--

Cifrele anului 2009 dausenza]ia de deja vu. Le-ammai v@zut odat@. Le-amv@zut aproape pe toate în2007. Dac@ privim impor -turile }i exporturile, sun -tem la nivelul anului 2007:2,1mld euro exporturi }i2,9 mld euro importurilunar. {i, într-un fel, efoarte bine c@ se întâmpl@a}a, pentru c@ deficitul

comercial care, luna trecut@, era de vreo 600 demilioane, acum un an era de 1,6 miliarde de euro}i d@dea numeroase b@t@i de cap, prin efectulasurpa deficitului de cont curent. Era cifra caresperia cel mai mult }i care, pur }i simplu, d@deaverdictul de nesustenabil economiei române}ti înplin@ cre}tere.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Cel mai r@u om este acelacare nu poate fi bun nicicând este fericit”

Nicolae Iorga

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Odat@ ce pre}edintele B@sescu, pe post de crainic al recesiunii, adeclarat c@ nu mai poate crede în optimismul mai-marilor BNR }ic@, în fine, România se pr@bu}e}te „oficial” în marasmele crizeipe un termen nedefinit, o întreag@ armat@ de pseudospeciali}ti }imultianali}ti s-a înc@ierat, sear@ de sear@, în fa]a camerelor TV,ron]@ind îndârjit teme care de care mai ridicole: când vom ajungela fundul pr@pastiei? Când vom avea }ansa s@ ie}im din ea? Cinee vinovat de pr@bu}irea economic@? Cum arat@ recesiunea de tipromânesc – o fi ea în form@ de „V” cum zice pre}edintele, sauva fi în „L” sau chiar „W”, se zbat s@ ne l@mureasc@ lumina]iino}tri anali}ti?

Scenariul absurd al crizei }i recesiunii

la români

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID

„Nu este totul s@ te scoli dediminea]@, esen]ial este s@ ajungila timp”

În]elepciune popular@

Pentru F.D.Roosevelt }i New – Deal-ul s@u, b@ncile s-au bucurat de oaten]ie privilegiat@. Pre}edintele ame -rican afirma - }i pe bun@ dreptate –c@ dac@ b@ncile, în spe]@ creditul,nu-}i vor redeschide por]ile, dac@

b@ncile nu vor redobândi încredereaclien]ilor lor, pe care au pierdut-o,nimic bun nu va fi posibil. Laini]iativa lui Roosevelt, guvernul fe -deral a venit în sprijinul b@ncilor,luând sub protec]ia sa pe depun@tori.Pentru a cre}te pre]urile – pr@bu}ite,dup@ octombrie 1929 - la produseleagricole, solu]ia aleas@ a fost ooarece diminuare a produc]iei, dar }ireturul, mai mult simbolic decât real,la bimetalism.

nr. 219 anul 5 vineri, 19 iunie 2009 1 RON

Anul 2007, reperul respins al anului 2009

Dan POPESCU

Cum au ie}it Statele Unite din criza economic@ mondial@ din 1929-1933?- ac]iuni concentrate într-un concept polivalent:

New-Deal-ul lui F.D.Roosevelt (II) -

continuare ^n pag. 4

continuare ^n pag. 3

Blaise Pascal (19 iunie 1623 - 19 august 1662) a fost un matematician, fizician }i filosof francezavând contribu]ii în numeroase domenii ale }tiin]ei

Franklin Delano Roosevelt, la 4 martie 1933, devine pre}edintele StatelorUnite, p$n@ la moartea sa, ^n 1945

Sediul Guvernului Rom$niei

Opinii cu privire la accesarea împrumutului de 19,8 miliarde EURO

de c@tre România (VI)student Nicoleta Sonia H~U{IU pag. 7

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUArt@ }i economie (XIII)

pag. 8

Politicile fiscale^n Rom$nia (II)

Instabilitatea fiscal@ produce per-turb@ri serioase atât în sistemulpublic, cât }i în sistemul privat.În sistemul public, lipsa politi-cilor fiscale pe termen mediu }iscurt nu permite fundamentareabugetar@ a unor planuri deac]iune serioase }i fezabile.Probabil din acest motiv – darnu numai – toate guvernele cares-au succedat e}ueaz@ în trans-formarea promisiunilor electoraleîn realit@]i de guvernare.

Dar de unde, oare, se alimenteaz@ continuu acest„virus” al instabilit@]ii }i lipsei de programare }i pre-dictibilitate?

Mai ales atunci când sunt în opozi]ie, partidele politicepromit marea cu sarea, pentru a ajunge la guvernare, demulte ori în leg@tur@ direct@ cu ceea ce cred echipele decampanie c@ doresc electorii care vor merge la vot, }i f@r@leg@tur@ cu nevoi identificate }i surse de finan]are care s@permit@ acoperirea lor.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pagina 2

Implica]ii ale rela]iei Biseric@ -Economie - Stat (IX)

dr. Lucian BELA{CUdr. Oana STANCIU pag. 6

Principiile eco-marketingului }i aplicabilitatea lor în diversele

activit@]i economice

continuare ^n pagina 7

Pr. Ic. Stavr. Ioan RADU - consilier economic, Hu}i, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS pag. 5

Recurs la experien]@

Ministerul Finan]elor

POLITICI FINANCIARE VINERI 19 IUNIE 20092

Politicile fiscale ^n Rom$nia (II)urmare din pag.1

Dup@ 50 de ani de stahanovism }idecizie economic@ discre]ionar@, înRomânia sunt mai to]i obi}nui]i cu„angajamentele” a c@ror realizare sepetrece mai ales pe hârtie. La fiecareraport de guvernare, indiferent denatura politic@ a partidului saucoali]iei la putere, constat@m c@ pehârtie o ducem infinit mai bine decâto ducem în realitate. În paralel,sus]inerile opozi]iei tind s@ ne aratede obicei c@ ne afl@m în mijlocul uneicatastrofe }i o ducem mult mai r@udecât o ducem în realitate. Altfelspus, este men]inut@ „masca” pe caresistemul dictatorial a instituit-oasupra realit@]ii }i mimarea folosiriiunor instrumente economice serioase,doar pentru c@ d@ bine sau ne-a fostimpus de c@tre Uniunea European@,Banca Mondial@ }amd. Acest compor-tament institu]ional e o mo}teniregrea de la fostul sistem, transmis@prin intermediul nostru, al oamenilor,care am men]inut }i perpetuat„virusul”. În sistemul comunist, defapt programarea }i planificarea con-stituiau o fa]ad@ în spatele c@reidecizia era luat@ discre]ionar de c@trepolitruci. A}a cum socialis-mul/comunismul au mimatdemocra]ia, alegerile libere,reprezentare echitabil@, libertateacuvântului, etc., tot la fel au mimatfolosirea cu adev@rat a program@riipe termen mediu }i lung.Comunismul a avut deziderate, cumar fi „formarea omului nou”, „echi-tatea deplin@” etc., dar nu a avut cuadev@rat un sistem de a identificanevoile oamenilor }i de a le ierarhiza}i asigura realizarea lor. Planul deinvesti]ii, de exemplu, la realizareac@ruia participau, pe diferite niveluride multe ori profesioni}ti adev@ra]i,era apoi „corectat” de c@tre lideriicomuni}ti în func]ie de interesele lor}i mai ales în func]ie de cât deapropia]i erau de familia dictatorului.Astfel, locarea unei fabrici noi eramai întâi discutat@ „tehnic”, dar f@r@prea mare folos, pentru c@ mai apoidecizia era luat@ discre]ionar. Astfelam ajuns, de exemplu, s@ prelucr@maluminiul într-un loc (Slatina) care nueste nici aproape de minereurile debaz@, nici de marile trasee de trans-port, nici de marii produc@tori deenergie electric@, dar…este aproapede Scornice}ti!

Sistemul public din Româniamo}tene}te, la nivel de comporta-ment institu]ional, cam aceia}i abor-dare: planurile, prognozele, datele în

gene ral, sunt ni}te „chestii pe hârtie”,pe care le facem pentru a fi„acoperi]i” la nivel de hârtii, dar cescriem pe hârtie nu ne propunem }is@ transpunem în ac]iune! Înc@ mul]i„}efi” din administra]ia public@ –local@ sau central@ – decid dis-cre]ionar }i pe baza expertizei tehnicedin acele institu]ii. Fiind numi]i înmare parte politic, principala lor liniede responsabilitate r@mâne politic@,sem@nând din acest punct de vedereizbitor cu sistemul anterior. Maimult, listele de priorit@]i sunt frecventconfundate cu listarea exhaustiv@ anevoilor. Sem@n@m mult, din acestpunct de vedere, cu un copil de 4-5ani care este întrebat ce }i-ar dori s@-i aduc@ Mo} Cr@ciun: copilul va ge -nera o list@ de dorin]e, care de multeori are mai degrab@ leg@tur@ cu olume de vis, în care totul este posi-bil decât cu realitatea. Desigur, f@r@vise, lumea }i-ar pierde mult din}armul pe care îl are, îns@ confuziadintre dorin]e }i priorit@]i este pericu-loas@ atât pentru fiecare dintre noi,cât }i pentru societate. Pentru afir-ma]iile de mai sus, exemplele con-crete pe care le putem da fiecare din-tre noi sunt numeroase. Men]ionezaici doar unul: în urm@ cu câ]iva ani,a fost elaborat un „plan” pentrure]eaua de autostr@zi din România,plan care prevedea c@, undeva prin2013-2015, vom avea c@tre primamie de kilometri de autostr@zi înfunc]iune. Pe la mijlocul lui 2009 –înc@ f@r@ leg@tur@ cu criza mondial@

pe care, desigur, nu a prev@zut-o mainimeni – constat@m c@ suntem noro-co}i dac@ vom avea în 2013Autostrada Soarelui completopera]ional@. Autostrada Transilvaniava avea…nimeni nu }tie câ]i kilo-metrii }i când, tot ceea ce }tim acumfiind num@rul multelor miliarde caredeja s-au cheltuit! Centura Sibiului –o lucrare de mai pu]in de 20 de kilo-metrii – sper@m, de asemenea, c@ vafi gata sau aproape gata în 2013 sau2015, în condi]iile în care, dup@„planul” oficial, noi mergem deja devreo doi ani pe ea!

Leg@tura dintre planurile de dez-voltare }i planificarea fiscal@ esteesen]ial@: bugetarea acelor planuriduce la ob]inerea unui necesar definan]are, iar necesarul de finan]arese alimenteaz@ în principal din politi-cile fiscale ale autorit@]ilor na]ionalesau locale. Întocmirea de planuri dedezvoltare doar pentru a fi birocraticbifate (de cele mai multe ori sub pre-siunea unor finan]atori externi) nu s-a reflectat pân@ acum niciodat@ lanivel de politic@ fiscal@ sau bugetar@.A}a cum ar@tam cu alt@ ocazie,autorit@]ile publice din România con-tinu@ s@ fie preponderent orientatespre acoperirea costurilor sistemuluipublic, ignorând realizarea unordeziderate de ordin economic sausocial. Intrarea în finan]are a unuiasau altuia dintre obiectivele de pelista de „priorit@]i” mai ales în func]iede interesele de partid sau de grupproduce dezechilibre de finan]are

foarte importante. Mai mult, rota]ia laguvernare produce un efect de criz@continu@, fiecare dintre cei ce ajungs@ conduc@ unul sau altul dintredomeniile publice abandonând imedi-at „priorit@]ile” antecesorului }i lan-sând linii noi de cheltuial@. Astfel,multe dintre proiecte ajung la costuriexorbitante, care mir@ vecinii mai dinVestul Europei, fiind finan]ate pes@rite }i durând perioade de timp cetind uneori spre infinit (oare, centuraSibiului se va termina cu adev@ratvreodat@?!).

Decizia majoritar@ fiind perso -nal@, efectele pe care le producesuma acestor decizii la nivel bugetareste o continu@ criz@ de finan]are.Singurul „fenomen” constant îlreprezint@ cre}terea costuriloropera]ionale de administrare public@:cresc investi]iile în cl@dirii publice totmai impozante, dar care nu producnimic, cre}te num@rul de angaja]i dinsectorul bugetar }i cresc salariile.Acestea cresc cu sau f@r@ crizelelocale, na]ionale, continentale, mondi-ale sau…interplanetare. O dovad@clar@ o aduc primele luni ale acestuian: pe fondul unor presiuni externemari pentru reechilibrare bugetar@, pefondul angajamentelor cu adev@ratstahanoviste ale actualei guvern@ri dea reduce cu 20&cheltuielile generatede operarea sistemului public, aces-tea…au crescut cu 17%. Datele demai sus arat@ înc@ odat@ capacitateaabsolut fantastic@ a sistemului publicorientat pe acoperirea cheltuielilor dea se auto-reproduce, în detrimentul

tuturor celorlalte sisteme! Astfel, înprimele patru luni ale acestui an, dincolectarea public@ au fost preponder-ent pl@tite salariile angaja]ilor }i chel-tuielile de func]ionare, iar restul a fostfolosit pentru combaterea crizei: dinp@cate, restul …e un mare gol buge-tar! Bugetele publice nu au avutcapacitatea de a pl@ti facturile de anultrecut – de exemplu – dar }i-au con-servat capacitatea de a-}i pl@ti salari-ile cu sporuri bonusuri etc. Motivul?:sunt angaja]i, au contracte de munc@individuale, colective, au sindicate,mul]i sunt func]ionari publici etc.,}amd. Sectorul privat din economie asc@zut cu zeci de procente, con-cedierea colectiv@ e la ordinea zilei îneconomia real@, ca }i }omajul tehnic,dar sistemul public este complet feritde aceste fenomene, „pentru c@ nu nelas@ legea”!

Desigur, discu]ia poate fi contin-uat@ mult@ vreme, cu multe exemple!Unul, îns@, nu m@ las@ inima s@ nu-l dau: legea unic@ de salarizare pen-tru sistemul public! Pe fondul crizeimondiale, aceast@ lege repunelucrurile în ordine f@r@ ca m@car ofunc]ie public@ s@ fie salarizat@ maipu]in decât acum! Ce vom ob]ine?Probabil un sistem unitar imposibilde aplicat, m@car cât va dura criza(adic@, mult@ vreme!), pentru c@ efec-tul aplic@rii ar fi chiar o catastrof@bugetar@ genera lizat@! Ideea caretranspare din toate discu]iile }inegocierile pe care le cunoa}tem esteaceea c@ alinierea unitar@ se va facef@r@ ca veniturile cuiva s@ scad@.Adic@ nu am avut bani s@ aplic@mlegea de cre}tere cu 50&a salariilordin înv@]@mânt, dar vom cre}te gen-eralizat salariile? Ideea de a ]ine peloc salariile mari }i de a cre}te accel-erat salariile mici necesit@ bani înplus fa]@ de acum! Drept urmare,pare c@ vom avea o lege a salariz@riibugetare…care nu e acoperit@ depoliticile fiscale.

Ca s@ o acoperim, vom rediscu-ta, pe picior de fug@, cum mai facemcu TVA-ul, ce impozite cre}tem, cemai introducem, ce voturi mai pier-dem, ce mai câ}tig@m etc. …

Motive precum cele de mai sus,dar }i pentru multe altele, arat@ cuclaritate c@ ast@zi nu avem cum s@avem politici fiscale predictibile, celpu]in pentru faptul c@ deciziile deinvesti]ii sunt discre]ionare }i pentruc@ sistemul public nu se va auto-r@niniciodat@ }i nici nu se va auto-refor-ma pentru a-}i eficientiza costurile.

Adic@ e ceva mai mult decât c@nu avem astfel de politici serioase:f@r@ reform@ institu]ional@ }i de com-peten]e, nici nu le vom putea aveaprea curând!

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Bucure}ti - Ministerul Economiei

Vedere din Bra}ov

3RECESIUNEVINERI 19 IUNIE 2009

Scenariul absurd al crizei }i recesiunii la româniurmare din pag.1

Acum, de-o fi una, de-o fi alta, unlucru e limpede pentru toat@ lumea:jocul acesta pe sârm@ de-a uite criza,nu e criza este pus în scen@ nu deieri, de alalt@ieri, ci de anul trecut,mai precis din momentul când politi-cienii români au mirosit c@ s-ar puteaalege cu niscaiva avantaje personalede imagine public@, pân@ }i dinexploatarea efectelor psihologice alecrizei globale.Ra]ionamentul lor era clar. Folosimrecesiunea ca pe o sperietoare }i caargument al neputin]ei economieiromâne}ti de a se salva prin eaîns@}i. Intrarea în adâncurile crizeimai poate fi }i un pretext binecuvân-tat de a pune vina dezastrului încârca fo}tilor guvernan]i, metod@ atâtde îndr@git@ }i de aplicat@ pe plaiuriledâmbovi]ene...În schimb, din vreme în vreme, crizaofer@ actualilor guvernan]i }ansa feri-cir@ de a ne trece pe sub nas sem-nele unei ipotetice revigor@ri econo -mice, binenîn]eles ca rod al unorsavante strategii }i programe anti-criz@.Dac@ românii ar avea memoriafaptelor politice recente }i }i-ar punemintea la contribu]ie, ar dibui exactscenariul diabolic dup@ care seschimb@ decorurile în criza econo -mic@ româneasc@. Evident, totul esteprogramat în func]ie de calendarulelectoral.În toamna anului trecut, în preajmaalegerilor parlamentare, totul mergeaceas în economia româneasc@, iaratmosfera era roz–bombon. Cre}tereeconomic@ de 7,1 la sut@, recordurieuropene în materie de dinamismb@tute cu non}alan]@ de ni}te româniprosperi }i performan]i, la orizontm@riri de pensii }i salariinemaiv@zute.Optimismul era înc@ la el acas@ }i la

hotarul dintre ani, când ni sepovestea, printre focuri de artificii }i}uvoaie, de }ampanie c@ România etare }i mare }i oricum mai presus derecesiunea }i criza mondial@.Brusc, dup@ zbenguiala s@rb@torilor deiarn@, politicienii no}tri proasp@t insta-la]i la cârma ]@rii ne-au servit du}ulrece: ]ara este în criz@, visteria egoal@, au pr@dat-o tâlharii de liberali,economia e pe butuci, nimic nu maist@ în picioare din promisiunile elec-torale anterioare, strânge]i cureaua,români, adio visuri de bun@stare.Gândi]i-v@ mai degrab@ la salvarealocului de munc@, bucura]i-v@ c@-lave]i }i mul]umi]i-v@ cu un salariu,oricare ar fi el.Descoperirera peste noapte a st@rii decriz@ î}i avea rostul ei adânc: puneatemeliile justificatoare ale demersuluioficial c@tre organismele financiareinterna]ionale, în vederea contract@riicelui mai mare }i mai înrobitor împru-

mut din istoria României.Odat@ banii FMI intra]i pe mânaromânilor, atmosfera s-a înseninatiar@}i. Guvernul se l@uda cu „perfor-man]a” îndator@rii, iar în urm@ cuvreo lun@, pre}edintele }i premierul nevorbeau în duet despre trecerea vâr-fului crizei }i apari]ia primelor semnebune de revigorare a economieiromâne}ti. Întâmpl@tor sau nu, aces-tea se iveau exact în preajmaalegerilor europarlamentare. Ideea erac@ românii se pot duce lini}ti]i s@voteze pe cine trebuie, c@ ]ara e pemâini bune }i viitorul promi]@tor.Din p@cate, românii nu s-au prea îngh-esuit la vot, dar asta nu a împiedicatpartidele noastre g@l@gioase s@ mobi-lizeze m@car activi}tii }i posesorii decarnete pentru a-}i trimite solii cei maireprezentativi în Parlamentul Europei.Odat@ îns@ cu împ@r]irea darurilorîncepea un nou episod din serialulam@girilor pentru români. Pre}edintele

descoper@ acum, cu stupoare }i îngri-jorare patriotic@, un lucru semnalat dealtminteri de toate statisticile învigoare. În primul trimestru s-apr@bu}it PIB-ul, în al doilea va fi la fel,a}adar se poate anun]a }i legitimainstalarea OFICIAL~ a recesiunii înRomânia. Banii de la FMI nu mai suntpentru c@ s-au pierdut prin subter-anele BNR }i în seifurile b@ncilor com-erciale române}ti cu capital str@in, aur@mas doar datoriile, agricultura }iindustria sunt în colaps reducându-}iactivit@]ile cu mai mult de 11 la sut@,prima din cauza înc@lzirii globale, ceade-a doua pentru c@ nu prea maiexist@, perspectivele sunt iar@}i sum-bre iar guvernul se teme c@ nu va maiavea din toamn@ nici bani pentrusalarii }i pensii. Singura noutate înacest peisaj tern }i cenu}iu, cudecoruri familiare }i scorojite de atâtafolosin]@, este aceea c@, din p@cate, înopinia preziden]ial@, criza este...în „V”.

V de la VICTIM~ sau de la VICTORIE?Putem pune înc@ de pe acum pariuc@, dup@ ce ne va fi trecut prin toatesudorile spaimei fa]@ de ziua demâine, cineva, cândva, în preajmaalegerilor preziden]iale, va scoate caun prestidigitator iscusit, din c@ciulafermecat@, o nou@ solu]ie – minunecare ne va reînc@rca bateriile de opti-mism. Cel pu]in pân@ la adjudecareatronului preziden]ial. Deja echipele de agitatori se antre-neaz@ fluturând strategic programul„Prima cas@”, ca fiind singura }i ceamai spectaculoas@ m@sur@ dintre celezece ale Programului guvernamentalanticriz@, despre care nu mai vorbe}tenimeni. Pe toate canalele mass –media sun@ trompetele victoriei finale:am g@sit solu]ia pentru resuscitareab@ncilor }i repornirea credit@rii, pentrufericirea românului cu câte un aparta-ment pe datorie }i rezolvarea }omaju-lui prin repunerea pe picioare a indus-triei autohtone care va lucra din plinpentru viitoarele }antiere!Gurile rele spun îns@ c@, practic, n-arfi vorba decât de deblocarea vânz@rilorde locuin]e în care o parte din pro-tipendada politic@ }i-a investit impru-dent banii }i recuperarea acestora peseama împrumuturilor garantate destat. Deci, pe bani publici...Trecem îns@ peste aceste am@nunteincomode, pentru a constata, lamodul general, predispozi]ia maladiv@a clasei politice române}ti de a neservi una cald@ – alta rece, de a neazvârli intempestiv între sublim }igroaz@ dup@ cum îi dicteaz@ interese-le de clan }i electorale.A devenit previzibil@, sâcâitoare }i obo-sitoare aceast@ alternativ@ a extre -melor. Poate c@ a venit }i vremeasubtilit@]ilor, manevrelor cu mesajparadoxal }i }ocant. De ce nu s-arvorbi, de pild@, despre o recesiunes@n@toas@ }i nu permanent ame]itoa re?Un fost director executiv al B@nciiMondiale i-ar putea inspira pe politi-cienii no}tri, atunci când scrie despreo descoperire inedit@ în SUA. Acolo „ocre}tere cu 1 la sut@ a ratei }omaju-lui dintr-un stat este acompaniat@ deo reducere cu 0,5 la sut@ a ratei mor-talit@]ii în acela}i stat. Asta se datore-az@ faptului c@ }omerii americani au odiet@ mai s@n@toas@ }i fac mai multeexerci]ii fizice. De asemenea, s-aobservat c@ exist@ o probabilitate mairedus@ ca }omerii s@ moar@ în acci-dente rutiere”.Desigur, o asemenea abordare ar con-stitui probabil, pentru unii, culmea cin-ismului }i umorului negru. Dar ceculmi sunt inaccesibile pentru români?

Emil DAVID

Banca Comercial@

Eurotower, Sediul B@ncii Centrale Europene -Frankfurt am Main

EXPERIEN[E REPETITIVE VINERI 19 IUNIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Pentru a combate nemijlocit }omajul,se avea în vedere mai ales moder -nizarea Statelor din Sud, dar }ifurnizarea de electricitate acolo undeaceasta lipsea, relansându-se }i dez-voltându-se astfel importante pro-duc]ii. Deopotriv@, se aveau în vedereamplificarea iriga]iilor ca un factoresen]ial de dezvoltare intensiv@ aagriculturii. În aproape toate acesteac]iuni, Roosevelt „a deschis caleaplanific@rii federale” prin activit@]ile încadrul institu]iei „Tenessee ValleyAuthority” (TVA) reprezentativ@ astfel.A fost acuzat în acest sens de„socialism de stat”, dar pu]in îi p@sapre}edintelui de astfel de acuza]iipenibile, din moment ce în acest felse puteau rezolva probleme vitale aleeconomiei americane. Îi trebuia odoctrin@ pliat@ pe cerin]e reale }i nuinvers, „b@tând câmpii” într-un senssau altul.Industria, relansarea ei? Pe un planesen]ial de importan]@. {i pre}e dintele}i Congresul au cerut astfel indus-tria}ilor „s@ se în]eleag@ între ei”,l@sând la o parte loviturile sub cen-tur@ }i concuren]a neloial@. De altfel,au }i fost elaborate „Coduri ale con-curen]ei loiale” pentru fiecare sectorde activitate, menite cu prec@dere s@evite „r@zboaie ale pre]urilor”.Sindicatele? Cu for]a recunoscut@-legal, mai mult chiar, stimulate s@ sedezvolte. Erau reglement@ri ce sta-bileau ca sindicatele s@ fie ascultatepeste tot...„Cu alte cuvinte, scrieAndré Kaspi, profesor emerit laSorbona, }omajului endemic,

dezastruos, insuportabil, Roose velt i-a impus un tratament de }oc, cuprec@dere economic, chiar dac@ unelem@suri, centrate pe crearea de locuride munc@, erau înc@ timide”. Din ceîn ce apoi au devenit mai pronun]ate,pre}edintele american apreciind, pebun@ dreptate, c@ cre}terea graduluide ocupare reprezenta factorul vitalde ie}ire din criz@, o criz@ care, înprimul rând, a l@sat pe drumuri zecide milioane de oameni...... Era un tip de demers pe careStatele Unite nu-l mai cunoscuser@niciodat@ pân@ atunci. Dincolo deasta îns@, mai era un fapt care }i-apus în mod esen]ial amprenta peactivitatea }i ac]iunile lui Roosevelt.Era, se spune, „marca bine identifi-cabil@ a tot ceea ce f@ceapre}edintele”. Și care era acest„poinson” al lui? Anali}tii sunt, prac-tic, unanimi în acest sens:„Roosevelt era un formidabil comu-nicator, avea o excep]ional@ capaci-tate de comunicare”. {tia s@ vor-

beasc@ compatrio]ilor într-un limbajsimplu, conving@tor, pedagogic”.În]elesese, ca nimeni altul, }i în cam-pania sa electoral@ dar }i apoi,impactul extraordinar pe care puteas@-l aibe radioul. La numai opt zilede la preluarea de c@tre el a func]ieide „Pre}edinte al Statelor Unite”,adic@ în 12 martie 1933, Rooseveltva explica, în fa]a microfoanelor,principalele coordonate ale sistemuluibancar american }i ale politicii saleîn domeniu.În general, pre}edintele nu pronun]a,în mod regulat, în zilele stabilite,mari discursuri „la gura focului”,cum scria André Kaspi. Acestea, pen-tru Roosevelt aveau, de regul@, uncaracter excep]ional. Celelalte demer-suri publice la radio ale pre}edinteluierau mai mult îns@ confiden]e pecare pre}edintele, atât de des, „lelivra” compatrio]ilor. „În realitateapolitic@ a epocii, acestea contribuiaus@ fac@ s@ treac@ o serie de m@suritehnice, mai pu]in permisive, mai

ermetice, de regul@ proiecte con-testabile }i contestate. Confiden]eleamintite ale pre}e dintelui d@deauîncredere, informau, urm@ reau s@conving@ }i chiar convin geau...” Înacela}i timp, Roosevelt primea sauconvoca pe ziari}ti de dou@ ori pes@pt@mân@, pentru a r@spunde unorcereri cotidiene pentru diminea]@ saupentru dup@ amiaz@. Era vorba dereuniuni f@r@ nici un fel de formal-ism. Toate subiectele puteau fi abor-date, chiar dac@ despre unele se sta-bilea de comun acord c@ nu trebuiepublicate. Era momentul în careHitler sau Mussolini, dar }i al]i dic-tatori, limitau, chiar suprimau practi-cile democratice, }i iat@ c@ Rooseveltle dezvolta }i le extindea...Bunele inten]ii, îns@, nu erau sufi-ciente pentru a îndrepta situa]ia.Dealtfel, la finele anului 1933, dolarulera înc@ devalorizat cu 40&, cevamai pu]in decât în 1929, decât în1930 etc., dar f@r@ efecte decisivepentru îmbun@t@]irea situa]iei finan-

ciare a economiei, a societ@]ii. Tot -odat@, protec]ionismul, deseori cla-mat de o serie de exper]i, de}i aveaunele conota]ii pozitive, de fapt nurezolva mare lucru, dar în schimbcomplica o serie de probleme.Oricum, trebuia ac]ionat cu mult@aten]ie, cu preven]ie, în acest sens.Iat@ un aspect: era normal capre}edintele american s@ apereinteresele americane, dar trebuia oares-o fac@ în cadrul ameri can, undeacestea erau confruntate cu alteinterese, sau în cadrul comunit@]iiinterna]ionale, unde chestiunile, dese-ori, v@deau altfel de sus]ineri, diplo-ma]ia era }i necesar@ }i complicat@,se puteau da - }i încasa – „loviturisub centur@”, chiar dac@ nu brutale,ci rafinate, iar r@spunsul trebuia datîn aceia}i termeni, „cu zâmbetul pebuze”? ...Era clar, situa]ia în primulan al pre}edin]iei lui Roosevelt eramai pu]in catastrofic@ decât cea din1932, decât cea din anii anteriori,dar „lumina” se z@rea doar cu maregreutate, trebuiau r@spunsuri„acceptate” }i „accepta bile” înc@ lafoarte multe probleme, solu]iile posi-bil fezabile se construiau înc@ cu omare dificultate, efectele contradic-torii nu erau pu]ine, „starea sprepozitiv” se putea ranversa, se putear@sturna în orice moment etc.Dintr-o astfel de perspectiv@ atât decomplex@, trebuia g@sit „firul ro}u”.{i cum „New-Deal”-ul lui Rooseveltera de natur@ keynesian@, puneaaccent }i pe rolul institu]iilor }i nuclama doar exclusivitatea pie]ei, con-silierii s@i principali erau keynesi}ti,într-o m@sur@ chiar institu]ionali}ti,s-a pus accentul pe ceea ce }iKeynes punea accentul în celebruls@u model de dezvoltare, ap@rut ofi-cial, într-o carte, un an mai târziu,dar bine cunoscut deja în lumeaeconomi}tilor timpului. Anume, tre-buia trecut la „tratamentul social” al}omajului. De altfel, între 1934 }i1936, la Casa Alb@ se va pune înoper@ ceea ce se va numi „StatulProviden]ial”... (va urma).

Cum au ie}it Statele Unite din criza economic@ mondial@ din 1929-1933? - ac]iuni concentrate într-un concept polivalent:

New-Deal-ul lui F.D.Roosevelt (II)

Dan POPESCU

Recurs la experien]@

Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria -d. 30 aprilie 1945, Berlin), lider al Partidului Na]ional-Socialist German, cancelar al Germaniei din 1933, iar din1934 conduc@tor absolut („Führer”) al Germaniei.

Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 29 iulie, 1883,Predappio, lâng@ Forli – d. 28 aprilie, 1945,

Giulino di Mezzegra, lâng@ Como) a fost conduc@torul fascist al Italiei între anii 1922 şi 1943.

Vedere din Chicago, un mare ora} al Statelor Unite

VINERI 19 IUNIE 2009 5

c my bc my b

c my b

RELIGIE INSTITU[II

c my b

Cu o lun@ înainte de împlinirea celortrei ani, chiar dac@ unele din membrear fi fost numite în urm@, Sfatul ate-lierului cerea prin stare]@, ierarhuluilocului s@ numeasc@ maici în noulSfat, pentru urm@torii trei ani.Serviciul de membr@ în Sfatul ate-lierului era onorific }i obligatoriu atâtpentru persoanele de drept cât }ipentru cele numite. Timpul zilnic de lucru în atelier era de7 ore, putând sfatul atelierului s@-lscurteze în interesul sfintei biserici }ial }coalei de adulte, pân@ cel mult cudou@ ore. Sfatul atelierului avea posi-bilitatea de a spori orele de lucruvara. Stabilirea orarului zilnic se con-stata prin încheierile Sfatului atelieru-lui înt@rite de ierarhul locului, orarulaprobat de ierarh era pus în aplicarepentru fiecare sec]iune în vedereaînsu}irii de }colare. În atelier se lucra în orice zi în afar@de duminici, zilele de vacan]@ }is@rb@torile religioase prev@zute în reg-ulamentul Sfântului Sinod. Ziua delucru începea }i se sfâr}ea cu orug@ciune rostit@ de }colare }imaestre. Lipsurile de la atelier în afar@de interesul bisericii }i al }coalei deadulte nu erau iertate decât cuînvoirea maicii stare]e }i dup@ prop-unerea maestrei dirigint@. În fiecaresec]iune se arat@ numele c@lug@ri]elorc@rora Sfatul atelierului, le-a mic}oratpe o anumit@ vreme orele de lucruzilnic, pentru slujb@ la Sfânta Biseric@sau pentru urmarea }colii de c@treadulte. Intrarea persoanelor particulareîn sec]iunile atelierului pe timpullucrului nu era îng@duit@ decât cuînvoirea maicii stare]e. Comenzile se f@ceau numai pe anu-mite foi de comand@ sau prin

scrisoare. Când comenzile se f@ceaucu material de la atelier, ele erauînso]ite de o arvun@ egal@ cu celpu]in costul materialului, la primireaarvunei se elibera }i o chitan]@. Dup@primirea oric@rei comenzi aceasta eraînscris@ în registrul. În alt registru se treceau toateobiectele finalizate în atelier }ilucrurile vândute care urmau s@ fieachitate imediat la predare .Persoanele care au f@cut comenzi laatelier trebuiau s@ ridice obiectelerespective cel târziu pân@ la 15 zile dela data când maestra dirigint@ le f@ceacunoscut c@ erau gata. Dup@ acest termen, Sfatul atelieruluiputea lua m@suri s@ se vând@ aceleobiecte. Aceste condi]ii erau înscriseatât pe foaia de comand@ cât }i pechitan]a doveditoare a primeiarvune. Când diriginta atelieruluiprimea materialul de la persoana caref@cea comanda sau ca danie, îl d@deaîn seama magazionerei, care la rândulei îl trecea în registrul magaziei }iapoi desc@rca materialele care lerepartiza în lucru. Maestrele }i aju-toarele de maestre înregistrau materi-alul f@r@ bilet de la dirigint@ }i f@r@ s@primeasc@ imediat banii. La finelefiec@rei s@pt@mâni, sub controlul dirig-intei sau a înlocuitoarei, magazionerapreda banii casierului atelierului.Maestra diriginta controla cât mai des}i f@r@ nicio prevestire starea maga-ziei fa]@ de condic@, iar din timp întimp vicepre}edinta consiliului împre-un@ cu maestra dirigint@ }i cele treicenzore controlau magazia }i casa,întocmind o încheiere scris@ al c@ruicuprins era eviden]iat în darea deseam@ trimestrial@ care era trimis@atât ierarhului locului cât }iMinisterului Industriei }i Comer]ului. Chitan]ele erau p@strate în arhiv@ timpde 5 ani apoi urmau s@ fie distruse.Materialul r@mas neîntrebuin]at }iobiectele r@mase nevândute dintr-unan, urmau s@ fie considerate ca averepentru anul urm@tor. Fiecare atelier de industrie casnic@ dinmân@stiri avea un registru deinspec]ie în care organele de control,îndritui]i ai Ministerului Industriei }iComer]ului, precum }i ierarhul loculuif@ceau cuvenita încheiere de cercetare.

Atelierul poseda }i un registru pentruvizitele medicale în care mediculmân@stirii f@cea însemn@rile derigoare. Dup@ fiecare control maica stare]@înainta o copie ierarhului locului }idiriginta c@tre Ministerul Industriei }iComer]ului. “Maica stare]@ putea înorice timp a cerceta dac@ maicile vinregulat la atelier }i solicita deslu}irimaestrelor asupra silin]ei }i purtareafiec@rei c@lug@ri]e }colare”. De aseme-nea, de Cr@ciun }i de Pa}ti, maicileerau scutite de la lucru timp de dou@s@pt@mâni. În vederea închiderii anu-lui de lucru se prezentau în cadrulexpozi]iei obiectele lucrate. Dup@ s@vâr}irea slujbei biserice}titoate maicile, surorile, }colarele }ilucr@toarele precum }i to]i cei prezen]iintrau în odaia unde erau înf@]i}atelucrurile f@cute. Acolo “maestra dirig-int@ f@cea o dare de seam@am@nun]it@ asupra mersului atelieruluiîn anul în care se încheia, citeanumele acelora care au finalizat cubine }coala }i preciza pe cele maivrednice de laud@ }i se împ@r]eaupremiile. Darea de seam@ se înaintaierarhului locului }i MinisteruluiIndustriei }i Comer]ului ”.

Instruc]iunile privitoare la alc@tuireaconturilor de gestiune de c@tre con-siliile economice ale m@n@stirilorprevedeau ca la sfâr}itul anului finan-ciar, consiliile economice alem@n@stirilor trebuiau s@ întocmeasc@}i s@ trimit@ Casei Bisericii spre ver-ificare contul de gestiune pe acel an. Contul de gestiune trebuia s@cuprind@ toate încas@rile }i pl@]ileefectuate în cursul anului financiar.Deoarece încas@rile }i pl@]ile se f@ceauîn virtutea bugetului aprobat, contulde gestiune trebuia sa fie o copiefidel@ a bugetului, în ceea ce prive}tealc@tuirea lui. În consecin]@ contulcuprindea la încas@ri }i pl@]i atâteacapitole }i articole, câte au fost lavenituri }i cheltuieli în buget. Dac@ o prevedere de la veniturile pro-prii nu s-a putut realiza în parte sautotalitate, consiliul economic o înscriaîn cont dând explica]ii la rubricaobserva]ii asupra cauzelor, care auîmpiedicat încasarea. Diferen]a se tre-cea pe r@m@}i]e de încasat, dac@ erade natur@ a se încasa anul urm@tor.Dac@ în cursul anului, vreun articol dela veniturile sau cheltuielile înscrise înbuget au suferit vreun adaos sausc@dere, fie din alte cauze, aloc@rile

se vor cifra potrivit sporurilor sausc@derilor, iar la observa]ii se va notanum@rul ordinului precum }i expli-ca]iile necesare. Când în cursul anului consiliile eco-nomice aveau venituri întâmpl@toaresau ob]ineau credite extraordinarepentru lucr@ri sau materialeneprev@zute în buget, atunci în contulde gestiune se deschidea atât la ven-ituri cât }i la cheltuieli un capitol sep-arat sub titlul de venituri respectivcheltuieli extraordinare }i care aveauunul sau mai multe articole dup@natura creditelor. Sumele încasate sau pl@tite se treceauîn coloanele respective, totalulsumelor de sub un capitol se treceauîn coloana total pe capitole. Adunareatotalului pe capitole d@ totalul gener-al al încas@rilor }i pl@]ilor, între carela sfâr}it se f@cea compara]ie spre ase vedea dac@ contul se încheia cuexcedent. Venitul ofrandelor benevole în natur@:grâu, porumb, vin, ]uic@, etc., sesocotea de consiliul economic, careaprecia }i stabilea valoarea în baniprin proces verbal. Dac@ se decideaca aceste ofrande s@ fie vândute cuvaloarea lor, se eliberau chitan]e, deîncasare. Dac@ se decidea s@ se între-buin]eze în ob}te cu valoarea depre]uire, pe de o parte se eliberauchitan]e de încasare, iar pe de alt@parte bon de plat@ sub semn@turaeconomului, care primea ofrandelepentru îmbun@t@]irea hranei ob}tii. În cursul anului subven]ia de la statnu se putea m@ri, prin urmare chel-tuielile ce se acopereau din subven]iese m@rgineau exclusiv la prevederilebugetare. Odat@ cu contul de gestiune consiliileeconomice trebuiau s@ trimit@ }i actejustificative atât pentru venituri cât }ipentru cheltuieli, acestea erau: Pentru venituri: a) contracte arendare,de închiriere, în general de exploatarea bunurilor mân@stirii; b) procese ver-bale ale consiliului economic privindconstatarea veniturilor proprii; c)ordine în copii pentru credite; d) pro-cese verbale pentru evaluarea ofran-delor în natur@ }i bani, etc. Pentru cheltuieli: a) }tatele nominaledin venituri proprii; b) facturi sauconturi la furnizori; c) contracte cuantreprenorii, lucr@torii, procese ver-bale de recep]ii provizorii sau defini-tive, situa]ii de lucr@ri, etc., pentrurepara]ii }i reconstituiri; d) chitan]e dela societ@]ile de asigur@ri pentru platade asigur@ri }i impozite; e) chitan]elede la port@rei }i avoca]i în caz deprocese. Se înaintau o dat@ cu contul}i o situa]ie a avutului mobil }i imo-bil (pr@v@lii, mo}ii, case, etc.).

Implica]ii ale rela]iei Biseric@ - Economie - Stat (IX)

M@n@stirea Putna

M@n@stirea Neam]ului Mitropolia Ardealului - Sibiu

Pr. Ic. Stavr. Ioan RADU - consilier economic, Hu}i, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS

DEZVOLTARE ECOLOGIC~ VINERI 19 IUNIE 20096

Dat@ fiind evolu]ia societ@]ii umane,opinia public@ a sesizat degradarea }iregresul componentelor mediului,dându-le importan]a cuvenit@, obligândastfel actorii politici }i pe cei socio-eco-nomici la participarea efectiv@ în ve -derea conserv@rii }i dezvolt@rii de omanier@ durabil@ a tot ceea ce neînconjoar@. De altfel, sondajele deopinie la nivel european demonstreaz@acest lucru, în ultimii ani problematicaprotec]iei mediului fiind clasat@ înpozi]ia a doua din punct de vedere alimportan]ei, dup@ problemele sociale-}omaj, stabilitate economic@, posesiaunei locuin]e, securitate personal@ etc.

Con}tientizarea faptului c@ intensi-tatea activit@]ii umane spore}te asupramediului, fie prin consumul necontrolatde resurse }i spa]iu, fie prin produ -cerea unor de}euri pe care natura nule poate absorbi f@r@ suferin]e, a deter-minat comunitatea interna]ional@ s@treac@ la ini]ierea }i sus]inerea unorac]iuni concrete pentru preîntâmpinarea,contracararea }i eliminarea repercursiu-nilor factorilor perturbatori ai echilibru-lui ecologic.Apari]ia unor riscuri ecologice majorecare amenin]@ ansamblul planetei –desp@durire masiv@, “ efectul de ser@ “,alterarea stratului de ozon, pericolulaccidentelor nucleare etc. – ne oblig@s@ ne gândim c@ modelul nostru decre}tere nu ar fi prea “ durabil “ }is-ar impune urgent un altul pentrutoat@ lumea.„Economie-ecologie” – a}eza]i împre-un@, ace}ti termeni par s@ sugereze oanumit@ apropiere, eviden]iat@ mai alesla începutul acestui mileniu al alarmelorglobale.Economia, în sensul s@u originar,înseamn@ luarea în st@pânire alucrurilor utile lumii prin conduceregospod@reasc@ }i conlucrare cet@ -]eneasc@, în vechiul “ polis” care î}icaut@ cu tenacitate prosperitatea,pl@cerea de a tr@i, cum o numeaGeorgescu-Roegen (1994).Ecologia înseamn@ locuire în]eleapt@,convie]uire armonioas@ cu natura,parteneriat între societatea uman@ }imediul natural, cre}tere economic@ încondi]ii de corect@ gestionare ecologic@,gestionare care trebuie s@ devin@ prio -ritate }i responsabilitate.În acest context, este interesant rapor-tul comparabil dintre dimensiuneascoar]ei cerebrale, sediul activit@]ii int-electuale }i restul creierului uman }idintre activit@]ile ast@zi considerate dis-tructive, dar care s-au realizat consi -derând exclusiv interesul uman }i celecare se realizeaz@ pentru protec]iamediului înconjur@tor pe toate planurile.“Omul, ca orice vie]uitoare, gânde}teneîncetat, dar nu }tie acest lucru:gândirea con}tient@ este doar o foartemic@ parte a ei, s@ spunem parteasuperficial@ }i de slab@ calitate“(Nietzsche, F). Acest raport este unulcantitativ, dac@ aceasta poate s@ con-stituie o consolare. Latura calitativ@este îns@ mult mai semnificativ@ înceea ce prive}te motiva]iile ac]iunilorumane, iar acest aspect se va reg@si întoate activit@]ile viitoare, în eficien]aacestora, de la fenomene globale lacomportamente individuale.

F@r@ a avea preten]ia c@ lucrarea defa]@ reu}e}te s@ r@spund@ multitudiniide întreb@ri legate de orientarea din ceîn ce mai accentuat@ spre consumul deproduse ecologice, ea î}i propune s@prezinte o imagine cât mai complex@ aceea ce înseamn@ implementarea prin-cipiilor eco-marketingului în agricultur@,urm@rind o prezentare a evolu]iei aces-tui sector atât la nivel mondial, cât }ila nivel continental.În trecut consumatorii erau informa]inumai la modul general despre pro -blemele ecologice, îns@ în viitor infor-ma]iile ecologice vor fi specializate }ispecifice. Omisiunea unor informa]iiecologice nu prezenta prea mareimportan]@ în trecut. Sensibilitatea con-sumatorilor fa]@ de asemenea omisiunise va dezvolta îns@ foarte mult in viitor.În cadrul acestor schimb@ri, firmele aufost }i sunt obligate s@-}i modificestrategiile anterioare. Dac@ înainte aces-tea aveau o mare autonomie, acumactivit@]ile economice sunt determinatetot mai mult din exterior, prin legi saudorin]e ale consumatorilor. Economistulgerman Vester descrie situa]ia astfel:“este vorba despre renun]area la one-way communications (comunicareprintr-un singur canal) de la produc@torspre consumator. Este vorba despre ositua]ie de feed-back, care folose}teposibilit@]ile de marketing }i publicitateprin includerea în]elegerii legilor debaz@ ale sistemelor viabile, nu numai înceea ce îl prive}te pe cet@]ean, ci }i peconsumator”. Exemplele practice arat@c@ aceasta abordare este posibil@ într-o strategie compatibil@ cu mediul }ifavorabil@ acestuia }i prin activitateaconcret@ a firmei, care s@ r@spund@acelora}i criterii. O strategie în acestsens ar trebui s@ cuprind@ m@suri deprotec]ie activ@ a mediului (hardware:aparate de m@sur@, filtre etc.; software:consiliere în management pe problemeecologice, modele de simulare) }im@suri de protec]ie pasiv@ a mediului(produc]ie, distribu]ie }i utilizare deproduse f@r@ efecte distructive asupramediului). Extinderea componentelortehnico-economice prin obiectivesociale }i ecologice ar trebui s@ maicon]in@: oferte de comenzi f@cutenumai furnizorilor ce respect@ standar -dele minime; subven]ionarea m@surilorecologice ale ter]ilor etc.Pentru organiza]ie, are o importan]@esen]ial@ calculul dimensiunilor cos-turilor noilor strategii, un instrumentutil în acest sens constituindu-l analizacost-beneficiu. În domeniul protec]ieimediului, apar costuri care nu pot fim@surate concret }i care ridic@ o seriede probleme din perspectiva evalu@riieficien]ei. Din diversele analize efectu-ate, a rezultat o încadrare apoten]ialelor costuri în 4 categorii, }ianume:- costuri de pagube;

- costuri de deviere;- costuri de planificare }i suprave ghere;- costuri de evitare }i îndep@rtare.Primele dou@ categorii caracterizeaz@efectele asupra societ@]ii }i se nasc dincontextul fizic de ac]iune a firmei (pro-cese de produc]ie). În ceea ce prive}tegradul de m@surare a acestor degrad@riale mediului, exist@ o problem@ dubl@:cuantificarea în sine }i o posibil@ repar-tizare a lor asupra celor ce le produc.Efectele pozitive arat@ c@, în pofidaproblemelor de calcula]ie, politica eco-logic@ a firmei are drept consecin]e, întimp, pe lâng@ o reevaluare a cadruluitehnico-economic, }i succese calitative.Cercet@rile de marketing orientate pân@acum doar spre vânzare vor trebui s@preia noi sarcini legate de evolu]iaproblemelor mediului }i de strategiilerezultate din aceast@ evolu]ie.Cercet@rile de marketing vor putea oferio baz@ de informa]ii pentru un ma -nagement corespunz@tor, }i anume:metode noi de instruire a personalului;- determinarea unor modific@ri în com-portamentul consumatorului;- determinarea unor schimb@ri în poli -tica ecologic@ a concuren]ei.Marketingul ecologic va trebui s@ ]in@seama de cerin]ele consumatorilor, înspecial prin politica produsului, prinmodific@ri în procesul de produc]ie }iprin ciclul de via]@ al produsului. Ol@rgire a procedeelor obi}nuite detestare a produselor noi trebuie s@ ]in@seama de fazele de produc]ie, utilizare}i înlocuire a produsului, de problem-atica intensit@]ii resurselor, de caracte -risticile de siguran]@, gradul deîntre]inere, de informa]ie, cât }i dereutilizare. Inscrip]ionarea produselorconform standardelor recunoscutecompleteaz@ aceste posibilit@]i. Acestlucru este valabil }i pentru industriaambalajelor, unde se pune problemautiliz@rii, pe scar@ din ce în ce maiextins@, a ambalajelor de folosin]@unic@ }i multipl@.Politica U.E. în domeniul mediului, a}acum prevede Tratatul de la Maastricht,are în vedere urm@toarele principii:prevedere;- corectare la surs@;- principiul pruden]ei;- principiul “poluant-pl@titor”.Fundamentarea strategiei de eco-mar-keting a firmei presupune adaptarea }iadoptarea unor elemente novatoare încultura }i practica acesteia. Între aces-tea includem excelen]a tehnologic@,definit@ ca o form@ de managementcare se refer@ la inovare, protec]iamediului }i ob]inerea de profit(Manea,Gh.). Excelen]a tehnologic@reprezint@, de fapt, rezultatul dorin]ei dea fi lider în domeniul protec]iei mediu-lui. De asemenea, excelen]a tehnologic@presupune utilizarea managementului simarketingu-lui ecologic ca instrumenteindispensabile în lupta concuren]ial@.

Aceast@ “competitivitate ecologic@” pre-supune derularea unor ac]iuni concrete,cum ar fi (Manea, Gh.):1.prevederea, anticiparea schimb@rilorprin:- urm@rirea atent@ a scenei politice }ia vie]ii economice cu incidente îndomeniul protec]iei mediului;- integrarea oportunit@]ilor de mediu înprocesul decizional de investi]ii lanivelul firmei;- evaluarea, cantitativ@ }i calitativ@, aproduc]iei firmelor existente }i a inci-den]ei acesteia asupra pie]ei, fluxurilorde produse }i materiale, stocurilor;- dezvoltarea de noi produse în func]iede oportunit@]ile pie]ei.2.minimizarea costurilor protec]ieimediului, prin:- reducerea costurilor cu protec]iamediului la utilizatorul de produs (pro-duse mai pu]in poluante, preluarea dec@tre furnizor a produsului uzat);- reducerea propriilor costuri cu pro-tec]ia mediului }i cu managementulacestuia;- identificarea unor op]iuni favorabileprotec]iei mediului, în ansamblul proce-sului de fabrica]ie, capabile s@ duc@ laob]inerea de economii;3.ob]inerea unui “reflex ecologic”, prin:conceperea unui sistem de manage-ment tipic fiec@rei firme;- integrarea preocup@rilor ecologiceprintre criteriile de performan]@ alemanagerilor;- sensibilizarea personalului firmei lapreocup@rile actuale }i la tendin]ele îndomeniu, identificate la firmele con-curente;- includerea în programele de preg@tireprofesional@ a elementelor de protec]iea mediului.În lucr@rile de specialitate se vorbe}tedespre marketingul ecologic careprezentând o paradigm@, aceea careîmbr@]i}eaz@ ideea c@ sistemul pro-duc]ie-consum trebuie s@ func]ioneze înacela}i mod în care func]ioneaz@ sis-temele naturale, }i anume circular.Aceasta atrage aten]ia asupra faptuluic@, sistemele de marketing ar trebuicomparate cu sistemele naturale în careorganismele, plantele consum@ mi -nerale, ap@, lumin@ }i produc reziduuricare devin hran@ }i combustibil pentrualt ciclu.Sistemul marketingului ecologic ope -reaz@ în acela}i mod: consum@ resurse}i genereaz@ de}euri, asigur@ beneficiiconsumatorilor }i organiza]iilor, con-tribuie, în acela}i timp, la men]inerea }iameliorarea func]ion@rii ecosistemelor.Donald Fuller surprinde cinci principiifundamentale, pe care ar trebui s@ sebazeze marketingul ecologic:În primul rând, în luarea deciziilor demarketing ecosistemele }i echilibrulecologic trebuie considera]i factorilimit@ în luarea deciziei. Aceasta s-artraduce într-un drept de “veto” al eco-

sistemelor, dac@ ele ar fi considerate caun al treilea partener în tranzac]ii.Conceperea unor strategii de marketingcare s@ ]in@ seama de impactul ecolo -gic, eviden]ierea separat@ }i plata tutu -ror eco-costurilor ar trebui s@ devin@un fapt obi}nuit, o procedur@ standard.În al doilea rând, ciclul de via]@ al pro-dusului ar trebui s@ reprezinte noulcontext în luarea deciziilor (are învedere, în acest caz, durata de via]@fizic@ - trecerea de la stadiul de materieprim@ pân@ la consum, inclusiv ceea cese petrece cu de}eurile rezultate dinconsum - }i nu durata de pia]@ a pro-dusului), de care trebuie s@ se ]in@seama pentru a se r@spunde cerin]elorde protejare a mediului.Pentru a descoperi cât de ecologic esteun produs trebuie s@ se priveasc@ câtmai atent asupra efectelor ecologice dedinainte, din timpul }i de dup@ exis-ten]a sa, aceasta însemnând evaluarea,analiza ciclului de via]@ (ACV).ACV reprezint@ “un proces prin careare loc evaluarea obiectivelor ecologiceasociate unui produs, proces sau acti -vitate prin identificarea }i cuantificarearesurselor materiale }i energetice uti-lizate }i elimin@rii de de}euri în mediu,pentru a aprecia impactul acestoraasupra mediului, a g@si }i implementam@suri de ameliorare a calit@]ii facto-rilor de mediu.” (Fuller D.). În prezent,acest concept are acest în]eles larg, elnu mai este un simplu inventar alde}eurilor solide, lichide, gazoase caresunt generate în fiecare etap@ a ciclu-lui de via]@, ci presupune }i g@sirea desolu]ii. ACV are trei obiective majore(Manea Gh.): - s@ realizeze o imagine cât mai com-plet@ asupra interac]iunilor dintre unprodus, proces, o activitate }i mediu;- s@ contribuie la în]elegerea con-secin]elor activit@]ii umane asupramediului;- s@ furnizeze factorilor de decizie infor-ma]ii care s@ defineasc@ efectele asupramediului }i s@ g@seasc@ oportunit@]i deameliorare a calit@]ii ecosistemelor.În al treilea rând, prevenirea polu@rii }irecuperarea resurselor sunt necesarepentru realizarea unei dezvolt@ri dura-bile, }i implementarea unor strategiicare s@ le presupun@ ca obiective, }ivor conduce la men]inerea }i amelio-rarea func]ion@rii ecosistemelor.În al patrulea rând, se poate remarcaun “efect de multiplicare”, ce exist@ înorice mic@ îmbun@t@]ire a calit@]ii medi-ului, orice efort depus în aceast@direc]ie de c@tre întreprinderi, consuma-tori, orice organiza]ie (deci la nivelmicro), }i care se va reflecta într-unrezultat mult mai amplu la nivel macro.Practic câ}tigul pe ansamblu este multmai mare. Aceast@ idee combate acealips@ de eficien]@, pe care în specialconsumatorii individuali o manifest@,atunci când este vorba de a face cevapentru rezolvarea problemelor demediu. Ei consider@ c@ ceea ce potface individual este insignifiant pentruîntregul sistem, c@ este vorba de pro -bleme globale, care necesit@ solu]iiglobale, eludând de fapt a doua partea sintagmei “gânde}te global, ac]io -neaz@ local”. În al cincilea rând, stabilirea unorobiective ecologice de c@tre firme nuînseamn@ c@ ele ac]ioneaz@ altruist,compatibilitatea cu ecosistemele nueste un scop în sine, ea este realizat@în condi]iile în care satisfacereanevoilor consumatorilor }i ob]inereaprofitului sunt atinse. Problema care secere a fi rezolvat@ este aceea de a g@sic@ile }i mijloacele prin care s@ fieoferite beneficiile dorite de consuma-tori, s@ fie maximizat profitul f@r@ al@sa o amprent@ sesizabil@ asupramediului ambiant. (va urma)

Principiile eco-marketingului }i aplicabilitatea lor în diversele activit@]i economice

dr. Lucian BELA{CUdr. Oana STANCIU

DEZVOLTARE %MPRUMUTVINERI 19 IUNIE 2009 7

urmare din pag.1Pe primele patru luni ale acestui anrestructurarea deficitului este de 78&fa]@ de anul trecut. Am revenit, a}adar, cu picioarele pep@mânt. {i aceast@ cifr@ a schimburilorcomerciale arat@ adev@rata capacitate aeconomiei române}ti. Este mai la zidecât altele, de la }omaj la venituri, sauproduc]ie industrial@, pentru c@, de}itoate aceste cifre sunt proaste, celecare privesc comer]ul sunt date depia]@ }i doar de pia]@, arat@ tranzac]iideja efectuate }i nu las@ loc unor deci-zii strategice sau unor temper@ri de unfel sau altul. Ele arat@ în alb }i negrurealitatea la zi.Deficitul de cont curent s-a pr@bu}itefectiv în primele patru luni ale anuluicu 78,9 % fa]@ de anul trecut, cifr@care face ca acest deficit s@ fie acope-rit cu peste 100& de investi]iile str@inecare au intrat în ritm rezonabil.Pr@bu}irea vine îns@ din sc@derea dra-matic@ a importurilor. Importurile suntla jum@tatea celor din 2008, la nivelulanului 2007. Pe scurt, toat@ perioadadorin]elor }i a consumului anilor 2007-2008 nu mai exist@ acum. Sunt doi anipe care i-am pierdut. {i acest reper alnivelului anului 2007 este reperul pecare ar trebui s@-l lu@m în calcul,atunci când dimension@m restrângereaeconomiei române}ti. O economie caretrece prin }ocuri }i care în mod clarnu a dep@}it ce e mai r@u. Datele

proaste ale economiei spun c@ aceast@rea}ezare în termeni ai anului 2007 deabia a început. Datele deficitului oarat@, a}a cum o arat@ }i sc@derile deproduc]ie. Dac@ lucrurile continu@ a}a,pe produc]ie industrial@ risc@m s@ mer-gem mai departe de reperul pe care îllu@m acum în calcul. În schimb, pe celpu]in dou@ componente esen]iale redu-cerea aceasta nu se face: în ceea ceînseamn@ politica de venituri }i în chel-tuielile publice. În politica de venituri,avem, e drept, dou@ tendin]e. La nive-lul sectorului privat, lumea se schimb@}i odat@ cu ea apar modific@ri. {oma-jul nu este înc@ la nivelul ridicat pecare l-ar presupune sc@derea econo-mic@ înregistrat@ sau produc]ia indus-trial@, }i acest lucru înseamn@ c@putem avea surprize nepl@cute în luni-le care vor veni. Celelalte surprize carevor urma sunt legate de politica devenituri. Dac@ contextul economic var@mâne la fel de prost }i în trimestrultrei, este „im-po-si–bil” s@ nu avemreduceri de venituri nete, fie prinsc@derea concret@ nominal@ a venituri-lor încasate, fie prin infla]ie, fie prindevalorziare. Probabil c@ infla]ia de 0 lasut@ de luna trecut@ nu poate s@ neajute prea mult în politica de reglare aveniturilor }i c@ reducerea de care vor-bim va fi o combina]ie a tuturor celortrei factori, pentru c@ o evitare va fi„im-po-si-bil@ ”. Reperul la care revineste cel al veniturilor din 2007, iarcompara]ia spune totul fa]@ de diferen]ape care dintr-o dat@ nu o mai putem

compensa. În termeni ne]i, nu în raportcu pre]urile, salariile sunt acum, pemedia pe economie, cu peste 25& maimari. Aceasta e cre}terea pe care nuprea o mai putem înghi]i. Iar mediul pri-vat a început s@ reac]ioneze: }omajul depâna acum vine din sectorul privat,reducerile de salarii s-au f@cut în secto-rul privat. În schimb, în cea de-a doualume în care tr@im, nu s-au înregistratnici reduceri de personal, nici reduceride salarii. Bun, sunt ni}te cheltuieli defunc]ionare reduse }i o lung@ discu]iedespre salariile în sectorul public, dar,deocamdat@, faptele concrete lipsesc.Reu}it, ca s@ spunem a}a, este doarfaptul c@ NU s-au f@cut major@ri desalarii în aceast@ perioad@ }i s-au blocat

posturile. {i s@ nu uit@m reperul din2007. El ne arat@ diferen]a pe care nuo mai putem compensa. Cheltuielile depersonal au crescut cu 29& fa]@ deanul 2007 }i au ajuns la 11,8 miliardeeuro (8,4& PIB). Ce înseamn@ asta ?Vreo 3,5 mld euro pe care statul nu arede unde s@-i scoat@ }i la care economiaîi impune s@ renun]e sau s@ se mime-ze c@ îi are. Mimarea aceasta presupu-ne c@ banii vor fi da]i în lei, dar valoa-rea lor real@ trebuie s@ fie mai mic@.Foarte bine, cum cererea nu aprindeinfla]ia pe acest nivel, e loc de obsesiana]ional@ : de devalorizare. Aceste regla-je care întârzie sunt principalul argumentpentru cre}terea presiunii pe curs, supa-pa de serviciu pe unde se duce toat@

tensiunea din economie. Dac@ la aceas-ta chestiune mai punem la socoteal@ }ipresiunea pensiilor care alearg@ dup@salarii în timp ce veniturile bugetarescad, presiunea e supli mentar@. {i a}acifrele bune invocate la început î}i pierdorice semnifica]ie dac@ reperul anului2007, care de fapt este noul nivel alanului 2009, nu este luat în serios. Crizane-a dat doi ani mai jos, }i acest lucrunu poate fi perceput doar de unii întimp ce al]ii, mai ales din sectorulpublic, nu vor s@ ]in@ cont de noulreper. {i atunci pl@te}te, ca întotdeauna,leul. Prin devalorizare, mai mult sau maipu]in temperat@ din fondurile FMI.

Anul 2007, reperul respins al anului 2009Dan SUCIU

Politici fiscale

A.1. Relaxare }i stimulare fiscal@Cot@ unic@ de 15& - (impozitul pevenit, impozitul pe profit, dividende)Cot@ de 15& pentru TVA cu derog@ri:10-12& pentru produsele române}ti,pentru o perioad@ limitat@ (eventual 3ani); 5& pentru produsele reglemen-tate (energie, gaze, medicamente, în -gr@ }@minte etc); 25& - produsele de lux.

A.2. Rea}ezarea sistemului fiscalIntroducerea impozitului forfetar pentrucompaniile cu o cifr@ de afaceri sub500.000 euro. Rea}ezarea redeven]elor(circa 500 ml.euro anual).Rediscutarea Codului fiscal }irea}ezarea sistemului de taxe }iimpozite în sensul reducerii num@ruluiacestora }i a continu@rii simplific@riiprocedurilor fiscale.

A.3. Alte m@suri fiscaleAcordarea un premiu fiscal de 5& dinvaloarea impozitelor datorate de popu-la]ie }i de firme, de persoane fiziceautorizate, în condi]iile efectu@riipl@]ilor la timp (un bonus fiscal de5& pentru to]i cei care î}i vor pl@tiimpozitele la timp). Scutirea de impo -zitare a dividendelor care vor fi rein-

vestite sau investite în noi firme.Acordare de deductibilit@]i (asigur@riprivate de s@n@tate).

Politici bugetare

Proiectarea bugetelor de stat pe baz@de proiecte }i programe de investi]iimultianuale. Revizuirea Legii finan ]elorpublice }i a Legii finan]elor publicelocale, în contextul modific@rii Coduluifiscal. M@rirea ]intei de deficit bugetarcu notificarea }i acordul ComisieiEuropene.Elaborarea }i promovarea legiisalariz@rii unice a bugetarilor pornindde la ponderea func]ionarilor publici întotal personal bugetar }i pondereacheltuielilor salariale în PIB. Regândirea sistemului de impozitare a veniturilorsalariale. Introducerea de standarde pre]-calitatela achizi]iile publice. Suplimentare cheltuielilor pentruproiectele mari de investi]ii (infrastruc-tur@, educa]ie etc) deja programate.Investi]ii publice pentru crearea delocuri de munc@.

Dublarea fondurilor alocate pentrureabilitarea termic@ a blocurilor delocuit, m@sur@ care va stimula noilocuri de munc@ }i va reduce consi -derabil costurile sociale pentru popu-la]ie.Finan]area }i finalizarea, pân@ în 2012,a lucr@rilor de construc]ie }i reabil-itare/modernizare pentru }osele ocoli-toare, municipii re}edin]@ de jude].Investi]ie de 220 de milioane de europentru construc]ia de locuin]e sociale,astfel încât românii cu venituri mici s@aib@ }ansa de a avea o locuin]@. Dublarea fondurilor bugetare alocateprogramelor de construc]ii de locuin]e,nu numai cele sociale, toate pro-gramele de locuin]e, inclusiv pentrusubven]ionarea dobânzilor la crediteleipotecare.Suplimentarea cu 500 de milioane deeuro a cheltuielile de investi]ii în agri-cultur@, prin Programul Fermierul.

M@suri suplimentare de stimulare amediului de afaceri (IMM, firmeromâne}ti). Suplimentarea cu 100 mi -lioane euro anual, începând cu 1 ia -nuarie 2009, a plafoanelor de

garantare a dobânzilor pentru FondulNa]ional de Garantare a Creditelorpentru IMM-uri si Fondul de Garantarea Creditului Rural. Înfin]area }i dezvoltarea centrelor decolectare (legume, fructe, lapte)Introducerea negocierii contract@rii acomenzilor sociale de stat cu pre]garantat. Alocarea a 3 miliarde eurosub form@ de ajutor de stat destinatinvesti]iilor creatoare de noi locuri demunca si care înglobeaz@ inova]ie siprogres tehnologic, in principal princele 3 scheme de ajutor de stat apro-bate }i compatibile cu legisla]ia euro-pean@. Majorarea plafonului de ajutorde stat la 500.000 euro

Sistemul bancar

În aceast@ perioad@ nesigur@,românii trebuie s@ }tie un lucru: c@economiile lor sunt în siguran]@.Companiile, de asemenea, trebuie s@poat@ s@ aib@ acces u}or la finan]are,pentru a continua s@ investeasc@, pen-tru a continua s@-}i derulezeproiectele. Majorarea capitalului social CEC Bankcu 250 de milioane de euro, sum@care va fi alocat@ în special finan]@riiîntreprinderilor mici }i mijlocii }i agri-culturii. M@suri de cre}tere a sus]ineriisectorului IMM de c@tre Eximbank,care este de asemenea o banc@ insti-tu]ional@ }i care nu are ca menireprincipal@ acela}i obiectiv ca o banc@comercial@, ci sus]inerea credit@rii }igarant@rii întreprinderilor care lucreaz@pentru export. Eficientizarea activit@]ii Grupului delucru alc@tuit din reprezentan]i aiGuvernului, ai B@ncii Na]ionale }i aiAsocia]iei Române a B@ncilor pentrurealizarea unui master plan bancarcare va propune m@surile pentrufinan]area într-un mod optim aeconomiei.

Promovarea instrumentelor de plat@bancare care s@ duc@ la descurajareaevaziunii fiscale }i, implict, la cre}tereacredibilit@]ii bancare }i la reluareacredit@rii.

Este esen]ial ca b@ncile careopereaz@ ^n Romania s@ nu taie dras-tic liniile de finan]are. De aceea, esteimportant sa existe dialog cu b@ncilemam@ }i este necesar ca la nivelul UEs@ existe o abordare clar@ din acestpunct de vedere.

Maximizarea acces@rii fondurilor europene

Abordarea are în vedere maxi-mizarea utiliz@rii fondurilor europenepe fondul simplific@rii procedurilor deaccesare decis@ recent de ComisiaEuropean@. Pentru a combate costulcreditului înalt practicat de b@nci, tre-buie s@ fie utilizate toate mijloaceleoferite de existen]a fondurilor UE, din-colo de ce pot face Eximbank }i CEC(mai ales dup@ recapitaliz@ri). Esteobligatoriu s@ folosim cât mai multdin resursele pe care BEI, BERD }iBanca Mondial@ le-au disponibilizatpentru IMM-uri.

Consider@m c@ este necesar caGuvernul s@ aib@ un parteneriat foarteactiv cu firmele private, pentru a leînlesni accesul la fonduri de la acesteinstitu]ii financiare interna]ionale. Oalt@ m@sur@ este eficienzizarea struc-turii guvernamentale pentru urm@rireaimplement@rii proiectelor cu finan]areeuropean@.

Maximizarea acces@rii fonduriloreuropene depinde }i de rezolvarearapid@ a unor probleme de ordin insti-tu]ional (func]ionalitatea Autorit@]ii dePlat@ pentru POS Competitivitate,problema expertizei resurselor umanepe zonele de implementare, evaluare }imanagement financiar).

Opinii cu privire la accesarea împrumutului de 19,8 miliarde EURO de c@tre România (VI)

student Nicoleta Sonia H~U{IUFacultatea de {tiin]e Economice a ULBS

Eximbank - Bucuresti

ART~ ECONOMIE VINERI 19 IUNIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

“Pia]a Mare” din Sibiu, o veritabil@ frumuse]e urbanistic@ european@

Dosarele de primiri erau întocmite lanivelul filialelor, avizate favorabil deconducerea local@ de partid }i apoide conducerea uniunii de laBucure}ti. Acolo erai la discre]iamembrilor comisiei de primiri, încare de obicei erau copta]i arti}ti cu,,dosare”bune, pe criterii politice }iramânând clientelare. Au fost artistivaloro}i, care n-au reu}it s@întruneasc@ condi]iile respective }i aur@mas pe dinafar@, devenind membriiai uniunii doar dup@ 1989, cândcondi]iile de primire s-au mai simpli-ficat, unii, îns@, au r@mas nemembriipân@ în prezent.Cu timpul, datorit@ sistemului politic}i social respectiv, care a cultivat }iîncurajat obedien]a }i oportunismul,s-a creat o ruptur@ la nivelul întregiiuniuni, între arti}tii din Bucure}ti }icei din „provincie”, între cei care}tiau s@ se fac@ pl@cu]i regimului,destul de mul]i la acea vreme, pede o parte, }i cei care n-au supor-tat “înregimentarea” pe de alt@parte, }i care constituia marea mas@de arti}ti.Statul, dar mai ales partidul, „for]aconduc@toare”, }tiau s@ r@spl@teasc@pe cei care pream@reau prin crea]ialor ,,realiz@rilii” regimului }i, mai alespe conduc@torii prea iubi]i. Pentruace}tia, s-au g@sit fonduri uria}e deachizi]ii de lucr@ri, comenzi de art@monumental@ cu destina]ii de foruripublice, la sume astronomice, burse}i „docunent@ri” gratuite în tar@ }imai ales în str@in@tate, ateliere }istudiouri de crea]ie gratuite, la stan-darde europene, materiale de practic@artistic@ gratuit@ sau cu reducereîmprumuturi substan]iale de crea]ie.Pentru corifeii regimului, presa, }itip@riturile de specialite erau utilizatediscre]ionar. Atunci merita s@ fiimembru de uniune.Perioada 1949 – 1965, de plin sta -

linism feroce, la noi mai cumplit caîn alte p@r]i, a constituit, pentruarti}ti, o etap@ în care încerc@rile deevadare din rigorile realismuluisocialist, constituiau o grav@ gre -}eal@, un tribut pl@tit artei decadentecapitaliste si sanc]ionat ca atare.În anul 1954, când se s@rb@toreau10 ani de la a}a-zisa insurec]iearmat@ de la 23 august 1944, laini]iativa filialei din Ora}ul Stalin,împreun@ cu Muzeul regional, s-adeschis o ampl@ expozi]ie colectiv@,la care au participat }i arti}ti dinSibiu. Dup@ aceasta, între 17 oct, }i10 noiembrie, are loc „regionala”depictur@ sculptur@ si grafic@. În 1955, criticul de art@ RaduBogdan, în revista „Contemporanul”anul X, nr 46, apreciaz@ pozitivExpozi]ia de art@ plastic@, organizat@de Cenaclul arti}tilor plastici sibieni.. Pentru via]a cultural@ a ora}uluiSibiu, dar mai ales pentru arti}tiiplastici sibieni, anul 1956, esteimportant. Se deschide, în cadrulGaleriei de Art@ a MuzeuluiBrukenthal, o sec]ie de art@româneasc@. Începând cu acest anmuzeul va acorda o mai mare impor-tan]@ artelor plastice din Sibiu,implicâdu-se tot mai mult în organi-zarea unor manifest@ri ale arti}tilorplastici contemporani ai Sibiului.Colectivul de muzeografi, specialistiîn istoria artelor, au adus un plus deprofesionalism în organizareaexpozi]ilor deschise în cadrul muzeu-lui, dar }i în a celor din afar@ la careerau solicita]i s@ colaboreze.

Existen]a, pe simezele muzeului,a capodoperelor unor mari mae}triiai artei române}ti, precum NicolaeGrigorescu, Ion Andreescu, {tefanLuchian, Gheorghe Petra}cu, Francisc{irato, Nicolae Tonitza, {tefanDimitrescu, Nicolae D@r@scu IosifIser, au ridicat pentru arti}tii sibiului}tacheta crea]iei fiec@ruia. A devenito mare cinste s@ expui la MuzeulBrukenthal.În acest an debuteaz@ expozi]ionalgraficianul Helmuth Arz, cu o fru-moas@ colec]ie grafic@ de }evalet }i ilustra]ie de carte la operele unorscriitori români }i str@ini. Au r@mascelebre ilustra]iile la „Cei treimu}chetari”,}i „Contele de Monte -Cristo”.Expozitia a fost g@zduit@ deGaleriile fondului plastic, în lunanoiembrie.

„Anuala regional@” se deschidela Sibiu, în s@lile Bibliotecii Centrale,ca un fel de repeti]ie premerg@toarecelei de la regiune. Între 10 noiem-brie }i 8 decembrie, în sala „ ARTA”,din Ora}ul Stalin, 40 de arti}ti,reuni]i în expozi]ia de la regiune,expun un num@r impresionant delucr@ri, 284. Un fel de microexpozi]iipersonale într-una colectiv@. Arti}tilor„ orienta]i” mai bine li s-au adnmis17 lucr@ri, pe când la unii, spre încu-rajare, doar una sau dou@.Comentatorii de pres@ atribuiauexpozi]iei valori patriotice,-CatzJosefina în ziarul „Drum Nou”, anulXIII, nr.3682, iar altii consideraulucr@rile ca fiind originale si de omare diversitate – Cozma Maxim în

„Contemporanul”Bucure}ti, anul IX,nr.48 din 30 noiembrie1956, pag.2.

Mult mai bogat în manifest@riexpozi]ionale decât anul precedent,anul 1957 a fost dominat de graf-ic@.Trei expozi]ii inedite din acestdomeniu au f@cut obiectul unor largicomentarii în presa local@ }i cearepublican@, „SIBIUL VECHI în gra -fic@” organizat de Muzeul Brukenthal,Expozi]ia de desene a maestruluiHans Hermann în organizarea FilialeiUniunii Arti}tilor Plastici din Sibiu, }iexpozi]ia de grafic@ “Nicolae N.Tonitza” au fost elogiate în revistele:„Contemporanul” nr.49, din 6dec.1957 }i nr.1 din 10 ian.1958,Tibuna, Cluj, anul I, nr 45, din14dec.1957 „ Regionala”se deschide la Sibiu îns@lile Casei de cultur@ „{tefanGheorghiu” din Sibiu -156 de lucr@ride pictur@, sculptur@,grafic@-}i la sala„Arta” din Ora}ul Stalin -31 de arti}ti

din Sibiu, cu 156 de lucr@ri. Înrevista „Contemporanul” an XII, nr50, Todor Ionescu apreciaz@ „ cadeosebit de semnificativ@ înscriereacra]iei arti}tilor, în tematicile contem-porane”. Pe lâng@ lucr@rile inspiratedin realitatea imediat@, au existat }icompozi]ii „îndr@zne]e”ca solu]ii plas-tice moderne.Stabilirea la Sibiu, definitiv@ sau tem-porar@, a unor arti}ti tineri, proaspe]iabsolven]i ai institutelor deinv@]@mânt artistic superior, a însem-nat o infuzie de spirit nou, mai alesîn planul mijloacelor de expresieartistic@. Amintim în acest contextpe Vlad Florescu, Florea Simion, ArzHelmuth, Marianne Simtion }i al]ii.

Printre arti}tii consecven]i cuidealurile lor estetice, cu maniera }istilul lor, inconfundabile de altfel, aufost }i: Rheea Silvia Radu, DumitruDumbr@veanu, Maria Gropa Sion,Schullerus Trude }i Hans Hermann.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Art@ }i economie (XIII) - c$teva evalu@ri -

Lucr@ri de Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Arta plastic@ sibian@ (1949- 2009)