/05/06/un-nou-site-despre-rosia-montana/

08.05.2013

“Anul acesta, activitatea de salubrizare se derulează în două etape, prima tocmai s-a încheiat şi comisarii noştri împreună cu inspectorii de la Sistemul de Gospodărirea Apelor şi lucrătorii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență au mers şi au verificat dacă măsurile dispuse anterior la toate primăriile riverane Bistriței, dar nu numai, au fost realizate. A doua etapă se derulează până la finele lunii mai, când din nou se va merge în echipe mixte, în teren, pentru a vedea ce s-a făcut”, a spus Iftime Petrariu, comisar şef al Gărzii de Mediu Neamț.* Intrarea în județ prin Borca străluceşte de curățenie Un lucru bun este acela că primăvara asta s-a făcut o curățenie temeinică pe Bistrița şi pe malurile râului, precum şi în zonele împădurite de pe Valea Muntelui, acolo unde de regulă ies nemțenii la iarbă verde. Comisarii de mediu chiar l-au felicitat pe primarul de Borca pentru felul în care a curățat Bistrița de pet-uri, cauciucuri, sticle şi alte deşeuri poluante. “Noi am încercat anul acesta să fim pregătiți să întâmpinăm cum se cuvine turiştii care aleg zona noastră pentru a petrece Paştele, numai că la cum arată drumurile, nu ştiu dacă mai vine cineva”, spune Geo Ovidiu Niță, primarul de Borca. “Am avut control săptămâna trecută pe curățenia de primăvară şi n-au găsit nici un cusur, ba dimpotrivă, chiar au spus că se vede o schimbare importantă. I-am luat pe toți cei care primesc ajutor social şi i-am pus la curățenie pe Bistriță, că era plin de pet-uri. Ar fi bine dacă am avea o şalupă, ceva, cum au cei de la Hidroelectrica şi curăță lacul de la Bicaz, dar am făcut aşa, cu forțe proprii, am curățat prin zona pârâului Pântei, pe la Soci, pe malul pârâului Cârjei, am curățat tot şi apoi am acoperit cu balast. Nu ne place munca în zadar, aşa că la final am montat panouri de avertizare pentru ca oamenii să nu mai folosească astfel de metode, altfel vom trece şi la amendarea lor. Am dat anunț şi pe cablu, am pus afişe în mai multe zone din comună, am făcut tot ce a depins de noi pentru ca zona administrativă a comunei să fie curată şi îngrijită”. * “Pet-urile ar trebui valorizate” Problema pet-urilor pe Bistrița nu este de azi, de ieri şi nu priveşte doar Neamțul. În ultimii ani s-a tot vorbit de găsirea unei soluții comune cu autoritățile din Suceava, pentru că multă din mizeria plutitoare vine din amonte. Dar, până acum nu s-a ajuns la nici o variantă. Trebuie ca fiecare primar să-şi supravegheze bucata de pe teritoriul său

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

08.05.2013

şi să asigure curățenia luciului de apă. Aşa şi în Poiana Teiului, comună unde primarul a scos în ultima lună pe toți cei care primesc ajutor social şi i-a pus să curețe toate cursurile de apă, nu doar Bistrița. “Am găsit două depozite neautorizate de reziduuri menajere, pe pârâul Bolătău şi pe Dreptu, şi am pus oamenii să le desființeze, la fel pe Bistrița am strâns toți plutitorii şi am curățat toată partea de râu care traversează comuna”, spune primarul Petru Bîia. “Dar, problema e mai complexă, pentru că nu musai oamenii noştri aruncă gunoaie pe apă, sau turiştii care vin şi campează pe malul Bistriței. Degeaba facem noi, aici, curat, dacă vin din amonte şi degeaba facem şi azi, şi mâine şi peste o săptămână, tot nu-i cum trebuie. Eu cred că dacă li s-ar atribui o valoare şi să le colecteze, legal, şi atunci o să vedeți că n-ar mai arunca nimeni pet-urile, ci le-ar strânge şi ar lua bani pe ele, şi poate aşa s-ar rezolva problema”. /Ziarul Ceahlăul, http://zch.ro/?p=13274

Rupere de nori în Sîmbăta Pastelui• în patru comune, grindina le-a adus mari necazuri gospodarilor • zeci de case si fîntîni au fost afectate, iar culturile agricole au fost distruse • pompierii au lucrat non-stop pentru evacuarea apei din pivnite si decolmatarea fîntînilor • Oamenii din patru comune nu s-au bucurat de Paste, pentru că si-au văzut agoniseala distrusă sau afectată. Sîmbătă, 4 mai, în Tibucani, Războieni, Tupilati si Urecheni ploaia a fost cu gheată. Grindina a bătut cîteva zeci de minute, spre disperarea locuitorilor care si-au văzut culturile agricole distruse, iar locuintele inundate. Cei mai afectati au fost locuitorii din satele Davideni, comuna Tibucani si Borseni, comuna Războieni. Cadrele de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă au răspuns apelurilor disperate venite din partea sătenilor afectati si au trimis în zonă mai multe echipaje de interventie. Zeci de salvatori de la Piatra Neamt, Roman si Tîrgu Neamt s-au deplasat în zona cu probleme pentru a-i ajuta pe cei loviti de natura dezlăntuită. S-a lucrat intens la scoaterea apelor din pivnitele locuintelor, dar si pentru decolmatarea fîntînilor. Grindina căzută a afectat si biserica ortodoxă pe rit vechi din Tibucani. Gheata a distrus o parte din sufit, dar si o suprafată destul de mare din tencuială. Acoperisurile mai multor locuinte, dar si anexe gospodăresti, au fost greu încercate de grindină. Pompierii militari au actionat inclusiv

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://zch.ro/?p=13274

08.05.2013

ieri în zona afectată. Mai multe echipaje au intervenit pentru decolmatarea unor fîntîni situate în Borseni -Războieni, dar si pentru evacuarea apei din beciurile unor gospodării. În total au fost afectate sase localităti si pentru a nu intra în panică, echipele de interventie de la ISU au scos din casă două persoane. La o zi de la producerea pagubelor, s-au deplasat în teren două comisii mixte, constituite prin ordin al prefectului, formate din specialisti de la ISU Neamt, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Inspectoratul în Constructii si Consiliul Judetean, care au inventariat si evaluat pagubele. Au fost afectate sau avariate 63 de locuinte si 65 de gospodării si anexe. Culturile agricole au fost afectate pe suprafete care însumează 30 de hectare. Peste 40 de păsări si animale nu au mai putut fi salvate si au sfîrsit înecate. După potop, în zonele unde a căzut grindină s-au deplasat prefectul George Lazăr, Culită Tărâtă - presedintele CJ, colonelul Ioan Nitică - inspector sef ISU Neamt, Ion Păvăleanu - directorul SGA. Autoritătile au fost însotite pe teren de primari. Presedintele Culită Tărâtă a declarat că va căuta solutii pentru sprijinirea oamenilor afectati. /Monitorul de Neamţ, http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20130508&pagina=1&articol=36046

Sâmbăta neagră în patru comune nemţene! Învierea sinistraţilor- potop de gheață şi apă cu doar câteva ore înainte de slujba de Înviere- nenorocirea s-a produs în patru comune

Sute de familii din patru comune nemțene au pătimit greu în Sâmbăta Neagră. Nori negri au prăvălit un potop de apă şi gheață peste comunele Tupilați, Ţibucani, Războieni şi Urecheni. În mai puțin de 30 de minute, zeci de case şi anexe gospodăreşti au fost inundate, păsările de curte au murit înecate iar culturile agricole au fost distruse de gheața cât oul de porumbel.A fost cu adevărat o sâmbătă a patimirilor, după cum spuneau oamenii locului. Luați prin surprindere, aceştia abia au apucat să-şi ducă o mică parte din bunuri în pod, acolo unde nu a ajuns apa. În rest, torenții formați au intrat şi un metru înălțime în case. Au măturat totul şi au lăsat în urmă noroi, lucruri distruse şi multă, multă durere şi suferință. ”A plouat 30-40 de minute dar cu gheață. A fost jale. S-au înfundat o gură de podeț şi apa a năvălit peste tot”, a povestit cu lacrimi în ochi unul dintre oameni. Foarte mulți dintre

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20130508&pagina=1&articol=36046

08.05.2013

cei afectați de inundații sunt bătrâni care nu mai au pe nimeni, iar acum nimic. Doi dintre aceştia au fost evacuați de pompierii ISU Neamț. Restul au rămas înmărmuriți în gospodăria plină de apă, mâl şi gheață, cu capul între mâini. Plângeau şi se rugau la Dumnezeu ca sărbătoarea Învierii să le dea putere să treacă şi peste această nenorocire. Nu era deajuns că abia aveau ce pune pe masa de Paşti. Puțina agoniseală a fost pierdută în mai puțin de jumătate de oră.Seara, sinistrații s-au îndreptat plini de speranță la biserică. Au primit Lumina Învierii şi speranței că, în ciuda vârstei, o pot lua de la capăt. Imediat după inundații, autoritățile au venit în zonă măcar pentru a le alina durerea. Prefectul George Lazăr şi preşedintele CJ Neamț, Culiță Tărâță au vorbit cu oamenii şi le-a promis că vor interveni la autoritățile centrale pentru a-i ajuta. Într-o țară măcinată de criza economică este greu de crezut că lucrurile se vor urgenta. Spre exemplu, la Borca s-au produs inundații mult mai grave pe 10 iunie 2012. S-au făcut solicitări, proiecte dar Guvernul n-a trimis nici un ban.Dezastrul în cifre seciCel puțin 63 de case au fost afectate de ploile torențiale însoțite de grindină. Alte 65 de anexe gospodăreşti au fost lovite de viituri iar 40 de animale au murit din această cauză.Potrivit aceluiaşi bilanț, 30 de hectare de teren arabil au fost afectate de torenți şi grindină iar un drum comunal a fost distrus. În urma aluviunilor a fost rupt un stâlp de joasă tensiune fapt pentru care 30 de abonați din satul Davideni, comuna Ţibucani au rămas fără curent electric electric. Echipe formate din reprezentanți ai Prefecturii, Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Consiliul Județean şi Sistemul de Gospodărire a Apelor s-au aflat sâmbătă şi duminică în localitățile afectate pentru a inventaria şi a evalua toate pagubele produse de inundații şi grindină. Sâmbătă şi apoi în prima zi a Paştelui, pompierii militari realizaseră peste 57 de misiuni de evacuare a apei şi mâlului din gospodării. Ieri, la fața locului au plecat şi specialiştii Direcției de Sănătate Publică, pentru a efectua anchete epidemiologice şi pentru a testa potabilitatea apei din fântâni. /Ziarul Ceahlăul, http://zch.ro/?p=13591

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://zch.ro/?p=13591

08.05.2013

Potop în patru comune nemţenel grindina cât oul de porumbel a pus la pământ culturile oamenilor l în urma retragerii apelor, a rămas un strat gros de mâl l două echipe de la Prefectură au inventariat pagubele, în prima zi de PaşteLocuitorii din patru comune nemțene nu au apucat să simtă bucuria Învierii, căci o rupere de nori ce le-a prăpădit munca de-o viață le-a umbrit sărbătoarea. 63 de case din comunele Războieni, Tupilați, Ţibucani şi Urecheni au fost inundate, sâmbătă după-amiaza, după ce o furtună puternică, însoțită de rafale de vânt, descărcări electrice şi grindină, s-a pornit în nordul județului. Toate s-au petrecut în decurs de nici jumătate de oră. Sâmbătă după-amiaza, când toată lumea se primenea pentru sărbătoarea ce avea să vină, o rupere de nori iscată din senin a făcut prăpăd în comunele Războieni, Tupilați, Ţibucani şi Urecheni. Locuitorii acestora, care pregăteau bucatele pentru masa de Paşte şi făceau ultimele pregătiri prin gospodărie în întâmpinarea Învierii Domnului, s-au trezit cu gospodăriile luate pe sus de ape. În cele patru comune, 63 de case au fost inundate, alte 65 de anexe gospodăreşti au fost lovite de viiturile scurse de pe dealurile din jur, iar 40 de animale au pierit luate de ape. Două persoane în vârstă au fost evacuate de pompieri din locuințele afectate de inundații,pentru a se evita ceva mai rău.„Avem case inundate, din terenurile agricole nu a mai rămas mare lucru, apa a intrat în locuințe. Avem drumuri distruse, rigole, culturi agricole. Acum apele s-au retras şi au lăsat în urma lor un strat de mâl, e greu de imaginat ce s-a întâmplat în jumătate de oră“, a declarat Sebastian Ţarălungă, primarul comunei Războieni.Potrivit bilanțului întocmit de autorități după trecerea potopului, inundațiile şi grindina mare cât oul de porumbel au mai distrus 30 de hectare de teren arabil, un drum comunal şi mai multe drumuri săteşti. Aluviunile scurse de pe versanți au smuls din pământ şi un stâlp de joasă tensiune, iar 30 de abonați din satul Davideni, comuna Ţibucani, au rămas fără curent electric mai multe ore, până la remedierea defecțiunilor. Echipe formate din reprezentanți ai Prefecturii, Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Consiliului Județean, Inspectoratului în Construcții şi Sistemului de Gospodărire a Apelor au mers duminică, în prima zi de Paşte, în localitățile afectate pentru a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

08.05.2013

inventaria şi a evalua toate pagubele produse de inundații şi grindină. Urmează ca în zilele următoare să fie calculată şi valoarea pagubelor, pentru a se cunoaşte apoi ce măsuri vor trebui luate pentru a-i despăgubi pe oameni. /Realitatea media (Neamţ), http://www.realitateamedia.ro/eveniment/14428-potop-in-patru-comune-nemene.html

Zeci de gospodării au fost distruse de inundaţii şi grindină* afectate au fost patru comuneÎn timp ce alți nemțeni se pregăteau să meargă la slujba de Înviere,mai multe familii din comunele Ţibucani, Războieni, Tupilați şi Urecheni, au avut de suferit din cauza naturii dezlănțuite. Ploile torențiale care s-au abătut sâmbătă asupra comunelor nemțene, au afectat 65 de gospodării şi anexe, 30 ha de teren arabil, un drum comunal. Deşi pompierii au intervenit rapid să scoată apa din gospodării, zeci de păsări de curte au murit înecate. Aluviunile au rupt şi un stâlp de joasă tensiune, iar 30 de abonați din comuna Ţibucani -sat Davideni, au rămas fără curent electric. Pentru o primă evaluare a situației şi dispunerea măsurilor operative urgente de intervenție, s-au deplasat în teren prefectul George Lazăr, preşedintele Consiliului Județean (CJ) Neamț, Culiță Tărâță, şeful ISU Neamț, col. Nițică Ioan, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț, Ion Păvăleanu, precum şi primarii localităților afectate. Duminică, în prima zi de Paşte, două comisii mixte, constituite prin ordin al prefectului, formate din specialişti de la ISU Neamț, SGA Neamț, Inspectoratul în Construcții şi Consiliul Județean, s-au deplasat în teren pentru a inventaria şi evalua pagubele. /Evenimentul regional al Moldovei, http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Moldova/zeci-de-gospodarii-au-fost-distruse-de-inundatii-si-grindina--84605.html

Blestemul inundaţiilor a lovit în Săptămâna Patimilor■ Apele s-au revărsat în zeci de gospodării din localitatea Liteni, iar aluviunile au blocat

temporar drumul județean care leagă Suceava de Dolhasca

Apele s-au revărsat în zeci de gospodării

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Moldova/zeci-de-gospodarii-au-fost-distruse-de-inundatii-si-grindina--84605.html

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Moldova/zeci-de-gospodarii-au-fost-distruse-de-inundatii-si-grindina--84605.html

http://www.realitateamedia.ro/eveniment/14428-potop-in-patru-comune-nemene.html

http://www.realitateamedia.ro/eveniment/14428-potop-in-patru-comune-nemene.html

08.05.2013

Săptămâna Patimilor este una cu adevărat grea pentru zeci de familii din localitatea Liteni. Ploaia torențială care a căzut ieri după-amiază a provocat multe lacrimi şi supărare. în cele aproximativ 50 de minute de ploaie, apele pâraielor s-au umflat şi au ieşit din matcă. În apropierea drumului județean 208 A, care leagă Suceava de Dolhasca, din cauza faptului că nivelul carosabilului era peste cel al gospodăriilor, apa s-a revărsat în curțile şi casele localnicilor din Liteni.în unele case apa a ajuns chiar şi la jumătate de metru, iar oamenii erau pur şi simplu disperați. Localnicii afectați de inundații îl acuză pe primarul din Liteni că nu a decolmatat şanțurile, iar în acest fel apa nu s-a scurs în mod normal şi le-a inundat casele, beciurile, anexele gospodăreşti şi terenurile agricole.Apele au afectat peste 39 de gospodării, printre care şi zece case de locuit. De asemenea, drumul județean 208 A, care leagă Suceava de Dolhasca, a fost blocat temporar de aluviuni la intrarea în Liteni. La fața locului au ajuns mai multe echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Suceava, care au scos apa din gospodării cu ajutorul a trei motopompe. În sprijinul oamenilor afectați de inundații au venit şi jandarmii, care, împreună cu pompierii, au dat o mână de ajutor sinistraților. Pentru familiile ale căror gospodării au fost lovite de blestemul inundațiilor va fi un Paşte deloc fericit, mai ales pentru oamenii care trebuie să se mute temporar din case pentru a scoate apa şi nămolul. /Monitorul de Suceava, 2 mai 2013

Coşuri de Paşte pentru persoanele afectate de inundaţiiÎn urma inundațiilor provocate de ploaia torențială căzută miercuri după-amiază în Liteni, au fost afectate 96 de gospodării, dintre care, în 16 cazuri, şi locuințele. Potrivit prefectului de Suceava, Florin Sinescu, apa a fo.st evacuată de echipaje ale ISU Suceava şi de jandarmi, care sprijină populația afectată. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a menționat ieri că 5 persoane din două case au fost evacuate miercuri noapte, dar i reîntors în locuințe în cursul zilei de joi.Totodată, în urma inundațiilor au fost afectate un pod $i patru podețe, DJ 208A pe o distanță de 2 km şi DJ 208C pe distanța de 0,5 km pe raza oraşului Liteni, 1,5 km din DJ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

08.05.2013

A, varianta de ocolire a podului Roşcani - Liteni de pe DJ208C, 85 ha terenuri agricole au fost inundate; 3 km de şanțuri au fost colma-şi 40 de găini au murit înecate.„Primăria oraşului Liteni a intervenit pentru repunerea în circulație a drumurilor locale, împreună cu jandarmii şi pompierii suceveni, cât şi cu localnici din oraşul Liteni. S-a intervenit pentru evacuarea apei din case, anexe gospodăreşti, beciuri, fântâni şi terenuri agricole. Consiliul Județean Suceava şi Instituția Prefectului au distribuit, cu ajutorul jandarmilor, apă plată şi alimente de primă necesitate. Totodată, sâmbătă, persoanele afectate în urma inundațiilor vor primi câte un coş de alimente specifice săr-bătorilor pascale din partea Consiliului Județean Suceava şi a Instituției Prefectului Suceava" a arătat reprezentantul Guvernului în teritoriu, Florin Sinescu.„Prefectul județului Suceava, Florin Sinescu, şi preşedintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Ioan Nechifor, le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în acțiunea de la Liteni, care va continua până la înlăturarea pagubelor produse" mai precizează Si-nescu. Reamintim, o ploaie torențială a provocat, miercuri după-amiază, inundarea mai multor gospodării şi terenuri din localitatea Liteni, după ce s-a format un torent care a adunat apele de pe versanți. /Crai Nou (Suceava), 3 mai 2013

Liteniul a fost lovit din nou de inundaţii, chiar în Sâmbăta Mare► din fericire, deluviul nu a fost atât de mare ca în data de 1 Mai, dar a dat peste cap o mare parte din eforturile făcute de autorități pentru a îndepărta efectele primei inundații ► cea de-a doua inundație s-a produs la câteva ore după ce sinistrații din Liteni au primit pască, ouă roşii şi câte o sticlă de vin de la preşedintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor şi prefectul Florin Sinescu ► din fericire, după cum a confirmat şi primarul Tomiță Onisii, cea de-a doua inundație nu a fost atât de gravă ca prima, probabil şi pentru că s-a produs în acelaşi loc, iar tot nămolul de pe versanți a fost adus în curțile oamenilor la prima inundațieSinistrații din localitatea suceveana Liteni, afectată de inundații în două „reprize", prima pe data de 1 mai iar a doua în data de 4 mai, au primit alimente specifice sărbătorilor de Paşte şi câte o sticlă cu vin, ajutoarele fiind distribuite de către autoritățile județene.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

08.05.2013

împreună cu jandarmii şi pompierii, prefectul de Suceava, Florin Sinescu şi preşedintele Consiliului Județean, Cătălin Nechifor, le-au distribuit, sâmbătă, sinistraților din Liteni pachete cu produse alimentare specifice sărbătorilor de Paşte, se precizează într-un comunicat comun al Prefecturii şi CJ. Familiile a-fectate de inundații au primit cozonac, pască, colaci, ouă roşii, preparate din carne şi câte o sticlă de vin.Din nefericire, necazul peste cei din Liteni a venit a doua oară, la câteva ore după ce Cătălin Nechifor şi Florin Sinescu le-au oferit cadouri de Paşte. S-a întâmplat în jurul orei 16.00, când autoritățile anunțaseră deja „Cod Galben" de ploi tot pe zona oraşelor Liteni şi Dolhasca. Astfel, în sâmbăta dinaintea Paştelui, la câteva ore după ce jandarmii reuşiseră să scoată împreună cu localnicii mâlul din cuțile inundate, o nouă rupere de nori s-a produs cam în aceeaşi zonă unde s-a produs şi inundațiile din data de 1 Mai. Martorii oculari au povestit cum vreme de aproape două ore, din cauza ploii abundente şi apoi a aluviunilor antrenate de torenți, nu s-a putut circula între satul Știrbăț din comuna învecinată Udeşti şi intrarea în oraşul Liteni.Reamintim că în localitatea suceveana Liteni au fost inundate, miercuri, 1 Mai, 96 de gospodării, între care şi 16 locuințe. Cinci persoane au fost evacuate din locuințe din cauza apelor şi s-au întors, joi, la casele lor. Conform spuselor lui Vasile Costan, cetățeni al oraşului Liteni, din unele curți s-au scos şi câte 15 maşini de nămol (material levigabil, în termeni tehnici), iar stratul de nămol adus odată cu inundațiile a fost, în unele zone, cu o grosime de mult peste 30 de centimetri. Primarul Onisii Tomiță a declarat că, din fericire, efectele celei de-a doua inundații au fost mai mici decât la prima, probabil şi pentru că o mare parte din aluviuni fuseseră aduse de prima rupere de nori din data de 1 Mai. Pe de altă parte, nici bine nu terminaseră de degajat circulația în zona drumului județean, unde s-a intervenit cu trei wole, că din nou acesta a fost inundat şi a-coperit, într-o măsură mai mică, de mâl în cursul zilei de sâmbătă. Până la ora 22.00, după cum a spus primarul Tomiță O-nisii, s-a intervenit pentru deblocarea drumului, oamenii făcând haz de necaz şi spunând că vor lua „Lumina învierii" de pe drum, în timp ce lucrează de Paşte. Necazul a fost mai mare, după cum a explicat primarul oraşului Liteni, şi pentru că „inundațiile de sâmbătă s-au produs în exact acelaşi loc ca şi cele de vineri", iar în cea de-a doua zi de Paşte este hram la mai multe biserici din Liteni. Reamintim că jandarmii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

08.05.2013

şi pompierii le-au distribuit sinistraților, joi, în cea de-a doua zi de după primele inundații, apă plată şi alimente. Inundațiile au afectat şi DJ 208 A pe două tronsoane, unul pe o lungime de 1,5 kilometri şi un altul de doi kilometri, iar DJ 208 C a fost afectat pe o lungime de 500 de metri. Totodată, au fost afectate un pod şi patru podețe şi varianta de ocolire a podului Roşcani - Liteni de pe DJ 208 C. De asemenea, au fost inundate 85 de hectare de terenuri agricole. Potrivit celor spuse de primarul Tomiță Onisii în legătură cu cea de-a doua inundație, deşi s-au făcut eforturi pentru a se reda traficul în condiții cât de cât acceptabile până sâmbătă seară, mai sunt de efectuat unele lucrări ample în condițiile în care curățenia şanțurilor şi a canalelor mai trebuie realizată. /Obiectiv de Suceava

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEATeme ABAModernizare la acumularea hidrotehnică ClucereasaÎn satul Clucereasa, comuna Dârmăneşti, avut loc recepția obiectivului "Baraj priză Clucereasa pe Râul Târgului", care asigură alimentarea cu apă brută a uzinelor Dacia, a oraşului Mioveni şi a ICN din localitate. La acumularea hidrotehnică de pe Râul Târgului din satul Clucereasa, comuna Dârmăneşti, care asigură alimentarea cu apă brută a uzinelor Dacia, a oraşului Mioveni şi a ICN din localitate, a avut loc recepția obiectivului “Baraj priză Clucereasa pe Râul Târgului” administrat şi exploatat de Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea. Pusă în funcțiune în 1968, acumularea nu mai corespundea normelor în vigoare la această dată din punct de vedere al protecției mediului şi al siguranței marilor baraje. În acest context s-a impus efectuarea de lucrări absolut necesare pentru asigurarea şi optimizarea exploatării în condițiile actuale şi asigurării principalelor folosințe ale acumulării. În baza unui proiect realizat de “Aquaproiect” SA Bucureşti, execuția investiției a fost realizată de asociația formată de firmele “Coniz Romarg” SA Piteşti, liderul asocierii, condusă de ing. Gheorghe Griguță, “Cornea Ind. Construct” SA Câmpulung şi “Argif” SA Piteşti. Constructorii au realizat amenajări în aval de acumulare pe ambele maluri ale râului şi cinci praguri, precum şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

08.05.2013

reabilitarea barajului deversor. Principalele avantaje ale acestei lucrări, unde condițiile de muncă au fost diontre cele mai deficile, constau în creşterea siguranței populației din zonă, evitarea de pierderi economice, eliminarea riscului de distrugeri la unități economice, terenuri agricole şi gospodării aflate de-a lungul albiei râului, reducerea pericolului de inundații şi nu în ultimul rând creşterea siguranței lucrărilor de regularizare situate în aval de acumulare. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/12139-modernizare-la-acumularea-hidrotehnica-clucereasa.html

Conducerea Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea îi învaţă pe primari cum să se ferească de inundaţii şi secetă ReprezentanțiiAdministrației Bazinale de Apă Argeş Vedea îi învață pe primari ce măsuri să ia în caz de inundații şi secetă. Manualele Primarului şi Prefectului au fost reactualizate după modificarea legislaței în domeniu şi tipărite cu sprijinul Administrației Naționale "Apele Române". Documentele au fost prezentate în şedința Colegiului Prefectural, ocazie cu care reprezentanții Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice au făcut şi o instruire a edililor pe aceste teme. Manualul care vine în sprijinul activităților desfăşurate de autoritățile locale se adresează primarilor în calitate de preşedinți ai Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență, precum şi celorlalți membri ai acestor comitete. Acesta sintetizează măsurile preventive, operative şi de reabilitare, care se întreprind la nivel local în situații de urgență generate de inundații şi secetă hidrologică. În documente sunt prezentate tipurile de risc generatoare de situații de urgență, cine poate fi expus direct sau indirect acestor riscuri, măsurile prin care se realizează managementul situațiilor de urgență şi starea de apărare generată de inundații. Sunt incluse, deasemenea, conținutul planurilor de apărare, modelele de întocmire şi transmitere a rapoartelor operative precum şi alte documente ce se întocmesc şi transmit în astfel de cazuri, dar şi atribuțiile fiecărei instituții implicate. "Adminstrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea a desfăşurat în această perioadă şi verificări la nivelul tuturor localităților pe tema salubrizării cursurilor de apă, factor de mare importanță în prevenirea inundațiilor." a transmis conducerea ABAAV. /Top, http://www.ziartop.ro/index.php?

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=49403:conducerea-administraiei-bazinale-de-ap-arge-vedea-ii-inva-pe-primari-cum-s-se-fereasc-de-inundaii-i-secet-&catid=2:politic&Itemid=3



http://ziarulargesul.ro/12139-modernizare-la-acumularea-hidrotehnica-clucereasa.html

http://ziarulargesul.ro/12139-modernizare-la-acumularea-hidrotehnica-clucereasa.html

08.05.2013

option=com_content&view=article&id=49403:conducerea-administraiei-bazinale-de-ap-arge-vedea-ii-inva-pe-primari-cum-s-se-fereasc-de-inundaii-i-secet-&catid=2:politic&Itemid=3

Manualul cu măsuri în caz de incendiu sau secetă, la toţi primariiPrimarii din Argeş au de acum pe masă manualul care le indică, pas cu pas, măsurile în caz de inundații sau secetă hidrologică. Manualele Primarului şi Prefectului au fost reactualizate după modificarea legislaței în domeniu şi tipărite cu sprijinul Administrației Naționale “Apele Române”. Documentele au fost prezentate în şedința Colegiului Prefectural, ocazie cu care reprezentanții Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice au făcut şi o instruire a edililor pe aceste teme. Manualul care vine în sprijinul activităților desfăşurate de autoritățile locale se adresează primarilor în calitate de preşedinți ai Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență, precum şi celorlalți membri ai acestor comitete. Acesta sintetizează măsurile preventive, operative şi de reabilitare, care se întreprind la nivel local în situații de urgență generate de inundații şi secetă hidrologică. În documente sunt prezentate tipurile de risc generatoare de situații de urgență, cine poate fi expus direct sau indirect acestor riscuri, măsurile prin care se realizează managementul situațiilor de urgență şi starea de apărare generată de inundații. Sunt incluse, deasemenea, conținutul planurilor de apărare, modelele de întocmire şi transmitere a rapoartelor operative precum şi alte documente ce se întocmesc şi transmit în astfel de cazuri, dar şi atribuțiile fiecărei instituții implicate. Adminstrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea a desfăşurat în această perioadă şi verificări la nivelul tuturor localităților pe tema salubrizării cursurilor de apă, factor de mare importanță în prevenirea inundațiilor. /Argesenii, http://www.argesenii.ro/showarticol.cfm?id=256&hid=F718499C1C8CEF6730F9FD03C8125CAB&gid=6&hida=1679091C5A880FAF6FB5E6087EB1B2DC

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://www.argesenii.ro/showarticol.cfm?id=256&hid=F718499C1C8CEF6730F9FD03C8125CAB&gid=6&hida=1679091C5A880FAF6FB5E6087EB1B2DC





08.05.2013

Șefii de la „Ape” i-au instruit pe primarii din Argeș: Manuale pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii și secetă hidrologică Primarii din Argeş au de acum pe masă manualul care le indică, pas cu pas, măsurile în caz de inundații sau secetă hidrologică. Manualele Primarului şi Prefectului au fost reactualizate după modificarea legislaței în domeniu şi tipărite cu sprijinul Administrației Naționale „Apele Române". Documentele au fost prezentate în şedința Colegiului Prefectural, ocazie cu care reprezentanții Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice au făcut şi o instruire a edililor pe aceste teme. „Manualul care vine în sprijinul activităților desfăşurate de autoritățile locale se adresează primarilor în calitate de preşedinți ai Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență, precum şi celorlalți membri ai acestor comitete. Acesta sintetizează măsurile preventive, operative şi de reabilitare, care se întreprind la nivel local în situații de urgență generate de inundații şi secetă hidrologică. În documente sunt prezentate tipurile de risc generatoare de situații de urgență, cine poate fi expus direct sau indirect acestor riscuri, măsurile prin care se realizează managementul situațiilor de urgență şi starea de apărare generată de inundații. Sunt incluse, de asemenea, conținutul planurilor de apărare, modelele de întocmire şi transmitere a rapoartelor operative precum şi alte documente ce se întocmesc şi transmit în astfel de cazuri, dar şi atribuțiile fiecărei instituții implicate. Adminstrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea a desfăşurat în această perioadă şi verificări la nivelul tuturor localităților pe tema salubrizării cursurilor de apă, factor de mare importanță în prevenirea inundațiilor", ne-a declarat Dumitru Ciobanu, directorul ABAAV. /Arges focus, http://www.argesfocus.ro/index.php/actualitate/368-sefii-de-la-ape-i-au-instruit-pe-primarii-din-arges-manuale-pentru-managementul-situatiilor-de-urgenta-in-caz-de-inundatii-si-seceta-hidrologica

Manualul primarului In fiecare luna primarii argeseni se intalnesc cu sefii administratiei judetene si directorii serviciilor deconcetrate. In cadrul sedintei de azi a Colegiului Prefectural edililor argeseni li s-a prezentat noile modificari aduse Manualului primarului pentru managementul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

http://www.argesfocus.ro/index.php/actualitate/368-sefii-de-la-ape-i-au-instruit-pe-primarii-din-arges-manuale-pentru-managementul-situatiilor-de-urgenta-in-caz-de-inundatii-si-seceta-hidrologica






08.05.2013

situatiilor de urgenta in caz de inundatii. /Absolut Tv, http://www.absoluttv.ro/stiri/manualul_primarului

Ministerele tipăresc manuale, primarii se zbat în neputinţăÎn şedința Colegiul Prefectural, un oficial al Ministerului Apelor a prezentat manualul primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații şi secetă. Acesta cuprinde cadrul legal şi ce pot face primarii dacă apare o situație de urgență. În manual se găsesc şi o serie de măsuri cu caracter preventiv, printre ele numărându-se asigurarea şanțurilor pentru a nu fi colmatate, îndepărtarea materialului lemnos de pe cursurile de apă. Primării au obligația să asigure funcționarea permanentă a departamentului pentru situații de urgență. În fine, lucruri pe care primarii nu numai că le cunoşteau, ci le şi pun în practică, cel puțin în Argeş, după cum s-a dovedit în deloc puținele cazuri de acest gen. Noutatea este că a apărut şi funcția de agent de inundație, în baza strategiei naționale de management a inundațiilor. Persoana care trebuie să îndeplinească această funcție este şeful serviciului voluntar pentru situații de urgență. Acesta este responsabil să mențină legătura cu ISU şi sistemul de gospodărire a apelor, să complementeze primarul în astfel de cazuri. Pentru primari şi pentru reprezentanții autorității publice județene, s-a creat impresia că producția editorială a ministerului este doar atât, o simplă editare a unui nou manual, fără să fie rezolvate însă problemele cu care aceştia se confruntă în cazurile reale. De pildă, şeful ISU Argeş, colonelul Ion Popa, a cerut reprezentantului de la nivel național să clarifice situația care generează starea de alertă: “Să ştim fiecare dintre noi şi un şef de județ ce poate face atunci când se declară o stare de alertă. Să reglementăm exact ordonanța 21, să ştim ce avem de făcut fiecare, pentru că uneori acționăm şi în paralel cu noi vedem că acționează şi alte instituții ale statului”. Răspunsul a venit sec: “nu noi avem posibilitatea să schimbăm această ordonanță, ci ministerul de Interne”. Noi suntem anchetați pentru că nu definiți termenii corect? Și preşedintele CJ Argeş Constantin Nicolescu a intervenit, de asemenea, cu o solicitare de clarificare a legislației şi a termenilor utilizați în regulamante, pornind chiar de la situația în care el şi o serie de alți primari au fost acuzați de fals în documente deoarece conceptul de “inundație” este interpretat într-un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.absoluttv.ro/stiri/manualul_primarului

08.05.2013

singur fel de procurori, fără să existe o definiție în lege şi protocolul cu care se lucrează. “Inundație este numai când vine apa de jos în sus, sau şi când, în timpul unor fenomene naturale, este afectat acoperişul unor şcoli, apa pătrunde în clădiri? Asta nu este inundație? De ce nu vorbim de calamități şi acoperiți toate aceste fenomene. Ce facem cu alunecări de teren? Inundațiile pot genera alunecări de teren. Dacă solicit bani pe alunecări de teren, ni se spune că nu au fost inundații. Noi suntem anchetați că am reabilitat nişte şcoli pentru că se consideră din partea unora că inundația nu este şi de sus în jos, ci doar de jos în sus. Încadrați formularea exact. Avem situații produse din cauza inundațiilor. În formularele folosite există cuvântul inundații, nu calamități. De ce nu folosiți formula calamități în urma inundațiilor? Vă întreb încă o dată, ce facem cu efectele inundațiilor? Avem poduri, drumuri rupte pe calamități. Nu putem avea resurse financiare să intervenim noi, indiferent cât am dori. Eu sunt anchetat pentru fals în declarații că am completat greşit formularele de solicitare pentru finanțare, pe fonduri europene, din cauza lipsei de clarificare. Nimeni nu mai vrea să semneze procese verbale, din această cauză. Trebuie să fie clarificări, să putem munci fără să ne temem că riscăm să fim anchetați din cauza unor termeni nedefiniți corect”, a reacționat Constantin Nicolescu. Stăm de completat rapoarte în loc să acționăm Primarul de la Cetățeni, Ion Toader, s-a plâns de numărul mare de documente care trebuie completate în timpul şi după derularea situațiilor de urgență. “Ni se cer atâtea rapoarte din partea atâtor instituții, încât ne sufocăm. Inclusiv în domeniul situațiilor de urgență. Ne consumăm mai mult timp cu aceste raportări decât cu munca în teritoriu”, a spus el. Ce să fac cu manualul când nu am şofer pe maşina de pompieri? Reacția care a completat imaginea că ministerele se fac că lucrează, iar problemele reale sunt în continuare rămase fără răspuns a fost cea a primarului de la Bârla, Ion Neacşu: “Avem manual de secetă şi inundații, dar eu la primărie nu am şofer pe maşină de pompieri, după ce omul a ieşit la pensie. Nu am cum angaja pentru că nu s-a dat drumul la angajări. Ce să fac cu manualul?”. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/12132-ministerele-tiparesc-manuale-primarii-se-zbat-in-neputinta.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://ziarulargesul.ro/12132-ministerele-tiparesc-manuale-primarii-se-zbat-in-neputinta.html

http://ziarulargesul.ro/12132-ministerele-tiparesc-manuale-primarii-se-zbat-in-neputinta.html

08.05.2013

Teme ABAValea Gârbăului a devenit canal colector pentru vilele de lux Valea Gârbăului a devenit canal colector pentru vile din zonă, care au fost construite deşi în zonă nu este canalizare. ”Pârâul din Valea Gârbăului a devenit canal colector pentru toaletele vilelor din zonă. Oare cât de legale sunt construcțiile apărute in zona Valea Gârbăului?”, ne-a scris Paul. Fără a avea canalizare stradală, casele ar trebui să aibă fose septice, iar proprietarii acestora să plătească curățarea acestora. Pentru a ieşi cât mai ieftin s-a ajuns în situația că lumea deversează dejecțiile direct în Valea Gârbăului. /Stiri de Cluj, http://www.stiridecluj.ro/social/valea-garbaului-a-devenit-canal-colector-pentru-vilele-de-lux-foto

Bani pentru patru comune afectate de inundaţiiConsiliul Judeţean Sălaj va aloca un ajutor financiar de urgenţă în valoare totală de 200.000 de lei pentru patru comune care au fost afectate de ploile abundente de la începutul lunii aprilie a acestui an.Astfel, din bugetul judeţului vor fi transferaţi câte 50.000 de lei către Consiliile Locale din Cizer, Cuzăplac, Gâlgău şi Vârşolţ, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în aprilie 2013. Întreaga sumă va fi asigurată din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia autorităţilor locale. Potrivit unui raport al Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, precipitaţiile abundente de la finele lunii martie şi începutul lunii aprilie au lovit14 localităţi din nouă comune (Agrij, Bobota, Buciumi, Cizer, Crasna, Fildu de Jos, Gâlgău, Horoatu Crasnei şi Valcău de Jos), valoarea totală a pagubelor ridicându-se la 2,7 milioane de lei. Astfel, au fost afectate 11 poduri şi podeţe, 35 km de uliţe comunale, 5 km de drumuri comunale, au fost avariate trei acoperişuri ale unor obiective socio-economice şi administrative, o casă de locuit din comuna Bobota, 1,5 km de construcţii hidrotehnice şi 30 m gard din oţel. Pagubele cele mai mari s-au înregistrat în comuna Crasna – 1,75 milioane de lei, urmată de Gâlgău, cu 250.000 de lei şi Cizer, cu 240.000

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.stiridecluj.ro/social/valea-garbaului-a-devenit-canal-colector-pentru-vilele-de-lux-foto


http://www.stiridecluj.ro/tag-mai

http://www.stiridecluj.ro/tag-canalizare

http://www.stiridecluj.ro/tag-canal

http://www.stiridecluj.ro/tag-canalizare

http://www.stiridecluj.ro/tag-canal


08.05.2013

de lei. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/rural/bani-pentru-patru-comune-afectate-de-inundatii.html

Pregatirile pentru marea curatenie generala din 9 mai, pe ultima suta de metriSub sloganul "Fii demn de Europa! Implica-te!", ziua de 9 mai, Ziua Europei, va fi dedicata unei ample actiuni de curatare a cursurilor de apa, a albiilor si a malurilor acestora.Sute de angajati ai institutiilor publice si primariilor din judet vor participa la activitati de ecologizare, ca urmare a unei mobilizari generale in vederea constientizarii populatiei asupra gravitatii efectelor ce pot surveni in urma neglijarii apelor curgatoare. Astfel, in zona Bistritei si a localitatilor componente, vor participa la actiuni de igienizare angajati ai Agentiei pentru Protectia Mediului, Inspectoratului Judetean de Politie, Inspectoratului Judetean de Jandarmi, Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta, Directiei Generale a Finantelor Publice, Agentiei pentru Plati si Inspectie Sociala, Inspectoratului Teritorial de Munca, Directiei pentru Agricultura, Sistemul de Gospodarire a Apelor. La Beclean, albiile raurilor Somes si Meles vor fi curatate de angajatii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (personal din oras), Inspectoratului Judetean de Politie ( personal din oras), Inspectoratului Judetean de Jandarmi ( personal din oras) si Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura. Zona Nasaudului va fi curatata de personalul din oras al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, Inspectoratului Judetean de Politie, Inspectoratului Judetean de Jandarmi si Directiei Generale a Finantelor Publice. La Sangeorz-Bai vor participa la activitati de ecologizare angajati ai Directiei Sanitar Veterinare, Autoritatii Rutiere Romane, Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (personal din oras), Inspectoratului Judetean de Politie ( personal din oras), Inspectoratului Judetean de Jandarmi (personal din oras), Directiei Generale a Finantelor Publice (personal din oras).Cursurile de apa ale albiilor si malurilor Vaii Budacului vor fi igienizate de angajatii Agentiei Judeteane pentru Ocuparea Fortei de Munca, ale Somesului Mare din localitatile Feldru si Nepos de catre personalul Comisariatului Judetean pentru Protectia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.magazinsalajean.ro/rural/bani-pentru-patru-comune-afectate-de-inundatii.html

http://www.magazinsalajean.ro/rural/bani-pentru-patru-comune-afectate-de-inundatii.html

08.05.2013

Consumatorilor, ale raului Lechinta de carte angajatii Inspectoratului Scolar Judetean, Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Directiei Generale a Finantelor Publice ( personal din comuna). Institutia prefectului si Serviciul Judetean de Ambulanta vor curata cursurile de apa, albii si maluri ale raului Bistrita, spre Dorolea si Cusma, Casa Judeteana de Pensii va igieniza zona comunei Mariselu, inclusiv DJ 154 Directia de Sanatate Publica, Casa de Asigurari de Sanatate, Inspectoratul Judetean de Politie ( personal din comuna), Inspectoratul Judetean de Jandarmi ( personal din comuna), Directia Generala a Finantelor Publice (personal din comuna) vor asigura igienizarea comunei Prundu Bargaului. De asemenea, comuna Rodna isi va ecologiza malurile raurilor cu ajutorul angajatilor Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ( personal din comuna), comuna Romuli cu cei de la Directia Judeteana de Statistica, Sieul cu Directia Judeteana pentru Operatiuni Vamale, Garda Financiara si Registrul Auto Roman, Tiha Bargaului cu personalul Directiei pentru Tineret si Sport, Clubului Sportiv Municipal si Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (personal din comuna), iar comuna Uriu cu personalul Directiei Generale a Finantelor Publice din orasul Beclean.Celelalte unitati administrativ teritoriale vor efectua curatenia de primavara cu personalul propriu din primarii si cu sprijinul cetatenilor din acele comunitati locale. Amintim ca prin acest eveniment se doreste tragerea unui semnal de alarma privind poluarea, dar si oferirea unui exemplu de voluntariat, in vederea educarii si constientizarii populatiei in acest sens. Adresam, pe aceasta cale, invitatia de a se alatura demersului nostru, tuturor celor care doresc sa se bucure de beneficiile unui mediu inconjurator sanatos si prietenos. /Bistrita News, http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=1&article=8949/Timp Online,http://www.timponline.ro/pregatiri-pentru-marea-curatenie-generala-din-9-mai/ /Observator BN, http://observatorbn.ro/articol.php?articol=5302&categorie=2 /Bistrita 24, http://bistrita24.ro/ziare/articol/8566 /Beclenarul.ro, http://www.beclenarul.ro/9-mai-este-ziua-curateniei-generale-in-judet/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.beclenarul.ro/9-mai-este-ziua-curateniei-generale-in-judet/

http://www.beclenarul.ro/9-mai-este-ziua-curateniei-generale-in-judet/

http://bistrita24.ro/ziare/articol/8566

http://observatorbn.ro/articol.php?articol=5302&categorie=2

http://www.timponline.ro/pregatiri-pentru-marea-curatenie-generala-din-9-mai/

http://www.timponline.ro/pregatiri-pentru-marea-curatenie-generala-din-9-mai/

http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=1&article=8949

08.05.2013

Anton Rohian: „Judetul Maramures este mult mai curat”Prin ordin al Ministrului Afacerilor Interne si al Ministrului Mediului si Schimbarilor Climatice, in perioada 25 martie-25 aprilie, s-a desfasurat o actiune de verificare cu privire la modul in care au fost salubrizate cursurile de apa, respectiv intretinerea santurilor si rigolelor in localitati, pentru asigurarea sectiunilor de scurgere a apelor mari. Comisia de verificare a fost alcatuita din reprezentanti ai Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures, Comisariatului Judetean al Garzii Nationale de Mediu, Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “Gheorghe Pop de Basesti” al judetului Maramures si Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta.Actiunea a fost coordonata de prefectul Anton Rohian, in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta. “Fata de aceeasi perioada a anilor anteriori, judetul Maramures este mult mai curat. Echipele s-au deplasat in toate cele 76 unitati administrativ-teritoriale, inclusiv in satele apartinatoare. Sunt santuri colmatate in localitati, dar procentul este redus semnificativ fata de anii trecuti. Salubrizarea cursurilor de apa s-a realizat mult mai eficient, chiar daca au fost identificate depozite necontrolate de deseuri.Numarul acestora este mult mai redus, iar cantitatile de materiale sunt variabile. Si eu m-am deplasat in judet, iar acolo unde am constatat nereguli am solicitat masuri de salubrizare si decolmatare a santurilor aflate pe principale drumuri publici (nationale si judetene). Pe raul Tisa, raurile Iza, Mara Lapus, pe Valea Salajului, pe raurile Cisla, Viseu, Sasar, Cavnic, Ruscova, Mara si Cosau starea de salubrizare a cursurilor de apa este satisfacatoare. Au fost identificate si deseuri necontrolate de diferite materiale textile sau plastice, dar si busteni, deseuri de lemn rezultate din taierile de primavara sau deseuri rezultate din demolari. S-au dat termene de remediere a deficientelor constatate, urmand ca dupa data de 8 mai, sa se verifice daca masurile stabilite de membrii comisiei au fost duse la indeplinire”, a spus prefectul Rohian. Pe perioada desfasurarii verificarii au fost identificate si zone cu exploatari forestiere unde crengile rezultate in urma procesului de exploatatie a parchetelor nu au fost colectate conform regulilor prevazute (in zona afluentilor raurilor Repedea, Viseu, Novat, Vaser, Valea Nistru, Izvor Runcu).

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

08.05.2013

Este de remarcat faptul ca nu au fost gasite depozite de material lemnos pe formatiunile torentiale din apropierea zonelor locuite sau unde sunt aplasate gospodarii sau anexe gospodaresti. De asemenea, in perioada lunilor martie-aprilie debitele cursurilor de apa din judet au fost mari, urmare a precipitatiilor cazute si a topirii zapezii, situatie care a dus la intarzirea efectuarii lucrarilor de salubrizare si de igienizare a cursurilor de apa.Acesta a fost motivul pentru care comisia nu a aplicat sanctiuni contraventionale, stabilind un plan de masuri prin care sa se realizeze: dezafectarea depozitelor necontrolate de deseuri identificate pe maluri si in albia minora, igienizarea si salubrizarea acestora, respectiv identificarea agentilor economici si a persoanelor fizice care genereaza deseuri si contribuie la aparitia de depozite necontrolate.De asemenea, s-a solicitat curatarea si decolmatarea santurilor si rigolelor de scurgere identificate. In caz de neconformare a masurilor stabilite se vor aplica prevederile legale. /Informatia zilei, http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/cursurile-de-apa-santurile-si-rigolele-din-judet-au-fost-salubrizate-mai-bine-fata-de-anii-anteriori/ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/anton-rohian-judetul-maramures-este-mult-mai-curat/

Rupere de nori in UlmeniO furtuna s-a abatut asupra mai multor localitati din Maramures in seara zilei de vineri, 3 mai, cea mai mare cantitate de precipitatii inregistrandu-se la Ulmeni.La statia hidrometrica din oras, situata pe raul Somes, s-a masura, intr-un interval de aproximativ 40 de minute, o cantitate de precipitatii de 33,3 l/mp. Oficialii Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures au precizat ca nu au fost semnalate probleme in zona. Frontul de nori s-a deplasat catre Sighetu Marmatiei, spre Ucraina. In zonele strabatute s-au inregistrat precipitatii insemnate cantitativ, insotite de descarcari electrice si intensificari ale vantului. /ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/rupere-de-nori-in-ulmeni/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.ziarmm.ro/rupere-de-nori-in-ulmeni/

http://www.ziarmm.ro/rupere-de-nori-in-ulmeni/

http://www.ziarmm.ro/anton-rohian-judetul-maramures-este-mult-mai-curat/

http://www.ziarmm.ro/anton-rohian-judetul-maramures-este-mult-mai-curat/

http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/cursurile-de-apa-santurile-si-rigolele-din-judet-au-fost-salubrizate-mai-bine-fata-de-anii-anteriori

http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/cursurile-de-apa-santurile-si-rigolele-din-judet-au-fost-salubrizate-mai-bine-fata-de-anii-anteriori

08.05.2013

Teme similareCreşte calitatea apei în Baia Mare, Baia Sprie, CavnicZilele trecute a fost semnat un nou contract de lucrări pe apă şi canalizare, respectiv „Construcția şi reabilitarea surselor de apă brută şi a stațiilor de tratare a apei potabile în aglomerările Baia Mare şi Cavnic.Evenimentul a avut loc în sala Europa, din Primăria Baia Mare, în prezența firmei spaniole care a câştigat licitația, a primarului Cătălin Cherecheş şi a primarilor din Baia Sprie şi Cavnic, localități care vor beneficia, de asemenea, de lucrări pentru apa potabilă şi canalizare.Proiectul este cu finanțare europeană pentru extinderea, reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată.Contractul a fost adjudecat de către firma Espina Obras Hidraulicas SA, prin licitație deschisă, având valoarea de peste 2,8 milioane euro, fără TVA, şi o perioadă de execuție de 24 de luni, de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor.Pentru Baia Mare, proiectul prevede noi lucrări în cartierul Ferneziu, zonă deficitară la infrastructura de apă şi apă uzată. Se va realiza o captare nouă şi se va construi o nouă stație de tratarea apei potabile. La fel, va fi realizată şi stația de tratarea apei potabile din Baia Sprie. Spaniolii mai au de executat reabilitarea stațiilor de tratare a apei potabile Berbincioara şi Valea Albă, din Cavnic.Contractul face parte din cadrul proiectului: Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată din Maramureş. Un proiect cofinanțat din fondul de coeziune prin Programul Operațional Sectorial Mediu. Valoarea totală a proiectului este de 120 de milioane de euro, distribuiți în cadrul celor 12 contracte de lucrări şi în două de consultanță.Contribuția UE este de 77,31%, iar subvenția de la bugetul de stat este de 11,32%, împrumutul operatorului regional SC Vital este de 9,05% şi contribuția de la bugetele locale de 1,82%.Primarul Cătălin Cherecheş a spus că este un lucru bun că se vor face lucrări în Baia Mare, dar şi în Baia Sprie şi Cavnic.„Credem că aceste lucrări necesare trebuie realizate cu mult profesionalism. Sunt bani europeni şi nu ne permitem să greşim nici la o virgulă. Îi rog pe cei care vor realiza lucrarea să țină cont de faptul că suntem exigenți şi că ne dorim lucrări de calitate. Nu atât noi, cât mai ales comunitățile care vor beneficia de aceste lucrări. Chiar dacă există un termen de execuție, sperăm ca lucrările să fie terminate într-un timp mai scurt, deoarece ele se corelează cu alte investiții în infrastructura băimăreană şi maramureşeană”. /Gazeta de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

08.05.2013

Maramures, http://www.gazetademaramures.ro/creste-calitatea-apei-in-baia-mare-baia-sprie-cavnic-13637

Remin Baia Mare, la răscruce de drumuri! Vin africanii?Zilele trecute, premierul României, Victor Ponta a pus pe jar, Maramureşul, în doi timpi şi trei mişcări, poate doar două. În debutul şedinței de guvern, la secțiunea declarație de presă, premierul a vorbit despre o ordonanță de guvern prin care s-ar putea redeschide mineritul în nordul țării. Mai mult, Ponta a spus că o firmă importantă este interesată de activitatea minieră din nord.Telefoanele redacției s-au înroşit brusc, mesajele au curs înspre noi, după care am asistat muți la apariția pe fluxul media a acestei informații. Pe undeva era nedrept, noi tot am scris de subiect, iar colegii de pe televiziuni au dat o ştire importantă pentru Maramureş. Și totuşi se mai poate scrie, plecând de la o banală informare de presă…După momentele de uluială, de mirare, de bucurie oarecum, am început să verificăm, să facem ce ştim noi mai bine, să construim un text mai credibil, mai complet despre ceea ce se întâmplă în zona investițiilor importante. Dar cum cercetezi mai mult, eşti mai dezamăgit de ce afli. Uitându-ne ca tâmpiții pe bandele continue cu informații de ultimă oră, pe toate canalele tv, am căutat pe site-ul guvernului informații mai amănunțite despre ce a spus Ponta, ne-am dezumflat puțin. Acolo am găsit şi lista cu subiectele dezbătute în şedința de guvern. Am citit de două ori, dar problema Remin nu a apărut la nici un capitol. Am vizionat şi declarația de presă a premierului, unde, la minutul 4 şi 20 de secunde, vorbeşte de o hotărâre cu privire la creanțele Remin şi despre interesul unui important jucător pe piața mineritului neferos. Probabil, despre Remin se va discuta în şedința de guvern de după Paşti. Și totuşi, nu putea fi o informație aruncată de premier doar spre disperarea maramureşenilor. Aşa că am căutat în stânga şi dreapta informații despre un posibil investitor. Culmea este că am şi găsit! Nu băgăm mâna în foc, dar la începutul acestui an, o firmă mare din Africa de Sud şi-a deschis un punct de lucru în Baia Mare.Eram în trepidații, aşa că am pornit să găsim sediul firmei. L-am găsit uşor, având un GPS performant. Firma este: African Consolidated Resources SRL Baia Mare (ACR), iar ca şef

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://www.gazetademaramures.ro/creste-calitatea-apei-in-baia-mare-baia-sprie-cavnic-13637

http://www.gazetademaramures.ro/creste-calitatea-apei-in-baia-mare-baia-sprie-cavnic-13637

08.05.2013

al acestui punct de lucru ar fi Gabriela Dobrotă, fostul director general al Phoenix, în anii ’90.Dobrotă este un personaj interesant, o femeie care a făcut carieră în industria metalurgică, pe lângă Baia Mare, a mai lucrat pe funcții de conducere la alte mari combinate din țară, chiar şi la Galați.Dar a lucrat şi la fostul AVAS, actuala Autoritate pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), în funcția de director al Autorității. Există o declarație de avere din 10 octombrie 2012 a Gabrielei Dobrotă la această instituție a statului, dar figurează şi pe lista persoanelor plecate, probabil în acest an. Am încercat să vorbim cu cei de la firma din Africa de Sud, dar nu era nimeni acolo. Am continuat să căutăm informații şi am aflat că în luna februarie sau martie, a fost în Baia Mare, Roy Tucker, executive chairman în board-ul firmei mamă. ACR are un sediu şi în Londra. Firma se ocupă de prospecțiuni şi exploatarea metalelor prețioase, dar şi a altor metale. Deține exploatări în Africa de Sud şi în Zimbabwe. Se pare că această firmă a fost interesată de piritele de la Șuior. Vânzarea piritelor spre o firmă din Elveția ar fi trebuit să reducă interesul pentru Maramureş. Dar se pare că ei sunt interesați şi de partea de producție, chiar se vorbeşte că ar exista nişte perimetre vizate. Pe de altă parte, am aflat că intenția celor de la ACR de a intra în mineritul maramureşean ar fi o intrare, de fapt, pe piața europeană de profil, ei având un interes şi pentru rezervele din Ucraina, unde legislația este mai aerisită, iar o investiție ar fi mai uşor de realizat. În acest fel, Baia Mare, nordul României ar fi şi un fel de cap de pod spre Ucraina. Având în vedere că o exploatare minieră ar presupune investiții foarte mari în unități pentru prelucrarea minereului extras din mine sau cariere, este posibil ca aceste activități în totalitate sau parțial să fie realizate în Ucraina. Este un scenariu care se mulează bine pe ceea ce s-a întâmplat în aceste zile în guvern, respectiv ceea ce a declarat premierul Victor Ponta. La fel de bine ar putea fi vorba şi de un alt investitor, ceea ce ar demonstra că există un interes real pentru această zonă. Teza că Maramureşul are multe rezerve, dar risipite în filoane sărace, este valabilă până la un anumit punct. În contextul economic actual, orice fel de resursă minerală este exploatată la maximum. Ceea ce se întâmplă pe piața mondială a metalelor neferoase demonstrează acest fapt. Se lucrează oriunde se găseşte o resursă minerală. Poate şi de asta, guvernul a adus modificări la Legea Minelor, de la mărirea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

08.05.2013

redevențelor, până la modul în care se pot concesiona perimetre miniere. Noi credem că, în sfârşit, Statul ar putea să ofere nişte soluții economice Maramureşului, deoarece până de curând, nordul țării a dat totul pentru Stat…Ce a spus Ponta!„Avem o ordonanță, pe ordinea de zi, referitoare la Remin. Transformarea creanțelor statului în acțiuni, transferate către AAAS. Înțeleg că este un investitor important care poate redeschide Remin, care poate asigura o investiție importantă şi locuri de muncă. Este foarte important! Zona Baia Mare este foarte afectată de criza economică, de desființarea locurilor de muncă”, a spus Ponta.Ce ar însemna acest lucru? Degrevarea societății de obligațiile față de stat, un fel de ştergere a datoriilor, sau un fel de subvenționare indirectă.Din punct de vedere economic, Remin este într-o situație, complicată. Are datorii mari la Electrica, Distrigaz şi către Primăria Baia Mare. Nu mai lucrează din 2007, în momentul de față este în insolvență şi se lucrează la un plan de restructurare. Remin are acum 250 de angajați şi prestează lucrări de întreținere a minelor închise, a celor aflate în conservare, paza acestor obiective. Datoriile Remin se ridică la multe sute de milioane de dolari, evităm să trecem o sumă certă deoarece sunt multe surse, respectiv multe sume. Cei din conducerea Remin evită subiectul. L-am întrebat pe Ovidiu Gâlcă, directorul general al Remin, ce ne poate spune despre anunțul făcut de Ponta.„Nu ştiu ce să vă spun. M-ați luat puțin prin surprindere. Știm că există un interes, dar nu aş putea să vă spun despre cine e vorba, sau despre ce este vorba. Încă nu ştim! Noi suntem în insolvență şi ar fi o măsură bună, dacă este aşa cum spuneți, dar nu am date acum!”, a spus Gâlcă. Pe lângă Ponta, Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Industriilor, a dat un interviu, tot în data de 30 aprilie. Legat de redeschiderea unor activități industriale în România, ministrul a făcut câteva referiri şi la Remin. „Apoi la Remin Baia Mare ne dorim să transferăm controlul de la ANAF la AVAS, pentru că AVAS este mai motivat pentru relansare, nu ar fi motivat doar să-şi recupereze banii, deci nu vrem să omorâm o sursă de locuri de muncă de acolo”, a spus Vosganian. De menționat că, AVAS este actualul AAAS, dar ministeriabilii folosesc vechea denumire a instituției statului, probabil din obişnuință. /Gazeta de Maramures,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

08.05.2013

http://www.gazetademaramures.ro/remin-baia-mare-la-rascruce-de-drumuri-vin-africanii-13641

Proiectul Romaltyn rămâne blocat!În sala Europa, din cadrul Primăriei Baia Mare, a mai avut loc o întâlnire între Consiliul Local şi staff-ul Romaltyn. Discuțiile au avut ca temă situația creată prin apariția proiectului de hotărâre a CL Baia Mare prin care se scoate funcțiunea de zonă industrială în perimetrul în care se află uzina Romaltyn. În urmă cu două săptămâni, consilierii băimăreni au votat favorabil acest proiect de hotărâre.Brusc, situația s-a schimbat, iar uzina este pusă în imposibilitatea de a funcționa, dacă va primi autorizația integrată de mediu. Autorizație care este în curs de evaluare la APM Maramureş, adică nu se ştie, aşa cum s-a tot afirmat, dacă va avea sau nu acest important document. La şedință au fost prezenți consilierii băimăreni, primarul Cătălin Cherecheş, ecologişti din societatea civilă, mai puțini decât data trecută, profesori ai Universității de Nord, presa băimăreană. Primarul de Baia Mare a început discuția, menționând că aceasta nu face parte din vreo negociere, iar poziția sa a rămas aceeaşi.„Ce am decis la nivelul Consiliului Local este un lucru clar şi legal, în perfect acord cu dorința cetățenilor municipiului Baia Mare. Cred că investitorii trebuie să analizeze exact ce am decis noi, inclusiv posibilitatea relocării. Această hotărâre, aprobată în unanimitate, nu este şi nu poate fi considerată un punct în vreun proces de negociere. Nu negociem absolut nimic! Am decis în conformitate cu ce am considerat că este oportun şi legal. În rest, noi avem deschidere față de orice investitori, români sau străini, dar nu cu orice preț. Băimărenii şi Baia Mare au avut de suferit de pe urma poluării zeci de ani. Cred că nu mai trebuie să trăim într-o asemenea traumă. Nu cred că trebuie să generăm emoții cu privire la dezvoltarea unei activități care să ne pună sănătatea sau viața în pericol. Aşteptăm cu deosebit interes tot ceea ce înseamnă evaluări ale instituțiilor de mediu, părerile avizate ale instituțiilor abilitate ale statului. În ceea ce priveşte haldele de steril, care în acest moment constituie o poluare remanentă, există şi alte metode de a le elimina, nu trebuie să fie introduse în prelucrare cu orice preț. Dar cu sănătatea şi siguranța băimărenilor nu permit nimănui să se joace”, a spus Cătălin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41



08.05.2013

Cherecheş. Ion Sturza a preluat microfonul discuției şi a expus punctul de vedere al investitorilor de la Romaltyn. Alături de Sturza, directori ai Uzinei şi avocații firmei. Pentru un ochi neavizat, avocații s-au plictisit, mai ales că nu au spus nimic, aşa cum se anticipa, înainte a începe discuția. Pentru cei din presă a fost limpede că avocații au luat notițe, s-au informat în eventualitatea că se va ajunge în instanță. „Eu îmi asum orice decizie şi voi respecta, poate nu partea legală, credeți-mă că pe acest aspect am semne de întrebări, voi respecta spiritul deciziilor pe care le iau domnul primar şi consilierii. De aceea am şi solicitat această întâlnire. Am dorit să clarificăm unele probleme şi unele afirmații care au fost făcute în cadrul şedinței Consiliului şi numai pentru că am 37 de ani de carieră profesională. Am fost pe toate continentele, zeci de miliarde de euro afaceri în domeniul resurselor minerale. Nu am avut vreun eşec sau probleme legate de moralitate. Aici au fost făcute declarații care m-au afectat emoțional. Am revăzut declarațiile făcute de mai multe ori şi au fost declarații legate inclusiv de personalitatea mea, la modul meu de a înțelege cum se fac afacerile, cum trebuie să relaționăm cu comunitatea. Aş dori să aflu de ce am fost învinuit de trafic de influență, de coruperea funcționarilor publici, sau declarația că noi avem un proiect care este pasibil să omoare într-un minut 40 de mii de oameni. Un lucru care pe mine m-a afectat foarte mult. Am condus afaceri foarte mari, mult mai complexe ca cea de aici şi nu am avut probleme.La toate întrebările puse de consilieri, noi am răspuns atunci. Este un material în 28 de pagini în care am dat toate explicațiile cerute, inclusiv cauzele accidentului din 2000 şi măsurile care s-au luat”, a spus Sturza. El a explicat că au fost puse la îndemâna consilierilor locali toate datele legate de metoda folosită de Romaltyn, de implicațiile de mediu, măsurile de siguranță, cu date şi cifre. Sturza a afirmat că a vorbit şi de problema PUG-ului cu funcționarii Primăriei, având în vedere că societatea are hotărârea de guvern, licența de exploatare, care consacră zona ca fiind o zonă minieră.Legat de acest aspect, părerile sunt împărțite, iar logica juridică spune că în momentul de față, uzina este „afectată” de prevederile vechiului PUG, cel puțin până la apariția noului PUG, undeva în cursul acestui an. Ion Sturza a dat un memoriu consilierilor băimăreni în care erau expuse intențiile de interacțiune cu nevoile comunității. De la probleme ce țin de mediu, refacerea unor canalizări pluviale, depozitarea nămolului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

08.05.2013

rezultat la stația de epurare a oraşului, pe amplasamentele companiei, îndepărtarea gunoaielor din zona conductelor, până la implicarea în social, alocarea a 10% din profit pentru susținerea unei Fundații administrată de comunitate.Dar şi promovarea Băii Mari, a Maramureşului ca zonă de potențial pentru investiții. Sturza a propus crearea unui Consiliu al investitorilor pe lângă Primăria Baia Mare, susținerea mineritului şi a potențialului economic în țări precum Austria, Germania, Canada, Rusia, Kazahstan, iar după terminarea activității, terenul societății va fi oferit oraşului Baia Mare. După Sturza, câteva intervenții ecologiste şi cam atât.„Aş dori să aflu de ce am fost învinuit de trafic de influență, de coruperea funcționarilor publici, sau declarația că noi avem un proiect care este pasibil să omoare într-un minut 40 de mii de oameni. Un lucru care pe mine m-a afectat foarte mult. Am condus afaceri foarte mari, mult mai complexe ca cea de aici şi nu am avut probleme”. Ion Sturza„Băimărenii şi Baia Mare au avut de suferit de pe urma poluării zeci de ani. Cred că nu mai trebuie să trăim într-o asemenea traumă. Nu cred că trebuie să generăm emoții cu privire la dezvoltarea unei activități care să ne pună sănătatea sau viața în pericol. În ceea ce priveşte haldele de steril, care în acest moment constituie o poluare remanentă, există şi alte metode de a le elimina, nu trebuie să fie introduse în prelucrare cu orice preț. Dar cu sănătatea şi siguranța băimărenilor nu permit nimănui să se joace”.. /Gazeta de Maramures,http://www.gazetademaramures.ro/proiectul-romaltyn-ramane-blocat-13612

Bărcile cu motor circulă pe lacurile Tarniţa şi Fîntînele, deşi este interzis Proprietarii de bărci cu motor şi skyjet-uri sfidează normele legale, care interzic navigația cu asfel de ambarcațiuni pe lacurile Tarnița şi Fîntînele, şi brăzdează în lung şi lac cele două amenajări hidrografice din care se asigură apa potabilă pentru o mare parte a locuitorilor din județul Cluj.Pînă acum nimeni nu a aplicat nicio sancțiune împotriva proprietarilor de bărci cu motor care se plimbă de pe cele două lacuri, deşi legislația este foarte clară în acest sens.Suprafațele lacurilor de acumulare Tarnița şi Beliş sînt considerate arii de avifaunistică protejate conform legislației în vigoare, rezervație naturală care intră sub incidența unei legislații speciale, prin care este interzisă practicarea sporturilor avînd la bază

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://www.gazetademaramures.ro/proiectul-romaltyn-ramane-blocat-13612

08.05.2013

ambarcațiuni cu motor. Acumularea Tarnița a fost declarată arie naturală protejată de interes județean încă din anul 1994, prin decizie a Delegației Permanente a Consiliului Județean Cluj, iar acumularea Fîntînele este inclusă în Situl Natura 2000 Apuseni ți Aria Naturală Protejată de Interes Național “Parcul Natural Apuseni”. Potrivit legislației, pe cele două lacuri nu este permisă folosirea bărcilor cu motor. În acest sens există mai multe reglementări. Astfel, prin Decizia 147/1994, Consiliul Județean Cluj a declarat lacul Tarnița ca Zonă Naturală Protejată de Interes Județean, alături de alte lacuri. Apoi, prin Decizia 67/1995, Consiliul Județean Cluj a aprobat un Regulament General pentru zonele protejate de interes județean, care cuprinde şi reguli de utilizare a unor lacuri, inclusiv Tarnița. Printre altele, acest regulament prevede expres interdicţia de navigaţie cu motor. Pe de altă parte, Ordonanţa de Urgenţă 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ţi a faunei sălbatice, interzice categoric intrarea pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi practicarea sporturilor, în afara drumurilor permise accesului public, cu mijloace motorizate bazate pe folosirea combustibililor fosili. Cu toate acestea, la Tarnița şi la Fîntînele nu sînt respectate aceste prevederi şi aproape în fiecare zi de vară si, mai ales, în weekend-uri pot fi văzute atît skyjeturi, cît ți bărci cu motor folosite pentru plimbări pe apă.În zona Tarnița şi Fîntînele sînt foarte mulți deținători de bărci cu motor şi alte ambarcațiuni de acest tip. Aproape la fiecare casă de vacanță de pe malurile celor două lacuri există cîte o barcă ancorată de ponton, pentru a purtea fi folosită la plimbări în sezonul de vară. Deşi Hidroelectrica SA a montat mai multe panouri în zona stațiunii Fîntînele-Beliş dar şi la Tarnița, în care se precizează foarte clar că este interzisă folosirea ambarcațiunilor de orice tip pe lacuri, proprietarii de bărci se fac că nu le văd. Aceştia brăzdează apa din cele două amenajări hidrografice de parcă s-ar afla pe Dunăre şi nu în zone protejate prin lege. Nu ştim cum pot interveni autoritățile pentru a stopa acest fenomen, însă e cert că folosirea bărcilor cu motor pe lacuri poate polua grav mediul, iar cei care vor avea de suferit vor fi sutele de mii de clujeni care consumă apă din Tarnița şi Fîntînele. /Faclia, http://www.ziarulfaclia.ro/barcile-cu-motor-circula-pe-lacurile-tarnita-si-fintinele-desi-este-interzis/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://www.ziarulfaclia.ro/barcile-cu-motor-circula-pe-lacurile-tarnita-si-fintinele-desi-este-interzis/

http://www.ziarulfaclia.ro/barcile-cu-motor-circula-pe-lacurile-tarnita-si-fintinele-desi-este-interzis/

08.05.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme ABAPiste de cicloturism de-a lungul râului BegaÎn urma semnării contractului de finanțare pe data de 28.03.2013 la sediul Administrației Bazinale de Apă Banat, a avut loc prima şedință a Comisiei Comune de Administrare a proiectului: „Valorificarea potențialului turistic transfrontalier, incluzând piste de cicloturism de-a lungul râului Bega, în aval de Timişoara”, proiect finantat de Uniunea Europeana prin intermediul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia in valoare totala de 2.346.495 euro (tva inclus). Această şedință a avut drept scop stabilirea membrilor şi atribuțiilor Comisiei Comune de Administrare a proiectului şi discutarea primelor acțiuni planificate. Comisia Comună de Administrare este compusă din cate un membru reprezentant al fiecărui partener si anume un membru din partea Consiliului Județean Timiş şi un membru din parte Pimăriei Zrenjanin, iar din partea liderului de proiect A.B.A. Banat au fost desemnați doi membrii. În prima perioadă de implementare a proiectului sunt preconizate acțiunile premergătoare executării propriu-zise a pistei de biciclete şi anume: realizarea proiectului tehnic, cooptarea unui diriginte de şantier, a unui auditor şi a unui consultant. Realizarea in situ a pistei de biciclete, pe tronsonul Timişoara (aval pod Modoş) frontieră cu Serbia, este planificată pentru anul viitor, cu finalizare în lunile septembrie-octombrie 2014. /TMPRESS.RO, http://www.tmpress.ro/2013/05/01/piste-de-cicloturism-de-a-lungul-raului-bega/?utm_source=&utm_medium=&utm_campaign=

Piste de cicloturism de-a lungul râului BegaÎn urma semnării contractului de finanțare pe data de 28.03.2013 la sediul Administrației Bazinale de Apă Banat, a avut loc prima şedință a Comisiei Comune [...]/Read more, http://www.tmpress.ro/2013/05/01/piste-de-cicloturism-de-a-lungul-raului-bega/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://www.tmpress.ro/2013/05/01/piste-de-cicloturism-de-a-lungul-raului-bega/



http://www.tmpress.ro/2013/05/01/piste-de-cicloturism-de-a-lungul-raului-bega/?utm_source=&utm_medium=&utm_campaign

http://www.tmpress.ro/2013/05/01/piste-de-cicloturism-de-a-lungul-raului-bega/?utm_source=&utm_medium=&utm_campaign


08.05.2013

/ZIARE TIMISOARA.RO, http://www.ziaretimisoara.ro/component/content/article/57-tmpress/44834-piste-de-cicloturism-de-a-lungul-r%C3%A2ului-bega

Piste de cicloturism de-a lungul râului BegaÎn urma semnării contractului de finanțare pe data de 28.03.2013 la sediul Administrației Bazinale de Apă Banat, a avut loc prima şedință a Comisiei Comune [...]Citeste articolul integral pe: /TMPress.ro /PRESAONLINE.RO, http://www.presaonline.com/stiri/stiri-locale/piste-de-cicloturism-de-a-lungul-raului-bega-2313760.html

ABAB şi CJ Timiş au demarat primele acţiuni pentru construcţia pistei de biciclete până în SerbiaAdministrația Bazinală de Apă Banat (ABAB) Timişoara şi Consiliul Județean Timiş au organizat prima şedință a Comisiei Comune de Administrare a proiectului „Valorificarea potențialului turistic transfrontalier, incluzând piste de cicloturism de-a lungul râului Bega, în aval de Timişoara”, finanțat de Uniunea Europeană. /Ziua de Vest, ABAB și CJ Timiș au demarat primele acţiuni pentru construcţia pistei de biciclete până în Serbia/ACTUALITATI.NET, http://www.actualitati.net/local-timis/abab-timis-demarat-primele-actiuni-constructia-pistei-biciclete-pana-serbia-751360

ABAB şi CJ Timiş au demarat primele acţiuni pentru construcţia pistei de biciclete până în Serbia Administrația Bazinală de Apă Banat (ABAB) Timişoara şi Consiliul Județean Timiş au organizat prima şedință a Comisiei Comune de Administrare a proiectului „Valorificarea potențialului turistic transfrontalier, incluzând piste de cicloturism de-a lungul râului Bega, în aval de Timişoara”, finanțat de Uniunea Europeană. Mihaela Madar, coordonatoarea proiectului, a subliniat că şedința a avut drept scop stabilirea membrilor şi atribuțiilor Comisiei Comune de Administrare a proiectului şi discutarea primelor acțiuni planificate. Comisia este compusă din câte un membru reprezentant al fiecărui

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://www.actualitati.net/local-timis/abab-timis-demarat-primele-actiuni-constructia-pistei-biciclete-pana-serbia-751360

http://www.actualitati.net/local-timis/abab-timis-demarat-primele-actiuni-constructia-pistei-biciclete-pana-serbia-751360

http://www.actualitati.net/extern/751360

http://www.actualitati.net/extern/751360

http://www.presaonline.com/stiri/stiri-locale/piste-de-cicloturism-de-a-lungul-raului-bega-2313760.html

http://www.presaonline.com/stiri/stiri-locale/piste-de-cicloturism-de-a-lungul-raului-bega-2313760.html


http://www.ziaretimisoara.ro/component/content/article/57-tmpress/44834-piste-de-cicloturism-de-a-lungul-r%C3%A2ului-bega



08.05.2013

partener: un membru din partea Consiliului Județean Timiş şi un membru din parte Pimăriei Zrenjanin, Serbia, iar din partea liderului de proiect ABAB au fost desemnați doi membri. În prima perioadă de implementare a proiectului sunt preconizate acțiunile premergătoare executării propriu-zise a pistei de biciclete şi anume: realizarea proiectului tehnic, cooptarea unui diriginte de şantier, a unui auditor şi a unui consultant. Realizarea pistei de biciclete, pe tronsonul Timişoara (aval pod Modoş) frontieră cu Serbia, este planificată pentru anul viitor, cu finalizare în lunile septembrie-octombrie 2014. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/eveniment/39124-abab-i-cj-timi-au-demarat-primele-aciuni-pentru-construcia-pistei-de-biciclete-pan-in-serbia.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURITeme ABAAdministraţia Bazinală de Apă Crişuri susţine campania caritabilă „Ouăle gigant”Încă de la prima ediție, ABA Crişuri a fost una dintre instituțiile care au susținut Fundația Pro Valoare şi Lotus Center Oradea în acțiunea caritabilă cunoscută sub numele de: „Ouăle gigant”. Implicarea instituției constă în elaborarea unui ou gigant care, în perioada Sărbătorilor Pascale, este expus în centrul comercial Lotus Oradea. În 2010, la prima ediție, oul ABA Crişuri ilustra un curs de apă îndiguit, cu maluri verzi şi curate. În urma licitației, pentru acel ou, Fundația Pro Valoare a reuşit să strângă suma de 1.800 de lei. În anul următor, oul a fost elaborat din crengi, hârtie reciclată, rumeguş şi voal. A fost cel mai bine vândut produs din cadrul licitației, reuşind să strângă suma de 10.000 de lei. La a treia ediție, oul a avut şi o utilitate practică, fiind un suport pentru sticle de vin. În cele trei ediții de până acum, ouăle elaborate de ABA Crişuri au adunat, în total, fonduri de 16.800 de lei. Acțiunea „Ouăle gigant” a făcut posibilă dotarea unei secții de copii de la Spitalul Municipal „Gavril Curteanu” şi achiziționarea unui ecograf 3D Pro Sound Alfa 6, pentru sala de naşteri a Spitalului de Obstretică - Ginecologie Oradea. „Importantă este nu doar implicarea în acțiuni de caritate ci şi mesajul pe care dorim să îl transmitem. Grija față de mediu este strâns legată de grija față de sănătate, căci, ape

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://ziuadevest.ro/eveniment/39124-abab-i-cj-timi-au-demarat-primele-aciuni-pentru-construcia-pistei-de-biciclete-pan-in-serbia.html

http://ziuadevest.ro/eveniment/39124-abab-i-cj-timi-au-demarat-primele-aciuni-pentru-construcia-pistei-de-biciclete-pan-in-serbia.html

08.05.2013

curate înseamnă sănătate şi prosperitate pentru orice comunitate.” a declarat Pásztor Sándor, directorul tehnic ABA Crişuri. Oul din acest an este un balansoar din nuiele, realizat manual pe un cu suport din lemn, având o înălțime de 1,7 metri. Oul va fi expus în Lotus Center Oradea până în data de 17 mai. Licitația ouălor se va face în data de 9 mai, când ABA Crişuri speră să adune, alături de ceilalți parteneri, cât mai multe fonduri pentru achiziția unui ecograf performant necesar intervențiilor cardiologice. /CityNews, http://citynews.ro/din-oras/administratia-bazinala-de-apa-crisuri-sustine-campania-caritabila-ouale-gigant-1241057

ABA „Crișuri” își scoate iar oul la licitaţieCu aproape 17.000 lei la activ, bani strânşi din participarea la edițiile precedente ale campaniei „Ouăle gigant” inițiată de Fundația Pro Valoare, Administrația Bazinală de Apă (ABA) „Crişuri” a intrat din nou în ring şi a expus la Lotus Center al 4-lea ou special creat în scop caritabil. În acest an, cei de la ABA au mers pe variant de ou în formă de balansoar din nuiele (foto), realizat manual pe suport din lemn. Înălțimea creației este de 1,7 m. Licitația ouălor expuse de firme şi instituții va avea loc joi, 9 mai. Intenția organizatorilor campanieie de binefacere este de a aduna bani pentru achiziția unui ecograf performant necesar intervențiilor cardiologice. Chiar şi după momentul licitației, doritorii vor putea admira în continuare exponatele Pascale gigantice, până în 17 mai. /BIHOR STIRI, http://bihorstiri.ro/aba-crisuri-isi-scoate-iar-oul-la-licitatie

De patru ani, alaturi de comunitateAdministraţia Bazinală de Apă Crişuri susţine campania caritabilă „Ouăle gigant”.Încă de la prima ediție, ABA Crişuri a fost una dintre instituțiile care au susținut Fundația Pro Valoare şi Lotus Center Oradea în acțiunea caritabilă cunoscută sub numele de „Ouăle gigant”. Implicarea instituției constă în elaborarea unui ou gigant care, în perioada Sărbătorilor Pascale, este expus în centrul comercial Lotus Oradea. În 2010, la prima ediție, oul A.B.A Crişuri ilustra un curs de apă îndiguit, cu maluri verzi şi curate. În urma licitației, pentru acel ou, Fundația Pro Valoare a reuşit să străngă suma de 1.800

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

http://bihorstiri.ro/aba-crisuri-isi-scoate-iar-oul-la-licitatie

http://bihorstiri.ro/aba-crisuri-isi-scoate-iar-oul-la-licitatie/

http://citynews.ro/din-oras/administratia-bazinala-de-apa-crisuri-sustine-campania-caritabila-ouale-gigant-1241057

http://citynews.ro/din-oras/administratia-bazinala-de-apa-crisuri-sustine-campania-caritabila-ouale-gigant-1241057

08.05.2013

de lei. În anul următor, oul a fost elaborat din crengi, hârtie reciclată, rumeguş şi voal. A fost cel mai bine vândut produs din cadrul licitației, reuşind să strângă suma de 10.000 de lei. La a treia ediție, oul a avut şi o utilitate practică, fiind un suport pentru sticle de vin. În cele trei ediții de până acum, ouăle eleborate de ABA Crişuri au adunat, în total, fonduri de 16.800 de lei. Acțiunea „Ouăle gigant” a făcut posibilă dotarea unei secții de copii de la Spitalul Municipal „Gavril Curteanu” şi achiziționarea unui ecograf 3D Pro Sound Alfa 6, pentru sala de naşteri a Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Oradea.„ Importantă este nu doar implicarea în acțiuni de caritate ci şi mesajul pe care dorim să îl transmitem. Grija față de mediu este strâns legată de grija față de sănătate, căci, ape curate înseamnă sănătate şi prosperitate pentru orice comunitate” a declarat Pásztor Sándor, director tehnic ABA Crişuri. Oul din acest an este un balansoar din nuiele, realizat manual pe un cu suport din lemn, având o înălțime de 1,7m. Oul va fi expus în Lotus Center Oradea până în data de 17 mai 2013. Licitația ouălor se va face în data de 9 mai. /JURNAL BIHOREAN, http://www.bihon.ro/de-patru-ani-alaturi-de-comunitate/1284097

Teme de mediuGunoaiele acoperă zonele în care românii au petrecut de 1 MaiRomanii se dovedesc a fi buni pastratori ai traditiilor asta pentru ca un obicei impamantenit chiar daca este prost, cu greu este scos din tipare. Un exemplu viu sunt zonele in care au iesit la iarba verde de 1 mai, in apropierea orasului sau in Baile Felix care au ramas pline de flacoane, hartii, farfurii sau resturi de mancare. Cei care şi-au petrecut ziua liberă în zona Silvaş, unul dintre locurile special amenajate de municipalitate au fost mai presus de lege şi au făcut foc in perimetrul in care acest lucru era interzis. Flacoanele au fost aruncate în apele Crişul Repede iar mâncarea ramasă, aruncată langa copacii de pe malul raului.Claudiu Mihuț - reporter Digi24 Oradea "Orãdenii nu au ținut cont de legea picnicului şi ş-au distrat cum ştiau mai bine. Deşi nu aveau voie sã facã foc totuşi au fãcut-o şi au lãsat în urma lor zeci de astfel de locuri în care încã se mai poate vedea cenuşa, dar şi flacoane,hãrtii şi doze de suc sau de bere."

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://www.bihon.ro/de-patru-ani-alaturi-de-comunitate/1284097

08.05.2013

La marginea pãdurii din Bãile Felix zac acum zeci de crengi rupte din copaci si flacoane,dozele de bere sau farfurii din plastic. Claudiu Mihuț - reporter Digi24 Oradea"Nici cei care au ales sã îşi petreacã ziua liberã de 1 Mai în pãdurea din Bãile Felix nu au lãsat în urma lor o privelişte tocmai plãcutã. Dupã o zi de distracție oamenii s-au gândit cã nu are rost sã ducã acasã şi castronul din care au mâncat micii şi carnea pregãtitã pe grãtar." Pancarta "Pãdurea este şi a ta.Pãstreaz-o curatã." e folosita acum ca un loc linga care acum sunt depozitate gunoaie. /DIGI 24 ORADEA, http://www.digi24.ro/stire/Gunoaiele-acopera-zonele-in-care-romanii-au-petrecut-de-1-Mai_100519

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘTeme similareÎntubarea Mureşelului, la Paştele Cailor Problema Canalului Mureşel, pe care se bate monedă de ani de zile, rămâne în continuare un focar de infecție pentru cei care locuiesc în apropierea lui. Chiar dacă s-au făcut numeroase demersuri, chiar dacă se părea că există „perspective”, arădenii nu au la ce să-şi facă mari speranțe. Lucru pe care îl putem deduce din „dialogul” între senatorul Mihai Răzvan Ungureanu şi Ministerul de resort. „Vă solicit sprijinul pentru alocarea de fonduri în bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare pentru anul 2013, pentru reabilitarea Canalului Mureşel, având în vedere impactul acestui canal asupra condițiilor de mediu din municipiu. Problema trenează de ani de zile şi creează disconfort şi poluare în oraş. Precizăm că în 2012 ANIF a avut prevăzute fonduri pentru lucrările de întubare a canalului, dar sumele au rămas neutilizate”, arată senatorul, în interpelarea sa.Se amână. Răspunsul primit de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale : „Obiectivul de investiție „Desecare Ier- Arad frontieră- modernizare Canal Mureşel” județul Arad, a fost aprobat prin Ordinul M.A.D.R. Nr 257/04.11.2011, cu o valoare totală de 21.919.000 lei şi este prevăzut a fi executat în doi ani. Ţinând cont că valoarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

http://www.digi24.ro/stire/Gunoaiele-acopera-zonele-in-care-romanii-au-petrecut-de-1-Mai_100519

http://www.digi24.ro/stire/Gunoaiele-acopera-zonele-in-care-romanii-au-petrecut-de-1-Mai_100519

08.05.2013

investițională a obiectivului reprezintă peste 50% din volumul anual prevăzut pentru toate investițiile din anul de plan, ANIF va încerca, în limita resurselor financiare disponibile, o redistribuire de surse începând cu semestrul II anul curent, în vederea începerii execuției obiectivului de investiții mai sus menționat”. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/intubarea-mureselului-la-pastele-cailor/1284424

Asociaţia Apa Văii Arieşului e blocată, prin instanţă! La fel demersurile pentru atragerea de fonduri europene!Activitatea asociației Apa Văii Arieşului (AVA), care are rol primordial în atragerea de fonduri europene pentru continuarea lucrărilor de infrastructură apă şi canalizare în Comunitatea Urbană Arieş, este blocată! Asta deşi unii sperau ca problemele generate de existența a două grupări în sânul asociației să fie rezolvate mult mai repede şi în nici un caz pe calea unor eventuale procese care ar dura şi care ar putea bloca orice şansă de a se atrage bani europeni în exercițiul financiar european 2014-2020. Însă, Judecătoria Turda a decis să suspende înregistrarea deciziilor luate în Adunările Generale ale Asociaților, în una dintre ele fiind ales preşedinte al AVA primarul din Călăraşi, Ioan Racolța, iar în alta viceprimarul din Câmpia Turzii, Dorin Lojigan. Asta datorită faptului că Municipiul Câmpia Turzii, prin Consiliul Local, a înaintat un proces împotriva AVA, pentru anulare act, înregistrat la data de 22.04.2013, cu numărul 2242/328/2013, iar Judecătoria Turda a decis să suspende luarea în discuție a deciziilor AGA a AVA până la soluționarea procesului civil existent pe rol. Însă, asta ar putea dura... Iar până atunci, AVA este nefuncțională, preşedinte continuând să fie primarul decedat al Câmpiei Turzii, Ioan Vasinca. Problema este că o AVA nefuncțională micşorează drastic şansele atragerii unor fonduri europene. Directorul Companiei de Apă Arieş (CAA), Alexandru Sabău, a atras atenția recent asupra acestui fapt, într-o conferință de presă. AVA blocată, CA al Companiei de Apă Arieş bătut în cuie, Alexandru Sabău confirmat director! Pentru USL, care a forțat schimbarea Consiliului de Administrație al Companiei de Apă Arieş, vizând schimbarea inclusiv a directorului Alexandru Sabău, este o problemă. Asta pentru că, în conformitate cu Statutul CAA şi Statutul AVA, orice propunere privind membrii Consiliului de Administrație ar trebui să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

http://www.aradon.ro/intubarea-mureselului-la-pastele-cailor/1284424

08.05.2013

treacă şi pe la AVA (art. 8 indice 1 din Actul Constitutiv al CAA, prin care AVA propune lista de persoane dintre care AGA a CAA alege membrii Consiliului de Administrație şi propune revocarea membrilor Consiliului de Administrație). Iar USL a eşuat deja în doritele schimbări ale conducerii de la Compania de Apă Arieş. Asta pentru că, în timp ce CAA a reuşit să suspende hotărârile Consiliului Local care vizau ingerința în administrarea societății, în instanță, Adunarea Generală a Acționarilor de la societate a fost convocată pentru data de 4 martie 2013, dată la care a decis respingerea revocării actualului Consiliu de Administrație şi reconfirmarea acestuia prin metoda votului cumulativ, conform art. 32 alin. 7 din OUG 109/2011. Ba mai mult: hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr. 1721/01.04.2013. La aceeaşi Adunare Generală s-a decis şi "aprobarea alegerii şi numirii Directorului general, în conformitate cu procedura instituită de OUG nr. 109/2011, de către Consiliul de Administrație, în persoana d-lui Alexandru Sabău", inclusiv "aprobarea conținutului contractului de mandat şi a criteriilor de performanță pentru perioada 2013-1017 al directorului general Alexandru Sabău". Ori, conform art. 32 alin. 1 din OUG 109/2011, nu se poate convoca o nouă AGA care să aibă pe ordinea de zi "alegerea membrilor Consiliului de Administrație prin aplicarea votului cumulativ" în actualul exercițiu financiar. În aceste condiții, un proces de genul celui deschis de Municipiul Câmpia Turzii, prin Consiliul Local, era ultimul lucru pe care reprezentanții USL Turda şi l-ar fi dorit... /TurdaNews CJ, http://www.turdanews.net/articole/analiz/25118-asociatia-apa-vaii-ariesului-e-blocata-prin-instanta-la-fel-demersurile-pentru-atragerea-de-fonduri-europene.html

Minvest la un pas de închidere Guvernul a decis, prin hotărâre aprobată în şedința de marți, înființarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care va funcționa doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național şi investiții străine, Dan Șova (PSD). Noua companie va rezulta din reorganizarea, prin divizare parțială, a Companiei Naționale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, care deține în prezent 19,3% din acțiuni la societatea Roşia Montană Gold Corporation

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

http://www.turdanews.net/articole/analiz/25118-asociatia-apa-vaii-ariesului-e-blocata-prin-instanta-la-fel-demersurile-pentru-atragerea-de-fonduri-europene.html



08.05.2013

(RMGC). "Hotărârea de guvern are în vedere divizarea parțială, în interesul acționarilor, a Minvest, în scopul separării activității de gestionare a pachetului minoritar de acțiuni deținut de Minvest la Roşia Montană Gold Corporation de restul activităților companiei, precum şi în scopul transferului corespunzător al patrimoniului aferent acestei activități, respectiv a pachetului de acțiuni deținut de companie la RMGC şi a pasivelor rezultate din împrumuturile contractate de către companie în scopul participării la majorările de capital ale RMGC. Având în vedere interesul statului român, este oportun ca activitatea Minvest ce ține de proiectul Roşia Montană să se facă prin intermediul unei societăți comerciale noi, rezultate prin desprinderea patrimoniului Minvest legat de proiect, statul român, prin DPIIS (Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național şi Investiții Străine-n.r.), urmând să devină acționarul direct al acestei societăți comerciale nou-înființate", se afirmă într-un comunicat al Guvernului. Agenția Mediafax a anunțat, săptămâna trecută, că Guvernul va crea o nouă companie care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană, denumită "Minvest Roşia Montană", şi care va prelua de la Minvest Deva pachetul de 19,3% din acțiuni deținut la societatea Roşia Montană Gold Corporation, va avea ca obiect principal de activitate servicii anexe pentru "extracția mineralelor" şi va funcționa doar în subordinea ministrului delegat Dan Șova. Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, cu 80,46% din capitalul social, în spatele companiei fiind nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan. Compania deține la Roşia Montană (județul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Proiectul este blocat de mai mulți ani din cauza disputelor legate de protecția mediului. Înființare noii companii este argumentată de Guvern prin faptul că realizarea proiectului de exploatare a minereului aurifer din zona Roşia Montană poate genera venituri din exploatare şi contribuții directe la bugetul de stat estimate la mai multe miliarde dolari, poate avea o contribuție majoră la relansarea industriei miniere din România şi la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă într-o zonă puternic afectată de şomaj. Sunt argumentate şi interesul statului de a avea un control corporativ direct

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

08.05.2013

asupra societății Roşia Montană Gold Corporation, potențialul financiar ridicat al proiectului, care justifică un transfer al beneficiilor aferente cotei de 19,3% direct către bugetul de stat, precum şi faptul că statul român trebuie să îşi asigure maximizarea beneficiilor economice şi încasărilor bugetare din proiectul Roşia Montană independent de evoluția viitoare a Minvest. Surse din interiorul Guvernului susțin că aceaşi strategie se va aplica şi în cazul acțiunilor pe care Minvest le deține în compania Deva Gold, care va începe în curând exploatarea minereurilor complexe la Certej. În acestă ipoteză situația economică a CNCAF Minvest devine foarte dificilă având şanse mici de supraviețuire în condițiile în care datoriile istorice nu vor fi preluate de noi createle entități care se vor muta la Bucureşti. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Minvest-la-un-pas-de-%C3%AEnchidere_1_6809.html

Apa colorată - cadoul de Paşti pentru albaiulieni de la firma furnizoare?Albaiulienii au în continuare probleme cu apa care curge la robinete. Periodic ne sunt semnalate cazuri în care aceasta are o culoare care îi sperie pe consumatori. Situația nu este nouă însă reclamațiile primite nu i-au oprit pe cei de la firma furnizoare să mărească în mod constant prețul fără să remedieze eventualele defecțiuni. De această dată situația a fost semnalată în Cetate, în zona străzii Vasile Goldiş: ”Îmi permit să-mi rup 5 minute din Vinerea Mare ca să vă trimit fotografiile ataşate. Au fost făcute aseară, pe când ne pregăteam să îi facem baie juniorului. La fel însă ar fi arătat şi dacă erau făcute duminica trecută, luni, marți sau miercuri. E o situație care durează de o săptămână, cel puțin în Cetate, în zona Vasile Goldiş. Poate n-am înțeles noi corect gestul celor de la APA CTTA. Poate ei de fapt încearcă să ne ajute cu apa gata colorată, ca să iasă ouăle direct vopsite şi să nu ne mai deranjam noi să cumpărăm diverse galus-uri şi vopsele speciale… Sau poate e un mod original de-al lor de a ne ura Sărbători Fericite? Clar e ca insistă să ne facă sărbătorile colorate. Întrebarea ar fi însă: o să fie evidențiată culoarea asta a apei în factura următoare? Sau toți se vor face, româneşte, că plouă? Sărbători fericite!”, spune T.D., un cititor al ziarului Unirea. /Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/stirea-ta-apa-colorata-cadoul-de-pasti-pentru-albaiulieni-de-la-firma-furnizoare-177656.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

http://www.ziarulunirea.ro/stirea-ta-apa-colorata-cadoul-de-pasti-pentru-albaiulieni-de-la-firma-furnizoare-177656.html

http://www.ziarulunirea.ro/stirea-ta-apa-colorata-cadoul-de-pasti-pentru-albaiulieni-de-la-firma-furnizoare-177656.html

http://www.glasul-hd.ro/Minvest-la-un-pas-de-%C3%AEnchidere_1_6809.html

http://www.glasul-hd.ro/Minvest-la-un-pas-de-%C3%AEnchidere_1_6809.html

08.05.2013

Probleme în alimentarea cu apă la Ocna MureşLocuitorii din Ocna Mureş se confruntă în această perioadă cu lipsa apei la robinet. Mai mult decât atât, în momentele în care totuşi se bucură de furnizarea acesteia, culoarea apei variază de la maroniu la roşu şi gospodinele nu o pot folosi pentru a prepara mâncarea pentru sărbătorile de Paşti. Reprezentanții Apa CTTA Sucursala Ocna Mureş precizează că a fost nevoie de sistarea temporară a alimentării cu apă pentru stocarea acesteia în bazine. Cititorii Alba24 din zona Ocna Mureş ne-au sesizat că au rămas fără apă la robinete, joi după-masa şi vineri. În perioada în care totuşi aceasta a fost furnizată, nu a putut fi folosită, pentru că avea o culoare pronunțată de apă murdară şi nu au putut risca să o utilizeze pentru prepararea mâncărurilor de Paşti. Aceştia reclamă că nu este pentru prima dată când se confruntă cu probleme privind furnizarea apei pentru care primesc lunar facturi fără a fi aplicată vreo reducere, având în vedere serviciile care lasă de dorit. De la biroul Relații cu clienții al Sucursalei Ocna Mureş Apa CTTA am aflat că măsura de sistare temporară a furnizării apei potabile la Ocna Mureş a fost necesară pentru acumularea apei în bazine şi purificarea acesteia, din cauza turbidității pronunțate, la intrarea în rețeaua din oraş. În cartierul Uioara de Sus, alimentarea cu apă va fi reluată în jurul orei 15.00. Locuitorii din Ocna Mureş s-au confruntat cu lipsa apei potabile joi după-masa şi vineri dimineața. /Alba24 AB, http://alba24.ro/probleme-in-alimentarea-cu-apa-la-ocna-mures-vezi-explicatiile-reprezentantilor-apa-ctta-188606.html

Teme de mediuONG-urile de protecţia mediului recomandă sărbători ecologice13 ONG-uri de protecția mediului şi conservarea biodiversității din România îi încurajează români să sărbătorească mini-vacanța de 1 Mai şi Paşti fără să lase urme de mizerie în natură. Aceştia fac apel la fiecare român ca aceste ieşiri să fie însoțite de obiceiul de a strânge gunoaiele în saci şi a le transporta până la containere special amenajate.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

http://alba24.ro/probleme-in-alimentarea-cu-apa-la-ocna-mures-vezi-explicatiile-reprezentantilor-apa-ctta-188606.html

http://alba24.ro/probleme-in-alimentarea-cu-apa-la-ocna-mures-vezi-explicatiile-reprezentantilor-apa-ctta-188606.html

08.05.2013

Potrivit legii, locurile pentru campare şi realizarea de grătare trebuie să fie special amenajate şi să se situeze la cel puțin 100 de metri distanță de pădure. Pentru abandonul gunoiului în locuri necorespunzătoare amenda este cuprinsă între 3.000 şi 6.000 de lei, iar pentru aprinderea focului în alte locuri decât cele amenajate special se poate aplica o amendă cuprinsă între 2.000 şi 5.000 de lei. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/ong_urile_de_protec_ia_mediului_recomanda_sarbatori_ecologice.html

Vernisajul concursului „Nevertebratele din Parcul Natural Lunca Mureşului” se deschide la finele săptămânii O expoziție de fotografii inedite va putea fi văzută de arădeni, la finele acestei săptămâni. Este vorba de expoziția organizată în urma concursului „Nevertebratele din Parcul Natural Lunca Mureşului”, în urma căruia au fost deja aleşi câştigătorii.Pasionații de fotografie, amatori sau profesionişti au putut trimite fotografii în cadrul concursului lansat de Parcul Natural Lunca Mureşului, Club Rotary Cetate Arad (CRCA) şi Foto Club Arad. Concursul a fost axat pe fotografierea speciilor de nevertebrate ce pot fi întâlnite în aria protejată, de la Arad, până la granița cu Ungaria, de-a lungul râului Mureş. Concursul de fotografie a fost organizat în cadrul unui proiect amplu al Parculului Natural Lunca Mureşului şi destinat protejării speciilor şi habitatelor. Proiecul „Elaborarea studiilor preliminare măsurilor de management conservativ al Parcului Natural Lunca Mureşului”, este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Sectorial de Mediu. Organizatorii speră ca această inițiativă să contribuie la demersurile de ocrotire a speciilor.Astfel, de un premiu special de la Foto Club Arad va avea parte Ovidiu Cosmin Filip, cu fotografia „În lumina …reflectorului”, Premiul Sin PRO 2 va fi acordat Andreei Ciuca cu „Ucigaşul”, Premiul Sin PRO 1 –Istvan Urak cu „Galben”. Mențiune II va merge la Călin Creştin cu „Scarry movie”, mențiunea I, la Cristian Cacuci –„Araneus Marmoreus” iar locul III, tot acestuia, însă cu lucrearea „Viespe”. Locul II va fi ocupat de Istvan Urak, cu fotografia „Pofticiosul”, iar locul I, de Ovidiu Cosmin Filip, cu „La panda”.Vernisarea expoziției va fi şi prilej pentru organizarea festivității de premiere şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

http://www.radiomures.ro/stiri/ong_urile_de_protec_ia_mediului_recomanda_sarbatori_ecologice.html

http://www.radiomures.ro/stiri/ong_urile_de_protec_ia_mediului_recomanda_sarbatori_ecologice.html

08.05.2013

acordarea premiilor. Fiecare expozant va primi câte un album foto cu cele 50 de fotografii selectate. Prin derularea acestui proiect, organizatorii îşi doresc să scoată în evidență fragilitatea speciilor şi a habitatelor din aria protejată, pentru stabilirea unor măsuri, fundamentate ştiințific, care să reducă treptat amenințările. Lunca Mureşului Inferior este cea mai importantă arie protejată din Vestul României, care după desemnarea ei ca Parc Natural în anul 2005, a fost desemnată şi Zonă Umedă de Importanță Internațională în anul 2006, iar în anul 2007 a primit şi statutul european de Sit Natura 2000. Vernisajul expoziției şi înmânarea premiilor vor avea loc în data de 10 mai 2013, la Palatul Cultural, Sala Științele Naturii 2, Piața George Enescu. /Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/100864-vernisajul-concursului-nevertebratele-din-parcul-natural-lunca-muresului-se-deschide-la-finele-saptamanii.html

Ce riscă să piardă Steinmetz, investitor israelian la Roşia MontanăCel mai bogat israelian, miliardarul Beny Steinmetz (57 de ani) şi unul dintre principalii investitori la proiectul minier de la Roşia Montană, ar putea pierde drepturile asupra unui zăcământ uriaş de minereu de fier din Guineea, cu resurse estimate la 50 miliarde dolari, în urma unei anchete a guvernului SUA.O investigație derulată de Departamentul Justiției din SUA şi autoritățile din Guineea a condus la arestarea a doi directori executivi detaşați în statul african de la BSG Resources, companie deținută de Beny Steinmetz, şi la reținerea unui cetățean francez, care va fi judecat în New York, transmite Bloomberg. Ancheta se referă la modalitatea în care BSG Resources (BSGR) a obținut drepturile asupra proiectului minier de la Simandou, Guineea, deținute împreună cu gigantul brazilian Vale. Zăcământul de minereu de fier situat în sud-estul Guineei conține resurse cu o valoare de 50 miliarde de dolari. “Alegațiile că ar fi avut loc vreo neregulă în privința modalității în care BSG Resources a obținut drepturile miniere din Guineea sunt complet nefondate. BSG Resources îşi va apăra reputația şi drepturile miniere din Guineea pe toate canalele legale, inclusiv arbitrajul internațional, dacă guvernul continuă măsurile ilegale de a expropria interesele BSG Resouces”, se arată într-un comunicat al BSG Resources, citat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/100864-vernisajul-concursului-nevertebratele-din-parcul-natural-lunca-muresului-se-deschide-la-finele-saptamanii.html



08.05.2013

de Bloomberg. Compania a anunțat în luna martie că guvernul din Guineea se pregăteşte să anuleze licențele miniere pentru exploatarea Simandou şi un alt proiect. Lucrările la ambele zăcăminte au fost înghețate anul trecut de compania de proiect, deținută în parteneriat de BSGR şi Vale. Vale a precizat că anchetatorii din SUA şi Guineea au asigurat compania că nu este vizată în mod direct de investigație. Steinmetz are o avere estimată la 8,9 miliarde de dolari, potrivit datelor Bloomberg. Miliardarul deține indirect, prin firma BSG Capital, 16% din acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation. Gabriel Resources deține 80% din proiectul minier de la Roşia Montană, restul acțiunilor fiind în proprietatea statului român. BSG Resources a obținut în 2008 o parte din drepturile comerciale pentru proiectul de la Simandou, după ce guvernul din statul african a anulat o secțiune din licența deținută de gigantul Rio Tinto. În 2010, BSGR a vândut 51% din drepturile deținute la Simandou şi un alt proiect către Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari. Compania de proiect formată de BSGR şi Vale au planificat exploatarea zăcămintelor într-o operațiune estimată la 10 miliarde de dolari, însă izbucnirea disputei cu guvernul a înghețat anul trecut lucrările.Preşedintele statului african, Alpha Conde, a declarat în ianuarie că Vale va rămâne unul dintre principalii parteneri ai guvernului în exploatarea zăcămintelor de fier. Oficialul a mai spus că guvernul a oferit grupului Rio Tinto “un parteneriat strategic pentru 50-100 de ani”, fără a oferi alte informații. Rio Tinto a investit deja 2,3 miliarde de dolari la operațiunea proprie de la Simandou, despre care consideră că ar putea deveni cea mai mare mină de fier din Africa. Compania a atras de asemenea finanțare semnificativă din China pentru operațiuni. Depozitele bogate de minereu de fier ale Guineei fac obiectul unei dispute dure între marile companii miniere de la sfârşitul deceniului trecut, pe fondul creşterii prețurilor materiei prime odată cu evoluția cererii din China şi de pe alte piețe emergente. BHP Billiton, cel mai mare grup minier la nivel mondial, deține de asemenea o operațiune de extracție a minereului de fier în Guineea. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/ce-risca-sa-piarda-steinmetz-investitor-israelian-la-rosia-montana/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.zi-de-zi.ro/ce-risca-sa-piarda-steinmetz-investitor-israelian-la-rosia-montana/

http://www.zi-de-zi.ro/ce-risca-sa-piarda-steinmetz-investitor-israelian-la-rosia-montana/

08.05.2013

360.000 de hectare rase din pădurile României! Pagube de cinci miliarde de euro!Pădurile României sunt, în continuare, deşi există o lege cu prevederi cât se poate de clare, tăiate în neştire! Potrivit unui raport al Curții de Conturi – conform unei investigații "Gândul” -, în perioada 1990-2011, "au fost puse la pământ peste 360.000 de hectare din pădurile României, de pe care au fost tăiate, ilegal, peste 80 de milioane de metri cubi de lemn. De departe, județele «campioane» la tăieri ilegale sunt Harghita şi Covasna, unde pădurile au fost rase, pur si simplu, de pe zeci, sute, mii de hectare, de o veritabilă mafie a lemnului, patronată şi protejată, susțin localnicii, de câțiva cunoscuți lideri UDMR, ajunşi, rapid, multimilionari în dolari, apoi în euro.” Dinții ascuțiți ai lăcomiei pun la pământ acest "aur verde” al României, "Drujba Carpaților”, a se citi Verestoy Attila, şi o lăcomie fără limite a unor puşi pe căpătuială, au prădat şi prădează una din bogățiile naturale, de mare preț, ale României. Conform unor calcule, "valoarea pagubelor produse economiei naționale depăşeşte cinci miliarde de euro”, susține doamna Lucia Varga, ministru-delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. "În realitate, însă, câştigurile mafiei lemnului au fost mult mai mari, poate chiar duble, având în vedere că, în cea mai mare parte, zecile de milioane de arbori tăiați, ilegal, au fost vânduți la export, ca buşteni sau cherestea, cu 100-150 de euro metrul cub.” Unde merge lemnul pădurilor româneşti, rase cu atâta sălbăticie? Unii spun că spre Ungaria, spre alte țări europene care din pădurile proprii nu taie nici măcar un copac! Deputat PUNR fiind, în perioada celei de-a doua legislaturi, 1996-2000, m-am interesat, făcând investigații asupra acestui aspect, confirmând acest trist adevăr. Iau lemnul de la noi, unde jaful e, într-adevăr, ca în Codrii Vlăsiei, menajându-şi pădurile proprii. Au fost pădurari care țin la această avuție şi mândrie națională, care au încercat să se opună fărădelegilor. Au fost "cumințiți” fără milă, ajungând prin spitale, ba chiar, culmea ironiei, tot ei alegându-se şi cu condamnări penale, dați în judecată, chipurile, pentru…. calomnie. Cam aşa s-au petrecut lucrurile şi cu ghinionistul Imre din Ciumani, bătut crunt, cu ani în urmă, de un grup de «drujbaşi», pe care îi surprinsese culcând la pământ copacii din pădurea ce i-a fost retrocedată. Conform Gândul.ro, hoții i-au făcut plâgere penală "pentru calomnie”, pentru că a avut curajul să dea în vileag tărăşenia, iar o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

08.05.2013

procuroare de la Parchetul Judecătoriei din Gheorgheni a "instrumentat”, rapid, dosarul, un magistrat de la Judecătoria Gheorgheni l-a condamnat, fără multă vorbă, la un an de închisoare cu suspendare. Fapt ce l-a determinat pe păgubaşul bătut să exclame: "Mai bine să nu-i prinzi, că n-au niciun Dumnezeu! Sunt în stare să-ți taie gâtul cu Drujba!” /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=69707

De ce tace UDMR ? – Mafia lemnuluiCategoric, nu pot trece peste ipocrizia UDMR Mureş. Peste tot unde pot se dau mari ecologişti dar în realitate UDMR jefuieşte pădurile României cu o cruzime greu de imaginat. Asta nu o mai vede UDMR Mureş. Vede doar toaletările de copaci din oraş, motiv bun de asmuțire a credulilor împotriva Primăriei. Despre masacrul pădurilor de pe valea Mureşeului Superior, din Harghita şi Covasna, marii "ecologişti" nu spun nimic. Pentru că interesele lor sunt uriaşe în zonă. Din păcate autoritatea Statului Român lipseşte în aceste zone cu desăvârşire. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în perioada 1990-2011 au fost puse la pământ peste 366.000 de hectare din pădurile României, de pe care au fost tăiate ilegal peste 80 de milioane de metri cubi de copaci. De departe, județele ”campioane” la defrişări ilegale sunt Harghita şi Covasna, unde pădurile au fost rase, pur şi simplu, de pe zeci de mii de hectare, de o veritabilă mafie a lemnului, patronată şi protejată, susțin localnicii, de câțiva cunoscuți lideri UDMR, ajunşi rapid multimilionari în dolari şi apoi în euro. Valoarea pagubelor produse economiei naționale depăşeşte 5 miliarde de euro, după cum declara recent ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga. Aceasta, conform unui calcul făcut pe baza prețului minim practicat de Romsilva la vânzarea lemnului de foc, de circa 70 euro metrul cub. În realitate, însă, câştigurile mafiei lemnului au fost mult mai mari, poate chiar duble, având în vedere că, în cea mai mare parte, zecile de milioane de arbori tăiați ilegal au fost vânduți la export, ca buşteni sau cherestea, cu 100-150 euro metrul cub. Cu asemenea venituri, rețelele mafiote au devenit intangibile, beneficiind de complicități şi protecție la toate nivelurile, de la mai-marii administrațiilor locale şi ai instituțiilor deconcentrate cu atribuții de control, până la polițişti, procurori, judecători, parlamentari şi miniştri. Cei care n-au vrut să țină seama de acest lucru şi au încercat să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=69707

08.05.2013

li se opună ori să le dezvăluie fărădelegile au fost ”cumințiți” fără milă, pe lângă spitalizare unii dintre ei alegându-se şi cu condamnări penale, după ce agresorii i-au dat în judecată pentru calomnie. Aşa a pățit, de pildă, Imre, un sătean din comuna harghiteană Ciumani, bătut crunt acum câțiva ani de un grup de ”drujbagii” pe care îi surprinsese culcând la pământ copacii din pădurea ce abia îi fusese retrocedată. A aflat apoi că agresorii erau angajați ai ITRSV Harghita, lucru pe care l-a făcut public în ziarul local de limbă maghiară din Gheorgheni. Urmarea: respectivii i-au făcut imediat plângere penală pentru calomnie, o procuroare de la Parchetul Judecătoriei Gheorgheni a ”instrumentat” rapid dosarul, iar un magistrat de la Judecătoria Gheorgheni l-a condamnat fără multă vorbă la un an de închisoare cu suspendare. La recurs, Tribunalul Harghita a casat sentința şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi Judecătorie Gheorgheni, care de data asta a fost mai ”umană”: un alt magistrat a înlocuit condamnarea la închisoare cu o amendă penală de 41 de milioane de lei vechi, pedeapsă confirmată apoi şi de Tribunalul Harghita. ”Adică şi f..., şi cu banii luați, cum zice dumneavoastră la limba română!”, face haz de necaz Imre-bacsi. Mai ”norocos”, consăteanul său, Lajos, n-a mai trebuit să dea piept cu ”drujbagiii” şi ocrotitorii acestora, după ce şi-a recăpătat pădurea pentru care se luptase ani în şir. Pe vreo şase hectare a mai găsit doar cioate, nu mai rămăsese niciun copac în picioare, iar de pe alte două trunchiuri de pădure se ”evaporaseră”, până să prindă el de veste, alte câteva sute de fagi şi molizi. Zice că ştie ”foarte sigur” cine i-a tăiat, ”dar dacă nu i-ai prins asupra faptului, când taie, degeaba mergi la poliție să faci plângere, că polițaii te iau imediat că ce dovezi ai. Dar mai bine să nu-i prinzi, că n-au niciun Dumnezeu, sunt în stare să-ți taie gâtul cu drujba, sau să-ți dea cu securea-n cap”, acuză bărbatul. În discuție intervine furios şi Antal, un prieten de-al lui Lajos, din Gheorgheni: ”Și chiar dac-ai avea dovezi, tot degeaba, până acum nimeni n-a auzit în Harghita să fi ajuns la puşcărie vreunul dintre tâlhari, toți sunt mână-n mână, pădurarii, brigadierii, polițaii, şefii de la ocoalele silvice, primarii, ăia de la ITRSV şi de la Direcția Silvică, toți. Domnule, ascultați ce vă spun eu, aici, în Harghita, se mai poate face ordine doar sub control internațional, aduci o armată străină şi începi războiul, că altfel nu se mai poate cu hoții ăştia din România! Păi să vedeți ce case de vacanță au toți, polițaii, pădurarii, brigadierii silvici, ITRSV-ul la fel. La

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

08.05.2013

cine să mergi să reclami? Poate doar la Dumnezeu! Dar şi acolo trebuie să fii atent să nu te-audă cineva şi să-i anunțe pe hoți că i-ai reclamat, să te trezeşti după aia cu ei peste tine-n casă noaptea!”, continuă supărat Antal. Bărbatul trage o înjurătură în ungureşte, o traduce în româneşte şi adaugă, pe acelaşi ton: ”Știți cât câştigă un pădurar? O mie, o mie două sute de lei în mână, plus ceva bonuri de masă. Iar nevastă-sa stă acasă, nu lucrează. Și din mia aia de lei pe lună trăieşte şi el, şi nevasta, şi copiii, şi face şi economii, să vedeți ce vile şi maşini au, n-o să vă vină să credeți! Și nimeni nu-l întreabă cum e posibil aşa ceva, că sunt toți pe-o mână!”, se mai plânge Antal. Când îi întreb dacă ritmul tăierilor ilegale n-a mai scăzut cât de cât în ultimii ani, date fiind dezvăluirile din presă şi anchetele anunțate de autorități în urma acestora, interlocutorii izbucnesc în râs: ”Nici vorbă, se taie la fel ca înainte, doar că acum tăierile astea se fac mai mult în zonele de creastă, care sunt mai greu de controlat, în rest băieții îşi văd liniştiți de treabă ca şi până acum, că nimeni nu le face nimic”, povestesc ei. Cum am putea ajunge şi noi într-un astfel de loc?, întreb. ”Dacă ați fi venit cu o maşină de teren, sau cu un ATV, n-ar fi fost nicio problemă. Dar cu maşina cu care sunteți e imposibil, că până sus drumurile sunt destul de abrupte şi sunt încă multe porțiuni cu zăpadă mare. Plus că e periculos să mergeți singur, ar trebui să mai aveți pe cineva cu dumneavoastră”, mă lămureşte Antal. Îl întreb dacă e dispus să fie el acel ”cineva” şi, după câteva ezitări, acceptă: ”Dar nu ne ducem prin vreo zonă de-aia cu zăpadă, mergem aici, la Valea Strâmbă, e un sat la câțiva kilometri de Gheorgheni, dar care ține de comuna Suseni. Acum câteva zile m-am dus să caut coarne de cerb într-o pădure la vreo patru kilometri de sat. N-am găsit nici un corn, în schimb am dat peste o defrişare ilegală proaspătă, n-are mai mult de şase, şapte luni de când a început, dar s-au tăiat deja sute de brazi şi de molizi, dacă vreți, putem merge chiar acum!” Ajunşi la Valea Strâmbă, ieşim din şosea şi o luăm la stânga pe un drum forestier, cale de vreo patru kilometri. Brusc, după o curbă, ne iese în cale un ditamai camionul vârfuit cu vreo 20 de metri cubi de buşteni, care tocmai o luase din loc într-un nor de praf, precedat de un jeep şi urmat de un VW. Dau să apuc camera foto, pusă la-ndemână pe bordul maşinii, dar însoțitorul meu îmi prinde mâna: ”Lăsați aparatul, dacă văd ăştia că-i pozați ne ia dracu, n-ați observat cum se uitau la noi? Asta-i încă o dovadă că buştenii ăia sunt tăiați ilegal, altfel camionul n-ar fi avut o aşa escortă",

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

08.05.2013

explică Antal. Mă conformez, mai mergem câteva sute de metri, apoi lăsăm maşina şi începem să urcă pe o pantă abruptă, pe care se desluşeau limpede urmele buştenilor împinşi la vale. După vreun sfert de oră de urcuş, încep să apară primele semne ale dezastrului: mai întâi ici, colo câte o cioată, două, apoi, pe nici o jumătate de hectar, un adevărat ”covor” de peste o sută de alte asemenea resturi ale masacrului, cu diametre de 30-60 de centimetri, unele deja înnegrite de intemperii, cele mai multe însă proaspete, de cel mult 2-3 zile. Pe niciuna nu există marcajul ce trebuie aplicat în mod obligatoriu, la fel ca şi pe trunchiul copacului, în cazul unei tăieri legale. Scot camera şi încep să fotografiez şi să filmez , mişcându-mă cu greu printre mormanele de crengi şi de vârfuri de copaci retezate cam la 2 metri şi aruncate de-a valma printre cioate. Priveliştea dezolantă se întinde până dincolo de culme, de partea cealaltă a dealului. ”Aşa, la ochiometru, cred că sunt cel puțin vreo patru, cinci hectare de pe care au început deja să taie. Și ăsta-i doar începutul, dacă veniți din nou la toamnă n-o să mai recunoaşteți locul, tot dealul ăsta o să fie complet chelit”, mă asigură Antal în timp ce facem cale-ntoarsă spre locul unde lăsasem maşina. Apoi, pe drumul înapoi spre Gheorgheni, îmi desluşeşte rapid şi cum se ”legalizează” lemnul tăiat clandestin: buştenii sunt duşi la gater – în mai fiecare comună din Harghita funcționează cel puțin 7-8 gatere – unde sunt transformați în cherestea, vândută apoi ”cu acte-n regulă”, măsluite bineînțeles, atât pe piața internă, cât şi la export. ”Singurul mod în care s-ar putea stopa tăierile ilegale ar fi să se înființeze o jandarmerie a pădurilor, care să patruleze permanent prin păduri, combinată cu supravegherea şi controlarea non-stop a tuturor gaterelor. Dar de unde să iei atâția oameni, şi mai ales cinstiți, care să nu pună botul la şpagă?”, conchide Antal, înainte de a ne lua rămas-bun. Următorul popas – Primăria Suseni, de care aparține satul Valea Strâmbă. ”Deranjat” dintr-o şedință cu câțiva subalterni, primarul Egyed Jozsef (PCM) ne asigură că toate gaterele din comună – vreo 7-8 la număr – funcționează ”chiar legal” şi prelucrează numai buşteni tăiați ”cu marcaju-n regulă”. Pe urmă, nuanțează: ”Nu pot să spun că nu se taie nici o bucată de lemne din pădure fără forme, că mai sunt şi oameni din ăştia, care se ocupă cu furtul lemnului. Se mai fură câte un lemn din pădure, dar aşa, cu camionul, nu, nu există să se taie copaci ilegal, nu mai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

08.05.2013

merge, toată lumea e atentă acum, poliția, primăria, dacă apare astfel de treburi imediat se sesizea.” ”Aici, în zona Suseni, nici n-a fost aşa problemă, a fost în zona Căpâlnița şi la Vlăhița, dar nu ştiu dacă mai sunt şi acuma, trebuie să mergeți acolo să vedeți!”, mai adaugă edilul, după care se scuză că trebuie să se întoarcă la şedință şi dispare înapoi în birou, înainte să apuc să-i arăt pozele cu pădurea din Valea Strâmbă masacrată fără milă la doar câțiva kilometri distanță. /Târgumureșeanul MS, http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/citeste-de-ce-tace-udmr-mafia-lemnului.html

5 tone de gunoi - strânse de voluntarii medieşeniZeci de voluntari sprijiniți de lucrători ai societăților Eco-Sal, Apa Târnavei Mari şi Meditur s-au luptat cu mormanele de gunoi aruncate în rapa situată la intrarea în Mediaş, dinspre Bazna, de oameni certați cu cele mai elementare norme ale bunului simț. Acțiunea de igienizare a zonei respective a durat aproximativ 3 ore, timp în care au fost strânse tone de gunoaie, transportate ulterior la stația de sortate a deşeurilor din Mediaş. La final intrarea în Mediaş dinspre Bazna avea o cu totul altă față, curată şi lipsită de deşeuri, fapt care i-a mulțumit pe deplin pe participanți, după cum ne-a declarat Kadar Tamas, inițiatorul acțiunii de astăzi. Participanții la acțiunea de astăzi au promis că nu se vor opri aici, ci vor continua să intervină şi în alte zone ale municipiului nostru pentru a igieniza spațiile verzi. Rămâne însă de văzut dacă şi oamenii vor aprecia efortul voluntarilor şi nu vor mai arunca deşeurile la întâmplare. /Radio Mediaș SB, http://www.radiomedias.ro/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme similareCu ajutorul unei finanţări europene, Comuna Feldioara va avea un sistem performant de apă-canal Comuna Feldioara a fost inclusă în Proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Braşov”, proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune, prin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

http://www.radiomedias.ro/

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/citeste-de-ce-tace-udmr-mafia-lemnului.html

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/citeste-de-ce-tace-udmr-mafia-lemnului.html

08.05.2013

Programul Operaţional Sectorial Mediu. Valoarea totală a investiţiilor prevăzute este de aproximativ 189 de milioane de euro. Sursele de finanţare ale proiectului sunt Fondul de Coeziune (fonduri nerambursabile) în proporţie de 76,43%, bugetul de stat în proporţie de 11,69%, bugetul local în cotă de 1,8% şi împrumutul operatorului regional, care este de 10,08%. Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea infrastructurii în sectorul de apă potabilă şi apă uzată în judeţul Braşov în vederea alinierii localităţilor la standardele prevăzute în Tratatul de Aderare. Proiectul cuprinde 11 contracte de lucrări şi trei de servicii, unul dintre contracte incluzând modernizarea infrastructurii din comuna Feldioara. Contractul de lucrări pentru Feldioara vizează realizarea unei noi staţii de epurare, costul lucrărilor fiind estimat la 53,76 milioane de lei. Feldioara va deservi şi alte localităţiPrimarul localităţii, Sorin Taus, ne-a declarat faptul că lucrările la infrastructura de apă-canal la Feldioara nu se limitează doar la staţia de epurare, ci sunt mult mai complexe, vizând racordări la colectoarele din zonă, extinderi de reţele şi sisteme de distribuţie: „O lucrare distinctă vizează instalarea unei noi conducte de aducţiune pe traseul Stupini-Feldioara, în lungime de 21,5 km. Implementarea proiectului presupune noi tronsoane de distribuţie: Ghimbav - Staţia de epurare Braşov - Staţia de epurare Feldioara - Codlea şi o conductă nouă de aducţiune Stupini - Feldioara, în valoare de 81,32 milioane de lei. Implementarea presupune livrarea, montajul şi punerea în funcţiune a două colectoare, respectiv Colectorul Staţia de epurare Braşov - Staţia de Epurare Feldioara în lungime totală de aproximativ 21,9 km şi Colectorul Codlea - Staţia de Epurare Feldioara în lungime de 26,6 km, inclusiv patru subtraversări de cursuri de apă pe 48,4 km, o traversare de cale ferată şi traversări de drumuri”.Sursa citată a spus şi că extinderea reţelei de canalizare din Feldioara presupune lucrări pe un traseu de 13 km şi construcţia a două staţii de pompare a apelor uzate menajere. Pe de altă parte, apa uzată de la Moieciu şi Codlea - care vor fi racordate printr-o reţea comună - va fi tratată în noua staţie de epurare de la Feldioara. „Obiectivele vor corespunde standardelor UE”

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

08.05.2013

„Principalele beneficii pentru populaţie ale implementării acestui proiect sunt axate pe două direcţii majore: alimentarea cu apă şi colectarea şi tratarea apelor uzate. În cazul alimentării cu apă, beneficiile vizează conformitatea cu standardele UE referitoare la apa potabilă, îmbunătăţirea calităţii apei potabile, asigurarea calităţii şi disponibilităţii serviciilor de furnizare a apei, securitatea îmbunătăţită a alimentării cu apă, precum şi reducerea pierderilor de apă. În privinţa colectării şi tratării apelor uzate, beneficiile vizează îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a mediului înconjurător, pentru diminuarea riscurilor asupra sănătăţii umane, reducerea infiltraţiilor în sistem, precum şi re-ducerea poluării râurilor”, a mai spus primarul din Feldioara. /TRANSILVANIA EXPRES, www.mytex.ro/.../investitii-cu-ajutorul-unei-finantari-europene-comuna- feldioara-va-avea-un-sistem-performant-de-apa-canal_350499.php

Compania Hidro Este încearcă să dea un „tun“ la Vâlcea cu fonduri europene. Valoarea: 550 miliarde leiHidro Este a reuşit să acceseze fonduri europene pentru construcţia a patru microhidrocentrale, în judeţul Vâlcea. Ca membru UE, România este obligată sa încerce să furnizeze cel puţin 35% din energia electrica din surse regenerabile, inclusiv energie hidroelectrică, înainte de 2015, si 38% înainte de 2020. SC Hidro Este intentionează să construiască proiectele Păscoaia 1, 2 si 3 pe râul Păscoaia şi proiectul Priboiasa 1 pe râul cu acelaşi nume. Proiectele au un cost estimativ de 38,2 milioane lei pentru construcţie şi de 27,6 milioane lei pentru echipare. Aceasta include turbine, generatoare, transformatoare si un sistem SCADA. Data expedierii anunţului în sistemul electronic de achiziţii publice a fost luna mai 2011. Din motive tehnice şi financiare cererea de oferte a fost blocată la data respectivă, fiind reluată în luna martie 2013. Anunţul privitor la cererea de oferte a fost publicat într-un colţ de pagină obscur în ziarul naţional „Curentul“. Printre firmele care „au fost pe fază“ s-au numărat şi societăţile din Vâlcea: SC Hidroserv SA şi Protectchim. De asemenea, a mai depus ofertă şi o entitate economică de tip struţo-cămilă ce-i avea ca acţionari pe angajaţi ai Hidro Este (eliminată ulterior din licitaţie). Dubios a fost faptul că Hidro Este a transmis invitaţii de participare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

08.05.2013

(!!!) unor firme din Vâlcea, precum: Protectchim, AS Trans şi Govora SA, care nu au executat niciodată lucrări de construcţii în domeniul hidroenergetic. Poate ne va spune doamna Maria Ramona Dudău, directoarea de la Hidro Este, de ce nu a transmis invitaţii de participare şi unor firme de prestigiu în domeniu, ca: Hidroserv, Hidroconstrucţia şi Energomontaj? Cu alte cuvinte, încă de la începutul demarării procedurilor de achiziţie au existat suspiciuni privitoare la desfăşurarea licitaţiei. Marţi, 30 aprilie 2013, Hidro Este le-a transmis participanţilor la aşa-zisa licitaţie rezultatul: câştigătoare a fost declarată societatea Protectchim, în defavoarea SC Hidroserv SA. Menţionăm că oferta financiară a Hidroserv-ului a fost cu 6 miliarde de lei vechi mai mică decât cea a Protectchim-ului, adică mult mai avantajoasă pentru Hidro Este. Hidroserv a acumulat din start 60 de puncte din 100, câte erau necesare pentru adjudecarea licitaţiei (în caietul de sarcini se menţionează clar: oferta cea mai avantajoasa d.p.d.v. economic va primi 60 de puncte). Protectchim a stat mai bine la garanţia lucrării care era cotată cu doar 10 puncte. Din punct de vedere al capacităţii tehnice, cele două societăţi au fost la egalitate. Şi-atunci, conform unui calcul matematic simplu, oferta cea mai bună era clar cea a Hidroserv-ului. Numai că doamna Dudău a decis altceva! Hidroserv a primit 89 de puncte şi Protectchim 99 (?!). Sperăm că nu se încearcă „sifonarea“ unor bani europeni, mai ales că, am aflat din surse sigure, în afacere este implicat şi baronul chimic al judeţului Vâlcea...De-acum, autorităţile abilitate vor intra în acţiune, având în vedere că este vorba despre fonduri europene: peste 12 milioane euro. OLAF-ul va avea un cuvânt greu de spus în acest caz! Interesant este faptul că o parte din lucrări sunt deja efectuate, iar Hidro Este nu a menţionat acest „amănunt nesemnficativ“ responsabililor de la Uniunea Europeană, atunci când au întocmit proiectul de finanţare. Am fost la faţa locului şi am făcut fotografii, care confirmă demararea lucrărilor în regie proprie. Hidroserv Râmnicu Vâlcea va contesta la Tribunalul Bucureşti decizia Hidro Este. Vom monitoriza îndeaproape acest caz! /Ziarul de Valcea, http://www.ziaruldevalcea.ro/Compania-Hidro-Este-incearca-sa.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

http://www.ziaruldevalcea.ro/Compania-Hidro-Este-incearca-sa.html

http://www.ziaruldevalcea.ro/Compania-Hidro-Este-incearca-sa.html

08.05.2013

Teme de mediuSfântu Gheorghe a câștigat trei premii de excelenţă în “bătălia” pentru “Orașul Reciclării” Managerul public al oraşului, Czimbalmos Kozma Csaba, a fost prezent la Gală pentru a ridica premiile mun. Sfântu Gheorghe Municipiul Sfântu Gheorghe a fost premiat la categoriile „Trâmbițare”, „Luptător” şi „Armament de calitate” în cadrul „bătăliei” pentru titlul de „Oraşul Reciclării”, fiind printre municipiile care s-au implicat cel mai mult în comunicarea competiției către populație, care au colectat separat cele mai multe deşeuri de ambalaje/locuitor şi au obținut cel mai mare punctaj la evaluarea calitativă a punctelor de colectare separată.Proiectul inițiat de Eco-Rom Ambalaje, compania deţinătoare a licenţei “Punctul Verde” în România şi cea mai importantă organizaţie de preluare de la agenţii economici a obligaţiei de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje, a fost adresat primăriilor de municipiu şi s-a derulat în perioada 1 septembrie 2012-28 februarie 2013.“Toate cele 20 de primării înscrise în competiție s-au implicat şi mobilizat, astfel încât serviciile de colectare separată a deşeurilor de ambalaje să se desfăşoare în cele mai bune condiții şi cantitățile colectate să înceapă să crească. Ele reprezintă un model la nivel național şi, în ciuda rezultatelor slabe ale României la nivel european în ceea ce priveşte reciclarea, în domeniul deşeurilor de ambalaje țara noastră şi-a îndeplinit anual obligațiile asumate. Iar acest lucru se datorează, în principal, contribuției industriei în dezvoltarea şi extinderea sistemului de colectare separată prin Eco-Rom Ambalaje. Doar anul trecut investițiile organizației noastre în colectarea separată de la populație s-au ridicat la 18 milioane de lei, dublu față de anul precedent.” a declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje. Pe parcursul competiției, în Sfântu Gheorghe au fost colectate separat 258,425 de kg de deşeuri de ambalaje, dintre care 109,410 kg de hârtie-carton, 108,060 kg de sticlă şi 40,955 kg de plastic. Aceste rezultate au fost posibile datorită implicării autorităților locale şi a partenerilor acestora – operatori de salubritate şi organizații de profil.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

08.05.2013

„Rolul autorităților locale în reciclarea deşeurilor municipale devine critic. Doar împărtăşind aceeaşi viziune cu privire la sistemul de colectare separată a deşeurilor şi corelând direct toate acțiunile noastre în vederea îndeplinirii acesteia putem avea „oraşe ale reciclării”. Creşterea absorbției fondurilor europene în domeniu este un obiectiv imediat, dar pe termen lung trebuie să creştem performanțele sistemului de colectare separată şi reciclare. Astfel, mă bucur că bătălia pentru Oraşul Reciclării a evidențiat acest aspect al eficienței în domeniul serviciilor publice.” a declarat Tudor Pendiuc, Preşedintele Asociației Municipiilor din România.La finalul celor şase luni de „bătălie”, Tulcea a fost desemnat marele câştigător al “bătăliei” pentru titlul de „Oraşul Reciclării”, obținând cel mai mare punctaj la evaluarea finală.Premiile nu s-au oprit însă aici. În competiția colectării deşeurilor de ambalaje fiecare oraş participant a fost performant la cel puțin unul dintre cele 3 criterii de evaluare: calitatea serviciului de colectare separată, cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate, implicarea în proiect şi comunicarea acestuia către populație. Astfel, Primăriile municipiilor Craiova şi Alexandria au primit recunoaştere la categoria „June”, fiind unele dintre cele mai noi oraşe intrate în sistemul de colectare separată Eco-Rom Ambalaje. De asemenea, Primăriile oraşelor Braşov, Iaşi, Baia Mare, Slobozia şi Roman au câştigat premiul de excelență la categoria “Linia Întâi”, fiind primele municipii înscrise în bătălia pentru titlul de “Oraşul Reciclării”. Alături de Primăria municipiului Sfântu Gheorghe şi Târgu Jiu, Tulcea, Deva şi Cluj Napoca au fost premiate la categoria „Trâmbițare”, implicându-se cel mai mult în comunicarea competiției către populație. Tototdată, Primăria Sectorului 1 Bucureşti, alături de Primăriile municipiilor Arad şi Bacău – oraşele care au colectat separat cele mai multe deşeuri de ambalaje, per total – au fost performante la categoria „Cetate”.Titlul de „Luptător” a fost acordat şi Primăriilor municipiilor Zalău şi Mediaş care au colectat separat cele mai multe deşeuri de ambalaje/locuitor, iar premiul de excelență la categoria „Armament de calitate” a fost obținut alături de Sfântu Gheorghe şi de Primăria Sectorului 1 Bucureşti şi primăriile oraşelor Satu Mare, Tulcea, Focşani şi Sectorului 6 Bucureşti, obținând cel mai mare punctaj la evaluarea calitativă a punctelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

08.05.2013

de colectare separată. ,,Deşi competiția s-a încheiat, bătălia pentru reciclare continuă! Autoritățile locale au o responsabilitate foarte mare în ceea ce priveşte îndeplinirea obligațiilor legale de reciclare – este vorba despre reducerea lunară, cu 15%, a cantității de gunoi depus pe groapă şi reciclarea a 50% din deşeul menajer până în 2020. Doar prin implicarea acestora, a populației şi prin susținerea industriei putem atinge standardele europene impuse şi țara noastră poate performa în domeniul reciclării” a declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.Proiectul a fost susținut de Asociația Municipiilor din România şi Institutul pentru Politici Publice, iar partenerii media ai acestei competiții au fost: Green Report, Revista Română de Administrație Publică Locală şi Administrație.ro.Mai multe detalii despre competiția „Oraşul Reciclării” şi informaţii despre colectarea separată a deşeurilor de ambalaje pot fi aflate accesând site-ul www.ColecteazaSelectiv.ro. Competiția „Oraşul Reciclării” a fost inițiată de Eco-Rom Ambalaje şi derulată în perioada 1 septembrie 2012-28 februarie 2013. Obiectivul proiectului a fost acela de a implica şi mobiliza cele mai importante sisteme de colectare separată din portofoliul Eco-Rom Ambalaje, pentru ca serviciile de colectare separată a deşeurilor de ambalaje să se desfăşoare în cele mai bune condiţii şi cantităţile colectate să înceapă să crească. În „bătălia” pentru titlul de “Oraşul Reciclării” s-au înscris 20 locaţii-cheie în care Eco-Rom Ambalaje susține dezvoltarea serviciilor de colectare separată: Alexandria, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Cluj, Craiova, Deva, Focşani, Iaşi, Mediaş, Roman, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Slobozia, Târgu Jiu, Tulcea, Zalău, inclusiv Sectorul 1 şi Sectorul 6 Bucureşti. /Observatorul de Covasna, http://stiri.covasnamedia.ro/2013/04/29/sfantu-gheorghe-a-castigat-trei-premii-de-excelenta-in-batalia-pentru-orasul-reciclarii/

După „invazia” picnicarilor, Zonele de stat la iarbă verde sunt în curs de salubrizare PET-urile, pungile de plastic, sticlele şi celelalte ambalaje lăsate în urmă de „gratargii” au fost strânse, ieri, în mare, de angajaţii de la salubrizare. La o privire mai atentă, însă, pe malurile râurilor şi în unele zone verzi se pot observa gunoaie lăsate „de sămânţă”.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

http://stiri.covasnamedia.ro/2013/04/29/sfantu-gheorghe-a-castigat-trei-premii-de-excelenta-in-batalia-pentru-orasul-reciclarii/

http://stiri.covasnamedia.ro/2013/04/29/sfantu-gheorghe-a-castigat-trei-premii-de-excelenta-in-batalia-pentru-orasul-reciclarii/

http://www.ColecteazaSelectiv.ro/

08.05.2013

În ciuda amenzilor pe care le-au riscat, braşovenii şi turiştii care au petrecut în zilele libere la iarbă verde au lăsat în urmă grămezi de gunoaie, ca de obicei, şi, pentru că n-au vrut să aştepte după alţii, în spaţiile pregătite de autorităţi pentru grătar, au făcut foc în locuri neamenajate, deşi Legea Picnicului interzice acest lucru. Ieri, angajaţii de la salubrizare se chinuiau să strângă maldărele de deşeuri lăsate de auto-intitulaţii „iubitori ai naturii”. Pe DN 1, la Timişul de Jos, doi angajaţi ai unei firme de salubrizare se străduiau să adune resturile lăsate de picnicari. Din păcate, însă, ei n-au putut face faţă cantităţii mari de ambalaje aruncate la voia întâmplării, după cum s-a putut vedea în urma lor. Astfel, deşi au adunat zeci de saci de gunoi, tot au rămas PET-uri, cartoane, sticle şi alte ambalaje „sufocante” pentru mediul înconjurător, pe iarbă sau în râul Timiş. În apropiere, la Dâmbul Morii, spaţiile verzi păreau în regulă, dar râul era ticsit cu PET-uri şi punguliţe, chiar în apropierea unor locuinţe.Doar începutul...Pentru această săptămână, meteorologii au anunţat vreme frumoasă, fără precipitaţii însemnate şi cu temperaturi de aproximativ 24-25 de grade Celsius, pe timpul zilei. Astfel, nu este exclus ca în week-end spaţiile verzi să fie luate iar cu asalt de „iubitorii naturii” şi să apară alte maldăre de gunoaie. /Mytex.ro, http://www.mytex.ro/expres/educatie-dupa-invazia-picnicarilor-zonele-de-stat-la-iarba-verde-sunt-in-curs-de-salubrizare_350945.php

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

http://www.mytex.ro/expres/educatie-dupa-invazia-picnicarilor-zonele-de-stat-la-iarba-verde-sunt-in-curs-de-salubrizare_350945.php

http://www.mytex.ro/expres/educatie-dupa-invazia-picnicarilor-zonele-de-stat-la-iarba-verde-sunt-in-curs-de-salubrizare_350945.php

de pres/revista presei/revista... · web viewmai multe detalii despre competiția „orașul...

Documents