de la cernăuți la vale

2
De la Cernăuți la vale Departe de gloanţe, departe de conflict, există locuri în Ucraina unde lumea trăieşte într-o cu totul altă dimensiune. Nici nu ai spune că în această ţară au loc schimbări majore, ce îi pot remodela viitorul pentru următorii zeci de ani. Este vorba de zonele Cernăuţiului şi Herţei, unde comunităţile româneşti sunt foarte puternic reprezentate. Conform statisticilor oficiale, aici trăiesc mai bine de 120.000 de români, însă, după datele Bisericii, în raioanele Herţa, Hliboca, Noua Suliţă şi Storojineţ, numărul etnicilor români se ridică la peste 500.000. Cernăuţiul păstrează încă amprenta habsburgică, ceea ce-l face un oraş cochet. Ocupaţia sovietică n-a reuşit să distrugă de tot urmele unei civilizaţiei europene. Doar din loc în loc, pieţele publice, largi şi aglomerate, sunt marcate cu câte o statuie socialistă, mărturie a apartenenţei la fosta Uniune Sovietică. În zilele noastre ,orașul aparține Ucrainei,aici fiind una din cele mai mari piețe en-gros din Europa.Turiștii care vizitează această așezare urbană vor descoperi numeroase monumente istorice și arhitecturale ,clădiri de interes național și multe atracții turistice.Unele dintre cele mai admirate obiecte turistice din Cernăuți sunt : Palatul Culturii,Tratrul de Muzică și teatrul Olga Kobylianska ,Teatrul de Păpuși ,Biserica Catolică Armeană, Muzeul de Artă Cernăuți, Muzeul de Arhitectură populară și de Viață .Muzel Memorial a lui Olga Kobylianska ,Muzeul de Spațiu și Aer ,Muzeul Bukovina,Piața Centrală ,Piața Teatrului,rețedința Metropolitului Bukovinei ,Universitatea Nașională Cernăuți,Biserica de Piatră Sfântul Gheorghe,Primăria Orașului,Catedrala Sfântul Nicolae și altele.

Upload: lucia-damaschin

Post on 12-Nov-2015

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Cernauti

TRANSCRIPT

De la Cernui la valeDeparte de gloane, departe de conflict, exist locuri n Ucraina unde lumea triete ntr-o cu totul alt dimensiune. Nici nu ai spune c n aceast ar au loc schimbri majore, ce i pot remodela viitorul pentru urmtorii zeci de ani. Este vorba de zonele Cernuiului i Herei, unde comunitile romneti sunt foarte puternic reprezentate. Conform statisticilor oficiale, aici triesc mai bine de 120.000 de romni, ns, dup datele Bisericii, n raioanele Hera, Hliboca, Noua Suli i Storojine, numrul etnicilor romni se ridic la peste 500.000.Cernuiul pstreaz nc amprenta habsburgic, ceea ce-l face un ora cochet. Ocupaia sovietic n-a reuit s distrug de tot urmele unei civilizaiei europene. Doar din loc n loc, pieele publice, largi i aglomerate, sunt marcate cu cte o statuie socialist, mrturie a apartenenei la fosta Uniune Sovietic.

n zilele noastre ,oraul aparine Ucrainei,aici fiind una din cele mai mari piee en-gros din Europa.Turitii care viziteaz aceast aezare urban vor descoperi numeroase monumente istorice i arhitecturale ,cldiri de interes naional i multe atracii turistice.Unele dintre cele mai admirate obiecte turistice din Cernui sunt : Palatul Culturii,Tratrul de Muzic i teatrul Olga Kobylianska ,Teatrul de Ppui ,Biserica Catolic Armean, Muzeul de Art Cernui, Muzeul de Arhitectur popular i de Via .Muzel Memorial a lui Olga Kobylianska ,Muzeul de Spaiu i Aer ,Muzeul Bukovina,Piaa Central ,Piaa Teatrului,reedina Metropolitului Bukovinei ,Universitatea Naional Cernui,Biserica de Piatr Sfntul Gheorghe,Primria Oraului,Catedrala Sfntul Nicolae i altele.

De-a lungul timpului,aici s-au nscut i au trait multe personaliti notabile ,precum : clasica scriitoare Olga Kobylianska,cntreaa de estrad Sofia Rotaru,actria american Mila Kunis ,cntreele ucrainene Ani Lorak i Alina Grosu ,actorul i cntreul Joseph Schmidt ,compozitorul Vladimir Ivasiuk,marele poet roman Mihai Eminescu ,marele poet german Rose Auslander i scriitorul literaturii clasice ucrainene Yuri Fekovich. Cunoscut pentru arhitectura, atmosfera boema si oamenii prietenosi, Cernauti a fost intotdeauna un loc ravnit de multe natiuni, lucru argumentat de diferitele ocupatii care au stapanit de-a lungul istoriei aceste meleaguri de la cea moldoveneasca, mongola si habsburgica la cea romana, rusa si ucraineana.