COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA PADURENI

APROB, CONSILIUL LOCAL

PADURENI

PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE ARISCURILOR TERITORIALE DIN

COMUNA PADURENI

2013

CUPRINS :

CAPITOLUL I. Dispozitii generale

1.1. Definitia, scopul si obiectivele planului de analiza si acoperire a riscurilor

1.2. Responsabilitati privind analiza si acoperirea riscurilor

CAPITOLUL II. Caracteristicile unitatii administrativ-teritoriale

2.1. Scurt istoric 2.2. Amplasarea geografica si relieful 2.3. Caracteristici climatice 2.4. Retea hidrografica 2.5. Populatia 2.6. Cai de transport 2.7. Dezvoltarea economica 2.8. Infrastructuri locale

CAPITOLUL III. Analiza riscurilor generatoare de situatii de urgenta

3.1. Analiza riscurilor naturale3.2. Analiza riscurilor tehnologice3.3. Analiza riscurilor biologice3.4. Analiza riscului de incendiu3.5. Analiza riscului social

CAPITOLUL IV. Acoperirea riscurilor

4.1. Conceptia desfasurarii actiunilor de protectie-interventie4.2. Etapele de realizare a actiunilor4.3. Faze de urgenta ale actiunilor4.4. Instruirea4.5. Realizarea circuitului informational-decizional si de cooperare

CAPITOLUL V. Estimarea resurselor umane, materiale si financiare necesare pentru prevenirea si gestionarea tipurilor de riscuri existente

CAPITOLUL VI. Logistica actiunilor

ANEXE :

Anexa nr. 1 Lista autoritatilor si factorilor care au responsabilitati in analiza si acoperirea riscurilor in comuna Padureni

Anexa nr. 2 Atributiilor autoritatilor si responsabilii cuprinsi in PAAR.Componenta nominala a structurilor cu atributii in domeniul gestionarii situatiilor de urgenta

Anexa nr. 3 Riscuri potentiale in localitati/judete vecine care pot afecta zona de competenta a comunei Padureni

Anexa nr. 4 Harti de riscAnexa nr. 5 Masuri corespunzatoare de evitare a manifestarii

riscurilor de reducere a frecventei de producere ori de limitare a consecintelor acestora, pe tipuri de riscuri

Anexa nr. 6 Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice si de alarmare a populatiei in cazul evacuarii

Anexa nr. 7 Tabel cuprinzand obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situatii de urgenta

Anexa nr. 8 Planuri si proceduri de interventieAnexa nr. 9 Schema fluxului informationalAnexa nr. 10 Locuri/spatii de evacuare in caz de urgenta si dotarea

acestoraAnexa nr. 11 Planificarea exercitiilor/aplicatiilor, conform

reglementarilorAnexa nr. 12 Rapoarte lunare de informare si analiza catre prefectAnexa nr. 13 Situatia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace si

materiale de aparare existenteAnexa nr. 14 Reguli de comportare in cazul producerii unor situatii

de urgenta

CAPITOLUL I. Dispozitii generale

1.1 Definitia, scopul si obiectivele planului de analiza si acoperire a riscurilor

Fata de importanta si complexitatea riscurilor contemporane si a mizei economice subscrise acestora, este esential de a avea o viziune globala asupra riscurilor existente si a metodelor/mijloacelor de prevenire si de interventie la dispozitie.

Planul se elaboreaza in scopul identificarii si evaluarii tipurilor de risc specifice zonei administrativ teritoriale, pentru stabilirea masurilor in domeniul prevenirii si interventiei.

Planul de analiza si acoperire a tipurilor de risc din comuna Padureni, denumit in continuare PAAR, este documentul pe baza caruia se realizeaza masurile si activitatile tehnicesi organizatorice preventive, de pregatire si instructie pe tipuri de risc in vederea conducerii unitare a activitatilor in situatii de urgenta a stabilirii procedurilor de interventie operativa pentru protectia sanatatii si a vietii cetatenilor, a reducerii pierderilor de bunuri materiale si spirituale, a protejarii factorilor de mediu.

Planul de analiza si acoprire a riscurilor este documentul care cuprinde riscurile potentiale dintr-o unitate administrativ-teritoriala, masurile, actiunile si resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

PAAR trebuie sa furnizeze elemente de analiza care sa permita evaluarea adecvarii actiunilor de prevenire si a mijloacelor de interventie in raport cu riscurile proprii ale localitatii.

Scopul PAAR este acela de a permite autoritatilor si celorlalti factori de decizie sa faca alegerile cele mai bune posibile referitoare le :

- prevenirea riscurilor ;- amplasarea si dimensionarea unitatilor operative ;- achizitiile si/sau redistribuirile de materiale ;- recrutarea si formarea personalului ;- stabilirea conceptiei de conducere a actiunilor de protectie-

interventie ;- crearea unui cadru unitar de actiune.

Obiectivele planului :- identificarea tipurilor de risc din zona de competenta ;- evaluarea urmarilor unor evenimente probabile ;- stabilirea conceptiei de conducere a actiunilor de protectie-

interventie;- crearea unui cadru unitar de actiune pentru prevenirea si

managementul riscurilor generatoare de situatii de urgenta.

RaspunsuriServiciile de urgenta profesioniste, pub lice voluntare si / sau private

trebuie sa opuna riscurilor raspunsuri adecvate.

De aceea, se iau in considerare urmatoarele ipoteze :- raspunsurile la riscurile curente sunt un obictiv al serviciilor pentru

Situatii de Urgenta la nivel local- raspunsurile la riscurile impostante sunt un obiectiv al Serviciilor

pentru Situatii de urgenta la nivel local si judetean- raspunsurile la riscurile majore sunt un obiectiv al Serviciilor pentru

Situatii de Urgenta judetene si al altor servicii din judetele invecinate.

1.2. Responsabilitati privind analiza si acoperirea riscurilorResponsabilitatile privind analiza si acoperirea riscurilor revin tuturor

factorilor care, potrivit legii, au atributii ori asigura functii de sprijin privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta in profil teritorial.

Planurile de analiza si acoperire a riscurilor se intocmesc, corespunzator unitatii administrativ-teritoriale pe care le reprezinta, de catre comitetul local pentru situatii de urgenta si se aproba de catre consiliul local.

CAPITOLUL II. Caracteristicile unitatii administrativ-teritoriale

2.1. Scurt istoric

Prima mentiune documentara a localiatii Padureni dateaza din anul 1332 sub numele de Ligvid, in anul 1761 localitatea este mentionata sub numele de Lighet sau temeslighet, are un numar de 312 case. In 1870 localitatea Lighet este mentionata ca avand un numar de 2292 locuitori si face parte din comitatul Timis districtul Ciacova. In 1890 Lighetul avea doar 1668 locuitori si era locuit de populatie ramana, majoritar ortodoxa.

In 1921 face parte din judetul Timi-Torontal, plasa Ciacova, este resedinta de comuna avand 1782 locitori. In 1956 face parte din regiunea Timisoara, raionul Timisoara. In 1966 face parte din regiunea Banat, raionul Tmisoara, este resedinta de comuna cu 2261 locuitori. In 1972 face parte din judetul timis, are 2136 locuitori si apartine comunei Jebel.

Comuna Padureni este situata in partea central-sudica a judetului Timis si se invecineaza la nord cu comuna Sag, la sud cu comuna Jebel, la veste cu orasul Ciacova si la este cu comuna Liebling.

In privinta rangului, localitatea Padureni se incadreaza in rangul IX conform Planului de Amenajare a Teritoriului National PATN. (Rangul este expresia importantei unei localitati in cadrul retelei din punct de vedere administrativ, politic, social, economic, cultural, in raport cu dimensiunile ariei de influenta polarizate si cu nivelul de decizie pe care il implica in realizare functiilor atribuite. Factorii care influenteaza rangul unei localitati sunt : importanta istorica, amplasarea localitatii in raport cu caile de comunicatie, numarul locuitorilor, gradul si structura de ocupare a populatiei, resursele naturale, nivelul de dezvoltare economica, sociala de dotare si echipare edilitar – gospodareasca, fondul construit).

2.2 Amplasarea geografica si relief

Localitatea se afla situata in zona de campie a judetului si are o suprafata totala de 5330.55 ha din care in :

- intravilan 222.81 ha- extravilan 5107.74 ha

Comuna Padureni se incadreaza in marea unitate geomorfologica Depresiunea Panonica, in cea mai depresionara a acesteia – Campia Tisei, Unitatea Campiade Vest, subunitatea Campia Joasa Bega – Timis, in zona de divagatie a raurilor Bega si Timis, inde relieful de crovuri este mai putin dezvlotat. Altitudinea medie se mentine in jur de 80 metri.

Panta foarte mica a campiei, fara denivelari importante, da certitudine unei stabilitati generale a terenului, insa favorizeaza excesul de apa si chiar zone de baltire a apelor din precipitatii.

In unele zone ale localitatii nivelul apei subterane este relativ ridicat. Existenta unui brat vechi – Timisul Mort – si a canalului ce traverseaza localitatea Padureni, care in lipsa unor intretineri corespunzatoare, au generat balti in zonele depresionare limitrofe acestora. In conditiile unor intretineri corespunzatoare, canalul si Timisul Mort vor avea un rol important in drenarea apelor si combaterea execesului de apa din localitate.

2.3 Caracteristici climatice

Pe teritoriul comunai padureni se manifesta caracteristicile unui climat temperat continental moderat cu influente mediteraneene si oceanice.

Zona se afla la interferenta maselor de aer cu caracter continental, de origine vestica si a celor cu caracter continental de origine estica, suferind in plus invazia unor mase de aer cald, sudice, ce traverseaza Marea Mediteraneana. Frecventa cu care aceste tipuri de aer influenteaza regimul termic si pluviometric imprima aerului o clima temperata, cu un grad de continentalism moderat, cu influente submediteraneene. Zona se inadreaza intre izotermele medii multianuale de 10 grade Celsius si 11 grade Celsius.

Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) prezinta valori medii multianuale cuprinse intre -1 grad Celsius si -2 grade Celsius. Temperatura medie multianuala a verii depaseste 20 grade Celsius. Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de peste 21 grade Celsius.

Asezarea judetului in calea maselor de are umed din vest si existenta ramei muntoase in partea estica favorizeaza o crestere a cantitatilor anuale de precipitatii de la vest spre est.

In aceasta zona precipitatiile anuale sunt in medie intre 600-500 mm.Din analiza cantitatilor de precipitatii medii multianuale se remarca

existenta unui maxim pluviometric in lunile mai si iunie, dupa care scad continuu pana in septembrie.

Majoritatea ploilor cazute rezulta din descarcarea fronturilor reci si a celor calde care penduleaza asupra judetului Timis. O pondere insemnata, in special vara, o au si ploile de convectie, care cad in general sub forma de averse, adesea fiind insotite de furtuni.

In medie numarul zilelor cu ploaie in zona de campie este de circa 120-130, iar a celor cu ninsoare de 15-20. Repartitia luanara a precipitatiilor atmosferice indica un minim pluviometric in luna februarie (30-60 mm) si un maxim pluviometric in luna iunie (70-100 mm).

Cunoscuta fiind influenta ploilor torentiale in accelerarea proceselor de eroziune si a altor procese de degradare a terenurlor, se remarca faptul ca acestea au cea mai mare frecventa in sezonul cald al anului, cand se inregistreaza si cele mai mari cantitati de precipitatii cazute in decurs de 24 de ore.

Factorii care determina frecventa, durata si viteza vanturilor sunt legati de circulatia generala a atmosferei si de configuratia reliefului, care poate produce devierea maselor de aer si schimbarea vitezei lor de deplasare.

Vanturile predominate sunt cele din nord si cele din este. Cea mai mare viteza medie se inregistreaza pentru vaturile sudice (3,5 m/s), apoi pentru cele nordice (3,4 m/s) si nord-vestive (2,9 m/s).

Perioadele de calm atmosferic au o frecventa relativ redusa (20%). Clima este continental moderata, cu influente climatice oceanice si submediteraniene.

Media anuala a precipitatiilor se situeaza intre 500 si 600 mm precipitatii anuale, temperatuta medie anuala este intre 10-11 ° C. De asemenea pentru ianuarie temperatura este intre 0°C si -3°C, iar temperatura medie a lunii iulie este intre 23°C si 20°C.

In continuare vom prezenta sub forma unor tabele media lunara, maxima absoluta si minima absoluta pe parcursul mai multor ani, conform datelor furnizate de Directia Regionala de Statistica Timis.

TEMPERATURA AERULUIMedia lunara si anuala

Grade Celsius

Perioada1901-1990

Anul2000 2001 2002 2003

Media lunaIanuarie -1,6 -2,8 2,3 -0,8 -2,5Februarie 0,5 2,8 3,3 5,6 -4,7Martie 5,7 5,7 9,4 8,3 4,7Aprilie 11,1 14,8 10,7 11,6 10,4Mai 16,3 18,7 17,8 19,4 20,2Iunie 19,5 21,7 18,7 21,8 22,8Iulie 21,4 22,0 22,2 23,7 22,4August 20,8 24,0 22,9 21,1 24,2Septembrie 16,8 16,7 15,1 16,2 16,2Octombrie 11,2 13,2 13,3 11,4 9,0Noiembrie 5,7 9,6 3,5 8,5 7,5Decembrie 1,2 2,8 -3,3 0,3 1,3Media anuala 10,7 12,4 11,3 12,3 11,0Amplitudinea anuala

23,0 26,8 26,2 24,5 28,9

TEMPERATURA AERULUIMaxima absoluta lunara si anuala

Grade CelsiusPerioada Anul Anul Anul Anul

1991-

1990

Anul 2000 Ziua 2001 Ziua 2002 Ziua 2003 Ziua

Media absoluta lunaraIanuarie 17,4 1979 10,3 21 18,0 7 16,6 31 9,8 4Februarie 19,7 1966 15,0 7 18,9 8 18,1 27 9,6 31Martie 28,2 1952 23,5 29 27,2 25 22,4 15 21,1 29Aprilie 32,0 1950 28,9 18 26,5 30 24,3 29 29,1 30Mai 34,5 1950 31,5 28 30,3 18 31,2 25 33,3 8Iunie 38,4 1938 37,5 14 34,3 11 36,8 24 35,1 24Iulie 39,6 1939 38,5 4 35,2 16 36,1 11 34,5 22August 41,0 1952 39,5 22 37,4 10 33,5 4 37,9 14Septembrie 39,7 1946 33,4 27 29,5 1 29,5 2 30,5 22Octombrie 33,8 1935 28,5 13 27,2 4 25,2 17 27,7 3Noiembrie 24,8 1969 23,8 17 16,7 8 22,7 16 22,8 2Decembrie 20,2 1957 14,7 3 7,6 30 11,4 3 13,1 1Maxima absoluta anuala si lunara

41,0 39,5 37,4 36,8 37.9

Data inregistrarii

16 august 1952

22 august 10 august 24 iunie 14 august

TEMPERATURA AERULUIMinima absoluta lunara si anuala

Perioada Anul Anul Anul Anul1991

- 1990

Anul 2000 Ziua 2001 Ziua 2002 Ziua 2003 Ziua

Minima lunaraIanuarie -35,3 1963 -20,1 26 -7,4 21 -16,5 4 -21,4 13Februarie -29,2 1935 -7,0 23 -9,7 28 -3,3 23 -15,1 8Martie -20,0 1932 -5,6 20 -2,3 8 -2,4 9 -7,0 23Aprilie -5,2 1931 0,0 9 -2,2 16 -5,7 8 -5,7 7Mai -5,0 1935 5,4 4 3,0 14 4,9 1 6,2 17Iunie 2,2 1962 8,0 18 6,7 5 9,1 2 11,3 22

Iulie 5,9 1962 8,7 10 11,0 4 11,0 1 10,2 14August 5,0 1949 10,5 27 9,2 30 12,8 23 10,2 12Septembrie -6,5 1946 5,4 7 6,2 28 4,0 17 4,6 4Octombrie -6,8 1971 -0,9 23 -0,7 27 -0,9 8 -4,0 26Noiembrie -15,4 1922 -3,5 29 -5,3 21 -2,9 11 -2,9 13Decembrie -24,8 1927 -11,0 23 -15,9 18 -12,1 12 -6,4 18Maxima absoluta anuala si lunara

35,3 -20,1 -15,9 -16,5 -21,4

Data inregistrarii

29 ianuarie 1963

26 ianuarie 18 decembrie

4 ianuarie 13 ianuarie

De asemenea prezentam in continuare un tabel cu cantitatiile lunare si anuale de precipitatii :

PRECIPITATII ATMOSFERICECantitatea lunara si anuala

mmPerioada1901-1990

Anul2000 2001 2002 2003

Cantitatea lunaraIanuarie 40,2 21,5 35,4 8,7 69,0Februarie 38,6 8,5 18,6 10,5 26,7Martie 37,6 45,1 58,8 7,6 10,2Aprilie 48,1 34,3 79,6 47,1 46,3Mai 64,6 31,5 31,8 53,1 51,4Iunie 81,1 40,9 130,2 74,8 80,5Iulie 57,7 25,3 58,6 62,2 55,4August 50,9 8,6 30,6 98,6 4,2Septembrie 42,9 23,7 146,5 48,2 66,3Octombrie 49,5 1,8 15,4 52,6 113,2Noiembrie 49,3 20,6 66,1 42,7 31,3Decembrie 48,9 34,5 14,0 66,7 22,5Cantitatea anuala

48,9 34,5 14,0 66,7 22,5

2.4. Reteaua hidrografica

Hidrografic comuna Padureni se incadreaza in bazinul Timis-Bega, cu preponderenta in zona de influenta a Timisului (care se gaseste la 5 km de comuna) si a afluentilor sai.

Apele curgatoare au avut cursuri ratacitoare prezentatand numeroase brate si meandre care formau o srie de balti si zone mlastinoase.

Cu timpul, prin lucarari de regularizare si asanari din zona celor doua rauri (Timis si bega), acestea au capatat albii fixe, iar bratele si zonele mlastinoase au fost mult reduse, ramanand totusi un brat vechi al Timisului numit Timisul Mort, cu un curs foarte meandrat care trece prin nord-estul si sudul localititii.

Datorita neintretinerii bratului Timisului Mort (existentei vegetatiei acvatice abundente, colmatarii si deversarii de gunoaie) au aprut zone de baltire riverane albiei bratului.

2.5. Populatia

Comuna Padureni este o comuna mijlocie, din punct de vedere al numarului de locuitori. Conform datelor furnizate de Directia Regionala de Statistica Timis, la 1 iulie 2009, populatia stabila a comunei Padureni a fost de 1581 persoane, din care 785 barbati si 796 femei.

2.6. Dezvoltarea economica

Comuna dispune de 5330,55 ha teren intravilan si extravilan.Din care agricol 2753,87 ha arabil ; 888,68 ha pasune, 103,09 ha fanete,

0,13 ha vii, 2,45 ha livezi si 1590,33 ha teren neargicol ; din care 170,49 ha ape, 76,19 ha CC, 98,25 ha De, 1242,5 ha PDT si 2,9 ha teren neproductiv.

2.7. Infrastructuri locale

Invatamant

- Scoala gimnaziala cu clasele I-VIII, dotata cu biblioteca.- Gradinita cu program normal Padureni

Ocrotirea sanatatii

In localitatea Padureni exista un cabinet de medicina generala, cu un medic generalist, si un cadru cu studii medii. Mai functioneaza si o farmacie umana cu un angajat.

Cultura

In localitatea Padureni exista Casa Nationala(Camin Cultural) si o biblioteca cu un angajat.

Activitati financiar-bancare

In Padureni nu avem.

Telecomunicatii

R.A. Romtelecom S.A. detine in localitatea Padureni o centrala telefonica digitala cu peste 400 de abonati.

Prin localitate trece cablul de telefonie cu fibra optica ce leaga Timisoara de Resita.

Culte

In Padureni exista 4 lacase de cult: biserica ortodoxa cu 3 angajati, biserica greco-catolica cu un angajat, biserica penticostala si biserica baptista.

Cai de transport

Localitatea Padureni este deservita de statia CF situata in partea de vest a localitatii, la limita teritoriala cu comuna parta.

Desi este situata pe DN 59, pe un traseu care leaga Timisoara de granita cu Serbia si un trafic de tranzit destul de important, in comuna Padureni nu sunt dezvoltate activitati turistice.

Situata in apropierea municipiului Timisoara, comuna Padureni are teritoriul strabatut de o retea rutiera constituita din drumuri nationale si comunale dupa cum urmeaza:

1. DRUMUL NATIONAL 59 (D.N. 59)TIMISOARA – VOITEG – STAMORA MORAVITA ( frontiera cu

Serbia) are o lungime de 63.4 km si este important pentru zona intrucat constituie o legatura rutiera cu PCTF Stamora Moravita. Starea drumului este buna pe intregul sector avand o imbracaminte de tip beton asfaltic si clasa tehnica III.

2. DRUMUL COMUNAL 168 (D.C. 168)Padureni are o lungime de 2,6 km, fiind un drum de beton asfaltic in stare

rea ce necesita modernizare.

Alimentare cu energie electrica

Teritoriul comunei este strabatut de linii aeriene (LEA) de 20 KV, de interconexiune intre statiile de 110/20 KV Timisoara-Fratelia si statia de 110/20 KV Deta.

Comuna Padureni este alimentata cu energie electrica din LEA de 20 KV Timisoara-Deta prin 15 posturi de transformare aeriene si de zidarie conectate prin racorduri individuale. Distributia energiei electrice se face prin linii aeriene de joasa tensiune 0,4 KV L=19,0 km si reteaua de medie tensiune 20KV L=10,0 km pe stalpi de beton, starea tehnica a retelei fiind corespunzatoare. Liniile sunt comune distributiei de energie si iluminatului public.

Atat reteaua de alimentare cu energie electrica cat si cea de distributie satisfac cerintele de consum ale localitatii.

Alimentare cu apa

Localitatea Padureni nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa.

O sursa de captare a apei potabile este alcatuita din fantani sapate cu adancimi cuprinse intre 3-6 metri, diametrul de 1,50 metri, existente in incinta gospodariilor individuale.

Canalizare

In prezent localitatea Padureni nu are sistem centralizat de canalizare. Unele lociunte, institutii, agenti economici au fose septice vidanjabile, iar majoritatea gospodariilor au latrine uscate. Apele meteorice se colecteaza si evacueaza prin santuri si rigole spre zonele depresionare din vecinatatea acestora.

Probleme de mediu

Pe teritoriul comunei nu se semnaleaza surse importante de poluare. Principala sursa de poluare a reprezentat-o complexul pentru cresterea si ingrasarea porcinelor COMTIM, acualmente SMITHFIELD. Acest complex a afectat apa de suprafata – paraul Timisul Mort prin evacuarea dejectiilor, apele subterane – prin infiltratii provenite de la platformele de depozitare a gunoiului porcin.

O sursa de poluare a aerului este praful de pec aile de comunicatie in stare rea si mediocra, in general drumurile comunale si strazile din intravilanul localitatii.

O sursa de poluare fonica este zgomotul provenit din traficul rutier, avand in vedere drumul national DN 59 si gazele de esapament cu monxid de carbon impreuna cu alte gaze, toate daunatoare sanatatii. Limita maxima admisa este de 70 dB.

Cauzele depasirilor limitelor admise sunt :- dimensionarea necorespunzatoare a cailor de rulare;- lipsa plantatiilor de aliniament;- prezenta in traffic a autovehiculelor grele;- starea tehnica necorespunzatoare a autovehiculelor;- viteza mare de rulare a autovehiculelor.Surse de poluare a solului sunt depunerile de plumb de pe DN 59 si

deseurile menajere.

Administratie, ordine publica :

- Primaria comunei Padureni- Postul de Politie Padureni

CAPITOLUL III. Analiza riscurilor generatoarede situatii de urgenta

Analiza riscurilor trebuie sa permita cunoasterea mecanismelor si conditiilor de producere/manifestare, amploare si efectele posubile ale acestora.

3.1. Analiza riscurilor naturaleRiscurile naturale ( conform Anexei 2 la H.G.R. nr. 2288/2004 sunt :- fenomene meteorologice periculoase ( furtuni, inundatii, tornade,

seceta, inghet)- avalanse- incendii de padure- fenomene distructive de origine geologica ( cutremure, alunecari

de teren)

InundatiiAcestea pot aparea prin revarsarea creata creata de cresterea debitelor

datorata unor ploi abundente si indelungate sau suprapunerea ploilor abundente peste stratul de zapada, urmat de topirea brusca a zapezilor. Aceste inundatii se pot produce, de regula, pe cursurile de apa neamenajate inegral.

Factorii de risc care potenteaza sau chiar genereaza fenomene de inundatie au mare diversitate din care amintim :

- precipitatii frecvete de intensitate mare pe areale restranse;- retele de canalizare subdimensionate sau colmatate, inexistenta unor

sisteme de drenare a apelor interne si pluviale sau lipsa de intretinere si nerealizarea lucrarilor de decolmatare a acestora, , greseli tehnice de proiectare si executie ;

- poduri si podete, punti pietonale, subdimensioante in ceea ce priveste debitul tranzitat, fundatii superficiale, executate fara proiect, fara avize de gospodarirea apelor ;

- fenomene de degradare a albiilor cursurilor raurilor si paraielor locale datorita neintretinerii acetsora (colmatari, vegetatie abundenta, depozite de gunoaie) ;

- aruncarea in apa a deseurilor, rezidurilor tehnologice, etc. care colmateaza albiile si blocheaza sectiunile podurilor;

- insuficienta fondurilor alocate pentru intretinerea, repararea si refacerea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor;

- lipsa stocurilor de materiale si mijloace de interventie la majoritatea comisiilor comunale si comandamentelor de obiectiv, insuficienta acestora la unitatile care administreaza lucrarile de aparare (CNAR, SNIF, HIDROELECTRICA, etc.)

- insuficienta si uzura avansata a mijloacelor operative de comunicatie radio, in special la nivel local si al formatiilor de lucru ;

- ritmul lent de alocare a fondurilor pentru lucrari de refacere si pentru lucrari noi de aparare impotriva inundatiilor.

Cele mai dezastruase inundatii din ultima perioada au avut loc in primavara anului 2005 (martie-aprilie), cand si-au iesit din matca, pe rand, toate raurile din judet. Intai a inundat Bega, in partea de nord a judetului, apoi a urmat Barzava si apoi Timisul, in campie, unde apa a stat cateva luni.

In situatia aparitiei unor ploi cu caracter torential cu cantitati de apa care pot depasi 70-80 l/mp exista posibilitatea cresterii de debite si niveluri atat a apelor pluviale cat si a Tmisului, si afluentul acestuia, Timisul Mort. Aceste cresteri pot duce atat la inundarea celor trei localitati acolo unde nu se intretin corepunzator canalele de scurgere si rigolele precum si trecerile pe sub poduri si podete, cat si la inundarea terenurilor din vecinatatea canalelor.

Furtuni si tornadeAceste fenomene meteorologice caracterizate prin intensificari foarte mari

ale vantului sunt fenomene izolate, dar acolo unde apar pot sa provoace pagube importane. In comuna noastra nu s-au semnalat astfel de fenomene in ultimii ani.

SecetaEste un fenomen meteorologic caracterizat prin lipsa precipitatiilor pe

parcursul unei perioade lungi de timp. In conditiile unei perioade indelungate de seceta pot aprea conditii de producere a unei situatii de urgenta.

Pe raza comunie Padureni nu s-au produs in ultima perioada de fenomene care sa genereze situatii de urgenta.

InghetEste un fenomen meteorologic care apare in timpul iernii si este

carcaterizat prin temperaturi foarte coborate. Atunci cand aceste temperaturi persista mai multe zile exista pericolul aparitiei unor situatii de urgenta.

Pe raza comunei Padureni in ultimii ani nu s-au inregistrat minime care sa depaseasca -20°C, astfel nu s-au prodes fenomene care sa genreze situatii de urgenta.

Incedii de padureDatorita amplasarii geografice a comunei in zona de campie, pe raza

comunei exista suprafete impadurite de aceea exista riscul unor incendii de padure.

Avalanse Datorita amplasarii geografice a comunei in zona de campie, pe raza comunei nu exista pericolul aparitiei unor fenomene de avalanse.

Fenomene distructive de origine geologica :

CutremureDin punct de vedere seismic Romania a fost inacadrata de specialistii

Bancii Mondiale in categoria tarilor cu risc seismic ridicat ; daca Vrancea este prima zona seismica a Romaniei, atunci Banatul este cu siguranta a doua zona

seismica atat din punct de vedere al numarului de evenimente cat si prin energia eliberata.

Cutremurele produse in judet reprezinta o serie de caracteristici specifice : adancimile focarelor sunt mici, intre 5 si 15 km suprafetele zonelor epicentrale, unde efectele sunt maxime, sunt foarte

reduse izoseistele au forme usor eliptice pana la circulare prezinta un numar relativ mic de presocuri, urmate fiind de un numar

foarte mare de replici sau postsocuri principalele falii delimitate au orientari si profunzimi diferite focarele principalelor cutremure din judet se afla la intersectia sau in

apropierea intersectiei dintre faliile geologice de varste diferite.Mare zone cu risc seismic ridicat, astfel :

zone cu cutremure cu intensitate in epicentru de 8°Mercalli :o Banloc-Ofsenitao Voitego Sag-Partao Vinga-Varias

Zone cu cutremure cu intensitate de 7°Mercalli :o Periam, Sannicolau Mare, Sanmihaiu Roman, Jimbolia si la granita

cu Serbia-Muntenegru (Srbski-Itebej)o Timisoara, Sacalaz, Peciu Nou, Ciacova, Recas si Buzias.

Sunt definite 8 principale falii seismice :- Timisoara Vest ; Sacalaz-Sanmihaiu Roman ; Banloc-Liebling-

Buzias ; Voiteg-Peciu Nou-Carpinis ; Vinga-Varias ; Buzias-Recas-Vinga ; Becicherecu Mic-Masloc si sacosu Mare-Arad.

Avariile si caracterul distructiv al unui eventual cuntremur este foarte divers si gradat in judet, cu tendinta clara de concentrare in zonele mobilate cu cladiri joase, construite pana in anul 1940.

Din multitudinea zonelor seismice din Banat, judetul Timis are si el cateva zone cu risc seismic ridicat. Localitatea Padureni este situata in zona seismica ‘’C’’ cu Ks=0,20 si perioada de colt Tc=1,0.

Pentru zona cercetata, prezentam un tabel cu intensitatea, perioada si numarul de evenimente produse :

Nr.Crt.

Zona epicentrala Intensitatea maxima

observata

Anul Numar de evenimete

1 Padureni-Voiteg VII-VIII 1991 8

Cel mai recent cutremur a avut loc in 02.12.1991, ora 10:49, a avut o magnitutine de 5,7 grade pe scara Richter, cu epicentrele la Banloc si Timisoara.

Efectele cutremurului din 1991 au fost urmatoarele :

Pe raza comunei Padureni s-au inregistrat numai deteriorari la cosurile locuintelor.

Alunecari de terenPe raza comunei Padureni nu s-au produs astfel de fenomene. Zona in care

se afla comuna prezinta un potential redus de aparitie a unui astfel de fenomen.

3.2. Analiza riscurilor tehnologice

Riscuri tehnologice industriale

Accidente hidrologiceDeoarece pe raza comunei nu exista amenjari hidrologice, nu exista

pericolul de aparitie a unor accidente hidrologice.

Accidente chimiceAcest tip de accidente poate aparea la agentii economici care produc,

utilizeaza, depoziteaza subsatante chimice periculoase. Pe raza comunei nu exista astfel de agenti economici, de aceea nu exista riscul de producere a unor accidente chimice. Pe timpul transportului substantelor periculoase, in special pe magistrala feroviara TIMISOARA-STAMORA MORAVITA si pe caile rutiere nationale si judetene exista pericolul aparitiei unor accidente chimice care pot crea zone de pericol cu dimensiuni intre 0,4-7,2 km care pot afecta si comuna Padureni.

Incendii de masa si explozii :Deoarece comuna Padureni dispune de o suprafata insemnata de teren

arabil cultivat in cea mai mare parte cu paioase, pe timpul de existenta a culturilor respective, in conditii de seceta si vant exista pericolul aparitiei unor incendii in masa.

Riscuri tehnologice de transport si depozitare produse periculoaseOperatorii economici care utilizeaza frecvent reteaua rutiera pentru

transportul materialelor periculoase:Tipul de substanta – Dioxid de carbonTransportator – ‘’Linde carbon dioxid’’ din Becej – SerbiaDestinatar – ‘’Linde Gaz Romania’’ – Timisoara, S.C. Siur S.A. Bals

Tipul de substanta – Oxigen lichidTransportator – ‘’Messer Serbia’’ Destinatar – C.S.R. Resita, Oradea, Messer Baia Mare, Sibiu, Spitalul Judetean Cluj – Napoca, Spitalul Ploiesti, Pheonix Baia Mare, C.S. Hunedoara, ‘’Magneto’’ Dragasani

Tipul de substanta – Azot lichidTransportator – ‘’Messer Serbia’’ Destinatar – S.C. ‘’Celestica’’ Satu Mare, S.C. ‘’Revesz Romania’’ – Oradea

Transportator – Argon lichidCine transporta – ‘’Messer Tehnogas’’ – SmederevoDestinatar – Alro Slatina

Operatori economici care utilizeaza frecvent reteaua rutiera pentru transportul deseurilor periculoase:

- S.C. TERRITORY COMMERCE SRL Timisoara- S.C. GEODAN TRANS SRL Ploiesti- S.C. LEXA S.A.- S.C. MAYR TRANSPORT S.R.L.- S.C. REDOXIM S.A.- S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timisoara

Deseurile periculoase transportate in judet, pe reteaua rutiera sunt urmatoarele:- Baterii uzate cu plumb (destinatie S.C. NEFERAL S.A.

BUCURESTI);- Namoluri de la separatoarele de ulei/apa (destinatie S.C. PRO AIR

CLEAN S.A. Timisoara) ;- Absorbanti materiale filtrante, uleiuri, incaltaminte de protectie

contamniata, srvetele si manusi apa (destinatie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timisoara) ;

- Tuburi goale pasta cositor apa (destinatie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timisoara) ;

- Deseuri de la degresare cu continut de solventi (destinatie S.C. LAFARGE ROMCIM S.A., HOGHIZ);

- Ambalaje cu pesticide (destinatie S.C. LAFARGE ROMCIM S.A., HOGHIZ);

- Alti solventi si ape spalare uzate apa (destinatie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timisoara) ;

- Deseuri foto uzate ;- Lichide apoase de spalare apa (destinatie S.C. PRO AIR CLEAN

S.A. Timisoara) ;- Absorbanti, materiale filtrante, de lustruire, imbracaminte de

protectie contaminata apa (destinatie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timisoara) ;

- Deseuri a caror colectare si evacuare face obiectul unor masuri specilae privind prevenirea infectiilor apa (destinatie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timisoara) ;

- Solutii de fixare, de albire si de albire fixatoare apa (destinatie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timisoara) ;

- Ulei mineral uzat, neclorurat de motor, de transmisie si de ungere (destinatie RAFINARIA VEGA PLOIESTI) ;

- Solutii apoase de spalare si solutii huma ;- Deseuri organice cu continut de substante periculoase ;- Deseuri adezivi si cleiuri cu continut de solventi organici sau alte

substante periculoase (destinatie S.C. LAFARGE ROMCIM S.A., HOGHIZ);

- Adezivi si cleiuri cu continut de solventi organici si alte substante periculoase apa (destinatie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timisoara) ;

- Deseuri medicale apa (destinatie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timisoara) ;

- Vopsele si lacuri cu continut de solventi organici apa (destinatie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timisoara) ;

- Deseuri medicale cu infectii apa (destinatie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timisoara) ;

- Solutii de fixare ;- Reziduri din blazul coloanelor de distilare si reactie (destinatie S.C.

BORSENIA SRL Ploiesti) ;- Deseu medical apa (destinatie S.C. PRO AIR CLEAN S.A.

Timisoara) ;- Alte deseuri nespecificate apa (destinatie S.C. PRO AIR CLEAN

S.A. Timisoara) ;

Operatori economici care utilizeaza frecvent reteaua feroviara pentru transportul materialelor periculoase, in judetul Timis:

- S.C. SOFTRANS S.R.L.- S.C. CLASSFER S.R.L.- S.C. ICIM ARAD S.A.- S.C. ROMPETROL LOGISTIC S.A.- SFT – C.F.R. S.A.- COMPANIA TRANSPORT FEROVIAR BUCURESTI S.A.- S.C. GRUP FEROVIAR ROMAN S.A.- S.C. LOGISTIC SERVICES DANUBIUS S.R.L.- S.C. SERVTRANS INVEST S.A.- S.C. CARGO TRANS VAGON S.A.- S.C. TRANS FEROVIAR GRUP S.A.- S.C. UNIFERTRANS S.A.- SNTFM C.F.R. MARFA S.A.- SNTFC C.F.R. CALATORI S.A.

Tipuri de substante chimice transportate pe calea ferata in judetul Timis:

- Acetona- Acid clorhidric- Acrilonitil stabilizat- Amoniac anhidru- Argon comprimat- Argon lichid refrigerat- Artificii de divertisment- Benzina- Butan- Carbune- Carbura de calciu- Carburant diesel- Carburant pentru avioane

- Clor- Detonator electric si neelectric- Dioxid de carbon- Dioxid de carbon refrigerat- Distilate de petrol- Exploziv minier tip E- Ferosiliciu- Gaz de petrol lichefiat- Gazolina- Hidrocarburi gazoase in amestec lichefiat- Hidroxid de sodiu in solutie- Hidroxid de sodiu solid- Hipoclorit in solutie- Ingrasaminte cu nitrat de amoniu- Metanol- Nitrat (azotat) de amoniu- Propan- Propilena- Silicat de tetraetil- Titei

Nu exista riscuri tehnologice de transport si depozitare de produse periculoase deoarece nu exista pe raza comunei operatori economici care transporta si depoziteaza materiale periculoase si nici reteaua rutiera existenta in comuna nu este utilizata pentru transportul unor astfel de materiale.

Riscuri tehnologice transporturi rutiere

Nr.Crt.

Nr.drum

Categoriedrum

Limite judet MZA2005

Lungimeinclusivmunicipii

Nr.accidentegrave

Sectoare cu accidentegrave

Localitati cu trafic intens

Km intrare

Km iesire

1. 59 european 0+000

63+428 5078 64,386 15 Km22 Padureni km34 Voiteg

SagJebelDeta

Total DN jud. Timis 64,386

Situatia sectoarelor Dn in traversarea localitatilor jud. Timis

Dn Localitate Km intrare Km iesire Timisoara 0+000 6+842 Sag 13+000 14+817 Jebel 22+890 25+97359 Voiteg 34+732 35+729 Deta 42+391 45+453 Denta 47+607 49+329 Moravita 59+386 60+506

Pe raza comunei nu s-au inregistrat accidente majore, datorita faptului ca traficul este unul redus pe raza comunei.

Riscuri tehnologice transporturi feroviare :Accidentele majore pe caile ferate sunt considerate cele care au ca urmare

distrugerea sau avrierea materialului rulant, a caii, a bunurilor transportate,vatamarea integritatii corporale, perturbatii in circulatia trenurilor sau in activitatea de manevra.

Numarul de calatori anual : Pe judet : 2005=11.743.000 calatori 2006 (9luni)=7.959.171 calatori Timisoara : anual = 2.646.159 calatori Lunar = 220.513 calatori

Zi = 7350 calatori Lugoj : anual = 338.215 calatori Lunar = 28.193 calatori Zi = 940 calatori

Caile ferate din judet cu cel mai mare tranzit sunt : Sectia de circulatie 922 – Timisoara Nord – Stamora Moravita ;

Din punct de vedere al protectiei civile in intelesul general al dezastrelor pe raza judetului Timis sunt considerate ca potentiale zone de risc urmatoarele puncte :

a) Podurile de cale ferata cu lungimea mai mare de 50 m1. Linia Cf Timisoara – Jebel

- podul metalic CF cu 4 deschideri peste raul Timis in lungime de 234.18 m in localitatea Sag ;

b) Pasaje superioare peste calea ferata2. Linia CF Timisoara Nord – Jebel

- Pasajul superior peste D.N. in statia Timisoara sud ;- Pasajul superior peste D.N. la iesirea din statia TIMISENI

comuna Sag;

c) Pasaje interioare peste drumuri (strazi)1. Linia CF Lugoj – Timisoara Nord

- 5 pasaje peste strazile POPA SAPCA, CALEA ARADULUI, GH. LAZAR, BOGDANESTILOR, CIRCUMVALATIUNII.

d) Puncte inzapezibile1. Linia Lugoj – Jamu Mare

- 1.050 m in apropierea statiei SINIA – spre BUZIAS- 100 m in apropierea statiei BUZIAS spre TORMAC- 570 m in apropierea statiei TORMAC- 2.130 m intre staiile TORMAC – GATAIA

2. Linia Timisoara Sud-Buzias - 300 m in apropierea localitatii Cheveres

3. Linia Jebel – Giera - 847 intre statiile BANLOC si LIVEZILE BANAT

4. Linia Timisoara est – Radna - 390m intre satiile REMETEA MICA si SARLOTA- 1730 m intre statiile ALIUS si ZABRANI

5. Linia Timisoara Nord – Arad - 300 m in apropierea statiei BAILE CALACEA, comuna

CARANI- 1700 m in statiile BAILE CALACEA – ORTISOARA

6. Linia Aradul Nou – Periam - 100 m intre statiile PERIAM –PESAC

7. Linia Sanandrei – Periam – Lovrin – Valcani - 3100 m intre statiile SANANDREI – HODONI- 2400 m intre statiile HODONI – CHINEZU- 600 m intre statiile BARATEZ – GELU- 1600 m intre statiile GALU – VARIAS

8. Linia Timisoara – Cenad - 1.050 m intre statiile DUDESTII NOI – PESCARETUL MIC- 300 m intre statiile LOVRIN – TOMNATIC

9.Linia Lovrin – Nerau- 80 m intre statiile LOVRIN – GOTLOB- 180 m intre statiile GOTLOB – COMLOSU MARE- 400 m intre statiile COMLOSU MARE – TEREMIA BANAT

10.Linia Gataia – Jamu Mare- 200 m intre statiile GATAIA – SEMLACUL MARE

11. Linia Voiteni – Resita Sud- 1.240 m intre statiile BIRDA – GATAIA

e) Puncte inundabile1. Linia Ilia – Lugoj – Gataia

Riscuri tehnologice trensport aerian Riscuri la catastrofe aeriene sunt posibile pe culoarele permanente de zbor.

Comuna Jebel nu se afla situata pe un astfel de culoar de zbor.Zborurile aviatiei militare pot genera riscuri pe teritoriu comunei.

Riscuri tehnologice trensportul prin retele magistralePe raza comunei nu exista retele magistrale, deci nu exista nici riscul

aparitiei unor accidente de acest fel.

Riscuri tehnologice nucleareJudetul Timis conform analizei Consiliului National de Control al

Activitatii Nucleare nu este inregistrat cu risc de accident nuclear ci numai cu risc de urgente radiologice.

Riscul nuclear cel mai important este localizat in zona Pecs – Ungaria, din cauza existentei centralei nucleare cu 4 reactoare (putere instalata 550 MW), situata la circa 140 Km de granita cu Romania (implicit judetul Timis) si cca. 250 Km de comuna Jebel.

Specialistii maghiari apreciaza ca zone periculoase in cazul producerii unui accident la centrala nucleara, cele cu raze de 30 Km (Zona I a de urgenta) si 80 km (Zona a II a de urgenta)

Riscuri tehnologice – poluari de apeSe pot produce la apele de suprafata si ale solului urmare a coruziunii

conductelor de titei si apa de zacamant sau a deversarilor de deseuri chimice periculoase, pesticide, namol de epurare, slam petrolier sau alte tipuri de desuri periculoase.

Nu s-au semnalat poluari majore pe raza comunei Padureni.

Munitie neexplodataCa urmare a numeroaselor confruntari armate si a actiunilor militare

aeriene si terestre de pe teritoriul tarii noastre in timpul celor doua razboaie mondiale, in majoritatea zonelor Romaniei au ramas neexplodate insemnate cantitati de munitii de diferite tipuri si calibre.

Conform datelor furnizate de I.S.U. Banat Timis, pe teritoriul comunei Padureni in ultimii 4 ani s-au descoperit si neutralizat munitie neexplodata : proiectile de artilerie, bombe de aruncator, grenade de mana si cartuse.

Se pot desprinde urmatoarele concluzii : Varietatea foarte mare de munitii descoprite neexplodate, acestea

cuprinzand toate tipurile de munitii folosite de armamentul conventional; Proiectilele de artilerie si bombele de aruncator de diferite calibre sunt

cele mai numeroase munitii neexplodate care se descopera ; Numarul foarte mare de elemente de munitii descoperite (tuburi cartus,

capse de aprindere, focoase, detonatori, etc.), care nu sunt mai putin periculoase decat munitia in ansamblul ei ;

Nu numarul munitiilor descoperite este relevant pentru aceasta activitate, ci pericolul deosebit reprezentat de descoperirea si a unui singur element de muntie ;

Existenta acestor munitii a caroro descoperire se realizeaza, de regula, ca urmare a unor lucrari agricole, industriale, silvice sau chiar prin spalarea naturala a unor terenuri, a provocat, acolo unde nestiinta si inconstienta unor oameni a permis-o, numeroase victime omenesti si pagube materiale.

Ca urmare a efectelor manuirii necorespunzatoare a munitiilor neexplodate si a pagubelor materiale cauzate de explozii de munitii, in perioada 1999-2006 in tara, s-au tras urmatoarele concluzii, destul de ingrijoratoare:

Majoritatea victimelor sunt copii sau persoane de varsta a treia ; Multe dintre accidentele prezentate s-au petrecut ca urmare a actiunii cu

diferite scule (aparat de sudura, aparat de taiat metale), sau direct ca urmare a lovirii sau incalzirii acestora ;

Desi munitia descoperita este foarte veche si prezinta un grad avansat de degradare, componentele acestora sunt toate active, manipularea necorespunazatoare ducand la explozia instatanee a acesteia ;

Desi actiunile preventive sunt numeroase, acestea executandu-se atat in scoli cat si in cadrul diferitelor convocari, nu se acorda atentia deosebita acestor munitii neexplodate ;

Accidentele in randul populatiei civile ca urmare a manuirii imprudente a munitiilor descoperite neexplodate au fost pe tot teritoriul tarii.

3.3. Analiza riscurilor biologice

EPIDEMII :Se pot produce pe raza comunei Padureni, ca urmare a aparitiei unor

focare de infectie. Prognoza epidemilogica referitor la evolutia bolilor infectioase estimeaza :

Pe termen scurt si mediu (3-6 luni) existenta riscului cresterii morbiditatii prin boli cu transmitere aeriana (viroze respiratorii, pneumonii si gripe) in contextul evolutiei ciclice sezoniere a acestora (sezon rece), vor fi afectate zonele urbane aglomerate si locuitorii zonlor afectate de inundatii ;

Pe termen lung existenta riscului cresterii morbiditatii la aceleasi categorii de boli infectioase in mediul rural si indeosebi la anumite grupuri etnice (rromi) care se sustrag programului obligatoriu de vaccinare si nu sunt inscrisi la medici de familie ;

EPIZOOTII :Pot aparea frecvent in zonele unde se cresc un numar mare de animale, in

gospodarii particulare sau la complexele de crestere a acestora.- pentru bolile infectocontagioase de mare difuzabilitate,

localitatiile situate de-a lungul frontierei si de-a lungul traseelor cu trafic international ;

- pentru bolile cu focalitate naturala, inclusiv bolile telurice, localitatile situate in zona luncilor raurilor (Timis, Bega, Barzava, Moravita, Aranca, cu afluentii acestora) precum si cele aflate in zonele mlastinoase, in special mlastinile din zona Satchinez.

Referitor la sursele de izbucnire a unor epidemii, consideram la risc urmatoarele :

Datorita ploilor abundente pot aprea inundatii si atunci exista pericolul aparitiei unor epidemii.

Existenta pe raza comunei Padureni a unor familii care nu beneficeaza de conditii igienico-sanitare corespunzatoare (lociunte insalubre, fara sursa de apa, fara grupuri sanitare) si care consuma produse alimentare provenite din surse nesigure pot duce la izbucnirea unor epidemii.

Existenta unor ferme zootehnice particulare si in care nu sunt asigurate conditii igienico-sanitare conform legislatiei sanitare in vigoare privind asigurarea nepoluarii solului de dejecte (nu exista fose septice corespunzatoare si deversarea dejectelor se face direct pe sol).

In ultimii 5 ani datorita aplicarii masurilor corespunzatoare de preventie, nu s-au produs epidemii hidrice sau alimentare cu toate ca au existat anumiti factori favorizanti (exemplu inundatiile produse in anul 2005), si nici boli cu cale de transmitere aeriana (gripa) datorita aplicarii masurilor de profilaxie specifica, respectiv vaccinarea antigripala. Au fost raportate numai cazuri izolate de boli transmisibile.

Identificarea riscurilor asupra sanatatii animalelor :Avand in vedere faptul ca judetul Timis este un judet de granita cele mai

mari riscuri asupra sanatatii animalelor sunt factori virali si microbilogici patogeni, care produc boli de mare difuzabilitate transmisibile la animale: febra aftoasa, pesta porcina clasica, pesta aviara, antaxul, tetanosul.

Teritoriul judetului Tmis este indemn de aceste boli.

Unitati potential poluatoare (pe factori de mediu)Pe raza comunei Padureni au fost identificate urmatoarele unitati potential

poluatoare pe factori de mediu :- S.C. X-CELL OIL S.R.L. – cresterea bovinelor- S.C. SMITHFILD S.R.L. – cresterea porcinelorActivitatile agricole prin nerespectarea tehnologiei de aplicare, pot

produce efecte negative asupra calitatii solurilor, mai ales in situatia fertilizarii unilaterale , precum si prin diverse lucrari mecanice in zone cu potential de erodare a solului.

Folosirea cu prioritate a metodelor chimice in detrimentul metodelor agrofitotehnice, bilogice, fizice pentru reducerea pierderilor produse de boli, daunatori, buruieni poate avea efcte negative asupra solului si factorilor de mediu.

Stocurile de produse fitosanitare necorespunzatoare stocate si/sau expirate pot produce poluare. De asemenea complexele zootehnice dotate necorespunzator pot produce efecte negative solului, apei freatice.

Riscuri biologice

EPIDEMII- se pot produce in judetul Timis, ca urmare a aparitiei unor focare de infectie. Riscurile cele mai mari le prezinta localitatiile situate pe principalele cai de comunicatie si marile aglomerari urbane, Timisoara si Lugoj, orasele judetului, localitatiile dispuse pe principalele cursuri.- prognoza epidemilogica referitor la evolutia bolilor infectioase estimeaza :

Pe termen scurt si mediu (3-6 luni) existenta riscului cresterii morbiditatii prin boli cu transmitere aeriana (viroze respiratorii, pneumonii si gripe) in contextul evolutiei ciclice sezoniere a acestora (sezon rece), vor fi afectate zonele urbane aglomerate si locuitorii zonlor afectate de inundatii ;

Pe termen lung existenta riscului cresterii morbiditatii la aceleasi categorii de boli infectioase in mediul rural si indeosebi la anumite grupuri etnice (rromi) care se sustrag programului obligatoriu de vaccinare si nu sunt inscrisi la medici de familie ;

EPIZOOTII :

- Pot aparea frecvent in zonele unde se cresc un numar mare de animale, in gospodarii particulare sau la complexele de crestere a acestora.

- pentru bolile infectocontagioase de mare difuzabilitate, localitatiile situate de-a lungul frontierei si de-a lungul traseelor cu trafic international ;

- pentru bolile cu focalitate naturala, inclusiv bolile telurice, localitatile situate in zona luncilor raurilor (Timis, Bega, Barzava, Moravita, Aranca, cu afluentii acestora) precum si cele aflate in zonele mlastinoase, in special mlastinile din zona Satchinez.

Referitor la surse de izbucnire a unor epidemii, consideram la risc urmatoarele : Zonele sau localiatile in care datorita ploilor abundente pot aparea inundatii

si anume :- Zona de est a judetului Timis: sat Rachita (com. Dumbrava), com

Margina, com Manastur- Oras Gataia (cartier Sculea, Spital de Psihiatri Gataia), com

Denta (Rovinita Mare, Rovinita Mica), com Birda (sat Manastire Sangeorge, Berecuta)

- Zona Uiva, Otelec, Pustinis Localitati cu comunitati mari de rromi care nu beneficiaza de conditii

igienico-sanitare corespunzatoare (lociunte insalubre, fara sursa de apa, fara grupuri sanitare) si care consuma produse alimentare provenite din surse nesigure.Exemplu: Saravale, Sannicolau Mare – cartier Bungalau, checea, Maguri, Topolovatu Mare.

Localitati in care exista ferme zootehnice particulare si in care nu sunt asigurate conditii igienico-sanitare conform legislatiei sanitare in viguare privind asigurarea nepluarii solului prin dejecte (nu exista fose septice corespunzatoare si deversarea dejectiilor se face direct pe sol) Masloc, Padureni, Gataia, Birda.

In ultimii 5 ani datorita aplicarii masurilor corespunzatoare de preventie, nu s-au produs epidemii hidrice sau alimentare cu toate ca au existat anumiti factori favorizanti (exemplu inundatiile produse in anul 2005), si nici boli cu cale de transmitere aeriana (gripa) datorita aplicarii masurilor de profilaxie specifica, respectiv vaccinarea antigripala. Au fost raportate numai cazuri izolate de boli transmisibile.

Identificarea riscurilor asupra sanatatii animalelor :Avand in vedere ca judetul Timis este un judet de granita cele mai mari

riscuri asupra sanatatii animalelor sunt factorii virali si microbiologici patogeni, care produc boli de mare difuzabilitate transmisibile la animaleL

- A – 010 – febra aftoasa- A – 130 – pesta porcina clasica- A – 150 – pesta aviara (influenta aviara – gripa aviara)- A – 090 – blue tongue (boala limbii albastre)- Antrax- Tetanosul- BotulismulTeritoriul judetului Timis este indemn de aceste boli.

Controlul apei, alimentelor – produse de origine animala si furajelor.

Prin planul cifric al actiunilor sanitare veterinare medicii veterinari de stat efectueaza actiuni de depistare in unitatile de taiere privind principalele boli transmisibile la om (zoonoze)

- Trichineloza – B - 225- Cisticeroza – B – 252- Echinococoza – B – 053- Listerioza – C – 611- Salmoneloza – C – 620 - Tuberculoza – B – 105- Leptospiroza – B – 056- Antrax – B – 051- Bruceloza – B – 103, B – 151, B – 152, B – 153- Campliobacteroza – B – 104- Botulism – C – 615- Rabie – B – 058- Parazitoze la pesti

Unitati potential poluatoare (pe factori de mediu)Pe raza judetului Timis au fost identificate urmatoarele unitati potential

poluatoare pe factori de mediu :

Pentru sol :

Regia Autonoma Apa si Canal ‘’AQUATIM’’ Timisoara, detine clor ; SC VGB SRL Bucuresti-punct de lucru Timisoara, detine benzina,

motorina ; SNP Petrom SA Bucuresti-sucursala PECO Timis, detine benzina,

motorina, deseuri petroliere ; SC Agrogiarm SA Giarmata, detine pesticide diverse ; SC Agrotorvis SRL Timisoara, detine clor, combustibil lichid, amoniac,

slamuri din rezervoare ; Directia Fitosanitara Timis, detine hidroxid de cupru; SC Agroindustriala si de Turism Agrar SA Lugoj, detine pesticide,

ierbicide, ingrasaminte, hidroxid de cupru ; SC Azur SA Timisoara, detine acetona, combustibili lichizi, acetat de

butil, formaldehida, toluen, stiren, naftalina, namol (rasini, pigmenti, subsante, extractibile) ;

SC Bega Chim SA Timisoara, detine acid sulfuric, oxid de propilena, soda caustica, clorura de metil ;

SC Elab SA Timisoara, acid azotic, acid clorhidric, acid sulfuric, namol galvanic ;

SC Industria Lanii SA Timisoara, detine amoniac, reziduu pacura, sulfat de sodiu, coloranti reziduri, coloranti;

SC Sistemgas SRL Timisoara, detine motorina ; SC Solventul SA Timisoara, detine acid benzoic, acid hipofosfors, ape

amoniacale, tricloretilena, monoetanolamina; SC Spumotim SA Timisoara, detine 2,4 si 2,6 toluen diizociant, 4,4

defenilmetan diizociant;

SC Tehnic Developement SRL Timisoara, detine adezivi (acetat de etil, acetona), solventi, izocianat, polio, poliuretan ;

SC Zopass Industries Romania SRL, detine percloretilena, tricloretilena, polimetilhidrogensiloxan ;

SNP Petrom SA Bucuresti-sucursala Petrom Timisoara, detine titei, gazolina, acid acetic, acizi naftenici si diamine alifatice, clorura de calciu, acizi naftenici, hexametilentetraamina, alcool metilic ;

Werzalit Lemn Tech SCS Lugoj, detine uree, formaldehida, sulfat de amoniu.

Pentru aer :

SC Butan Gas Romania SA-sucursala Lugoj, detine butan (normal, izo), propan ;

SC Solventul SA Timisoara, detine alcool etilic, hidrogen, hexan, tricloretilena, octonol;

SC Spumotim SA Timisoara, detine toluen diizociant, alcool metilic ; SC Zopass Industries Romania SRL, detine GPL, hidrogen, gaz metan,

perclor etilena, tricloretilena ; SNP Petrom SA Bucuresti-sucursala Petrom Timisoara, detine aldehida

formica, oxid de etilena, alcool metilic ; Shell Gas Romania-statia de imbuteliere GPL Timisoara, detine amestec

GPL, propan ; Coca Cola HBC Romania SRL Timisoara, detine acetilena, GPL,

hidrogen, bioxid de carbon ; SC Agrotorvis SRL Timisoara, detine amoniac, clor ; SC Azur SA Timisoara, detine acetona, aldehida butilica, formaldehida,

izobutanol; SC Industria Lanii SA Timisoara, detine amoniac, acid acetic glacial; SC Linde Gas Romania SRL Timisoara, detine oxigen, acetilena.

Pentru apa:

Regia Autonoma Apa si Canal ‘’AQUATIM’’ Timisoara, detine clor ; SC Agrotorvis SRL Timisoara, detine clor, combustibil lichid, amoniac; SC Spumotim SA Timisoara, detine 2,4 si 2,6 toluen diizociant, 4,4

defenilmetan diizociant, alcool metilic ; SC VGB Impex SRL Bucuresti, detine benzina; Petrom SA Bucuresti-sucursala Petrom Timisoara, detine benzina, deseuri

petroliere, motorina ; SC Agroindustriala si de Turism Agrar SA Lugoj, detine pesticide,

ierbicide, ingrasaminte, hidroxid de cupru ; SC Azur SA Timisoara, detine acetona, combustibili lichizi, acetat de

butil, formaldehida, toluen, stiren, naftalina, namol (rasini, pigmenti, subsante, extractibile) ;

SC Zopass Industries Romania SRL, detine percloretilena, tricloretilena, polimetilhidrogensiloxan ;

SC Elab SA Timisoara, acid azotic, acid clorhidric, acid sulfuric, namol galvanic ;

Petrom SA Bucuresti-sucursala Petrom Timisoara, detine titei, gazolina, acid acetic, acizi naftenici si diamine alifatice, clorura de calciu, acizi naftenici, hexametilentetraamina, alcool metilic ;

SC Tehnic Developement SRL Timisoara, detine adezivi (acetat de etil, acetona), solventi, izocianat, polio, poliuretan ;

SC Industria Lanii SA Timisoara, detine amoniac, reziduu pacura, sulfat de sodiu, coloranti reziduri, coloranti;

SC Bega Chim SA Timisoara, detine acid sulfuric, oxid de propilena, soda caustica, clorura de metil.

Lista localitatilor pe judet unde exista surse de nitrati din activitaile agricole

Conform Ordinului Ministerului Mediului si gospodaririi Apelor nr. 241/26.03/2005 si a Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 196/07.04.2005 :

sirsup comuna Formarelief

Agricol ha

Arabil ha

Sursa NO3 surse

actuale

Sursa NO3surse

istorice

156277 CENEI campie 11714 10247 -157004 FOENI campie 5817 4729 -157086 GATAIA campie 19541 15993 -157246 GIARMATA campie 6634 4968 -157317 GIULVAZ campie 9550 7083 -157424 JEBEL campie 9968 8070 -158065 PECIU NOU campie 12198 9115 -158109 PERIAM campie 9050 7670 -158779 SAG campie 8622 7312 -158528 SATCHINEZ campie 8979 8021 -159035 TORMAC campie 12774 10937 -159142 UIVAR campie 18096 15656 -157683 MASLOC deal 12027 9036 -158181 PISCHIA deal 9754 7197 -

Lista localitatilor din bazinele/spatiile hidrografice unde exista surse de nitrati din activitatiile agricole conform Ordinului Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 241/26.03.2005 si a Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 196/07.04.2005

Spatiul hidrografic BanatNr. crt Comuna Forma

reliefAgricol ha

Arabil ha Sursa NO3 surse actuale

Sursa NO3 surse istorice

1 CENEI campie 11714 10247 -2 FOENI campie 5817 4729 -

3 GATAIA campie 19541 15993 -4 GIARMATA campie 6634 4968 -5 GIULVAZ campie 9550 7083 -6 JEBEL campie 9968 8070 -7 PECIU NOU campie 12198 9115 -8 PERIAM campie 9050 7670 -9 SAG campie 8622 7312 -10 SATCHINEZ campie 8979 8021 -11 TORMAC campie 12774 10937 -12 UIVAR campie 18096 15656 -13 MASLOC deal 12027 9036 -14 PISCHIA deal 9754 7197 -

Depozite pentru ingrasaminte :

Nr. crt Localitate Nr. depozite1 Timisoara 22 Lugoj 33 Faget 14 Jimbolia 15 Jebel 1

Activitatiile agricole prin nerespectarea tehnologiei de aplicare, pot produce efecte negative asupra calitatii solurilor, mai ales in situatia fertilizarii unilaterale, precum si prin diverse lucrari mecanice in zone cu potential de erodare a solului.

Folosirea cu prioritate a metodelor chimice in detrimentul metodelor agrofitotehnice, biologice, fizice pentru reducerea pierderilor produse de boli, daunatori, buruieni poate avea efecte negative asupra solului si factorilor de mediu.

Stocurile de produse fitosanitare necorespunzaor stocate si/sau expirate pot produce poluare. De asemenea complexele zootehnice dotate necorespunzator pot produce efecte negative solului, apei freatice.

Depozite pentru pesticide

Nr. Crt. Localitate Nr. depozite1 Timisoara 62 Lugoj – pct. de lucru 13 Jimbolia – pct. de lucru 14 Periam – pct. de lucru 15 Gotlob – pct. de lucru 1

3.4. Analiza riscului de incendiu

Incendiul este un fenomen complex, distrugator, care se poate transforma uneori in catastrofa, aducand oamenilor necazuri si suferinta. Orice incendiu are

o cauza tehnica sau apare de cele mai multe ori ca urmare a unei neglijente umane. Neglijentele manifestate de oameni din nepasare sau uneori din necunoastere contribuie in mare masura la izbucnirea incendiilor.

Cele mai frecvente cauza care duc la aparitia incendiilor sunt:- Foc deschis – 19%- Instalatii electrice defecte sau improvizate – 18%- Fumatul – 14%- Cos de fum defect sau necuratat – 12%- Actiuni intentionate – 10%- Jocul copiilor cu focul – 9%In functie de locul in care s-au produs cel mai frecvent, incediilor au avut

loc la :- Anexe gospodaresti - 38%- Spatii de lociut sau preparat hrana - 21%- Acoperisuri, poduri – 17%

Statistica incendiilor din judet – total interventii in perioada 2002-31.10.2006

Interventii/an 2002 2003 2004 2005 2006 (primele 10 luni)

Interventii pentru stingerea incendiilor, din care:

491 351 327 280 269

Pasuni impadurite, vegetatie uscata, miriste si cereale paioase

113 65 72 27 34

Gospodarii cetatenesti 301 225 177 175 184Alte domenii 77 71 78 78 51

SITUATIA INTERVENTIILOR PENTRU STINGEREA INCENDIILOR IN COMUNA PADURENI IN PERIOADA 01.01.2002-31.10.2006

Nr.Crt.

Localitate/an

2002 2003 2004 2005 2006 Total

1. Padureni 1 6 2 - 2 11

Prevenirea incendiilor la gospodariile cetatenesti se pot asigura prin:- Controale ale serviciului voluntar pentru situatii de urgenta:

periodic, pe timpul controalelor planificate de seful serviciului voluntar si aprobate de primar sau ca urmare a unor sesizari pe lini prevenirii si stingerii incendiilor ;

- Autocontrol – metoda cea mai simpla si rapida.

3.5. Analiza riscului social

In comuna Padureni pot aprea riscuri sociale mai ales la evenimente traditionale cum sunt rugile sau alte evenimente culturale sau sportive care antreneaza un numar mare de locuitori.

Data la care se desfasoara Ruga in localitate este :- 8-9 septembrie

La aceste manifestari nu s-au inregistrat evenimente deosebite, dar exista riscul aparitiei de conflicte in urma consumului excesiv de alcool si a rivalitatilor dintre participanti.

CAPITOLUL IV. Acoperirea riscurilor

4.1. Conceptia desfasurarii actiunilor de protectie – interventie

Elaborarea conceptiei de desfasurare a actiunilor protectie-interventie consta in stabilirea etapelor si fazelor de interventie, in functie de evolutia probabila a situatiilor de urgenta, creerea de scenarii pe baza actiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la conditiile viitoare (completarea alternativelor fata de obiectivele urmarite, identificarea si alegerea alternativei de actiune optime si care recomanda planul de actiune ce urmeaza sa fie aplicat), selectarea cursului optim de actiune si stabilirea dispozitivului de interventie, luarea deciziei si precizarea/transmitere acesteia la structurile proprii si cele de cooperare.

Comitetul local evalueaza situatiile de urgenta pe teritoriul localitatii, stabileste masuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmareste indeplinirea acestora.

Protecti populatiei, a bunurilor materiale si a valorilor culturale se realizeaza printr-un ansamblu de activitati constand in : instiintare, avertizare, prealarmare si alarmare, adapostire, evacuare si alte masuri tehnice si organizatorice specifice.

Instiintarea se realizeaza de Inspectoratul Judetean (municipal) pentru situatii de urgentasau de catre serviciile de urgenta profesioniste, dupa caz pe baza informatiilor primite de la populatie sau de la structurile care monitorizeaza sursele de risc.

Avertizarea populatiei se realizeaza de catre autoritaile administratiei publice locale prin mijloacele de avertizare specifice, in baza instiintarii primite de la structurile abilitate.

Prealarmarea se realizeaza prin transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare catre autoritati despre probabilitatea producerii unor dezastre.

Alarmarea populatiei se realizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale prin mijloace specifice, pe baza instiintarii primite de la structurile abilitate.

Mijloacele de avertizare si alarmare specifice se instaleaza in locurile stabilite de Inspectoratul Judetean (municpal) pentru situatii de urgenta si de serviciile de urgenta profesioniste.

Mesajele de avertizare si alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate si gratuit prin toate sistemele de telecomunicatii, posturile si retelele de radio si de televiziune, inclusiv prin satelit si cablu, care opereaza pe teritoriul Romaniei, la solicitare expresa a presedintilor/sefilor structurilor pentru situatii de urgenta.

Folosirea mijloacelor de alarmare in cazul producerii unor dezastre se executa numai cu aprobarea primarului localitatii, a conducatorului instituiei publice sau a agentului economic implicat, dupa caz, ori a imputenicitilor acestora.

Sistemul de instiintare, avertizare si alarmare la localitati, institutii publice si operatori economici se verifica periodic prin executarea de antrenamente si exercitii.

Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare cu incalcarea prevederilor legale si a normelor tehnice este interzisa.

Pe parcursul gestionarii situatiilor de urgenta se pot deosebi 3 etape care difera intre ele prin gradul de pericol prezentat:

a) Situatia de atentie are semnificatia unei situatii deosebite si nu reprezinta neaparat un pericol.

Consecintele intrarii insituatia de atentia sunt : Indesirea observatiilor si masuratorilor care se fac pentru

urmarirea fenomenului si pentru prognoza evolutiei sale ; Verificarea constructiilor cu rol de aparare si urmarirea

asiguararii conditiilor de scurgere a apelor mari ; Informarea despre posibilitatea producerii unei poluari

accidentale.b) Situatia de alarma este caracterizata printr-o evolutie a

fenomenelor in directia in care poate conduce la un anume pericol (de exemplu : cresterea in continuare a nivelurilor pe cursul de apa, cresterea debitelor infiltrate prin constructiile hidrotehnice de retentie si a antrenarii de materiale din corpul acestora, cresterea intensitatii precipitatiilor sau a vitezei vantului, poluari accidentale confirmate care necesita interventii si altele).

Declansarea starii de alarma conduce la intrarea in situatia operativa a comitetelor pentru situatii de urgenta. Activitatile desfasurate sunt atat activitati menite sa stapanesca fenomenul, cat si activitati premergatoare pentru eventualitatea declansarii situatiei de pericol.

c) Situatia de pericol este declansata in momentul in care pericolul devine iminent si este necesara luarea unor masuri exceptionale pentru limitarea efectelor inundatiilor (evacuarea populatiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, masuri deosebite in exploatarea constructiilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor, restrictii de circulatie pe unele drumuri si poduri, precum si pec aile navigabile), precum si pentru combaterea poluarii accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei si ihtiofaunei, a mediului inconjurator si altele, sau care depasesc teritoriul de competenta).

Trecerea si revenirea de la o stare la alta se poate face in functie de evolutia fenomenelor.

Evacuarea – este o masura de protectie luata in cazul amenintarii iminente, starii de alerta ori producerii unei situatii de urgenta si care consta in scoaterea din zonele afectate sau potential a fi afectate, in mod organizat, a unor institutii publice, operatori economici, categorii sau grupuri de populatie ori bunuri si dispunerea acestora in zone si localitati care asigura conditii de

protectie a persoanelor, a bunurilor si valorilor, de functionare a institutiilor publice si operatorilor economici.

Evacuarea in cazul dezastrelor se executa pe baza palnurilor intocmite in acest scop, conform legislatiei in vigoare.

Trecerea la executarea actiunii in situatii de dezastre se hotareste de primar sau de prefect, dupa caz, la propunerea comitetului pentru situatii de urgenta competent.

Pentru organizarea evacuarii Comitetele locale pentru situatii de urgenta vor intreprinde urmatoarele actiuni principale :

- se imparte, pe harta, teritoriul administrat, pe sectiuni de evacuare, cu alegerea locului de adapostire si a traseului de evacuare pentru fiecare sectiune. Criterii pentru imartirea sectiunii, alegerea traseului si locului de adapostire ; numar de locuitori ; structura populatiei, pe ocupatii si/sau grupe de varsta ; numar de animale care trebuie evacuate si adapostite ; distanta fata de adapost ; existenta unor organizatii neguvernamentale etc. Cu aceasta ocazie se stabilesc si necesitatile de colaborare cu alte unitati administrative pentru asigurarea conditiilor de adapostire (spatiu, dotari, etc.), cu alte structuri de stat sau particulare, pentru asigurarea unor conditii de baza, cum sunt : asistenta medicala, alimenatrea cu apa si alimente, etc ;

- se vor marca pe harta traseele de evacuare si zonele de adapostire pentru fiecare sectiune ;

- se elaboreaza planul de evacuare se adapostire pe sectiunile care pot fi afectate de inundatii ;

- se vor marca pe terentraseele de evacuare si locurile de adapostire ;- se va face instruirea populatiei privind traseele de evacuare si zonele de

adapostire si se vor organiza simulari. Se va avea in vedere evacuarea persoanelor, animalelor si bunurilor ;

- se va instrui populatia privind: pregatirea pentru evacuare in functie de nivelul de alerta/alarmare; impartirea teritoriului in sectiuni ; traseele de evacuare si zonele de adapostire ; eventualele resurse specifice disponibile in caz de urgenta (mijloace de transport, responsabilitati, asistenta medicala, asistenta din parte unor ONG-uri, etc). In acest scop, se pot utiliza materiale specifice (brosuri etc.), editate fie de Inspectoratele pentru situatii de urgenta, fie de catre primarie, cu aprobarea Inspectoratelor pentru situatii de urgenta ;

- se vor stabili conditii de cooperare cu unitati administrative adiacente si cu alte organizatii de stat sau private, privind asigurarea : cazarii, hranirii, asistentei medicale, asistentei sanitar-veterinare, ordinii publice, prevenirea si stingerea incendiilor ;

- se va organiza un sistem de primire, depozitare si distribuire a ajutoarelor destinate populatiei sinistrate.

Dupa trecerea perioadelor de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, sau dupa accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale, in vederea restabilirii situatiei normale, Comitetele judetene si locale si operatorii economici specializati iau urmatoarele masuri :

a) repunerea in functiune a instalatiilor de alimentare cu apa, de evacuare a apelor reziduale industriale si menajere care au fost afectate, precum si evacuarea apelor din inundatii si baltiri de pe terenurile agricole, prin saparea unor canale de scurgere si prin instalarea de agregate de pompare mobile ;

b) aplicarea masurilor sanitoaro-epidemice necesare ;

c) stabilirea pagubelor fizice si valorice determinate de inundatii, fenomene meterologice periculoase si poluari accidentale si a masurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate;

d) refacerea cailor de comunicatii si a podurilor, refacerea instalatiilor de pompare a apelor ;

e) refacerea liniilor de telecomunicatii si de transport al energiei electrice ;f) repararea si punerea in functiune a conductelor de apa, aburi, gaze,

petrol, avariate sau distruse ;g) repunerea in functiune a obiectivelor social-economice afectate ;h) sprijinirea populatiei pentru refacerea sau repararea gospodariilor

proprietate personala, avariate sau distruse;i) demolarea lucrarilor hidrotehnice provizorii de aparare, care impiedica

desfasurarea normala a activitatilor si recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrarile hidrotehnice.

Starea de alerta se declanseaza in momentul in care se constata aparitia fenomenului periculos sau cand probabilitatea de aparitie este stabilita prin prognoza.

In cazul unor situatii de urgenta etapele si fazele de interventie se grupeaza in :

- Predezastru- Pe timpul producerii dezastrului- Postdezastru.Pe timpul perioadei de predezastru se desfasoara urmatoarele actiuni :- verificarea periodica a modului de functionare a fluxului

informationalpentru avertizarea – alarmarea populatiei ; se realizeaza prin desfasurarea periodica a exercitiilor de simulare ;

- actualizarea schemei fluxului informational din planurile de aparare si stabilirea mijloacelor de telecomunicatii folosite ;

- intocmirea unor planuri de aparare si evacuare in cazul unor dezastre ;- dotarea comitetului local pentru situatii de urgenta si a formatiilor de

interventie cu materiale specifice ;- constituirea stocurilor de materiale si mijloace de interventie, precum si

asigurarea de mijloace necesare avertizarii si alarmarii populatiei din zonele de risc ;

Pe timpul producerii dezastrului sunt evidentiate 3 etape care difera intre ele prin gradul de pericol prezentat :

a) Pe timpul starii de atentie se desfasoara urmatoarele actiuni :- Convocarea imediata in sedinta extraordinara a comitetului local

pentru situatii de urgenta ;- Asigurarea functionarii fluxului informational intre comitetul local

pentru situatii de urgenta si centrul operational al Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta ;

- Asigurarea unor masuri de limitare a efectelor dezastrului de catre formatiile de interventie proprii ;

- Informarea permanenta a populatiei cu masurile urgente care trebuie aplicate ;

- Coordoneaza repartitia fortelor si mijloacelor de inteventie in zonele afectate.

b) Pe timpul starii de alarma se desfasoara urmatoarele actiuni :- Asigurarea permanentei la Priamrie in cazul in care se instituie

direct starea de alarma ;- Asigurarea fluxului informational intre comitetul local pentru

situatii de urgenta si centrul operational al Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta ;

- Punerea in aplicare a masurilor care se instituie la declararea starii de alerta la nivelul localitatii si verificarea modului de realizare a acestora ;

- Informarea permanenta a populatiei cu masurile urgente care trebuie aplicate ;

- Evacuarea preventiva a oamenilor, animalelor si bunurilor materiale in afara zonelor potential periculoase;

- Asigurarea pazei bunurilor evacuate;- Luarea masurilor de intrerupere a alimentarii cu energie electrica;- Stabilirea de rute ocolitoare a zonei calamitate si asigurarea ordinii

pe timpul operatiunii de evacuare si salvare cu ajutorul fortelor de ordine.

c) Pe timpul starii de pericol se desfasoara urmatoarele actiuni :- Asigurarea fluxului informational intre comitetul local pentru

situatii de urgenta si centrul operational al Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta ;

- Informarea permanenta a populatiei cu masurile urgente care trebuie aplicate ;

- Evacuarea preventiva a oamenilor, animalelor si bunurilor materiale in afara zonelor potential periculoase;

- Asigurarea pazei bunurilor evacuate;- Luarea masurilor de intrerupere a alimentarii cu energie electrica;- Stabilirea de rute ocolitoare a zonei calamitate si asigurarea ordinii

pe timpul operatiunilor de evacuare si salvare cu ajutorul fortelor de ordine;

- Cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apa, alimente, bunuri de stricta necesitate ;

- Distribuire de ajutoare pentru populatie ;- Colectarea, transportul si incinerarea animalelor moarte.d) Pe timpul perioadei de postdezastru se desfasoara urmatoarele actiuni :- Asigurarea functionarii permanente a centrului operativ in cadrul

Primariei ;- Informarea permanenta a populatiei cu masurile urgente care

trebuie aplicate;- Mentinerea pazei bunurilor evacuate- Mentinerea rutelor ocolitoare a zonelor calamitate si asigurarea

ordinii pe timpul operatiunilo de evacuare si salvare;- Cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apa, alimente,

bunuri de stricta necesitate ;- Distribuire de ajutoare pentru populatie ;- Aplicarea de masuri sanitaro-epidemice necesare prevenirii

epidemiilor si epizootilor ;- Luarea de masuri pentru refacerea infrastructurii afectate ;

- Identificarea victimelor, sinistratilor si intocmirea situatiei cu persoanele disparute ;

- Colectarea, transportul si incinerarea animalelor moarte ;- Refacerea capacitatii de actiune a sistemului de protectie-

interventie.

4.2. Etapele de realizare a actiunilor

Desfasurarea interventiei se face gradual, dupa caz, astefel :- Alarmarea serviciului voluntar, concomitent cu anuntarea/alertarea

structurilor profesioniste de interventie ale Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta;

- Interventia propriu-zisa efectuata de serviciul voluntar al comunei;- Sprijinul acordat interventiei 9in tehnica si personal specializat) de

catre structurile profesioniste.Serviciul voluntar pentru situatii de urgenta solicita in sprijin interventia

serviciilor de urgenta profesioniste ori de cate ori amploarea situatiei de urgenta depaseste capacitatea de raspuns a acestuia.

In prima faza are loc alarmarea serviciului voluntar, concomitent cu anuntarea/aletarea structurilor profesioniste de interventie ale Inspectoratului Judetean pentru situatii de Urgenta Banat al judetului Timis.

In continuare se informeaza presedintele, respectiv membrii comitetului local pentru situatii de urgenta in legatura cu existenta unui risc.

Se trece la urmatoarea actiune, respectiv la deplasarea la locul interventiei atat a formatiei de interventie cat si a membrilor C.L.S.U., pentru a evalua la fata locului proportiile situatiei create.

In continuare are loc intrarea in actiune a fortelor de interventie, amplasarea mijloacelor de interventie si realizarea dispozitivului preliminar. Echipa de cercetare de la fata locului in urma recunoasterii si analizei situatiei existente ia primele decizii si da ordinul de interventie.

In functie de gravitatea situatiei de urgenta existente, primarul convoaca toti membrii comitetului local pentru situatii de urgenta si in urma analizei rapoartelor privind situatia existenta stabileste masuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmareste indeplinirea lor prin centrul operativ.

Daca situatia o impune are loc, la propunerea C.L.S.U., evacuarea, salvarea si/sau protejarea persoanelor, animalelor si bunurilor. In continuare se finalizeaza dispozitivul de interventie la situatia concreta prin manevrea de forta atat din randul membrilor S.V.S.U., cat si din randul cetatenilor, dispozitiv menit sa faca fata situatiei.

Localizarea si limitarea efectelor dezastrului intra in atributiile S.V.S.U., iar atunci cand capacitatea de raspuns a acestuia este depasita se apeleaza la structurile profesioniste din cadrul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta ‘’Banat’’ al judetului Timis.

Inlaturarea efectelor negative produse de dezastre este urmatoarea etapa de actiune. In acest scop se vor lua masuri pentru repunerea in functiune a instalatiilor de alimentare cu apa, a obiectivelor social-economice afectate, refacerea cailor de comunicatii, a podurilor, aplicarea de masuri sanitaro-

epidemice concomitent cu regruaparea fortelor si mijloacelor care au participat in misiune si retragerea acestora in locul de dislocare permanenta.

De asemenea dupa incheierea interventiei se organizeaza refacerea sistemului de protectie-interventie.

Seful S.V.S.U. intocmeste un proces verbal de interventie si un raport de interventie care va fi trimis la I.S.U. in termen de 3 zile de la producerea evenimentului, iar comitetul local pentru situatii de urgenta un raport de sinteza care va fi trimis centrului operativ din cardul I.S.U.

4.3. Faze de urgenta a actiunilor

In functie de locul, natura, amploarea si evolutia evenimentului, interventiile serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta sunt organizate astfel :

a) urgenta I – asiguarata de serviciul voluntar pentru situatii de urgenta al comunei Padureni ;

b) urgenta a II a - asigurata de catre detasamentul 2 Pompieri Timisoara ;

c) urgenta a III a – asigurata de catre subunitati din cadrul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta ‘’Banat’’ al judetului Timis ;

d) urgenta a IV a – asigurata de catre subunitati din cadrul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta ‘’Banat’’ al judetului Timis.

4.4. Actiunile de protectie – interventie

Misiunile fortelor de interventie indiferent daca s-au dispus sau nu instituirea starii de urgenta se refera la :

- salvarea (prevenire si protectia) populatiei, animalelor, bunurilor materiale si valorilor de patrimoniu, de actiunile distructive ale dezastrelor prin instiintare, alarmare si evacuare sau dispersare temporara, adapostire, descarcerare ;

- decontaminarea chimica radioactiva a personalului, terenului, cladirilor, instalatiilor si echipamentului, in cazul producerii unor accidente nucleare sau chimice ;

- limitarea si inlaturarea avariilor la retelele de utilitate publica ;- izolarea focarelor epidemiilor sau epizootiilor ;- acordarea primului ajutor, trierea si evacuarea ranitilor la formatiunile

medicale fixe sau mobile cele mai apropiate;- acordarea asistentei medicale specializate si spitalizarea persoanelor

ranite, arse, iradiate, contaminate, intoxicate;- amenajarea unor spatii de locuit improvizate sau specializate, inclusiv a

unor tabere de sinistrati (refugiati), pentru persoanele ramase fara locuinte;

- paza si supravegherea zonelor calamitate,, colectarea, depozitarea, transportul si distribuirea ajutoarelor umanitare de stricta necesitate pentru populatia ramasa fara locuinte;

- paza si insotirea convoaielor umanitare;- inlaturarea tuturor urmarilor dezastrelor si prticiparea la refacerea

conditiilor pentru reluarea, in stare de normalitate a activitatilor sociale si economice .

Toate acestea se pot desfasura succesiv sau simultan in faza de producere a dezastrului precum si dupa producerea acestuia (postdezastru), in acest ultim caz, misiunile fiind imaprtite in misiuni post-dezastru pe termen scurt, pe terman mediu, respectiv pe termen lung.

4.5. Instruirea

Planificarea, organizarea si desfasurarea pregatirii personalului din cadrul autoritatilor, organismelor si structurilor cu atributii in domeniul situatiilor de urgenta se executa avand la baza urmatoarele acte normative:

Legea nr. 481/2004 privind protectia civila si completata prin Legea nr. 212/2006 ;

Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor ; Legea nr. 46/1996 privind pregatirea populatiei pentru aparare, cu

modificarile si completariel ulterioare; Hotararea Guvernului Romaniei nr. 308/1995 privind organizarea si

functionarea activitatii de pregatire in domeniul apararii civile ; Ordinul Ministerului Administratiei si Internelor nr. 712/2005 privind

instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta, modificat si completat prin OMAI nr. 786/2005 ;

Ordinul Ministerului Administratiei si Internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta ;

Ordinul Ministerului Administratiei si Internelor nr. 1474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregatire si desfasurarea activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta ;

Dispozitia Inspectoratului general nr. 1122/I.G./23.09.2005 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a documentelor de organizare, planificare si evidenta a invatamantului din institutiile de pregatire din subordinea Inspectoratului general ;

Dispozitia Inspectoratului general nr. 629 I.G. din 13.12.2006 privind organizarea si desfasurarea pregatirii in doemniul situatiilor de urgenta in anul 2007.

Obiectivele pregatirii in domeniul situatiilor de urgenta se imaprt in:A) Obiective genarale

Indeplinirea atributiilor ce revin autoritailor administratiei publice locale si structurilor cu atributii in domeniu pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta.

B) Obiective specifice

- Optimizarea activitatii de stabilire a masurilor si actiunilor specifice pentru gestionarea situatiilor de urgenta civila;

- Actualizarea catalogului cuprinzand clasificarea localitatilor, a institutiilor, a agentilor economici si a obiectivelor din punct de vedere al protectiei civile;

- Redimensionarea comitetelor pentru situatii de urgenta si centrelor operative potrivit necesitatilor operative si volumului sarcinilor de indeplinit ;

- Asigurarea fundamentarii si standardizarii planurilor de analiza si acoperire a riscurilor la nivelul unitatilor adiminstrativ teritoriale.

- Elaborarea la nivel judetean si local a planurilor pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionarii situatiilor de urgenta.

- Redefinirea misiunilor, atributiilor si competentelor structurilor cu responsabilitati pentru gestionarea si interventia la situatii de urgenta prin coordonarea metodologica a construirii, pregatirii si functionarii organismelor, structurilor si serviciilor pentru management si interventie in situatii de urgenta ;

- Colaborarea in cadrul multilateral si continuarea dezvoltarii relatiilor cu institutiile similare din strainatate ;

- Derularea progamelor de dotare si operationalizare a serviciilor voluntare de urgenta existente la nivelul unitatilor administrativ teritoriale ;

- Desfasurarea unor activitati de pregatire in comun a echipelor voluntare specializate pe tipuri de interventie.

Pregatirea in domeniul situatiilor de urgenta se va realiza pe niveluri de competenta, structuri functionale si pe categorii de personal, fiind structurata astfel :

1. Pregatirea personalului de conducere din cadrul administratiei publice judetene si locale cu atributii in domeniul managementului situatiilor de urgenta.

2. Pregatirea membrilor Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta si a comitetelor locale pentru situatii de urgenta, centrelor operative si celuleor de urgenta, a inspectorilor si personalului de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor si protectiei civile, precum si a personalului serviciilor publice voluntare si serviciilor private pentru situatii de urgenta.

3. Pregatirea salariatilor si a populatiei neincadrate in munca.

Pregatirea personalului nominalizat la punctele nr. 1 si 2 se executa prin :a) cursuri organizate in cadrul Centrului National de Perfectionare a

Pregatirii pentru Managementul Situatiilor de Urgenta Ciolpani, Centrului National pentru Securitatea la Incendiu si Protectie Civila Bucuresti si Centrul Zonal de Pregatire Cluj-Napoca.

b) convocari, instructaje, antrenamente de specialitate, aplicatii, exercitii si concursuri organizate de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ‘’Banat’’ la judetului Timis la nivel judetean si de catre Inspectoratul general pentru Situatii de Urgenta la nivel interjudetean si national.

Personalul de conducere din cadrul adiminstratiei publice locale cu atributii in domeniul managementului situatiilor de urgenta, primarul respectiv secretarul va participa o data la 2-4 ani la un curs de pregatire cu scoatere de la locul de munca, cu durata de 5 zile, la Centrul Zonal de Pregatire Cluj-Napoca. Cursurile sunt organizate pe seii.

Presedintii comitetelor locale pentru situatii de urgenta si membrii acestora vor indruma conducerile unitatilor de invatamant pentru desfasurarea pregatirii in domeniul situatiilor de urgenta in conditii de eficienta si vor asigura asistenta de specialitate.

3.Pregatirea salriatilor si a populatiei neincadrata in munca3.1. Salariatii din institutiile publice si operatorii economici se pregatesc

prin instrucatje si antrenamente de avertizare, alarmare, evacuare, adapostire si prim ajutor, in functie de tipurile de risc la care sunt expusi. Categoriile de instructaje, princiipile, modalitatile, cerintele si conditiile organizarii activitatii de instruire sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Adiminstratiei si internelor nr. 712/2005, modificat si completat prin Ordinul Ministrului Adiminstratiei si internelor nr. 786/2005

3.2. Populatia neicadrata in munca se instruieste prin participarea la exercitiile de alarmare publica, aplicatiile si exercitiile de specialitate, prin intermediul mass-media si prin actiunile derulate de organizatiile neguvernamentale, potrivit specificului acestora.

Controlul modului de realizare a planului de pregatire se executa prin participarea persoanelor de conducere de la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si/sau de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ‘’Banat’’ la judetului Timis la aplicatii.

4.6. Relizarea circuitului informational-decizional si de cooperare

Sistemul informational-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observarii, detectarii, masurarii, stocarii si prelucrarii datelor specifice, alarmarii, notificarii, culegerii si transmiterii informatiilor si a deciziilor de catre factorii implicati in actiunile de prevenire si gestionare a unei situatii de urgenta.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor ierahic superioare asupra locului producerii unei situatii de urgenta specifica evolutiei acesteia, efectele negative produse, precum si asupra masurilor luate, se realizeaza prin rapoarte operative.

Primarii, conducerile comitetelor judetene/locale pentru situatii de urgenta si cele ale unitatilor social-economice amplasate in zone de risc, au obligatia sa asigure preluarea de la statiile centrale si locale a datelor si avertizarilor meteorologice si hidrilogice, in vederea declansarii actiunilor preventive si de interventie.

CAPITOLUL V. Estimarea resurselor umane,materiale si financiare necesare pentru prevenirea

si gestionarea tipurilor de riscuri existente

La nivelul comunei Padureni, avand in vedere faptul ca principalele tipuri de riscuri identificate sunt cutremurele, inundatiile si incediile exista urmatoarele structuri cu atributii in domeniul gestionarii situatiilor de urgenta :

- compartiment pentru prevenire format din 4 voluntari avand atributii in prevenirea riscurilor producerii unor situatii de urgenta, prin activitati de indrumare si control ;

- formatie de interventie : 1 voluntar ;- 1 echipa specializata pentru interventie in caz de incendiu ;- 1 echipa specializata in domeniul instiintarii-alarmarii;- 1 echipa specializata in domeniul deblocarii-salvarii;- 1 echipa specializata in domeniul evacuarii sinistratilor.In functie de gravitate potentialelor riscuri la nivelul comunei, pe langa

membrii S.V.S.U. al comunei Padureni mai pot participa: politia, cadre sanitare, cadre sanitar-vetrinare, forte din cadrul populatiei, iar atunci cand situatia o cere se va apela la formatiile de popieri militari.

Pentru buna functionare a serviciului voluntar pentru situatii de urgenta, potrivit legii, in anul 2012, din bugetul local si din taxe speciale s-a alocat suma de 10.000 lei in scopul dotarii cu echipamente, materiale si tehnica necesara, pentru intretinerea acestora precum si pentru pregatirea personalului voluntar.

Serviciul voluntar pentru situatii de urgenta al comunei Paduren nu dispune pentru stingerea incendiilor de o autospeciala, iar ca mijloace de instiintare-alarmare dispune de o sirena electrica.

Pentru anul 2012 sunt prevazute a se achizitiona o motopompa, un motofierstrau, o motocositoare, etc.

Numarul de persoane care fac parte din cadrul S.V.S.U. al comunei Padureni este de 26, din care : 1 personal angajat si 25 personal voluntar. Din cadrul C.L.S.U. al comunei Padureni fac parte 9 membrii.

CAPITOLUL VI. Logistica actiunilor

Fortele si mijloacele de interventie in cazul producerii unei situatii de urgenta sunt cele stabilite in Planul de aparare a comunei. Acestea se organizeaza, se stabilesc si se pregatesc conform planului teoretic de pregatire pentru anul 2012.

Logistica actiunilor de pregatire teoretica si practica de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta, se asigura de catre autoritaile, institutiilor si operatorii economici cu atributii in domeniu in raport de raspunderi, masuri si resurse necesare.

In cazul producerii de situatii de urgenta :- Responsabil cu evacuarea : Ignuta Dorin- Responsabil cu permanenta : Nagy Valentin Daniel- Responsabil cu intocmirea rapoartelor zilnice : Vatcu Celia Nicoleta- Responsabil cu interventia : Blidariu Cosmin

ANEXA 1.

Lista autoritatilor si factorilor care au responsabilitatiin analiza si acoperirea riscurilor in

localitatea Padureni

Nr. Crt.

Denumire autoritate Coordonate autoritate

Persoana(e) de contact

Atributii in PAAR, conform fisei nr.

1 Primar PadureniNr. 220 Tel. 411133Fax. 411104

Ignuta DorinPrimarTel. 0722969786

Fisa nr. 1

2. Politia Padureni nr.220Tel. 411111

Mitroi Constantin Agent PolitieTel. 0763542967

Fisa nr. 2

NOTA: Autoritatile si factorii cu responsabilitati in analiza si acoperirea riscurilor in unitatea administrativ teritoriala sunt, dupa caz:

- Autoritatile publice locale (primar, consilii locale/judetene, servicii publice deconcentrate/descentralizate);

- Statii (puncte) de masuratori a parametrilor meteorologici, seismici, hidrografici, de mediu, etc.

- Institute de cercetari stiintifice ;- Organizatii nonguvernamentale (Cruce rosie, SALVAMONT, etc.)

ANEXA 2.

Atributiile autoritatilor si responsabililor cuprinsi inPAAR

AUTORITATEA : Primar FISA NR. 1

I. GESTIONAREA RISCURILORa.- monitorizarea permanenta a perimetrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si transmiterea datelor la autoritatile competente ;

In cazul primirii unor atentionari meteo se monitorizeaza situatia din teren, iar datele se transmit centrului operativ din cadru I.S.U.

b.- controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta ;

Se verifica operatorii economici din subordinea primariei, precum si populatia in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor ;

c.- informarea preventiva a populatiei asupra pericolelor specifice unitatii administrativ teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol ;

Se formeaza prin compartimentul de prevenire, anunturi la televizor sau afise ori de cate ori apar situatii generatoare de pericol.

d.- exercitii si aplicatii Se efectueaza trimestrial de catre S.V.S.U. ; anual un exercitiu de evacuare cu elevii din ciclu gimnazial si la doi ani impreuna cu I.S.U. un exercitiu cu participarea lociutorilor comunei.

II. – RESURSE NECESAREa.- monitorizarea permanenta a parametrilor meteo seismici, de mediu, hidrografici, etc. si transmiterea datelor la autoritatile competente ;b.- controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta ;

Compartimentul de prevenire efectueaza actiuni de prevenire si controale

c.- informarea preventiva a populatiei asupra pericolelor specifice unitatii administrativ teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol ;

Se realizeaza prin materiale informative, planuri de urgenta, rapoarte, pliante

d.- exercitii si aplicatii Se realizeaza cu materiale si tehnica din dotarea serviciului voluntar pentru situatii de urgenta

III. INTERVENTIEa.- alarmare Cu ajutorul mijloacelor de alarmare din

dotare (sirena electrica, clopote, telefon) se alarmeaza populatia on cazul aparitiei unor pericole

b.- actiuni de cautare/salvare/ descarcerare

Compartimentul de salvare si prim ajutor desfasoara actiuni de salvare a oamenilor, animalelor si bunurilor materiale

c.- asistenta medicalad.- actiuni de indepartare a manifestarii pericolului produse.- actiuni de limitare a consecintelor unui pericol

Evacuarea si transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu alimente si asistenta sanitara a persoanelor afectate

f.-actiuni de inlaturare a efectelor unui eveniment

Stabileste masuri de decontaminare a solului, identificarea si inhumarea personelor decedate, repunerea in stare de functionare a serviciilor si unitatilor de gospodarie.

Atributiile autoritatiilor si responsabililor cuprinsi inPAAR

AUTORITATEA : Politia Fisa nr.2

I. – GESTIONAREA RISCURILORa.-monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si transmiterea datelor la autoritatile competente ;

In cazul primirii unor atentionari meteo se monitorizeaza situatia din teren, iar datele se transmit centrului operativ I.S.U.

b.-controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta

Se verifica operatorii economici din subordinea priamriei, precum si populatia in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor

c.-informarea preventiva a populatiei asupra pericolelor specifice unitatii administrativ teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol ;d.-exercitii si aplicatiiII.-RESURSE NECESAREa.-monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si transmiterea datelor la autoritatile competente ;

Se realizeaza prin materiale informative, planuri de urgenta, rapoarte, pliante

d.- exercitii si aplicatiiIII.-INTERVENTIEa.-alarmare Cu ajutorul mijloacelor de alarmare din

dotare (sirena electrica, clopote, telefon) se alarmeaza populatia in

cazul aparitiei unor pericoleb.-actiuni de cautare/ salvare/ descarcerare

Desfasoara actiuni de salvarea oamenilor, animalelor si bunurilor materiale

c.-asistenta medicalad.-actiuni de indepartare a manifestarii pericolului produse.-actiuni de limitare a consecintelor unui pericol

Evacuarea si transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu alimente a persoanelor afectate

f.-actiuni de inlaturare a efectelor unui eveniment

Stabileste masuri, identifiacrea personelor decedate, repunerea in stare de functionare a serviciilo si unitatilor de gospodarie

ANEXA 3.

Riscuri potentiale in localitati/judete vecine care pot afecta zona decompetenta a comunei Padureni

Datorita faptului ca, comuna Padureni, se afla situata pe traseul de transport al materialelor periculoase, atat pe cale ferata cat si rutier, exista pericolul de aparitie al unor accidente chimice care pot afecta si zona de competente a comunei Jebel datorita distantei relativ mici intre cele doua localitati sau datorita unor fenomene meteorologice (vant, ploaie) existente la momentul producerii accidentului care pot afecta la randul lor.

De asemenea datorita traficului intens pe DE 60 care tranziteaza comuna Padureni, din si inspre granita exista pericolul apritiei unor riscuri biologice indeosebi a unor focare de infectie care pot afecta si comuna Jebel.

De asemenea, exista si riscul nuclear, din cauza existentei centralei nucleare cu 4 reactoare (putere instalata 550 MW) la Pecs – Ungaria, situata la cca. 140 Km de granita cu Romania (implicit judetul Timis) si cca. 250 Km de municipiul Timisoara.

Cu toate ca specialistii maghiari apreciaza ca zone periculoase in cazul producerii unui accident la centrala nucleara, cele cu raze de 30 km (zona I-a de urgenta) si 80 Km (zona aII a de urgenta) exista totusi posibilitatea de aparitie a unor efecte in cazul unui accident nuclear.

IUNIE 2013 ANEXA NR. 4

COMPONENTA COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA PADURENINr.Crt.

Nume si prenume Functia adminisrtativa Si unitatea

Functia incomisie

Telefon servici Telefondomiciliu

Telefon mobil Fax

1. Ignuta Dorin Primar com. Padureni Presedinte 0728985422 0256411085 0722969876 02564111332. Nagy Valentin

DanielViceprimar com. Padureni Vicepresedinte 0728985411 0256411003 0727762649 0256411133

3. Vatcu Celia Nicoleta

Secretar com. Padureni Secretar 0728985418 0256217590 0726201567 0256411133

4. Blidariu Cosmin Sef S.V.S.U. com. Padureni

Membru 0728985414 - 0720623556 0256411133

5. Lupsor Lenuta Medic Cab. Medical Padureni

Membru-responsabil cu

asistenta medicala de

urgenta in caz de dezastre si epidemii

0256411031 - 0743819115 -

6. Mitroi Constantin Agent Post Politie Membru-responsabil cu

planifiacrea actiunilor politiei

0256411111 - 0763542967 -

7. Vaduva Valeria Director scoala cu cls. I-VIII Padureni

Membru-responsabil cu educatia scolara

0256411106 - 0727849076 -

8. Rosu Virgil Preot biserica ortodoxa Padureni

Membru-responsabil cu

asistenta religioasa si filantropica

- 0256411131 - -

9. Crainic Ioan Reprez. Oficiul Postal Padureni

Membru 0256411003 0256411003 0761694692 -

ANEXA NR. 4

IUNIE 2013

COMPONENTA CENTRULUI OPERATIV

Nr. Crt.

Nume si prenume Functia administrativa si unitatea

Functia in comisie

Telefon servici

Telefon domiciliu

Telefon mobil

Fax

1. Vatcu Celia Nicoleta Secretar com. Padureni

Secretar 0728985418 0256217590 0726201567 0256411133

2. Milat Mihaela Simona Guard -Primaria com. Padureni

Membru 0728985406 - - 0256411133

3. Minda Loredana Nadia Secretar-dactilograf Primaria com. Padureni

Membru 0728985412 - 0730026790 0256411133

ANEXA 5

Masuri corespunzatoare de evitare a manifestariiriscurilor,de reducere a frecventei de producere ori

de limitare a consecintelor acestora

In cazul producerii unui cutremur :

1. Informarea preventiva a populatiei asupra modului de comportare atat in timpul cat si dupa producerea cutremurului;

2. Efectuarea impreuna cu Scoala cu clasele I-VIII Jebel de exercitii de evacuare si adapostire a elevilor ;

3. Intocmirea unui plan de evacuare a populatiei ;4. Stabilirea in cadrul Comitetului Local pentru situatii de Urgenta a

responsabilitatilor fiecarui membru ;5. Efectuarea unor aplicatii la nivelul comunei cu participarea locuitorilor si

membrilor S.V.S.U.

In cazul producerii unor inundatii :

1. Monitorizarea permanenta a parametrilor meteo in cazul primirii unei avertizari;

2. Informarea preventiva a populatiei asupra riscurilor si masurilor ce trebuie luate pentru limitarea efectelor ;

3. Intocmirea unui plan de aparare impotriva incendiilor ;4. Stabilirea in cadrul Comitetului Local pentru situatii de Urgenta a

responsabilitatilor fiecarui membru ;5. Efectuarea unor aplicatii la nivelul comunei cu participarea locuitorilor si

membrilor S.V.S.U.

ANEXA 6.

SISTEME EXISTENTE DEPREAVERTIZARE/AVERTIZARE

Pentru avertizarea populatiei se foloseste sirena electrica amplasata pe acoperisul Scolii Generale Padureni.

De asemenea se poate avertiza populatia si prin intermediul clopotelor de la biserica ortodoxa, telefoanelor sau prin curieir.

Legatura intre comitetul Local pentru situatii de urgenta Padureni si centrul operativ din cadrul I.S.U. se realizeaza prin intermediul liniilor telefonice.

ANEXA 7.

TABELCuprinzand obiective care pot fi afectate de

Producerea unei situatii de urgenta

Principalele situatii de urgenta care pot aparea pe raza comunei Padureni sunt : cutremurele, inundatiile si incendiile.

In cazul producerii unui cutremur, avand in vedere faptul ca marea majoritate a cladirilor au o vechime de peste 50 ani si sunt construite din vaiuga, consideram ca vor fi afectate in jur de 300 de cladiri.

Dintre cladirile administrative de pe raza comunei care pot fi afectate de producerea unui cutremur amintim : sediul Primariei, scoala Padureni.

In cazul producerii de inundatii, avand in vedere ca pe raza comunei nu exista pericolul de revarsare a unor rauri, singurul pericol care poate afecta locuintele fiind cresterea debitelor pluviale datorita caderii unor cantitati insemnate de apa.

ANEXA 8.

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA PADURENIDATE CARACTERISTICE DE APARARE A OBIECTIVELOR INUNDABILENr. Crt

Curs de apa (toate cursurile de apa de pe raza localitatii : rauri, paraie locale, vai nepermanente, torenti)

Denumirea obictivelor din zona inundabila (pentru fiecare curs de apa in parte) :-nr. gospodarii-obiective sociale

Cauzele inundarii

Numar de telefonFax de la Primarie, Post de Politie, Scoala

Amplasamentul statiei hidrometrice locale

Marimi de aparare locala CA, CI, CPFaze de parare la diguriFaze de aparare gheturi

Amplasamentul statiei hidrometrice sau postului pluvio avertizor

Marimi de aparare avertizoare CA, CI, CPFaze de aparare la diguriPraguri critice la precipitatii

Timpul de propagare a undei de viitura sau timpul de concentrare a precipiatiilor periculoase de la postul pluvio la obiective

Lucrari hidrotenice de aparare existente pe fiecare curs de apa :-denumire-caracteristice tehnice (L,I,H)-puncte critice –eroziuni de mal-detinatorul lucrarii-anul punerii in functiune

Probabilitati de inundare P%Normata

reala

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Padureni Timis, ape

interne Lanca, Birda, Tofaia

Ape interne 411133, 411104

Sag Nu exista post pluviometric

local

350/450/550

30l/mp/3h Polder padureni 5 km dig m stg.

411111 15/30/40 50l/mp/3h411106

Nota : CA – COTA DE ATENTIE, CP – COTA DE PERICOL, FI, FII, FIII la diguri si gheturi (definire)Zonele inundabile se stabilesc prin studii hidrologice pentru probabilitati de depasire ale debitelor maxime in functie de importanta obiectivelor sau in lipsa acestora prin materializarea nivelelor maxim

istorice cunoscute

PRESEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTAPRIMAR

Ignuta Dorin

ANEXA 8.1

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTAMASURI DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR LUATE LA NIVEL LOCALNr. crt.

Masuri de avertizare-alarmarea populatiei la primirea avertizarilor

hidrologice si meterologice

Masuri la atingerea :-cotei de atentie (CA)-fazei I de aparare la diguri-fazei I de aparare la gheturi-pragurilor de avertizare la precipitatii

Masuri la atingerea :-cotei de atentie (CA)-fazei II de aparare la diguri-fazei II de aparare la gheturi-pragurilor de avertizare la precipitatii

Masuri la atingerea :-cotei de atentie (CA)-fazei III de aparare la diguri-fazei III de aparare la gheturi-pragurilor de avertizare la precipitatii

Masuri pana la iesirea din starea de aparare

Formatii de interventie alcatiute de localnici

Responsabili cu actiunile de aparare

Mijlocul de alarmare a populatiei este sirena electrica care este amplsata la scoala generala cu cls. I-VIII PadureniAlarmarea se poate face si prin intermediul clopotelor de la biserica ortodoxaSemnalul folosit pentru alarmarea populatiei este sirena aprinsa timp de 2 minutePersoana care va da alarma Ioan Grigorie

Declansarea starii de aparare la nivelul comunei, alarmarea cetatenilor, verificarea si pregatirea mijloacelor de interventie, existenta lor in stocurile de aparare, mobilizarea Comisiei locale de aparare

Aducerea materialelor si mijloacelor de aparare mai aproape de locul interventiei, respectiv interventia cu acestea, evertizarea populatiei privind eventualitatea evacuarii anumitor zone, supravegherea punctelor critice cunoscute din punctele de aparare

Actiunea echipelor de interventie pentru suprainalatrea digurilor, pregatirea populatiei pentru evacuare, asigurarea spatiilor satbilite pentru cazarea temporara

Dirijarea fortelor de interventie catre alte zone inde pericolul nu a trecut, recuperarea materialelor folosite la interventia, paza cladirilor evacuate

Formatia de interventie : Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Padureni

Responsabil cu evacuarea :primar Ignuta DorinResponsabil cu permanenta secretar Vatcu CeliaResponsabil cu intocmirea rapoartelor zilnice secretar Vatcu Celia

PRESEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTAPRIMAR

Ignuta Dorin

ANEXA 10

Locuri/spadii de evacuare in caz de urgenta si dotarea acestora

In cazul producerii unor situatii de urgenta care ar necesita evacuarea populatiei sau a unei parti a acesteia, pe raza comunei Padureni sunt urmatoarele locuri/spatii de evacuare:

- Casa Nationala Padureni- Scoala cu clasele I-VIII Padureni

APROB DE ACORDPREŞEDINTE AL COMITETULUI LOCAL INSPECTOR ŞEF AL INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢA PADURENI DE URGENŢĂ “ BANAT “ AL JUDEŢULUI TIMIŞ Primar, General de brigadă,

IGNUTA DORIN dr. BENGA MIHAI

PLANIFICAREAŞI EVIDENŢA PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎN ANUL 2013

SEMESTRUL I

Nr. crt. FORME DE PREGĂTIRE CATEGORII DE

PERSONAL

TO

TA

L P

LA

NIF

ICA

T

LUNA TOTAL SEMESTRUL I

Obs

erva

tiiIAN FEB MAR APR MAI IUN Planif. Realiz.

%

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Act

ivita

ti

Nr.

pers

.

Act

ivita

ti

Nr.

pers

.

I. ACTIVITĂŢI DE PREGĂTIRE ORGANIZATE ŞI CONDUSE DE CĂTRE I.S.U.”BANAT” AL JUDEŢULUI TIMIŞ

1 Un instructaj de pregătire, anual cu durata de 4 ore,in luna martie 2013

Preşedintele C.L.S.U.( primar) 1/_

2 Convocare de pregătire anuală (6 ore) luna februarie

Şefii COSU/ inspector de

protecţie civilă/cadru tehnic

cu atribuţii în domeniul ap.împ.

inc. încadraţi potrivit OMAI nr.106/2007

O convocare de pregătire, anuală cu durata de 6 ore cu preşedintele C.O.S.U de la nivelul municipiilor şi oraşelor în luna martie.

5 Convocare de pregătire, trimestrial cu durata de 3 ore Şeful S.V.S.U. Un instructaj de pregătire, trimestrial cu durata de 3 ore cu şeful S.V.S.U., (conform

anexei 2c la precizările de pregătire) 2/_

II.A ACTIVITĂŢI DE PREGĂTIRE ORGANIZATE ŞI CONDUSE DE CĂTRE COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ1 Convocare de pregătire anuală cu

durata de 6 ore cu şefii celulelor de urgenţă

S.C. XCEL OIL SRL 1 / 1 1/17 1 1S.C. GID - GILIST SRL

1 / 1 1/17 1 1

Nr. crt. FORME DE PREGĂTIRE CATEGORII DE

PERSONAL

TO

TA

L P

LA

NIF

ICA

T

LUNA TOTAL SEMESTRUL I

Obs

erva

tiiIAN FEB MAR APR MAI IUN Planif. Realiz.

%

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Act

ivita

ti

Nr.

pers

.

Act

ivita

ti

Nr.

pers

.

S.C. FRAD MADEL SRL 1 / 1 1/17 1 1

2 Instructaj de pregătire semestrial cu durata de 2 – 3 ore Membrii CLSU(*) 1 / 10 1/18 1 10

3 Antrenament de specialitate, anual (2-4 ore)

Personalul centrelor operative cu activitate temporară

4 Un instructaj de pregătire, semestrial, cu durata de 2 – 4 ore Şeful S.V.S.U. 1 / 1 1 / 30 1 1

5O şedinţă teoretic-aplicativă, (2-3 ore), lunar - municipii şi oraşe / trimestrial - comune Personalul

component al S.V.S.U.(*)

4/25 1/29 1/18 1/28 1/24 4 100

6O şedinţă practic-demonstrativă, (1-2 ore), lunar - municipii şi oraşe / trimestrial - comune

1/29 1/18 1/28 1/24 4 100

8În cadrul procesului instructiv - educativ, 8 ore / an

Elevi ciclu gimnazial, liceal (*)

4 / 150 1 / 12 1 / 16 1 / 20 1 / 11 4 150

9

Un antrenament de evacuare şi adăpostire semestrial, cu durata de 30 min – 1 oră, conform Protocolului

Elevi ciclu gimnazial , liceal

1 / 150 1 / 24 1 150

III. PREGĂTIREA PRIN APLICAŢII, EXERCIŢII ŞI CONCURSURI DE SPECIALITATE

1Exerciţii de alarmare a serviciului voluntar şi privat pentru situaţii de urgenţă (trimestrial)

Serviciul voluntar şi privat pentru situaţii de urgenţă (*)

2 /25 1 / 10 1 / 5 2 50

2Cercul de elevi «Prietenii pompierilor» şi “Cu viaţa mea apăr viaţa”- luna Mai

Etapa pe şcoală (*)Etapa locală(zonală) (*)Etapa judeţeană (*) 1/_

IV. ACTIVITĂŢI DEDICATE ZILEI PROTECŢIEI CIVILE

1 Participare la simpozioane organizate de către I.S.U.B.

Sef C.O.S.U.1/1 1/28 1 1

2 Prezentare de expuneri în şcoli (*) 2 150 1/21 1/15 2 150

Obs. 1.Pregatirea componentei preventive de la S.V.S.U. se face in funcţie de solicitările primite de la primării respectiv conform planificarii I.S.U.,,Banat’’ al jud. Timis

2.In luna iunie sunt concursurile profesionale ale S.V.S.U./S.P.S.U., iar în luna iulie faza interjudeţeană.3.Pregătirea S.V.S.U. se face lunar conform planului anual pentru situatii de urgentă aprobat de prefectul jud. Timiş

SEMESTRUL al II - lea

Nr. crt. FORME DE PREGĂTIRE

CATEGORII DE

PERSONAL

TO

TA

L P

LA

NIF

ICA

T

LUNA TOTAL SEMESTRUL II

Obs

erva

tiiIUL AUG SEP OCT NOE DEC Planif. Realiz.

%

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Act

ivita

ti

Nr.

pers

.

Act

ivita

ti

Nr.

pers

.

I. ACTIVITĂŢI DE PREGĂTIRE ORGANIZATE ŞI CONDUSE DE CĂTRE I.S.U.”BANAT” AL JUDEŢULUI TIMIŞUn instructaj de pregătire, trimestrial cu durata de 2-3 ore, cu inspectorii de specialitate de la nivelul municipiilor, oraşelor şi instituţiilor (conform anexei 1b la precizările de pregătire)O convocare de pregătire, trimestrial cu durata de 3 ore cu şeful S.V.S.U. (conform anexei 1b la precizările de pregătire)

2/_

Un instructaj de pregătire, anual cu durata de 4 ore cu preşedintele C.O.S.U de la nivelul comunelor în luna octombrieII. ACTIVITĂŢI DE PREGĂTIRE ORGANIZATE ŞI CONDUSE DE CĂTRE COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

1. Instructaj de pregătire semestrial cu durata de 2 – 3 ore

Membrii CLSU (*) 1 /10 1 / 20 1 10

2.

Un antrenament de specialitate, anual, cu durata de 2 – 4 ore ( cu ocazia exerciţiilor de alarmare publică sau alte activităţi)

Personalul centrelor operative cu activitate temporară (*)

1 / 3 1 / 21 1 3

3. Un instructaj de pregătire, semestrial, cu durata de 2 – 4 ore Şeful S.V.S.U. 1 / 1 1 / 21 1 1

4. O şedinţă teoretic – aplicativă, lunar, cu durata de 2 – 3 ore Personalul

component al S.V.S.U. (*)

5 / 25 1/17 1/13 1 / 04 1/15 1/19 1 / 10 5 125

5. O şedinţă practic–demonstrativă lunar, cu durata de 1 – 2 ore 5 / 25 1/17 1/13 1 / 04 1/15 1/19 1 / 10 5 125

8 În cadrul procesului instructiv - educativ, 8 ore / an

Elevi ciclu gimnazial (*)

4 / 150 1 / 25 1 / 23 1 / 20 1 / 12 4 600

9 În cadrul procesului instructiv -educativ, 12 ore / an

Elevi ciclu liceal (*) - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

10Un antrenament de evacuare şi adăpostire semestrial, cu durata de 30 min – 1 oră

Elevi ciclu gimnazial (*)

1 / 150 1 / 21 1 150

II. PREGĂTIREA PRIN APLICAŢII, EXERCIŢII ŞI CONCURSURI DE SPECIALITATE

1Exerciţii de alarmare a serviciului voluntar /privat pentru situaţii de urgenţă (trimestrial)

Serviciul voluntar /privat pentru situaţii de urgenţă (*)

2 / 25 1 / 16 1 / 21 2 50

III. ACTIVITĂŢI DEDICATE ZILEI POMPIERILOR

1 Participare la simpozioane organizate de către I.S.U.B. Sef C.O.S.U. 1 / 1 1 / 12 1 1

Nr. crt. FORME DE PREGĂTIRE

CATEGORII DE

PERSONAL

TO

TA

L P

LA

NIF

ICA

T

LUNA TOTAL SEMESTRUL II

Obs

erva

tiiIUL AUG SEP OCT NOE DEC Planif. Realiz.

%

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Plan

ifica

t

Rea

lizat

Act

ivita

ti

Nr.

pers

.

Act

ivita

ti

Nr.

pers

.

2 Prezentare de expuneri în şcoli (*) Sef C.O.S.U. 2 / 150 2 /18 2 300

VI. ANALIZE, BILANŢURI

1Analiza activităţilor desfăşurate în domeniul situaţiilor de urgenţă în comună în anul 2013

Preşedinte C.L.S.U. 1 / 1 1/5 1 1

C.L.S.U. 1 / 9 1/5 1 9C.O.S.U. 1/ 3 1/5 1 3TOTAL 1 /13 1 __13_

Obs. 1.Pregatirea componentei preventive de la s.v.s.u. se face in funcţie de solicitările primite de la primării respectiv conform planificarii I.S.U.,,Banat’’ al jud. Timis 2. (*) Se va completa în funcţie de numărul de persoane participante la activităţi.

Trimestrial se va analiza activitatea de pregătire şi se va comunica la I.S.U. „Banat” al judeţului Timiş în vederea întocmirii situaţiei centralizatoare pentru semestrul I.

Pentru analiza activităţii de pregătire, datele se vor comunica la I.S.U. “Banat” al judeţului Timiş în vederea întocmirii situaţiei centralizatoare pentru trimestrul III (luna septembrie) respectiv pentru analiza anuală (luna decembrie).

Nota : pREzenta planificare are caracter orientativ, fiecare şef c.o.s.U. îşi stabileşte zilele DE DESFĂŞURARE în funcţie de situaţia operativă de la nivelul localităţii;

Şef C.O.S.U. SECRETAR VATCU CELIA NICOLETA

ANEXA 12

RAPOARTE LUNARE DE INFORMARESI ANALIZA CATRE PREFECT

Raportele operative se transmit zilnic de ctre Comitetele locale (primarii) la Comitetele Judetene (Inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta) si la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor, pe timpul producerii fenomenelor periculoase.

Rapoartele operative vor cuprinde:

1. modul in care s-a produs fenomenul hidrometeorologic periculos (cantitati cumulate de precipitatii cazute pe intreaga perioada de producere a acestora, cantitati locale de precipitatii cumulate cu echivalentul in apa a stratului de zapada existent, revarsari cursuri de apa, blocaje gheturi, scurgeri de pe versanti, caderi de grindina, furtuna, caderi masive de zapada, marimi caracteristice de aparare atinse, debite maxime inregistrate, comparfatia acestora cu debitele de calcul ale digurilor si cu debitele maxime istorice), pe unitati administrative si rauri, de la un raport la altul;

2. situatia pagubelor produse (estimativ – fizic).

Nr. Crt.

Municpiul, orasul, comuna/ localitati apartinatoare /bazin hidrografic

Obiective afectate Cauzele afectarii

1. Comuna................... Victime omenestiNr. case din care:- distruse-nr. anexe gospodaresti avariate- nr. obiective socio – economice (se mentioneaza scoala, gradinita, spitalul, biserica, etc.- nr. poduri si podete-km DN- km DJ+ DC- km drum forestier- ha teren agricol

Revarsare rau, parau vale nepermanenta (nominalizarea lui)- blocaje de gheturi- scurgeri de pe versanti- baltire, ape interne- grindina, furtuna, caderi masive de zapada, depuneri de gheata si chiciura etc.- rupere dig rau, avariere baraj, etc.

- km retele de alimentare cu apa- nr. fantani- animale moarte- nr. constructiilor hidrotehnice (denumirea lor si detinatorul retelei electrice)- retele telefonice- retele electrice

3. masurile luate de catre structurile implicate in gestionarea situatiilor de urgenta generatoare de riscuri specifice: avertizarea populatiei, forte de interventie care actioneaza, evacuarea populatiei, cazare, alimentare cu apa potabila a sinistratiilor si obiecte de prima necesitate, modul de exploatare si de comportare a constructiilor hidrotenice cu rol de aparare impotriva in undatiilor, volume acumulate in acumularile permanente si nepermanente, manevrele efectuate la baraje si derivatii de ape mari, modul de functionare ale staiilor de pompare pentru desecare, capacitatea acestora de evacuare, probleme intampinate in aplicarea deciziilor, etc. 4. masuri necesare pentru evitarea sau diminuarea pagubelor (taierea controlata a digurilor, evacuarea apelor din incinte, etc.) 5. constructii hidrotenice afectate 6. valoarea preliminara a pagubelor stabilita de Comitetele pentru situatii de urgenta.

Rapoartele operative sunt semnate de catre presedintele Comitetului local pentru situatii de urgenta (primarul localitatii).

Modelul rapoartelor operative solicitat de Ministerul Administratiei si Internelor este urmatorul:

DE ACORD PRIMAR, Semnatura

C. INFORMATII SOLICITATE IN CAZUL PRODUCERII UNOR SITUATII DE URGENTA:

1. UNITATEA ADMINSTRATIV-TERITORIALA =2. Numarul de

persoaneEvacuate =Salvate =Izolate =Disparute =Decedate (nominal – nume si pren. Pers. Decedate, varsta, localitatea unde a decedat si cauza decesului)

=

3.Localitati (numeric) afectate =izolate Acces la drumuri

publice=

Acces la alim. cu energ. el.

=

Acces la alim. cu gaze naturale

=

Acces la alim. Cu apa potabila

=

Acces la retele de telefonie

=

4. Localitati (nominal – sate)

Locuinte Avariate/afectate =Distruse =In pericol de prabusire =

Gospodarii si anexe

Avariate/afectate =distruse =

Obv. Soc. Ec.

Afectate-vor fi defalcate pe scoli, gradinite, spitale, biserici, alte obiective.

=

Terenuri afectate (ha)

Arbil =Pasuni si fanete =Paduri =Rupturi/doboraturi mat. lemnos =

Utilitati afectate

Retele electrice (km) =Nr. posturi de transformare (km) =Retele gaze naturale (km) =Retele apa potabila (km) =Retele de canalizare (km) =Retele de telefonie (km) =Nr. fantani =

5. Constructii hodrotehnice

Diguri afectate/rupteNr. baraje afectateAparare maluri (km)

6. Cai de comunicatii Autostrazi Blocate = nr. total (enumerate)/km afectati

Se circula cu dificultate

= nr. total (enumerate)/km afectati

Drumuri nationale

Blocate = nr. total (enumerate)/km afectati

Se circula cu = nr. total (enumerate)/km

dificultate afectatiDrumuri judetene

Blocate = nr. total (enumerate)/km afectati

Se circula cu dificultate

= nr. total (enumerate)/km afectati

Drumuri comunale

Blocate = nr. total (enumerate)/km afectati

Se circula cu dificultate

= nr. total (enumerate)/km afectati

Cai feroviare Blocate = nr. total (enumerate)/km afectati

Se circula cu dificultate

= nr. total (enumerate)/km afectati

Poduri afectate =Podete afectate =Traversari pietonale afectate =

7. Animale moarte =8. Alte situatii =9.Misiuni si activitati De evacuare =

De salvare =Paza bunuri =Restrictionare circulatie =Transport/distribuire ajutoare =Asigurare ordine publica =Altele =

10. Forte si mijloace ale Ministerului Administratiei si internelor (pe categorii de personal)

Politie =Jandarmi =Politie de frontiera =Situatii de urgenta =Autoturisme =Autospeciale =Barci =Elicoptere =Alte mijloace =

11. Forte si mijloace ale Ministerului Apararii Nationale

Militari =Auto =Barci =elicoptere =

12. Alte structuri Forte =mijloace =

SECRETARUL COMUNEISEMNATURA

CONTINUTUL RAPORTULUI DE SINTEZAprivind apararea impoptriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice

periculoase,accidentelor la constructii hidrotehnice si poluari accidentale

din localitatea ........................ periada ............................

Rapoartele de sinteza se intocmesc de catre comitetele locale pentru situatii de urgenta si se transmit centrului operativ al sistemului de gospodarire a apelor si la centrul operational al inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean, in termen de maxim 30 zile de la producerea fenomenelor.

Rapoartele de sinteza se intocmesc pe baza constatarilor efectuate la nivelul comitetelor locale de catre comisii numite de primari si validate de catre comisiile de specialitate pe domenii (constructii, agricol, drumuri, retele electrice, telefonice, edilitar-gospodaresti, etc.), numite de prefecti. Din aceste comisii vor face parte si reprezentanti ai Administratiei Nationale “Apele Romane” (Sisteme de Gospodarire a Apelor sau Sisteme Hidrotehnice).

Raportul de sinteza va contine:1. evolutia fenomenelor hidrometeorologice in raport cu marimile caracteristice de

aparare (cantitati de precipitatii cazute – precipitatii maxime inregistrate si precipitatii cumulate care au condus la inundatii, cursurile de apa pe care s-au produs, nivelurile atinse in raport cu marimile caracteristice de aparare, debite maxime inregistrate, comparatia acestora cu debitele de calcul ale digurilor si cu debitele maxime istorice, viteze ale vantului, diametrul maxim al grindinei, grosimi maxime ale stratului de zapada, etc.), precum si producerea si evolutia poluarii accidentale;

2. organizarea si desfasurarea actiunilor operative de aparare (masuri preventive, masuri de interventie operativa, masuri de evacuare, forte si unitati care au actionat, functionarea fluxului informational de avertizare-alarmare a populatiei, functionarea fluxului informational cu tarile vecine);

3. efectele fenomenelor hidrometeorologice, poluarilor accidentale – pagube fizic si valoric, cuprinse intr-un tabel intocmit dupa modelul de mai jos:

Model:

Municipiul, orasul, comuna/localitati apartinatoare

Obiective afectate Cauzele afectarii

Fizic Valoric (mii lei)

Comuna ......................

-victime omenesti-nr. case din care Distruse Avariate- nr. anexe gospodaresti- nr. obiective socio- economice (se mentioneaza scoala, gradinita, spitalul, biserica, etc.)-nr. poduri si podete-km DN-km DJ+DC-km drum forestier-ha teren agricol-km retele de alimentare cu apa-nr. fatani-animale moarte-nr. constructiilor hidrotehnice (nominalizare:dig, rau ....., reg. Rau, etc., detinator)-retele electrice-retele telefonice

-revarsare rau, parau, vale nepermaneta (nominalizarea lui)......-blocaje de gheturi-scurgeri de pe versanti-baltiri, ape interne, etc.-evacuari din lacuri de acumulare-grindina, furtuna, caderi masive de zapada, depuneri de gheata si chiciura, etc.-rupere dig rau, avariere baraj, etc.

TOTAL UNIT. ADM. TERIT.Nr. total localitati afectate

-victime omenesti-nr. case din care Distruse Avariate-km DN-km DJ+DC-km drum forestier-ha teren agricol-km retele de alimentare cu apa-nr. fatani-animale moarte-nr. constructiilor-retele electrice

Valoare (mil. Lei)

-retele telefonice

Pierderile de vieti omenesti se vor mentiona nominal, cu specificarea imprejurarilor in care au survenit;

4. comportarea lucrarilor de gospodarire a apelor cu rol de aparare impotrive inundatiilor din administrarea primariilor.

5. raportul se semneaza de catre presedintele comitetului local pentru situatii de urgenta.

ANEXA 13.

TABELCu materilale si tehnica existente in dotarea Serviciului

Voluntar pentru Situatii de urgenta

Nr. Crt.

Denumirea Cantitate

1 Stingator CO2 P.6 (praf) 29 bucati2 Stingator CO2 G 3 (gaz) 3 bucati3 Pichet PSI complet 2 bucati4 Casca PSI cu vizor - bucati5 Costume PSI 8 bucati6 Masca gaze cu bretele - bucati7 Trusa medicala prim ajutor 1 bucata8 Furtun PSI tip B cu racord 4 bucati9 Teava refulare tip B 2 bucati10 Cange PSI 2 bucati11 Cizme PVC 5 perechi12 Galeata tabla zincata - bucati13 Lopata cu coada 2 bucati14 Cazma cu coada - bucati15 Topor cu coada 2 bucati16 Tarnacop cu coada 1 bucati17 Sapa cu coada 2 bucati18 Manusi protectie electro - perechi19 Sfoara 20 mm 30 ml

Intocmit,Sef serviciu S.V.S.U.

Blidariu Cosmin

ANEXA 14

GHID PRACTICPENTRU TOATE URGENTELE

Lista cu obiectele si materialele in cazul produceriiunei situatii de urgenta

1. Lanterna si baterii de rezerva2. Aparat de radio portabil si baterii de rezerva3. Extinctor PSI4. Trusa de prim-ajutor medical5. Stoc de alimenat (suficienta pentru cel putin trei zile)6. Apa de baut: cel putin un litru pentru fiecare adult pe zi

INUNDATII

CE ESTE O INUNDATIE?O inundatie este imersiunea mai mult sau mai putin rapida a unei suprafete sub

diferite nivele de apa. Este produsa de ploi putenice.

INAINTE DE INUNDATIEo Informati-va despre semnele de avertizare si procedurile de eveacuareo In cazul riscului eminent de inundatie opriti dispozitivele de incalzire, de alimentare

cu gaz si electricitateo Mutati mobila dumneavoastra, echipamentele electrice si alte obiecte personale la

etajele superioareo Puneti substantele toxice, precum pesticide si insecticide, intr-un loc sigur astfel

incat sa se evite poluarea

PE TIMPUL INUNDATIEIo Fiti calmo Avartizati-va vecinii si ajutati, in special persoanele handicape, copii si pe cei

batranio Informati-va despre pericol si evolutia sa. Ascultati la radioo Nu folositi telefonul, pentru a nu incarca reteauao Parasiti-va cat mai repede casa atunci cand vi se cere de catre cei insarcinati cu

opratiunile de urgentao Folositi itinerariul indicat de catre cei responsabili. Nu o luati pe scurtaturi, riscati

sa intreati sigur in vreo capcana sau intrati intr-un loc periculoso Faceti aranjamentele necesare pentru animalele domesticeo Luati cu dumneavoastra numai ce este absolut necesar (trusa de prim ajutor,

documente de identitate si personale si medicamente)

Daca sunteti intr-o masina:o Evitati sa conduceti pe drumuri inundate, riscati sa fiti dusi de curento Daca sunteti prinsi intr-o zona inundata si automobilul dumneavoastra nu mai

porneste, parasiti-l cereti ajutor pentru dumneavoastra si pentru pasagerii dumneavoastra.

DUPA INUNDATIEo Ajutati pe cei raniti. Aduceti trusa dumneavoastra de prim ajutoro Ascultati radioul si urmariti instructiunile celor insarcinati cu operatiunile de salvareo Fiti atenti inainte de a intra in casa. Verificati-i soliditatea structurii (crapaturi ale

peretilor, tavanelor, geamurilor ferestrelor sparte si alte daramaturi periculoase)o Turnati imediat circa 2 litri de dezinfectant in apele statatoare

o Nu drenati toata apa oadat (aceasta poate strica fundatiile). Indepartati numai o terime din volumul de apa pe zi.

o Nu locuiti intr-o casa in care exista apa statutao Fiti atenti sa nu va electrocutati. Purtati cizme de cauciuc cand nivelul apei este

peste 5 cm peste pardosealao Asigurati-va ca nici un cablu electric nu vine in contact cu apa. In zonele inundate

opriti imediat curentul de la intrerupatorul principal, daca nu este deja intrerupto Daca pardoseala de langa tabloul de sigurante este umed, asezati o patura astafel

incat sa stati pe o suprafata uscata si sa folositi o unealta uscata pentru a opri curentul

o Daca aveti suspiciuni ca apa destinata pentru consum a fost contamninata, folositi apa imbuteliata sau fierbeti apa contamniata timp de 5 minute. Puteti adauga 2 bucati de dezinfectant pentru fiecare litru de apa contaminata. Lasati-o timp de 30 minute, dupa care o puteti consuma.

o Spalati sau sterilizati oalele si ustensilele. Folositi apa fiarta sau o soluti de sterilizare (aproximativ o lingurita de dezinfectant intr-o chiuveta plina de apa)

o Nu va incalziti casa la o temperatura de peste 4 grade celsius inainte ca toata apa provenita din inundatie sa se fi uscat

o Goliti casa de toate materialele murdare si ude si de daramaturio Stergeti noroiul si pamantul ramas si aruncati mobila, dispozitivele gospodaresti,

hainele si asternuturile contaminate.o Curatati si lustruiti toate suprafetele si structurile cu dezinfectant. Asigurati-va ca

exista o buna circulatie a aerului pentru evacuarea fumului.

FURTUNI

CE ESTE O FURTUNAO furtuna este caracterizata prin vanturi violente si ploi torentiale; este

provocat de perturbari atmosferice ce se petrec deasupra solului si marii.

INAINTE DE FURTUNAo Pregatiti o trusa de urgenta: paturi, trusa de prim ajutor medical, lanterna, radio cu

batrii, acte de identitate si documente personaleo Alegeti-va adapostul dumneavoastra pentru furtuni: subsol, pivinita. In caz contrar

sub piese solide de mobilier aflate la parter in mijlocul casei si departe de peretii exteriori si ferestre

o Curatati periodic ramurile uscate ale arborilor si taiati arborii uscati pentru a reduce riscul caderii lor peste casa dumneavoastra

o Fixati pe sol structurile nesigure si toate obiectele mobile din casa precum si pe cele care pot fi demontate

o Fixati un punct de intalnire pentru toata familia, in caz de furtuna, cand se intampla sa nu fie impreuna toti membrii familiei (la scoala, la lucru, etc.) sau daca casa este distrusa

IN CAZUL PRODUCERII UNUI PERICOL IMINENT

Daca sunteti in interior:o Evitati parasirea casei voastreo Asculatati informatii la radio sau la televizoro Inchideti usile si ferestreleo Intariti ferestrele de geam cu zabrele (aplicate in stea sau in cruce)o Mutati in interior tot mobilierul si obiectele care ar putea fi duse departe de vant sau

apao Adunati animalele in cele mai solide staule si lasati-le stocuri de furaje si apao Daca ati fost sfatuit sa parasiti localul faceti-o. Luati cu dumneavoastra trusa pentru

urgente

Daca sunteti afarao Daca nu aveti adapost, stati intins intr-un sant sau intr-o rapa si protejati-va capulo Nu va aventurati niciodata pe apa intr-o barca. Daca sunteti deja pe apa intoarceti-va

la tarm imediat ce vedeti ca vremea rea se apropie

Daca sunteti intr-un autovehicul

o Iesiti afara si indepartati-va de el. Vantul poate sa-l rastoarne sau chiar sa-l proiecteze in aer

PE TIMPUL FURTUNII

o Fiti calmo Nu parasiti casao Adunati-va intr-un adapost sau, daca nu este posibil, intr-o camera aleasa dinainteo Asculati radioulo Nu folositi telefonul, nu incarcati reteauao Urmariti instructiunile primite de la autoritati si echipele de salvareo Intr-o furtuna cu descarcari electrice, protejati-va de fulgere, in special prin

aruncarea obiectelor metalice, opriti curentul electric, telefonul si televizorul. Evitati sa stai pe un loc inalt sau sub un copoac. Stati in autoturismul dumneavoastra.

DUPA FURTUNA

o Fiti calm si evitati panicao Aduceti trusa de prim ajutor la cei raniti sau prinsi sub daramaturio Nu stati sub cabluri electrice cazuteo Nu folositi telefonul exceptand urgente reale. Lasati linia libera pentru autoritati.o Nu consumati apa decat dupa ce ati fiert-o 10 minute sau dezinfectati-o cu tablete cu

clor sau dezinfectant (o bucata de dezinfectant pentru 1 litru de apa sau, daca apa este tulbure, adaugati 3 bucati si lasati-o timp de 30 minute)

o In caz de intrerupere lunga a curentului electric, verificati continutul frigiderelor si aruncati hrana stricata.

CURENTI RECI

CE ESTE UN CURENT RECECurentii reci pot afecta chiar si regiunile temperate. Se produc atunci cand

masa de aer artic sau antartic provoaca o scadere rapida a temperaturii obisnuite. Acest fenomen reprezinta o amenintare asupra vietii umane si poate cauza stricaciuni considerabile asupra infrasctructurii si mediului, in special cand aprovizionarea cu energie electrica este intrerupta.

INAINTE DE APARITIA CURENTILOR RECI

o Daca casa dumneavostra are o sursa independenta de rezerva pentru sistemul de incalzire (sobe, incalzire cu gaz) aprovizionati combustibil de rezerva sau cumparati un sistem care nu se bazeaza pe electricitate.

o Mobilati o camera izolata (de preferat fara ferestre) cu destinatia de camera de urgenta pentru intreaga familie si stocati echipamentul de urgenta acolo: lanterne, radio portabil, lumanari chibrituri, stocuri de hrana si apa de baut, paturi sau saci de dormit, etc.

o Golirea instalatiilor de apa si incalzire centrala pentru a evita stricaciunile provocate de inghetarea in caz de intrerupere a aprovizionarii cu electricitate

o La inceperea sezonului rece echipati-va autoturismul cu echipamentul de supravietuire: lopata, lanturi de zapada, lumini de avarie, saci de dormit, hrana de rezerva, etc.

PE TIMPUL MANIFESTARII CURENTILOR RECIDaca sunteti in interior

o Tineti geamurile si usile inchise pentru a mentine o temperatura confortabila pe o durata cat mai lunga posibila

o Evitati deschiderea usilor si ferestreloro Nu parasiti casa pe timpul furtunii, exceptand cazurile extremeo Porniti sistemele de incalzire de rezerva inainte de scaderea temperaturiio Asigurati-va ca stocul de supravietuire este depozitat si aveti sufuciente rezerve de

hrana si apa

Daca suntei intr-un autovehiculo Conduceti cu atentie si folositi numai drumurile principaleo Daca se deterioreaza conditiile de drum si de vreme, opriti si adapostiti-va intr-o

casao Daca autovehiculul dumneavoastra este imobilizat

- stati in autovehicul ventilandu-l prin sistemul de ventilatie interior- porniti cat mai putin posibil si asigurati-va ca zapada nu blocheaza

instalatia de evacuare (riscul intoxicarii cu monoxid de carbon)- aprindeti numai lumina de interior si lumina de pozitie- miscati bartele si picioarele, mainile si talpile- evitati sa atipiti

DUPA TRECEREA CURENTILOR RECIo Fiti calmo Verificati daca in apropiere este cineva ranit sau in dificultate si ajutati-lo Asculatati radioulo Colaborati cu echipele de salvare daca vi se cere ajutorulo Dupa reconectarea instalatiei electrice sigurati-va ca conducetele si instalatiile

functioneaza corect si umpleti radiatoarele inainte de repornirea centralei termice.

INCEDNII

CE ESTE UN INCENDIU?Un foc care se rapandeste si produce pagube importante, functie de tipul

materialelor arse

INAINTE DE INCENDIUo Ascundeti chibriturile si brichetele din aria de actiune a copiiloro Nu pastrati produse inflamabile aproape de sursele de caldura (alcool, butelii de gaz,

hartie, haine, etc.)o Evitati sa produceti supraincalzire. Spre exemplu nu acoperiti televizoarele si

echipamentele care se incalzesc.o Aveti grija de lumanari. Stingeti-le inainte de parasirea incaperii.o Aveti grija si la cenusa. Poate contine carbuni timp de mai multe zile. Daca doriti

sa o pastrati puneti-o intr-un container neinflamabil.o Nu fumati niciodata in pato Folositi numai scrumiere neinflamabile si astepati cateva ore, inainte de a le goli

intr-un cos cu resturi din hartie sau intr-o punga de gunoio Nu parasiti bucataria cand incalziti unt sau elei pe o plita incalzita. Inainte de

parasirea casei dumneavoastra verificati daca toate plitele incalzite sunt oprite.o Memorati numerele de telefon de la serviciile de pompier, protectia civila, etc.

IN TIMPUL INCENDIULUIo Actionati cu calm si in mod chibzuit, evitati panicao Cereti asistenta si dati-le adresa dumnevoastra foarte preciso Opriti alimentarea cu gaz si electricitateo Folositi mijloacele disponibile pentru a lupta cu focul. Nu incercati niciodata sa

stingeti incendiul titeiului cu apa. Cand echipamentul electric ia foc deconectai-l de la curent.

o Parasiti cladireao Incercati sa salvati persoanele si animalele in pericol (acopriti oamenii ale caror

haine ard in paturi sau haine si rostogolit-i pe pamant)o Daca casa scarilor si coridoarele sunt pline cu fum, stati intinsi pe jos, evitati

curentul de aer prin inchiderea usilor si ferestrelor. Stropiti frecvent usa cu apa si

acoperiti gaurile de aerisire cu carpe umede. Faceti-va cunoscuta prezenta prin afisarea dumneavoastra la ferestre (fara sa le deschideti)

o Daca sunteti intr-un loc plin de fum stati aproape de pamant, unde aerul ramane mai proaspat

o Nu va asumati niciodata riscul de a trece prin foc

DUPA INCENDIUo Urmati ordinele echipei de salvareo Verificati-va casao Ajutati-va vecinii si oamenii aflati in dificultate (trusa de prim ajutor)

CUTREMURE

CE ESTE UN CUTREMUR?Un cutremur este o deplasare violenta a rocilor la adancimi mari, in interiorul

pamantului creand deplasari subterane sau la suprafata pamatului si rezultand vibratii ale pamantului ce se transmit la cladiri.

INAINTE DE CUTREMURo Aflati unde se opreste apa, electricitatea si gazul si cum se face aceasta.o Fixati ferm, de pereti, etajerele si rafturile de cartio Plasati obiectele grele cat mai jos posibil

PE TIMPUL CUTREMURULUIDaca sunteti in interior

o Nu va repeziti sa iesiti afara. Sunteti mai in siguranta in interioro Adapostiti-va in cadrul unei usi, sub o masa, sub o banca, sub un birou si tineti-va

de el pentru a-i urma miscarileo Daca nu exista mobilier solid stati langa un perete interior si protejati-va capul si

viatao Departati-va de surse de foc, ferstre si balcoaneo Nu folositi lifturile

Daca sunteti afarao Deplasati-va repede spre un teren deschiso Indepartati-va de structuri, cladiri, pereti inalti, cabluri suspendate, cabluri electrice

si alte structuri care se pot prabusio Daca sunteti prins de cutremur langa o caldire inalta sau pe o strada ingusta

adapostiti-va sub veranda sau in cadrul unei usi astfel incat sa va protejati de caderea obiectelor

DUPA CUTREMURo Opriti autovehiculul si ramaneti in el

o Evitati podurile, viaductele si alte structuri care se pot prabusi

Daca sunteti ranito Nu intrati in panica, stati calmo Atrageti atentia prin toate mijloacele (folositi un fluier, ciocaniti peretii, etc.)

Daca nu sunteti ranito Opriti orice sursa de incendiuo Opriti toate sursele de incalzireo In cazul producerii unor avarii, inchideti aprovizionarea cu electricitate, apa si gaze.o Nu folositi chibrituri sau brichete din cauza riscului unor scurgeri de gaze.o Ascultati la radio si urmati instructiunile celor insarcinati cu operatiunile de salvare.o Acordati primul ajutor celor care au nevoie (trusa de prim ajutor medical)o Folositi telefonul numai daca sunteti in pericol. Aceasta pentru a nu supraincarca

reteaua telefonica care este foarte importanta pentru serviciile de salvare si medicale.

o Nu intrati in cladirile avariate, chiar daca credeti ca sunt sigure.o In cazul unor replici la cutremur ramaneti unde suntei si protejati-va singur.o Ratinalizati-va stocurile de hrana si apa de baut.

ACCIDENTE DE TRANSPORT

CE SUNT ACCIDENTELE DE TRANSPORTAcidentele majore aeriene, pe calea ferata, rutier si cele maritime sunt similare

prin faptul ca implica deplasarea rapida a vehiculelor care transporta multi oamnei, mari cantitati de bunuri si substante care pot produce direct sau indirect pagube oamenilor si mediului.

Accidentele aeriene pot fi de origine naturala, tehnica sau umana (greseli/necunoastere, neglijente, etc.).

Accidentele pe calea ferata cand trenurile calatoresc pe aceeasi linii sau cand un tren deraiaza din cauza unei defectiuni a materialului rulant, alunecari de teren, avalanse sau, pot aparea si, din cauza rautatii umane.

Accidentele rutiere sunt fara indoiala cele mai frecvente accidente majore si, in plus, produc cele mai multe pagube.

Dezastrele maritime au fost foarte mult diminuate datorita imbunatatirii sistemelor de navigatie si tehnologiei de constructie a navelor. Oricum, transportul maritim poate fi o sursa de dezastre ecologice foarte intinse, in special cand sunt naufragiate tencuri petroliere sau sunt aruncate peste bord containere cu produse periculoase.

INAINTE DE ACCIDENTUL DE TRANSPORTo Informati-va privind pericolele potentiale implicate de folosirea diferitelor forme de

transporto Studiati regulile de comportare (instructiuni tip poster, instructiunii scrise sau

demonstratii de protecti) publicate de companiile de transport acordate de echipaj.o In cazul unui pericol iminent asigurati-va ca stiti unde se gaseste echipamnetul de

p;rotectie si sigurantao Luati cu dumneavoastra o lanterna, o patura, trusa de prim ajutor medical si o harta

a zonei in care calatoriti.

PE TIMPUL ACCIDENTULUI DE TRANSPORT

Daca sunteti o victima a unui accident:o Pastrati-va calmul si evitati panica.o Ajutati, cat puteti, membrii familiei dumneavoastra si alte victime aflate in

dificulate.o Urmati ordinele capitanului, echipajului sau soferului de autobuz.o In cazul iminentei unei ciocniri sau naufragiu incercati sa iesiti din cabina si sa

scapati rapid din resturile accidentului, in special daca exista riscul de incendiu sau scurgeri periculoase. Indepartati-va la o distanta de siguranta.

o Daca este posibil incepeti procesul de salvare prin alertarea serviciilor de securitate.

Daca sunteti martorul unui accident:o Daca este un accident rutier semnalati-l si marcati-l: prin lumini de avarie,

triunghiuri reflectorizante, oamenii postati inainte si dupa zona in care s-a produs accidentul.

o Alertati serviciile de salvare (pompieri, protectie civila, politie, etc.) si precizati-le locul precis si natura accidentului, numarul aproximativ al victimelor si tipul materialelor avariate cu aceasta ocazie. Localizarea unui accident pe calea ferata poate fi stabilita prin inscriptiile de pe stalpii de langa calea ferata.

o Nu interveniti daca serviciile de salvare sunt deja in actiune. In acest caz indepartati-va de zona aciidentului.

o Nu atingeti resturile avriate decat daca exista riscul unui incendiu.o Nu fumati.o Daca sunt transportate substante periculoase, indepartati-va.

DUPA ACCIDENTUL DE TRANSPORTo Fiti calm si evitati panica.o Urmati instructiunile serviciilor de salvare.o Daca este nevoie, colaborati cu echipele de salvare si cu cei insarcinati sa faca

investigatii privind accidentul.

DEZASTRU CHIMIC

CE ESTE UN DEZASTRU CHIMICUn dezastru chimic este un eveniment accidental ce se produce pe o platforma

chimica si conduce la consecinte imediate si serioase pentru populatia din imprejurimi, proprietati si mediu. Poluarea accidentala cu produse periculoase poate avea ca rezultat formarea unor nori toxici care nu sunt intodeauna vizibili si care pot fi inodori (nu pot fi perceptibili prin miros)

INAINTE DE DEZASTRUL CHIMICo Informati-va privind semnalele de avertizare si procedurile de evacuare.o Pastrati intodeauna la indemana trusa de urgenta. Aceasta trebuie sa contina mai

ales: actele de identitate, documente personale, medicamente personale, trusa de prim ajutor, radio portabil, lanterna, o patura (in caz de evacuare), rezerve de hrana si apa de baut (in caz ca sunteti prins de dezastru)

o Planificati si organizati etansarea casei dumneavoastra, in special daca locuiti langa o comanie care utilizeaza sau produce subsatnte chimice periculoase.

PE TIMPUL DEZASTRULUI CHIMICImediat dupa ce auziti SEMNALUL DE AVERTIZARE:

o Stati calmo Stati in interior si ascultati la radio.o Urmati instructiunile autoritatilor si echipelor de salvare

Daca sunteti in interior:o Stati in interior si inchideti toate usile si ferstrele. Astupati toate golurile de aerisire

si opriti ventilatia, sistemele de aer conditionat si de incalzire.o Dapartati-va de ferestre: cea mai buna protectie este data de camera fara ferstre si cu

un punct de alimentare cu apa.

o Nu aprindeti nici o flacara (pericol de explozie)o Nu folositi telefonul, lasati linia libera.o Nu mergeti sa va luati copii de la scoala, profesorii vor avea grija de ei.o Asteptati instructiunile autoritatilor sau semnalul de terminare a alarmei inainte de

parasirea adapostului.o Daca autoritatile va dau instructiuni sa evacuati zona, luati cu dumneavoastra un

radio portabil, haine calduroase, medicamente personale necesare, acte de identitate, documentele dumneavoastra personale si bani.

Daca suntei afara:o Acoperiti-va nasul si gura cu o, de preferat carpa umezita, mergeti la cea mai

apropiata cladire (incinta inchisa) si adapostiti-va pe timpul intregii perioade de interdictie.

o Vehiculele nu furnizeaza protectie buna.

Daca sunteti in autovehicul:o Opriti ventilatia si inchideti ferestrele. Ascultati radioul si mergeti in adapostul cel

mai apropiat.

In toate cazuriel:o Daca considerati ca ati fost expus la un produs toxic, faceti dus, schimbati-va

hainele si mergeti sa va vada un doctor imediat ce alarama s-a teminat.

DUPA DEZASTRUL CHIMICo Urmati instructiunile primite de la autoritati si serviciile de salvare (pompieri,

protectie civila, politie, etc.)o Ajuttai pe cei aflati in dificultate (raniti, copii, pe cei in varsta si persoanele

handicapate) si daca este nevoie colaborati cu echipele de salvare.

DEZASTRU NUCLEAR

CE ESTE UN DEZASTRU NUCLEAR?Un dezastru nuclear este un eveniment accidental ce s-a petrecut intr-o

instalatie sau pe timpul transportului materialelor radioactive din care rezulta o emisie de radiatie ionizata care este mai mult sau mai putin periculoasa.

INAINTE DE DEZASTRUL NUCLEARPentru om si pentru mediu

o Informati-va privind semnele de avertizare si procedurile de evacuare.o Pastrati intotdeauna la indemana trusa de urgenta. Aceasta trebuie sa contina mai

ales: actele de identitate, documente personale, medicamente personale, trusa de prim ajutor, radio portabil, lanterna, o patura (in caz de evacuare), rezerve de hrana si apa de baut (in caz ca sunteti prins de dezastru)

PE TIMPUL DEZASTRULUI NUCLEARo Planificati si organizati etansarea casei dumneavoastra, in special daca locuiti langa

o instalatie nuclearaImediat dupa ce auziti SEMNALUL DE AVERTIZARE:

o Stati calmo Stati in interior si ascultati la radio.o Urmati instructiunile autoritatilor si echipelor de salvare

Daca sunteti in interior:o Stati in interior si inchideti toate usile si ferstrele. Astupati toate golurile de aerisire

si opriti ventilatia, sistemele de aer conditionat si de incalzire.o Nu folositi telefonul, lasati linia libera.

o Nu mergeti sa va luati copii de la scoala, profesorii vor avea grija de ei.o Nu parasiti adapostul fara autorizarea autoritatilor publice.o Daca autoritatile va dau instructiuni sa evacuati zona, luati cu dumneavoastra un

radio portabil, haine calduroase, medicamente personale necesare, acte de identitate, documentele dumneavoastra personale si bani.

Daca suntei afara:o Acoperiti-va nasul si gura cu o, de preferat carpa umezita, mergeti la cea mai

apropiata cladire (incinta inchisa) si adapostiti-va pe timpul intregii perioade de interdictie.

o Vehiculele nu furnizeaza protectie buna.

Daca sunteti in autovehicul:o Opriti ventilatia si inchideti ferestrele. o Ascultati radioul si mergeti in adapostul cel mai apropiat.Daca considerati ca ati fost expus la pulbere radioactiva dezbracati in exterior hainele

contaminate, inainte de a intra in zona inchisa. Apoi faceti un dus, daca este posibil, schimbati-va hainele.

DUPA DEZASTRUL NUCLEARo Urmati instructiunile primite de la autoritati si serviciile de salvare o Ajutati pe cei aflati in dificultate si daca este nevoie colaborati cu echipele de

salvareo Daca vi s-a ordonat, afara nu atingeti obiectele, hrana sau apa care pot fi

contaminate.

LISTA DE CONTROLIN CAZUL UNEI EVACUARI

o Trusa de prim ajutor medicalo Lanterna, radio si baterii de rezervao Documente importante si banio Hranao Saci de dormit si paturio Un rand de haine de schimbo Efecte de toaleta si personale