DE CE VREI S DEVII PSIHOTERAPEUT?Cred ca unui antrenor de fotbal i se intampl s intalneasc tineri care doresc s devinfotbaliti. Unui "calculatorist" ii apar in fa persoane interesate de nobila art a holbatului ore in ir la un ecran. Mie mi se intampl s dau nas in nas cu oameni care aspir s devin psihoterapeui.Aproape toi m intreab acelai lucru: "Ce trebuie s fac pentru a deveni terapeut?" Deoarece acest fenomen a luat amploare in ultima vreme, m-am decis s atern aceste randuri. Ele au, prin urmare, un public int. Dac nu te intereseaz s devii psihoterapeut, nu le citi. Pentru c dac le citeti, s-ar putea, cine tie, sa incepi s-i doreti. (Te-am incitat?)Exist o intrebare mult mai bun pe care nu doar studenii la psihologie, ci orice alt tanraflat in faa unei opiuni profesionale, ar fi de dorit s i-o pun i s incerce s rspund onest. Ce m mpinge ctre aceast profesie? Este dorina ta autentic? Vrei s te faci doctor pentru c tata e doctor? Vrei s fii actri pentru c mama n-a reuit asta? Vrei s fii inginer de aeronave, aa cum i-a dorit intotdeauna bunicul tu? Te faci filolog pentru a-i dovedi sorei tale c eti mai bun decat ea?Lumea e plin de oameni care nu se afl la locul lor. Am intalnit un profesor care putea fi unexcelent poliist, un topograf care i-a ratat vocaia de artist, un manager care ar fi fost un maremedic veterinar. Exist peste tot oameni nemulumii de ceea ce fac, deoarece slujba lor nu iiimplinete, dei le umple portofelele. Din acest punct de vedere, psihologii au o paine bun demancat, muli ani de acum incolo.S admitem ins ca nimeni nu a interferat cu dorinele tale i c vrei s te faci psihoterapeutnu pentru a mulumi pe altcineva, ci pentru c aa vrei tu. Acesta este punctul de plecare pentru o analiz deloc simpl, cu concluzii adesea greu de suportat. Motivaiile adanci pe care aceastopiune profesional se sprijin se pot dovedi dintre ccle mai iraionale i infantile, reprezentandmodaliti perverse de a rezolva conflicte incontiente.Refrenul cel mai popular pe care l-am putut auzi este acesta: "Vreau s devin psiholog/psihoterapeut pentru a-i ajuta pe oameni." Extraordinar! Cat noblee interioar! Catfrumusee luntric! Aa de tanr i deja eti o sfant? M lai s m fotografiez cu tine, s-miimpresionez nepoii?Dac i-a spune c nimeni nu poate ajuta pe nimeni? E o chestie mult prea mistic. Insasta este experiena mea. i nu s-ar putea spune, in termeni sociali, c n-am ajutat pe nimeni. Caiva oameni mi-au jurat recunotin toat viaa! Dar acesta nu e decat un fenomen de suprafaa. Dac stai puin s meditezi, i a medita nu e ceva deloc simplu pentru o minte antrenat de societatea modern, vei ajunge s imprteti aceast credin. Cum indeletnicirea aceasta poate dura ani buni, ii voi oferi alte argumente.Tu spui c vrei s ajui. Iar eu ii spun c nu vrei de fapt s ajui. Vrei s ai sentimentul cai reuit. i-ai propus un anumit scop i l-ai atins. Clientul tu nu se mai teme s vorbeasc inpublic. Femeia pe care ai asistat-o a trecut peste divor, refcandu-i viaa. Adolescentul rebel numai fuge de acas. Consumatorul de droguri a infiinat o fundaie impotriva acestei adicii. Cereprezint toi aceti oameni? Mijloace pe care le-ai folosit pentru a-i atinge scopul. Scopul tu afost s reueti. Oamenii vorbesc despre tine, eti invitat la televizor, eti felicitat la congrese. Dac Eul tu ar fi ca un balon, acum trebuie s aib dimensiuni colosale. i ce este ru aici, m-ai putea intreba, dac oamenii respectivi chiar s-au vindecat? Ce este ru in a avea prestigiu, in a te bucura de un statut inalt?N-am spus c ar fi ceva in neregul cu faima. Am spus doar c, in relaia cu acei oameni,focalizarea a fost asupra nevoilor tale. Dac ei i-au depit problemele, acesta nu e in nici un caz meritul tu. Este meritul lor! Poate ai fost un catalizator, ins nimic mai mult. Tu nu poitransforma pe nimeni, tot aa cum nu poi respira in locul nimnui. In plus, nu e sigur c vindecarea nu e decat temporar. De unde tii c femeia nu va intra intr-o nou csnicie nereuit? C adolescentul nu ateapt decat s implineasc 18 ani pentru a pleca definitiv de acas? C fostul consumator lupt acum impotriva drogurilor tocmai pentru c, incontient, i le dorete mai tare ca niciodat?Ajutorul de care eti contient nu este ajutor real. Este un cuvant distins care acoper nevoipersonale. Te amgeti singur dac crezi c tu ai ajutat pe altcineva. Mai degrab poi spune caltcineva s-a ajutat singur, n prezena ta. Asta in cel mai bun caz. Pentru c in alte cazuri, inprezena ta, altcineva se blocheaz i mai tare. Ajutorul adevrat este acela de care nu eti contient.tiu c sun paradoxal, dar inc nu te-ai obinuit cu Mine!Este ca atunci cand cineva te intreab unde e strada Carol Davila, tu ii explici i mergi maideparte, fr s-i treac prin cap s-i ceri ceva in schimb sau s te felicii pentru cunotinele tale in materie de strzi. In Evanghelie exist un pasaj sublim in acest sens: "Atunci cei neprihnii ii vor rspunde: Doamne, cand Te-am vzut noi flmand i i-am dat s mnanci? Sau fiindu-i sete i i-am dat de but?" (Matei 25, 37)De ce Iisus spune "cei neprihnii"? Pentru ca nu se refer la Eu. Eul nu este inocent.Egocentrici ta te a exclude puritatea. Se refer la aciuni generate de Sine. Sinele druiete frcondiii, Eul acapareaz. Uneori ofer la schimb, in cel mai bun spirit comercial.Aa nu este doar in psihoterapie, ci i in orice altceva. Cand ajui cu adevrat, Eul nu esteprezent. Nu exist amintiri, semne fcute in agend, declaraii publice, tranzacii cinstite sauoneroase. Exist doar aciuni pe care le realizezi. Dup ce le-ai finalizat, uii de ele. Un frumosindemn aflat in circulaie a incercat s surprind aceasta in cuvinte: "F binele i arunc-1 in mare!"Bhagavad Gita, capodopera spiritual a Indiei, este i ea iluminatoare in aceast privin:"Svarete deci fapta ce trebuie fcut, mereu desprins de ea, cci omul care fptuiete desprinsajunge la culme.: (III, 19) i, in alt parte: "Cel care vede in fapt nefptuirea i in nefptuire fapta, acela este un inelept intre oameni, acela este un yoghiri." (IV, 18)Chinezii au descoperit i ei acest principiu. L-au numit principiul nonaciunii (wu wei)."Dao nu face nimic i totui nimic nu rmane nefcut" spune celebrul Lao Zi. Aceasta nu esteinerie sau pasivitate. Este aciunea spontan din care lipsete un Eu care s o judece.Dac poi aciona in acest fel, vei fi un mare psihoterapeut. Lucrul cel mai nostim este cnu vei ti niciodat asta. Dac nu poi aciona aa, dac trebuie sa te forezi, s te controlezi, s teghidezi dup tot soiul de modele oferite de alii, atunci locul tu nu este in psihoterapie. Cusiguran eti capabila de aciune spontan, ins in alt domeniu. Gsete-l i vei fi fericit!O alt nevoie, impachetat cu grij in nevoia de a ajuta, este nevoia de putere i control.Vrei s devii psihoterapeut pentru a deine controlul, pentru a-i spune clientului ce s fac. Insuifaptul de a pune doar tu intrebri personale este o form de a deine puterea. Tu conduci dialogul, tu il stimulezi pe client s se exprime, s povesteasc, s-i infrunte temerile. Tu eti stpanul in ring. Tu deii puterea.In forme mai subtile, de care uneori nici tu nu ii dai seama, il orientezi intr-o anumitdirecie, oricat de rogersian ai fi (prin mimic, ton, privire - componente fine i greu de controlat ale limbajului nonverbal), il poi manipula, fr s-i propui contient, sa ia decizii pe care tu le aprobi, s exprime sentimente pe care tu insui le-ai reprimat, s acioneze in feluri pe care le tolerezi sau chiar le admiri. Sunt aici atatea lucruri de spus, incat a putea scrie o alt carte.Tot aici intr oportunitatea foarte plcut de a avea putere asupra sentimentelor unui alt om."L-am linitit". "A plecat fericit." "I-am redat sperana". "Doar eu il pot calma." Mi s fie! De lainceput ai avut muchii tia sau te antrenezi zilnic? Sentimentele unui alt om pot fi inelese,acceptate, imprtite, ins in nici un caz schimbate de tine. Te rog, renun la aceast iluzie. Ele se schimb de la Sine, dac li se permite asta. Tu faci, cel mult, parte din contextul in care ele se schimb. Nu-i aroga merite pe care nu le ai. Este ca i cum i-ai face implanturi, mandrindu-te apoi cu sanii pe care i i-a druit natura.Mai mult decat atat, tu nu poi schimba nici mcar sentimentele tale. Asta este o alt discuiefoarte lung, in care nu voi intra aici. Sentimentele tale se schimb, de asemenea, de la Sine, daceti suficient de inteligent ca s nu le reprimi. A crede c-i poi schimba tririle este ca i cum aicrede c poi levita, deoarece te tragi singur de ireturi in sus. Las-m s rad de aceast absurditate, in care eu insumi am crezut mult vreme. Sentimentele tale se schimb dac le accepi i se intensific dac incerci s le schimbi. Este un paradox minunat sau groaznic, in funcie de cat minte ai.Inc mai susii c vrei s devii psihoterapeut din nevoia de a-i ajuta pe oameni? Ii mai oferun indiciu. Dorina de a ajuta nu este altceva decat interes pentru viaa interioar a unui alt om.Altfel spus, dimensiunea voyeurist a profesiei de psiholog sau terapeut. Tu nu eti obligat s tedeschizi, dar celalalt "ii pune viaa pe tav". Cum imi spunea o client, "tii i ce lapte am supt de la mama".Eti contient de aceast nevoie? Ii poi asuma dorina de "a-1 dezbrca" pe cellalt desecrete, de a ptrunde in viaa lui intim, de a-i "vedea" gandurile i sentimentele ascunse? Aa cum o femeie se expune unui ginecolog, care o cerceteaz atent, un client "ii expune" viaa luntric unui terapeut, care cel mai adesea ofer puine Informaii despre sine.Vrei s-i ajui pe oameni, spui? S-i povestesc despre dimensiunea omniscient a rolului deterapeut. Imi amintesc de o student, foarte simpatic de altfel, care imi spunea c vrea s devinpsihoterapeut ca s-i orienteze pe oameni, adic "s le arate drumul drept". Bieii oameni, o apuc pe crri greite. Ca s le ari drumul cel drept trebuie s tii care este acesta. Dac nu tii, ii poi imagina c tii, iar asta te satisface.In realitate, nici unul dintre noi nu tie ce este bine sau ru pentru un alt om. Este vecheaproblem a judecii morale. Cine ii d dreptul sa judeci? Cine eti tu ca s hotrti ce este binesau ru pentru o alt persoan? Dac ei opteaz pentru un anumit curs al aciunii, cine eti tu ca s te opui sau ca s-1 convingi s se rzgandeasc? Inva s-i respeci libertatea de a alege. Poate greete, ins doar in acest fel va nva. Nu-i lua ansa de a inva din propria lui experien. In comparaie cu aceasta, experiena ta sau invturile spirituale, oricat de elevate, sunt la fel de valoroase ca buruienile de pe marginea drumului. Nu uita c dac tu ai ajuns la un nivel de contiin superior, asta s-a intamplat deoarece ai fost disponibil s experimentezi i s invei din propriile tale greeli. i nu m refer aici la o singur via, ci la mai multe, in care ai fcut cu siguran o sumedenie de tampenii. Eu, cel puin, aa am fcut. Dac nu ai atins acest nivel de contiin, dac toat cunoaterea ta este acumulat din cri, atunci, d-mi voie s te informez, nu eti decat unul din obolanii din anecdota urmtoare:Doi obolani au intrat intr-un cinematograf i au mancat intreaga rol de film. Dup ce aumancat-o, unul dintre ei 1-a intrebat pe cellalt: "i-a plcut filmul?". La care cellalt a rspuns:"Nu, mi-a plcut mai mult cartea!"Dimensiunea omniscient este o dimensiune de tip megalomanie. Crezi c eti atottiutor,crezi ca inelegi totul, crezi c poi explica totul. Psihologii de acest tip, care au pierdut orice urm de smerenie, nu reuesc decat s fie antipatici.Din nefericire, clienii au mare nevoie s se raporteze la o figura parental, deintoare aunei cunoateri superioare in ceea ce-i privete (aa cum se raporteaz un copil de 3-4 ani la unprinte). Este o nevoie infantil, sustinut de o credin de tip magic: "Exist cineva care le tie pe toate". in scenariul lui de via, clientul i-a pregtit un rol. Oare il vei juca? El te va plti pentru asta. Unii psihologi i terapeui ii aleg profesia nu manai de frumoase idealuri, cum tind s cread la nivel contient, ci pentru satisfacia de a juca acest rol. Afl dac este i cazul tu! i dac este i cazul tu, examineaz-i indoielile profunde legate de capacitatea de a inelge lumea, indoieli pe care incerci s le compensezi cu roluri profetice.Inc mai vrei s-i ajui pe oameni? Atunci citete in continuare, deoarece nu am terminatanaliza. Este i dificil, avand in vedere cat de bogat este incontientul. S te introduc puin indimensiunea de sfant a profesiei de terapeut. "Indiferent cine ai fi, eu imi fac timp pentru tine. M intereseaz binele tu. Sunt aici pentru a avea grij de nevoile tale." Am o dilem. S te caut in calendarul catolic sau in cel ortodox?Indiferent de atitudinea clientului (sceptic, ostil, dispreuitoare, necooperant, etc)terapeutul se strduiete s il ajute. Dac experiena clientului are, in plus, unele aspecte degradante, imorale sau violente, relaia se polarizeaz i mai intens pe axa sfant - pctos. Eu te ajut indifferent de ce ai fcut i ghici cum m face asta s m percep? Aa este: eu sunt un om extraordinar, cu totul special. Cat cldur pot s radiez, cat de tolerant pot s fiu, cat rbdare am cu aceti rtcii (vezi serviciile oferite in penintenciare, coli de reeducare) sau dezavantajai social!Cand seducia acestui rol nu mai este la fel de puternic, discursul interior ii schimb accentele: "Cat m zbat pentru el i nu vd nici un fel de recunotin" sau "M-am sturat. Meritceea ce i se intampl." Ca un amendament, i exerciiul profesiei de preot, indiferent de confesiunea religioas, este periclitat de aceast nevoie incontient. Cand eti foarte sigur c cel din faa ta este un pctos, prin contrast, tu te poi simi asemenea unui sfant, situaie in care nu mai ai nimic de schimbat la tine.In sfarit, ultimul demon deghizat in "nevoia de a ajuta" pe care il descopr aici este sentimentul de inferioritate. Ai ales o profesie care presupune s intalneti aproape zilnic oameni nefericii. De ce faci asta? Pentru c nu ii poi suporta pe cei fericii! Te simi inferior in raport cu ei. Ii invidiezi. Adic, in secret, ii doreti i tu ceea ce ei au, ins nu te crezi suficient de capabil pentru a reui. i atunci, ce faci? Caui pe cineva care este mai nefericit ca tine. Cineva care este sub nivelul tu. Magia e gata. Ai ajuns pe o treapt superioar.Dac ai aceast structur i ai avut neansa s intalneti oameni foarte fericii, implinii,complet relaxai in raport cu viaa, vei cuta oameni extrem de nefericii, neajutorai sau disperai pe care sa-i tratezi. Va fi coad la tine la cabinet, deoarece pe lumea asta exist oameni de toatetipurile. Tu ii vei regla stima de sine i toat lumea va avea ceva de catigat, nu-i aa?Nu e chiar aa. Inferioritatea nu dispare, chiar dac deasupra ei este aezat un strat sclipitorde competen i reuit profesional. Sentimentul de inferioritate dispare cand nu te mai compari i nu te mai compari cand realizezi c eti o piesa unici in marea arhitectur a existenei. Dumnezeu nu creeaz decat unicate.i dac nu te simi confortabil cu cei care sunt fericii, stai cat mai mult in preajma lor! Aflcum fac. Inva de la ei. Observ cum ii transform viaa intr-o srbtoare. Dac te deprimfericirea lor, observ-te pe tine. Descoper cum faci pentru a fi deprimat i renun la a mai faceacele lucruri. Dup aceea te poi apuca i de psihoterapie, in cazul in care mai ai chef. i presimt c vei fi un profesionist.Nu m atept ca, dup acest semnal de alarm, concurena la facultile de psihologie sscad brusc. M atept ins ca tinerii cu un bun nivel de contientizare s invee sa se vindece denevoia de a vindeca. Deoarece toi suntem oameni i am fost candva copii, inuntrul nostru continua s existe tendine iraionale, idei primitive sau magice, conflicte nerezolvate.Acestea ne orienteaz subtil spre anumite profesiuni. In cateva din aceste profesii, cum suntcele centrate pe oferta de ajutor, dinamicile incontiente se manifest i mai intens i maiperturbator. Munca de psihoterapeut prezint astfel de caracteristici.Dac este dorit i cutat in mod compulsiv, acesta e semnul cel mai clar c ceva nu e inregul i c subiectul unei astfel de cutri are nevoie, el insui, de terapie. colile de formareserioase au ineles bine lucrul acesta i au introdus etape de dezvoltare i analiz personal.Ele nu sunt infailibile, deoarece natura uman este bogat i ineltoare. Nu poi ti, o datpentru totdeauna, ce anume zace inuntrul tu i in ce fel de situaie se va trezi. Ins ceea ce poiface este s funcionezi la un nivel superior de luciditate, s fii in contact cu nevoile tale i s teieri pentru prostiile pe care le faci, rugandu-te la Dumnezeu s nu fi fost prea mari.Nu in ultimul rand, i asta e valabil pentru orice fel de profesie, prima ta recompens s fieactivitatea in sine. Dac faci cu bucurie ceea ce faci, la un moment dat vor veni i banii irecunoaterea social. i dac nu vor veni, fii sigur c asta face parte dintr-un plan divin mai inalt, deocamdat inaccesibil contiinei tale.Dac te duci la slujb fr entuziasm, dac munca ta nu te face fericit, nu reueti decat s-isalvezi contul in banc. in opinia mea, tu eti deja mort. Atept s renati intr-un alt corp, pentru a tri o via mai plin de sens.

Adrian NuINCHISORILE INVIZIBILERefleciile unui psihoterapeut nonconformist