dc modulul xiii

8/17/2019 Dc Modulul Xiii

1/8

MODULUL XIII

AUTORITATEA JURISDICŢIONALĂ

1. Terminologie şi noţiuni

2. Specificul activităţii jurisdicţionale3. Sistemul judecătoresc al Republicii Moldova

. !onsiliul Superior al Magistraturii

1. Terminologie şi noţiuni

"n teoria clasică a separaţiei puterilor# una dintre puteri este puterea judecătorească. $e altfel#

separaţia puterilor este justificarea unui scop politic concret% să slăbească guvernanţii &n ansamblul

lor# limit'ndu(i pe unii prin alţii. "ntr(o asemenea vi)iune# două aspecte distincte se conturea)ă%( separaţia parlamentului vis(a(vis de guvern# care se referă la guvernanţi &n sensul larg al

cuv'ntului*

( separaţia jurisdicţiilor &n raport cu guvernanţii# care permit controlul acestora prin judecători

independenţi.

+voluţia teoriei clasice a separaţiei puterilor a implicat evoluţia e,plicaţiilor şi practicilor

privind puterea judecătorească. -ceasta e,plică ciar terminologia diferită sub care această ##putere/

este e,primată &n constituţii şi doctrine şi anume% putere judecătorească# putere jurisdicţională#

autoritate jurisdicţională.

$enumirea de autoritate judecătorească evocă foarte clar justiţia# ca funcţie distinctă şi ca

sistem distinct.

Termenul justiţie are două sensuri%

( &ntr(un sens# prin justiţie &nţelegem sistemul organelor judecătoreşti*

( &ntr(un al doilea sens &nţelegem activitatea de soluţionare a proceselor civile# administrative#

comerciale# penale# de muncă etc.# de aplicare de sancţiuni# de restabilire a drepturilor şi intereselor

legitime &ncălcate.

0ustiţia s(a impus din cele mai veci timpuri# ca o funcţie de judecare a proceselor şi de

reprimare a actelor şi persoanelor care produc pagube şi suferinţe altora prin &ncălcarea regulilor

sociale convenite sau stabilite. 0ustiţia şi(a &mbogăţit conţinutul# ea privind direct ciar e,erciţiul

puterii politice# &n sensul efectuării controlului asupra modului cum guvernanţii acţionea)ă &n

limitele dreptului# adică &n reali)area principiului legalităţii.

Statul de drept ca atare a devenit de neconceput fără justiţie# lipsa justiţiei veritabile

&nsemn'nd arbitrariu şi nedreptate. $acă viaţa socială trebuie să se desfăşoare potrivit constituţiei şi

legilor# &n mod firesc trebuie să e,iste o funcţie o putere# o autoritate care să le cunoască şi să le

1


2/8

poată interpreta şi aplica concret atunci c'nd sunt &ncălcate# c'nd drepturile şi libertăţile cetăţenilor

sunt periclitate# neglijate.

-ceastă funcţie a fost şi este &ncredinţată unei autorităţi puteri distincte# investite cu puteri

statale care(i dau eficienţă şi care trebuie să fie independentă şi imparţială. $e altfel este cunoscut

şi admis că nu poţi fi judecător &n propria cau)ă# pentru că obiectiv# nu poţi fi nici independent# niciimparţial. -ctul de justiţie poate fi &nfăptuit numai de un al treilea.

!oncepută astfel# ca o funcţie reali)ată independent şi imparţial# justiţia s(a impus ca o idee şi

realitate &n care oamenii cred că(i poate apăra atunci c'nd drepturile şi interesele lor legitime sunt

&ncălcate# ca similarul dreptăţii mereu triumfătoare.

Fiat justitia pereat mundus justiţia să(şi urme)e cursul ei# ciar dacă lumea ar fi să piară a

devenit moto(ul preferat &n legătură cu justiţia% precum veşnica dreptate a $umne)eirii e neclintită

&n fermitatea ei# de)văluindu(se &n orice condiţii# ciar ale prăbuşirii &ntregii lumi# tot aşa judecătorul care se ocupă de un anume ca) trebuie să(l ducă la bun sf'rşit şi să(l re)olve după cum &l

&ndeamnă ştiinţa şi conştiinţa# ciar dacă &ntre timp ar veni sf'rşitul lumii cu toate gro)ăviile sale.

-utorită ile jurisdicţionale# pentru a aplica legea la ca)urile concrete ce le sunt deduse spreț

re)olvare# mai &nt'i interpretea)ă legile# contractele# convenţiile sau cutumele ce sunt invocate# le

stabilesc sensul lor oficial. -nsamblul judecăţilor otăr'rilor formea)ă jurisprudenţa, care

descifrea)ă te,tele obscure# cu mai multe sensuri sau lacune şi uneori le completea)ă. $esigur este

important de ştiut p'nă unde pot merge jurisdicţiile &n completarea lacunelor legii. "n urma judecăţii

se dau otăr'ri &n care se stabilesc drepturi şi obligaţii pentru subiec ii de drept# participan i &nț ț

proces# se aplică sancţiuni# se stabilesc despăgubiri# se dau ordine de e,ecutare at't părţilor &n

proces c't şi autorităţilor publice. otăr'rile judecătoreşti trebuie să fie respectate şi e,ecutate de

către cetăţeni şi autorităţile publice.

. S!e"i#i"ul $"%i&i%'ţii (uri)*i"ţion$le

-ctivitatea jurisdicţională are un conţinut şi principii care o diferenţia)ă de legislativ şi

e,ecutiv dar o şi integrea)ă# &ntr(o vi)iune sistematică &n ansamblul activităţilor statale.

Statul de drept implică obligativitatea respectării şi aplicării constituţiilor şi legilor.

0udecătorul aplică dreptul creat de către parlament# el nu poate &nlătura o lege pe motiv că nu(i de

acord cu ea# din diferite motive reale sau pur sentimentale# ştiut fiind că dura lex sed lex.

4a trebui să observăm că &nsăşi competenţa instanţelor judecătoreşti autorităţii

jurisdicţionale este stabilită prin constituţie şi legi.

0ustiţia &n general activitatea jurisdicţională este o activitate de re)olvare a litigiilor# &n litera

şi spiritul legilor# obiceiului# convenţiilor şi contractelor. !el care &nfăptuieşte justiţia caută să afle

adevărul &n procesul respectiv pentru a identifica e,act &ncălcarea legii# victimele# cau)alitatea#

2


3/8

răspunderea şi responsabilii.

Pentru ca justiţia să-şi poată înfăptui misiunea ea cunoaşte o anumită organizare şi

anumite principii.

Organizarea justiţiei se face pe grade de jurisdicţie. -ceste grade de jurisdicţie permit o

evaluare &n fond dar şi posibilitatea de recurs# ca posibilitate de &ndreptare a erorilor# de reevaluare asituaţiilor şi probelor. Se consideră că cea mai eficientă este organi)area a trei grade de jurisdicţie%

fond# apel# recurs.

Principiile fundamentale potrivit cărora se realizează justiţia.

0ustiţia trebuie să răspundă unor e,igenţe fundamentale. 5nele e,igen e privesc organi)areaț

judecătorească# altele activitatea sau po)iţia justiţiei şi a judecătorului%

a) Principiul legalităţii. +ste un principiu ce &n mod firesc e,cede justiţiei# fiind de esenţa

statului de drept. -re &nsă o evidentă aplicabilitate &n domeniul justiţiei şi anume sub două mariaspecte% legalitatea instanţelor judecătoreşti* legalitatea infracţiunilor şi a pedepselor. !'t priveşte

primul aspect vom reţine că pot &ndeplini funcţii jurisdicţionale numai acele autorităţi statale cărora

constituţia şi legile le recunosc asemenea calităţi. -poi că instanţele judecătoreşti jurisdicţionale

pot re)olva procese numai &n limita competenţei conferite de lege. "n fine# că procedura de re)olvare

a litigiilor este numai cea prevă)ută de lege. Sub cel de al doilea aspect# vom observa că nu e,istă

infracţiune dec't dacă este prevă)ută de lege şi că nu e,istă pedeapsă dec't dacă este prevă)ută de

lege.

b) Justiţia este unică i egală pentru toţi. +ste un principiu fundamental care valorifică şi &n

acest domeniu marele principiu al egalităţii &n drepturi a cetăţenilor. "n sinte)ă aceasta presupune ca

pentru toţi cetăţenii să e,iste o singură justiţie# care să fie judecaţi de aceleaşi instanţe &n procese

similare. -cest principiu refu)ă e,istenţa unor tribunale e,traordinare# e,istenţa unor privilegii.

-cest principiu nu este &ncălcat prin crearea unor secţii speciale comerciale# de muncă# de

contencios administrativ# potrivit specificului litigiilor# aceasta ţin'nd de buna administrare a

justiţiei. $e# asemenea# acest principiu presupune folosirea &n speţe similare a aceloraşi reguli

procedurale şi acordarea drepturilor procesuale# &n mod egal tuturor participanţilor.

c) Folosirea limbii oficiale si a limbii materne !n justiţie. 6rocedura judiciară se desfăşoară &n

limba oficială a statului. 6ersoanelor care nu &nţeleg limba oficială trebuie să li se asigure comuni(

carea pieselor dosarului şi a tuturor actelor procedurale &n limba pe care o cunosc. $e aceea li se

asigură traducerea printr(un interpret.

d) "reptul la apărare este nu numai un drept fundamental cetăţenesc# ci şi un principiu

fundamental al justiţiei.

!onsacrarea legală a acestui principiu are drept scop asigurarea ca otăr'rile judecătoreşti să

e,prime adevărul şi să fie conforme cu legea. $reptul la apărare este garantat &n tot cursul

3


4/8

procesului prin modul de organi)are a instanţelor judecătoreşti# prin legile de procedură şi prin

asistenţa judiciară.

$reptul la apărare cunoa te două aspecte%ș

( dreptul la autoapărare*

( dreptul la asisten a juridică% &n tot cursul procesului# părţile au dreptul să fie repre)entate sau#țdupă ca)# asistate de un apărător# ales sau numit din oficiu# potrivit legii.

e) Prezumţia de nevinovăţie este un principiu constituţional potrivit căruia o persoană este

considerată nevinovată at'ta timp c't &mpotriva sa nu s(a pronunţat o otăr're judecătorească

definitivă de condamnare. +ste una din cele mai puternice garanţii a demnităţii şi libertăţii umane.

+ste principiul căruia i se subordonea)ă &ntreaga activitate jurisdicţională.

f) #ndependenţa judecătorului i supunerea lui numai legii. +ste unul din principiile

constituţionale ale justiţiei. 6otrivit acestui principiu# &n activitatea sa judecătorul se supune numailegii şi conştiinţei sale. !a atare# &n re)olvarea litigiilor judecătorul nu poate primi nici un fel de

ordine# instrucţiuni# indicaţii# sugestii sau alte asemenea impulsuri privind soluţia pe care trebuie să

o dea.

7ndependenţa judecătorului# de altfel independenţa justiţiei# ţine de ciar separaţia(ecilibrul

puterilor &n stat vorbindu(se de independenţa autorităţii jurisdicţionale. +a e,primă posibilitatea de

protecţie a guvernaţilor# fiind &n fond o garanţie &n faţa abu)urilor puterilor autorităţilor. $esigur

independenţa judecătorului este substanţial tributară caracterului# moravurilor şi tradiţiilor specifice

fiecărei ţări# ea nu poate fi garantată absolut prin lege. Totuşi regulile constituţionale cuprind

garanţii ale independenţei judecătorilor printre care condiţiile de recrutare# inamovibilitatea#

avansarea şi controlul pre)intă un interes aparte.

$ecrutarea judecătorilor este o garanţie a independenţei acestora# &n unele state judecătorii

sunt alei, prin vot universal S5- la nivelul statelor# la fel ca deputaţii. Sistemul alegerii nu este

&nsă considerat ca d'nd bune re)ultate pentru motivul că nu dă garanţii autorităţii judiciare. "n

sistemul alegerii# judecătorii trebuie să se alie)e partidelor politice# cu toate de)avantajele ce re)ultă

de aici.

Recrutarea judecătorilor prin concurs, &n care numirea se face &n ordinea re)ultatelor deci a

competenţei profesionale este considerată potrivită. !omisiile de concurs trebuie să cuprindă

universitari# jurişti profesionişti# magistraţi recunoscuţi# fapt ce asigură din start independenţa.

"n multe state judecătorii sunt numiţi de regulă de către executiv.

"n RM# potrivit art. 118 al !onstituţiei# judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc &n

funcţie de 6reşedintele RM# la propunerea !onsiliului Superior al Magistraturii. 0udecătorii care au

susţinut concursul sunt numiţi &n funcţie pentru prima dată pe un termen de 9 ani. $upă e,pirarea

termenului de 9 ani# judecătorii vor fi numiţi &n funcţie p'nă la atingerea plafonului de v'rstă.


5/8

6reşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti sunt numiţi &n funcţie de 6reşedintele RM#

la propunerea !onsiliului Superior al Magistraturii# pe un termen de ani. 6reşedintele#

vicepreşedinţii şi judecătorii !urţii Supreme de 0ustiţie sunt numiţi &n funcţie de 6arlament la

propunerea !onsiliului Superior al Magistraturii. +i trebuie să aibă o vecime &n funcţia de

judecător de cel puţin 1: ani. #namovibilitatea este o puternică garanţie a independenţei judecătorului. 6otrivit acestui

principiu judecătorul nu poate fi nici revocat# nici retrogradat# nici transferat pe un post ecivalent#

nici avansat fără consimţăm'ntul său. 7namovibilitatea pune magistraţii la adăpost de orice revocare

şi transferare impusă# &n afară de greşeli foarte grave şi după o procedură jurisdicţională. -stfel#

!onstituţia RM stabileşte% promovarea şi transferarea judecătorilor se fac numai cu acordul

acestora.

$esigur un rol important &n asigurarea independenţei judecătorilor &l are controlul otăr'rilor judecătoreşti. -cest control trebuie efectuat numai de instanţe judecătoreşti şi numai după proceduri

jurisdicţionale.

+. Si)%emul (u*e"'%ore)" $l Re!u,li"ii Mol*o&$

0ustiţia &n Republica Moldova se &nfăptuieşte prin organe judecătoreşti &n conformitate cu

!onstituţia# ;egea privind organi)area judecătorească# ;egea cu privire la statutul judecătorului şi

alte acte legislative.


6/8

6rin activitatea sa !urtea Supremă de 0ustiţie asigură respectarea principiului pre)umţiei

nevinovăţiei şi principiului supremaţiei legii# contribuie la constituirea unui stat de drept.

!urtea Supremă de 0ustiţie este unica instanţă judecătorească supremă. Sediul !urţii Supreme

de 0ustiţie este &n municipiul !işinău.

&urţile de apel constituie o verigă a sistemului judiciar &n Republica Moldova. @iecare curtede apel &şi e,ercită competenţa &ntr(o circumscripţie care cuprinde mai multe judecătorii.

!ompetenţa curţilor de apel%

a judecă cau)ele şi cererile date prin lege &n competenţa lor*

b soluţionea)ă conflictele de competenţă apărute &ntre judecătoriile din circumscripţia lor*

c generali)ea)ă practica judiciară*

d e,ercită alte atribuţii# conform legii.

(n toate instanţele judecătoreti edinţele de judecată sunt publice. 0udecarea proceselor &nşedinţă &ncisă se admite numai &n ca)urile stabilite prin lege# cu respectarea tuturor regulilor de

procedură. "n toate ca)urile# otăr'rile instanţei de judecată se pronunţă &n şedinţă publică.

-. Con)iliul Su!erior $l M$gi)%r$%urii

!onsiliul Superior al Magistraturii este unicul organ constituit pentru autoadministrarea

judecătorească# fiind independent şi format &n vederea organi)ării# funcţionării şi asigurării

independenţei sistemului judecătoresc &n Republica Moldova.

"ntru e,ercitarea funcţiilor sale# !onsiliul are competenţe referitor la cariera judecătorilor#

instruirea iniţială şi continuă a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor

judecătoreşti# respectarea disciplinei şi eticii magistraţilor# administrarea instanţelor judecătoreşti#

alte atribuţii &n condiţiile legii.

"n relaţiile cu autorităţile publice# !onsiliul este independent şi se supune &n activitatea sa doar

!onstituţiei şi legilor. 6oate sesi)a 6arlamentul# 6reşedintele Republicii şi ?uvernul asupra oricărei

probleme care ţine de competenţa sa# potrivit legislaţiei &n vigoare.

$in componenţa actuală a !onsiliului# constituit &n noiembrie 2::A# fac parte 12 membri% trei

din oficiu 6reşedintele !urţii Supreme de 0ustiţie# ministrul 0ustiţiei şi 6rocurorul general# cinci

magistraţi aleşi de -dunarea generală a judecătorilor şi patru profesori titulari numiţi de

6arlament. Magistraţii aleşi de -dunarea generală a judecătorilor sunt detaşaţi din funcţia de

judecător pe toată durata mandatului de patru ani. ;a 21 iulie 2::8# prin ;egea nr. 2>(B47#

6arlamentul a dispus că funcţia de preşedinte al !onsiliului Superior al Magistraturii nu poate fi

deţinută de către membrii care fac parte de drept din acest organ.

6reşedinte actual al !onsiliului Superior al Magistraturii este domnul 4ictor Micu# desemnat

prin otăr'rea !onsiliului Superior al Magistraturii nr. 922C1D din 1> iunie 2:1.

8


7/8

"n subordinea !onsiliului Superior al Magistraturii funcţionea)ă !olegiul pentru selectarea şi

cariera judecătorilor# !olegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor# !olegiul disciplinar şi

7nspecţia judiciară.

Coegiu pentru Seecţia şi Cariera Judecătorior are următoarea competenţă%

e,aminea)ă dosarele candidaţilor la funcţia de judecător# actele pre)entate de către candidaţi

şi cele referitoare la candidaţi*

e,aminea)ă dosarele şi actele pre)entate de către judecătorii care solicită promovarea la

instanţe judecătoreşti superioare# numirea &n funcţia de preşedinte ori de vicepreşedinte de instanţă

judecătorească# transferul la o instanţă judecătorească de acelaşi nivel sau la o instanţă

judecătorească inferioară# c't şi actele referitoare la judecătorii &n cau)ă* organi)ea)ă şi desfăşoară interviuri cu candidaţii la funcţia de judecător# cu judecătorii care

solicită promovarea la o instanţă judecătorească superioară# cu cei care solicită numirea &n funcţia

de preşedinte ori de vicepreşedinte de instanţă judecătorească# precum şi cu cei care solicită

transferul la o instanţă judecătorească de acelaşi nivel sau la o instanţă judecătorească inferioară*

oferă punctaj candidaţilor la funcţia de judecător potrivit criteriilor de selecţie*

oferă punctaj judecătorilor care solicită promovarea la o instanţă judecătorească superioară#

potrivit criteriilor de promovare corespun)ătoare*

adoptă otăr'ri motivate privind acceptarea sau respingerea candidaţilor pentru ocuparea

funcţiei de judecător# privind promovarea judecătorilor la o instanţă judecătorească superioară#

privind numirea judecătorilor &n funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă

judecătorească şi privind transferul judecătorilor la o instanţă judecătorească de acelaşi nivel sau la

o instanţă judecătorească inferioară şi le pre)intă !onsiliului Superior al Magistraturii spre

e,aminare a doua )i după e,pirarea termenului de contestare a otăr'rilor.

Coegiu de "auare a Performanţeor Judecătorior are următoarea competenţă%

e,aminea)ă dosarele judecătorilor supuşi evaluării# actele pre)entate de către aceştia şi

actele referitoare la aceştia*

organi)ea)ă şi desfăşoară interviuri cu judecătorii supuşi evaluării*

adoptă otăr'ri cu privire la judecătorii supuşi evaluării*

desemnea)ă membrii colegiului responsabili de observarea activităţii desfăşurate de

judecătorii evaluaţi &n cadrul şedinţelor de judecată.

Coegiu discipinar are următoarele &mputerniciri%

>


8/8

e,aminea)ă ca)urile privind răspunderea disciplinară a judecătorilor*

soluţionea)ă ca)urile privind anularea &nainte de termen a pedepsei disciplinare.

*nspecţia Judiciară are următoarea competenţă%

efectuea)ă verificări la instanţele de judecată privind activitatea organi)atorică a instanţelor la primirea cererilor cetăţenilor# reparti)area aleatorie a dosarelor# respectarea termenilor de

redactare# dare &n cancelarie şi comunicare a otăr'rilor# &naintarea dosarelor &n instanţele

competente# punerea &n e,ecutare a otăr'rilor şi sentinţelor# alte activităţi ce ţin de organi)area

procesului de &nfăptuire a justiţiei*

verifică sesi)ările şi petiţiile adresate !onsiliului Superior al Magistraturii &n legătură cu

activitatea sau conduita etica judecătorilor &ncălcări ale prevederilor !odului de etică al

judecătorului şi &ncălcarea obligaţiilor profesionale &n raporturile cu justiţiabilii. !onsiliul Superior al Magistraturii va informa judecătorul despre petiţia primită# iar petiţionarul ( despre măsurile

&ntreprinse pe marginea acesteia*

efectuea)ă verificări &n vederea deciderii !onsiliului Superior al Magistraturii de a(şi da

acordul la pornirea urmăririi penale# perce)iţionarea# reţinerea# supunerea aducerii silite# arestarea

ca măsură preventivă# tragerea la răspundere penală sau contravenţională a judecătorilor*

efectuea)ă verificări pe marginea temeiurilor de respingere de către 6reşedintele Republicii

Moldova sau# după ca)# de către 6arlamentul Republicii Moldova# a candidaturilor pentru numirea

&n funcţie de judecător# pentru promovare &n funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei

judecătoreşti sau promovare &n instanţele ieraric superioare*

verifică eficienţa managerială şi modul de &ndeplinire de către preşedinţii şi vicepreşedinţii

instanţelor judecătoreşti a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente pentru asigurarea bunei

funcţionări a instanţelor# a calităţii corespun)ătoare a serviciilor# semnalea)ă deficienţe constatate şi

formulea)ă propuneri ce se impun pentru &nlăturarea acestora.

D

dc modulul xiii

Documents