david r. hawkins - putere versus forță.doc

8/20/2019 David R. Hawkins - Putere versus forță.doc

1/11

Putere versus for ățDr. David R. Hawkins


2/11

Cuvânt înainte

Imagina i-vă, ce-ar fi dacă a i avea acces la un răspuns simplu, prin da sau nu, la oriceț țîntreare pe care a i dori să o pune i! "n răspuns adevărat i demonstrail. #a orice întreare.ț ț ș

$ândi i-vă la asta.ț%ie că este vora despre întreările care ne frământă pe to i într-un anumit moment al vie ii.ț ț

&'are prietena mea se vede cu vreun alt tip! (Da)*u+ 'are copilul spune tot adevărul cu privirela situa ia sa colară! (Da)*u+ sau de cestiuni mai complee ca &'are aceasta este o investi ieț ș țsigură! (Da)*u+ sau &/ceastă carieră merită să fie urmată! (Da)*u+.

Ce-ar fi dacă fiecare dintre noi am avea această posiilitate! 0-ar impune imediat implica iițuluitoare.

$ândi i-vă din nou.țCe s-ar întâmpla cu greoiul 1 i mult prea adesea 1 fragilul i imperfectul nostru sistemș ș

2udiciar, dacă ar eista un răspuns clar i confirmail la întrearea &'are, 3 este vinovat deșacu4a iile care-i sunt aduse!& (Da)*u+.ț

Ce s-ar întâmpla cu politica dacă ne-ar sta în măsură să punem întrearea &Candidatul 3 arede gând oare să- i îndeplinească cinstit promisiunile pe care le-a făcut în campanie!& (Da)*u+ iș ș

am primi cu to ii acela i răspuns!ț și ce s-ar întâmpla cu pulicitatea, cu retorica!Ș/ i prins ideea! Dar nu este vora numai de atât. Ce-o să se întâmple cu na ionalismul!ț ț

(&'are na iunea 3 este cu adevărat dedicată democra iei!&+ Cu guvernul! (&/ceastă lege ciarț țvine în întâmpinarea intereselor cetă enilor!&+ț

Dacă este adevărat, a a cum se spune, că omul a învă at să mintă la numai o oră după ce aș țînvă at să vorească, atunci u fenomen de genul celui pe care-l aducem î discu ie ar constituiț țgene4a celei mai fundamentale scimări în domeniul cunoa terii umane, de la începuturileșsocietă ii până acum. 5ransformările pe care le-ar implica 1 începând de la domeniul comunicăriiți până la etică (de la conceptul fundamental al acesteia, până la fiecare detaliu.+ș


3/11

Prefa ăț

6ste foarte dificil de eplicat ceva simplu. ' mare parte a acestei căr i este dedicată tocmaițclarificării unui astfel de lucru etrem de simplu. Dacă vom reu i să în elegem pe dea-ntregulș țmăcar i un singur lucru simplu, ne vom de4volta mult capacitatea de a în elege naturaș țuniversului i a vie ii însă i.ș ț ș

/stă4i, kinesiolgia este o tiin ă ine determinată, a4ată pe testarea răspunsului mu cilor laș ț ș

stimuli. "n stimul po4itiv provoacă un răspuns muscular puternic, unul negativ generea4ă oslăire a tonusului muscular. Ca tenică de diagno4ă, testarea kinesiologică i-a dovedit înșultimii 78 de ani aplicailitatea în nenumărate domenii. Cercetarea ini iată de $oodeart ațcăpătat un câmp lărgit de aplica ie, atunci când dr. 9on Diamond a adus acest suiect lațîndemâna pulicului prin intermediul căr ilor sale. Diamond a stailit că acest răspuns po4itivțsau negativ al corpului are loc, atât în urma unor stimuli fi4ici, cât i în urma unor stimulișmentali.

Cercetările care fac oiectul acestui volum au dus mai departe tenica doctorului Diamond prin descoperirea faptului că răspunsul kinesiologic reflectă capacitatea organismului uman de adiferen ia nu numai stimulii po4itivi de cei negativi ci i pe cei anaolici (cei care spri2ină iț ș șînal ă via a+ de cei cataolici (care consumă i epui4ea4ă via a+, dar mai ales prin faptul inedit căț ț ș ț

trupul uman are capacitatea de a deosei adevărul de fals.:n sine, testul este simplu, rapid i relativ lipsit de orice pericol. Ca răspuns la o afirma ieș ț

adevărată, se petrece o reac ie musculară po4itivă, în timp ce o afirma ie falsă va indicaț țsuiectului un răspuns negativ. /cest fenomen se petrece independent de opiniile suiectuluitestării sau de cuno tin ele acestuia cu privire la respectivul domeniu. De asemenea, răspunsurileș țs-au dovedit a fi valide, indiferent de apartenen a culturală a suiectului sau de momentul în careța avut loc testarea. /stfel, re4ultatele testării îndeplinesc cerin ele tiin ifice ale replicailită ii,ț ș ț ț

putând fi, prin urmare, verificate de orice investigator. ;entru prima dată în istoria umană,această tenică oferă o a4ă oiectivă pentru distingerea adevărului de falsitate.

>>+ care stratificăș ț

puterea relativă a nivelelor con tiin ei în toate domeniile eperien ei umane i calirea4ă toateș ț ț șnivelele posiile ale puterii.


4/11

:nsă, posiilită ile de folosire i etrapolare ale metodei de cercetare descrise în această carteț șaia dacă au fost amintite. De i re4ultatele descrise aici sunt produsul a 4eci de ani de cercetări iș șa milioane de calirări efectuate de ecipe întregi de investigatori asupra a mii de suiec i,țaceastă carte nu repre4intă decât un început.

;oten ialul acestei metode pentru a înăl a cunoa terea noastră în toate tiin ele i artele esteț ț ș ș ț șmult mai mare i se impune a fi eplorat cu toată aten ia. ;roail că aspectul cel mai importantș țconstă în faptul că ea promite să vină în a2utorul de4voltării i maturi4ării noastre spirituale înș

cele mai avansate nivele ale con tiin ei i, într-un final, ciar a iluminării.ș ț ș;rin folosirea procedeului kinesiologic descris aici ne stau la dispo4i ie informa ii nelimitateț țdespre orice suiect, fie el pre4ent sau trecut. Dar în elegere faptului că se poate tiiț ș totul despreabsolut orice creea4ă începutul unui oc paradigmatic. /ceastă reac ie provine, în general, dinș țîn elegerea caracterului non-local, impersonal i universal al con tiin ei însă i i, mai ales, dinț ș ș ț ș șoservarea faptului că propriile noastre gânduri i motiva ii sunt transparente peste timp. %aptulș țcă fiecare gând i ac iune a noastră lasă pentru totdeauna o urmă de ne ters în univers poate fi oș ț șidee cel pu in nelini titoare.ț ș

/ a cum s-a întâmplat i în ca4ul descoperirii undelor radio sau a ra4elor 3, o ascensiuneș șnea teptată a con tien ei noastre nu numai că permite, dar i reclamă o recontetuali4are aș ș ț șîntregii noastre vi4iuni asupra lumii. Implica iile noilor cuno tin e reclamă o actuali4are aț ș ț

vecilor idei pentru a forma un contet mai larg. De i acest lucru poate oca4iona un oarecareșstres intelectual, o asemenea recontetuali4are tiin ifică a comportamentului uman poateș țde4vălui structurile fundamentale ce stau la a4a prolemelor sociale i personale, relevând prinșaceasta solu iile lor.ț

Deoarece acest suiect este, în realitate, unul etraordinar de simplu, este foarte dificil să-l pre4entăm unei lumi atât de ata ată de compleitate. Cu riscul de a simplifica, putem oservașdouă categorii generale de oameni aceia care cred, respectiv care nu cred. ;entru ace tia dinșurmă, totul este fals, până la prolema contrarie (adică, până se dovede te a fi adevărat+? pentrușcei din prima categorie, tot ceea ce este afirmat cu ună credin ă poate fi adevărat 1 de asemenea,ț

până la proa contrarie, adică până ce nu se dovede te a fi fals. ;o4i ia pesimistă a scepticismuluiș țcinic provine din teamă.


5/11

considera iile filo4ofice ale epistemologiei i ontologiei. Dincolo de toate acestea, era necesar săț șmă adrese4 naturii con tiin ei umane înse i, o 4onă neeplorată din fa a căreia toate tiin ele auș ț ș ț ș țdat înapoi. / cuprinde asemenea suiecte într-un mod eaustiv dintr-un punct de vedere purintelectual ar fi fost o încercare uluitoare ce ar fi reclamat un studiu de o via ă. :n loc să-miț

propun un oiectiv atât de formidail, am încercat să etrag esen a fiecărui suiect i să lucre4ț șnumai cu aceste esen e.ț

Ciar i o încercare rudimentară de a eplica func ionarea tenicii testării, ce pare aș ț

transcede legile cunoscute ale universului ne conduce inevitail în teritoriile necunoscute alefi4icii teoretice avansate, dinamicilor non-lineare i teoriei aosului.ș/m încercat, prin urmare, să pre4int aceste suiecte, atât cât mi-a stat în putin ă, în termeniț

cât mai simpli i mai pu in tenici. *u treuie să vă speria i de faptul că citirea acestei căr i arș ț ț țreclama o capacitate intelectuală erudită. #ucrurile nu stau astfel? ne vom învârti în 2urulacelora i concepte o dată i încă o dată, până ce vor deveni evidente. 'ri de câte ori ne vomș șîntoarce pentru a comenta un eemplu, se va petrecere o în elegere sporită. /cest tip de învă areț țse aseamănă cu survolarea unor terenuri necunoscute dintr-un avion la prima survolare totul

pare necunoscut? la a doua vom identifica de2a câteva puncte de reper? la a treia vom începe săîn elegem pentru ca, în cele din urmă, să devenim familiari cu ceea ce vedem.


6/11

indu i în eroare. (De acum încolo, nu mai treuie să citi i niciodată o carte sau să îmră i a i oș ț ț ș țînvă ătură, fără să o testa i în prealail 1 e mult prea periculos i mult prea costisitor.+ *ivelul deț ț șadevăr al acestei lucrări a fost calirat la 8> (Be4i /nea /+ i este neoi nuit de ridicat pentruș șacest moment i această cultură. :ndră4nesc să sper că pentru aceasta mi-am îndeplinit de2a oș

parte a promisiunii. 0peran a mea ca autor este că această carte va putea anula sursele suferin ei,ț țdurerii i e ecului, a2utând astfel la cre terea nivelului con tiin ei umane din fiecare dintre noiș ș ș ș ț

până la nivelul ucuriei, care ar treui să constituie esen a eperien ei umane.ț ț

0crierea acestei căr i a început în ianuarie =EF8 i a luat sfâr it în iunie =EEG. ' mare parte aț ș șmaterialelor sale constitutive au fost de4voltate în timp ce lucram la o di4erta ie de doctorat.țDescoperirile raportate în studiu au fost o inute independent, prin folosirea instrumentului dețcercetare descris aici, anume, răspunsul kinesiologic. #ucrarea a evoluat spontan, fără referiri lasurse de informa ii eterioare? corela iile cu alte lucrări au fost încorporate la o dată ulterioarăț ț

pentru a oferi un cadru de referin ă intelectuală. ' mare parte a acestui studiu a fost corooratățacum cu cercetările pre4entate la primul seminar important dedicat con tiin ei, &0pre o a4ăș țtiin ifică a con tiin ei& ce a avut loc la /cademia de tiin e


7/11

&ntroducere

5oate strădaniile noastre au ca oiectiv comun în elegerea sau influen area eperien eiț ț țumane. ;entru această finalitate, omul a de4voltat numeroase discipline descriptiile sauanalitice morala, psiologia, filo4ofia i a a mai departe. :n încercarea de a prevedea direc ia înș ș țcare se îndreaptă umanitatea, s-a celtuit enorm de mult timp i mari sume de ani, numai pentrușadunarea i anali4area datelor. :n această căutare frenetică este implicită a teptarea de a găsi unș ș'răspuns' ultim. &Răspuns& care, odată găsit, ne va permite să re4olvăm prolemele economiei,infrac ionalită ii, sănătă ii sau politicii. Dar, cel pu in până la acest moment, nu am re4olvat niciț ț ț țuna dintre ele.

*u este vora că ne-ar fi lipsit datele? ne pierdem, realmente, în date. 'stacolul este că nuavem instrumentele potrivite pentru a interpreta semnifica ia datelor noastre. :ncă nu am pusțîntreările corecte, pentru că nu am avut un etalon adecvat al relevan ei sau acurate eiț țîntreărilor noastre.

Dilema omului, acum i întotdeauna, a fost aceea că el a identificat propriile sale artefacteșintelectuale, în mod eronat, cu realitatea. Dar aceste supo4i ii artificiale nu sunt altceva decâtț

produsul unui punct aritrar al percep iei. Răspunsurile inadecvate pe care le primim sunt oț

consecin ă directă a limitelor celui care pune întreările. ;entru că gre elile mici din formulareaț șîntreărilor atrag după ele marile erori din forma răspunsurilor.:n elegerea nu provine, pur i simplu, din eaminarea datelor, ci din eaminarea lor într-unț ș

anumit contet. ' informa ie este inutilă până ce nu tim ceț ș înseamnă. ;entru a în elegețsemnifica ia acesteia, nu avem nevoie doar să punem întreările corecte, ne mai treuie iț șinstrumentele potrivite cu a2utorul cărora să măsurăm amintita informa ie într-un procesțsemnifica i de sortare i descriere.ț ș

Cea mai mare parte a comportamentului uman a rămas nedescifrată, în ciuda tuturorîncercărilor de a o în elege în profun4ime. 0istemele pe care le-am creat pentru a a2unge lațîn elegere pot părea vaste i impresionante, dar fiecare dintre ele nu ne-a condus decât laț șfundături, din cau4a limitelor lor inerente. ;e măsură ce eplorăm natura prolemelor umane,

devine clar că nu a eistat niciodată un instrument potrivit pentru măsurarea i interpretareașmotiva iilor i eperien elor umane din cursul istoriei.ț ș ț%ilo4ofia i toate domeniile acesteia încearcă să în eleagă eperien a umană creândș ț ț

astrac iuni i presupunând că acestea sunt în concordan ă cu vreo realitate ultimă. 5oateț ș țsistemele politice se a4ea4ă pe supo4i ii (lipsite de orice a4ă reală i demonstrailă+ referitoareț șla valorile umane. 5oate sistemele morale re4olvă enorma compleitate a comportamentuluiuman prin reducerea aritrară a acestuia la categoriile simpliste ale inelui i răului. ;sianali4a,șepunând mintea incon tientă, a pus cap la cap această încurcătură, dând na tere unei seriiș șnăucitoare de tratamente i psiologii derivate din diverse puncte de vedere. Aâlâitele încercărișactuale ale omului de a se în elege pe sine au produs în cele din urmă o mocirlă semantică înțcare, până la urmă, orice se spune este proail adevărat într-o anumită măsură. Din cau4a

incertitudinii cu privire la natura eactă a cau4alită ii, ciar i atunci când sunt o inute re4ultateț ș țmăsuraile, ele sunt atriuite unor cau4e nenaturale.

$re elile fatale ale tuturor sistemelor de gândire au fost, mai ales, următoarele (=+ e ecul deș șa deosei suiectivul de oiectiv? (7+ ignorarea limitărilor contetuale inerente în terminologiafundamentală? (@+ ignorarea naturii intime a con tiin ei? i, în fine (G+ neîn elegerea naturiiș ț ș țcau4alită ii. Consecin ele acestor nea2unsuri vor deveni evidente atunci când vom eploraț țdomenii ma2ore ale eperien ei umane dintr-o perspectivă nouă i cu instrumente noi.ț ș

0ocietatea î i celtuie te constant eforturile pentru a corecta efectele în loc să se ocupe deș șcau4e, fapt care constituie unul dintre motivele pentru care evolu ia con tiin ei umane este unț ș ț

proces atât de lent. 'menirea este aia pe prima treaptă a scării, *oi nu am re4olvat încă nicimăcar prolemele cele mai primitive (foametea, de eemplu+. ;rivite din acest punct de vedere,

reali4ările omenirii sunt cât se poate de impresionante, pentru că au fost atinse aproape ore te,ș prin intermediul încercărilor i erorii. :n timp ce această încercare aleatorie a solu iilor a re4ultatș țdintr-un lairint de o compleitate derutantă, răspunsurile adevărate poartă întotdeauna emlemasimplită ii. #egea primordială a universului este economia. "niversul nu risipe te nici măcar unț ș


8/11

Luark? totul serve te unui scop i se potrive te într-un eciliru 1 nu eistă evenimente eterioareș ș și neimportante.ș

;ână în momentul în care va învă a să privească dincolo de cau4ele aparente, omul esteț locat de pu inele sale cuno tin e despre el însu i. din mărturiile umane, putem nota căț ș ț șrăspunsurile nu provin niciodată din &identificarea&cau4elor. :n locul acestui lucru, este necesarsă identificăm condi iile care stau la a4a cau4elor aparente 1 iar aceste condi ii eistă numai înț țcadrul însă i con tiin ei omului. *ici un răspuns definitiv, la nici o prolemă, nu poate fi găsitș ș ț

prin i4olarea segmentele evenimentelor i proiectarea asupra lor a no iunii mentale deș ț&cau4alitate&. *u eistă cau4e în cedrul lumii oservaile. / a cum vom demonstra, lumeașoservailă este o lume a efectelor.

Ce este oare predic ia umană! 6ste oare societatea, în virtutea propriilor sale susistemețaotice, o condi ie condamnată inerent! /ceastă perspectivă stă la a4a unei temeri socialețgenerale cu privire la viitor. *umeroase sonda2e de opinie reali4ate pe plan interna ional indicățun nivel ridicat al nefericirii pretutindeni pe glo, ciar i în ările cele mai avansate. :n vreme ceș țma2oritatea oamenilor se aandonea4ă unei vi4iuni pesimiste i se roagă pentru o via ă mai unăș ț&dincolo&, pu ini vi4ionari care anticipea4ă un viitor utopic sunt incapaili să descrie mi2loacelețnecesare pentru reali4area acestuia. 0ocietatea are nevoie de vizionari ai mijloacelor, nu devisători ai finalită ilor ț . 'dată ce avem mi2loacele, finalită ile se vor revela de la sine.ț

Dacă eaminăm această dificultate de a găsi mi2loace eficiente, oservăm că ea se reduce laincapacitatea noastră de a deosei esen ialul de neesen ial. ;ână acum nu a eistat nici un sistemț țcare să furni4e4e o metodă prin care să distingem solu iile puternice i eficiente de cele slae iț ș șneeficiente.


9/11

Con tiin a alege în mod automat ceea ce consideră a fi cea mai ună alternativă, de laș țmoment la moment, pentru că acesta este, la urma urmei, singura func ie de care este capailă.țRelativa importan ă i meritele atriuite anumitor informa ii sunt determinate de un model deț ș țatrac ie predominant care operea4ă în mintea individuală sau în cadrul unui grup colectiv dețmin i. /ceste modele pot fi identificate, descrise i calirate? din aceste informa ii re4ultă oț ș țîn elegere cu totul nouă a comportamentului, istoriei i destinului umanită ii.ț ș ț

Bolumul de fa ă, re4ultatul a două4eci de ani de cercetări intensive ce au implicat milioaneț

de calirări, poate face posiilă oricui o asemenea în elegere. %aptul că această revela ie provineț țdintr-o legătură între psiologia con tiin ei, func ionarea sistemului nervos uman i fi4icaș ț ț șuniversului nu este surprin4ător că dacă ne reamintim că suntem, la urma urmei, parte a unuiunivers în care totul este interconectat? toate secretele acestuia sunt astfel, cel pu in din punct dețvedere teoretic, la dispo4i ia noastră 1 dacă tim unde i cum să le căutăm.ț ș ș

;oate oare omul să se ridice deasupra condi iei sale ini iale! De ce nu! 5ot ceea ce treuie săț țfacă este să- i crească optimismul i se va ridica fără efort la o stare superioară. %or a nu poateș ș țreali4a acest lucru? puterea nu numai că poate, dar o i face frecvent.ș

'mul crede că trăie te în virtutea for elor pe care le poate controla dar, de fapt, el esteș țguvernat din surse nede4văluite de o putere asupra căruia nu are nici un control. Deoarece

puterea este lipsită de efort, ea se desfă oară într-un fel nevă4ut i nea teptat. %or a esteș ș ș ț

eprimată prin sim uri? puterea poate fi recunoscută numai prin con tien ă interioară. 'mul esteț ș țimoili4at în condi ia sa pre4entă de alinierea cu modelele energetice de atrac ie enorm deț ț

puternice pe care le pune în mi care în mod incon tient. Clipă de clipă, el este suspendat înș șaceastă stare a evolu iei, re inut de energiile for ei, impulsionat de energiile puterii.ț ț ț

Individul este asemenea unei plute în marea con tiin ei 1 el nu tie unde anume se află, deș ț șunde vine i încotro se îndreaptă i nu tie nici de ce. 'mul rătăce te în nesfâr ita sa gicitoare,ș ș ș ș ș

punând acelea i întreări, secol de secol i 1 în lipsa unui salt semnificativ al con tien ei 1 vaș ș ș țcontinua astfel. "n semn al unei epansiuni nea teptate a contetului i în elegerii constă înș ș țeperien a interioară a u urării, ucurie i venera iei. 5o i cei ce au privilegiul unor asemeneaț ș ș ț țeperien e încearcă după aceea sentimentul că universul le-a acordat un dar de pre . Informa iileț ț țsunt acumulate greu, dar adevărul se de4văluie fără efort. 0ă sperăm că prin lectura căr ii de fa ă,ț țcititorul va putea în elege i pregăti apoi condi iile unei asemenea revela ii personale. Reali4areaț ș ț țacestui lucru repre4intă aventura supremă.


10/11

PARTEA I

(neltele


11/11

david r. hawkins - putere versus forță.doc

Documents