dc modulul xii

8/17/2019 DC Modulul XII

1/8


2/8

uterilor, sistemul statal este construit e cele trei mari ,,uteri6 şi anume uterea legiuitoare,

uterea eecuti/ă şi uterea udecătorească, şeful statului fiind -ncadrat, de regulă, -n uterea

eecuti/ă, de unde şi erimările frec/ent utili0ate de ,,şeful uterii eecuti/e6 sau ,,şeful

eecuti/ului6 etc.

7licarea instituţiei şefului de stat resuune -nţelegerea corectă a relaţiei oor 8naţiune9 +organi0are statală a uterii. Această relaţie fundamentea0ă şi moti/ea0ă -ntreaga construcţie statală

uridică. Poorul deţine uterea olitică, el -ncredinţea0ă eerciţiul acesteia + -n forme şi miloace -n

care să deţină suremaţia controlului organelor rere0entati/e. :unt organe rere0entati/e, la ni/el

central, arlamentul 8totdeauna9 şi şeful de stat 8-n unele reublici9 entru că sunt alese rin /ot

uni/ersal şi egal.

Cu această oca0ie, trebuie să obser/ăm care este structura eecuti/ului şi deci care este locul

şefului statului -n acest eecuti/. Acest loc erimă şi relaţia oor, arlament, şef de stat. În unele state eecuti/ul este format dintr+un organ statal unic, adeseori un reşedinte, care+şi

legitimea0ă -muternicirile e /otul uni/ersal. :untem e/ident -n regimurile re0idenţiale ure, -n

care reşedintele disune de o eciă care+l aută -n atribuţiile sale de gu/ernare, dar membrii

acestei ecie sunt de fat funcţionari şi nu gu/ernanţi.

Într-un al doilea grup de state uterea eecuti/ă este reali0ată de două organe de stat + şef de

stat şi gu/ern. Acest sistem este legat de de0/oltarea regimului arlamentar -n Anglia. 7l a re0ultat

din slăbirea rogresi/ă a coroanei şi din creşterea corelati/ă a uterii miniştrilor care nu erau la

origine dect simli auiliari ai monarului. Alături de şeful de stat, care ersonifică naţiunea, a

aărut cabinetul, mai eact sus un gru de funcţionari cu misiunea de a asigura concret gestiunea

afacerilor ublice. Această structură a uterii eecuti/e, de/enită deseori dualistă, se regăseşte -n

multe ţări considerate a a/ea un ,,regim de cabinet6. 7/oluţia cabinetului este definiti/ă acolo şi

atunci cnd, unul dintre membrii acestuia ocuă o o0iţie uridică suerioară şi cnd alături de şeful

de stat eistă şi un şef de gu/ern 8rim+ministru, reşedinte9.

În unele ţări, funcţia de şef de stat a fost -ndelinită de organe colegiale, denumite re0idii,

consilii de stat, consilii re0idenţiale. Asemenea organisme au eistat -n "omnia 81$4#+1$#49 -n

alte ţări foste socialiste 8;ulgaria,


3/8

8ereditar, alegere9, durata mandatului organelor rere0entati/e, resonsabilitatea acestuia.

Din re0entarea unora din diso0iţiile constituţionale care stabilesc atribuţiile şefului de stat

se oate desrinde că eistă multe asemănări dar şi multe deosebiri -ntre sistemele constituţionale.

Cte/a asemenea deosebiri au rele/anţă deosebită. n acest sens este lină de semnificaţii uridice

o0iţia şefului de stat -n sistemul statal şi desigur raorturile sale cu rincialele organe de stat şianume cu arlamentul gu/ernul şi cu organul udecătoresc surem.

)uanţări imortante se ot obser/a şi -n ce ri/eşte atribuţia de semnare a legilor. Dacă uneori

semnarea legilor nu este o condiţie de /alabilitate a legii, -n unele state ea este condiţionată de

arobarea realabilă a legii şi de osibilitatea retrimiterii legii sre rediscutare -n arlament

8ranţa9, sau se oate refu0a semnarea -n temeiul dretului de /eto 8:.u/ernului sau al blocării rocedurii de adotare a legilor tim de 3

luni, Preşedintele "eublicii 'oldo/a, duă consultarea fracţiunilor arlamentare, oate să di0ol/e

Parlamentul= Parlamentul oate fi di0ol/at, dacă nu a accetat /otul de -ncredere entru formarea

>u/ernului, -n termen de 45 de 0ile de la rima solicitare şi numai duă resingerea a cel uţindouă solicitări de in/estitură= -n cursul unui an, Parlamentul oate fi di0ol/at o singură dată=

+ oartă tratati/e şi ia arte la negocieri, -nceie tratate internaţionale -n numele "' şi le re0intă, -n

modul şi -n termenul stabilit rin lege, sre ratificare Parlamentului=+ acreditea0ă şi receamă rere0entanţii dilomatici ai "eublicii 'oldo/a şi arobă -nfiinţarea,

desfiinţarea sau scimbarea rangului misiunilor dilomatice=+ rimeşte scrisorile de acreditare şi de recemare ale rere0entanţilor dilomatici ai altor state -n

"eublica 'oldo/a=+ este comandantul surem al forţelor armate=+ oate declara, cu arobarea realabilă a Parlamentului, mobili0area arţială sau generală=+ conferă decoraţii şi titluri de onoare=+ acordă grade militare sureme re/ă0ute de lege=

3


4/8

+ soluţionea0ă roblemele cetăţeniei "eublicii 'oldo/a şi acordă a0il olitic=+ numeşte -n funcţii ublice, -n condiţiile re/ă0ute de lege=+ acordă graţiere indi/iduală=+ oate cere oorului să+şi erime, rin referendum, /oinţa asura roblemelor de interes naţional=+ acordă ranguri dilomatice=+ conferă grade suerioare de clasificare lucrătorilor din rocuratură, udecătorii şi altor categorii de

funcţionari, -n condiţiile legii=+ susendă actele >u/ernului, ce contra/in legislaţiei, -nă la adotarea otăr-rii definiti/e a Curţii

Constituţionale+ numeşte udecătorii, la rounerea Consiliului :uerior al 'agistraturii .a.ș

%. Dese&narea #e$"l"i de sa

Desemnarea şefului de stat este una din roblemele direct legate de forma de gu/ernămnt. 7a

re0intă un mare interes -n reci0area att a funcţiilor şefului de stat ct şi a raorturilor acestuia cu

celelalte ,,uteri6 din stat, -ndeosebi cu legislati/ul şi eecuti/ul.

Putem obser/a că astă0i s+au conturat atru moduri de desemnare a şefului de stat şi anume?

+ e cale ereditară=

+ alegere de către arlament=

+ alegere de către un colegiu electoral=

+ alegere rin /ot uni/ersal.

Cât priveşte desemnarea şefului de stat pe cale ereditară ea se referă la monarii, unde

moştenitorul de/ine şef de stat sau unde e/entual monarul numeşte e cel ce+i /a succeda la tron.

7ste ştiut că ordinea de succesiune dinastică se suune -n general, regulilor constituţionale sau

cutumiare şi că rolul arlamentului este nesemnificati/. n asemenea sisteme constituţionale

8;elgia, Danemarca, :ania, @ueit, )or/egia, Bările de os9 arlamentul are rolul de a garanta

resectul acestor reguli. Aici arlamentul numeşte un succesor la tron sau articiă la această

numire dacă dinastia se stinge. n aceste sisteme constituţionale monaria ereditară coeistă

-mreună cu arlamentul. Acest sistem se regăseşte -n multe state 8Anglia, :uedia, aonia9.

Alegerea şefului de stat de către parlament , une desigur arlamentul -ntr+o o0iţiesuraordonată eecuti/ului. :tatele care folosesc acest sistem sunt de regulă gruate -n trei

categorii? state -n care şeful de stat este ales direct de către arlament 8>recia, srael, "eublica :ud

Africană9= state -n care arlamentele aleg organe colegiale ca şefi de stat 8fostele state socialiste9=

7l/eţia, ca eemlu unic. n 7l/eţia, uterea eecuti/ă aarţine Consiliului ederal, ales e atru

ani, de către Consiliul :tatelor şi Consiliul )aţional reunite -n Adunarea ederală.


5/8

esemnarea şefului de stat prin intermediul unui colegiu electoral este şi ea folosită. Astfel,

-n >ermania reşedintele federal este ales de către Con/enţia ederală comusă din membrii

;undestagului şi dintr+un număr egal de membri aleşi entru aceasta de către adunările

rere0entati/e ale landurilor. n ndia, reşedintele este ales de către un colegiu electoral comus

din membrii aleşi de către arlament şi de către adunările legislati/e ale statelor federale. n taliacolegiul electoral este comus din membri ai arlamentului şi din rere0entanţi ai consiliilor

regionale. n :renadine, sunt numiţi entru o erioadă nedeterminată, -n tim ce gu/ernatorii generali din

Australia, Canada şi )oua Eeelandă sunt desemnaţi entru 5 ani.

Pri/itor la mandatul şefului de stat o altă roblemă este cea a numărului mandatelor . 7ste

/orba desigur de sistemele -n care şeful de stat este ales. De regulă aceeaşi ersoană oate ocua

funcţia de şef de stat entru cel mult două mandate. Această regulă s+a imus -n tim. Astfel,

Constituţia americană de la 1#*# nu a re/ă0ut numărul mandatelor dar >eorge Fasington care a

fost rimul reşedinte al :tatelor


6/8

constituţională. Cu toate acestea ranGlin "oose/elt, a obţinut atru mandate consecuti/e 81$33+

1$459.


7/8

reublicane răsunderea trebuie să eiste. Aici -ntinderea răsunderii şi modalităţile de reali0are

deind de modalitatea de desemnare a şefului de stat. Astfel atunci cnd şeful de stat este ales de

arlament, şeful de stat răsunde -n faţa acestuia. Parlamentul oate controla acti/itatea şefului de

stat şi -l oate re/oca.

Dacă -nsă şeful de stat este ales direct, rin sufragiu uni/ersal, atunci arlamentul are un rolfoarte scă0ut sau ineistent -n antrenarea răsunderii şefului de stat.

Constituţia RM conţine mai multe diso0iţii -n legătură cu răsunderea şefului de stat, aceste

diso0iţii ri/esc imunitatea, răsunderea olitică şi răsunderea enală.

!munitatea" Ca şi deutaţii, Preşedintele "' se bucură de imunitate. 7l nu oate fi tras la

răsundere uridică entru oiniile erimate -n eercitarea mandatului 8art. *1 829 C "'9.

Răspunderea politică" Denumim astfel această răsundere entru a o deosebi de răsunderea

enală, entru că urmările acestei răsunderi sunt de fat olitico+uridice. Această răsundere -şiare termenul uridic -n art. *$ din Constituţie. ,,n ca0ul să/rşirii unor fate rin care -ncalcă

re/ederile Constituţiei, Preşedintele "' oate fi demis de către Parlament cu /otul a două treimi

din numărul deutaţilor aleşi. Prounerea de demitere oate fi iniţiată de cel uţin o treime din

deutaţi şi se aduce ne-ntr0iat la cunoştinţa Preşedintelui "'. Preşedintele oate da Parlamentului

şi Curţii Constituţionale elicaţii cu ri/ire la fatele ce i se imută.6

Răspunderea penală" Această răsundere inter/ine -n situaţia -n care şeful statului ar comite

crima de -naltă trădare. ,,Parlamentul oate otăr- unerea sub acu0are a Preşedintelui "', cu /otul

a cel uţin două treimi din numărul deutaţilor aleşi, -n ca0ul -n care să/rşeşte o infracţiune.

Cometenţa de udecată aarţine Curţii :ureme de ustiţie. Preşedintele este demis de dret la data

rămnerii definiti/e a sentinţei de condamnare.6 8art. *1839 C "'9.

0. A*ele #e$"l"i de sa

Actele rin care şeful statului -şi eercită atribuţiile sale sunt de regulă denumite decrete. 7le

ot fi cu caracter normati/ sau cu caracter indi/idual.

Decretele trebuie contrasemnate de către rimul ministru.

Contrasemnarea actelor şefului de stat s+a racticat şi se ractică -n sistemele constituţionale.

Prin aceasta, se dă actului resecti/ o moti/aţie mai solidă şi se antrenea0ă, de regulă,

răsunderea uridică a celui care a contrasemnat actul. Contrasemnarea este şi o măsură -motri/a

deăşirii de către şeful de stat a -muternicirilor conferite de constituţie şi legi, contrasemnarea fiind

o condiţie de /alabilitate a actului.

Conform Constituţiei RM , -n eercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele "' emite decrete,

obligatorii entru eecutare e -ntreg teritoriul statului. Decretele se ublică -n 'onitorul (ficial al

"eublicii 'oldo/a. Decretele emise de Preşedinte -n domeniul oliticii eterne 8acreditarea şi

#


8/8

dc modulul xii

Documents