•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Furnizorii de informaţii:

Biroul Naţional de Statistică

Ministerul Economiei, UATSN

Întreprinderile de stat,

municipale şi private

Serviciul Vamal, Ministerul

Finanţelor

Autoritatea Aeronautică

Civilă a RM

Ministerul Transporturilor şi

Infrastructurii Drumurilor

Agenţia “Moldsilva”,

Ministerul Mediului

Inspectoratul Ecologic de

Stat, Ministerul Mediului

Oficiul Schimbarea Climei,

entitatea naţională responsabilă de elaborarea CN, RBA, RNI

precum şi de compilarea

inventarelor naţionale de GES

Activităţi de control a calităţii şi asigurare a calităţii (QA/QC):

1) Institutul de energetică al AŞM – sectorul energetic;

2) Universitatea Tehnică din Moldova – procesele industriale

şi solvenţii;

3) Institutul de pedologie, agrochimie şi protecţie a solului

„N. Dimo”– sectorul agricol;

4) ICAS, Agenţia “MOLDSILVA” – sectorul forestier;

5) Inspectoratul Ecologic de Stat – sectorul deşeuri.

Ministerul Mediului (MM),

Punct Focal CONUSC,

entitatea naţională responsabilă de raportarea către

CONUSC a CN, RBA, RNI și inventarelor naţionale de GES

Conferinţa Părţilor Semnatare a Convenţiei (COP),

Convenţia-cadru ONU privind schimbarea climei (CONUSC)

Ministerul Tehnologiei

Informaţiei şi Comunicaţiilor

Asociaţiile industriale

Ministerul Agriculturii şi

Industriei Alimentare

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Ciclului de inventariere realizat în cadrul primului RBA a

finalizat cu următoarele produse:

1. Inventarul emisiilor de GES pentru perioada 1990-2013,în format de raportare comun pentru țările neincluse înAnexa I (2015);

2. Raportul Naţional de Inventariere: 1990–2013. Surse deemisii şi sechestrare în Republica Moldova (2015);

3. Raport privind Sistemul național de inventariere alRepublicii Moldova (2015);

4. Capitolul 2 “Inventarul național de GES pentru perioada1990-2013” din Primul Raportul Bienal Actualizat al RMcătre CONUSC (2016).

Selectarea

metodologiilor de

evaluare:

coordonatorul

inventarului şi experţii

naţionali aplică arborii

decizionali în vederea

identificării celor mai

rezonabile

metodologii de

evaluare

Ghidul

IPCC

Revăzut

1996

GBP (IPCC,

2000), GBP

LULUCF (IPCC,

2003)

Colectarea

datelor de

activitate:

experţii naţionali

colectează date

de activitate din

surse statistice,

publicaţii

sectoriale, studii

ştiinţifice,

informaţii

departamentale

şi de la

întreprinderile

economice

Evaluarea emisiilor şi compilarea

Raportului Naţional de Inventariere:

sub conducerea coordonatorului de

inventar, experţii naţionali efectuează

evaluarea emisiilor de GES, prin

utilizarea instrumentului de calcul şi

raportare comun (NAIIS) şi dezvoltă

capitolele sectoriale din Raportul

Naţional de Inventariere

Sinteza documentului:

Coordonatorul inventarului

sintetizează materialele

sectoriale recepţionate de la

experţii naţionali în vederea

compilării Raportului Naţional

de Inventariere

Analiza categoriilor

cheie: coordonatorul

inventarului efectuează

analiza categoriilor

cheie pentru a fi inclusă

în Raportul Naţional de

Inventariere

GBP (IPCC, 2000)

GBP LULUCF (IPCC, 2003)

Versiunea proiect

a raportului

naţional de

inventariere

Revizia tehnică:

Inventarul GES şi

Raportul Naţional

de Inventariere

este supus unei

revizii tehnice din

partea unor experţi

independenţi, care

anterior nu au

participat la

evaluarea emisiilor

naţionale,

reprezentând

instituţii de

învăţământ,

academice,

administrații publice

centrale etc.

Recepţionare

a avizelor:

Avizele

recepţionate

sunt analizate

şi în caz de

necesitate

coordonatorul

inventarului

împreună cu

experţii

naţionali

corectează

evaluările

emisiilor de

GES şi textul

documentului

Versiunea

finală a

Raportului

Naţional de

Inventariere

Procesarea

computeri-

zată şi

prezentarea

grafică a

RNI

Tipărirea

RNI

Versiunea

Internet:

RNI este

plasat pe

pagina web a

Oficiului

“Schimbarea

Climei”

Publicarea

RNI

Asigurarea asistenţei tehnice:

Oficiul “Schimbarea Climei” asigură asistenţă

autorităţilor publice centrale şi locale,

organizaţiilor neguvernamentale şi

academice, grupurilor de interes, mass-

mediei şi publicului larg

Pregătirea Comunicărilor Naţionale,

Rapoartelor Bienale Actualizate şi

Raporturilor Naţionale de Inventariere către

CONUSC

Cerinţe de raportare:

Comunicările Naţionale, Rapoartele Bienale

Actualizate şi Raporturile Naţionale de

Inventariere sunt prezentate de către

Ministerul Mediului al Republicii Moldova

către CoP şi Secretariatul CONUSC

Analiza incertitudinilor:

Coordonatorul inventarului

împreună cu experţii

naţionali efectuează analiza

categoriilor cheie pentru a fi

inclusă în Raportul Naţional

de Inventariere

Studii de cercetare

şi dezvoltare: studiile

de cercetare şi

dezvoltare sunt axate

pe îmbunătăţirea

metodologilor

existente, elaborarea

factorilor de emisie

naţionali şi

identificarea unor noi

surse veridice a

datelor de activitate

Ghidul

IPCC 2006

Distribuirea

RNI

Publicaţii statistice naţionale (Anuarele Statistice ale RM șicele ale UATSN);

Publicaţiile statistice sectoriale (Rapoarte statistice sectoriale:PRODMOLD-A, 1-BE, 9-AGR, 15-AGR, 24-AGR, 29-AGR, nr.1-ozon,nr.2-deșeurui, nr.2-salubrizarea localităților, Resursele naturale şimediul în RM, Activitatea agricolă a micilor producători în RM, etc.);

Publicaţii şi rapoarte departamentale (Rapoartele Naţionale„Starea Mediului în Republica Moldova”, Anuarul IES „ProtecţiaMediului în RM”, Rapoarte ANRE privind activitatea desfăşurată anual,etc.)

Informaţii de la surse: parvin ca răspuns la solicitarea OSC şiMM de la întreprinderile de stat (SA TERMOELECTRICA, CET-NordS.A., RED-Nord S.A., RED-Nord-Vest S.A., “Moldelectrica” S.A, Fabricade sticlă Nr. 1, etc.); întreprinderile municipale („RegiaAUTOSALUBRITATE”); întreprinderi private (“Lafarge CimentMoldova” S.A., “MACON” S.A., I.C.S. “RED UNION FENOSA” S.A.,“MOLDOVAGAZ” S.A., „Glass Container”, etc.);

Informaţii departamentale: parvin ca răspuns la solicitareaOficiului ”Schimbarea Climei” (OSC) de la Autorităţile Publice Centraleşi instituţiile subordonate (MEC, SV/MF, MTID, MTIC, MS, MA; IES,Agenţia „Moldsilva” etc.); Autorităţile Administrative Centrale (BNS şiAgenţia Relaţii Funciare şi Cadastru);

Publicaţii şi rapoarte ştiinţifice (publicaţii şi rapoarte aleAgenţiei Naţionale de Dezvoltare Rurală (ACSA), Institutului dePedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “N. Dimo”, Institutului deCercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), Institutului de energetică alAŞM, etc.);

Acte de politici, legislative şi normative aprobate la nivelnaţional (disponibile on-line pe: http://lex.justice.md/);

Publicaţii statistice internaţionale (baza de date FAO, bazade date a WB, baza de date a reţelei internaționale pentru cele maibune practici în sectorul apei şi canalizării (IBNET), etc.).

• Ghidul revăzut 1996 pentru inventarierea emisiilor naţionalede GES (IPCC, 1997);

• Ghidul Bunelor Practici şi Managementul Incertitudinilor îninventarierea emisiilor naţionale de GES (IPCC, 2000);

• GBP pentru sectorul LULUCF (IPCC, 2003);

•;

• Ghidul pentru inventarierea emisiilor din atmosferă(EEA/EMEP, 2013);

• NIR-uri recente ale ţărilor din Anexa I (Austria, Australia,Elveţia, Italia, Germania, Portugalia, Ungaria, FederaţiaRusă, etc.).

În majoritatea cazurilor sunt aplicaţi factori de emisie utilizaţi în mod implicit (IPCC defaults). Este în derulare procesul de identificare a studiilor care pot oferi factori de emisie cu specific naţional într-o manieră consistentă şi ştiinţific argumentată:

Au fost utilizaţi factori de emisie cu specific naţional pentru următoarele categorii de emisii/sechestrare: 2A1 Producerea cimentului (CO2), 2A3 Utilizarea pietrei de var şi dolomitei (CO2), 2A7 Producerea cărămizii(CO2), 4A Fermentarea enterică (CH4), 4B Managementul dejecţiilor animaliere (CH4 and N2O), 5A Terenuri silvice (CO2), 5B Terenuri agricole cultivate (CO2), 5C Pajişti (CO2) şi 6A Depozite de deşeuri menajere solide(CH4);

Metodologii de rangul 2 au fost utilizate pentru următoarele categorii de surse/sechestrare: 2A1 Producerea cimentului, 2C1 Producerea oţelului, 2F Consumul HFC şi SF6, 4A Fermentarea enterică, 4B Managementul dejecţiilor animaliere, 5A Terenuri silvice, 5C Pajişti, 6A Depozite de deşeuri menajere solide, şi Aviaţia internaţională;

O metodologie cu specific național (rangul 3) a fost utilizată pentru evaluarea emisiilor CO2 de la solurile agricole (5B Terenuri agricole cultivate).

Publicaţiile statistice sectoriale, naţionale şi internaţionale,rapoartele ştiinţifice publicate, actele de politici, legislative şinormative aprobate, informaţia departamentală şi ceaparvenită sub formă de scrisori oficiale direct de la surse,bazele de date on-line internaţionale şi naţionale suntobţinute/accesate periodic de către OSC, informaţia colectatăfiind păstrată atât pe suport de hârtie, cât şi electronic;

Informaţia obţinută este introdusă într-o bază de date,administrată şi utilizată de OSC în vederea compilăriiinventarului naţional de GES;

Baza de date este completată periodic, în special laînceputul fiecărui ciclu de inventariere.

Comunicările Naționale, Rapoartele Bienale Actualizate şi Rapoartele Naţionale de Inventariere sunt disponibile on-line pe paginile web ale Secretariatului CONUSC: http://unfccc.int/national_reports/non-annex_i_natcom/submitted_natcom/items/653.php și http://unfccc.int/national_reports/non-annex_i_natcom/reporting_on_climate_change/items/8722.php, respectiv pe pagina web a OSC: http://clima.md/lib.php?l=ro&idc=81&; şihttp://clima.md/lib.php?l=ro&idc=82&.

Informaţia privind emisiile naţionale de GES este disponibilă on-line, atât în format .pdf, cât şi .xls pe pagina web a Secretariatului CONUSC: http://unfccc.int/di/DetailedByParty/Event.do?event=go, http://unfccc.int/files/ghg_data/ghg_data_unfccc/ghg_profiles/application/pdf/mda_ghg_profile.pdf, respectiv în format .xls pe pagina web a Oficiului Schimbarea Climei: http://www.clima.md/libview.php?l=ro&idc=264&id=3628.

• Din 1750 şi până în la fineleanului 2013 concentrația CO2 înatmosferă a crescut cu 41% (dela 280.0 la 395.4 ppmv), cea aCH4 cu 162% (de la 722 la1893 ppbv), iar cea a N2O cu21% (de la 270 la 326 ppbv);

• Pentru a exprima emisiile altorGES în unități comparabile cucele ale emisiilor de CO2, șianume în CO2 echivalent, esteutilizat conceptul “Potențialul deîncălzire globală” sau „GlobalWarming Potential” pentru unorizont de 100 ani (exemplu:GWPCO2= 1; GWPCH4= 21;GWPN2O= 310) (Sursa: SAR,CISC, 1996).

În perioada 1990-2013, emisiile naţionale totale de GES direct,s-au redus în RM cu circa 70.4%: de la 43.4 Mt CO2 echivalent,până la 12.8 Mt CO2 echivalent.

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Mt

CO

2ec

hiv

alen

t

Total emisii Total sechestrări Emisii nete

-100.0 -50.0 0.0 50.0 100.0 150.0

Republica Moldova........

RomâniaLetoniaUcrainaLituaniaEstonia

BulgariaUngariaSlovaciaBelarus

CehiaFederaţia Rusă

PoloniaMarea Britanie

GermaniaDanemarca

SuediaUE (28)

BelgiaCroaţia

MonacoFinlanda

FranţaItalia

OlandaLuxemburg

SloveniaElveţia

LiechtensteinAustria

SUANorvegia

GreciaIrlandaJaponia

PortugaliaCanadaSpania

Noua ZeelandăIslanda

AustraliaMalta

Turcia

-70.4

-58.3-58.1-57.4-55.6

-52.8-50.0

-45.8-41.4

-35.7-33.0-31.8-29.9

-25.2-24.8-24.1-20.8

-19.2-18.5-17.3-14.7-13.3

-11.4-11.1-9.5

-8.2-6.4-2.8

-1.52.54.34.55.85.9

8.813.1

18.220.1

25.426.3

31.057.7

133.4

CO2 81.4%

CH4 11.2% N2O

7.4%

1990

HFCs1.1%

CH4 21.0%

PFCs 0.0002% N2O

13.0% SF60.005%

CO2 64.9%

2013

În perioada 1990-2013, emisiile CO2 s-au redus cu 76.4%: de la 35.3Mt în până la 8.3 Mt; emisiile CH4 s-au redus cu 44.7%: de la 4.9 MtCO2 eq până la 2.7 Mt CO2 eq; iar emisiile N2O s-au redus cu 47.9%:de la 3.2 Mt CO2 eq până la 1.7 Mt CO2 eq.

În perioada 1990-2013 emisiile naționale totale de GES indirect s-auredus semnificativ: NOx cu 71.6%: de la 137.5 kt până la 36.4 kt, CO –cu 68.3%: de la 433.9 kt până la 147.0 kt, COVNM - cu 80.4%: de la517.8 kt până la 128.3 kt, iar SO2 - cu 93.2%: de la 294.8 kt până la21.9 kt.

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

550

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Gg

NOx CO COVNM SO2

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997

1. Energie 34.5213 30.2217 21.3789 16.4721 15.0185 11.7222 11.9472 10.7884

2. Procese industriale 1.8420 1.7560 1.1472 0.7394 0.6077 0.4784 0.4256 0.4778

3. Solvenţii 0.1261 0.1009 0.0764 0.0576 0.0438 0.0346 0.0300 0.0258

4. Agricultura 5.0639 4.6906 4.0899 3.9268 3.3627 3.2844 3.0403 2.9853

5. FTSCFTS -5.8866 -5.2964 -4.3844 -1.5008 -2.1641 -1.0294 -1.1666 -0.1369

6. Deşeuri 1.8655 1.9782 2.0621 2.0221 1.9587 1.9044 1.8209 1.7483

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

1. Energie 9.2725 7.3732 6.6728 7.2688 6.9519 7.7253 8.1841 8.4684

2. Procese industriale 0.3321 0.2971 0.2702 0.2620 0.3204 0.3715 0.4201 0.5605

3. Solvenţii 0.0195 0.0268 0.0288 0.0426 0.0363 0.0329 0.0417 0.0675

4. Agricultura 2.7514 2.5192 2.2899 2.4549 2.5085 2.1956 2.3790 2.3588

5. FTSCFTS -0.7226 -1.1349 -1.3922 -0.7500 -0.5327 -1.5547 -0.1032 -0.3754

6. Deşeuri 1.6686 1.5555 1.4690 1.3927 1.3247 1.2920 1.2795 1.2978

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1. Energie 7.6334 7.7455 8.3514 9.0709 9.6473 9.8255 9.4690 8.4046

2. Procese industriale 0.6563 0.9385 1.0150 0.5137 0.5594 0.6011 0.6227 0.6726

3. Solvenţii 0.0772 0.0981 0.1328 0.1197 0.0612 0.0689 0.0759 0.0666

4. Agricultura 2.2656 1.5124 2.1006 1.9181 2.1007 2.0865 1.6400 2.1267

5. FTSCFTS -0.6391 -3.0660 -0.0595 -1.2849 -0.6571 -0.4296 -2.4704 -0.0976

6. Deşeuri 1.3109 1.3640 1.4589 1.5145 1.5707 1.5597 1.5567 1.5658

Energie79.6%

Procese industriale

4.2%

Solvenţii0.3%

Agricultura11.6%

FTSCFTS-13.5%

Deşeuri4.3%

1990

Energie65.5%

Procese

industriale

5.2%

Solvenţii

0.5%

Agricultura

16.6% FTSCFTS

-0.8%Deşeuri

12.2%

2013

1A156.2%

1A26.4%

1A311.8%

1A423.3%

1A50.4%

1B22.0%

1990

1A139.4%

1A27.3%

1A322.3%

1A424.4%

1A50.4%

1B26.2%

2013

În perioada 1990-2013 emisiile totale de GES direct provenite de la sectorul energies-au redus cu circa 75.7%: de la 34.5 Mt CO2 echivalent până la 8.4 Mt CO2echivalent. După categorii de surse cele mai semnificative reduceri au fost înregistratepentru: 1A1 „Industria energetică” (-82.9%), 1A4 „Alte sectoare” (-74.5%), 1A2„Industria producătoare şi construcţii” (-72.2%) şi 1A3 „Transporturi” (-53.7%).

2A152.8%

2A28.1%

2A333.6%

2A41.8%

2A73.1% 2C1

0.6%

1990

2A170.9%

2A20.6%

2A32.1%

2A42.3%

2A72.3%

2C10.5%

2F114.4% 2F2

6.7%2F4

0.01%2F8

0.1%

2013

În perioada 1990-2013 emisiile totale de GES direct provenite de la sectorulprocese industriale s-au redus cu circa 63.5%: de la 1.8 Mt CO2 echivalent până la0.7 Mt CO2 echivalent. După categorii de surse cele mai semnificative reduceri aufost înregistrate pentru: 2C „Producţia metalelor” (-73.2%) și 2A „Produseleminerale” (-71.2%).

3A 33.0%

3B 49.8%

3C 6.1%

3D 11.1%

1990

3A 30.7%

3B 45.0%

3C 7.0%

3D 17.3%

2013

În perioada 1990-2013 emisiile totale de GES direct provenite de la sectorul solvențis-au redus cu circa 47.2%: de la 0.13 Mt CO2 echivalent până la 0.07 Mt CO2echivalent. După categorii de surse cele mai semnificative reduceri au fostînregistrate pentru: 3B „Degresarea și curățarea chimică” (-52.2%), 3A „Aplicareavopselelor” (-50.8%) și 3C „Producerea și procesarea produselor chimice” (-39.8%).

4A36.3%

4B33.4%

4D30.3%

1990

4A25.5%

4B21.2%

4D53.4%

2013

În perioada 1990-2013 emisiile totale de GES direct provenite de la sectorulagricultură s-au redus cu circa 58.0%: de la 5.1 Mt CO2 echivalent până la 2.1 MtCO2 echivalent. După categorii de surse cele mai semnificative reduceri au fostînregistrate pentru: 4B „Managementul dejecţiilor animaliere” (-73.4%) și 4A„Fermentarea enterică” (-70.6%), emisiile de la categoria 4D „Solurile agricole”reducându-se la rândul lor cu circa 25.9%.

În perioada 1990-2013 sechestrările nete CO2 provenite de la sectorul 5„FTSCFTS” s-au redus cu circa 98.3%: de la -5.9 Mt până la -0.1 Mt. Celemai semnificative reduceri au fost înregistrate pentru categoria 5B„Terenurile agricole cultivate” (-246.6%), concomitent, pentru categoriile 5A„Terenurile silvice” (-14.2%) și 5C „Pajiști” (-1.3%) reducerile nivelului desechestrare a emisiilor CO2 au fost mai mici.

5A37.3%

5B37.6%

5C25.1%

1990

5A28.6%

5B49.3%

5C22.1%

2013

În perioada 1990-2013 emisiile totale de GES direct provenite de la sectorul deșeuris-au redus cu circa 16.1%: de la circa 1.9 până la 1.6 Mt CO2 echivalent. Dupăcategorii de surse au fost înregistrate următoarele niveluri de reducere a emisiilor deGES: 6B „Tratarea apelor uzate” (-30.9%), respectiv 6A „Depozitele de deșeurimenajere solide” (-13.0%).

6A82.8%

6B17.2%

1990

6A85.8%

6B14.2%

2013

Se observă o corelație evidentă între reducerea emisiilor de GES înperioada 1990-2013 și reducerea unor indicatori socio-economiciimportanți în aceiaşi perioadă de timp, astfel:

– consumul resurselor energetice primare s-a diminuat cu 78.3%,– consumul de electricitate – cu 52.3%,– consumul de energie termică – cu 82.4%,– valoarea reală a PIB-ul – cu 32.2%,– intensitatea emisiilor de GES (CO2 eq./PIB) – cu 56.4%,– numărul populației – cu 6.8%.

Concomitent, în perioada 2000-2013, se observă o tendință decreștere a PIB-ului:

– PIB-ul real a sporit cu 90.5%, de la 3.5 până la 6.7 miliarde dolariSUA actualizaţi la nivelul anului 2010.

Creșterea considerabilă a PIB-ului real după anul 2000, aparent aratăcă economia se dezvoltă în direcția corectă, deși trebuie să ne amintimcă în anul 2013 acest indicator a atins doar 68% din nivelul înregistratîn anul de referinţă (1990).

În contextul menționat mai sus, constatăm, că din 2000 până în 2013,consumul de resurse energetice primare a sporit cu 16.8%; consumul deelectricitate – cu 20.8%; consumul de energie termică – cu 10.0%, iarintensitatea emisiilor (CO2eq/PIB) s-a redus pe parcursul aceleiași perioadecu 37.2%, indicând primele semne de decuplare a creșterii economice desporirea emisiilor de GES (+19.6% în perioada 2000-2013).

60

70

80

90

100

110

120

130

140

150

160

170

180

190

200

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Ind

icat

ori

ind

exaţ

i (an

ul 2

00

0=1

00

%)

PIB real Emisii de GES PopulaţiaIntensitatea emisiilor de GES (CO2/PIB) Consumul de electricitate Consumul de energie termicăConsumul de resurse energetice primare

Produsele ce urmează a fi realizate către finele anului 2018 vor fi

după cum urmează:

1. Inventarul emisiilor de GES pentru perioada 1990-2016;

2. Raportul Naţional de Inventariere: 1990–2016. Surse de emisii şisechestrare în Republica Moldova;

3. Raport actualizat privind Sistemul naţional de inventariere alRepublicii Moldova.

4. Capitolul 2 “Inventarul național de GES pentru perioada 1990-2016” din cel de al doilea Raport Bianual Actualizat.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

Informaţii de contact:

marius.taranu@clima.md

Pagina web: http://www.clima.md/

Tel/Fax: 022 232 247