david baldacci - puterea absolută

8/10/2019 David Baldacci - Puterea Absolută

http://slidepdf.com/reader/full/david-baldacci-puterea-absoluta 1/488



David Baldacci

PUTEREA ABSOLUTĂ



DAVID BALDACCI

PUTEREA ABSOLUTĂ

r ao inte r national pub lishing com p any



Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BALDACCI, DAVID. Puterea absolută / David Baldacci; t rad.: Liviu RaduBucureşti: RAO International Publishing Company, 2008

ISBN 978-973-103-633-3

I. Radu, Liviu (t rad.)

821.111(73)-3113!.1

RAO International Publishing Company "rupul Editorial RAO

DAVID BALDACCI

Ab sol u te P owe r1996 by Columbus Rose, Ltd. Toate drept urile rezervate

Traducere din limba engleză LIVIU RADU

RAO International Publishing Company, 200#pent ru versiunea $n limba română aprilie 2008

ISBN 978-973-103-633-!

CUPRINS

CAPITOLUL UNU



CAPITOLUL DOICAPITOLUL TREICAPITOLUL PATRUCAPITOLUL CINCICAPITOLUL %ASECAPITOLUL %APTECAPITOLUL OPTCAPITOLUL NOUĂCAPITOLUL &ECECAPITOLUL UNSPRE&ECECAPITOLUL DOISPRE&ECE

CAPITOLUL TREISPRE&ECECAPITOLUL PAISPRE&ECECAPITOLUL CINCISPRE&ECECAPITOLUL %AISPRE&ECECAPITOLUL %APTESPRE&ECECAPITOLUL OPTSPRE&ECECAPITOLUL NOUĂSPRE&ECECAPITOLUL DOUĂ&ECICAPITOLUL DOUĂ&ECI %I UNUCAPITOLUL DOUĂ&ECI %I DOICAPITOLUL DOUĂ&ECI %I TREICAPITOLUL DOUĂ&ECI %I PATRUCAPITOLUL DOUĂ&ECI %I CINCICAPITOLUL DOUĂ&ECI %I %ASECAPITOLUL DOUĂ&ECI %I %APTE

CAPITOLUL DOUĂ&ECI %I OPTCAPITOLUL DOUĂ&ECI %I NOUĂEPILO"NOTA AUTORULUI



Pent ru 'ichelle, cea mai dragă prietenă, soţia mea iubitoare, ără de care acest vis ar i rămas doar o sclipire plăpândă, $nt r-o privire obosită.

Pent ru mama şi pent ru tatăl meu: alţi părinţi n-ar i put ut ace mai mult.

Pent ru ratele meu şi pent ru sora mea, care şi-au ajutat mult ratele mai mic şi continuă s-o acă.



'UL)U'IRI

Lui *enni er +aras, pent ru că a ost o prietenă minunată, o susţinătoare devotată şi m-a ajutat ori de câte ori am avut nevoie. Lui +aren Spiegel, cel mai mare an al meu de pe Coasta de Vest , ie ca $n viitor să ai parte de multe ilme mari şi de Oscaruri mici. Lui *im şi Everne Spiegel, pent ru tot sprijinul şi $ncurajările lor.

Lui Aaron Priest , omul care m-a smuls din obscuritate, prietenul şi agent ul meu literar de-o viaţă şi, mai mult decât atât , un tip

ext raordinar. %i asistentei lui, Lisa Vance, care a răspuns cu zel la iecare dint re $nt rebările mele, indi erent cât de aiurea erau. %i editorului de la Priest Agency, rances *alet -'iller, a cărei perspicacitate şi comentarii inteligente m-au ăcut să sap mai adânc $n psihologia personajelor mele, ăcând ast el cartea mai bună.

Editorului meu, 'aureen Egen, pent ru că a ăcut ca experienţa mea de debutant să ie ără dureri şi chiar plăcută. %i lui Larry +irshbaum, care, $nt r-o noapte târzie, a văzut ceva $n paginile acestea şi mi-a schimbat viaţa pent ru totdeauna.

Lui Steven ilmsen, coleg scriitor, care, ştiind cât e de greu, mi-a dat tot timpul s at uri bune şi tone de $ncurajări. 'ulţ umesc,prietene!

Lui Steve şi 'ary *ennings, pent ru s at urile lor $n legăt ură cudiversele probleme tehnice şi juridice şi pent ru că au ost cei mai buni prieteni pe care şi-i poate dori cineva. Lui Richard 'arvin şi lui

*oe Barry, de asemenea pent ru .consultanţa” o erită $n legăt ură cuprobleme tehnice şi cu sisteme de securitate. %i lui Art , Lynette, Roni, Scott şi Randy, pent ru dragostea şi

sprijinul lor. Sincer vorbind, nu găsesc dest ule cuvinte.



.Puterea absolută corupe $n mod absolut.” LORDUL ACTON



CAPITOLUL UNU

Bărbat ul dădu drumul volanului, at unci când maşina, cu luminile stinse, se opri $ncet. Câteva bucăţi de piet riş scrâşniră sub pneuri,apoi $l $nconjură tăcerea. Rămase un moment , ca să se acomodeze cu $mprejurimile, după care scoase un binoclu pent ru vedere pe timp de noapte, vechi dar e icient. Casa apăru $ncet $n vizor. Bărbat ul se lăsă pe spătar, găsindu-şi o poziţie comodă. Pe scaunul din aţă, de lângă el, se a la un sac din pânză. Interiorul maşinii era

cam ponosit , dar curat. 'aşina usese urată. Dint r-un loc de unde nimeni nu s-ar i

aşteptat. De oglinda ret rovizoare atârna o pereche de palmieri $n

miniat ură. Bărbat ul zâmbi, $n timp ce se uită la ea. Ar t rebui să ajungă şi el $n curând $n ţara palmierilor. Apă liniştită, albast ră,limpede, apusuri de culoarea somonului şi sculat târziu dimineaţa…

Trebuia să iasă din maşină. Venise timpul. De data asta se simţea $n siguranţă, mai mult ca altădată. Luther hitney avea şaizeci şi şase de ani. La vârsta asta, când $ncheiet urile obosite nu te mai pot ţine

drept , iar arterele ţi se $ngroaşă după vacarmul unei vieţi,majoritatea oamenilor $şi $ncep o a doua carieră, ca bunici,$ngrijindu-i pe copiii copiilor lor.

Luther avusese o singură carieră $n $nt reaga lui existenţă.

Păt runsese prin eracţie $n casele altora sau $n birouri, de obicei $n timpul nopţii, ca şi acum, şi luase cât put use să care din lucrurile de acolo.

Deşi se a lase, $n mod evident , de partea celor certaţi cu legea,Luther nu t răsese niciodată cu pistolul, nici nu lovise cu cuţit ul când usese cuprins de urie sau de teamă, cu excepţia perioadei $n care participase la războiul haotic dint re Coreea de Nord şi cea de Sud.

Iar cu pumnii izbise doar $n baruri, şi numai ca să se apere, din moment ce acolo bărbaţii pretindeau că sunt mai viteji decât ar i



t rebuit să ie. Luther avea un singur criteriu $n alegerea obiectivelor sale: ura

numai de la cei care-şi permiteau să piardă ceea ce lua el. Considera că nu se deosebeşte de armatele de oameni care-i răs ăţau de obicei pe cei bogaţi şi care-i convingeau să cumpere lucruri de care nuaveau nevoie.

O bună parte din cei peste şaizeci de ani ai săi useseră pet recuţi $n $nchisori de siguranţă medie apoi de securitate maximă de pe Coasta de Est. Era creditat cu t rei condamnări anterioare, $n t rei state di erite, condamnări care acum $i atârnau ca t rei piet re de moară legate de gât. Pierduse mulţi ani din viaţă. Ani importanţi.

Dar acum nu mai putea ace nimic pent ru a schimba lucrurile. şi dezvoltase $ndemânarea atât de mult , $ncât avea mari

speranţe că nu va i condamnat niciodată pent ru a pat ra oară. Nuera niciun secret cu privire la ce-l aştepta $n cazul unei noi condamnări: urma să se aleagă cu douăzeci de ani $nt regi. La vârsta lui, douăzeci de ani echivalau cu o condamnare la moarte. Puteau, la el de bine, să-l t rimită pe scaunul elect ric, după cum obişnuia să procedeze stat ul Virginia cu cetăţenii ei ext rem de periculoşi. Cetăţenii acest ui stat istoric erau oameni cu iica lui Dumnezeu şi doreau ca iecare să primească după aptă şi răsplată. Stat ul reuşea să acă acest lucru condamnând la moarte mai multe persoane decât toate celelalte state, cu excepţia a două, iar liderii, Texas şi lorida, $mpărtăşeau sentimentele morale ale surorii lor din sud. Dar nu t rimiteau la moarte pe cineva pent ru un simplu ja . Până şi mărinimoşii locuitori din Virginia aveau limitele lor!

Dar, din cauza riscului, Luther nu-şi lua ochii de la casă un adevărat conac, unul care era $ndreptăţit să poarte un asemenea nume. l obsedase luni de zile. Iar $n noaptea asta, ascinaţia aceea va lua s ârşit.

'iddleton, Virginia. La pat ruzeci şi cinci de minute de mers cumaşina spre vest de ashington, pe un drum $ngust.

O zonă cu domenii mari, unde maşinile scumpe erau obligatorii,

iar caii proprietarilor aveau un preţ care ar i ajuns pent ru a-i hrăni timp de un an pe locatarii unui bloc dint r-un oraş. Casele din zona



aceea erau răspândite pe terenuri cu atâtea rumuseţi, $ncât $şi meritau numele. Apreciase ironia numelui obiectivului său: T he C o pp e r s 1.

luxul de adrenalină care $nsoţea iecare lovit ură era cu adevărat unic. Luther $şi imagina că seamănă cu ceea ce simte jucătorul de baseball a lat la bătaie, $n timp ce aleargă nonşalant căt re baze, ără să se grăbească absolut deloc, după ce mingea cea nouă din piele aterizase undeva, $n st radă. Cu mulţimea la picioare, cu cincizeci de mii de perechi de ochi aţintiţi asupra unui singur om, de parcă tot aerul din lume usese st râns $nt r-un singur loc şi eliberat brusc, prin răsucirea splendidă a bâtei, de căt re acel jucător.

Luther cercetă $ndelung $mprejurimile, cu ochii lui $ncă ageri. Un licurici clipi căt re el. Alt el, era singur. Ascultă un moment ţârâit ul greierilor, un simplu zgomot de ond, obişnuit pent ru orice persoană care locuia mai mult timp $n zonă.

Luther conduse maşina mai departe pe drumul as altat şi o t rase pe un drum scurt , de pământ , care se s ârşea $nt r-un pâlc de arbori groşi. Părul cărunt al bărbat ului era acoperit cu o căciulă neagră de schi. igura lui tăbăcită usese vopsită $n negru, cu cremă de camu laj. Avea ochi calmi, verzi, şi ălci masive, cenuşii. Pielea $i era la el de $ntinsă ca-ntotdeauna. Arăta ca pe vremea când usese cercetaş $n armată. Luther ieşi din maşină.

Se ascunse după un copac şi privi obiectivul. T he C o pp e r s , ca multe conace de ţară ai căror proprietari nu erau propriu-zis crescători de animale, avea o poartă uriaşă, ornamentată, din ier orjat , prinsă de două coloane identice din cărămizi, dar nu avea şi

gard. Se putea păt runde direct de pe drum sau din pădure. Lutherint ră prin pădure.

i t rebuiră doar două minute ca să ajungă la marginea câmpului de porumb de lângă casă. Era clar că proprietarul nu avea nevoie de zarzavat uri cultivate $n gospodărie, dar se părea că-şi luase $n serios rolul de moşier local. Luther nu se putea plânge, din moment

1 "ologanii (engl.).



ce găsise o cărare ce-i permitea să ajungă nevăzut până aproape de uşa din aţă a clădirii.

Aşteptă câteva momente, apoi dispăru $n desişul t ulpinilor de porumb.

Terenul era, $n cea mai mare parte, curăţat de rest uri, iar panto ii lui de tenis nu scoteau niciun sunet , un lucru important , pent ru că,$n liniştea de aici, orice zgomot se auzea de departe. Luthercontinuă să privească drept $nainte, iar picioarele sale, călite,găseau singure drumul print re şirurile dese, nestânjenite de uşoarele denivelări ale solului. Aerul nopţii era rece, după căldura ameţitoare a verii ce se $ncăpăţânase să nu-i părăsească, dar nu

su icient de rece pent ru ca respiraţia să se t rans orme $n aburi ce ar i put ut i zăriţi de la distanţă de ochii cuiva care nu-şi găsea astâmpăr sau care su erea de insomnie.

Luther $şi cronomet rase acţiunea de mai multe ori $n lunile t recute, oprindu-se $ntotdeauna la marginea câmpului, $nainte de a păşi pe terenul din aţa casei. n mintea lui, iecare amănunt usese $ntors pe toate etele de sute de ori, până când ajunsese la un scenariu minuţios a ceea ce avea de ăcut.

Se ghemui la marginea terenului din aţa clădirii şi privi $ncă o dată $n jur. Nu avea de ce să se grăbească. Nu existau câini, deci nuavea grija lor, ceea ce era un lucru bun. Un om, indi erent cât de tânăr şi de sprinten ar i ost , nu putea să $nt reacă un câine. Iarlăt rat ul $i ăcea pe cei din tagma lui Luther să $nlemnească. n exterior nu se vedea nici vreun sistem de securitate, probabil din cauza nenumăratelor alarme alse provocate de cerbii, veveriţele şi

ratonii care mişunau $n zonă. Oricum, Luther urma să aibă de-a ace $n curând cu un sistem so isticat de apărare, având la dispoziţie doar t reizeci şi t rei de secunde pent ru a-l scoate din uncţiune $n asta incluzând şi cele zece secunde necesare pent ru a scoate panoul de comandă.

Pat rula irmei de pază t recuse prin zonă cu t reizeci de minute $n urmă. Ar i t rebuit să-şi schimbe $ncontinuu rutina şi să t reacă o

dată pe oră, la $ntâmplare, prin sectoarele pe care le supravegheau. Dar, după o lună de urmărire, Luther descoperise cu uşurinţă o



schemă de pat rulare. Avea la dispoziţie cel puţin t rei ore, $nainte să apară următoarea echipă. Nici nu avea nevoie de atât de mult timp.

Solul era acoperit cu as alt negru, iar de zidurile din preajma int rării se prinseseră t u işuri dese un element vital pent ru hoţi ca un cuib de omizi pe creanga unui copac. Luther veri ică iecare ereast ră a casei: toate $nt unecate. Peste tot tăcere. Urmărise caravana cu care plecaseră locatarii casei spre sud, cu două zile $n urmă, şi ăcuse cu multă atenţie inventarul proprietarilor şi al angajaţilor. Cea mai apropiată casă se a la la mai bine de t rei ilomet ri.

Luther respiră adânc. Plani icase tot ul, dar $n .meseria” asta

regula era că nu puteai niciodată să prevezi tot ul. Dezlegă legăt urile rucsacului şi se st recură a ară din câmpul

cultivat , cu paşi lungi, uşori, şi $n zece secunde ajunse $n aţa uşii solide, groase, din lemn $ntărit cu oţel, cu o $ncuietoare prinsă $n $ntărit uri, ca să reziste. Nimic care să-l $ngrijoreze pe Luther.

Scoase o cheie din buzunarul hainei şi o int roduse $n broască, dar ără s-o răsucească.

Ascultă câteva secunde. Apoi $şi dădu jos raniţa şi-şi schimbă panto ii, ca să nu lase nicio urmă de pământ $n casă. şi pregăti şurubelniţa elect rică specială, cu ajutorul căreia putea să scoată de zece ori mai repede la iveală circuitele la care t rebuia să ajungă,decât dacă ar i ăcut t reaba olosind o şurubelniţă obişnuită.

Următorul lucru pe care-l scoase din sac cântărea exact o sută şaptezeci şi cinci de grame şi era puţin mai mare decât un calculatorde buzunar. n a ară de iica sa, reprezenta cea mai bună investiţie

pe care o ăcuse $n viaţa lui. Dispozitivul acela, pe care $l poreclise it 2 $l ajutase pe Luther să nu dea greş $n ultimele lui t rei spargeri.

Cele cinci cire ce alcăt uiau codul de siguranţă al locuinţei $i useseră deja urnizate lui Luther şi useseră programate şi $n calculatorul său. Secvenţa corectă reprezenta $nsă un mister pent ruel, dar acest obstacol urma să ie $nlăt urat de tovarăşul său mititel,

2 Inteligenţă,spirit



din metal, ire şi microcipuri, evitând ast el urlet ul $n iorător al celor pat ru sirene, plasate $n iecare colţ al ortăreţei de t rei mii de met ri păt raţi, pe care o invadase. După aceea ar i urmat anunţarea poliţiei de căt re calculatorul ără nume, cu care avea să se lupte peste câteva momente. De asemenea, erest rele şi podeaua casei erau dotate cu un sistem care era sensibil la presiune, adăugând un plus de siguranţă $ncuietorii de la uşă. Dar toate astea nu $nsemnaunimic, dacă it putea să descopere secvenţa corectă a codului sistemului de alarmă.

Luther se uită la cheia vârâtă $n broască şi, cu un gest ce-i devenise obişnuinţă, $l agăţă pe it de cent ură, ast el $ncât

calculatorul să-i atârne $nt r-o parte. Cheia se $nvârti $n broască, iarLuther se pregăti să suporte zgomot ul pe care urma să-l audă, adică ţiuit ul sistemului de siguranţă, care avertiza int rusul că o să vină s ârşit ul lumii, dacă n-o să int roducă răspunsul corect $n intervalul de timp alocat , ără să $ntârzie nici măcar cu o milisecundă.

Luther $şi $nlocui mănuşile din piele cu altele, mai lexibile, din plastic, care aveau un st rat dublu $n drept ul vârului degetelor şi al palmelor. Nu avea de gând să lase vreo dovadă $n urma lui. Lutherrespiră adânc, apoi deschise uşa. )iuit ul st rident al sistemului de siguranţă $l izbi de $ndată. Bărbat ul int ră iute $n holul enorm şi se uită la panoul de alarmă.

%urubelniţa lui specială se rotea ără să scoată vreun zgomot ,cele şase şuruburi din metal căzură $n mâna lui Luther şi ură puse $nt r-un compartiment al cent urii sale. irele subţiri legate de it sclipiră $n argintiul luminii lunii, care păt rundea prin ereast ra de

lângă uşă, apoi Luther, arătând pent ru o clipă ca un chirurg ce privea $n cavitatea toracică a unui pacient , descoperi locul corect , ăcu legăt urile, apoi $şi puse tovarăşul sub tensiune.

Din partea cealaltă a holului ţâşni o rază stacojie, drept spre el. Detectorul cu raze inraroşii descoperise deja semnalul termic al lui Luther. n timp ce secundele t receau, Luther aştepta cu răbdare ca .mintea” sistemului de securitate să decidă dacă int rusul era

prieten sau vrăjmaş. Numerele sclipeau, $nt r-o culoare chihlimbarie, pe ecranul digital



al lui it , schimbându-se mai iute decât putea percepe ochiul. Timpul alocat licărea $nt r-un drept unghi micuţ , $n colţ ul din dreapta sus, al aceluiaşi ecran.

Trecură cinci secunde, apoi pe ecranul de sticlă al lui it apărură numerele !, 13, 9, 3, 11 şi se opriră.

)iuit ul $ncetă, sistemul de alarmă iind blocat , lumina roşie se stinse şi u $nlocuită cu una verde, prietenoasă, iar Luther putea, $n s ârşit , să-şi $nceapă t reaba. Scoase irele, puse placa la loc şi-şi aşeză echipament ul $n sac, apoi $ncuie cu grijă uşa din aţă.

Dormitorul principal se a la la etajul al t reilea, la care se putea ajunge cu un ascensor din holul principal, de la primul etaj, dar

Luther pre eră să urce pe scări. Era mai bine să nu depindă de nimic asupra căruia nu avea cont rolul deplin. Din planul lui de luptă nu ăcea parte să rămână $nchis timp de mai multe săptămâni $nt r-un ascensor.

Se uită la detectorul din colţ ul $ncăperii, care-i zâmbea cu gura lui drept unghiulară, cu razele lui de supraveghere adormite acum. Luther se $ndreptă spre scări.

Uşa dormitorului nu era $nchisă. După câteva secunde, bărbat ul $şi aprinse lanterna de joasă tensiune, ără st rălucire, şi rămase un timp privind $n jur. Lucirea verde a unui al doilea panou de comandă, montat lângă uşa dormitorului, $nt rerupea $nt unericul.

Casa usese const ruită $n ultimii cinci ani. Luther veri icase actele de la t ribunal şi reuşise chiar să aibă acces la un set de planuri ale locuinţei, a lat $n biroul $mputernicit ului cu plani icarea. Schiţele erau acolo pent ru că această clădire era atât de mare, $ncât

proprietarul avusese nevoie de aprobarea guvernului statal pent rua o const rui, de parcă stat ul le-ar i reuzat vreodată celor bogaţi ceea ce $şi doreau.

Nu găsise nicio surpriză $n planul de const ruire. Era vorba de o casă mare, solidă, care merita milioanele plătite $n bani gheaţă de căt re proprietar.

Luther mai vizitase o dată casa, la lumina zilei, când erau oameni

peste tot. usese chiar $n camera aceea şi văzuse ce t rebuia să vadă. Tocmai de aceea se a la aici $n noaptea asta.



Coroana de aproape cincisprezece centimet ri, a lată deasupra pat ului imens, cu baldachin, părea să-l urmărească at unci când $ngenunche. Alăt uri era o noptieră. Pe ea se a lau un ceas mic din argint , cel mai nou roman de dragoste şi un cuţit pent ru deschis scrisori, vechi, argintat , cu mânerul gros, din piele.

Tot ce se găsea $n camera aceea era mare şi scump. n $ncăpere se deschideau t rei debarale, iecare având dimensiunile surageriei lui Luther. Două erau ocupate cu haine emeieşti, panto i, poşete şi alte lucruri pe care-şi chelt uiesc emeile banii, $n mod raţional sauiraţional. Luther se uită la otogra iile $nrămate de pe noptieră şi se st râmbă dezgustat , remarcând emeiuşca de douăzeci şi ceva de ani,

alăt uri de soţ ul de şaptezeci şi ceva. Existau multe eluri de loterii $n lume şi nu toate erau organizate

de stat. 'ulte dint re otogra ii o arătau pe stăpâna casei cât se poate de

goală, iar o examinare rapidă a dulapului dovedi că-i plăcea să se $mbrace $n chestii vaporoase.

Apoi Luther se uită la oglinda de mari dimensiuni, cercetându-i ornamentele de pe margini. După aceea $i cercetă lat urile. O mobilă grea, elegantă, prinsă de perete, sau aşa părea, dar Luther ştia că balamalele erau ascunse cu grijă, $n adâncit uri de douăzeci de centimet ri, de sus şi până jos.

Luther se mai uită o dată la oglindă. Avea avantajul că văzuse un obiectiv ca acesta cu vreo doi ani $n urmă, deşi nu plănuise să-l spargă. Dar nu poţi să ignori un al doilea ou de aur, doar pent ru că ai mai ţinut unul $n palmă, iar acel ou de aur valorase vreo cincizeci

de mii. Premiul a lat $n spatele acestei oglinzi putea să ie de vreo zece ori mai mare.

Dacă olosea orţa şi o pârghie, ar i put ut să-i vină de hac $ncuietorii, dar ar i consumat timp preţios. %i, mai mult decât atât ,ar i lăsat $n urmă semne că locuinţa usese violată. Deşi clădirea urma să rămână goală $n următoarele săptămâni, nu puteai să ştii ce se va $ntâmpla. Când va părăsi T he C o pp e r s , t rebuia să nu lase

niciun semn. Chiar după ce se vor $ntoarce, proprietarii nu vorveri ica imediat seiul. n orice caz, nu t rebuia să olosească metode



dure. Se duse iute căt re televizorul cu ecran mare, lipit de un perete al

$ncăperii imense. &ona usese amenajată ca o cameră de zi, cu otolii asortate, acoperite cu creton, şi cu o masă mare pent ru ca ea. Luther se uită la cele t rei telecomenzi a late pe masă. Una pent rutelevizor, alta pent ru videocaseto on, iar a t reia părea că-i va uşura e ort ul cu nouăzeci la sută. Pe iecare era $nscrisă o marcă şi toate semănau $nt re ele, dar un scurt experiment dovedi că două dint re ele porneau aparat ura pot rivită, iar a t reia nu pornea nimic.

Parcurse $ncăperea, $ndreptă telecomanda căt re oglindă şi apăsă pe singurul buton roşu, plasat $n partea de jos a dispozitivului. De

obicei, acest lucru declanşa pornirea $nregist rării pe videocasetă. Dar $n noaptea aceea, apăsarea $nsemna că banca se deschisese pent ru un client norocos.

Luther văzu cum uşa se deschide $ncet , $n tăcere, rotindu-se pe balamalele acum vizibile. Din obişnuinţă, puse telecomanda exact acolo unde usese, scoase un sac din pânză din rucsac şi int ră $n galerie.

n timp ce lumina cu lanterna prin $nt uneric, u surprins să vadă un scaun capitonat $n mijlocul $ncăperii $ncăpere ce părea să ie lungă de doi met ri şi tot atât de lată. Pe braţ ul otoliului se a la o telecomandă identică, evident , o măsură de siguranţă, pent ru a evita să rămâi $nchis accidental acolo. Apoi văzu ra t urile de pe iecare perete.

Luă la $nceput banii, legaţi $n pachete, apoi conţinut ul cutiilorsubţiri, care, bine$nţeles, nu aveau $n ele bijuterii alse. Luther

socoti că erau acolo vreo două sute de mii de dolari $n bonuri negociabile şi alte valori, două cutiuţe cu monede vechi şi alta custampe, incluzând una cu o silueta răst urnată, care-l ăcu pe Luthersă gâ âie. Ignoră cecurile $n alb şi cutiile pline cu acte, care nuvalorau nimic pent ru el. O evaluare rapidă $i spuse că era vorba de două milioane de dolari, poate chiar mai mult.

'ai privi o dată $n jur, având grijă să nu rateze vreun ascunziş.

Pereţii erau groşi $şi imagină că erau protejaţi $mpot riva incendiilor sau cel puţin atât de protejaţi cât era omeneşte posibil.



ncăperea nu era $nchisă ermetic, iar aerul era proaspăt , nu stăt ut. Cineva putea să stea acolo, zile $nt regi.

Limuzina $nainta cu viteză pe drum, urmată de urgonetă, iecare şo er iind su icient de bun ca să acă acest lucru ără să aprindă arurile.

n interiorul spaţios al limuzinei se a lau un bărbat şi două emei. Una din ele era aproape beată şi ăcea tot ce putea ca să-l dezbrace pe bărbat chiar acolo, $n ciuda slabelor e ort uri ale victimei de a se apăra.

Cealaltă emeie stătea pe bancheta opusă, cu gura $ncleştată,$ncercând $n mod ostentativ să ignore spectacolul ridicol, care mai includea chicoteli de etişcană şi multe gâ âieli. n realitate, ea urmărea $ndeaproape iecare gest al perechii. şi $ndreptase atenţia asupra unei agende mari, pe care o ţinea $n poală şi $n care se $nghesuiau programări pent ru $ntâlniri şi notiţe, şi asupra bărbat ului din aţa ei, care pro ită de apt ul că tovarăşa sa $şi rupsese un toc de la panto pent ru a-şi t urna de băut. Rezistenţa lui la alcool era enormă. Putea să bea de două ori cantitatea pe care o băuse $n seara aceea, ără să se vadă, ără să se bâlbâie sau să se $mpiedice asta ar i $nsemnat s ârşit ul pent ru un om a lat $n uncţia lui.

emeia $l admira pe el, obsesiile lui, slăbiciunile de care dădea uneori dovadă, reuşind, $n acelaşi timp, să arate lumii o aţă ce exprima seninătate şi putere, dar şi de măreţie. iecare emeie din

America era $ndrăgostită de el, amorezată de rumuseţea lui clasică,de uriaşa lui siguranţă de sine şi de ceea ce reprezenta el pent rutoţi. Iar el $ntorcea această admiraţie universală cu o pasiune oricum, deplasată care o uimea pe emeie.

Din ne ericire, această pasiune nu usese $ndreptată niciodată $n direcţia ei, $n ciuda mesajelor ei subtile, a atingerilor care duraupuţin cam mult , a apt ului că aranja ast el lucrurile ca să-l vadă dis-de-dimineaţă, când ea arăta cel mai bine, a conotaţiilor sexuale olosite $n timpul şedinţelor de st rategie. Dar până când va veni



casă, $ncepând cu cuibuşorul lui. Se $nt rebă cum ar t rebui să reacţioneze dacă ar auzi uşa cu

oglindă deschizându-se, iar lumina s-ar aprinde $năunt ru, ără nicio posibilitate de a se ascunde. iguri st răine uitându-se la el, pistoale $ntinse, citirea drept urilor… Aproape că-l apucă râsul. Era prins $n capcană, ca un şoarece nenorocit , ără să aibă unde să se ducă. Numai umase de t reizeci de ani, dar acum simţea cu disperare nevoia unei ţigări. Puse rucsacul jos şi-şi $ntinse picioarele $ncet , ca să nu-i amorţească.

Auzi paşi grei pe t reptele din lemn de stejar. Int ruşilor nu le păsa dacă se a lă că erau acolo. Luther numără pat ru, poate cinci

persoane. Apoi paşii se $ndreptară spre stânga şi se apropiară de el. Uşa dormitorului se deschise cu un scârţâit uşor. Luther se gândi

bine. Toate lucrurile useseră puse la locul lor. Se atinsese doar de telecomandă, pe care o aşezase exact $n urma uşoară pe care o lăsase $n pra, at unci când o luase. Acum Luther auzea doar t rei voci, una de bărbat şi două de emei. Una din emei părea beată,tonul celeilalte era al unei emei de a aceri. Apoi Doamna .emeie-de-a aceri” dispăru, uşa u $nchisă, dar nu şi $ncuiată, iar Doamna .Beată-criţă” şi bărbat ul rămaseră singuri. Unde erau ceilalţi? Unde se dusese Doamna .emeie-de-a aceri”? Chicotelile continuară. Paşii se apropiară de oglindă. Luther se ghemui $nt r-un colţ cusperanţa că otoliul $l va ascunde, ştiind $nsă că aşa ceva nu era posibil.

Apoi $l izbi $n ochi o rază de lumină, iar el aproape gemu la t recerea bruscă a micii sale lumi de la bezna de t uş la lumina

puternică a zilei. Clipi iute, ca să se adapteze la noul nivel de luminozitate, pupilele lui care useseră dilatate aproape complet ajungând $n câteva secunde la dimensiunile unui vâr de ac. Dar nuurmară nici ţipete, nici eţe de oameni, nici pistoale.

n cele din urmă, după ce t recu un minut $nt reg, Luther privi din spatele otoliului şi primi un al doilea şoc. Uşa camerei-sei părea că dispăruse, iar el privea acum drept $n dormitorul acela aurisit. u

cât pe ce să cadă pe spate, dar reuşi să se reechilibreze. nţelese brusc de ce era acolo otoliul.



CAPITOLUL DOI

La t rei cvartale depărtare de imensa clădire albă a Congresului Statelor Unite, *ac "raham deschise uşa din aţă a apartament ului său, $şi aruncă pardesiul pe podea şi se duse direct la rigider. Custicla de bere $n mână, se aşeză pe canapeaua jerpelită din camera de zi. n timp ce sorbea din băut ură, se uită la cămăruţa $n care se a la. Era cu tot ul di erită de locul $n care abia usese. Păst ră un timpberea $n gură, apoi o $nghiţi. 'uşchii ălcilor lui late se $ncordară,

apoi se relaxară. "himpii enervanţi ai $ndoielii dispăruseră $ncet ,dar se vor ivi din nou, $ntotdeauna se $ntâmpla aşa.

Altă pet recere importantă cu *enni er, viitoarea lui soţie, cu amilia ei şi cu grupul lor de cunoştinţe din lumea mondenă şi a a acerilor. Se părea că oamenii atât de so isticaţi nu aveau simpli prieteni. iecare din ei avea o uncţie anume, $nt regul iind mai mare decât suma părţilor. Sau, cel puţin, aşa se dorea, deşi *ac avea

propria opinie $n privinţa asta. Indust ria şi inanţele erau bine reprezentate, cuprinzând nume pe care *ac le $ntâlnea $n all S t r eet * o ur nal , $nainte să-l arunce şi să păst reze numai paginile de sport , ca să vadă ce mai ăceau.Pieile” sau ."loanţele”3.

Politicienii useseră prezenţi $n orţă, st rângând vot uri viitoare şi dolari. Din grup mai ăceau parte, evident , şi avocaţi iar unul dint re ei era *ac un medic cu un papion de modă veche şi vreo

doi tipi din zona publică, veniţi să demonst reze că puternicii zilei mani estă simpatie pent ru sit uaţia oamenilor de rând.

şi termină berea şi porni televizorul. şi aruncă panto ii, iarşosetele cu model, de pat ruzeci de dolari, pe care i le cumpărase logodnica lui, ajunseră pe abajur. Cu timpul, o să-i cumpere perechi de două sute de dolari, cu cravate asortate, pictate de mână. Rahat!

3 S ins , Bu llets - porecle ale unorechipe de ot bal american (n. t r.)



acultăţii. i t ransmiseseră numerele de tele on ale unor psihiat ri care puteau să-l ajute să se vindece de .nebunia” lui. *ac zâmbi,amintindu-şi, şi se duse să-şi ia a doua bere. Acum, rigiderul era gol.

Primul an ca apărător din o iciu usese greu până când a $nvăţat cum se t rag s orile. Pierduse mai mult decât câştigase. Cu timpul, s-a ocupat de delicte mai grave. %i, $nt rucât $şi consuma cu iecare caz energia tinerească, talent ul $nnăscut şi bunul-simţ , soarta a $nceput să-i surâdă.

Apoi a $nceput , la t ribunal, să pună indivizi importanţi $n sit uaţii neplăcute.

Descoperise că se descurca bine $n rolul ăsta, că era tot atât de priceput la interogatorii $ncrucişate, cum usese la aruncat ul indivizilor mai solizi decât el, pe vremea când luptase pe salteaua groasă de cinci centimet ri. Era respectat şi iubit ca avocat , dacă puteţi să credeţi aşa ceva.

Apoi o $ntâlnise pe *enni er, la barou. Ea era vicepreşedintele Departament ului de dezvoltare şi mareting la Baldwin Enterprises. Avea o prezenţă activă şi $nvăţase cum să-i acă pe cei cu care vorbea să se simtă importanţi, le asculta opiniile, chiar dacă nu ţinea $ntotdeauna cont de ele. Era o emeie rumoasă, care nuavea nevoie să se bazeze doar pe averea ei.

Când t reci de aza schimbului de priviri, descoperi că există ceva mai mult decât atât sau aşa ţi se pare. *ac n-ar i ost om, dacă nu s-ar i simţit at ras de ea. Iar ea $i arătase limpede, de la bun $nceput ,că at racţia era reciprocă. Cu toate că usese impresionată de apt ul

că se dedicase apărării drept urilor celor acuzaţi de delicte $n capitală, *enni er $l convinsese pe *ac, $ncet ul cu $ncet ul, că-şi ăcuse datoria aţă de cei săraci, proşti sau ără de noroc, că acum art rebui să $nceapă să se gândească la el şi la viitorul său şi că ea dorea să acă parte din viitorul acela. Când, $n cele din urmă, *acpărăsise post ul de apărător din o iciu, colegii dăduseră o pet recere de despărţire. Asta ar i t rebuit să-i amintească apt ul că mai

rămăseseră dest ui indivizi săraci, proşti sau ără de noroc, care aveau nevoie de ajutorul lui. Nu se aştepta să simtă vreodată o



emoţie mai puternică decât cea resimţită pe când usese apărătorpublic. şi imagina că momente ca acelea apar o dată $n viaţă, apoi dispar. Venise vremea să t reacă mai departe. Chiar şi băieţeii ca *ac "raham t rebuie să se mat urizeze $nt r-o zi. Poate că acea zi tocmai venise.

nchise televizorul, $nhăţă o pungă cu ulgi de porumb şi se duse $n dormitor, păşind peste grămada de ru e murdare, st rânse $n aţa uşii. Nu putea s-o condamne pe *enni er pent ru că nu-i plăcea locuinţa lui: era un tip dezordonat. Dar $l $ngrijora apt ul că era sigur că *enni er n-ar i consimţit să locuiască acolo, nici dacă apartament ul ar i ost curat lună. Pe de o parte, nu se a la $n

cartierul pot rivit , adică $n Capitol ill, dar nu $n partea plebee a zonei. Nu era nici măcar $n apropiere de Capitol ill.

%i mai era problema spaţiului. Casa ei din oraş avea peste o mie de met ri păt raţi, ără a mai socoti camera menajerei şi garajul pent ru două maşini, ce găzduia un *aguar şi un Range Rover ultimul tip, de parcă ar i avut nevoie cineva care locuia $n Departament ul Columbia cu st răzile lui st rangulate de t ra ic de un vehicul capabil să urce pe panta verticală a unui munte $nalt de şapte mii de met ri.

El avea doar pat ru camere, dacă socoteai şi baia. *ac se duse $n dormitor, $şi scoase hainele şi se aruncă pe pat. n partea cealaltă a $ncăperii, pe o plăcuţă care atârnase $n biroul său până când se plictisise s-o tot privească, se a la anunţ ul că se va alăt ura irmei Patton, Shaw 4 Lord. PS 4 L era cea mai importantă irmă din ashington. O erea servicii juridice pent ru sute de companii de

prim rang, inclusiv pent ru cea a viitorului său socru, de la care urma să obţină cont racte de mai multe milioane de dolari, iar aceasta, $n schimb, $i garanta parteneriat ul, la prima reorganizare. Parteneriat ul la Patton şi Shaw valora mult , cel puţin o jumătate de milion pe an. 'ărunţiş pent ru amilia Baldwin, dar el nu era un Baldwin. Nu $ncă.

Trase păt ura peste el. Instalaţiile clădirii lăsau mult de dorit.

nghiţi două aspirine şi sorbi rest ul de Coca-Cola, care rămăsese pe noptieră, apoi se uită la haosul din dormitor. i amintea de camera



$n care crescuse. O amintire caldă, prietenoasă. Casele t rebuie să arate locuite, t rebuie să lase loc ţipetelor copiilor care aleargă din $ncăpere $n $ncăpere, căutând noi avent uri şi alte obiecte de spart.

Asta era altă problemă pe care o avea cu *enni er: ea $i explicase oarte clar că lipăit ul de picioruşe reprezenta un proiect $ndepărtat dacă avea să ie dus vreodată la $ndeplinire. Cariera era pe primul loc $n mintea şi $n su let ul ei poate, simţea *ac, mai mult decât era el $nsuşi.

Se $ntoarse $nt r-o parte şi $ncercă să $nchidă ochii. Vânt ul izbea $n erest re, iar *ac se uită spre ele. Apoi, resemnat , privi din nou spre cutie.

Aceasta conţinea o parte din colecţia sa de premii şi t ro ee vechi,din liceu şi din colegiu. Dar nu obiectele acelea reprezentau cent rul atenţiei sale. ntinse braţ ul prin semi$nt uneric şi luă o otogra ie $nrămată, renunţă, apoi se răzgândi din nou.

Apucă otogra ia. Chestia asta devenise aproape un rit ual. Nuavea de ce să ie $ngrijorat că logodnica lui ar i put ut să dea peste ea, pent ru că *enni er reuzase pur şi simplu să int re $n dormitorul lui pent ru mai mult de un minut. Dacă se vârau $nt re cearşauri $mpreună, at unci ăceau acest lucru la ea acasă, unde *ac stătea $ntins pe pat şi se uita la tavanul a lat la pat ru met ri deasupra, pe care se a la o rescă reprezentând cavaleri şi ecioare, $n timp*enni er se dist ra singură până se prăbuşea, iar at unci se rostogoleau, pent ru ca el să termine deasupra. Sau $n locuinţa de la ţară a părinţilor ei, unde tavanul era şi mai sus, iar pict ura usese luată dint r-o biserică din secolul al t reisprezecelea, din Roma,

chestie care-l ăcea pe *ac să se simtă de parcă Dumnezeu l-ar i privit $n timp ce era călărit de rumoasa şi complet dezbrăcata *enni er Ryce Baldwin, iar el va t rebui să $ndure ocul veşnic pent ruacele câteva momente de plăcere viscerală.

emeia din poză avea păr castaniu, mătăsos, care se cârlionţa uşor la capăt. &âmbet ul ei $i era adresat lui *ac, iar acesta $şi aminti ziua $n care $i ăcuse otogra ia.

O călătorie cu bicicleta departe, $n zona rurală din dist rict ul Albemarle. Tocmai $ncepuse acultatea de Drept , iar ea era $n al



doilea an de colegiu, la Universitatea *e erson. Erau abia la a t reia $ntâlnire, dar se simţeau ca şi cum n-ar i t răit niciodată unul ără celălalt.

+ate hitney. Rosti numele $ncet , iar mâna lui urmări instinctiv curba

zâmbet ului ei, gropiţa singuratică a lată chiar deasupra obrazului stâng, care-i dădea igurii ei un aspect uşor asimet ric. Oasele obrajilor, $n ormă de migdală, mărgineau un nas in, care se ridica deasupra unei perechi de buze senzuale. Bărbia ascuţită te avertiza cât e de $ncăpăţânată. *ac se $ntoarse din nou la chip şi se opri la ochii mari, $n ormă de lacrimă, care păreau $ntotdeauna plini de

ironie. *ac se răsuci şi-şi puse otogra ia pe piept , ast el $ncât ata să se

uite direct la el. Nu putea să se gândească la +ate ără să vadă imaginea tatălui ei, cu spirit ul său iute şi cu zâmbet u-i şiret.

*ac $l vizitase deseori pe Luther hitney $n căsuţa sa din vecinătatea Arlingtonului, căsuţă care apucase şi zile mai bune. Pet receau ore $n şir bând bere şi povestind adică Lutherpovestind şi *ac ascultând.

+ate nu-şi vizita niciodată tatăl, iar acesta nu $ncercase niciodată s-o contacteze. *ac $i descoperise identitatea aproape din $ntâmplare şi, $n ciuda obiecţiilor lui +ate, dorise să-l cunoască pe omul acela. Rareori se $ntâmpla ca pe igura ei să nu ie un zâmbet ,dar exista un lucru anume, care n-o ăcea niciodată să zâmbească.

După ce *ac absolvise acultatea, se mutaseră $n Columbia, iar ea se $nscrisese la acultatea de Drept din "eorgetown. Viaţa părea

idilică. +ate venise la primele lui procese, $n timp ce el lupta $mpot riva crampelor şi a greţ urilor, $ncercând să-şi amintească la care masă t rebuie să se aşeze. Dar, pe măsură ce creştea seriozitatea delictelor de care erau acuzaţi clienţii lui, ent uziasmul ei se micşorase.

Se despărţiseră după primul lui an de practică juridică. 'otivul usese simplu: +ate nu $nţelegea de ce alesese el să

reprezinte oameni care $ncălcau legea şi nu tolera apt ul că-l simpatiza pe tatăl ei.



*ac $şi amintea că $n ultimele clipe ale vieţii lor $mpreună stăt useră chiar $n camera aceea, iar el $i ceruse, o implorase chiar să nu plece. Numai că ea plecase. Trecuseră pat ru ani, iar el n-o mai văzuse, nici nu mai auzise de ea de at unci.

%tia că-şi luase o slujbă la biroul procurat urii statale din Alexandria, Virginia, unde, ără $ndoială, era ocupată să-i bage la $nchisoare pe oştii lui clienţi, care $ncălcaseră legile stat ului ei adoptiv. n a ară de asta, +ate hitney $i era complet st răină.

Dar, $n timp ce zăcea $n pat , iar ea $l privea şi-i zâmbea $nt r-un el ce-i spunea un milion de lucruri pe care nu le a lase niciodată de la emeia cu care t rebuia să se $nsoare peste şase luni, *ac se $nt rebă

dacă osta lui prietenă $i va rămâne st răină, dacă nu cumva $i usese hărăzit să aibă o viaţă mult mai complicată decât intenţionase vreodată. Luă tele onul şi ormă un număr.

După ce tele onul sună de pat ru ori, $i auzi vocea. Avea o nuanţă pe care nu şi-o amintea sau, poate, era ceva nou. După semnalul robot ului, $ncepu să lase un mesaj, ceva amuzant , ără pic de melancolie, dar când să spună poanta deveni nervos şi $nchise iute,cu mâinile t remurând şi gâ âind. şi scut ură capul. Isuse! Avusese de-a ace cu cinci crime $nt r-un caz, iar acum se âstâcea ca un puşti de şaisprezece ani, care $ncearcă să-şi acă su icient curaj ca să-i dea un tele on primei iubite.

Puse otogra ia de-o parte şi-şi imagină ce ăcea +ate $n minut ul acela. Probabil că era $ncă la birou, gândindu-se câţi ani să ia din viaţa cuiva.

Apoi *ac se $nt rebă ce ăcea Luther. Se a la, oare, $n clipa aceea

de partea nepot rivită a uşii cuiva? Sau pleca, având $n spate o boccea cu lucruri urate?

Ce amilie alcăt uiau +ate şi Luther! Atât de deosebiţi şi atât de asemănători! Se concent rau asupra unui lucru, ca nimeni altcineva,dar lucrurile asupra cărora se concent rau cei doi ăceau parte din galaxii di erite. n ultima noapte, după ce +ate ieşise din viaţa lui, se dusese la Luther, să-şi ia rămas-bun şi să bea o ultimă bere.

Stăt useră $n grădiniţa bine $ngrijită, privind clematita şi iedera căţărate pe gard. 'irosul de liliac şi de t randa iri se $ntinsese ca o



plasă peste ei. Băt rânul $l ţinuse toată noaptea, $i pusese câteva $nt rebări şi-i

dorise lui *ac numai bine. Ceva nu mersese. Luther $nţelegea asta,ca oricine. Dar când *ac plecase $n noaptea aceea, observase sclipirea din ochii băt rânului apoi uşa $nchisese acel capitol din viaţa lui.

n cele din urmă, *ac stinse lumina şi $nchise ochii, ştiind că ziua de mâine se apropia de el. Partea lui de răsplată-ce-se-$ntâmpla-o-dată-$n-viaţă se mai apropiase cu o zi de realitate. Asta nu era ceva care să-ţi acă somnul uşor.



CAPITOLUL TREI

Când Luther privi prin geam, $i t recu prin minte că, $nt r-adevăr,cei doi alcăt uiau o pereche reuşită. O idee absurdă, având $n vedere circumstanţele, dar asta nu ăcea concluzia mai puţin valabilă. Bărbat ul era $nalt , arătos, un tip de vreo pat ruzeci şi cinci de ani, oarte distins. emeia nu depăşise cu mult douăzeci de ani. Avea părdes, auriu, aţa ovală şi drăguţă, cu o pereche de ochi albaşt ri imenşi, care priveau acum cu dragoste spre bărbat ul elegant. Acesta

$i mângâie obrazul neted, iar ea $şi lipi buzele de mâna lui. Bărbat ul ţinea două cupe şi le umplu cu conţinut ul unei sticle pe

care o adusese cu el. i $ntinse emeii una. După ce ciocniră paharele,privindu-se, bărbat ul $şi termină băut ura dint r-o $nghiţit ură, $n timpce emeia se mulţ umi să-şi $nmoaie buzele. Puseră paharele jos şi se $mbrăţişară $n mijlocul camerei. 'âinile lui coborâră căt re spatele ei, apoi urcară căt re umerii ei goi.. Braţele şi umerii emeii aveau o

culoare arămie. Bărbat ul $i pipăi admirativ braţele, $n timp ce se apleca s-o sărute pe cea ă. Luther privi $n jos, stânjenit să vadă o scenă atât de intimă. O

emoţie ciudată pent ru un om a lat $n pericolul de a i prins. Dar nuera atât de băt rân ca să nu poată aprecia tandreţea şi pasiunea de care dădeau dovadă cei din aţa lui.

Când ridică din nou privirea, $l apucă râsul. Perechea dansa $ncet ,prin toată $ncăperea. Se vedea că bărbat ul se pricepea la chestia

asta; partenera lui mai puţin, dar el o conducea cu blândeţe, până când ajunseră lângă pat.

Individul se opri ca să-şi umple din nou paharul, apoi $l goli dint r-o $nghiţit ură. Sticla se golise. O $mbrăţişă pe emeie din nou,iar aceasta se lipi de el, $i t rase haina şi $ncepu să-i dezlege cravata. 'âinile bărbat ului prinseră ermoarul rochiei şi-l descheiară $ncet. Rochia neagră căzu, iar emeia ieşi $ncet din ea. Purta chiloţi negri şi

ciorapi, dar nu şi sutien. Avea acel gen de t rup care le ăcea pe emeile ce nu arătau la el



de bine să devină imediat invidioase. iecare curbă se a la acolo unde t rebuia să ie. Talia $i era subţire, cât s-o cuprinzi cu mâinile. Când se $ntoarse $nt r-o parte, ca să-şi scoată ciorapii, Luther $i observă sânii mari, rot unzi şi plini. Picioarele erau zvelte şi bine cont urate, probabil datorită orelor de exerciţii zilnice, subsupravegherea atentă a ant renorului ei personal.

Bărbat ul se dezbrăcă iute, până rămase $n chiloţi, şi se aşeză pe marginea pat ului, uitându-se la emeia care nu se grăbea să iasă din lenjeria de corp. Tânăra avea un und rot und şi tare, alb ca laptele $n comparaţie cu bronzul ără cusur. Când $şi scoase ultima piesă de $mbrăcăminte, bărbat ul zâmbi. Avea dinţi albi şi puternici. n ciuda

alcoolului, avea ochii limpezi, plini de atenţie. ntâlnindu-i privirea, emeia surâse şi se apropie $ncet. Când

ajunse lângă el, bărbat ul o prinse cu mâinile-i lungi şi o t rase spre el, iar ea se recă de piept ul lui.

Din nou, Luther privi $n jos, dorind mai mult decât orice ca spectacolul să se termine cât mai curând, iar cei doi să plece. Avea nevoie doar de câteva minute ca să se $ntoarcă la maşina sa, iarnoaptea aceea să-i rămână $n amintire ca o experienţă unică,potenţial dezast ruoasă.

n moment ul acela văzu că bărbat ul o st rânse puternic de ese,apoi $ncepu să i le pălmuiască de câteva ori. Luther t resări, simţind parcă durerea lovit urilor repetate; pielea ei albă se ăcuse roşu-aprins. Dar, ie că emeia era prea beată ca să simtă durerea, ie că-i plăcea să ie t ratată ast el, oricum, zâmbet ul nu-i dispăruse de pe buze. Luther simţi că i se $ntoarce stomacul pe dos, văzând degetele

bărbat ului $n igându-se $n carnea moale. Buzele individului dansau pe piept ul emeii, iar ea $şi t recu

degetele prin părul lui des, $n timp ce-şi unduia t rupul $nt re picioarele lui. Apoi $nchise ochii, cu un zâmbet plin de mulţ umire pe chip, după care $şi lăsă capul pe spate. Deschise după un timp ochii şi-şi lipi buzele de ale lui.

Degetele puternice ale bărbat ului abandonară esele lovite şi

$ncepură să-i maseze cu blândeţe spatele. Apoi se $n ipseră cuputere, până când emeia t resări şi se t rase de lângă el. &âmbi uşor,



iar el se opri, când emeia $i atinse degetele cu degetele ei. Bărbat ul $şi $ndreptă atenţia căt re sâni, $ncepând să-i sugă. Ea $nchise din nouochii, iar respiraţia i se t rans ormă $nt r-un geamăt uşor când bărbat ul $ncepu s-o sărute pe gât. )inea ochii larg deschişi, uitându-se direct spre locul $n care stătea Luther, dar ără să aibă idee de prezenţa acest uia.

Luther $l privi pe bărbat , $i privi ochii şi nu-i plăcu ceea ce văzu. Erau nişte oceane de $nt uneric, $nconjurate de roşu, ca o planetă sinist ră văzută prin telescop. i t recu prin minte că emeia aceea goală se a la $n st rânsoarea cuiva care nu era atât de blând şi de iubitor, pe cât , probabil, anticipase ea.

n cele din urmă, emeia deveni nerăbdătoare şi-şi $mpinse amant ul pe pat. Se crăcănă peste el, o erindu-i lui Luther o imagine din spate, care ar i t rebuit să ie rezervată doar ginecologului sausoţ ului ei. Se t rânti peste bărbat , dar acesta o $mpinse $nt r-o parte,cu o izbucnire subită de energie, şi se caţără pe ea, apucând-o de picioare şi ridicându-le până ajunseră perpendiculare pe pat.

Luther $ncremeni pe scaun, văzând următoarea mişcare a bărbat ului. Acesta apucă emeia de cea ă şi-i t rase capul $n sus,vârându-l $nt re picioarele lui. "est ul u atât de brusc, $ncât emeia gâ âi, cu gura la doar un centimet ru de el. Apoi bărbat ul izbucni $n râs şi o aruncă la loc pe pat. Ameţită, tânăra reuşi să zâmbească uşor şi se sprijini $n coate, $n timp ce el se ridică deasupra ei. Bărbat ul $şi apucă mădularul erect cu o mână, iar cu cealaltă $i des ăcea picioarele. n timp ce emeia se lăsă supusă pe spate, gata să-l primească, individul o privea cu urie.

Dar, $n loc să o păt rundă, o apucă de sâni şi se pare o st rânse prea tare, pent ru că Luther auzi un ţipăt de durere, iar emeia $l pălmui pe bărbat. Acesta $i dădu drumul şi, la rândul lui, o pălmui şi el, cu răutate, iar la colţ ul gurii ei apăru o pată de sânge, care se $ntinse pe buzele groase, acoperite cu ruj.

5 Ticălos nenorocit! emeia se rostogoli din pat şi se aşeză pe podea, recându-şi

buzele, simţind gust ul de sânge, iar mintea $i deveni lucidă pent rumoment. Primele cuvinte pe care le auzise Luther $n toată noaptea $l



izbiseră ca un baros. Se ridică şi se aplecă spre geam. Bărbat ul rânji. Luther $ngheţă când $i văzu zâmbet ul. Semăna mai

mult cu rânjet ul unui animal sălbatic, gata să ucidă, decât cu cel al unui om.

5 Ticălos nenorocit! repetă emeia, ceva mai potolită, de abia putând să articuleze cuvintele.

Când tânăra se ridică, partenerul ei o apucă de braţ şi i-l răsuci,iar ea căzu cu zgomot pe podea. Bărbat ul stătea pe pat şi se uita la ea, t rium ător.

Luther stătea $n aţa geamului, cu respiraţia accelerată,st rângând şi des ăcând pumnii, $n timp ce continua să privească şi

să spere că $nsoţitorii celor doi se vor $ntoarce. Se uită la telecomanda de pe otoliu, apoi privi din nou $n dormitor.

emeia se ridicase pe jumătate de pe podea, venindu-şi t reptat $n ire. Simţămintele romantice pe care le avusese dispăruseră. Luther$şi dădu seama de acest lucru după mişcările ei, precaute, decise. Tovarăşul ei părea că nu observă schimbarea din gest urile ei, nici sclipirea de urie din ochii albaşt ri, alt el nu s-ar i ridicat şi n-ar i $ntins o mână căt re ea.

Bărbat ului $i dispăru brusc zâmbet ul, at unci când genunchiul ei $l izbi $nt re picioare, ăcându-l să se cocârjeze şi punând capăt pasiunii pe care o simţise. n timp ce se ghemuia pe podea, nuscoase niciun sunet , cu excepţia respiraţiei greoaie. emeia $şi $nhăţa chiloţii şi $ncepu să se $mbrace.

El o prinse de gleznă şi o aruncă pe podea, cu chiloţii la jumătatea picioarelor:

5 Boar ă mică! Rostise cuvintele $n gâ âit uri scurte, $n timp ce $ncerca să-şi

recapete răsu larea. O ţinea de gleznă şi o t răgea spre el. emeia $l izbi cu piciorul, de mai multe ori, $n piept , dar bărbat ul continuă s-o ţină.

5 Curvuliţa dracului! Auzind ameninţarea din vorbele acelea, Luther se apropie de

geam, $ntinzând o mână căt re supra aţa netedă, de parcă ar i put ut să t reacă prin ea, să-l apuce pe individ şi să-l acă să-i dea drumul



emeii. Bărbat ul se ridică greoi $n picioare, iar privirea lui $l $n iora pe

Luther. 'âinile bărbat ului aplicară gât ul emeii. 'intea ei, $nt unecată de alcool, $şi revenea cu cea mai mare

viteză. Ochii ei, acum plini de teamă, priveau $n dreapta şi $n stânga,$n timp ce el o st rângea tot mai tare de gât , iar respiraţia $ncepu să-i devină mai slabă. i zgârie braţele cu unghiile, lăsându-i dâre adânci.

Luther văzu sângele ţâşnind pe pielea bărbat ului, dar acesta nuslăbi st rânsoarea.

emeia dădea din picioare şi se zbătea, dar individul era de două

ori mai greu decât ea şi nu se clintea. Luther se uită din nou la telecomandă. Putea să deschidă uşa.

Putea să oprească ceea ce se $ntâmpla. Dar i se muiaseră picioarele. Privea neajutorat prin geam, cu runtea acoperită de t ranspiraţie iecare por din t rupul lui părea că erupe. Abia reuşea să respire. şi puse amândouă mâinile pe geam.

I se opri respiraţia at unci când emeia privi pent ru o clipă noptiera. Apoi, cu o mişcare violentă, $nhaţă cuţit ul pent ru des ăcut scrisorile şi, cu un gest ulgerător, crestă bărbat ului braţ ul.

Acesta gemu de durere, $i dădu drumul şi-şi st rânse braţ ul plin de sânge. Se uită o clipă la rana sa, parcă ără să-i vină să creadă că usese vătămat $n elul acela. Rănit de o emeie.

Când bărbat ul $şi ridică privirea, Luther aproape simţi urlet ul plin de dorinţa de a ucide, $nainte de a i slobozit de pe buzele individului.

Apoi bărbat ul o lovi, mai puternic decât văzuse Luther vreodată un bărbat lovind o emeie. Pumnul tare izbi carnea moale, iarsângele ţâşni pe gura şi pe nasul tinerei.

Poate din cauza băut urii sau dint r-o cauză pe care Luther n-o cunoştea, lovit ura aceea care ar i t rebuit să schilodească un om o $ntărâtă $nsă şi mai mult. Cu mişcări convulsive, tânăra reuşi să se ridice. Când se $ntoarse căt re oglindă, Luther văzu groaza din

privirea ei, dându-şi seama cum $i usese dist rusă rumuseţea. Examinându-se cu ochi mari, plini de ne$ncredere, emeia $şi atinse



nasul zdrobit. Un deget cobor$ şi pipăi locul $n care i se clătinaucâţiva dinţi. Devenise un port ret de ormat al ei $nseşi, calităţile sale cele mai importante dispăruseră.

Se $ntoarse să-l $nrunte pe bărbat , iar Luther văzu că muşchii spatelui ei se $ncordaseră atât de puternic, $ncât arătau ca nişte bucăţi de lemn. Izbi ulgerător cu piciorul $n vint rele individului. Imediat , bărbat ul deveni din nou vulnerabil, cu membrele de ne olosit , copleşit de greaţă. Se prăbuşi pe podea şi se rostogoli pe spate, gemând. Se chirci şi-şi duse mâinile, protector, căt re vint re.

emeia, cu sângele şiroindu-i pe aţă şi cu o privire $n care groaza usese $nlocuită de dorinţa de a ucide, $ngenunche lângă el şi ridică

deasupra capului cuţit ul de tăiat hârtie. Luther $nhaţă telecomanda şi ăcu un pas spre uşă, cu deget ul pe

buton. Bărbat ul, văzându-şi s ârşit ul aproape, $n timp ce cuţit ul se

$ndrepta căt re piept ul său, răcni disperat , cu toată puterea. Iarchemarea lui nu rămase ără de răspuns.

nlemnit , Luther văzu cum uşa dormitorului se deschide. Doi bărbaţi, cu părul t uns scurt , $mbrăcaţi $n cost ume care nu le

ascundeau izicul impresionant , năvăliră $n $ncăpere, cu pistoalele $n mâini. nainte ca Luther să apuce să acă $ncă un pas, cei doi apreciaseră sit uaţia şi luaseră o decizie.

Ambele arme t raseră simultan.

+ate hitney stătea $n biroul ei, parcurgând $ncă o dată dosarul.

Individul avea pat ru condamnări anterioare şi usese arestat de $ncă şase ori, dar nu şi acuzat , pent ru că martorii useseră prea speriaţi ca să vorbească sau spuseseră doar prostii. Tipul era o bombă umblătoare, gata să explodeze asupra altei victime. Toate victimele useseră emei.

Acuzaţia act uală era de asasinat $n timpul săvârşirii unui ja cuviol, ceea ce, con orm legilor din Virginia, $nsemna că se $ndeplineaucondiţiile care justi icau pedeapsa capitală. Iar de data asta, +ate decisese să meargă direct la ţintă: moartea. Nu mai ceruse o



asemenea pedeapsă până at unci, dar, dacă merita cineva o asemenea sentinţă, at unci individul acela o merita cu prisosinţă. De ce să t răiască, dacă el pusese capăt , cu cruzime şi sălbăticie, vieţii unei st udente de nouăsprezece ani, care ăcuse greşeala de a se duce la magazin, $n plină zi, ca să-şi cumpere nişte ciorapi şi o pereche de panto i?

+ate se recă la ochi şi-şi prinse părul $nt r-o coadă de cal, cu un elastic. Se uită $n jur, la biroul ei mic, banal. Dosarele cazurilor se st rânseseră $n teancuri $nalte, jur-$mprejurul $ncăperii. Se $nt rebă pent ru a milioana oară dacă vor $nceta vreodată crimele. Sigur că nu vor $nceta. Dacă lucrurile se $nrăutăţeau, tot ce-i rămânea de

ăcut era să stăvilească vărsarea de sânge. Putea să $nceapă cuexecuţia lui Roger Simmons *r., $n vârstă de douăzeci şi doi de ani,cel mai $nrăit criminal pe care-l $ntâlnise ea vreodată şi avusese de-a ace cu o armată de criminali $n cariera ei atât de scurtă. şi aminti cum o privise $nt r-o zi, la t ribunal. Avea o expresie lipsită complet de remuşcări, de $ngrijorare sau de altă emoţie pozitivă. Observă $nsă şi lipsa de speranţă $ntipărită pe chip şi, după ce a lase $n ce mediu crescuse, i se păruse o poveste de groază despre copilărie. Dar asta nu era problema ei. De apt , era singura problemă care nu era a ei.

Clătină din cap şi-şi privi ceasul: t recuse de miezul nopţii. Se duse să-şi mai toarne nişte ca ea, pent ru că $ncepuse să nu se mai poată concent ra. Ultimul procuror plecase cu cinci ore $n urmă. emeile de serviciu, de t rei ore. Se duse până $n hol, $n ciorapi, şi merse până la bucătărie. Dacă Charlie 'anson ar i ost liber şi şi-ar

i ăcut t reburile acum, ar i reprezentat unul dint re cazurile ei uşoare, ar i ost un amator, $n comparaţie cu monşt rii cu care avea de-a ace $n ziua de azi.

Se $ntoarse $n birou cu ceaşca de ca ea $n mână. Se opri o clipă, ca să se privească pe ereast ră. n meseria ei, aspect ul nu conta. Numai usese la o $ntâlnire de peste un an. Dar nu putea să-şi desprindă privirea de la imaginea aceea. Era $naltă şi zveltă, poate

prea slabă $n unele zone, dar nu renunţase la obiceiul de a alerga opt ilomet ri pe zi, iar consumul ei caloric se redusese $ncontinuu.



Trăia $ndeosebi cu ca ea proastă şi biscuiţi, dar se limita la două ţigări pe zi şi spera dacă avea un pic de noroc să renunţe complet la umat.

Se simţi vinovată de abuzurile la care-şi supunea t rupul, $n urma orelor nes ârşite de serviciu şi a st resului de a t rece de la un caz oribil la alt ul. Ce putea să acă? Să-şi dea demisia pent ru că nu arăta precum emeile de pe coperta revistei C osmo p olitan? Se consolă cu apt ul că slujba lor era să arate bine timp de douăzeci şi pat ru de ore pe zi. A ei era să se asigure că oamenii care $ncălcau legea, cei care le ăceau rău altora vor i pedepsiţi. Orice criterii ar i avut $n vedere, rezulta că viaţa ei era, de departe, mult mai utilă decât a

altora. şi scut ură coama. Trebuia s-o t undă, dar de unde timp şi pent ru

asta? aţa $i era relativ nemarcată de poverile pe care le găsea din ce $n ce mai greu de purtat. aţa ei, a unei emei de douăzeci şi nouă de ani, rămăsese neschimbată, $n ciuda celor pat ru ani cunouăsprezece ore de muncă zilnică şi a nenumăratelor procese. O tă, dându-şi seama că, probabil, nu va mai rezista mult. n colegiu,graţia ei $i ăcea pe mulţi să $ntoarcă după ea capul, să-şi simtă inima bătând mai cu putere sau, uneori, să-i t reacă sudori reci,văzând-o. Dar acum, când se pregătea să int re $n al t reizecilea an de viaţă, $şi dădea seama că rumuseţea aceea, care i se păruse a i ceva ce i se cuvenea de drept şi de care $şi băt use joc $n multe $mprejurări nu-i va mai aparţine mult timp. %i, dint re nenumăratele lucruri pe care le credea ireşti sau pe care le ignora pur şi simplu, pent ru că i se păreau lipsite de importantă, ştia că-i

va lipsi cel mai mult modul $n care se ăcea linişte ori de câte ori int ra $nt r-o $ncăpere…

apt ul că aspect ul $i rămăsese acelaşi $n ultimii câţiva ani reprezenta un lucru remarcabil, având $n vedere că ăcuse relativ puţin ca să şi-l păst reze. Probabil că avea gene bune, avusese noroc. Apoi $şi aminti de tatăl ei şi $şi spuse că nu avusese $n totalitate noroc $n ceea ce privea genele ei. Un om care ură de la alţii şi care

pretinde apoi că duce o viaţă normală. Un om care minte pe oricine,inclusiv pe soţia şi pe iica sa. Un om pe care nu te poţi bizui.



Se aşeză la biroul ei şi sorbi un pic din ca eaua ierbinte. 'ai puse zahăr $n ea şi se uită la dosarul domnului Simmons, $n timp ce amesteca adâncurile $nt unecate ale lichidului care-o ajuta să reziste $n iecare noapte.

Ridică tele onul şi sună acasă, să-şi veri ice mesajele. Avea cinci,două de la alţi procurori, unul de la un poliţist pe care intenţiona să-l aducă să depună mărt urie $mpot riva domnului Simmons şi unul de la un investigator din echipa lor, care obişnuia s-o sune la ore ciudate, de obicei ca să-i t ransmită in ormaţii ără valoare. Ar t rebui să-şi schimbe numărul de tele on… Ultimul mesaj usese $nt rerupt. Dar auzea respiraţia puternică de la s ârşit şi desluşise un cuvânt ,

două. Vocea aceea i se păru amiliară, dar nu reuşi s-o identi ice. Oameni care n-au altceva mai bun de ăcut!

Ca eaua curgea prin venele ei, iar ea reuşi să se concent reze asupra dosarului. Se uită spre mica ei bibliotecă. Deasupra se a la o otogra ie veche, $n care se vedeau răposata ei mamă şi +ate, la vârsta de zece ani. Din otogra ie usese tăiată bucata $n care se a lase Luther hitney. Lângă mamă şi iică rămăsese un spaţiumare. Un gol uriaş.

5 Isuse! Preşedintele Statelor Unite se ridică, acoperindu-şi cu o mână

mădularul vătămat şi neputincios, iar cu cealaltă ridicând cuţit ul de deschis scrisori care, cu un moment mai devreme, usese cât pe-aci să devină arma morţii sale. Acum, pe cuţit se a la ceva mai mult

decât sângele său. 5 Isuse! Bill, la naiba, aţi omorât -o! )inta acestor reproşuri veni să-l ajute, $n timp ce tovarăşul său

veri ica starea emeii. Un lucru inutil, având $n vedere cele două gloanţe de calibru mare care-i t recuseră prin creier.

5 mi pare rău, domnule, dar nu mai aveam timp. mi pare rău,domnule!

Bill Burton era agent al Serviciului Secret de doisprezece ani. nainte de asta usese soldat $n armata Stat ului 'aryland, timp de



opt ani. Unul dint re gloanţele lui tocmai ăcuse pra capul unei tinere rumoase. n ciuda pregătirii sale, t remura ca un copil care tocmai se t rezise dint r-un coşmar.

'ai omorâse şi altă dată, $n timpul serviciului. Oprirea unei maşini, o chestie de rutină, se lăsase cu $mpuşcăt uri. Dar decedat ul usese un individ condamnat de pat ru ori, care declanşase o vendetă $mpot riva poliţiştilor şi care olosise un pistol semiautomat "loc, $ncercând cu adevărat să-i zboare lui Burton capul de pe umeri.

Bill se uită $n jos, la t rupul micuţ , gol, şi i se ăcu rău. Colegul său,Tim Collin, se uită la el şi-l apucă de braţ. Burton $nghiţi $n sec şi

dădu din cap. O să reziste. Apoi cei doi $l ajutară cu grijă pe Alan *. Richmond, preşedintele

Statelor Unite, un erou politic şi conducătorul celor tineri, al celorde vârstă medie, dar şi al celor băt râni, acum gol puşcă şi beat criţă. Preşedintele se uită la ei, groaza iniţială $i t recuse, pe măsură ce alcoolul $şi ăcea e ect ul, şi $nt rebă:

5 E moartă? Cuvintele useseră un pic bolborosite, iar ochii i se roteau $n cap

ca nişte bile de marmură. 5 Da, domnule, răspunse Collin, pe un ton sec. Nu laşi ără răspuns o $nt rebare a preşedintelui, indi erent dacă

acesta este beat sau nu. Burton $şi revenise. Se uită din nou la emeie, apoi la preşedinte.

Asta era munca lor, munca lui. Să-l protejeze pe şeul administ raţiei. Pe aurisit ul ăsta! Indi erent ce s-ar i $ntâmplat , viaţa lui nu t rebuia

să se s ârşească, nu $n elul acela. Nu $njunghiat ca un porc, de o curvă beată.

"ura preşedintelui se st râmbă $n ceva care semăna cu un zâmbet ,deşi nici Collin, nici Burton nu şi-l vor reaminti ulterior aşa. Preşedintele $ncepu să se ridice şi $nt rebă:

5 Unde-mi sunt hainele? 5 Chiar aici, domnule.

Burton, revenindu-şi, se duse să-i aducă hainele. Erau pătate zdravăn cu sângele emeii, ca de alt el tot ce se mai a la $n camera.



5 Bine, ridicaţi-mă şi $mbrăcaţi-mă, ce naiba! Trebuie să ţin un discurs undeva!

Preşedintele izbucni $nt r-un râs st rident. Burton se uită la Collin,Collin se uită la Burton. Apoi priviră amândoi cum preşedintele coboară din pat.

Când se auziseră bubuit urile, "loria Russell, şe a de cabinet , era $n baia de la primul etaj. Cât mai departe posibil de camera aceea.

l $nsoţise pe preşedinte la multe $ntâlniri ca aceasta, dar, $n loc să se obişnuiască, o scârbeau tot mai mult. O scârbea să şi-l

imagineze pe şeul ei, cel mai puternic om de pe aţa pământ ului,culcându-se cu toate târ ele celebrităţilor, cu muieruştile acelea care se $nvârteau $n jurul politicienilor. Nu putea să $nţeleagă chestia asta, dar aproape că se obişnuise să o ignore. Aproape.

şi ridică iute chiloţii, $şi $nhaţă poşeta, deschise uşa şi ugi pe coridor, reuşind ca, $n ciuda panto ilor cu toc $nalt , să sară câte două t repte deodată. Când ajunse la uşa dormitorului, agent ul Burton o opri.

5 Doamnă, nu vreţi să vedeţi aşa ceva, nu arată prea rumos. "loria t recu pe lângă el şi se opri. Primul gând care-i t recu prin

minte u să ugă de acolo, să coboare pe scări, să urce $n limuzină, să iasă din curte, din stat ul acela, din ţara aia mizerabilă. i părea răupent ru Christy Sullivan, care-şi dorise să ie regulată şi de preşedinte. Asta usese ţelul ei $n ultimii doi ani. Ei, uneori nu obţii ce-ţi doreşti, iar uneori obţii mai mult decât vrei.

"loria se stăpâni şi se $ntoarse căt re agent ul Collin. 5 Ce naiba s-a $ntâmplat aici? Tim Collin era tânăr, deştept şi devotat omului pe care t rebuia

să-l apere. usese pregătit să moară apărându-l pe preşedinte şi ştia că va ace acest lucru, dacă va i nevoie. Trecuseră mai mulţi ani de când oprise un atacator $n parcarea unui cent ru comercial, unde t rebuia să vină candidat ul la preşedinţie, Alan Richmond. Collin $l t rântise pe asasinul potenţial pe as alt şi-l imobilizase, $nainte ca individul să i apucat să-şi scoată complet pistolul din buzunar şi



$nainte să i reacţionat altcineva. Singura misiune pe care o avea Collin $n viaţa lui era să-l apere pe Alan Richmond.

Agent ul Collin avu nevoie doar de un minut pent ru a-i raporta "loriei Russell aptele, $n propoziţii succinte şi coerente. Burton $i con irmă, grav, relatarea.

5 Era vorba de el sau de ea, doamnă Russell. Nu aveam altă posibilitate de a opri lucrurile.

Burton privi, instinctiv, căt re preşedinte, care zăcea $ntins pe pat ,indi erent la tot şi toate. Agenţii $i acoperiseră părţile .st rategice” ale t rupului cu un cearşa .

5 Vrei să-mi spui că n-aţi auzit nimic? N-aţi auzit niciun zgomot

care să indice violenţă, mai $nainte de moment ul ăla? $nt rebă "loria,arătând spre balamucul din $ncăpere.

Agenţii se uitară unul la celălalt. Auziseră tot elul de sunete din dormitoarele prin care usese şeul lor. Unele puteau i considerate violente, altele, nu. Dar până at unci tot ul se terminase cu bine.

5 Nimic neobişnuit , răspunse Burton. Apoi l-am auzit pe preşedinte ţipând şi am int rat $n cameră. Cuţit ul se a la la doar zece centimet ri de piept ul lui. Singurul lucru care-l putea opri su icient de repede era un glonţ.

Bărbat ul stătea $n poziţie de drepţi şi o privea $n ochi. El şi Collin $şi ăcuseră datoria, iar emeia aia nu avea de ce să le spună că nuera aşa. Nu aveau de ce să ie $nvinuiţi inutil.

5 n camera asta exista un cuţit? $nt rebă "loria, privindu-l ne$ncrezătoare pe Burton.

5 Dacă ar i după mine, preşedintele n-ar i t rebuit să meargă $n

asemenea… excursii. n jumătate din cazuri nu ne lasă să aruncăm nicio privire $n camere. E tot uşi preşedintele, doamnă! adăugă el, de parcă asta ar i justi icat tot ul.

%i de obicei, asta justi ica tot ul pent ru "loria Russell, iar Burton era conştient de acest lucru.

"loria se uită prin $ncăpere, observând iecare detaliu. usese pro esor de ştiinţe politice la Stan ord, cu o bună reputaţie la nivel

naţional, $nainte să răspundă solicitării lui Alan Richmond, care căuta să ajungă preşedinte. El părea atât de puternic, $ncât toţi



doriseră să sară $n barca lui. n acel moment , "loria Russell era şe ă de cabinet , cu şanse mari

să ajungă secretar de stat , dacă Richmond era reales lucru pe care toţi credeau că-l va ace cu uşurinţă. Dar, cine ştie? Poate că va i vorba de o echipă Richmond-Russell. Ar alcăt ui o echipă st rălucită. Ea era st rategul, el era per ect pent ru campania electorală. Viitorul ei devenea mai st rălucit cu iecare zi. %i acum? Acum avea de-a ace cu un cadavru şi cu un preşedinte beat , $nt r-o casă care ar i t rebuit să ie goală.

Simţi că pierde teren. Apoi reuză să accepte. Nu din cauza gunoiului ăluia uman! Nici gând!

5 Vreţi să chemăm poliţia, doamnă? o $nt rebă Burton. Russell se uită la el, de parcă agent ul şi-ar i pierdut minţile. 5 Burton, din câte ştiu, t reaba ta este să aperi interesele

preşedintelui $n orice $mprejurare. Nimic absolut nimic nu-i mai important decât acest lucru. E limpede?

5 Doamnă, emeia e moartă. Cred că… 5 Ai dreptate. Tu şi Collin aţi $mpuşcat -o, iar ea e moartă… După ce ţâşniră din gura "loriei Russell, cuvintele rămaseră,

suspendate, $n aer. Collin $şi recă degetele. O mână i se $ndreptă,instinctiv, căt re arma din toc. Se uită spre răposata doamnă Sullivan, de parcă şi-ar i dorit s-o poată readuce la viaţă.

Burton $şi $ndreptă umerii săi largi, apoi se dădu un pic mai aproape de "loria Russell, ast el $ncât di erenţa semni icativă de $nălţime dint re ei să aibă e ect maxim.

5 Dacă n-am i t ras, preşedintele ar i murit. Asta-i datoria

noast ră: să-l păst răm pe preşedinte $nt reg şi sănătos. 5 Ai dreptate, Burton. Iar acum, că aţi salvat viaţa preşedintelui,

cum o să explici poliţiei, soţiei preşedintelui, superiorilor voşt ri,avocaţilor, ziariştilor, Congresului, pieţei inanciare, ţării şi rest ului lumii ce căuta preşedintele aici? Ce ăcea aici? Care au ost circumstanţele care au dus la apt ul că t u şi agent ul Collin aţi ost obligaţi să o $mpuşcaţi pe soţia unuia dint re cei mai bogaţi şi mai

in luenţi oameni din Statele Unite? Pent ru că, dacă veţi anunţa poliţia, dacă veţi anunţa pe oricine, asta va t rebui să aceţi. Iar acum,



dacă eşti pregătit să accepţi responsabilitatea deplină pent ruaceastă acţiune, ridică tele onul şi sună la poliţie.

Burton păli şi se dădu $napoi. nălţimea lui nu-i mai olosea la nimic. Collin $nlemnise, privindu-i atent pe cei doi. Nu văzuse până at unci pe cineva vorbindu-i pe tonul acela lui Bill Burton. Bărbat ul acela ar i put ut să-i rângă gât ul doamnei Russell cu un simplu gest.

Burton se uită $ncă o dată la cadavru. Cum să explice, ast el $ncât să scape cu toţii cu bine? Răspunsul era simplu: nu avea cum.

Russell $l privi cu atenţie. Burton se uită la ea. Pleoapele $i t remurară vizibil, nu $ndrăzni s-o privească $n ochi. emeia câştigase. "loria zâmbi cu amabilitate şi dădu din cap. De acum, ea

conducea spectacolul. 5 Du-te şi ă nişte ca ea! O oală $nt reagă, $i ordonă ea lui Burton,

bucurându-se pent ru moment de schimbarea de roluri. Apoi rămâi lângă uşa din aţă, să nu ne t rezim cu vreun vizitator la ora asta târzie din noapte. Collin, du-te la camionetă şi vorbeşte cu *ohnson şi Varney. Nu le spune ce s-a $ntâmplat aici. Doar că a avut loc un accident , dar că preşedintele e bine. Asta-i tot. %i să rămâneţi acolo. Aţi $nţeles? O să vă chem când o să am nevoie de voi. Acum t rebuie să mă gândesc la o soluţie.

Burton şi Collin dădură din cap şi plecară. Niciunul din ei nuusese inst ruit să ignore ordine date cu atâta autoritate. Iar Burton nu voia să ie silit să dea socoteală $n aţa individei. Nu-l plăteausu icient pent ru aşa ceva.

Luther nu se mişcase din clipa $n care $mpuşcăt urile s ărâmaseră capul emeii. Era prea $nspăimântat. Starea de şoc t recuse, $n cele din urmă, dar se t rezea uitându-se mereu spre podea şi spre tânăra care usese până adineauri o iinţă plină de viaţă. n toată existenţa sa de delincvent văzuse doar o singură persoană ucisă. Un pedo il condamnat de t rei ori, căruia un alt deţinut $i $n ipsese o aşchie de zece centimet ri $n coloana vertebrală. Emoţiile care-l copleşiseră acum erau de cu tot ul altă nat ură, de parcă ar i ost singurul pasager al unei nave care ajunsese $nt r-un port st răin. Nimic nu



arăta amiliar. Nu-i olosea să scoată vreun sunet , dar se dădu$napoi şi se aşeză pe otoliu, $nainte să-l lase picioarele, care-i t remurau.

O privi pe doamna Russell $nvârtindu-se prin cameră şi oprindu-se lângă emeia moartă, ără s-o atingă. După aceea, Russell ridică de jos cuţit ul pent ru deschis scrisori, apucându-l de vârul lamei cuo batistă pe care o scosese din buzunar. Se uită $ndelung şi cuatenţie la obiect ul care usese gata să pună capăt vieţii şeului ei şi care jucase un rol important $n uciderea altei persoane. Apoi puse cu grijă cuţit ul $n poşeta ei din piele, pe care o aşezase pe noptieră,şi vâr$ batista la loc, $n buzunar. După care aruncă o privire căt re

cadavrul contorsionat al lui Christine Sullivan. Admira modul $n care Richmond $şi $ndeplinea activităţile

ext rapro esionale. Toate .$nsoţitoarele” lui erau emei bogate, cupoziţie $n societate. Toate erau căsătorite. Asta $i garanta că $n ziarele de scandal nu va ajunge nicio relatare despre comportarea sa adulterină. emeile cu care se culca aveau la el de mult de pierdut ca şi el dacă nu mai mult şi $nţelegeau lucrul acesta oarte bine.

Cât despre presă… Russell zâmbi. n vremurile astea,preşedintele era permanent supravegheat de priviri scrutătoare. Nuputea să acă pipi, să umeze un t rabuc sau să sughiţă, ără ca publicul să a le tot ul, $n cele mai intime amănunte. Sau cel puţin aşa credeau americanii de rând. Iar această credinţă se baza pe supraestimarea rolului presei şi a abilităţii ei de a dezvălui orice poveste picantă. Ceea ce nu $nţelegea opinia publică era că

preşedintele era $nconjurat de oameni deosebit de capabili, care-i erau credincioşi, $n ciuda apt ului că preşedinţia pierduse, $n decursul anilor, ceva din puterea-i enormă, pe măsură ce problemele globale depăşeau capacitatea unei persoane de a le ace aţă. Era $nconjurat de oameni al căror nivel de pregătire $n activităţi secrete $l depăşea cu mult pe cel al reporterilor obişnuiţi, a căror idee despre elul $n care se poate a la o poveste de scandal se

reducea la punerea unor $nt rebări banale unui congresman dornic să vorbească, pent ru a apărea pe prima pagină a ediţiei de seară a



ziarelor. Se ştia că preşedintele Alan Richmond putea să umble pe unde dorea, ără să-i ie teamă că va a la cineva pe unde a ost. Putea chiar să dispară din atenţia publicului, cât timp voia, deşi acest lucru reprezenta antiteza a ceea ce spera să realizeze un politician de succes $nt r-o zi de muncă. Iar acest privilegiu se reducea la un numitor comun.

Serviciul Secret. Agenţia era alcăt uită din cei mai buni dint re cei mai buni. Un grup de elită care dovedise, $n decursul timpului, că ştia cum să acă acest lucru, aşa cum ăcuse şi-n ziua respectivă.

După-amiază, Christy Sullivan ieşise din salonul de cosmetică din Upper Northwest. 'ersese un pic pe jos şi int rase $n holul unui bloc,

iar t reizeci de secunde mai târziu ieşise, $mbrăcată $nt r-o pelerină cu glugă, pe care o scosese din sacoşă. Ochii $i erau ascunşi de ochelari de soare. Se plimbase un timp, uitându-se din când $n când la vit rine, apoi luase met roul până la 'et ro Center. Când coborâse din t ren, mersese $ncă puţin pe jos şi păt runsese $nt r-o alee dint re două clădiri ce urmau să ie demolate. După două minute, o maşină cu erest re umurii ieşise din alee. Collin era la volan. Christy Sullivan se a la pe bancheta din spate. usese $nchisă $nt r-un loc sigur, cu Bill Burton, până când preşedintele ar i put ut să i se alăt ure mai târziu, $n timpul nopţii.

Se considerase că locuinţa de la ţară a amiliei Sullivan ar i locul per ect pent ru interludiul amoros al celor doi, pent ru că, $n mod ironic, ar i ost ultimul loc $n care s-ar i aşteptat cineva să se a le Christy Sullivan. Iar "loria ştia că locuinţa era complet goală, păzită doar de un sistem de siguranţă care nu reprezenta un obstacol $n

calea planurilor lor. "loria Russell se aşeză pe un scaun şi $nchise ochii. Da, $n casă se

a lau doi dint re cei mai capabili membri ai Serviciilor Secrete. %i,pent ru prima oară, acest lucru o t ulbură pe şe a de cabinet. Cei pat ru agenţi care-l $nsoţeau mereu useseră aleşi chiar de preşedinte pent ru micile sale dist racţii, dint re cei aproximativ o sută de agenţi repartizaţi echipei prezidenţiale. Erau toţi loiali şi

bine pregătiţi. Aveau grijă de omul de stat şi-şi ţineau gura,indi erent ce li se cerea să acă. Până $n noaptea aceea, pasiunea lui



Richmond pent ru emei căsătorite nu crease probleme deosebite. Dar evenimentele din acea seară reprezentau o ameninţare serioasă. Russell clătină din cap, $ncercând să găsească un plan de acţiune.

Luther $i privi igura. Inteligentă, at ractivă, dar şi plină de duritate. Aproape că $i vedeai mintea uncţionând, $n timp ce runtea i se $ncrunta, apoi se relaxa. Timpul t recea, iar ea nu se mişca. Apoi "loria Russell deschise ochii şi privi prin $ncăpere ără să piardă niciun amănunt.

Luther se dădu $napoi, involuntar, at unci când privirea emeii t recu peste el, ca lumina unui re lector prin curtea unei $nchisori. Apoi atenţia ei se $ndreptă asupra pat ului şi se opri acolo. "loria se uită $ndelung la bărbat ul adormit , după care igura ei căpătă o expresie pe care Luther n-o $nţelese. Era ceva pe jumătate zâmbet ,pe jumătate grimasă.

emeia se ridică, se duse lângă pat şi se uită $n jos, spre bărbat. Un Om al Poporului sau, cel puţin, aşa credeau oamenii. Un Om pent ru Eternitate. Acum nu arăta deloc măreţ. Trupul $i era doar pe jumătate $n pat , cu picioarele $ntinse $n lăt uri, cu tălpile aproape atingând podeaua, o poziţie cel puţin ciudată pent ru cineva ără nicio haină pe el.

"loria se tot uita la t rupul preşedintelui, zăbovind asupra anumitor locuri, lucru care-l uimea pe Luther, având $n vedere ce zăcea pe podea. nainte de sosirea "loriei Russell şi de discuţia ei cu

Burton, Luther se aşteptase să audă sirene, să vadă poliţişti şi detectivi, in irmieri şi medici, precum şi o droaie de maşini care să se st rângă a ară, $nt r-o coloană imensă. Se vedea $nsă că emeia avea un alt el de plan.

Luther o văzuse pe "loria Russell la CNN şi la alte post uri de ştiri importante. Apăruse $n ziare de nenumărate ori. emeia avea t răsăt uri distincte. Un nas lung, acvilin, $nt re obraji cu pomeţi proeminenţi, moştenire de la un st rămoş cheroee. Păr negru, ca pana corbului, cu ir drept , tăiat la nivelul umerilor. Ochi mari, de-



un albast ru-$nchis care semăna cu apa oceanului, două adâncuri gemene, pline de pericole pent ru cei neatenţi sau nechibzuiţi.

Luther se mişcă atent $n scaun. Una era să o vezi pe emeia aceea $n aţa unui cămin din Casa Albă, dirijând ultimele probleme politice, şi cu tot ul altceva s-o priveşti mergând $nt r-o cameră ce adăpostea un cadavru şi un bărbat beat , gol, care era conducătorul Lumii Libere. Un spectacol pe care Luther nu voia să-l vadă, dar de la care nu-şi putea dezlipi privirea.

Russell se uită la uşă, st răbăt u apoi iute $ncăperea, $şi scoase batista, $nchise uşa şi o $ncuie. Apoi se $ntoarse să se uite la preşedinte, $ntinse mâna, iar Luther t resări, dar emeia se mulţ umi

să atingă aţa preşedintelui. Luther se relaxa, dar se $ncorda din nou, $n clipa $n care mâna "loriei se aşeză pe piept ul celui ce dormea, zăbovind un moment $n părul des de acolo, apoi cobor$ mai jos, căt re abdomenul plat , care se ridica şi cobora lent , $n timpul somnului pround.

După aceea, mâna ei cobor$ şi mai mult , t rase $ncet cearşaul şi-l lăsă să cadă pe podea. Ajunse cu mâna $nt re picioarele lui şi o ţinuacolo. Apoi emeia se uită din nou la uşă şi $ngenunche $n aţa preşedintelui. Luther $nchise ochii. Nu $mpărtăşea interesul ciudat pent ru privit al proprietarului casei.

Trecură câteva minute, iar când Luther deschise ochii, "loria Russell $şi scotea chiloţii, aranjându-i cu grijă pe un scaun. Apoi se caţără cu grijă pe preşedintele adormit.

Luther $nchise din nou ochii. Se $nt rebă dacă pe scări se auzea scârţâit ul pat ului. Probabil că nu, pent ru că era o casă oarte mare.

%i chiar dacă cei de a ară ar i auzit , ce-ar i put ut să acă? După zece minute, Luther auzi gâ âit ul uşor, involuntar, al

bărbat ului, şi geamăt ul slab al emeii. Dar Luther $şi ţinu ochii $nchişi. Nu ştia de ce. Poate dint r-o combinaţie de teamă şi dezgust ,provocate de lipsa de respect aţă de moartă.

Când Luther deschise ochii, Russell se uita direct la el. Simţi că-i stă inima $n loc, apoi mintea $i spuse că lucrurile erau $n regulă.

emeia $şi puse iute chiloţii. După care $şi dădu cu ruj pe buze, cumişcări pline de $ncredere.



&âmbea şi era roşie $n obraji. Arăta mai tânără. Luther se uită la preşedinte. Acesta revenise la somnul lui pround. Probabil că ultimele douăzeci de minute useseră considerate de mintea lui un vis plăcut şi ext rem de real. Luther se uită din nou la Russell.

l enerva s-o vadă pe emeia aceea zâmbind spre el, $n $ncăperea aceea a morţii, ără să ştie că el era acolo. Pe aţa emeii se citea puterea. %i o expresie pe care Luther o mai văzuse $n camera aceea. emeia asta era şi ea periculoasă.

5 Vreau să ie curăţată toată casa, cu excepţia lucrului ăst uia!

zise "loria Russell, arătând spre răposata doamnă Sullivan. Staţi o clipă! Probabil că a lăsat urme pe ea. Burton, să veri ici iecare centimet ru al cadavrului şi să aci să dispară tot ce arată ca şi cum n-ar i de aici. Apoi $mbrac-o!

Burton, cu mănuşi $n mâini, se duse să $ndeplinească ordinul. Collin stătea lângă preşedinte, t urnându-i pe gât $ncă o ceaşcă de

ca ea. Ca eina ajuta la $nlăt urarea mahmurelii, dar mintea preşedintelui se va limpezi complet doar odată cu t recerea timpului. Russell se aşeză lângă el şi-l luă pe preşedinte de mână. Acesta era acum complet $mbrăcat , dar avea părul vâlvoi. l durea braţ ul, deşi $i bandajaseră rana cât de bine put useră. Preşedintele era per ect sănătos, avea să se vindece repede.

5 Domnule preşedinte! Alan! Alan! Russell $i $ntoarse aţa spre ea. Simţise oare ce-i ăcuse? emeia se $ndoia. Preşedintele dorise cu

disperare să se culce cu o emeia $n noaptea asta, să ie $n interiorul unei emei. Iar ea $i dăruise t rupul ei, ără nicio problemă. Din punct de vedere legal, "loria ăpt uise un viol. Avea $nsă convingerea că $mplinise multe din visele bărbat ului. Nu conta că el nu-şi va aminti sacri iciul ei. Dar va şti $n mod sigur ce ăcea acum pent ru el.

Ochii preşedintelui deveneau, din când $n când, lucizi. Collin $i masa cea a, iar preşedintele $ncepu să-şi revină. Russell se uită la ceas. Ora două dimineaţa. Trebuia să se $ntoarcă. l pălmui, nu prea tare, dar su icient cât să-i at ragă atenţia. Simţi cum Collin se



$ncordează. Doamne, indivizii ăştia purtau ochelari de cal! 5 Alan, ai ăcut sex cu ea? 5 Aa… 5 Ai ăcut sex cu ea? 5 Aaa… Nu. Nu cred. Nu-mi amin… 5 'ai dă-i nişte ca ea, toarnă-i-o pe gât , dacă t rebuie, dar ă-l să

se t rezească! Collin dădu din cap şi se apucă de t reabă. "loria se duse lângă

Burton, ale cărui mâini $nmănuşate examinau iecare porţiune de corp a răposatei doamne Sullivan.

Burton usese implicat $n numeroase anchete ale poliţiei. %tia cu

exactitate ce căutau detectivii şi unde se uitau. Nu-şi imaginase niciodată că va olosi aceste cunoştinţe de specialitate ca să $mpiedice des ăşurarea unei anchete, după cum nu-şi imaginase vreodată ceva asemănător celor $ntâmplate.

Se uită prin cameră, socotind $n minte ce zone t rebuiau să ie curăţate şi ce alte $ncăperi useseră olosite. Nu putea ace nimic cusemnele de pe gât ul emeii şi cu alte dovezi microscopice de pe pielea ei. Legist ul le va descoperi, indi erent ce-ar $ncerca să acă. Dar niciuna dint re dovezile acelea nu putea conduce la preşedinte,dacă poliţia nu-l considera pe acesta suspect , lucru ce nu părea posibil.

Nepot rivirea dint re tentativa de st rangulare şi moartea provocată prin $mpuşcare urma să ie lăsată pe seama imaginaţiei poliţiştilor.

Burton $şi $ndreptă atenţia căt re decedată şi $ncepu să-i pună

chiloţii. At unci simţi o bătaie pe umăr. 5 Veri ic-o! Burton se uită $n sus şi vru să spună ceva. 5 Veri ic-o! Russell $şi $ncruntase sprâncenele. Burton o văzuse ăcând asta

de un milion de ori, cu cei din personalul Casei Albe. Toţi $i ştiau de rică. Lui nu-i era rică de ea, dar avea su icientă minte ca să ie

atent , când emeia aia se a la $n preajmă. Aşa că ăcu ceea ce $i ceruse. După aceea aşeză cadavrul exact aşa cum căzuse. Apoi



raportă $ndeplinirea ordinului, cu o clătinare din cap. 5 Eşti sigur? "loria Russell nu părea convinsă, deşi ştia, din interludiul ei cu

preşedintele, că existau mari şanse ca acesta să nu i păt runs $n emeie, sau, dacă ăcuse asta, să nu i terminat. Se putea $nsă să i rămas urme. n zilele acelea se puteau a la $ngrozitor de multe lucruri din cele mai mici indicii.

5 Nu-s ginecolog. N-am văzut nimic şi cred că aş i descoperit dacă era ceva, dar nu umblu cu un microscop după mine!

Russell se decise să lase lucrurile aşa. Aveau $ncă multe de ăcut şi nu dispuneau de timp.

5 *ohnson şi Varney au văzut ceva? Collin se uită la ei, $n timp ce preşedintele $nghiţea a pat ra ceaşcă

de ca ea. 5 Se $nt reabă ce naiba s-a $ntâmplat , dacă asta doreaţi să ştiţi. 5 Nu le-ai spus… 5 Doar ce mi-aţi zis să le spun, atât , doamnă. Sunt oameni buni,

doamnă Russell! Sunt alăt uri de preşedinte $ncă din timpul campaniei electorale. Nu vor ace nimic care să $ncurce lucrurile.

Russell $l răsplăti pe Collin cu un zâmbet. Un puşti arătos şi, lucrumult mai important , un membru loial al gărzii personale a preşedintelui. i va i oarte olositor. Burton ar putea să-i acă probleme. Dar ea dispunea de un at u oarte tare: el şi Collin apăsaseră pe t răgaci, poate datorie, dar cine putea şti cu adevărat? Concluzia era clară: şi ei erau implicaţi până peste cap $n a acerea asta.

Luther privea activitatea din cameră cu o admiraţie care-l ăcea să se simtă vinovat , ţinând seama de circumstanţe. Bărbaţii aceia erau buni: metodici, atenţi, observau tot ul şi nu uitau nimic. Oamenii legii şi delincvenţii de pro esie nu se deosebeau prea mult. Pregătirea, tehnicile erau cam aceleaşi, doar scopul era di erit , iarasta $nsemna că scopul constit uia singura di erenţă dint re ei.

emeia usese $mbrăcată complet şi zăcea exact acolo unde



căzuse. Collin terminase cu unghiile ei. i injectase o soluţie sub iecare, iar un dispozitiv de absorbţie curăţase orice urmă de piele sau alte rest uri incriminatoare.

Pat ul usese aranjat , cearşaurile pline de dovezi useseră puse $nt r-un sac pent ru gunoi şi pregătite pent ru destinaţia lor inală: cuptorul. Collin t recuse deja la scări.

Orice obiect care usese atins de vreunul dint re ei, cu excepţia unuia usese şters. Burton curăţa covorul cu aspiratorul şi, iind ultimul care ieşea din $ncăpere, se $ndrepta spre uşă, $nlăt urând cugrijă orice urmă a t recerii lor.

'ai devreme, Luther $i privise pe agenţi scotocind camera.

Scopul lor evident $l ăcuse să zâmbească, ără să vrea. *a . Colierul usese pus $nt r-o pungă, $mpreună cu mulţimea de inele ale emeii. Voiau să lase impresia că emeia usese surprinsă de un hoţ $n casă,iar acesta o ucisese, ără să ştie că la doi met ri de ei se a la un hoţ adevărat , care privise şi ascultase tot ce ăcuseră.

Un martor ocular! Luther nu usese niciodată martor la un ja, alt ul decât cel comis

de el. Delincvenţii urăsc martorii oculari. Indivizii ăia l-ar i omorât pe Luther, dacă ar i ştiut că se a la acolo. Chestia asta era absolut certă. Un delincvent băt rân, condamnat de t rei ori, nu $nsemna un sacri iciu prea mare pent ru Omul Poporului.

Preşedintele, $ncă ameţit , dar sprijinit de Burton, ieşi $ncet din $ncăpere. Russell $l privi plecând. Ea nu urmărise percheziţionarea renetică a camerei, ăcută de Collin. n cele din urmă, privirea acest uia se oprise şi asupra poşetei "loriei Russell de pe noptieră.

Din ea ieşea o bucată din mânerul cuţit ului de deschis scrisorile. Collin luă o pungă din plastic, scoase iute cuţit ul şi se pregăti să-l şteargă. Luther t resări, văzând-o pe "loria ugind şi apucându-l pe agent de mână.

5 Nu ace asta, Collin! Collin nu era atât de deştept ca Burton, nici vorbă să se poată

măsura cu "loria Russell. Răspunse, mirat:

5 Sunt amprente peste tot , doamnă. %i ale ei, dar şi altele, dacă $nţelegeţi ce vreau să spun. E piele, se $mbibă uşor.



5 Agent Collin, am ost angajată de preşedinte ca plani icatorst rategic şi tactic. Ceea ce ţie ţi se pare limpede $mi impune mie multă gândire şi chibzuinţă. Nu vei şterge acel obiect până când nuvoi termina acea analiză. Pune-l $n ceva pot rivit , apoi dă-mi-l $napoi!

Collin vru să protesteze, dar privirea ameninţătoare a "loriei $l ăcu să tacă. Puse cuţit ul pent ru deschis scrisori $nt r-o pungă şi i-l $ntinse.

5 Vă rog să iţi atentă cu lucrul ăsta, doamnă Russell. 5 Tim, sunt $ntotdeauna atentă, răspunse "loria şi-l răsplăti cu

un zâmbet. Agent ul zâmbi şi el. Doamna Russell nu-i spusese niciodată pe

numele mic, nici nu-şi $nchipuise că-l ştie. Remarcă şi nu pent ruprima dată că şe a de cabinet arăta oarte bine.

5 Da, doamnă, zise el şi $ncepu să-şi st rângă echipament ul. 5 Tim… Agent ul se uită la ea. emeia se apropie, se uită $n jos, apoi $l privi

drept $n ochi. După aceea şopti, pe un ton jenat , după cum i se părului Collin:

5 m, ne conruntăm cu o sit uaţie unică. 'ă st răduiesc să găsesc o soluţie. nţelegi?

Collin dădu din cap şi răspunse: 5 Chiar că este o sit uaţie unică! '-am speriat $ngrozitor când

am văzut cuţit ul ăla gata să se $n igă $n piept ul preşedintelui! "loria $i atinse braţ ul. Avea unghii lungi, cu manichiură per ectă.

Ridică cuţit ul şi zise: 5 Treaba asta rămâne $nt re noi, Tim. Bine? Să nu a le nimeni.

Nici preşedintele. Nici măcar Burton. 5 Nu ştiu dacă… 5 m, zise "loria, apucându-l de braţ , am nevoie de ajutorul tău.

Preşedintele nu ştie ce s-a $ntâmplat , iar Burton nu vede lucrurile prea raţional, pent ru moment. Am nevoie de cineva pe care să mă bizui. Am nevoie de tine, Tim. Este vorba de ceva oarte important. %tii asta, nu-i aşa? Nu ţi-aş cere ajutorul, dacă n-aş i sigură că o să te

descurci. Bărbat ul zâmbi, măgulit , şi se uită drept $n ochii ei.



5 Bine, doamnă Russell. Voi ace aşa cum spuneţi. n timp ce Collin termina de $mpachetat , Russell se uită la bucata

de metal $nsângerată care usese cât pe-aci să pună capăt aspiraţiilor ei politice. Dacă preşedintele ar i ost ucis, lucrurile n-ar i put ut i ascunse. Un cuvânt urât acest .ascunse”, dar deseori necesar $n lumea politicii de vâr . Se cut remură, gândindu-se la titlurile ce-ar i apărut $n ziare: .PRE%EDINTELE "ĂSIT 'ORT NDOR'ITORUL UNUI PRIETEN APROPIAT. SO)IA ACESTUIAARESTATĂ PENTRU CRI'Ă. %EUL DE CABINET, "LORIA RUSSELL,ESTE CONSIDERATĂ RESPONSABILĂ DE CĂTRE CONDUCĂTORIIPARTIDULUI”. Dar asta nu se $ntâmplase. %i nici nu se va $ntâmpla.

Obiect ul acela pe care-l ţinea $n mână valora mai mult decât un munte de arme atomice, mai mult decât producţia totală a Arabiei Saudite.

Cine ştie ce se va $ntâmpla, dacă păst ra acel obiect? Poate chiar o candidat ură Russell-Richmond? Posibilităţile erau in inite.

&âmbi şi puse punga de plastic $n poşeta ei.

Luther $ntoarse capul brusc, auzind răcnet ul. Durerea din cea ă u atât de puternică, $ncât aproape că ţipă şi el.

Preşedintele int ră $n dormitor. Avea ochii deschişi, dar era $ncă pe jumătate beat. Amintirea ultimelor ore $i revenise, ca un Boeing 7#7 ce-i aterizase $n cap.

Burton alergă după el. Preşedintele se uită la cadavru. "loria Russell $şi puse poşeta pe noptieră şi-i ieşi $n $ntâmpinare

preşedintelui, $mpreună cu Collin. 5 La naiba! E moartă! Am omorât -o! Oh, Doamne, ajută-mă! Am omorât -o!

Preşedintele ţipă, plânse, apoi ţipă din nou. ncercă să t reacă de zidul din aţa sa, dar era $ncă prea lipsit de vlagă, iar Burton $l prinse din spate când u aproape să se prăbuşească.

At unci Richmond se eliberă, $nt r-o izbucnire de putere, ţâşni $n cameră şi se izbi de perete, rostogolindu-se peste noptieră. n cele din urmă, preşedintele Statelor Unite se $ncovrigă pe podea, ca un



et us, scâncind, lângă emeia cu care dorise să acă sex $n noaptea aceea.

Luther privea, dezgustat. şi masă cea a şi clătina $ncet din cap. Lipsa de verosimilitate a evenimentelor la care asista devenea greude suportat.

Preşedintele se ridică $ncet. Burton părea să simtă aproape ce simţea şi Luther, dar nu spuse nimic. Collin se uită la "loria Russell,aşteptând inst rucţiuni. emeia $i surprinse privirea şi acceptă această schimbare subtilă a atit udinii agent ului de pază.

5 "loria? 5 Da, Alan.

Luther văzuse elul $n care se uitase doamna Russell la cuţit ul pent ru deschis scrisori. %i mai ştia acum ceva, un lucru pe care nu-l ştia nimeni din cameră.

5 Va i bine? ă să ie bine, "loria! Te rog! Oh, "loria! emeia $şi puse mâna pe umărul preşedintelui, $nt r-un el

liniştitor, aşa cum ăcuse de-a lungul sutelor de mii de ilomet ri parcurşi $n timpul campaniei electorale.

5 Sit uaţia e sub cont rol, Alan. )in tot u l sub cont rol. Preşedintele era $ncă prea beat ca să prindă $nţelesul, dar emeii

nu-i păsa. Burton $şi atinse casca din ureche, ascultă cu atenţie un moment ,

apoi se $ntoarse căt re "loria. 5 Ar t rebui să plecăm naibii de aici. Varney a descoperit o

maşină de pat rulare venind pe drum. 5 Alarma? spuse "loria neliniştită.

Burton clătină din cap şi-i răspunse: 5 Probabil că-i o chestie de rutină a agenţiei de pază, dar dacă

pat rula vede ceva… Nu era nevoie să spună mai mult. Să plece cu limuzina din regiunea asta locuită de oameni bogaţi

era cea mai bună soluţie. "loria Russell $i mulţ umi lui Dumnezeupent ru că obişnuia să olosească pent ru avent uri de elul acela

limuzine $nchiriate ără şo er. Numele de pe ormulare erau alse,chiria şi garanţia erau plătite cu bani gheaţă, iar maşina era luată şi



$napoiată $n a ara orelor de program. Nu exista niciun chip care să ie legat de t ranzacţie. 'aşina va i curăţată. Poliţia nu va ajunge nicăieri, dacă ar identi ica limuzina lucru dest ul de $ndoielnic, de alt el.

5 Să mergem! zise "loria Russel, cuprinsă de o uşoară panică. Preşedintele u ajutat să se ridice. "loria ieşi $mpreună cu el.

Collin $nhaţă bagajele, apoi se opri. Luther simţi că i se pune un nod $n gât. Collin se $ntoarse, luă poşeta "loriei de pe noptieră şi ieşi. Burton porni aspiratorul, curăţă $ncăperea şi ieşi, $nchizând uşa

şi stingând lumina.

Lumea lui Luther se cuundă $n beznă deplină. Era prima oară când rămânea singur $n $ncăpere cu emeia

moartă. Ceilalţi păruseră că se obişnuiseră cu silueta $nsângerată ce zăcea pe podea, păşind ără să-şi dea seama peste sau pe lângă cea care devenise acum doar un obiect ne$nsu leţit. Dar Luther nu se obişnuise cu moarta a lată la doar t rei met ri de el.

Nu mai vedea mormanul de haine pătate cu sânge, cu un t ruplipsit de viaţă $n ele, dar ştia că se a lă acolo. .O târ ă bogată terminată”, probabil că ăsta va i epitaul ei neo icial. Da, $şi $nşelase soţ ul, deşi individul nu părea să se i sinchisit de asta. Dar numeritase să moară aşa. Individul ar i ucis-o, ără urmă de $ndoială. Dacă emeia n-ar i cont raatacat atât de iute, preşedintele ar i săvârşit o crimă.

Nu-i putea $nvinovăţi cu adevărat pe oamenii din Serviciul Secret. şi ăcuseră meseria. emeia alesese greşit bărbat ul pe care să-l ucidă, $n momentele acelea năucitoare. Poate că aşa usese mai bine. Dacă ar i avut mâna mai iute sau dacă agenţii ar i ripostat ceva mai $ncet , Christy Sullivan şi-ar i pet recut rest ul vieţii $n $nchisoare. Sau ar i ost executată pent ru că ucisese un preşedinte.

Luther se $ntinse $n otoliu. Picioarele i se muiaseră. Se chinui să se relaxeze. Va t rebui să plece curând de aici. Trebuia să ie gata s-o ia la goană.



Avea multe lucruri la care t rebuia să se gândească, având $n vedere că, ără să vrea, indivizii $l t rans ormaseră pe Lutherhitney $n suspect ul numărul unu $n ceea ce, ără $ndoială, avea să ie considerată drept o crimă odioasă. apt ul că victima era bogată va impune olosirea unor orţe de politie uriaşe, pent ru găsirea vinovat ului. %i-n niciun caz nu-l vor căuta la numărul 1600 din Pennsylvania Avenue. Vor căuta $n altă parte şi, $n ciuda meticulozităţii cu care-şi pregătise Luther lovit ura, s-ar putea să dea de el. usese bun, oarte bun, dar nu $nruntase niciodată orţe de elul celor care vor i asmuţite ca să rezolve cazul.

şi analiză planul ăcut pent ru noaptea aceea. Nu remarcă vreun

punct slab, dar, de obicei, există unul pe care nu-l bagi $n seamă. şi $mpleti şi-şi despleti degetele, $şi $ntinse picioarele, ca să se liniştească. Să acă lucrurile pe rând. Nu plecase $ncă de acolo. 'ulte lucruri puteau merge rău. Unul sau două vor merge prost $n mod sigur.

Trebuia să mai aştepte două minute. Numără secundele $n minte,imaginându-şi cum indivizii $ncarcă maşina. Probabil că vor aştepta până vor vedea sau vor auzi pat rula, $nainte să plece.

Deschise cu grijă sacul. n el se a la cea mai mare parte a conţinut ului $ncăperii $n care se a la. Uitase că venise acolo ca să ure şi că, de apt , şi urase. 'aşina sa se a la la o distanţă de o jumătate de ilomet ru. i mulţ umi lui Dumnezeu că se lăsase de umat cu mulţi ani $n urmă. Avea nevoie de toată capacitatea plămânilor săi. Câţi agenţi ai Serviciului Secret useseră? Cel puţin pat ru. Rahat!

Uşa cu oglindă se deschise $ncet , iar Luther ieşi a ară. Apăsă pe telecomandă $ncă o dată, apoi o aruncă $năunt ru, $n timp ce se $nchidea uşa.

Se uită la ereast ră. Plănuise o ret ragere alternativă, prin deschiderea aceea. Avea $n rucsac o unie dint r-un nailon oarte rezistent , lungă de t reizeci de met ri, cu noduri la iecare cincisprezece centimet ri.

Ocoli de departe cadavrul, având grijă să nu calce $n vreo pată stacojie. )inuse minte poziţiile acestora. Se uită o singură dată la



Christine Sullivan. Nimeni nu-i putea reda viaţa. Luther se st răduia acum să şi-o păst reze pe a sa.

Avu nevoie de câteva secunde ca să ajungă la noptieră şi să caute $n spatele ei.

Degetele lui Luther apucară punga din plastic. Izbit ura preşedintelui $n mobilă răst urnase poşeta "loriei Russell. Punga de plastic, cu conţinut ul ei de-o valoare inestimabilă, căzuse şi alunecase $n spatele noptierei.

Luther pipăi lama cuţit ului pent ru des ăcut scrisori, prin plastic,$nainte de a-l vâr$ $n sacul lui de pânză. Se duse iute la ereast ră şi se uită cu grijă a ară. Limuzina şi urgoneta erau $ncă acolo. Asta nu

era bine. Se duse $n cealaltă parte a camerei, scoase unia şi o legă de un

picior al scrinului enorm. Trase unia căt re ereast ra care dădea $n spatele casei, de unde nu putea i văzut din drum. Deschise ereast ra cu grijă, rugându-se ca balamalele să ie unse. Ruga $i uascultată.

Dădu drumul uniei a ară şi o privi cum şerpuieşte $n jos, pe lângă zidul de cărămidă al casei.

"loria Russell se uită la aţada masivă a conacului. Acolo se a laubani adevăraţi. Bani şi poziţie socială, pe care Christine Sullivan nule meritase. Le câştigase cu ţâţele ei, cu undul arătat artistic şi cugura ei ordinară, care $l $nsu leţiseră $nt r-un el pe băt rânul alterSullivan, t rezind o anume emoţie $ngropată adânc $n st răundurile

su let ului său. După şase luni, n-o să-i mai simtă lipsa. Oamenii oarte bogaţi şi puternici $şi văd $ntotdeauna de drumul lor. Apoi $şi dădu seama. Ieşise pe jumătate din limuzină, $nainte s-o prindă Collin de braţ

şi să-i $ntindă poşeta din piele, pe care şi-o cumpărase cu o sută de dolari din "eorgetown, dar care valora acum mult mai mult pent ruea. Se aşeză pe scaun, respirând iarăşi normal, $i zâmbi lui Collin,jenată.

Preşedintele, căzut $nt r-o stare de semiinconştienţă, nu



"loria Russell se ghemui lângă ereast ra maşinii şi-i privi, şocată. Chiar şi preşedintele se t rezise oarecum, dar emeia $l linişti, iar el se $ntoarse la picoteala lui.

Collin şi Burton $şi puseră ochelarii pent ru vedere pe timp de noapte. Ceea ce vedeau semăna cu un joc pe calculator. Imaginile termice apăreau $n roşu, rest ul se vedea verde.

Agent ul Travis Varney, $nalt şi sprinten, se a la $n runte, deşi era doar vag conştient de ceea ce se $ntâmpla. ugea cu mişcările uşoare ale unui alergător de semi ond, pent ru că ăcuse acest sport $n timpul colegiului.

Varney ăcea parte din Serviciul Secret de t rei ani, nu era

căsătorit , se dedicase complet pro esiei şi-l privea pe Burton ca pe un tată, care-l $nlocuia pe cel adevărat , ucis $n Vietnam. Căutau pe cineva care ăcuse ceva $n casă, ceva legat de preşedinte. Aşadar,legat şi de el $nsuşi. Varney $i plângea deja de milă celui pe care-l vâna, dacă avea să-i pice $n mână.

Luther auzea zgomot ul ăcut de oamenii din urma sa. Recuperaseră terenul mai repede decât se aşteptase. l cuprinsese ameţeala, dar mai avea $ncă putere. ăcuseră o mare greşeală că nuse urcaseră $n camionetă, ca să-l urmărească. Ar i t rebuit să ştie că avea un mijloc de t ransport. Acţionau de parcă el usese paraşutat acolo. Dar era mulţ umit că nu useseră atât de deştepţi pe cât ar i t rebuit să ie. Dacă ar i ost , $n mod sigur, el n-ar mai i apucat răsărit ul soarelui.

O luă pe o scurtăt ură din pădure, pe care o descoperise $n timpul ultimei plimbări de cercetare. Câştiga aproape un minut. Respira greu, $n ra ale, ca ocul unei mit raliere. ainele atârnau grele pe el,iar picioarele i se mişcau cu $ncetinitorul, ca $n vis.

n cele din urmă, ieşi dint re copaci, văzu maşina şi u ericit că o parcase cu spatele.

Pe ecranele lui Burton şi Collin care preluau imagini $n inraroşu



apăru o siluetă alta decât cea a lui Varney. Se a la la o sută de met ri $n aţă. Un bărbat care alerga din răsputeri. Amândoi $şi duseră mâinile la tocurile pistoalelor. Nu aveau arme cu bătaie lungă, dar nu le păsa de asta acum.

Apoi se auzi un motor pornind, iar Burton şi Collin o luară la goană, de parcă-i ugărea o tornadă.

Varney se a la $ncă $naintea lor, $n stânga. Putea să ochească mai bine, dar avea, oare, de gând să t ragă? Ceva le spunea că n-o va ace. Nu usese inst ruit să t ragă $nt r-o persoană care ugea şi care nu mai reprezenta un pericol pent ru omul pe care jurase să-l apere. Varney nu ştia ce era $n joc. O instit uţie $nt reagă nu va mai i niciodată la el

ca $nainte, iar doi agenţi ai Serviciului Secret ştiau cu certit udine că nu greşiseră cu nimic, dar erau su icient de inteligenţi ca să-şi dea seama că numai ei doi vor i blamaţi.

Burton nu usese niciodată un bun alergător, dar grăbi pasul, $n timp ce prin minte $i t recură aceste gânduri, iar Collin, mai tânăr, se silea să se ţină după el. nsă Burton ştia că ajunseseră prea târziu. Picioarele $ncepuseră să-l lase când maşina porni şi se $ndepărtă de ei. nt r-o clipă, parcursese două sute de met ri pe drum.

Burton se opri din ugă, se lăsă $n genunchi, ridică pistolul, darzări doar praul lăsat $n urmă de vehiculul care gonea. Apoi luminile de poziţie dispărură, iar ţinta u pierdută complet.

Se $ntoarse şi-l văzu pe Collin lângă el. Părea că $ncepe să priceapă realitatea $nt regii poveşti. Burton se ridică, puse arma $n toc şi-şi scoase ochelarii pent ru vedere pe timp de noapte. Collin $l imită.

Se uitară unul la celălalt. Burton respira cu greutate. Picioarele $i t remurau. Trupul lui

reacţiona, $n s ârşit , la e ort urile recente, după ce adrenalina $ncetase să curgă. Se terminase tot ul.

Apoi sosi şi Varney, alergând. Burton u $n stare să remarce, cuinvidie şi cu un st rop de mândrie, că tânărul nu gâ âia. O să aibă grijă ca Varney şi *ohnson să nu su ere, $mpreună cu el şi partenerul

lui. Nu meritau una ca asta. El şi Collin aveau s-o păţească, dar asta era tot. i păru rău pent ru



Collin; oricum, nu se putea ace nimic. Dar când Varney vorbi,$ngrijorarea lui Burton dispăru complet , lăsând loc unei licăriri de speranţă.

5 Am văzut numărul maşinii.

5 Unde naiba a ost? $nt rebă "loria Russell, privind ne$ncrezătoare $n dormitor. A ost sub pat?

ncercă să-l acă pe Burton să-şi coboare privirea. Individul nuusese nici sub pat , nici $n vreunul dint re dulapuri. Burton veri icase toate spaţiile posibile, at unci când curăţase $ncăperea, şi-i spuse

acest lucru $n termeni oarte clari. Apoi agent ul se uită la unie şi la ereast ra deschisă. 5 Isuse, se pare că tipul ne-a privit tot timpul şi a ştiut exact

când am părăsit casa! Burton se uită $n jur, de parcă, pe undeva, s-ar i ascuns alt

individ. Privi oglinda, se duse spre ea, se opri şi se $ntoarse. Se uită la covorul din aţa oglinzii. Curăţase zona de mai multe ori, cu aspiratorul, până când

covorul devenise neted. Nimeni nu t recuse pe acolo, de când se $ntorseseră $n cameră.

Dar când se opri, ochii lui descoperiră urme slabe de paşi. Nu le remarcase până at unci, pent ru că $nt reaga zonă usese t urtită, de parcă ar i măt urat -o ceva… şi puse mănuşile, se duse la oglindă şi pipăi $n jurul marginilor ei. l st rigă pe Collin să-i aducă nişte scule,$n timp ce "loria Russell se uita uluită la el.

Burton $n ipse cricul pe la jumătatea lat urii oglinzii, apoi el şi Collin apăsară cu toată greutatea. Broasca nu era prea rezistentă,mizând mai mult pe viclenie decât pe orţă brută, pent ru a-şi păzi secretele.

Se auzi un scârţâit , apoi un t rosnet , după care uşa se deschise. Burton se vâr$ $năunt ru, cu Collin după el. Pe perete se găsea un

comutator. Camera se lumină, iar cei doi priviră $n jur. "loria Russell se uită $năunt ru şi văzu scaunul. n timp ce se uita,

privirea i se opri asupra lat urii interioare a uşii-oglindă.



Vedea pat ul. Pat ul $n care, cu puţin timp $nainte… şi masă tâmplele, simţind o durere groaznică st răbătându-i craniul.

.O oglindă prin care se putea privi!” Se $ntoarse şi-l văzu pe Burton uitându-se peste umărul ei, prin

oglindă. Remarca ei anterioară, că avea impresia că $i privea cineva,se dovedise pro etică…

Burton o privi neajutorat şi zise: 5 Trebuie să i ost aici tot timpul. Tot timpul! Nu-mi vine să

cred! Se pare că a luat o grămadă de lucruri, adăugă el, uitându-se la ra t urile goale din sei . Probabil bani şi lucruri ce nu pot i identi icate.

5 Cui $i pasă? se răsti "loria, arătând spre oglindă. Individul a văzut şi a auzit tot ul, iar voi l-aţi lăsat să scape!

5 Avem numărul maşinii, zise Collin, sperând să ie recompensat cu un zâmbet , dar nu avu parte de aşa ceva.

5 %i ce dacă? Crezi că o să aştepte să-i dăm de urmă şi să-i batem la uşă?

"loria se aşeză pe pat. O cuprinsese ameţeala. Dacă individul usese acolo, at unci văzuse tot ul. şi scut ură capul. O sit uaţie neplăcută, dar cont rolabilă, devenise brusc un dezast ru de ne$nţeles, scăpat complet de sub cont rolul ei. 'ai ales dacă ţinea seama de in ormaţia pe care i-o urnizase Collin, când int rase $n dormitor.

Ticălosul ăla luase cuţit ul! Amprente, sânge, tot ce t rebuia ca să o conducă drept la Casa Albă.

Se uită la oglindă, apoi la pat ul $n care, cu puţin timp $nainte, $l

călărise pe preşedinte. Instinctiv, $şi st rânse jacheta $n jurul t rupului. I se ăcu deodată greaţă. Se sprijini de stâlpul pat ului.

Collin ieşi din camera-sei şi zise: 5 Nu uitaţi că a comis un delict , iind aici. Poate să aibă necazuri

mari, dacă se duce la poliţie. Tânărului agent $i venise ideea $n timp ce se uitase prin camera-

sei . Ar i t rebuit să se gândească mai bine.

"loria Russell rezistă impulsului puternic de a vomita. 5 Nu t rebuie să se ducă şi să se predea ca să spună ce ştie. Ai



auzit vreodată de tele on? Probabil că sună la poliţie chiar acum. La naiba! Iar după aceea la toate ziarele de scandal, iar la s ârşit ul săptămânii o să-l vedem la Oprah şi la Sally, ilmat pe insuliţa unde s-a ascuns. Iar după asta o să apară cărţi şi ilme! Rahat!

"loria se mai gândea şi la un pachet t rimis poliţiei, BI-ului sauprocurorului general, sau direct la biroul conducătorului minorităţii din Senat , toate variantele posibile provocând pagube politice maxime, ără să mai pomenească de repercusiunile legale.

Bilet ul care ar i $nsoţit pachet ul l-ar i rugat , desigur, pe destinatar să veri ice dacă amprentele şi sângele se pot rivesc cucele ale preşedintelui Statelor Unite. Ar i părut o glumă, dar

veri icarea s-ar i ăcut , tot uşi. Sigur că s-ar i ăcut. Amprentele lui Richmond erau deja $n işier. ADN-ul lui s-ar i pot rivit. Trupul emeii va i găsit , sângele ei va i veri icat , iar lor li se vor pune mai multe $nt rebări decât ar i posibil să se răspundă $nt r-o viaţă.

Erau morţi, erau morţi cu toţii! Iar ticălosul ăla stăt use pur şi simplu acolo, aşteptându-şi şansa. ără să ştie că noaptea aceea $i va aduce cea mai mare pradă din viaţa lui. Nu ceva atât de simplu ca banii. Putea să dărâme un preşedinte, st rivindu-l ără să-i lase vreo şansă de supravieţ uire. Cât de des poate cineva să acă un asemenea lucru? Doar oodward şi Bernstein deveniseră eroi, unii a laţi dincolo de greşeală. Scoseseră tot ce se putea scoate din atergate. De data asta era ceva mult mai grav, ca să mai poţi rezolva ceva.

"loria Russel se duse $n baie. Burton se uită la cadavru, apoi la Collin. Nu spuseră nimic, iar inimile le băteau cu repeziciune, pe măsură ce gravitatea sit uaţiei se $ntipărea pe chipurile lor, ca placa

de piat ră a unei cripte. Nemaiavând nicio idee, Burton şi Collin $ncepură să adune echipament ul, $n timp ce "loria Russel $şi golea stomacul. nt r-o oră, st rânseră tot ul şi plecară.

Uşa se $nchise $n urma lui. Luther $şi imagina că dispunea de cel mult două zile. Riscă să

aprindă lumina, apoi privi iute interiorul camerei de zi. Viaţa lui ajunsese de la normal sau, mă rog, aproape normal



direct pe tărâmul groazei. şi scoase rucsacul, stinse lumina şi se urişă lângă ereast ră. Nimic. Linişte peste tot. uga din casa aceea reprezentase cea

mai groaznică experienţă din viaţa sa, mai rea decât at unci când usese urmărit de nord-coreeni. i t remurau $ncă mâinile. Pe drumul de $ntoarcere, i se păruse că iecare maşină pe care o $ntâlnise $i vâră arurile $n ochi, $ncercând să scoată de la el secret ul acela teribil. De două ori t recuseră pe lângă el maşini de poliţie, iar el t ranspirase şi i se oprise respiraţia.

'aşina usese lăsată $n parcarea de unde o .$mprumutase” cu o seară $nainte. Numărul nu-i putea conduce pe agenţi nicăieri, dar

altceva putea să-i $ndrume spre el. Se $ndoia că-l zăriseră. Chiar dacă acest lucru se $ntâmplase, ştiau

despre el doar lucruri generale: greutatea şi $nălţimea. Vârsta, rasa şi t răsăt urile eţei rămâneau un mister pent ru ei, iar ără astea nuaveau nimic. După cât de iute ugise, $şi $nchipuiau, probabil, că aude-a ace cu un om mai tânăr. Exista $nsă un lucru şi se gândise, pe drumul de $ntoarcere, cum să-l rezolve. Pent ru moment , se apucă să st rângă cât se putea din ceea ce agonisise $n ultimii t reizeci de ani şi ăcu două pachete. Nu intenţiona să se $ntoarcă aici.

Voia să-şi golească toate cont urile a doua zi, de dimineaţă. Asta i-ar i permis să ugă departe. De data asta avusese de-a ace cu un pericol mai mare decât tot ce $nruntase $n timpul lungii sale vieţi. Era uşor de ales $nt re a dispărea şi a lupta $mpot riva preşedintelui Statelor Unite.

Prada din noaptea aceea usese bine ascunsă. 'uncise t rei luni

pent ru o răsplată care putea să ducă la uciderea sa. ncuie uşa şi dispăru $n noapte.



CAPITOLUL PATRU

La ora şapte dimineaţa, uşile vopsite $n auriu ale li t ului se deschiseră, iar *ac păşi $n spaţiul larg, decorat cu meticulozitate, al holului de la int rarea $n irma Patton 4 Shaw.

Lucinda nu ajunsese $ncă, deci biroul principal de la recepţie din lemn solid de tec, cântărind vreo cinci sute de ilograme şi costând cam pat ruzeci de dolari ilogramul era liber.

*ac merse prin holul larg, sub luminile blânde ale candelabrelor

neoclasice, de perete, apoi o luă la stânga şi deschise uşa solidă, din stejar, a biroului său. n spate se auzea sunet vag de tele oane care sunau, semn că oraşul s-a t rezit şi s-a apucat de t reabă.

Imperiul lui Patton, Shaw 4 Lord cuprindea şase etaje, cu o supra aţă de peste t reizeci de mii de met ri păt raţi, plasaţi la cea mai bună adresă din oraş, care găzduiau peste două sute de avocaţi oarte bine ret ribuiţi, o bibliotecă pe două etaje, sală de sport

complet echipată, saună, duşuri şi vestiare pent ru emei şi pent rubărbaţi, zece camere de şedinţe, o echipă de deservire de câteva sute de oameni şi lucrul cel mai important o listă de clienţi pe care o invidia orice irmă serioasă din ţară.

irma supravieţ uise perioadei mizere de la s ârşit ul aniloroptzeci, apoi prinsese avânt , după ce recesiunea luase s ârşit. Acum se dezvolta din plin, $n timp ce mulţi dint re concurenţii săi $şi reduseseră personalul. Avea unii dint re cei mai buni avocaţi $n

iecare domeniu juridic sau, cel puţin, $n domeniile cele mai bine plătite. 'ulţi useseră racolaţi de la alte irme de succes, ispitiţi cupremii la semnarea cont ract ului şi cu ăgăduiala că nu vor pierde niciun ban $n perioada $n care vor căuta clienţi noi.

Trei parteneri mai vechi useseră numiţi de guvernul act ual $n uncţii importante. irma $i răsplătise pe iecare cu un premiu de câte două milioane de dolari, $nţelegându-se implicit că aveau să ie

reprimiţi la s ârşit ul mandat ului guvernamental, aducând cu ei cont racte de zeci de milioane de dolari, $ncheiate prin intermediul



relaţiilor pe care le stabiliseră $n acest timp. Regula nescrisă a irmei, dar respectată cu st ricteţe, era că nu se

accepta niciun client nou dacă plata minimă nu depăşea o sută de mii de dolari. Comitet ul de conducere decisese că o sumă mai mică ar $nsemna ca irma să piardă timpul de pomană. Iar irma nuavusese di icultăţi $n respectarea regulii, deci se dezvoltase ără $ncetare. n capitala naţiunii, oamenii doresc ce-i mai bun şi nu se sinchisesc dacă t rebuie să plătească pent ru acest privilegiu.

irma ăcuse o singură excepţie de la această regulă. Ironia sorţii era că excepţia usese ăcută pent ru singurul client pe care-l avea *ac, $n a ară de Baldwin. *ac $şi spuse că va testa regula aceea, din

ce $n ce mai des. Dacă va scăpa de chestia aceea, dorea s-o acă pe cât posibil $n termenii săi. %tia că victoriile sale vor i mărunte la $nceput , dar asta nu-l deranja.

Se aşeză la birou, $şi deschise capacul paharului de ca ea şi răs oi ziarul ashington P ost. Patton, Shaw 4 Lord aveau cinci bucătării şi t rei administ ratori care aveau calculatoare proprii. n irmă se consumau, probabil, cinci sute de oale de ca ea pe zi, dar *ac $şi cumpăra băut ura de dimineaţă dint r-o ca enea de la colţ ul st răzii,pent ru că nu-i plăcea marca de la serviciu. Era ceva special, de import , care costa o avere şi avea gust de gunoi amestecat cu alge.

Se lăsă pe speteaza scaunului şi se uită $n jur. Biroul său era mare, după standardele asociaţilor importanţi ai irmei, de aproape cinci met ri pe cinci met ri, cu o vedere rumoasă, spre Connecticut Avenue.

La Biroul Avocaţilor din O iciu, *ac $mpărţise un birou cu un alt

avocat. Nu aveau ereast ră, doar un poster gigantic, cu o plajă hawaiiană, pe care *ac $l prinsese $n piuneze pe perete, $nt r-o dimineaţă deosebit de rece. i plăcuse mai mult ca eaua de acolo.

Când va deveni partener la irmă, va avea un birou nou, de două ori mai mare poate că t reaba nu se va ace imediat , dar era pe drumul cel bun. Având cont ract ul cu Baldwin, ajunsese al pat rulea pe lista de aşteptare, iar cei t rei de deasupra lui aveau cincizeci-

şaizeci de ani şi erau cu gândul mai mult la terenul de gol decât la muncă. *ac se uită la ceas. Era timpul să dea drumul la calculator.



De obicei sosea print re primii, dar sediul urma să se umple curând de or ota oamenilor. Patton şi Shaw o ereau salarii comparabile cu cele de la irmele importante din New or şi se aşteptau, $n schimb, la e ort uri susţinute, pe măsura venit urilor. Clienţii plăteau enorm, iar solicitările lor juridice erau la el de mari. O greşeală, la nivelul acela, putea $nsemna pierderea unui cont ract de pat ru miliarde de dolari $n domeniul apărării sau declararea unui oraş $n stare de aliment.

iecare partener sau asociat mai tânăr din irmă, pe care-l cunoştea *ac, avea probleme cu stomacul; un s ert dint re ei urmauun t ratament. *ac le privea igurile palide şi t rupurile vlăguite, $n

timp ce t receau zilnic prin holul irmei, ducând la $ndeplinire altă muncă a lui ercule, $n domeniul juridic. Era preţ ul pe care t rebuiausă-l plătească pent ru a merita să se a le print re cei cinci la sută cei mai buni specialişti din ţară.

Dint re toţi, doar el nu avea grija parteneriat ului. Cont rolul asupra clienţilor era cel care, $n domeniul juridic, $i ăcea egali pe toţi. *ac lucra la Patton şi Shaw de un an, usese un avocat $ncepător $n legislaţia corporaţiilor, dar cei mai importanţi şi mai experimentaţi membri ai irmei $i acordaseră respect ul lor.

Acest lucru ar i t rebuit să-l acă să se simtă vinovat şi ne olositor şi aşa s-ar i simţit , dacă n-ar i ost atât de sărac $n rest ul vieţii.

Aruncă $n gură ultimul covrigel, se aplecă $n scaun şi deschise un işier. 'unca pent ru corporaţii era deseori monotonă, iar nivelul lui de pregătire superior ăcea ca sarcinile pe care le avea să nu i se pară oarte interesante. Revedea cont racte de bază, completa

ormulare UCC#, $n iinţa companii cu răspundere limitată, redacta re erate pent ru $nţelegeri şi documente pent ru plasamente particulare, asta ăcea toată ziua, iar zilele deveneau tot mai lungi,dar $nvăţa repede, t rebuia să $nveţe dacă voia să supravieţ uiască,pent ru că experienţa lui din t ribunal nu-i olosea aici.

# Uni orm Commercial Code -codul comercial uni orm,care stabileşte echivalările $nt re legislaţiile di eritelorstate, (n. t r.)



De obicei, irma nu se ocupa de litigii, pre erând să se dedice problemelor mai rentabile ale corporaţiilor şi impozitelor. Când apărea un litigiu, acesta era $ncredinţat unor irme de elită,specializate $n litigii, care, la rândul lor, recomandau irma Patton şi Shaw celor care aveau nevoie de asistenţă juridică, dar nu şi de procese. Un aranjament care mersese bine de-a lungul anilor.

Pe la prânz, *ac rezolvase două teancuri de documente de int rare, dictase t rei liste de veri icare şi două scrisori. Primise pat rutele oane de la *enni er, care-i amintea de dineul de la Casa Albă,unde urmau să se ducă $n seara aceea.

Tatăl ei usese declarat Omul de A aceri al Anului de o

organizaţie oarecare. Se vorbea mult despre relaţia st rânsă a preşedintelui cu oamenii de a aceri, aşa că un asemenea eveniment merita să aibă loc la Casa Albă. *ac era sigur că o să-l vadă pe preşedinte de aproape. Probabil că nu se putea pune problema să-i ie prezentat , dar puteai să ştii ce se va $ntâmpla?

5 Ai un minut liber? $l $nt rebă Barry Alvis, vârându-şi capul chel pe uşă.

Era un membru asociat mai vechi al irmei, ceea ce $nsemna că usese cât pe ce să devină partener de mai mult de t rei ori, dar nureuşise niciodată să acă pasul următor. 'uncea din greu şi cusucces, iind un avocat pe care orice irmă şi l-ar i dorit. Darpriceperea sa de a sta la şuetă cu client ul, $n scopul de a-şi asigura perspective, era zero. Câştiga o sută şaizeci de mii de dolari pe an şi lucra su icient de mult ca să i se acorde premii de $ncă douăzeci de mii. Soţia lui nu muncea, copiii urmau şcoli particulare, conducea un

Beemer de ultimul tip, nimeni nu se aştepta ca el să acă rost de cont racte, iar el nu se plângea de nimic.

iind un avocat oarte experimentat , cu zece ani de activitate intensă $n domeniul t ranzacţiilor la nivel $nalt , $i purta ranchiună lui *ac "raham.

*ac $i ăcu semn să int re. %tia că Alvis nu-l simpatiza, $nţelegea de ce şi nu orţa lucrurile. Putea să $ndure multe din partea celor

mai buni dint re ei, dar mai târziu avea să se impună. 5 *ac, avem de lucru la uziunea Bishop.



*ac $l privi inexpresiv. A acerea o adevărată belea murise. Sau, cel puţin, el aşa crezuse. Scoase un teanc hârtii, cu mâinile t remurând.

5 Am crezut că Raymond Bishop nu vrea să se $ncurce cu TEC. Alvis se aşeză, puse pe biroul lui *ac un dosar gros de t reizeci de

centimet ri şi se rezemă de speteaza scaunului. 5 A acerile mor, dar revin ca să te bânt uie. Avem nevoie până

mâine după-amiază de comentariile tale la documentele de inanţare secundară.

*ac u cât pe-aci să scape stiloul din mână. Exclamă: 5 Sunt paisprezece $nţelegeri şi p este cinci sute de pagini! Când

ai a lat de t reaba asta? Alvis se ridică, iar pe igură $i t recu o umbră de zâmbet. 5 Cincisprezece $nţelegeri, iar numărul o icial al paginilor este

de şase sute t reisprezece, la un rând, ără să mai socotim şi expunerile. 'ulţ umesc, *ac! Patton şi Shaw apreciază e ort urile tale. Oh, dist racţie plăcută $n seara asta, cu preşedintele! adăugă el,$ntorcându-se din drum. %i t ransmiteri salutări domnului Baldwin!

Apoi Alvis ieşi. *ac se uită la teancul din aţa sa şi-şi masă tâmplele. Se $nt rebă

de cât timp ştia ticălosul acela nenorocit că a acerea Bishoprevenise $n act ualitate. Ceva $i spunea că individul nu a lase $n dimineaţa aceea.

Se uită la ceas şi $şi sună secretara. Reuşi să-şi plani ice rest ul zilei, apoi luă dosarul de pat ru ilograme şi se duse $n sala numărul nouă, cea mai mică şi mai liniştită dint re sălile de şedinţă ale irmei,

unde putea să se ascundă ca să lucreze. Putea să t rudească şase ore,să se ducă la pet recere, să se $ntoarcă, să lucreze toată noaptea, să se ducă la saună, să acă un duş şi să se radă, să termine comentariile şi să le pună pe biroul lui Alvis pe la ora t rei, cel mai târziu pat ru. Ce individ de rahat!

După şase $nţelegeri, *ac mâncă ultimul biscuit , termină de băut sticla de Coca-Cola, $şi puse haina şi cobor$ zece etaje, până $n hol.

Taxiul $l lăsă $n aţa casei. Rămase cu gura căscată. *aguarul era parcat $n aţa clădirii. Viitoarea lui soţie $l aştepta



sus. Probabil că era supărată pe el. Nu se $ndura să vină $n locuinţa lui decât dacă se supărase pe el, din cine ştie ce cauză, şi voia să-i spună acest lucru.

Se uită la ceas. ntârziase un pic, dar mai era $ncă timp. Descuie uşa din aţă şi-şi pipăi obrazul. Poate că mergea şi ără să se radă… *enni er stătea pe canapea după ce, mai $ntâi, aşezase un cearşa . Recunoscu, $n sinea sa, că arăta nemaipomenit. Avea cu adevărat sânge albast ru, indi erent cât mai conta asta $n zilele noast re. *enni er se ridică şi-l privi, ără să-i zâmbească, apoi $i zise:

5 Ai $ntârziat. 5 %tii că nu eu sunt şeul…

5 Asta nu-i o scuză. %i eu muncesc. 5 Da, dar di erenţa este că şeul tău are acelaşi nume de amilie

şi ace tot ce-i spune iica lui. 5 'ama şi tata au plecat $nainte. Limuzina va ajunge aici peste

douăzeci de minute. 5 Am dest ul timp, zise *ac, după care se dezbrăcă şi sări sub

duş. *enn, vrei să-mi cauţi cost umul albast ru, la două rânduri? zise el, t răgând perdeaua la o parte.

*enni er int ră $n baie şi-l privi cu un dezgust abia ascuns. 5 Invitaţia spune să porţi ţinută de seară. 5 Opţional, o corectă el, spălându-şi săpunul din ochi. 5 *ac, nu ace asta! Ce naiba, e Casa Albă, avem de-a ace cu

preşedintele! 5 'i-au o erit o opţiune, cu ţinută de seară sau ără. mi exercit

drept ul, renunţând la ţinuta de seară. %i nici n-am smoching, adăugă

el, rânjind, apoi t rase perdeaua. 5 Ar i t rebuit să ai unul! 5 Am uitat. *enn, pent ru numele lui Dumnezeu, nimeni n-o să se

uite la mine, nimănui n-o să-i pese ce port! 5 'ulţ umesc, mulţ umesc oarte mult , *ac "raham! )i-am cerut

şi eu ceva! 5 %tii cât costă aşa ceva?

i rămăsese săpun $n ochi. Se gândi la Barry Alvis, la apt ul că t rebuia să lucreze toată noaptea, că t rebuia să-i explice lucrul ăsta



lui *enni er, apoi tatălui ei. Se $nurie. 5 %i de câte ori o să port chestia aia blestemată? O dată sau de

două ori pe an? 5 După ce o să ne căsătorim, o să im invitaţi la o mulţime de

reuniuni unde ţinuta de seară nu-i opţională, ci obligatorie. E o investiţie bună.

5 'ai degrabă mi-aş investi banii de pensie $n cartonaşe cujucători de baseball.

Scoase capul de după perdea, ca să-i arate că glumea, dar *enni ernu mai era acolo.

şi recă părul cu un prosop, $şi $n ăşură alt ul $n jurul mijlocului şi

se duse $n dormitor, unde descoperi un smoching nou, atârnat de uşă. Se ivi şi *enni er, zâmbind.

5 Cu complimente din partea celor de la Baldwin Enterprises. Eun Armani. Va arăta minunat pe tine.

5 De unde ştii ce număr port? 5 Eşti un pat ruzeci şi doi per ect ca $nălţime. Ai putea să i

model. 'odelul personal al lui *enni er Baldwin. şi puse braţele parumate $n jurul umerilor lui şi se lipi de el.

*ac simţi sânii ei mari apăsându-l pe spate şi blestema $n gând că nu avea timp ca să pro ite de sit uaţie. 'ăcar o dată, ără rescele acelea blestemate, ără $ngeraşi şi caleşti. Poate ar i ost alt el.

Se uită, tânjind, la pat ul lui mic, nearanjat. şi aminti că avea de lucru $n noaptea aceea. Aurisit ul de Barry Alvis şi nătă leţ ul de Raymond Bishop!

De ce spera de iecare dată când o vedea pe *enni er că lucrurile

ar putea merge alt el? Alt el $nsemnând mai bine. Că s-ar schimba ea sau el, sau că se vor $ntâlni undeva, la mijloc. Ea era atât de rumoasă şi avea tot ce-şi dorea $n lume! Isuse, ce nu era $n regulă cu el?

Limuzina $nainta iute prin t ra icul de după orele de lucru. Cent rul capitalei era pustiu după ora şapte seara, $n zilele din timpul săptămânii.



*ac se uită la logodnica lui. Rochia ei uşoară, dar oarte scumpă,nu-i ascundea linia prelungă a gât ului. Trăsăt urile per ect cizelate erau acoperite de o piele ără cusur, care, uneori, compuneau un zâmbet per ect. Părul ei des, castaniu-roşcat , usese st râns $nt r-un coc, $n vârul capului. De obicei, $l purta despletit. Arăta ca una dint re supermodelele acelea cu un singur nume.

Se t rase mai aproape de ea. *enni er $i zâmbi, $şi veri ică machiajul, care era desăvârşit , şi-l băt u uşor pe mână.

*ac $i prinse piciorul şi-i t rase rochia $n sus. Ea $l $mpinse de lângă ea şi-i şopti, ca să n-o audă şo erul:

5 Poate mai târziu…

*ac zâmbi şi-i mormăi că s-ar putea să aibă dureri de cap, mai târziu. Ea râse, iar *ac $şi aminti că n-o să existe .mai târziu” $n noaptea aceea.

Se t rase $napoi, pe bancheta con ortabilă, şi se uită pe ereast ră. Nu usese niciodată la Casa Albă. *enni er mai usese de două ori. Ea nu părea nervoasă, dar el era. şi aranja papionul şi-şi netezi părul,$n timp ce int rară pe Aleea Executivului.

Paznicii Casei Albe $i veri icară metodic. Ca de obicei, *enni erat rase privirile t ut uror bărbaţilor şi emeilor de acolo. Când se aplecă, pent ru a-şi aranja tocurile $nalte, rochia ei de cinci mii de dolari aproape că o lăsă dezbrăcată, ăcându-i ericiţi pe mulţi dint re membrii personalului de la Casa Albă.

*ac se alese cu obişnuitele priviri invidioase din partea bărbaţilor. Apoi int rară $n clădire şi $şi arătară invitaţiile tipărite unui sergent de 'arină, care-i escortă prin coridorul de int rare de

la subsol, iar apoi pe scări, până $n Salonul din Est.

5 ir-ar să ie! Preşedintele se aplecase să ridice o copie a discursului pe care

t rebuia să-l ţină $n timpul eveniment ului din seara aceea, iardurerea $i st răbăt use umărul.

5 "loria, cred că mi-a tăiat un tendon! "loria Russell stătea $nt r-un otoliu larg, din pluş, cu care soţia



preşedintelui decorase Salonul Oval. Prima Doamnă avea gust uri bune, chiar dacă-i lipseau multe

altele. Părea drăguţă, dar era cam prost uţă. Nu-i crea probleme preşedintelui şi aducea multe vot uri.

Provenea dint r-o amilie cu reputaţie ireproşabilă. Aveau bani,aveau relaţii. Legăt ura preşedintelui cu acţiunea conservatoare bogată şi in luentă a ţării nu pusese piedici colaborării lui cucontingent ul liberal, $n principal datorită carismei sale şi a talent ului $n realizarea consensului. Dar şi $n ăţişării sale plăcute,care conta mai mult decât $ndrăznea cineva să recunoască.

Un preşedinte de succes t rebuia să ie capabil să discute despre

sport , şi Richmond juca baseball mult mai bine decât Ted illiams. 5 Cred că ar t rebui să văd un doctor. Preşedintele nu era bine dispus, dar nici doamna Russell nu era. 5 %i cum o să explici presei de la Casa Albă că te-ai rănit? 5 A dispărut oare con idenţialitatea doctor-pacient? "loria $şi dădu ochii peste cap. .Cât de tâmpit poate să ie

uneori!” 5 Tot ce are legăt ură cu tine este in ormaţie publică, Alan! 5 Nu chiar tot ul. 5 Asta rămâne de văzut. Treaba nu s-a $ncheiat , Alan! De noaptea t recută şi până acum, "loria Russell umase t rei

pachete de ţigări şi băuse două oale de ca ea. n orice clipă, lumea lor şi cariera ei puteau să se prăbuşească. Poliţia putea să bată oricând la uşă. Tot ce putea să acă era să se stăpânească să nu ugă ţipând din $ncăpere. Iar greaţa o potopea $ncontinuu. St rânse din

dinţi, ţinându-se de otoliu. Imaginea dist rugerii totale nu-i dispărea din minte.

Preşedintele parcurse discursul, ţinând minte o parte, rest ul urmând să improvizeze. Avea o memorie enomenală, care-l slujise oarte bine.

5 Nu te am pe tine, "loria, pent ru aşa ceva? Ca să aci lucrurile să meargă bine? zise preşedintele, uitându-se la ea.

Pent ru o clipă, "loria se $nt rebă dacă preşedintele ştia. Dacă ştia ce ăcuse cu el. Trupul ei se $ncorda, apoi se relaxa. Nu putea să ştie,



era imposibil. "loria $şi aminti bâiguielile lui de beţiv. Cât de mult putea să schimbe un om o biată sticlă de whisy!

5 Sigur că da, Alan. Dar t rebuie luate anumite decizii. Trebuie să pregătim st rategii alternative, $n uncţie de ceea ce vom avea de $nruntat.

5 Nu pot să-mi anulez toate planurile. Iar individul ăla nu poate ace nimic.

5 Nu suntem siguri de asta, replică doamna Russell, clătinând din cap.

5 "ândeşte-te bine! Va t rebui să recunoască apt ul că se a la acolo ca să jeuiască. )i-l $nchipui ducându-se la ştirile de seară cu o

asemenea poveste? O să-l vâre imediat $n cămaşa de orţă. Sunt $n siguranţă, zise preşedintele. Individul nu-mi poate ace nimic,"loria! Nici $nt r-un milion de ani.

Discutaseră despre o st rategie $n limuzină, $n timp ce se $ntorceau $n oraş. Poziţia lor urma să ie simplă: negare categorică. Urmau să lase absurditatea acuzării dacă va i vreuna să acţioneze pent ru ei. %i era o poveste absurdă, $n ciuda apt ului că era adevărată. Toată simpatia Casei Albe pent ru sărmanul tâlharnebun, care-şi recunoscuse vina, şi pent ru amilia lui, ăcută de ruşine.

Exista şi o altă posibilitate, dar doamna Russell pre erase să nu i-o prezinte $ncă preşedintelui. De apt , ajunsese la concluzia că reprezenta, un scenariu mult mai posibil. Era singurul lucru care o ăcea să ie $ncă $n stare să acţioneze.

5 S-au $ntâmplat lucruri şi mai ciudate, zise ea, uitându-se la

preşedinte. 5 Locul a ost curăţat. N-a rămas acolo nimic, $n a ară de ea? o

$nt rebă preşedintele, cu un st rop de nervozitate $n glas. 5 N-a rămas nimic, răspunse "loria, lingându-şi buzele. Preşedintele nu ştia de cuţit ul pent ru deschis scrisori cu sângele

şi amprentele sale, cuţit care se a la $n posesia hoţ ului care usese martor la toate.

Doamna Russell se ridică şi se plimbă prin $ncăpere. 5 Bine$nţeles, nu pot să spun nimic $n privinţa unor posibile



urme de contact sexual. Dar acestea nu pot să t rimită la tine. 5 Isuse, nici măcar nu-mi aduc aminte dacă am ăcut -o sau nu.

Am impresia că am ăcut -o. "loria nu se put u $mpiedica să nu zâmbească, auzindu-i remarca.

Preşedintele se $ntoarse spre ea şi o $nt rebă: 5 Ce-i cu Burton şi Collin? 5 Ce-i cu ei? 5 Ai discutat cu ei? 'esajul lui era clar. 5 Au la el de mult de pierdut ca şi tine, Alan! 5 Ca şi noi , "loria! mormăi preşedintele, privindu-se $n oglindă

şi aranjându-şi cravata. Vreo ştire despre Tom Degeţel? 5 ncă nu. 5 Când crezi că vor descoperi dispariţia lui Christy? 5 Sper să se $ntâmple acest lucru cât mai curând, având $n

vedere cât de cald e $n timpul zilei. 5 oarte amuzant! 5 Va i dată dispărută, deci se vor ace cercetări. Va i anunţat

soţ ul ei, poate că se vor duce la casă. Peste o zi, poate două, cel mult t rei.

5 Apoi poliţia va $ncepe ancheta. 5 n privinţa asta nu putem ace nimic. 5 Dar t u o să urmăreşti tot ul? Pe igura preşedintelui se văzu o urmă de $ngrijorare, de parcă i-

ar i t recut prin minte di erite scenarii. .Am regulat -o pe Christy Sullivan? Sper că am regulat -o. n elul ăsta, noaptea n-ar i ost

chiar un dezast ru total.” 5 Sigur, dar atât cât o să pot , ără să t rezesc prea multe bănuieli. 5 E o chestie uşoară. Poţi să te oloseşti de apt ul că ill

Sullivan $mi este prieten apropiat şi aliat politic, deci este normal să mă interesez personal de caz. "ândeşte cu curaj, "loria, de aceea te plătesc!

.%i te-ai culcat cu nevasta lui, gândi "loria. Ce mai prieten!”

5 '-am gândit şi eu la motivul acesta, Alan! "loria aprinse o ţigară şi expiră $ncet umul. oarte bine, t rebuia



să ştie tot ul $naintea lui. Dacă va i doar cu un pas $nainte, va i oarte bine. Nu va i uşor, individul era inteligent , dar şi arogant. Oamenii aroganţi $şi supraestimează, de obicei, capacităţile şi le subestimează pe ale altora.

5 Nimeni nu ştie că se $ntâlnea cu tine? 5 Cred că a ost discretă. Christy n-avea prea multe $n cap,

talentele ei se a lau ceva mai jos, dar $nţelegea problemele băneşti,zise preşedintele, ăcându-i cu ochiul şeului său de personal. Ar i pierdut opt milioane de dolari, dacă soţ ul ei ar i a lat că-l $nşală. Chiar dacă ar i ost vorba de preşedinte.

Doamna Russell ştia despre obiceiul pervers al băt rânului alter

Sullivan de a privi de dincolo de oglindă. Dar iind vorba de o $ntâlnire despre care nu ştia nimic, deci pe care nu urma s-o privească, cine putea şti ce reacţie ar i avut? Slavă Domnului că acolo, $n $nt uneric, nu stăt use Sullivan!

5 Te-am avertizat , Alan, că activităţile tale .ext raşcolare” pot să-ţi aducă necazuri.

Richmond se uită la ea, dezamăgit. 5 Ascultă, crezi că sunt primul preşedinte care se dist rează un

pic? Nu mai i atât de naivă, "loria! Cel puţin, eu am ost mai discret decât unii dint re predecesorii mei. 'i-am asumat responsabilitatea uncţiei… deci mă bucur de toate avantajele posibile. Ai priceput?

"loria se scarpină $n cap, nervoasă, şi răspunse: 5 n totalitate, domnule preşedinte. 5 Avem de-a ace cu un singur individ, care nu poate ace nimic. 5 E su icient să iei o carte, ca să se prăbuşească $nt regul castel

din cărţi de joc. 5 Da? Există o mulţime de oameni care locuiesc $n castelul ăla.

Nu uita asta. 5 mi amintesc $n iecare zi, şeule! Se auzi un ciocănit la uşă, apoi asistent ul lui Russell int ră $n

cameră. 5 'ai sunt cinci minute, domnule.

Preşedintele dădu din cap şi-i ăcu semn să plece. 5 "rozav moment pent ru $nt runirea asta!



5 Ransome Baldwin a cont ribuit din greu la campania ta electorală, la el ca toţi prietenii lui.

5 Nu-i cazul să-mi explici cum e cu recompensele politice,scumpo!

"loria se ridică şi se duse lângă el. i luă braţ ul sănătos şi se uită cu atenţie la el. Pe obrazul stâng se vedea o cicat rice mică. Oamintire de la un şrapnel din timpul unei scurte perioade pet recute $n armată, spre s ârşit ul războiului din Vietnam. Pe când cariera lui politică se a la $n ascensiune, emeile useseră cu toate de acord că această mică imper ecţiune $i mărea at ractivitatea. "loria Russell se t rezi uitându-se la cicat rice.

5 Alan, o să acem tot ce t rebuie ca să-ţi apărăm interesele. O să scapi şi de asta, dar t rebuie să colaborăm. Suntem o echipă, Alan, o echipă puternică. N-o să ne doboare nimeni, dacă vom acţiona $mpreună.

Preşedintele o st udie un moment , apoi o răsplăti cu zâmbet ul care $nsoţea, de obicei, titlurile de pe prima pagina a ziarelor. Osărută pe obraz şi o t rase la piept ul lui, iar ea se prinse de el.

5 Te iubesc, "loria! Eşti un adevărat camarad! Preşedintele $şi luă oaia cu discursul şi zise: 5 Să-nceapă spectacolul! Se $ntoarse şi ieşi. Doamna Russell se uită după el, se şterse cu

grijă pe obraz, apoi $l urmă.

*ac se uită $n jur, la eleganţa exagerată a Camerei de Est $n

$ncăpere se a lau unii dint re cei mai puternici oameni din ţară. Peste tot se bâr ea cu pricepere, aşa că nu-i rămase altceva de ăcut decât să stea deoparte şi să caşte gura. O văzu pe logodnica sa $n cealaltă parte a camerei, $nghesuind $nt r-un colţ un congresman dint r-un stat din vest , momindu-l, probabil, cu banii de la Baldwin Enterprises, pent ru ca respectivul membru al legislativului să o ajute $n privinţa drept urilor riveranilor.

Logodnica sa pet recea mult timp ăcându-se cunoscută de deţinătorii puterii, la toate nivelurile. *enni er măgulea tot elul de



indivizi, de la simplii t rimişi ai diverselor ţinut uri până la preşedinţii comitetelor Senat ului, având grijă ca toţi inst rumentiştii importanţi să ie la locul lor, at unci când Baldwin Enterprises orchest ra altă a acere-mamut. Dublarea valorii companiei tatălui ei $n ultimii cinci ani se datora $n mare parte apt ului că excela $n t reaba asta. Sincer vorbind, ce bărbat i-ar i rezistat?

Ransome Baldwin, un bărbat $nalt de un met ru nouăzeci, cu părdes, cărunt şi voce de bariton, $şi ăcea t urul, scut urând cu putere mâinile politicienilor pe care-i cont rola deja şi discutând cu puţinii pe care nu-i cont rola $ncă.

Din ericire, ceremonia premierii usese scurtă. *ac se uită la

ceas. Trebuia ca peste puţin timp să se $ntoarcă la birou. Pe drum,*enni er pomenise de o pet recere particulară, la illard otel, la ora unsprezece. Ce ghinion avusese!

Tocmai voia s-o t ragă pe *enni er deoparte, ca să-i explice pent ruce t rebuia să plece, când preşedintele se $ndreptă spre ea, $nsoţit de tatăl logodnicei sale, apoi toţi t rei veniră spre el.

*ac $şi puse băut ura pe-o masă şi-şi drese glasul, ca să nu pară caraghios când cuvintele $i vor ieşi din gură. *enni er şi tatăl ei discutau cu preşedintele ca nişte vechi prieteni. Râdeau,pălăvrăgeau, $şi dădeau coate, de parcă preşedintele ar i ost vărul Ned, abia venit din Olahoma. Dar nu era vărul ei, Ned, era preşedintele Statelor Unite, ce naiba!

5 Aşadar, t u eşti norocosul! Preşedintele $i zâmbi amabil. şi st rânseră mâinile. Acesta era la

el de $nalt ca şi *ac, iar tânărul avocat $l admiră pent ru că se

păst rase zvelt cu o muncă precum aceea pe care o avea. 5 *ac "raham, domnule preşedinte! Sunt onorat să vă cunosc. 5 Am impresia că te cunosc deja, *ac! *enni er mi-a povestit

multe despre tine. n general, de bine, adăugă el, rânjind. 5 *ac este partener la Patton, Shaw 4 Lord, interveni *enni er,

care-l ţinea pe preşedinte de braţ , apoi se uită la *ac şi-i zâmbi $ncântător.

5 Ei, nu-s $ncă partener… 5 Asta-i o problemă de timp, răsună vocea lui Ransome Baldwin.



Având Baldwin Enterprises drept client , poţi să-ţi ixezi singursalariul la orice irmă din ţara asta. Nu uita asta! Nu-l lăsa pe Sandy Lord să te raierească!

5 Ascultă-l, *ac! E vocea experienţei. Preşedintele $şi ridică paharul, apoi t resări, involuntar. *enni er

se $mpletici şi dădu drumul braţ ului preşedintelui. 5 mi pare rău, *enni er! Prea mult tenis. Braţ ul ăsta aurisit $mi

ace iar probleme. Ransome, se pare că ai un protejat pe cinste. 5 Va t rebui să se lupte cu iica mea pent ru imperiu. S-ar putea

ca *ac să ie regina, iar *enn regele. Nu luptăm pent ru drept uri egale? hohoti Ransome, de-i asurzi pe toţi.

*ac simţi că se $nroşeşte şi mormăi: 5 Sunt doar un avocat , Ransome! Nu ţin neapărat să ocup un

t ron. 'ai există şi alte lucruri $n viaţă. Apoi $şi luă băut ura de pe masă. Nu se descurcase aşa cum ar i

vrut. Se simţea $n de ensivă. şi puse un cub de gheaţă $n pahar. Ce credea oare Ransome Baldwin despre viitorul lui ginere? Ce credea chiar $n clipa asta? Ideea era că lui *ac nu-i păsa.

Ransome $ncetă să râdă şi se uită atent la el. *enni er $şi $ncruntă runtea, aşa cum ăcea când *ac spunea ceva ce ei i se părea nepot rivit lucru care se $ntâmpla aproape tot timpul. Preşedintele $i privi pe toţi t rei, schiţă un zâmbet iute şi plecă, după ce se scuză. Se duse $nt r-un colţ , unde stătea o emeie.

*ac se uită după el. O văzuse pe emeie la televizor, apărând poziţia preşedintelui $nt r-un miliard de emisiuni. "loria Russell nupărea oarte ericită, dar probabil că ericirea era un lucru rar $n

munca ei, ţinând seama de toate crizele din lume. Apoi $i t recu prin minte un gând. *ac $l $ntâlnise pe preşedinte, $i

st rânsese mâna. Spera ca braţ ul acest uia să se vindece. O luă pe *enni er deoparte şi-şi ceru scuze. *enni er nu păru $ncântată.

5 E inacceptabil, *ac! ţi dai seama că pent ru tata e o noapte deosebită?

5 Sunt un om care munceşte. Ai auzit de ore decontabile?

5 E ridicol! %i ştii şi t u că-i aşa! Nimeni de la irma aia nu poate să-ţi ceară ceva, cu atât mai puţin un simplu asociat!



5 *enn, nu-i mare sco ală! '-am dist rat , tatăl tău şi-a primit premiul, acum a venit timpul să mă $ntorc la t reabă. Alvis e băiat bun. mi mai dă câte un şut $n und, dar munceşte la el de mult ,dacă nu chiar mai mult decât mine. iecare t rebuie să-şi acă meseria.

5 Nu-i corect , *ac! 'ie nu-mi convine! 5 *enn, e slujba mea! Am spus să nu-ţi aci griji, deci nu-ţi ace

griji! O să iau un taxi. 5 Tata va i dezamăgit. 5 Tatăl tău nici n-o să-mi simtă lipsa. ai, linişteşte-te! ţi

aminteşti ce-ai spus despre .mai târziu”? mi rămâi datoare, poate o

acem la mine, ca să schimbăm şi noi ceva! *enni er $i permise s-o sărute. Dar, după ce *ac plecă, se repezi

după tatăl ei.



CAPITOLUL CINCI

+ate hitney int ră cu maşina $n parcarea clădirii. n timp ce alerga pe scări, punga de la băcănie se lovea de unul din picioarele ei, iar servieta supra$ncărcată de celălalt. Clădirile cu apartamente care aveau chirii accesibile aveau ascensoare, dar nu din acelea care uncţionează mereu.

Se schimbă $n t rening, $şi veri ică mesajele şi ieşi din nou. şi $ntinse membrele lungi, izgonind crampele şi cârceii, $n aţa stat uii

lui Ulysses "rant , apoi $ncepu să alerge. Se $ndreptă spre vest , t recu pe lângă 'uzeul Aerului şi Spaţiului

Cosmic, apoi pe lângă Smithsonian, cu t urnurile, meterezele şi arhitect ura lui italiană din secolul al doisprezecelea, care semăna culocuinţa unui savant nebun. Paşii ei uşori, metodici, o duseră prin 'all, $n punct ul cel mai $ndepărtat al ocolului pe care-l ăcu de două ori 'onument ului ashington.

Apoi respiraţia $i deveni mai accelerată, t ranspiraţia $ncepu să-i iasă prin t ricou, pătând hanoracul cu sigla "eorgetown Law, pe care $l purta. n timp ce-şi ăcea loc pe marginea Docului Plutitor,mulţimea deveni tot mai deasă. nceput ul de toamnă ăcuse să sosească avioane, autobuze şi maşini pline cu oameni care sperausă evite năvala de vară a t uriştilor şi ucigătoarea căldură a ashingtonului.

n timp ce ocolea un copil care hoinărea, se ciocni de un alt

alergător, care venea din ata el. Se prăbuşiră, claie peste grămadă. 5 Rahat! exclamă bărbat ul, care se rostogoli repede $nt r-o parte

şi se ridică. +ate dădu să se ridice şi se uită spre bărbat , gata să-şi ceară

scuze, apoi, brusc, se aşeză pe caldarâm. Trecu un moment $ndelungat , timp $n care clanurile din Aransas şi Iowa, ce aveau ca totem camerele de luat vederi, dansară $n jurul lor.

5 Salut , +ate! zise *ac, $ntinzându-i mâna şi ajutând-o să meargă sub unul dint re cireşii desrunziţi care $nconjurau Docul



Plutitor. *e erson 'emorial se ridica, mare şi impunător, dincolo de apa

liniştită, cu silueta $naltă al celui de-al t reilea preşedinte al ţării vizibilă $n rotondă.

Pe +ate $ncepu s-o doară glezna. şi scoase pantoul şi $ncepu să şi-o maseze.

5 Nu credeam că mai ai timp de alergat , *ac! +ate se uită la el: părul nu i se rărise, nu avea burtă, nu avea

riduri. Timpul stăt use pe loc pent ru *ac "raham. Trebuia să recunoască cinstit că *ac arăta grozav. Iar ea era un dezast ruabsolut şi total.

+ate se $njură $n gând pent ru că nu se t unsese, apoi se mai $njură o dată, pent ru că-i t recuse prin minte un asemenea gând. Un st ropde t ranspiraţie i se st rânse pe nas, iar ea $l şterse cu un gest nervos al mâinii.

5 %i eu mă $nt rebam acelaşi lucru, $n legăt ură cu tine. Credeam că procurorii n-au voie să plece acasă $nainte de miezul nopţii. V-aţi mai potolit?

5 Da, răspunse ea, recându-şi glezna, care o durea oarte tare. *ac văzu că o doare, se aplecă şi-i luă piciorul $n mâini. +ate se

t rase $napoi, iar *ac $i zise, uitându-se la ea: 5 mi amintesc că am ăcut lucrul ăsta cât pent ru o viaţă şi t u

erai cea mai bună clientă a mea şi singura. N-am văzut niciodată o emeie cu glezne atât de ragile ca ale tale, deşi rest ul t rupului $ţi e atât de zdravăn.

+ate se relaxa şi-l lăsă să-i maseze glezna, apoi şi piciorul. şi

dădu seama curând că *ac nu-şi pierduse $ndemânarea. La ce se re erise când spusese că arăta zdravănă? +ate se $ncruntă. La urma urmei, ea $l părăsise. %i avusese dreptate.

5 Am auzit despre Patton şi Shaw. elicitări! 5 Aiurea! Orice avocat care cont rolează a aceri juridice de

milioane ar i put ut ace acelaşi lucru, replică el, zâmbind. 5 'da, am citit şi despre logodnă. ncă o dată, elicitări!

De data asta, *ac nu mai zâmbi, iar +ate se $nt rebă de ce. Bărbat ul $i puse şoseta, apoi pantoul, după care se uită la ea.



5 N-o să poţi alerga o zi sau două, e dest ul de um lată. Am maşina $n apropiere. ai să te duc acasă.

5 O să iau un taxi. 5 Ai mai multă $ncredere $nt r-un taxi din ashington decât $n

mine? exclamă *ac, pre ăcându-se o ensat. %i nu văd niciun buzunar. O să negociezi cu el, să te ducă pe gratis? 'ult succes!

+ate se uită la şorţ ul ei. Avea cheia $n buzunar. *ac văzuse deja um lăt ura. Bărbat ul zâmbi, văzând-o $n $ncurcăt ură. +ate $şi st rânse buzele, st recurându-şi limba print re ele. *ac $şi aminti că avea de mult obiceiul ăsta. Deşi nu-l mai văzuse de ani de zile, $i dădusentiment ul că nu usese niciodată departe de ea.

*ac $şi $ntinse picioarele şi se ridică, zicând: 5 Te-aş $mprumuta cu nişte bani, dar sunt şi eu le ter. +ate se ridică, se sprijini de umărul lui, ca să-şi $ncerce glezna,

apoi $i ripostă: 5 Credeam că e rentabil să lucrezi pent ru irmele particulare. 5 Rentează, dar nu m-am priceput niciodată să-mi gospodăresc

banii, după cum ştii prea bine. Era adevărat , ea usese cea care echilibra inanţele. Nu că ar i

ost mult de echilibrat pe at unci… O ţinu de braţ , $n timp ce +ate ţopăia căt re maşina lui, o Subaru

veche de zece ani. 5 Nu te-ai săt urat de rabla asta? 5 'ai e $n stare să parcurgă o mulţime de ilomet ri. %i are o

$nt reagă istorie. Vezi pata aia? De la cornet ul tău cu $ngheţată Dairy ueen, presărată cu bomboane din unt şi zahăr, din 1986, $n

noaptea dinaintea examenului meu inal. Tu nu puteai să dormi, iareu nu mai voiam să $nvăţ. ţi aminteşti? Ai luat curba prea repede.

5 Eşti un caz neplăcut de memorie selectivă. Eu $mi amintesc că mi-ai vărsat paharul de milshae, pent ru că mă plângeam că mi-e cald.

5 Oh, da, şi asta! Râseră amândoi şi urcară $n maşină.

+ate examina pata cu atenţie şi se uită $n jur, $n interiorul maşinii. Trecut ul năvălea peste ea, $n valuri uriaşe. Se uită la



bancheta din spate. Dacă spaţiul acela ar putea vorbi… Se $ntoarse şi-l surprinse pe *ac privind-o. Se pomeni că roşeşte.

Int rară $n t ra icul rar şi se $ndreptară spre est. +ate se simţea nervoasă, dar nu stingherită, de parcă ar i ost cu pat ru ani $n urmă şi abia săriseră $n maşină, să cumpere nişte ca ea, ziare sau să meargă să ia micul dejun la Corner, $n Charlottesville, sau la una dint re ca enelele răspândite $n jurul Dealului Capitolului. Trebui să-şi reamintească apt ul că asta se $ntâmplase cu ani $n urmă. Că nuera prezent ul. Prezent ul era oarte di erit. Cobor$ $ncetişor ereast ra.

*ac se uita cu un ochi la t ra ic şi cu un ochi la ea. ntâlnirea lor

nu usese $ntâmplătoare. +ate alerga prin 'all, de apt pe acelaşi t raseu, de când se mutaseră $mpreună $n ashington şi locuiseră $n cocioaba aceea micuţă din Southeast , de lângă Eastern 'aret. n dimineaţa aceea, *ac se t rezise cuprins de-o disperare pe care n-o simţise de când $l părăsise +ate, cu pat ru ani $n urmă, şi când $i t rebuise o săptămână după plecarea ei ca să-şi dea seama că n-o să se mai $ntoarcă. Acum, când nu mai era mult până la căsătoria sa,simţise că t rebuie s-o vadă pe +ate. Nu voia, nu putea să lase lumina aceea să se stingă. Nu $ncă. Se părea că el era singurul dint re ei doi care simţea că rămăsese un pic de lumină. %i, pent ru că nu avea curaj să-i lase un mesaj pe robot , nu-i rămăsese decât s-o găsească $n 'all, $n mijlocul t uriştilor şi a localnicilor. %i o găsise.

Până să se ciocnească, alergase timp de o oră, privind prin mulţime, căutând igura din otogra ia lui $nrămată. O descoperise cu cinci minute $nainte de $ntâlnirea lor bruscă. Dacă pulsul nu i se

dublase din cauza e ort ului, at unci i se dublase când o văzuse alergând. Nu intenţionase să-i scrântească glezna, dar acesta era motivul pent ru care +ate se a la acum $n maşina lui, iar el o conducea acasă.

+ate $şi t rase părul pe spate şi-l legă $nt r-o coadă de cal, olosind şnurul pe care-l avusese la $ncheiet ura mâinii, apoi $l $nt rebă:

5 Cum te descurci la serviciu?

5 Bine, mormăi el; nu voia să discute despre serviciu. Ce mai ace tatăl tău?



5 %tii mai bine decât mine. Ea nu voia să discute despre tatăl ei. 5 Nu l-am mai văzut de când… 5 Eşti norocos, replică ea, apoi se cuundă $n tăcere. *ac clătină din cap, mirându-se de prostia de a aduce vorba

despre Luther. Sperase că $n anii aceia, tatăl şi iica se $mpăcaseră. Evident că nu se $ntâmplase aşa ceva!

5 Am auzit lucruri grozave despre tine, la Procurat ură. 5 Ce să zic! 5 Vorbesc serios. 5 De când?

5 Toţi se mat urizează, +ate. 5 Nu şi *ac "raham! Doamne, nu şi el! *ac coti pe Bulevardul Constit uţiei şi o luă căt re Union Stadion.

Apoi $şi dădu seama că greşise. %tia $n ce direcţie să meargă, apt pe care nu voia să-l cunoască şi ea.

5 '-am cam rătăcit , +ate. n ce direcţie t rebuie s-o iau? 5 mi pare rău. Ocoleşte Capitolul, mergi pe 'aryland şi coteşte

la stânga, pe St rada a Treia. 5 ţi place zona? 5 La salariul meu e tocmai bună. ai să ghicesc! Probabil că

locuieşti $n "eorgetown, $n una din casele acelea de oraş, cu camere pent ru menajere. Nu-i aşa?

5 Nu m-am mutat , răspunse el, dând din umeri. Am rămas tot acolo.

5 %i ce aci cu atâţia bani? $l $nt rebă +ate, privindu-l mirată.

5 Cumpăr tot ce vreau. Numai că nu vreau prea multe, răspunse *ac, uitându-se la ea. Ce ai zice de un cornet de $ngheţată Dairy ueen, presărată cu bomboane din unt şi zahăr?

5 Nu se găseşte aşa ceva $n oraşul ăsta. Am căutat. ntoarse maşina $n loc, rânji auzind zgomot ul claxoanelor şi

demară $n viteză. 5 Se pare, doamnă procuror, că n-aţi căutat su icient de bine!



După t reizeci de minute, int ră cu maşina $n parcarea de lângă locuinţa ei. Sări din maşină, s-o ajute să coboare. "lezna se um lase $ncă un pic. Cornet ul cu $ngheţată cu bomboane dispăruse.

5 Te ajut să urci. 5 Nu-i nevoie. 5 )i-am rănit glezna. Ajută-mă să mă eliberez de vină. 5 "ata, *ac! Tonul $i era oarte cunoscut , chiar şi după pat ru ani. &âmbi

ruşinat şi dădu $napoi. +ate ajunsese la jumătatea scării, mişcându-se $ncet , iar el se ducea spre maşină, când ea se $ntoarse spre el.

5 *ac!

Bărbat ul se uită spre ea. 5 'ulţ umesc pent ru $ngheţată! Apoi +ate int ră $n clădire. n timp ce pleca, *ac nu-l observă pe bărbat ul care stătea lângă

pâlcul de copaci, de la int rarea $n parcare. Luther ieşi din umbra arborilor şi se uită spre blocul de locuinţe. Aspect ul lui se schimbase drastic $n ultimele doua zile. Din

ericire, $i creştea repede barba. şi t unsese părul oarte scurt , iar ce mai rămăsese din el usese acoperit de-o pălărie. Ochii vii $i erauascunşi de ochelari de soare, iar un pardesiu larg $i acoperea t rupul zvelt.

Sperase s-o mai vadă o dată, $nainte să plece. usese şocat ,zărindu-l pe *ac, dar asta era bine. i plăcea *ac.

şi st rânse pardesiul $n jurul t rupului. Se pornise vânt ul şi era mai rig decât de obicei $n perioada aceea a anului. Luther se uită la

ereast ra apartament ului iicei sale. Apartament ul numărul paisprezece. l cunoştea oarte bine,

int rase $năunt ru de mai multe ori. Bine$nţeles, ără ştirea iicei sale. ncuietoarea standard a uşii din aţă era pent ru el o simplă joacă de copil. Dura mai mult să o deschidă cineva care avea cheia. Se aşezase pe otoliul din camera de zi şi se uitase $n jur, la o sută de lucruşoare, iecare dint re ele $ncărcat de amintiri, unele bune, dar

majoritatea ne ericite. Uneori $nchisese ochii şi analizase di eritele miresme din aer.



%tia ce parum oloseşte +ate oarte subtil şi oarte greu de descris. 'obilierul ei era mare, solid şi uzat. De obicei, $n rigider nuse găsea nimic. Lui Luther i se st rângea inima, când vedea conţinut ul redus al dulapurilor etei. +ate era ordonată, dar nuext rem de ordonată. Casa arăta locuită, aşa cum t rebuia.

+ate primea o mulţime de tele oane. Ascultase câteva mesaje, $l ăcuseră să-şi dorească mult ca ata lui să-şi i ales altă meserie. iind el $nsuşi un delincvent , ştia oarte bine că există dest ui ticăloşi ţicniţi print re aceştia. Dar pent ru el era prea târziu, nu putea să-i recomande singurului său copil să-şi schimbe meseria.

%tia că avea o relaţie ciudată cu unica sa odraslă, dar Luther $şi

imagina că aşa merita. n minte $i apăru imaginea soţiei sale. O emeie care-l iubise şi care-i usese alăt uri toţi anii aceia. %i cu ce se alesese? Cu durere şi chinuri. Apoi venise moartea timpurie a simţămintelor, iar soţia $l părăsise. Luther se $nt rebă, pent ru a suta oară, de ce-şi continuase activitatea de inractor. Nu din cauza banilor. Se mulţ umise $ntotdeauna cu puţin. De multe ori dăruise ceea ce obţinuse $n urma jaurilor. Drumul pe care şi-l alesese $n viaţă o $nnebunise pe soţia lui şi o $ndepărtase pe iica lui de el. %i,pent ru a suta oară, nu reuşi să dea un răspuns satis ăcător la $nt rebarea de ce continuase să ure de la cei bogaţi şi bine apăraţi. Poate doar pent ru a arăta că-i $n stare.

Se uită $ncă o dată la ereast ra apartament ului iicei sale. Nuusese acolo când ea avusese nevoie, de ce ar i ea prezentă când avea el nevoie? Ar i put ut să int re, dacă ea ar i dorit acest lucru,dar ştia că iica sa nu-şi va dori niciodată aşa ceva.

Luther plecă, apoi ugi ca să prindă un autobuz care se $ndrepta căt re staţia de met rou, de la Union Station. usese $ntotdeauna o persoană independentă şi nu depinsese niciodată de altcineva. Era un singuratic şi $i plăcuse să ie aşa. Iar acum se simţea oarte singur. De data asta, sentiment ul respectiv nu-l mai mulţ umea deloc.

ncepu să plouă, iar Luther se uită pe geamul autobuzului care-şi

ăcea drum căt re staţia de met rou ce usese salvată de aliment de o renovare ambiţioasă a magazinelor din incinta ei. Ploaia cădea cu



putere pe supra aţa netedă a erest rei şi-l $mpiedica să revadă locul pe care tocmai $l vizitase. şi dori să se ducă acolo, dar acum nuputea.

Se aşeză mai bine pe scaun, $şi t rase pălăria pe ochi şi st rănută $n batistă. Luă de pe banchetă un ziar aruncat de cineva şi se uită la titlurile vechi. Se $nt rebă când vor descoperi emeia. Va a la acest lucru imediat , pent ru că toată lumea din oraş va şti de moartea lui Christine Sullivan. Dacă un om bogat e ucis, ştirea apare pe prima pagină a ziarelor. Oamenii săraci sau cei din clasa de mijloc apardoar $n rubricile de apt divers. Christy Sullivan va i, cu siguranţă,pe prima pagină, $n cent ru.

Aruncă ziarul pe jos şi se ghemui $n scaun. Trebuia să vadă un avocat , apoi să dispară. Autobuzul merse mai departe, Luther$nchise ochii, ără să doarmă. n clipa aceea stătea $n camera de zi a iicei sale, şi, de data aceasta, ea se a la acolo, $mpreună cu el.



CAPITOLUL %ASE

Luther se aşeză la masa din sala mică de şedinţe, o cameră oarte sărac mobilată. Scaunele şi masa erau vechi, pline de zgâriet uri. Covorul era jerpelit şi nu oarte curat Pe masă se a la doar dosarul său şi o mapă pent ru cărţi de vizită. Luther luă o carte de vizită şi se uită la ea. Legal Services, Inc. Indivizii nu ăceau parte dint re cei mai buni din branşă, nu aveau de-a ace cu puternicii oraşului. Absolvenţi de mâna a t reia a acultăţilor de Drept , ără şansă de a i

angajaţi de irmele de avocat ură cu t radiţie, o duceau de pe o zi pe alta, sperând să le apară norocul $n drum. Dar visele lor despre birouri mari, clienţi serioşi şi lucrul cel mai important mulţi bani, se reduceau cu iecare an ce t recea. nsă Luther nu avea nevoie de cei mai buni. i t rebuia doar un jurist şi documente corect $ntocmite.

5 Tot ul e $n ordine, domnule hitney!

Puştiul părea de vreo douăzeci şi cinci de ani, era $ncă plin de speranţe şi de energie. irma asta nu reprezenta destinaţia sa inală. Se vedea limpede că aşa credea. Dar pe igura obosită, apatică, a bărbat ului mai $n vârstă din spatele lui nu se citea o asemenea speranţă.

5 Dumnealui este *erry Burns, şeul avocaţilor, şi va i celălalt martor al testament ului dumneavoast ră. Avem drept ul de atestare,deci nu t rebuie să ne prezentăm $n aţa Curţii pent ru a susţine că

suntem martori testamentari. n cameră apăru o emeie cu $n ăţişare severă, având $n mână un

stilou şi un sigiliu notarial. 5 Domnule hitney, Phyllis este notarul nost ru. Se aşezară cu toţii la masă, iar tânărul $nt rebă: 5 mi permiteţi să vă citesc prevederile testament ului? *erry Burns stătea la masă, arătând plictisit de moarte, privind $n

gol şi visând la locurile $n care i-ar i plăcut să ie. *erry Burns, şeul avocaţilor! Arăta de parcă ar i pre erat să rânească bălegarul



vacilor $nt r-o ermă din Vest ul 'ijlociu. Se uită dispreţ uitor la colegul său mai tânăr.

5 Le-am citit , răspunse Luther. 5 Bine, zise *erry Burns. At unci, să $ncepem. După cincisprezece minute, Luther ieşi din sediul irmei Legal

Services, Inc., având $n buzunar două exemplare ale testament ului său.

Ai naibii avocaţi, nu poţi nici să te pişi, să te caci sau să mori ără ei! Asta pent ru că avocaţii ac toate legile. %i-i ţin pe toţi ceilalţi de boaşe. Apoi $şi aminti de *ac şi zâmbi. *ac nu era aşa. *ac era alt el. Apoi $şi aminti de iica sa, iar zâmbet ul $i dispăru. Nici +ate nu

era precum ceilalţi avocaţi. Dar +ate $l ura. Se opri la un magazin cu aparate de otogra iat. Cumpără un

Polaroid Onestep şi un pachet cu ilme. Nu intenţiona să lase pe cineva să developeze otogra iile pe care intenţiona să le acă. Se $ntoarse la hotel. După o oră, ăcuse zece otogra ii. Le $n ăşurase $n hârtie şi le pusese $nt r-un plic pe care-l ascunsese $n rucsacul său.

Se aşeză şi se uită pe ereast ră. Trecu o oră $nainte să se mişte de acolo, t răgându-se discret $nt r-o parte, apoi prăbuşindu-se pe pat. Era un tip dur. Dar nu atât de indi erent $ncât să nu-i pese de moartea cuiva şi să nu ie $ngrozit de o $ntâmplare care răpise viaţa unei emei care ar mai i put ut t răi $ncă mult timp. Iar culmea era că $n povestea asta usese implicat preşedintele Statelor Unite. Un om pe care Luther $l respectase, pent ru care votase. Un om care ocupa cea mai $naltă uncţie $n stat aproape că ucisese cu mâinile lui o tânără! Luther n-ar i ost mai scârbit sau mai şocat nici dacă ar i

văzut o rudă apropiată ciomăgind cu sânge rece pe cineva. Se simţea ca şi cum ar i ost atacat el $nsuşi, ca şi cum mâinile acelea ucigaşe s-ar i st râns $n jurul gât ului său.

Numai că altceva $l $nhăţase, ceva ce nu putea $nrunta. şi $ntoarse aţa spre pernă şi $nchise ochii, $nt r-un e ort zadarnic de a adormi.

5 E grozav, *enn! zise *ac, uitându-se la conacul din cărămidă şi



piat ră, care se $ntindea pe mai mult de şaptezeci de met ri şi care avea mai multe camere decât un cămin al unui colegiu.

Se $nt rebă de ce veniseră acolo. Aleea se termina cu un garaj pent ru pat ru maşini, a lat $n spatele clădirii masive. Peluza usese t unsă per ect , $ncât *ac avea impresia că se uita la un bazin imens,din jad. Terenul din spate era terasat şi iecare dint re cele t rei terase avea propria piscină. Proprietatea mai includea tot ce-ar i put ut să-i mulţ umească pe cei oarte bogaţi: terenuri de tenis,grajduri şi douăzeci de pogoane un adevărat imperiu, după standardele din Virginia de Nord pe care să hoinăreşti.

Agenta de vânzări imobiliare aştepta lângă uşa din aţă.

'ercedesul ei, ultimul tip, usese parcat lângă ântâna imensă, din piat ră, acoperită cu t randa iri cât pumnul, sculptaţi $n granit. Dolarii pent ru comision erau calculaţi şi recalculaţi $n mare viteză. Nu erauei o tânără pereche ermecătoare? Agenta le repetase asta de atâtea ori, $ncât pe *ac $l apucase durerea de cap.

*enni er Baldwin $l luă de braţ. După două ore, terminară t urul proprietăţii. *ac păşi pe marginea peluzei şi admiră pădurea deasă,$n care se luptau pent ru supremaţie grupuri amestecate de ulmi,molizi, arţari, pini şi stejari. runzele $ncepuseră să-şi schimbe culoarea, iar *ac privi dansul nuanţelor de roşu, galben şi portocaliu.

5 Aşadar, cât? Simţea că are drept ul să $nt rebe. Oricum depăşea venit urile lor.

Ale lui, $n mod cert. Trebuia să recunoască apt ul că era o locuinţă convenabilă. Doar la pat ruzeci şi cinci de minute de serviciu. Dar nu

aveau cum să o cumpere. Se uită la logodnica sa, aşteptând. Aceasta era nervoasă şi se juca cu o şuviţă de păr. 5 Trei milioane opt. *ac se ăcu cenuşiu la aţă. 5 Trei milioane opt sute de mii? De dolari? 5 *ac, valorează de t rei ori pe atâta. 5 At unci de ce naiba o vând cu t rei milioane opt sute? *enn, nu

ne-o putem permite! S-o lăsăm baltă! *enni er $i răspunse dându-şi ochii peste cap, apoi ăcu un semn



cu mâna, s-o liniştească pe agenta imobiliară, care stătea $n maşină,scriind cont ract ul.

5 *enn, eu câştig o sută douăzeci de mii de dolari pe an. Tucâştigi cam tot atât , poate un pic mai mult.

5 Când o să ajungi partener la irmă… 5 Da, salariul meu o să crească, dar nu su icient ca să ne

permitem aşa ceva. Nu putem să plătim ipoteca. Credeam că o să ne mutăm $n locuinţa ta.

5 Nu-i pot rivită pent ru o pereche căsătorită. 5 Nu-i pot rivită? E un adevărat palat. *ac se duse spre o bancă vopsită $n verde şi se aşeză.

*enni er se postă $n aţa lui, cu braţele $ncrucişate, având pe chipo expresie plină de hotărâre. Bronzul de vară $ncepuse să dispară. Purta o pălărie bej-deschis, de sub care părul ei lung se revărsa pe umeri. Avea pantaloni croiţi per ect , care-i puneau $n valoare ormele zvelte, elegante. Cizmele lust ruite $i acopereau picioarele şi dispăreau sub pantaloni.

5 N-o să acem nicio ipotecă, *ac! Bărbat ul se uită $n sus, spre ea, apoi o $nt rebă: 5 De ce? Ne vor dărui locuinţa asta, pent ru că suntem o pereche

ermecătoare? *enni er ezită, apoi spuse: 5 Tata va plăti cu bani gheaţă, iar noi o să-i dăm banii $napoi. *ac se aşteptase la aşa ceva. 5 O să-i dăm $napoi? Cum naiba o să-i dăm $napoi? 5 'i-a sugerat un plan de plăţi oarte comod, care ţine seama de

speranţele de câştig $n viitor. Ce naiba, *ac, aş putea plăti locuinţa asta din dobânzile st rânse la depozitele mele, dar ştiu că te-ai opune, zise *enni er şi se aşeză lângă el. '-am gândit că, dacă am ace aşa, te-ai simţi mai bine. %tiu ce gândeşti despre banii amiliei Baldwin. O să-i dăm $napoi banii tatălui meu. Nu-i un cadou, ci un $mprumut cu dobândă. O să-mi vând locuinţa. O să primesc vreo opt sute. Trebuie să dai şi t u nişte bani. Treaba asta nu-i pe gratis.

*enni er $i $n ipse $n joacă un deget $n piept , ca să-şi $ntărească spusele. Apoi se uită spre casă.



5 Nu-i rumoasă? Vom i ericiţi aici. Suntem ăcuţi să locuim $n ea.

*ac se uită la casă, ără s-o vadă cu adevărat. La iecare ereast ră a monolit ului o vedea pe +ate hitney.

*enni er $l st rânse de braţ şi se lipi de el. Durerea de cap a lui *acse t rans ormă $n panică. 'intea lui reuza să uncţioneze. I se uscase gât ul, $şi simţea membrele ţepene. şi desprinse cu blândeţe braţ ul din st rânsoarea logodnicei sale, se ridică şi se $ndreptă $ncet spre maşină.

*enni er rămase locului un timp, nevenindu-i să creadă, apoi se repezi urioasă după el.

Agenta imobiliară, care privise cu atenţie, din 'ercedesul ei,schimbul de cuvinte dint re cei doi, $ncetă să mai redacteze cont ract ul şi se st râmbă, nemulţ umită.

Luther ieşi dis-de-dimineaţă din hotelul micuţ , ascuns $n cartierul rezidenţial din nord-vest ul ashingtonului. Luă un taxi până la staţia 'et ro Cent ral, cerându-i şo erului s-o ia pe o rută ocolitoare, sub pretext ul că dorea să vadă di erite locuri importante din capitală. Cererea nu-l surprinse pe taximet rist , care parcurse $n mod automat t raseul pe care-l ăcea de o mie de ori $nainte de $nchiderea o icială a sezonului pent ru t urişti dacă aşa ceva era posibil $n oraşul acesta.

Cerul ameninţa cu ploaie, dar nu aveai cum să ştii ce se va $ntâmpla. Vremea imprevizibilă se abătea asupra zonei, evitând

oraşul sau lovindu-l din greu, $nainte să alunece spre Atlantic. Luther se uită $n bezna pe care soarele abia răsărit nu reuşea s-o păt rundă.

Va mai i $n viaţă peste şase luni? Probabil că nu. Existau mari şanse să-l găsească, $n ciuda precauţiilor pe care şi le lua. nsă avea de gând să se bucure de timpul care-i mai rămăsese.

'et roul $l duse la Aeroport ul Naţional ashington şi de acolo luă un autobuz până la terminalul principal. şi predase bagajul pe care voia să-l ia cu sine companiei American Airlines, cu care intenţiona



să zboare până $n Dallas-ort orth, unde avea să schimbe avionul şi să se $ndrepte spre 'iami. Voia să rămână acolo peste noapte,apoi un alt avion $l va duce $n Puerto Rico. &borul inal $l va purta $n Barbados. Tot ul usese plătit cu bani gheaţă, paşaport ul susţinea că-l cheamă Arthur Lanis, de şaizeci şi cinci de ani, din 'ichigan. Avea vreo şase documente de identitate de elul acela, toate pro esionalist realizate, dar $nt ru tot ul alse. Paşaport ul era valabil pent ru $ncă opt ani şi arăta că se plimbase mult prin lume.

Se aşeză $n sala de aşteptare şi simulă că citeşte un ziar. Sala era plină de lume zgomotoasă, ca-n orice zi obişnuită din timpul săptămânii $n acest aeroport aglomerat. Din când $n când Luther

ridica privirea, veri icând dacă $i acorda cineva mai multă atenţie decât ar i ost normal. Nu remarcă nimic. ăcea lucrul acesta de prea multă vreme ca să nu i simţit ceva, dacă ar i existat vreun motiv de $ngrijorare. u anunţat zborul său, $nmâna bilet ul şi cobor$rampa spre proiectilul zvelt care urma să-l depună peste t rei ore $n inima Texasului.

Avionul companiei American Airlines, care e ect ua zborul spre Dallas-ort orth era oarte aglomerat , dar, $n mod surprinzător,alăt uri de el rămase un loc liber. Luther $şi scoase pardesiul şi-l puse pe scaun, ca şi cum ar i ost ocupat. Apoi se aşeză pe locul lui şi se uită pe ereast ră.

n timp ce se $ndreptau căt re pista de decolare, Luther văzuvârul 'onument ului ashington ivindu-se pe deasupra ceţii dese,$nvârtejite, a dimineţii aceleia reci şi umede. n scurt timp, iica lui,a lată la un ilomet ru de locul acela, va $ncepe să se pregătească să

plece la serviciu, iar el, Luther, va urca $n nori, ca să $nceapă o viaţă nouă undeva, chiar dacă nu ăcea lucrul acesta cu t ragere de inimă.

n timp ce avionul prindea viteză $n aer, Luther să uita la terenul de sub el, remarcând şerpuirea Potomacului, până când acesta rămase $n urmă. Se gândi un pic la soţia sa, de mult decedată, apoi la iica sa, cea oarte vie.

Văzu igura zâmbitoare a $nsoţitoarei de zbor şi ceru o ca ea.

După un minut , acceptă micul dejun simplu, pe care aceasta i-i o eri. Sorbi lichidul ierbinte, apoi se $ntinse şi atinse supra aţa erest rei,



pe care se vedeau dungi şi urme bizare. şi şterse ochelarii şi-şi dădu seama că-i lăcrimau ochii. Se uită $n jur. 'ajoritatea pasagerilor $şi terminau micul dejun sau t răgeau un pui de somn,$nainte de aterizare.

Luther $mpinse tava deoparte, $şi des ăcu cent ura de siguranţă şi se duse la toaletă. Acolo, se privi $n oglindă. Avea ochii um laţi, cupete roşii. %i pungi mari sub ei. mbăt rânise vizibil $n ultimele t reizeci şi şase de ore.

şi dădu cu apă pe aţă, lăsând-o să i se scurgă $n jurul gurii, apoi se st ropi din nou. şi şterse din nou ochii. l dureau. Luther se rezemă de chiuvetă, $ncercând să-şi stăpânească muşchii care i se

cont ractau. n ciuda voinţei sale, gândurile i se $ntorceau la camera aceea, $n

care văzuse cum o emeie era băt ută cu sălbăticie. Preşedintele Statelor Unite era un beţiv, care-şi $nşela nevasta şi bătea emei. Edrept că le zâmbea ziariştilor, săruta copii şi ăcea curte unorbăt râne $ncântate, ţinea şedinţe importante, zbura $n jurul lumii, $n calitate de conducător al ţării sale, dar era un ticălos care regula emei măritate, după care le bătea şi punea să ie ucise.

Câte calităţi! Era mai mult decât putea suporta cineva. Luther se simţi oarte

singur. %i $nnebunit. Cel mai mult $l $nt rista apt ul că ticălosul ăla avea să-i vină de hac.

Luther $şi tot spunea că, dacă ar i ost cu t reizeci de ani mai tânăr, ar i luptat. Dar nu era. Avea nervii mai tari decât ai multora,dar, precum piet rele de râu, se tociseră odată cu t recerea anilor. Nu

mai erau ce useseră. La vârsta lui, bătăliile deveneau chestii pe care le purtau, le pierdeau sau le câştigau alţii. i sunase ceasul. Nu avea ce să acă. Doar să $nţeleagă şi să accepte realitatea.

Luther se privi din nou $n oglindă. Un suspin $i zăbovi un pic $n gâtlej, $nainte de a răbu ni şi a umple $ncăperea aceea mică.

Nicio scuză nu va justi ica lucrurile pe care nu le ăcuse. Nudeschisese uşa-oglindă. Nu o apărase pe Christine Sullivan de

bărbat ul acela. Ar i put ut $mpiedica moartea emeii, ăsta era adevărul. Dacă ar i acţionat , Christine ar i ost $ncă $n viaţă. Luther



$şi cumpărase libertatea, poate chiar viaţa, cu preţ ul vieţii altcuiva. A cuiva care ar i put ut bene icia de ajutorul său, care se luptase să scape cu viaţă, $n timp ce Luther se mulţ umise să privească. A unei iinţe care avea doar o t reime din anii lui Luther. usese un laş, iarchestia asta $l sugruma, ca o anaconda urioasă, care-l st rângea atât de tare, că puteau să-i pocnească toate organele din t rup.

Se aplecă deasupra chiuvetei, simţind că nu-l mai ţin picioarele. Luther era bucuros că i se ăcuse rău. Nu mai era nevoit să se privească $n oglindă. O ra ală de vânt lovi avionul, iar lui Luther i se ăcu greaţă.

După câteva minute, Luther umezi un şervet din hârtie cu apă

rece şi-şi şterse cu el aţa şi cea a. Reuşi, $n cele din urmă, să se $ntoarcă $mpleticindu-se, $n scaunul său. %i, $n timp ce avionul zbura prin urt ună, Luther $şi dădu seama că sentiment ul său de vinovăţie creştea cu iecare ilomet ru parcurs.

Sună tele onul. +ate se uită la ceas. Ora unsprezece. n mod normal, ar i ignorat apelul. Ceva o ăcu $nsă să $ntindă mâna şi să ridice receptorul, $nainte să pornească robot ul.

5 Alo. 5 Cum de nu eşti $ncă la serviciu? 5 Tu eşti, *ac? 5 Ce-ţi ace glezna? 5 ţi dai seama cât e ceasul? 5 mi cont rolam pacient ul. 'edicii nu dorm niciodată.

5 Pacient ul tău se simte bine. 'ulţ umesc pent ru grijă, zise +ate,zâmbind ără să vrea.

5 ngheţată cu bomboane cu unt. Reţeta asta n-a dat greş niciodată.

5 Aşadar, există şi alţi pacienţi! 5 Avocat ul meu m-a s ăt uit să nu răspund la această $nt rebare. 5 Un s at $nţelept. *ac şi-o $nchipuia stând lângă tele on şi jucându-se cu o buclă,

aşa cum ăcea când $nvăţau $mpreună. El se chinuia cu legea



asigurărilor, iar ea $nvăţa limba ranceză. 5 Părul tău e su icient de $ncreţit la capăt , ca să nu mai ie

nevoie să-l ajuţi… +ate $şi t rase deget ul, zâmbi, apoi se $ncruntă. raza aceea

declanşase o mulţime de amintiri, nu toate plăcute. 5 E târziu, *ac! 'âine t rebuie să mă duc la t ribunal. *ac se ridică şi se plimbă prin $ncăpere, cu receptorul $n mână,

$ncercând să găsească un subiect care s-o mai ţină la tele on câteva secunde. Se simţea vinovat , de parcă s-ar i urişat lângă ea. Se uită, ără să vrea, peste umăr. Nu era nimeni acolo, cel puţin nu cineva pe care să-l poată zări.

5 mi pare rău că am sunat atât de târziu. 5 Nu-i nimic. 5 %i $mi pare rău că ţi-am scrântit glezna. 5 Te-ai mai scuzat. 5 'da… Ce mai aci? Adică $n a ară de gleznă… 5 *ac, chiar mi-e somn! *ac sperase că o să spună asta. 5 At unci povesteşte-mi la prânz. 5 )i-am spus că mă duc la t ribunal! 5 După ce termini t reaba la t ribunal. 5 Nu mi se pare o idee bună. De apt , sunt convinsă că-i o mare

tâmpenie. *ac se $nt rebă ce voia să spună. Avea prost ul obicei de a căuta

sub$nţelesuri $n vorbele ei. 5 Doamne! E vorba doar de un prânz. Nu-ţi cer să te măriţi cu

mine! zise *ac şi izbucni $n râs, ştiind $nsă că-i ieşise un porumbel din gură.

+ate nu se mai juca deloc cu părul ei. %i ea se ridicase $n picioare. Se văzu $n oglinda din hol. şi aranja gulerul cămăşii de noapte. runtea $i era $ncruntată.

5 mi pare rău, zise liniştit *ac. N-am vrut să spun asta. Ascultă, ac cinste! Trebuie să chelt uiesc banii ăia pe ceva.

+ate nu-i răspunse. De apt , *ac nu ştia dacă ea mai era la tele on.



Ultimele două ore şi le pet recuse imaginându-şi cum avea să decurgă convorbirea. Analizase iecare $nt rebare posibilă, iecare schimb de cuvinte sau divagaţie. Trebuia să ie calm, iar ea t rebuia să ie $nţelegătoare. S-ar i $nţeles oarte bine. Dar până acum numersese nimic con orm planului. Recurse la planul de rezervă. Decise să se roage de ea.

5 Te rog, +ate! Trebuie neapărat să discut cu tine. Te rog! +ate se aşeză, $şi st rânse picioarele sub ea şi-şi masă degetele.

Apoi t rase adânc aer $n piept. Anii n-o schimbaseră atât de mult pe cât crezuse. Asta era bine sau era rău? Dar $n clipa aceea n-avea chesă răspundă la $nt rebarea aceea.

5 Când şi unde? 5 La 'orton? 5 Ca să prânzim? *ac $şi imagină expresia ne$ncrezătoare, ce-i apăruse pe chip

când auzise numele acest ui restaurant oarte scump, $nt rebându-se $n ce el de lume t răia el acum.

5 Bine, ce zici at unci de restaurant ul cu delicatese din Old Town,de lângă ounders Par? La ora două? O să evităm mulţimea de la ora prânzului.

5 Aşa-i mai bine. Dar nu-ţi promit nimic. O să te sun, dacă n-o să pot să vin.

*ac, care-şi ţinuse răsu larea, expiră $ncet şi zise: 5 'ulţ umesc, +ate. Apoi puse tele onul $n urcă şi se prăbuşi pe canapea. Acum, după

ce planul lui uncţionase, se $nt rebă ce naiba ăcea. Ce-i va spune el?

Dar ea ce-i va spune? Nu voia să se certe. Nu minţise, voia doar să discute cu ea. %i s-o vadă. Asta era tot. şi repetă de mai multe ori acest lucru.

Se duse $n baie, $şi cuundă capul $n chiuveta plină cu apă rece,luă o bere şi se duse la piscina de pe terasa de pe acoperişul clădirii. Rămase acolo, $n $nt uneric, privind avioanele care coboraudeasupra Potomacului, $n timp ce se apropiau de Aeroport ul

Naţional. Luminile gemene, roşii, ale 'onument ului ashington,clipeau căt re el, consolându-l. Cu şase etaje mai jos de el, st răzile



erau tăcute excepţie ăcând sirena ocazională a unei ambulanţe sau a poliţiei.

*ac se uită la supra aţa liniştită a piscinei, $şi vâr$ piciorul $n apa de-acum rece şi privi cum se vălurea apa. şi bău berea, apoi cobor$scările şi adormi pe un otoliu din camera de zi, cu televizorul zumzăind $n aţă. Nu auzi când sună tele onul. Nu-i lăsă nimeni niciun mesaj. La două mii de ilomet ri de el, Luther hitney puse tele onul $n urcă şi $şi aprinse prima sa ţigară, după mai bine de t reizeci de ani.

Camionul ederal Express cobora $ncet drumul izolat de ţară, $n timp ce şo erul privea atent cutiile poştale ruginite, căutând adresa corectă. Nu mai ăcuse niciodată vreo livrare acolo. Vehiculul părea că alunecă din şanţ $n şanţ , pe drumul $ngust.

Trase pe aleea ultimei locuinţe şi $ncepu să dea $napoi. Se uită din $ntâmplare peste umăr şi văzu adresa de pe scândurica atârnată lângă uşă. Clătină din cap şi zâmbi. Cineva avusese noroc.

Casa era mică şi nu părea bine $nt reţinută. Obloanele din aluminiu $nvechit , la modă cu vreo douăzeci de ani $nainte de naşterea şo erului, atârnau ca şi cum ar i obosit şi doreau să se odihnească.

emeia $n vârstă care răspunsese la bătaia $n uşă era $mbrăcată $nt r-o rochie din jerseu, cu imprimeu $n lorat şi cu un şal gros,$n ăşurat $n jurul umerilor. Avea $ncheiet urile um late, roşii, dovada unei proaste circulaţii şi a nenumărate alte boli. Păruse surprinsă

de livrare, dar semnase chitanţa. %o erul se uită la semnăt ură. Edwina Broome. După aceea se urcă $n camion şi plecă. emeia $l privi $ndepărtându-se, apoi $ncuie uşa.

Aparatele walie-talie pârâiau. red Barnes practica meseria asta de şapte ani. 'ergea cu

maşina prin cartierul celor bogaţi, vedea case imense, terenuri

$ngrijite, uneori zărea maşini scumpe, cu pasagere ce arătau ca nişte



manechine ieşind pe aleile cu as alt per ect , t recând prin porţile masive. Nu usese niciodată $n vreo casă pe care era plătit să o păzească. Nici nu se aştepta la asta.

Se uită la clădirea impunătoare. Valorând pat ru-cinci milioane de dolari, $şi dădu el cu părerea. 'ai mulţi bani decât ar i câştigat el $n cinci vieţi. Uneori nu i se părea că-i corect aşa…

Discută la radio. Trebuia să arunce o privire $n jurul locuinţei. Nuştia exact despre ce era vorba. Doar că proprietarul sunase şi ceruse ca o maşină de pat rulare să acă o veri icare.

Aerul rece care-l lovea $n aţă $l ăcu pe Barnes să se gândească la o ceaşcă de ca ea şi la un cârnat , urmate de opt ore de somn, pent ru

ca apoi să iasă din nou cu automobilul său Sat urn ca să apere $ncă o noapte proprietăţile celor bogaţi. Lea a nu era rea, chiar dacă nuavea alte bene icii. Nevasta lui lucra şi ea cu normă $nt reagă, $nsă aveau t rei copii, iar venit urile lor cumulate abia le ajungeau. Dartoată lumea are probleme… Se uită la garajul pent ru cinci maşini din spatele piscinei, la terenurile de tenis. Ei, poate nu chiar toată lumea…

n timp ce dădea colţ ul casei, văzu o unie atârnând, iar gândul la ca ea şi la un cârnat suculent dispăru. Se ghemui, cu braţele lângă t rup. nhaţă radioul şi dădu alarma, cu o voce răguşită. Poliţia urma să sosească de $ndată. Putea să aştepte sau să cerceteze el $nsuşi. Se gândi că nu merita să rişte, pent ru opt dolari pe oră.

Primul sosi şeul lui Barnes, $nt r-o dubă albă, solidă, cu emblema companiei pe portieră. După t reizeci de secunde, prima dint re cele cinci maşini de pat rulare int ră pe as alt ul aleii. 'aşinile se $nşirară

acolo, $n aţa casei, ca un t ren $n gară. Doi poliţişti $ndreptară armele spre ereast ră. Probabil că ăptaşii

părăsiseră de mult timp locul, dar era periculos să-ţi dai cu părerea când aveai de-a ace cu o sit uaţie ca aceasta.

Pat ru poliţişti se duseră $n aţa casei, $ncă doi $n spate. Cei pat rupoliţişti, care lucrau $n perechi, păt runseră $n clădire. Remarcară apt ul că uşa din aţă era descuiată, iar alarma decuplată. Examinară

parterul, apoi $ncepură să urce cu grijă scările, atenţi la orice sunet sau mişcare.



Când ajunseră la al doilea etaj, nările sergent ului $i spuseră că nuaveau de-a ace cu o spargere obişnuită.

După pat ru minute, poliţiştii stăteau $n cerc, $n jurul celei care usese până de curând o emeie tânără, rumoasă. Păliseră cu toţii.

Sergent ul, om de vreo cincizeci de ani şi tată a t rei copii, se uită la ereast ra deschisă. .Slavă Domnului că a rămas deschisă!” $şi spuse el, pent ru că, $n ciuda aerului care păt rundea de a ară, atmos era din cameră era insuportabilă. Sergent ul se uită $ncă o dată la cadavru, apoi se repezi la ereast ră şi inspiră cu putere aerul proaspăt.

Avea o ată cam de aceeaşi vârstă. Pent ru o clipă, şi-o imaginase

pe podea, cu viaţa curmată cu brutalitate. Problema depăşea at ribuţiile sale, dar $şi dorea un singur lucru: să ie de aţă când va i prins cel care ăpt uise crima aceea at roce.



CAPITOLUL %APTE

Când sună tele onul, Seth ran se st răduia, $n acelaşi timp, să mestece o bucată de pâine prăjită şi să lege undele iicei sale de şase ani, care t rebuia să plece la şcoală. Privirea soţiei $i spuse tot ce voia să ştie. emeia termină de legat undele, iar Seth $nhaţă tele onul şi, $n timp ce-şi ăcea nodul la cravată, ascultă vocea calmă şi convingătoare a dispecerului. După două minute era $n maşină. "iro arul o icial lumină inutil de pe capota ordului său de serviciu,

$n timp ce automobilul gonea pe drumurile laterale, aproape pustii,ale ţinut ului.

Silueta $naltă, solidă, a lui ran $ncepuse inevitabil să se leşcăiască, iar părul lui negru, creţ , apucase zile când usese mai des. Dar, $n general, ran era un om ericit. Viaţa nu usese prea rea cu el. ncă se a la $n poliţie de su icient timp ca să ştie cât de brusc se pot schimba lucrurile.

ran $şi vâr$ $n gură o lamă de gumă *uicy ruit şi o mestecă $ncet , $n timp ce t recea pe lângă şiruri compacte de pini. şi $ncepuse cariera de om al legii ca poliţist $n una dint re cele mai periculoase zone din New or, unde expresia .valoarea vieţii” era un oximoron. Văzuse acolo aproape toate modurile $n care o persoană putea i ucisă. Ulterior, ajunsese detectiv, chestie care o bucurase pe soţia lui. Cel puţin acum sosea la scena crimei d up ă ce băieţii răi plecaseră. emeia dormea mai bine noaptea, ştiind că $ngrozitorul

ţârâit al tele onului nu o va anunţa că viaţa ei tocmai a ost dist rusă. Pent ru că asta era tot ce putea spera, dacă se măritase cu un poliţist.

n cele din urmă, ran usese repartizat la Omucideri, ceea ce $nsemna provocarea supremă $n meseria lui. După câţiva ani,decisese că slujba $i plăcea, că-i plăcea şi provocarea, dar nu $n ritmul de şapte cadavre pe zi. Aşa că se t rans erase spre sud, $n Virginia.

Era acum detectiv principal $n Brigada Omucideri a ţinut ului 'iddleton, uncţie care suna mai rumos decât era $n realitate,



pent ru că $ntâmplarea ăcea să ie singurul detectiv din ţinut specializat propriu-zis $n cazuri de omucidere. Dar proprietăţile relativ ino ensive ale acestei zone rustice din Virginia nu-i dăduseră prea mult de lucru, de-a lungul timpului. Nivelul venit urilor din jurisdicţia sa, pe cap de locuitor, depăşea media. Aveau loc şi aici asasinate, dar nimic deosebit , doar neveste care-şi $mpuşcau soţii sau invers, ori puşti cu gândul la moştenire care-şi lichidau părinţii. n asemenea cazuri era uşor de a lat ăptaşul, aveai nevoie mai mult de muncă judiciară, decât de e ort intelect ual. Dar tele onul dispecerului promitea că toate astea se vor schimba.

Drumul $n serpentine t recea print r-o zonă $mpădurită, apoi

dădea de spaţii largi, cu pajişti $mprejmuite, $n care cai de rasă cupicioare lungi se bucurau, leneşi, de o nouă dimineaţă. Dincolo de porţile impresionante şi de aleile lungi, şerpuite, se a laureşedinţele celor norocoşi de care, $n prezent , 'iddleton-ul nuducea lipsă. ran $şi dădu seama că n-o să primească niciun el de ajutor de la vecini. Odată int raţi $n ortăreaţa lor, probabil că nu mai vedeau şi nu mai auzeau nimic de a ară. De apt , asta $şi doreau şi plăteau scump acest privilegiu.

n timp ce ran se apropia de domeniul Sullivan, $şi $ndreptă cravata, uitându-se $n oglinda ret rovizoare, şi-şi aranja câteva şuviţe rebele de păr. Nu-i plăceau $n mod deosebit pe cei bogaţi, darnici nu-i displăceau. Erau o parte a jocului de puzzle. 'ai mult o problemă de perspicacitate decât un joc, pe care, dacă o rezolvai,ajungeai la cea mai plăcută parte a meseriei sale. Dincolo de ocolişuri, rătăciri, greşeli şi prostii pur şi simplu, se a la un t ruism

indiscutabil: dacă ucideai alt om, ajungeai pe terenul poliţiei şi urma să i pedepsit. Lui ran nu-i păsa, de obicei, $n ce consta pedeapsa. i păsa doar ca o anumită persoană să ie judecată şi, dacă era condamnată, să execute pedeapsa stabilită. Bogat , sărac sau din clasa de mijloc. şi mai pierduse, poate, un pic din $ndemânare, dar$i rămăseseră instinctele. %i, $n lunga sa carieră, se bazase $ntotdeauna pe instinct.

n timp ce int ra pe alee, observă o combină micuţă care pu ăia $n lanul de porumb de alăt uri. %o erul privea atent activitatea poliţiei.



Vestea se va răspândi curând $n toată zona. Omul nu ştia că dist rugea dovezi, dovezile ugii cuiva. Nici Seth ran nu-şi dăduseama de acest lucru. După ce ieşi din maşină, $şi puse haina şi se grăbi căt re uşa din aţă.

ran se uită $ncet $n jur, ţinându-şi mâinile vârâte adânc $n buzunare şi privind iecare amănunt de pe podea, de pe pereţi,privind apoi spre tavan, $nainte de a-şi $ndrepta din nou atenţia spre uşa-oglindă, apoi spre locul $n care zăcuse decedata $n ultimele câteva zile.

5 ă multe poze, St u, se pare că vom avea nevoie, spuse. otograul criminalist se plimba prin $ncăpere, ocolind discret cadavrul, st răduindu-se să surprindă pe ilm iecare detaliu din cameră, inclusiv pe victimă. Această activitate avea să ie urmată de o $nregist rare pe bandă video a $nt regii scene a crimei, completată cu o relatare. nregist rarea nu era acceptată $n mod obligatoriu de t ribunal, dar avea o valoare inestimabilă pent ru anchetă. Aşa cum jucătorii de ot bal urmăresc ilmele meciurilor, detectivii privesc $nregist rările video, sperând să descopere indicii care nu pot i sesizate decât la a opta, a noua sau a zecea examinare.

unia rămăsese legată de birou şi dispărea $ncă dincolo de ereast ră. Numai că acum era acoperită de pulberea neagră pent ruluat amprente, deşi nu era de crezut că vor mai găsi mare lucruacolo. De obicei, porţi mănuşi când cobor$ pe o unie, chiar dacă are noduri.

Sam 'agruder, poliţist ul care răspundea de caz, se apropie, după ce pet recuse două minute lângă geam, respirând aer proaspăt. Bărbat ul de vreo cincizeci de ani, cu un ciu roşu deasupra unei iguri dolo ane, ras, se chinuise să nu vomite mâncarea de la micul dejun. n $ncăpere usese adus un ventilator mare, portabil, iar erest rele useseră larg deschise. Tot personalul echipei de la Omucideri purta măşti, dar duhoarea era insuportabilă. Ultima arsă pe care ţi-o ace nat ura când te desparţi de viaţă. Acum eşti rumos, iar peste un minut put rezeşti…



ran citi notiţele lui 'agruder şi remarcă tenul verzui al poliţist ului.

5 Sam, dacă te $ndepărtezi de ereast ră, o să te obişnuieşti cumirosul $n vreo pat ru minute. Nu aci decât să $nrăutăţeşti lucrurile.

5 %tiu, Seth, mintea aşa $mi spune, dar nasul nu vrea s-o asculte. 5 Când a sunat soţ ul? 5 n dimineaţa asta, la şapte şi pat ruzeci şi cinci de minute, ora

locală. ran $ncercă să descireze mâzgăleala poliţist ului. 5 El unde se a lă? 5 n Barbados.

5 De cât timp? 5 Veri icăm. 5 Veri icaţi! 5 Laura, ce indicii au lăsat? $nt rebă ran, uitându-se la

specialista $n prelevarea amprentelor, Laura Simon. 5 N-am găsit mare lucru, $i răspunse emeia. 5 Laura, amprentele ei t rebuie să ie peste tot! zise ran,

ducându-se lângă ea. Ale soţ ului ei, ale menajerei… Trebuie să ie pret utindeni amprente.

5 Eu n-am găsit. 5 ţi baţi joc de mine! Laura Simon $şi lua t reaba $n serios şi era cea mai bună

descoperitoare de amprente cu care lucrase ran chiar şi $n comparaţie cu cei de la Departament ul de Poliţie din New or dar acum arăta de parcă şi-ar i cerut scuze. Pulberea de cărbune

usese $mprăştiată peste tot şi nu găsise nimic? Cont rar credinţei publicului larg, mulţi delincvenţi $şi lasă amprentele la locul aptei. Trebuie doar să ştii unde să cauţi. Laura Simon ştia unde să caute şi nu găsise nimic. Poate că vor găsi ceva după analiza ulterioară, de laborator. 'ulte amprente ascunse nu erau vizibile, indi erent de unghiul $n care le luminai. De aceea li se zicea .ascunse”. Trebuie să pudrezi şi să ilmezi tot ce-ar i put ut atinge ăptaşii. S-ar putea să ai

noroc. 5 Am $mpachetat câteva lucruri, să le duc la laborator. Poate că



o să am ceva pent ru tine, după ce o să olosesc ninhidrină şi o să aum rest ul cu Super "lue, zise Laura şi se $ntoarse la t reabă.

ran dădu din cap. Cea mai bună metodă de aumare era să oloseşti Super "lue, un cianoacrilat utilizat ca pastă de lipit. "ăseai cu ajutorul lui amprente acolo unde nu gândeai. Numai că aumat ul cu drăcia aia dura mult timp, iar ei nu dispuneau de timp.

5 Laura, după cum arată cadavrul, cred că băieţii cei răi auplecat $n grabă.

5 Am un ester de cianoacrilat , pe care aş vrea să-l olosesc, zise Laura, uitându-se la el. E mai rapid. Sau pot să ard orţat nişte Super"lue, adăugă ea, zâmbind.

5 Da, replică detectivul, st râmbându-se. Ultima oară când ai $ncercat chestia asta a t rebuit să evacuăm clădirea.

5 N-am spus că-i o metodă per ectă. 5 Am impresia că avem de-a ace cu nişte pro esionişti

adevăraţi, interveni 'agruder, după ce-şi drese glasul. Seth se uită la poliţist şi-i replică: 5 Ăştia nu-s pro esionişti, Sam, ăştia-s delincvenţi, ăştia-s

ucigaşi. Nu cred că au $nvăţat la colegiu cum să acă aşa ceva. 5 Nu, domnule. 5 Suntem siguri că-i stăpâna casei? $nt rebă ran. 'agruder $i arătă otogra ia de pe noptieră şi zise: 5 Christine Sullivan. Bine$nţeles! Sigur, o să acem $nsă şi o

identi icare. 5 Vreun martor? 5 Niciunul. ncă nu i-am luat la $nt rebări pe vecini. O s-o acem

$n dimineaţa asta. ran $şi luă notiţe amănunţite despre cameră şi despre starea

victimei, apoi ăcu o schiţă a $ncăperii, cu tot ce se a la $n ea. Un avocat bun putea să acă de râs un martor nepregătit al acuzării. Să i nepregătit $nsemna să laşi $n libertate oameni vinovaţi.

ran $nvăţase singura lecţie de care avea nevoie $n privinţa asta $n calitate de poliţist $ncepător, $n prima lui int rare $n orţă peste

delincvenţi. Nu a ost niciodată $n viaţa lui mai stânjenit şi mai deprimat decât a ost $n clipa $n care a părăsit boxa martorilor, cu



depoziţia ăcută pra şi olosită ulterior ca bază pent ru eliberarea acuzat ului. Dacă ar i avut drept ul să vină $narmat $n t ribunal, at unci lumea ar i avut $n ziua aceea un avocat mai puţin.

ran t raversă $ncăperea şi merse $n locul $n care medicul legist ,un bărbat solid, cu părul alb, care t ranspira prin toţi porii, $n ciuda dimineţii riguroase de a ară, scotea usta de pe cadavru. ran se lăsă $n genunchi şi examina una dint re mâinile um late, apoi se uită la igura emeii. Aceasta părea plină de vânătăi. mbrăcămintea era scăldată $n luidele t rupului, odată cu moartea vine şi relaxarea imediată a s incterelor. Combinaţia de mirosuri care rezultă nu-i deloc plăcută. Din ericire, cadavrul usese prea puţin in estat cu

insecte, $n ciuda erest rei deschise. Doar un entomolog al poliţiei ar i put ut să stabilească moment ul morţii cu mai multă acurateţe decât ar i ăcut -o un patolog, dar $n niciun caz un detectiv n-ar i acceptat ideea de a examina un t rup omenesc ce devenise hrană pent ru insecte.

5 Ai aproximat moment ul morţii? $l $nt rebă ran pe legist. 5 Termomet rul meu rectal nu-mi e de olos când temperat ura

t rupului scade cu un grad şi jumătate pe oră. nt re şaptezeci şi două şi optzeci şi pat ru de ore. O să-ţi dau o dată mai exactă după ce o s-o deschid, zise medicul, ridicându-se. Răni de armă de oc la cap,adăugă el, deşi nimeni din $ncăpere nu avea vreo urmă de $ndoială privind cauza morţii emeii.

5 Am observat urmele de pe gât ul ei. 'edicul legist se uită cu asprime la ran, apoi dădu din umeri şi

spuse:

5 Sunt acolo, dar $ncă nu ştiu ce $nseamnă. 5 )i-aş i recunoscător dacă ţi-ai ace repede o părere. 5 O să-mi ac. Puţine crime se ac $n elul ăsta. %tii, de obicei,

asasinii au o prioritate… Detectivul t resări uşor, auzind remarca. 'edicul se uită la el şi

zise: 5 Sper că-ţi place să ai de-a ace cu presa. &iariştii vor roi $n

jurul cazului ăst uia ca nişte albine… 5 'ai degrabă, ca nişte viespi.



5 'ai bine t u decât eu, comentă medicul, dând din umeri. Sunt prea băt rân pent ru gunoaiele alea. "ata, pacienta poate i luată de aici!

Legist ul $şi st rânse t rusa şi plecă. ran ridică mâna delicată a moartei şi privi unghiile $ngrijite de

un pro esionist. Remarcă mai multe rupt uri la două dint re ele, ceea ce $nsemna că avusese loc o luptă, $nainte ca emeia să ie $mpuşcată. Cadavrul se um lase groaznic, iar bacteriile se dezlănţ uiseră peste tot unde se declanşase procesul de put re acţie. R igo r mo r tis dispăruse de mult , ceea ce $nsemna că emeia murise de mai mult de pat ruzeci şi opt de ore. 'embrele erau suple, pent ru

că ţesut urile moi se dizolvaseră. ran o tă. emeia zăcuse acolo prea mult timp. Asta $l ajuta pe ucigaş şi-i $ncurca pe poliţişti.

l uimea cât de mult putea schimba moartea o persoană. Nişte rămăşiţe um late, care abia mai semănau a om, iar cu câteva zile $nainte… Dacă simţ ul mirosului nu i-ar i dispărut , n-ar i put ut să acă ceea ce ăcea. Dar aşa se $ntâmplă când eşti detectiv la Omucideri. Toţi clienţii tăi sunt nişte oameni morţi.

)inu cu grijă capul decedatei, $ntorcându-i iecare parte spre lumină. Două răni mici, de int rare a gloanţelor, $n partea dreaptă. Ogaură mare, zdrenţ uită cea de ieşire $n partea stângă. useseră olosite arme de calibru mare. St u otogra iase deja rănile din di erite unghiuri, inclusiv de deasupra creştet ului. Plăgile circulare de păt rundere şi absenţa urmelor de ardere sau de aumare pe supra aţa pielii $l ăcură pe ran să concluzioneze că $mpuşcăt urile useseră t rase de la o distanţă mai mare de şaptezeci de centimet ri.

Rănite de contact , produse de arme de calibru mic, cele t rase cuţeava lipită de piele şi rănile provocate din apropiere, de la o distanţă mai mică de şaptezeci de centimet ri, puteau i asemănătoare rănilor de int rare găsite la victimă, dar ar i existat rest uri de pra de puşcă $n ţesut uri, de-a lungul t raseului glonţ ului. Autopsia va da un răspuns cert la această $nt rebare.

Apoi ran se uită la cont uzia din partea stângă a ălcii. usese

ascunsă $n parte de um larea nat urală a t rupului ce se descompunea, dar detectivul văzuse dest ule cadavre ca să remarce



di erenţa. Pe supra aţa pielii exista un amestec de verde, ca eniu şi negru. Semnul usese lăsat de o lovit ură puternică. Un bărbat? Chestia asta $l zăpăcea. l chemă pe St u, să acă otogra ii ale zonei,$n culori. Apoi lăsă capul jos, cu respect ul meritat de decedată, chiarşi $n condiţiile acelea.

Autopsia medico-legală care avea să urmeze n-o să ie la el de respect uoasă.

ran $i ridică $ncet usta. Lenjerie intactă. Autopsia va răspunde la $nt rebarea evidentă.

ran se $nvârti prin cameră, $n timp ce membrii echipei $şi continuau t reaba. Avantajul de a locui $nt r-un ţinut bogat , chiar

dacă era vorba de unul preponderent rural, se vedea $n apt ul că impozitele permiseseră $nt reţinerea unei echipe de cercetare a scenei crimei relativ mică, dar de prima mână precum şi achiziţionarea unui echipament de ultimă oră, care, $n teorie,uşurau prinderea indivizilor certaţi cu legea.

Victima căzuse pe partea stângă, departe de uşă. Cu picioarele $ndoite, a late parţial sub ea, cu mâna stângă $ntinsă şi cealaltă lipită de şoldul drept. Avea aţa $ndreptată spre est , perpendicular pe partea dreaptă a pat ului. emeia zăcea $nt r-o poziţie aproape asemănătoare celei a unui et us. ran se scarpină la nas. De la rădăcină până la vâr, apoi $napoi. Nimeni nu ştie cum va părăsi această lume…

Cu ajutorul Laurei Simon, ăcu t riangulaţia locului cadavrului. Ruleta scoase un scârţâit , $n timp ce $ntindea banda. Sunase oarecum obraznic, $n camera aceea a morţii. ran se uită la uşă şi

la poziţia t rupului. Apoi stabili $mpreună cu Laura Simon o t raiectorie preliminară a gloanţelor. Aceasta indica apt ul că $mpuşcăt urile useseră t rase dinspre uşă. Dar $n cazul unei spargeri te-ai i aşteptat ca gloanţele să pornească din altă parte, dacă ăptaşul usese surprins $n lagrant delict. Oricum, exista $ncă o dovadă, care să con irme din ce direcţie veniseră gloanţele.

ran $ngenunche din nou lângă cadavru. Pe covor nu existau

urme de târâre, iar petele de sânge şi modul $n care săriseră st ropii arătau că decedata usese $mpuşcată chiar $n locul $n care căzuse.



Detectivul se $ntoarse la cadavru şi $i ridică din nou usta. După moarte, sângele se st rânge $n părţile de jos ale t rupului, o chestie care se numeşte livo r mo r tis. După t recerea unei perioade de timpcuprinse $nt re pat ru şi şase ore, livo r mo r tis rămâne stabilă, $n poziţia respectivă. Aşadar, dacă t rupul este mişcat , dist ribuţia sângelui este schimbată. ran lăsă cadavrul jos. Tot ul indica apt ul că doamna Sullivan murise chiar $n locul acela.

'odul $n care săriseră st ropii $ntărea concluzia că decedata era cu aţa spre pat $n moment ul $n care-şi găsise s ârşit ul. Dacă aşa stăteau lucrurile, la ce naiba se uitase? n mod normal, o persoană pe cale să ie $mpuşcată se va uita $n direcţia celui care-o atacă,

implorându-l s-o lase $n viaţă. ran era sigur că doamna Sullivan ar i cerşit $ndurare. Detectivul se uită la $ncăperea luxoasă. Christine Sullivan avea su iciente motive să t răiască.

ran $şi $ndreptă $nt reaga atenţie spre covor, stând cu aţa la câţiva centimet ri de el. St ropii nu erau uni orm dist ribuiţi, ca şi cum cineva ar i stat $n aţa sau alăt uri de decedată. Acest lucru putea să se dovedească important mai târziu. Se scrisese mult despre modul $n care sar st ropii. ran respecta necesitatea acestor lucrări, dar$ncerca să nu se bizuie prea mult pe ele. Dar, dacă existase ceva care erise covorul de sânge, at unci dorea să ştie ce usese acel .ceva”. l uimea la el de mult şi lipsa petelor de pe rochie. Se vă gândi şi la t reaba asta. Trebuia să $nsemne ceva.

Laura Simon deschise t rusa olosită $n cazuri de viol şi perie vaginul victimei, ajutată de ran. Apoi $i pieptănară părul capului şi cel pubian, ără să remarce nicio substanţă st răină vizibilă. După

aceea, puseră $nt r-o pungă hainele victimei. ran se uită atent la cadavru. Apoi $i aruncă o privire Laurei.

emeia $i ghici intenţia şi-i spuse: 5 N-o să găseşti nimic, Seth! 5 ă-mi pe plac, Laurie! Laura $şi scoase din nou t rusa pent ru amprente şi presără

pulbere pe $ncheiet urile cadavrului, pe piept , pe gât şi pe partea

interioară a braţelor. După câteva secunde, se uită la ran şi clătină $ncet din cap. Apoi puse $nt r-o pungă tot ce găsise.



Detectivul văzu cum cadavrul era $n ăşurat $nt r-un cearşa alb,vârât $nt r-un sac şi dus a ară, de unde o ambulanţă avea s-o t ransporte $n tăcere pe Christine Sullivan $nt r-un loc $n care nimeni nu-şi dorea să ajungă.

ran se uită apoi $n camera-sei, remarcă scaunul şi telecomanda. Urmele din praul de pe podea useseră şterse, darLaura Simon examinase deja zona. Pe scaun se vedea o pată de pra . Seiul usese orţat. Uşa şi zidul aveau urme $n locul $n care se rupsese broasca. Poliţiştii intenţionau să decupeze bucata orţată culevierul, pent ru a $ncerca să ia amprenta uneltei. ran privi uşa camerei-sei şi clătină din cap. O oglindă prin care se putea vedea.

oarte drăguţ! Tocmai $n dormitor! Trebuia să-l $ntâlnească pe stăpânul casei.

Se $ntoarse $n cameră, se uită la otogra ia de pe noptieră, apoi privi spre Laura Simon.

5 '-am ocupat deja de ea, zise emeia. ran dădu din cap şi luă otogra ia. .O emeie drăguţă, $şi spuse

el, arătând drăguţă $nt r-un mod oarte provocator.” otogra ia usese ăcută chiar $n camera aceea, iar tânăra de curând decedată stătea pe un scaun, lângă pat. Apoi detectivul observă urma de pe perete. Camera avea pereţii cu tencuială adevărată, nu cu pereul obişnuit , dar semnul era adânc. ran observă că noptiera usese deplasată uşor. Covorul gros $i t răda poziţia iniţială. Detectivul se $ntoarse căt re 'agruder.

5 Se pare că s-a lovit cineva de asta. 5 Probabil, $n timpul luptei.

5 Probabil… 5 Ai găsit glonţ ul? 5 Este $ncă $n ea, Seth. 5 Vorbeam de celălalt , Sam, zise ran, dând nervos din cap.

'agruder arătă spre peretele de lângă pat , unde exista o găurice,abia vizibilă. Detectivul dădu din cap şi spuse:

5 Taie bucata aceea şi lasă-i pe băieţii de la laborator să-l scoată.

Nu te chinui t u cu asta. Anul t recut , examinarea balistică se dovedise de două ori inutilă,



pent ru că nişte poliţişti prea zeloşi scoseseră glonţ ul din perete,dist rugându-i st riaţiile.

5 Vreun cart uş gol? 'agruder clătină din cap şi-i răspunse: 5 Dacă arma crimei a ejectat vreun cart uş, at unci ăptaşii l-au

luat de pe jos. ran se $ntoarse spre Laura. 5 Ai găsit vreo comoară cu aspiratorul? Aspiratorul pent ru dovezi era o maşinărie puternică. olosea o

serie de ilt re şi aspira din covor şi din alte lucruri ibre, păr şi di erite obiecte mici, care se dovedeau deseori de olos, pent ru că

ăptaşii nu le vedeau şi nu le luau cu ei. 5 Aş vrea ca şi covorul meu să ie la el de curat , $ncercă să

glumească 'agruder. ran se uită la echipa sa şi $nt rebă: 5 Oameni buni, aţi găsit ceva? Poliţiştii se uitară unii la alţii, pent ru că nu-şi dădeau seama dacă

ran glumise. Se mai $nt rebau $ncă şi după ce detectivul ieşi din cameră şi cobor$ pe scări.

Un reprezentant al companiei care montase alarma discuta cu un poliţist $n uni ormă, lângă uşa din aţă a casei. Un membru al echipei de criminalişti $mpacheta placa şi irele $n saci de plastic pent ru dovezi. i arătară lui ran locul $n care usese zgâriată uşorvopseaua, iar o aşchie aproape microscopică de metal indica apt ul că placa usese demontată. Pe ire se vedeau urme mărunte, ca de dinţi. Reprezentant ul irmei de securitate se uita cu admiraţie la

rezultat ul muncii spărgătorului. 'agruder li se alăt ură. igura lui $şi recăpătase culoarea normală.

Reprezentant ul dădea din cap, $n timp ce spunea: 5 Da, probabil că a olosit un calculator. Cel puţin, aşa se pare. 5 Despre ce vorbeşti? $l $nt rebă Seth. 5 Despre o metodă de olosire a calculatorului pent ru a

int roduce un număr imens de combinaţii de numere $n banca de

recunoaştere a sistemului, până când nimereşte combinaţia corectă. Ca să spargă codul alarmei.



ran se uită la panou, apoi la reprezentant , după care zise: 5 Sunt surprins că n-aţi montat un sistem mai so isticat $nt r-un

loc ca acesta. 5 Este un sistem so isticat , se apără reprezentant ul irmei. 5 n zilele noast re, o mulţime de bandiţi olosesc calculatoare. 5 Da, dar chestia e că sistemul instalat aici lucrează cu

cincisprezece numere, nu cu zece, şi are un termen limită de pat ruzeci şi t rei de secunde. Dacă nu nimereşti codul corect , se $nchide uşa.

ran $şi recă nasul. Duhoarea de cadavru, care zăcuse $n camera caldă, $şi lăsase izul inconundabil $n părul, $n pielea şi $n

hainele lui. %i $n sinusuri. 5 Deci? $nt rebă ran. 5 Deci, modelele portabile care se olosesc de obicei $nt r-o

t reabă ca aceasta nu pot ace su iciente combinaţii $n aproximativ t reizeci de secunde. Ai de-a ace cu o con iguraţie de cincisprezece numere, aşadar, de căutat $nt r-un t rilion de combinaţii posibile. Numi se pare posibil ca individul să i cărat cu el un PE.

'agruder se vâr$ şi el $n vorbă: 5 De ce t reizeci de secunde? 5 Sam, a avut nevoie de ceva timp ca să scoată panoul, $i

răspunse ran, apoi se $ntoarse spre omul companiei de securitate. Aşadar, ce spuneai?

5 Spuneam că, dacă a $nvins sistemul de alarmă cu un generatorde numere, $nseamnă că eliminase deja o parte dint re numerele ce-ar i put ut apărea. Poate jumătate, poate mai multe. Adică sau au

avut un calculator care putea să acă o asemenea t reabă, sau auinstalat ceva care putea să-i vină de hac alarmei. Dar nu discutăm de calculatoare ie tine, nici de nişte indivizi de pe st radă care int ră $nt r-o prăvălie şi ies de acolo cu un calculator. Sigur, acum calculatoarele sunt mai puternice şi mai mici pe zi ce t rece, dart rebuie să ştii că problema nu-i rezolvată de viteza calculatorului tău. Trebuie să ţii seama cât de iute răspunde calculatorul

sistemului de securitate la toate combinaţiile acelea care-l potopesc. Probabil că acel calculator e mult mai lent decât echipament ul



hoţilor. %i at unci bandiţii vor avea probleme mari. Ca să concluzionez: dacă aş i $n locul indivizilor şi aş vrea să reuşesc, ştii ce-aş zice? Că $n meseria aia n-ai o a doua şansă.

ran se uită la uni orma omului, apoi la panou. nţelegea ce voia să spună. ncepuse deja să se gândească şi el la acelaşi lucru, pent rucă uşa din aţă nu usese orţată, nici nu-i usese st ricată broasca.

Reprezentant ul companiei de securitate continuă: 5 Vreau să spun că putem elimina complet această posibilitate.

Avem sisteme care reuză să reacţioneze at unci când li se vâră pe gât un număr imens de combinaţii. At unci calculatoarele nu le-ar i ost de olos spărgătorilor. Numai că sistemele de care vorbeam

sunt atât de sensibile la intervenţii, $ncât t rântesc $n mod obişnuit uşa $n nas acelor proprietari care nu-şi amintesc codul la prima saula a doua $ncercare. Am avut parte de atât de multe alarme alse, că poliţiştii au $nceput să ne amendeze. Ale naibii numere!

ran $i mulţ umi, apoi merseră prin rest ul casei. Cei care comiseseră delictele ştiuseră ce ac. Nu usese ceva ăcut $n grabă. Opregătire bună a delict ului $nseamnă, de obicei, o pregătire la el de bună a activităţilor de după săvârşirea delict ului. nsă probabil că nu se gândiseră că o vor ucide pe stăpâna casei.

ran se rezemă deodată de o uşă şi cugetă la cuvânt ul olosit de prietenul său, medicul legist: .răni”!



CAPITOLUL OPT

*ac ajunsese devreme. Ceasul său arăta ora unu şi t reizeci şi cinci de minute. şi luase liber $n ziua aceea şi pierduse o mare parte din ea, $nt rebându-se cu ce să se $mbrace un lucru care nu i se $ntâmplase până at unci, dar care acum i se părea de-o importantă vitală.

şi puse o haină cenuşie, $n carouri, $şi pipăi un nast ure la cămaşa albă din bumbac şi-şi aranja, pent ru a zecea oară, nodul cravatei.

'erse pe jos căt re doc şi privi marinarii curăţând puntea lui C he rr y B lossom , un vas de croazieră const ruit ast el $ncât să semene cu o navă luvială veche, de pe 'ississippi. usese $mpreună cu +ate pe vas, $n timpul primului lor an $n ashington,$nt r-una din rarele după-amieze $n care nu lucraseră. ncercaseră să cunoască toate at racţiile t uristice. usese o zi caldă, ca şi acum, darmai senină. Acum se vedeau nori cenuşii, care veneau dinspre vest.

n perioada aceasta a anului, urt unile de după-amiază erau ceva de la sine $nţeles. *ac se aşeză pe banca veche de lângă mica baracă a căpitanului

de doc şi urmări zborul leneş al pescăruşilor pe deasupra apei agitate. De unde stătea putea să vadă Capitoliul. Lady Liberty, de curând curăţată de murdăria celor peste o sută t reizeci de ani pet recuţi $n aer liber, stătea impresionantă $n vârul aimosului dom. .Locuitorii acest ui oraş, de-a lungul timpului, useseră nevoiţi

să suporte praul de cărbune”, $şi zise *ac. O chestie legată de teren…

"ândurile lui *ac se $ndreptară apoi spre Sandy Lord, cel mai proli ic reprezentant al irmei şi cea mai mare personalitate pe care o avuse vreodată Patton şi Shaw. Sandy era pe cale să devină o instit uţie $n sine $n cercurile juridice şi politice din capitală. Ceilalţi parteneri $i rosteau numele de parcă individul abia coborâse de pe

'untele Sinai, cu propria versiune a Celor &ece Porunci, care $ncepea cu: .Trebuie să aci pent ru Patton, Shaw şi LORD cât mai



mulţi bani posibil”. Ca o ironie a soiţii, Lord era unul dint re motivele pent ru care

Ransome Baldwin menţionase numele irmei. Lord era unul dint re cele mai bune exemple dacă nu cel mai bun de ceea ce putea să-i o ere oraşul unui avocat cu putere. Existau $ncă zeci ca el. *ac avea posibilităţi nelimitate. Nu era $nsă sigur că print re aceste posibilităţi se număra şi ericirea personală.

Nu era sigur nici $n legăt ură cu ceea ce aştepta de la prânzul acela. Era sigur doar că voia s-o vadă pe +ate hitney. Voia oarte mult s-o vadă. Ca şi cum, pe măsură ce se apropia căsătoria, cu atât mai mult s-ar i ret ras el din punct de vedere emoţional din relaţia

cu viitoarea soţie. %i ce loc mai pot rivit de ret ragere ar i existat ,dacă nu lângă emeia căreia $i ceruse, cu pat ru ani $n urmă, să se mărite cu el? Se $n iora, copleşit de amintiri. l $ngrozea ideea căsătoriei cu *enni er Baldwin. l $ngrozea gândul că viaţa sa va deveni, curând, de nerecunoscut.

Ceva $l ăcu să se $ntoarcă, ără să ştie cu exactitate ce anume. +ate stătea pe marginea cheiului, privindu-l. Vânt ul $i agita usta lungă $n jurul picioarelor. Soarele se lupta cu norii $nt unecaţi, dând dest ulă lumină ca să-i st rălucească pe aţă, at unci când +ate $şi dăduşuviţele lungi de păr de pe ochi. emeia avea gambele şi gleznele bronzate. Bluza largă, cu umerii goi lăsa să i se vadă pist ruii şi aluniţa ca o semilună, pe care *ac obişnuia să o mângâie cu deget ul,după ce terminau de ăcut dragoste, iar ea adormea, $n timp ce el rămânea t reaz, privind-o.

*ac zâmbi, când +ate se $ndreptă spre el. Remarcă apt ul că se

dusese acasă, să se schimbe. Era clar că nu purta armura ei pent rut ribunal, hainele de pe ea dezvăluiau eminitatea lui +ate hitney,pe care oponenţii ei juridici nu aveau s-o zărească niciodată.

Coborâră $mpreună căt re cheiul mic, comandară şi pet recură primele minute privind pe ereast ră, uitându-se la ploaia ce se apropia, $n timp ce vânt ul biciuia copacii, şi schimbând priviri timide, de parcă ar i ost la prima $ntâlnire şi se temeau să se

privească $n ochi. 5 ţi sunt recunoscător pent ru că ţi-ai ăcut timp, +ate.



5 mi place aici, răspunse ea, dând din umeri. N-am mai ost de mult timp. 'ă bucur că am ieşit să prânzesc, să mai schimbatmos era. De obicei, mănânc la birou.

5 Uscăţele şi ca ea, nu? zâmbi *ac şi se uită la dintele ei. La cel caraghios, curbat uşor $năunt ru, de parcă i-ar i dat un

ghiont vecinului. i plăcea dintele acela, pent ru că era singurul lucruimper ect la ea.

5 Uscăţele şi ca ea, $i $ntoarse ea zâmbet ul. Am redus raţia la doar două ţigări pe zi.

5 elicitări! Ploaia veni odată cu comanda lor.

+ate nu se uită $n arurie, privind pe ereast ră, apoi $ntorcându-şi privirea brusc spre *ac. l surprinse uitându-se la ea. *ac zâmbi ruşinat şi sorbi repede din băut ură.

emeia $şi puse şerveţelul pe masă şi zise: 5 'all-ul este un loc prea mare ca să dai din $ntâmplare de

cineva. 5 Am avut noroc, mormăi *ac, ne$ndrăznind să se uite la ea. Apoi o privi $n ochi. +ate aşteptă. n cele din urmă, *ac cedă: 5 Bine, n-a ost chiar $ntâmplător, a ost premeditat. Dar nu poţi

să pui $n discuţie rezultat ul. 5 %i care-i rezultat ul? Prânzul? 5 Nu mă gândesc la ce-o să ie. ac doar câte un singur pas. Iau

decizii pent ru o viaţă nouă. Schimbarea ace bine. 5 Bine, cel puţin, că nu mai aperi violatori şi asasini, zise ea, cu

un st rop de dispreţ.

5 %i hoţi, replică el, regretând imediat. +ate se $nt unecă la aţă. 5 mi pare rău, +ate! N-am vrut să spun asta. emeia scoase o ţigară şi nişte chibrit uri. şi aprinse ţigara şi-i

su lă umul $n aţă. *ac dădu din mână, $ndepărtând norul, după care o $nt rebă:

5 E prima sau a doua pe ziua de azi?

5 A t reia. Nu ştiu din ce motiv, dar mă enervezi $ntotdeauna. +ate se uită pe ereast ră şi $şi $ncrucişa picioarele. Piciorul ei



atinse genunchiul lui, iar ea şi-l t rase iute $ndărăt. După care $şi stinse ţigara şi se ridică, luându-şi poşeta.

5 Trebuie să mă $ntorc la t reabă. Cât $ţi datorez? 5 Te-am invitat la masă, răspunse *ac, uitându-se la ea. %i nici

măcar n-ai mâncat. +ate scoase o bancnotă de zece dolari, o aruncă pe masă şi se

$ndreptă spre uşă. *ac lăsă şi el pe masă o bancnotă de zece dolari, apoi ugi după

ea. 5 +ate! O prinse tocmai când ieşea din restaurant. Ploaia se $nteţise şi, cu

toate că ţinură haina bărbat ului deasupra capetelor, se udară leoarcă. +ate părea că nu observase. Se urcă $n maşina ei. *ac sări pe locul de lângă ea. emeia se uită la el şi-i zise:

5 Chiar t rebuie să mă $ntorc. *ac t rase aer $n piept şi-şi şterse apa de pe aţă. Ploaia puternică

răpăia pe capota maşinii. *ac simţea că lucrurile $i scapă de subcont rol. Nu ştia cum să procedeze $nt r-o asemenea sit uaţie. Dart rebuia să acă ceva…

5 +ate, suntem uzi şi e aproape ora t rei. ai să mergem să ne schimbăm, apoi să ne ducem la un ilm. Nu, mai bine să mergem la ţară. ţi aminteşti anul indsor?

+ate se uită la el, complet uluită, şi zise: 5 *ac, ai discutat cumva cu emeia cu care urmează să te

căsătoreşti? *ac se uită $n pământ. Ce-ar i put ut să răspundă? Că n-o iubea

pe *enni er Baldwin, $n ciuda apt ului că o ceruse de nevastă? n clipa aceea nici măcar nu-şi amintea dacă $i ceruse aşa ceva.

5 +ate, voiam doar să pet rec puţin timp cu tine. Asta-i tot. Ce-i rău $n asta?

5 Tot ul este rău $n asta, *ac. Tot ul! +ate vru să bage cheia $n contact , dar bărbat ul o opri. 5 Nu vreau să ne certăm.

5 *ac, ai luat o decizie. Acum e cam târziu să o schimbi. 5 Scuză-mă, replică el, nevenindu-i să creadă. Decizia mea? Am



decis să mă căsătoresc cu tine, acum pat ru ani. Asta a ost decizia mea. Tu ai hotărât să pui capăt relaţiei noast re!

+ate $şi dădu părul ud din ochi şi replică: 5 Bine, a ost hotărârea mea. %i ce-i cu asta? *ac se $ntoarse spre ea şi o prinse de umeri. 5 Ascultă, mi-am dat seama brusc, azi-noapte. La naiba! 'i-am

dat seama $n iecare noapte, de când ai plecat! %tiu că a ost o greşeală. Acum nu mai sunt avocat din o iciu. Ai dreptate, nu-i mai apăr pe delincvenţi. Duc o viaţă bună, respectabilă.

n timp ce se uita la igura ei uimită, $i dispăru tot ul din minte. 'âinile $i t remurau. i dădu drumul lui +ate şi se lăsă pe scaun.

*ac $şi scoase cravata udă, o băgă $n buzunar şi se uită la ceasul din bord. +ate privi vitezomet rul nemişcat , apoi se $ntoarse spre *ac. Avea voce blândă când vorbi, dar $n ochi i se citea durerea.

5 *ac, prânzul a ost oarte plăcut. 'ă bucur că te-am $ntâlnit. Dar până aici putem merge. mi pare rău!

+ate $şi muşcă buzele, dar *ac nu văzu acest lucru, pent ru că ieşi din maşină, apoi vâr$ capul $năunt ru şi spuse:

5 Să ai parte numai de bine, +ate! Dacă vei avea nevoie de ceva,sună-mă!

emeia $l privi $ndepărtându-se prin ploaie, urcându-se $n maşina sa şi plecând. Ea mai rămase acolo câteva minute. Pe obraz i se scurse o lacrima. O şterse, urioasă, băgă maşina $n viteza şi o luă $n direcţia opusă celei $n care plecase *ac.

n dimineaţa următoare, *ac ridică tele onul, apoi $l puse $ncet la loc. Care era, de apt , problema? Venise la birou de la ora şase,terminase dosarele urgente, apoi t recuse la proiecte care zăcuseră $n aşteptare săptămâni $n şir. Se uită pe ereast ră. Soarele se re lecta $n edi iciile din ciment şi cărămidă. *ac se recă la ochi şi cobor$ jaluzelele.

+ate nu avea să reint re brusc $n viaţa lui, iar el t rebuia să suporte asta. Pet recuse toată noaptea $ntocmind toate scenariile posibile,majoritatea complet nerealiste. Dădu din umeri. Asemenea lucruri li



se $ntâmplau bărbaţilor şi emeilor din iecare ţară din lume. Uneori, lucrurile nu merg. Chiar dacă doreşti mai mult decât orice pe lume să meargă. Nu poţi obliga pe cineva să te iubească. Trebuie să-ţi vezi de t reabă. %i avea dest ule de ăcut. Poate că venise timpul să se bucure de viitorul pe care ştia că-l va avea.

Se aşeză la birou şi parcurse cu minuţiozitate $ncă două proiecte,un joint vent ur e pent ru care ăcea munca de jos, ce nu necesita minte sau pregătire, şi un proiect pent ru singurul client pe care-l avea $n a ară de Baldwin Tarr Crimson.

Crimson, proprietarul unei companii mici $n domeniul audiovizualului, era un geniu al imaginilor şi gra icii asistate de

calculator. O ducea oarte bine, organizând con erinţe publicitare pent ru companii, $n hotelurile din zonă. 'ergea cu motocicleta,$mbrăcat $n blugi jerpeliţi, uma orice, inclusiv câte o ţigară din când $n când, şi arăta de parcă ar i ost cel mai mare drogat din lume.

Se cunoscuse cu *ac at unci când un coleg al lui "raham $l acuzase pe Tarr de beţie şi de t ulburarea ordinii publice, darpierduse procesul. Tarr se prezentase $n aţa judecătorului $n cost um, cu servietă, cu părul şi barba proaspăt t unse, şi sugerase că mărt uria poliţist ului usese tendenţioasă, pent ru că pet recerea avusese loc la un concert al ormaţiei "r ate (u l Dead , pent ru că test ul nu putea i acceptat , având $n vedere că poliţist ul nu-l avertizase verbal cum se cuvenea, şi pent ru că test ul nu usese ăcut corespunzător.

*udecătorul, care avea de-a ace cu peste o sută de drogaţi $nhăţaţi la concert , anulase cazul, după ce-i at răsese atenţia

poliţist ului să respecte cu st ricteţe regulile, $n viitor. *ac urmărise toată povestea, amuzându-se. Impresionat , plecase din t ribunal $mpreună cu Tarr, băuse cu el o bere $n seara aceea şi deveniseră prieteni.

Exceptând con lictele $ntâmplătoare şi relativ lipsite de importanţă cu legea, Crimson era un bun client al irmei Patton şi Shaw, chiar dacă nu usese primit cu tot su let ul. Cont ract ul lui *ac

prevedea că Tarr care-şi concediase ultimul avocat va avea voie să lucreze cu *ac la Patton şi Shaw, iar irma nu-l put use reuza pe



noul ei angajat ce valora pat ru milioane de dolari. *ac puse jos stiloul şi se duse din nou la ereast ră, gândindu-se

iarăşi la +ate hitney. O amintire nu-i dădea pace. 'oment ul când +ate $l părăsise prima dată, el se dusese să-l vadă pe Luther. Băt rânul nu-i spusese nimic $nţelept , nu-i o erise nicio soluţie imediată pent ru dilema lui. Oricum, Luther hitney ar i ost ultima persoană din lume capabilă să ştie răspunsul care să-l conducă spre inima iicei sale. Cu toate acestea, lui *ac $i plăcuse $ntotdeauna să discute cu Luther. Despre orice. Băt rânul asculta. Asculta cuadevărat. Nu aştepta să te opreşti din povestit ca să $nceapă cunecazurile lui. *ac nu ştia ce avea să-i spună. Dar era sigur că

Luther o să-l asculte. Iar acest lucru $i va i su icient. După o oră, agenda computerizată al lui *ac bâzâi, avertizându-l.

*ac se uită la ceas şi-şi puse haina. *ac mergea iute pe coridor. Urma să ia prânzul cu Sandy Lord,

peste douăzeci de minute. Nu se simţea $n largul lui, gândindu-se că va i singur cu omul acela. Se spuneau mii de lucruri despre Sandy Lord, majoritatea adevărate, presupuse *ac. Domnul Lord dorea să prânzească $mpreună cu *ac "raham, $i spusese secretara lui *ac,$n dimineaţa aceea. Iar Sandy Lord obţinea tot ce dorea, $i amintise secretara $n şoaptă, cu un aer secretos, care-l scârbise pe *ac.

'ai avea douăzeci de minute, dar mai $ntâi t rebuia să veri ice cuAlvis documentele irmei Bishop. *ac zâmbi, amintindu-şi aţa lui Barry când $i pusese, cu grijă, dosarul pe birou. Cu t reizeci de minute $nainte de termen. Alvis se uitase la ele, mai mult decât uimit.

5 E oarte bine. mi dau seama că ţi-am dat un termen prea scurt. Nu obişnuiesc să ac asta. Apreciez e ort ul tău, *ac, spusese el, uitându-se $n jos. mi pare rău că ţi-am st ricat programul.

5 Nicio problemă, Barry, de aceea sunt plătit , ripostase *ac şi dăduse să plece, dar Barry se ridicase de la birou.

5 *ac, n-am avut ocazia să discutăm, de când ai venit aici. Sediul ăsta e atât de mare! ai să luăm prânzul $mpreună! Cât mai curând

posibil! 5 'i-ar ace plăcere. Secretara ta şi a mea să ixeze o dată.



n moment ul ăla, *ac $şi dăduse seama că Barry Alvis nu era un tip rău. l t ratase de sus, dar, $n comparaţie cu elul $n care partenerii principali $şi t ratau subalternii, *ac putea să considere că scăpase uşor. Pe de altă parte, Barry era un jurist de prima mână,iar *ac putea să $nveţe multe de la el.

*ac t recu pe lângă biroul secretarei lui Barry, dar Sheila nu era acolo.

Apoi *ac observă cutiile st rânse lângă perete. Uşa lui Barry era $nchisă. *ac ciocăni, dar nu-i răspunse nimeni. Se uită $n jur, după care deschise uşa. Clipi de câteva ori şi privi ra t urile goale ale bibliotecii şi petele drept unghiulare de pe tapet , din locurile $n care

atârnaseră diplome şi certi icate. .Ce naiba se $ntâmplă?” nchise uşa, se $ntoarse şi se ciocni de

Sheila. Sheila părea dist rusă, deşi $n mod normal se purta ca o

pro esionistă, cu ochelarii bine aşezaţi pe nas şi ără un ir de părnelalocul lui. usese secretara lui Barry timp de zece ani. Se uită la *ac, ulgerându-l cu privirea, apoi se potoli. Se $ntoarse, se duse iute $n birouaşul ei şi $ncepu să pună di erite obiecte $n cutii. *ac se uita la ea, neştiind ce să creadă.

5 Sheila, ce se $ntâmplă? Unde-i Barry? emeia nu-i răspunse. 'âinile ei se mişcau tot mai repede, până

ce ajunse să arunce e ectiv lucrurile $n cutii. *ac veni lângă ea şi se uită $n jos, la silueta micuţă.

5 Sheila, ce naiba se $ntâmplă? $nt rebă el şi o prinse de mână. emeia $l pălmui, lucru care o şocă atât de tare, că t rebui să se

aşeze. Apoi $şi puse $ncet capul pe birou şi $ncepu să plângă. *ac se uită din nou $n jur. 'urise Barry? Avusese loc un accident

teribil şi nu-l anunţase nimeni? irma asta mare era atât de nesimţitoare? Avea să citească despre $ntâmplare $nt r-un buletin in ormativ? şi privi mâinile. Tremurau.

Se $ntinse peste marginea biroului şi atinse uşor umărul Sheilei,$ncercând s-o acă să se potolească, dar ără succes. *ac se uită $n

jur, neajutorat , $n timp ce suspinele continuau, cu intensitate crescândă. n cele din urmă, de după colţ apărură două secretare şi



o luară cu ele pe Sheila. Cele două se uitară la *ac $nt r-un el nutocmai prietenos.

Ce naiba ăcuse? Se uită la ceas. Trebuia să-l $ntâlnească pe Lord peste zece minute. Brusc, $şi dori să ajungă la prânz cât mai curând. Lord cunoştea tot ce se $ntâmpla $n irmă, de obicei, chiar $nainte să se $ntâmple. Apoi $i t recu prin minte un gând cu adevărat oribil. şi aminti de dineul de la Casa Albă şi de logodnica lui supărată. i menţionase numele lui Barry Alvis. Nu cumva… *ac alergă pe hol,cu pulpana hainei âl âind.

Restaurant ul illmore era, de curând, un loc important $n ashington. Uşile erau din mahon solid, $mpodobite cu plăci groase de bronz; covoarele şi draperiile useseră ţesute manual şi costauenorm. La iecare masă se des ăşura o activitate ebrilă.

Clienţii aveau la $ndemână tele oane, axuri şi copiatoare, pe care le oloseau din plin. 'esele sculptate aveau $n jur scaune bogat tapisate, pe care se aşeza adevărata elită a cercurilor de a aceri şi politice din ashington. Iar preţ urile aveau grijă să nu existe alt el de clienţi.

Deşi restaurant ul era aglomerat , nu se grăbea nimeni. Clienţii nuerau obişnuiţi să li se impună ceva, acţionau după bunul lor plac. Uneori, prezenţa lor la o masă anume, o ridicare din sprânceană, un t uşit reţinut sau o privire de cunoscător reprezenta o zi $nt reagă de muncă pent ru ei şi le aducea o răsplată imensă, lor sau celor pe care-i reprezentau. Banii şi puterea pluteau parcă prin $ncăpere.

Chelnerii cu cămăşi apretate şi cu papioane apăreau şi dispăreaula intervale de timp judicios plasate. Clienţii erau răs ăţaţi, serviţi,ascultaţi sau lăsaţi singuri, după cum impunea iecare ocazie. Iarbacşişurile oglindeau aprecierea clientelei.

Restaurant ul illmore era locul avorit pent ru prânz al lui Sandy Lord. Lord st udie puţin meniul, apoi $şi roti ochii lui cenuşii,păt runzători, prin surageria imensă, căutând vreo posibilă a acere sau poate altceva. şi mişca t rupul greoi cu eleganţă $n scaun şi-şi pot rivi cu grijă câteva ire cărunte. Necazul consta $n apt ul că



igurile amiliare dispăreau odată cu t recerea timpului, răpite de moarte sau de pensionarea urmată de instalarea $n locuri mai calde din sud. nlăt ură o urmă de pra de pe una dint re manşetele cămăşii cu monogramă şi o tă.

şi luă tele onul celular şi veri ică mesajele. alter Sullivan nu-l sunase. Dacă $ncheia a acerea cu Sullivan, Lord putea să aibă drept client o ţară din ost ul bloc comunist.

O $nt reagă ţară! Cât de mult poţi să ceri de la o ţară, pent ruservicii juridice? Evident că mult. Problema era că oştii comunişti nu aveau bani, dacă nu consideri bani rublele, cupoanele, copeicile sau ce naiba mai oloseau $n prezent , chestii care puteau i utilizate

la el de bine drept hârtie igienică. Acest lucru nu-l deranja pe Lord. Ex-comuniştii aveau din

abundenţă materii prime, pe care Sullivan tânjea să pună mâna. Din acest motiv pet recuse Lord t rei luni nenorocite acolo. Dar

merita, dacă Sullivan accepta a acerea. Lord $nvăţase să se $ndoiască de oricine. Dar dacă exista cineva

care să $ncheie a acerea aceea, at unci acel cineva era alterSullivan. Tot ce atinsese acesta părea să se $nmulţească, până căpăta proporţii globale, iar irimit urile care ajungeau la oamenii lui inspirau respect. Chiar dacă avea aproape optzeci de ani, băt rânul nu se potolise deloc. 'uncea cincisprezece ore pe zi şi se $nsurase cu o puştoaică de douăzeci şi ceva de ani, care arăta ca $n ilme. n moment ul de aţă, el se a la $n Barbados, unde zburase $mpreună cut rei politicieni de rang oarte $nalt , pent ru nişte a aceri şi ceva dist racţie, $n stil western. Sullivan urma să-i dea tele on. Iar lista de

clienţi a lui Sandy, scurtă, dar bine aleasă, va creşte cu $ncă un client. Dar ce client!

Lord remarcă o tânără cu o ustă dureros de scurtă şi cu tocuri $nalte, care st răbătea $ncăperea.

emeia $i zâmbi, iar el $i răspunse cu o uşoară ridicare din sprânceană, un gest care-i plăcea $n mod deosebit , din cauza ambiguităţii sale. Individa asigura legăt ura cu Congresul unor

asociaţii mari de pe St rada %aisprezece, deşi pe Lord nu-l interesa slujba ei. Tipa era excelentă la pat , iar chestia asta $l interesa oarte



mult. apt ul că o văzuse $i amintise de multe lucruri plăcute. O s-o

sune, cât de curând. şi notă acest lucru $n agenda lui elect ronică. Apoi $şi $ndreptă atenţia ca şi multe dint re doamnele din $ncăpere căt re silueta $naltă, a lui *ac "raham, care t raversa camera,venind spre el.

Lord se ridică şi $i $ntinse mâna. *ac nu i-o st rânse: 5 Ce naiba s-a $ntâmplat cu Barry Alvis? Lord $i răspunse holbându-se inexpresiv la el. Apoi se aşeză. Un

chelner apăru, dar plecă iute, $n urma unui semn discret ăcut de Lord. După aceea, Lord se uită la *ac, care rămăsese $n picioare.

5 Nu laşi omul nici să respire! Direct la ţintă! St rategia asta e bună uneori, alteori, nu.

5 Nu glumesc, Sandy! Vreau să ştiu ce se $ntâmplă. Biroul lui Barry e gol, secretara lui se uită la mine de parcă am dat ordin să ie omorât. Vreau un răspuns.

*ac ridicase vocea. Odată cu aceasta, crescuse şi lipsa expresiei de pe igura lui Lord.

5 Indi erent ce crezi, sunt convins că putem discuta cu puţin mai multă demnitate decât dai dovadă acum. De ce nu stai jos şi nu te porţi ca un partener $n cea mai bună irmă de avocat ură din oraşul ăsta?

Se $nruntară din priviri vreo cinci secunde, până când *ac se aşeză $ncet pe scaun.

5 Ce bei? 5 O bere.

Chelnerul reapăru şi plecă după ce primise comanda pent ru o bere, iar pent ru Sandy un gin tare cu apă tonică. Lord $şi aprinse o Raleigh şi se uită degajat spre ereast ră, apoi spre *ac.

5 Aşadar, ai a lat de Barry. 5 %tiu doar că a plecat. Vreau să-mi spui de ce. 5 Nu-i prea mult de spus. I s-a spus să plece, $ncepând de astăzi. 5 De ce?

5 De ce te interesează? 5 Lucram $mpreună.



5 Dar nu eraţi prieteni. 5 N-am avut timp să ne $mprietenim. 5 De ce naiba ai i vrut să te $mprieteneşti cu Barry Alvis? Era

doar un asociat oarecare, din care avem o grămadă. 5 Era un jurist ext raordinar. 5 Nu, era un avocat oarte competent , e icient $n domeniul

t ranzacţiilor $nt re corporaţii, cu o subspecializare $n achiziţii de echipament sanitar. Nu a adus niciodată un bănuţ $n irmă şi nu va aduce niciodată. Aşadar, nu era un jurist ext raordinar.

5 Ce naiba, ştii ce-am vrut să spun! Era un bun de valoare al irmei. Ai nevoie de cineva care să acă şi munca asta nenorocită!

5 Avem $n jur de două sute de avocaţi care-s oarte pot riviţi să acă munca aia nenorocită. Pe de altă parte, avem doar o duzină de parteneri care aduc clienţi. Nu-i o proporţie de invidiat. O mulţime de soldaţi şi prea puţini şe i. Tu-l vezi pe Barry Alvis ca pe un angajat activ al irmei, noi $l vedem ca pe un pasiv bine plătit , care nu are talent ul să se susţină singur. A act urat su icient de mult ca să ie bine plătit. Dar nu aşa acem noi, partenerii, majoritatea banilor. Am hotărât aşadar să $nt rerupem relaţia noast ră.

5 Adică vrei să-mi spui că n-ai ost $ndemnat de Baldwin să aci asta?

Pe aţa lui Lord se citea o surpriză sinceră. iind un avocat cu o experienţă de peste t reizeci şi cinci de ani şi, prin urmare, un adevărat specialist $n aruncat um $n ochii oamenilor, Sandy se pricepea să mintă, aşa că exclamă:

5 De ce naiba s-ar i sinchisit Baldwin de unul ca Barry Alvis?

*ac privi igura grasă din aţa lui timp de un minut , apoi respiră uşurat. Se uită $n jur, simţindu-se caraghios şi jenat. ăcuse scandal degeaba? Dar dacă Lord minţea? Se uită din nou la individ, dar pe chipul acest uia nu se putea citi nimic. De ce l-ar i minţit? *ac putea găsi mai multe motive, dar niciunul dint re ele nu era logic. "reşise? Se ăcuse de râs $n aţa celui mai puternic partener al irmei?

Lord $i spuse, cu o voce mai blândă, aproape consolându-l:

5 Barry Alvis a ost dat a ară ca parte a e ort ului nost ru de a curăţa uscăt urile din partea de sus a ierarhiei. Vrem mai mulţi



avocaţi care pot ace munca şi care pot aduce bani. Oameni ca tine. E oarte simplu. Barry n-a ost primul şi nu va i ultimul. Ne ocupăm de t reaba asta de mult timp, *ac. Cu mult $nainte de venirea ta $n irmă.

Lord ăcu o pauză şi se uită atent la *ac, apoi $l $nt rebă: 5 E ceva ce nu mi-ai spus? Vom i parteneri $n curând şi nu

t rebuie să ascunzi nimic de partenerii tăi. Lord chicoti $n sinea lui. Lista $nţelegerilor secrete cu clienţii lui

era una lungă… *ac u cât pe ce să $nghită momeala, dar nu o ăcu şi spuse: 5 Sandy, nu sunt $ncă partener.

5 A rămas de $ndeplinit o simplă ormalitate. 5 Un lucru nu-i gata până nu-i terminat. Lord se mişcă stânjenit $n scaun, agitând umul ţigării ca un

evantai. S-ar putea să ie adevărate zvonurile că *ac se gândea să părăsească nava… Din cauza zvonurilor acelea se a la Sandy aici,$mpreună cu tânărul avocat. Cei doi se priviră, iar pe buzele lui *acse ivi un zâmbet. Cele pat ru milioane aduse de *ac, pent ruasistenţă juridică $n a aceri, reprezentau o tentaţie căreia Lord nu-i putea rezista. Pent ru că $nsemnau $ncă pat ru sute de mii pent ru el. Nu că ar i avut nevoie de banii ăia. Dar n-ar i renunţat la ei. Avea reputaţia că-i chelt uitor. Iar avocaţii nu ies la pensie. 'uncesc până cad laţi. Cei mai buni câştigă o grămadă de bani, dar asta e nimica toată $n comparaţie cu venit urile şe ilor de corporaţii, starurilorroc sau ale actorilor.

5 Credeam că-ţi place irma noast ră.

5 mi place. 5 Deci? 5 Ce vrei să ştii? Sandy se uită din nou prin sală. Descoperi altă emeie pe care o

cunoştea, $mbrăcată $nt r-un cost um de a aceri scump, mulat pe corp. Lord avea motivele lui să creadă că individa nu purta nimic sub cost umul acela. şi bău rest ul de gin cu apă tonică, apoi se uită

la *ac din ce $n ce mai iritat. Ce novice tâmpit! 5 Ai mai ost aici?



*ac clătină din cap, apoi răs oi meniul, căutând hamburger cucarto i prăjiţi. Nu găsi aşa ceva. 'eniul $i u luat din mână, iar Lord se plecă spre el. *ac $i simţi răsu larea grea, umedă, $n aţă.

5 De ce nu te uiţi $n jur? Sandy chemă chelnerul ridicând doar un deget. Comandă un

Dewar cu apă. Băut ura apăru $nt r-un minut. *ac se lăsă pe speteaza scaunului, dar Lord se t rase mai aproape, lăsându-se peste masa sculptată.

5 Am mai ost $n restaurante, crede-mă! 5 Dar nu $n unul ca ăsta, nu-i aşa? O vezi pe doamna acea micuţă

de acolo? $l $nt rebă Lord, iar deget ul lui, surprinzător de subţire

spintecă aerul; *ac se uită spre emeia care asigura legăt ura cuCongresul: Am regulat -o de cinci ori $n ultimele şase luni.

Lord nu se put u $mpiedica să nu zâmbească, văzând cât de impresionat u *ac.

5 Probabil că te $nt rebi de ce o creat ură ca ea s-a $ndurat să se culce cu un boşorog gras ca mine.

5 Poate că i-a ost milă de tine, răspunse *ac, zâmbind. Lord nu zâmbi şi replică: 5 Dacă $ţi $nchipui aşa ceva, at unci naivitatea ta se apropie de

incompetenţă. Chiar crezi că emeile din oraşul ăsta sunt mai pure decât bărbaţii? De ce ar i? apt ul că au ţâţe şi poartă ustă nu$nseamnă că nu iau ce-şi doresc şi că nu olosesc toate mijloacele de care dispun ca să reuşească. Băiete, a ăcut -o cu mine pent ru că puteam să-i dau ce-şi dorea şi nu e vorba de ce s-a $ntâmplat $nt re cearşauri. Individa ştia asta, eu ştiam asta. Pot să deschid uşi din

oraşul ăsta pe care doar o mână de oameni le pot deschide. Asta-i motivul pent ru care m-a lăsat s-o regulez. E vorba de o t ranzacţie comercială $ncheiată $nt re părţi inteligente şi ext rem de ra inate. Ce zici de t reaba asta?

5 Ce să zic? Lord se lăsă pe speteaza scaunului, $şi aprinse altă ţigară şi

t rimise inele de um spre tavan. Chicoti de unul singur.

5 Te amuză ceva, Sandy? 5 'ă gândeam că ai luat o grămadă de şut uri de la oameni ca



mine, pe când urmai acultatea de Drept şi că te-ai gândit că n-o să ii niciodată ca mine. Aşa că te-ai apucat să aperi st răini int raţi ilegal $n ţară, care doreau azil politic, şi să aci apel pent ru nişte ticăloşi sărmani, condamnaţi la moarte pent ru că au măcelărit cam prea mulţi oameni, justi icând acest lucru prin apt ul că au ost băt uţi de mămica lor când nu erau ascultători. ai, spune-mi adevărul, aşa ai ăcut , nu-i aşa?

*ac $şi lărgi cravata şi sorbi din bere. l mai văzuse pe Lord $n acţiune. Bănuia că urma o $nţelegere.

5 Eşti unul dint re cei mai buni avocaţi, Sandy, toată lumea ştie asta.

5 Rahat , n-am mai pro esat avocat ura de ani de zile. 5 Oricum, ai reuşit. 5 Dar t u ai reuşit , *ac? *ac simţi un nod $n stomac, uşor, dar perceptibil, auzindu-şi

numele rostit de Lord. Acest lucru sugera o intimitate viitoare, care-l şoca, $n ciuda apt ului că ştia că-i inevitabilă. Va i partener? *acrăsu lă adânc şi dădu din umeri.

5 Nimeni nu ştie ce va ajunge, când va creşte mare… 5 Dar t u ai crescut , *ac, e timpul să-ţi plăteşti bilet ul de int rare.

Aşadar, ce va i? 5 Nu $nţeleg ce vrei să spui. Lord se aplecă din nou, cu mâinile st rânse, ca un boxer de

categorie grea care urmăreşte un schimb de lovit uri şi caută orice loc descoperit. Pent ru o clipă, *ac avu impresia că va i atacat şi se $ncorda.

5 Crezi că-s o jigodie, nu-i aşa? *ac luă din nou meniul şi-l $nt rebă: 5 mi recomanzi ceva? 5 Puştiule, crezi că sunt o jigodie hrăpăreaţă, egoistă, avidă de

putere, care nu preţ uieşte nimic sau pe nimeni care nu i-ar aduce vreun olos. %i ai dreptate, *ac!

Lord ridicase vocea şi se ridicase pe jumătate din scaun. mpinse

din nou meniul lui *ac pe masă. *ac se uită nervos prin $ncăpere, dar nimeni nu părea că le



acordă atenţie, ceea ce $nsemna că iecare cuvânt usese ascultat cuatenţie şi analizat. Ochii roşii ai lui Lord se aţintiră asupra lui *ac.

5 Aşa sunt *ac, exact aşa sunt! Lord se aşeză din nou pe scaun, t rium ător. Rânji $ncântat. *ac se

simţi $nclinat să zâmbească, $n ciuda repulsiei ce-l cuprinsese. Tânărul se mai relaxase un pic. Ca şi cum ar i simţit relaxarea lui,

Lord $şi t rase scaunul mai aproape de *ac, $nghesuindu-se $n el. Pent ru o clipă, *ac se gândi să-i spună băt rânului să se potolească,pent ru că i se părea că exagerează.

5 Bine, sunt toate astea şi $ncă multe altele. Dar ştii ceva? Ăsta sunt. Nu $ncerc să mă pre ac, nici să mă justi ic. Orice individ care

m-a $ntâlnit a plecat ştiind exact cine şi ce sunt. Cred $n ceea ce ac. Nu mănânc rahat.

Lord respiră adânc. *ac $şi clătină capul, $ncercând să-şi limpezească gândurile.

5 Dar t u, *ac? 5 Ce-i cu mine? 5 Tu cine eşti? n ce crezi, dacă mai crezi $n ceva? 5 Am ăcut doisprezece ani de şcoală catolică, t rebuie să cred $n

ceva. Lord clătina din cap, ără vlagă, şi zise: 5 'ă dezamăgeşti. Am auzit că eşti un tânăr cu perspective. Sau

am ost in ormat greşit , sau rânjeşti ca un mâncător de rahat pent rucă ţi-e rică de ce ar t rebui să spui.

*ac $l apucă pe Lord de $ncheiet ura mâinii, st rângându-l ca $nt r-o menghină.

5 Ce dracu vrei de la mine? Lord zâmbi şi-l băt u cu blândeţe pe *ac pe mână, până când

acesta $i dădu drumul. 5 ţi place locul ăsta? Dacă o să-l ai pe Baldwin de client , o să

mănânci $n restaurante ca acesta, până când ţi se vor $ngroşa arterele. Peste pat ruzeci de ani o să cazi lat pe vreo plajă din Caraibe şi o să laşi $n urma ta o gagicuţă tânără, devenită subit

bogată. Dar, crede-mă, o să mori ericit. 5 Pent ru mine, toate locurile sunt la el.



Lord izbi puternic cu palma $n masă. De data asta, mai mulţi clienţi $ntoarseră capul spre el. %eul de sală se uită $n direcţia lor,$ncercând să-şi ascundă dezaprobarea sub mustaţa groasă şi sub$n ăţişarea calmă şi competentă.

5 Asta-i problema mea, băiete: sentimentele tale cont radictorii! Un loc nu-i la el cu alt ul, adăugă el, coborând tonul, dar continuând să se $nghesuie $n *ac. Tu ai cheia de la locul ăsta. Cheia ta este Baldwin şi iica lui cea drăguţă. nt rebarea este: vrei sau nu vrei să deschizi această uşă? Iar această $nt rebare interesantă ne readuce la $nt rebarea iniţială. n ce crezi, *ac? Pent ru că, dacă nu crezi $n astea Lord $şi $ntinse braţele dacă nu vrei să devii un Sandy Lord

al noii generaţii, dacă te t rezeşti noaptea şi râzi sau blestemi idiosincrasiile mele, dacă vrei, tâmpeniile mele, dacă $ţi $nchipui cuadevărat că eşti deasupra chestiilor ăstora, dacă $nt r-adevăr nu-ţi place să lucrezi pent ru domnul Baldwin, dacă nu vezi nimic $n meniul ăsta care să te intereseze, at unci de ce nu-mi spui să mă duc dracului? De ce nu te ridici şi nu pleci cu runtea sus, cu conştiinţa curată şi cu credinţa neştirbită? Sincer vorbind, jocul ăsta este prea interesant şi practicat cu prea multă patimă, ca să aibă acces la el cei care nu se implică.

Lord se lăsă pe speteaza scaunului său, iar t rupul său um lat se relaxă.

A ară era o zi de toamnă cu adevărat minunată. Nici ploaia, nici umiditatea excesivă nu a ectaseră albast rul per ect al cerului. Vânt ul blând purta de colo-colo ziarele aruncate. Ritmul ebril al oraşului se potolise un pic. n josul st răzii, $n Parcul La ayette, cei

care iubeau soarele zăcea $n iarbă, sperând să se mai bronzeze puţin $nainte ca vremea rece să se instaleze cu adevărat. Curierii pe biciclete colindau zona, uitându-se după ete cu uste scurte şi bluze decoltate.

n restaurant , *ac "raham şi Sandy Lord se priveau. 5 Loveşti ără pic de milă… 5 N-am timp de aşa ceva, *ac. N-am avut , $n ultimii t reizeci de

ani. Dacă n-aş crede că mă descurc abordând subiect ul direct , n-aş mai pălăvrăgi cu tine şi aş lăsa t reaba baltă.



5 Ce vrei să-ţi spun? 5 Vreau să ştiu $n ce ape te scalzi. Adevărul este că, avându-l pe

Baldwin de partea ta, poţi să te duci la orice irmă din oraş. Presupun că ne-ai ales pe noi pent ru că ţi-a plăcut ce-ai văzut.

5 V-a recomandat Baldwin. 5 E un om deştept. 'ulţi oameni i-ar urma s at urile. O să ii unul

dint re noi, peste un an. Dacă vei alege să rămâi, vei deveni partener. Sincer vorbind, perioada de aşteptare de douăsprezece luni este o simplă ormalitate, ca să vedem dacă ne pot rivim. După aceea, nuvei mai avea griji inanciare, chiar ără a ţine seama de zest rea considerabilă a soţiei. Principala ta ocupaţie va i să-l aci ericit pe

Baldwin, să extinzi această a acere şi să aduci câţi clienţi poţi. Pent ru că hai să spunem lucrurilor pe nume singura asigurare pe care o are un avocat sunt clienţii pe care-i cont rolează. Nimeni nu te $nvaţă asta la acultatea de Drept. Este lecţia cea mai importantă pe care t rebuie s-o ştii. Nu pierde niciodată din vedere acest lucru. A-ţi ace t reaba este o activitate subordonată acest uia. ntotdeauna se vor găsi sclavi care să muncească. Vei avea mână liberă ca să aci rost de noi a aceri. Nu te va cont rola nimeni, $n a ară de Baldwin. Dar nu va t rebui să urmăreşti activitatea juridică prestată $n olosul irmelor lui Baldwin, avem alţi oameni care vor ace acest lucru pent ru tine. n ansamblu, nu-i deloc o viaţă groaznică.

*ac $şi privi mâinile. Vedea acolo igura lui *enni er. Per ectă! Se simţi vinovat că-şi $nchipuise că ei i se datorează concedierea lui Barry Alvis. Apoi se gândi la t ruda obositoare de avocat din o iciu.

După aceea $şi aminti de +ate. Ce-l aştepta $n privinţa aceea? Răspunsul era clar nimic. şi ridică privirea.

5 Am o $nt rebare prostească. O să continuu să practic avocat ura?

5 Dacă doreşti, $i zise Lord, uitându-se atent la el. Să consider că răspunsul e a irmativ?

*ac se uită $n meniu.

5 Plăcinta de crab pare bună. Sandy expiră umul spre tavan şi zâmbi larg.



5 'ie $mi place, *ac. mi place al naibii de mult.

După două ore, Sandy stătea $n colţ ul biroului său imens şi se

uita la st rada aglomerată de jos, $n timp ce pe diuzorul tele onului se auzea o telecon erinţă.

Dan +irsen int ră pe uşă. Papionul lat şi cămaşa apretată ascundeau un t rup zvelt , de alergător. +irsen era directorul executiv al irmei. i cont rola pe toţi, cu excepţia lui Sandy Lord. %i,probabil, de acum, şi a lui *ac "raham.

Lord se uită la el, ără interes. +irsen se aşeză şi aşteptă

răbdător până când participanţii la telecon erinţă $şi luară rămas-bun. Lord $nchise tele onul şi se aşeză pe scaunul său. Se lăsă pe spetează, cu ochii $n tavan şi $şi aprinse o ţigară. +irsen, obsedat de sănătate, se dădu $napoi de lângă birou.

5 Vrei ceva? $l $nt rebă Lord, uitându-se $n cele din urmă la aţa netedă, bine rasă, a lui +irsen.

Individul cont rola cont racte de vreo şase sute de mii, ceea ce-i asigura un loc sigur, pent ru mult timp, la PS 4 L, dar o asemenea ciră de a aceri nu $nsemna mare lucru pent ru Lord, care nu ăcea nimic ca să ascundă apt ul că nu-l plăcea pe directorul executiv al irmei.

5 Ne $nt rebam cum a mers prânzul. 5 Poţi să te descurci singur cu rahat uri. Eu n-am timp de

rahat uri. 5 Am auzit tot elul de zvonuri neliniştitoare, plus chestia că

Alvis a ost dat a ară, pent ru că a sunat domnul Baldwin. Lord dădu din mână şi zise: 5 Am avut grijă de asta. Ne iubeşte, rămâne. Am pierdut două

ore. 5 Sandy, ţinând seama de câţi bani sunt $n joc, ne-am gândit cu

toţii că ar i mai bine dacă t u… 5 'da. 'ă pricep la cire mai bine decât tine, +irsen. Bine?

'icul *acy rămâne. Dacă are noroc, o să-şi dubleze prada $n zece ani, iar noi o să putem să ieşim la pensie mai devreme.



Lord se uită la +irsen care păru că se ace tot mai mic subprivirea lui Sandy.

5 Să ştii că are boaşe. 'ai mult decât ceilalţi parteneri ai mei. +irsen se $n ioră. 5 De apt , $mi place puştiul. Lord se ridică şi se duse lângă ereast ră, de unde privi o

procesiune de preşcolari, legaţi unul de alt ul cu o rânghie, care t raversau st rada, cu zece etaje mai jos de ei.

5 Aşadar, pot să anunţ comitet ul că avem veşti bune? 5 Poţi să anunţi ce vrei. )ine minte $nsă un lucru: să nu mă mai

plictisiţi vreodată cu asemenea lucruri, dacă nu-i vorba de ceva cu

adevărat important. Ai $nţeles? Lord se mai uită o dată spre +irsen, apoi se $ntoarse spre

ereast ră. Sullivan nu-l sunase. Asta nu era bine. Parcă vedea cum ţara aceea se $ndepărta, aşa cum dispăreau copiii după colţ.

5 'ulţ umesc, Sandy. 5 'da…



CAPITOLUL NOUĂ

alter Sullivan se uita la aţă. Sau la ce mai rămăsese din ea. Piciorul dezvelit avea eticheta o icială a morgii, legată de deget ul mare. Cei din ant urajul lui aşteptară a ară, iar el rămase singur cuea. Identi icarea usese ăcută $n mod o icial. Poliţiştii se duseseră să-şi completeze dosarele şi reporterii să-şi scrie articolele. Iaralter Sullivan, unul dint re cei mai puternici oameni din vremea sa,cel care ăcuse bani $ncă de la paisprezece ani din aproape orice

atinsese, se t rezi complet lipsit de energie sau de voinţă. După un mariaj de pat ruzeci şi şapte de ani, $ncheiat odată cu

moartea primei sale soţii, presa scrisese mult despre el şi Christy. Deşi avea aproape optzeci de ani, dorise alăt uri de el pe cineva tânăr şi plin de viaţă. După atât de multă moarte, dorea pe cineva care să-i supravieţ uiască. Persoane dragi şi prieteni apropiaţi muriseră. Se săt urase să jelească. Nu-i uşor să $mbăt râneşti, chiar

dacă eşti oarte bogat. Dar Christine Sullivan nu-i supravieţ uise. Iar el t rebuia să acă ceva $n privinţa asta. Din ericire, nu prea ştia ce-o să se $ntâmple curămăşiţele răposatei sale soţii. Era vorba de o activitate necesară,dar care nu usese gândită ca să consoleze amilia victimei.

De $ndată ce alter Sullivan avea să părăsească $ncăperea, un asistent o va duce pe răposata doamnă Sullivan $n sala de autopsii. Acolo va i cântărită şi măsurată. Va i otogra iată, mai $ntâi

$mbrăcată, apoi goală. După aceea i se vor ace radiogra ii şi i se vorlua amprentele. I se va ace o examinare externă completă, cuintenţia de a obţine de la cadavru cât mai multe dovezi olositoare şi cât mai multe indicii. Se vor lua probe de luide şi vor i t rimise la toxicologie, pent ru a se căuta droguri sau alcool, precum şi pent rualte teste. O incizie $n ormă de va despica t rupul, de la un umăr la alt ul, de la piept la organele genitale. O crăpăt ură groaznică, ce-i

impresionează chiar şi pe cei cu experienţă. iecare organ va i examinat şi cântărit , iar organele sexuale vor i veri icate, căutându-



se semne care să arate dacă avusese loc o relaţie sexuală. iecare urmă de spermă, de sânge sau ir de păr st răin vor i t rimise pent ruidenti icarea ADN-ului.

Capul emeii va i examinat şi i se vor st udia rănile. Apoi se va ace o incizie cu erăst răul, $n creştet ul capului, prin scalp şi prin osul craniului. După aceea va i tăiată partea dinspre runte, iarcreierul va i scos prin craniotomie rontală şi va i examinat. "lonţ ul va i ext ras, marcat pent ru identi icare şi t rimis la departament ul de balistică.

După ce acest proces se va $ncheia, alter Sullivan $şi va primi $napoi soţia.

Departament ul de toxicologie va veri ica, $nt re timp, conţinut ul stomacului ei, va căuta urme de substanţe st răine $n sângele şi $n urina ei.

Va i $ntocmit raport ul autopsiei, $n care se va scrie cauza morţii şi elul $n care usese ucisă, precum şi toate descoperirile relevante. Raport ul va conţine şi opinia o icială a medicului legist.

Raport ul autopsiei, $mpreună cu toate otogra iile, radiogra iile,amprentele, raport ul toxicologic şi alte in ormaţii care alcăt uiesc dosarul complet al cazului, vor i t ransmise detectivului $nsărcinat cu rezolvarea cazului.

n cele din urmă, alter Sullivan se ridică, acoperi rămăşiţele soţiei sale decedate şi plecă.

Din spatele altei oglinzi prin care se putea vedea, detectivul privi cum văduvul părăsea $ncăperea. Apoi Seth ran $şi puse pălăria pe cap şi ieşi.

Sala de şedinţe numărul unu, cea mai mare din irmă, ocupa o poziţie cent rală, chiar $n spatele holului de la int rare. n spatele uşilor groase $ncepuse o $nt runire a t ut uror partenerilor.

*ac "raham stătea $nt re Sandy Lord şi alt partener important. Parteneriat ul nu usese $ncă o icializat , dar $n ziua aceea protocolul conta mai puţin, iar Lord insistase să ie prezent.

Personalul de serviciu al irmei t urnă ca ea, $mpărţi brioşe şi



chi le, apoi se ret rase, $nchizând uşile $n urma sa. Toate capetele se $ntoarseră căt re Dan +irsen. Acesta bău din

ca ea, se şterse a ectat la gură cu şerveţelul, apoi se ridică. 5 Sunt convins că aţi auzit deja că o t ragedie teribilă l-a lovit pe

unul dint re cei mai importanţi +irsen se uită iute spre Lord de apt , pe cel mai important client al nost ru.

*ac se uită $n jurul mesei cu tăblie din marmură, lungă de douăzeci de met ri. 'ajoritatea celor prezenţi continuau să-l privească pe +irsen, iar unii erau in ormaţi, $n şoaptă, de căt re vecinii lor despre cele $ntâmplate. *ac văzuse titlurile din ziare. Nulucrase niciodată pent ru vreuna dint re a acerile lui Sullivan, dar ştia

că acestea sunt su icient de extinse pent ru a da de lucru la pat ruzeci de avocaţi din irmă, ocupându-le aproape tot programul. Sullivan era, de departe, cel mai mare client al irmei Patton şi Shaw.

+irsen continuă: 5 Poliţia ace investigaţii serioase, dar până $n prezent nu s-a

descoperit nimic. +irsen ăcu o pauză, privi din nou căt re Lord, apoi continuă: 5 După cum vă puteţi imagina, alter t rece print r-un moment

oarte deprimant. Pent ru a ace ca lucrurile să ie cât mai simple pent ru dumnealui $n această perioadă, cerem t ut uror avocaţilor să acorde o atenţie deosebită a acerilor domnului Sullivan, $n speranţa de a descoperi din aşă orice potenţială problemă. n plus, vă mai cerem să iţi oarte atenţi la orice lucru ieşit din comun legat de a acerile lui, deşi nu credem că a ost vorba de altceva decât de un ja obişnuit , dar cu rezultate oarte ne ericite, care nu are nimic de-a

ace cu alter. Oricum, orice activitate care vă t rezeşte suspiciuni va i anunţată imediat , mie sau lui Sandy.

Un număr de capete se $ntoarseră spre Lord, care se uita $n tavan, $n elul lui obişnuit. n scrumiera din aţa lui se a lau deja t rei chiştoace, iar alăt uri de aceasta, paharul $n care usese un Bloody 'ary.

Ron Day, de la departament ul de legislaţie internaţională, se

ridică, dorind să $nt rebe ceva. Părul lui, bine pieptănat , mărginea o igură ca de bu niţă, parţial acoperită de ochelari ovali.



5 Asta n-are legăt ură cu teroriştii, nu-i aşa? Lucrez la un proiect de uzionare a mai multor irme din Orient ul 'ijlociu, pent rusucursala din +uweit a lui Sullivan. Indivizii ăia lucrează după reguli proprii, ascultaţi-mă pe mine! E cazul să mă preocup de siguranţa mea personală? Trebuie să zbor $n seara asta la Riyadh.

Lord $şi $ntoarse capul, până-l văzu pe Day. Uneori $l surprindea cât de miopi, dacă nu chiar tâmpiţi, erau mulţi dint re partenerii săi. Day, $n calitate de partener, avea calitatea principală după opinia lui Lord, singura de a vorbi şapte limbi st răine şi de a-i pupa $n und, politicos, pe saudiţi.

5 Nu mi-aş ace griji $n privinţa asta, Ron! Dacă ar i vorba de o

conspiraţie internaţională, nu eşti su icient de important ca să-i aci aţă, iar dacă o să vrea să te cureţe, o să i mort $nainte să-ţi dai seama de ceva.

Day $şi ăcu de lucru cu cravata sa, iar $n jurul mesei oamenii chicotiră stânjeniţi.

5 'ulţ umesc pent ru lămuriri, Sandy. 5 Cu plăcere, Ron. +irsen $şi drese glasul. 5 iţi convinşi că s-a ăcut tot ce se putea ace pent ru rezolvarea

acestei crime $n iorătoare. Se spune că $nsuşi preşedintele va autoriza o echipă specială să se ocupe de problemă. După cum ştiţi,alter Sullivan a slujit $n di erite eluri $n mai multe guverne şi este unul dint re prietenii apropiaţi ai preşedintelui. Cred că putem presupune că vinovaţii vor i arestaţi $n scurt timp.

Lord se uită la cei din jurul mesei, ridică din sprâncene şi stinse

ultima ţigară. Toată lumea părăsi $ncăperea.

Seth ran se $nvârtea cu scaunul. Biroul lui avea doi met ri pe doi, şeriul iind singurul posesor al unei $ncăperi spaţioase din clădirea $n care se a la sediul poliţiei. Pe masa lui se găsea raport ul medicului legist. Era abia şapte şi jumătate dimineaţa, dar rancitise deja de t rei ori iecare cuvânt al raport ului.

Asistase la autopsie. Un lucru pe care detectivii t rebuie să-l acă,



din mai multe motive. Deşi usese prezent la sute de autopsii, nu se simţise niciodată $n largul lui văzând mort ul spintecat , aşa cum ace orice st udent $n biologie cu cadavre de animale. %i, cu toate că nu i se mai ăcea de mult rău văzând aşa ceva, avea nevoie de două-t rei ore $n care să se plimbe cu maşina la $ntâmplare, $nainte să se $ntoarcă la t reabă.

Raport ul era gros şi dactilogra iat cu grijă. Christy Sullivan murise cu cel puţin şaptezeci şi două de ore $n urmă. Um larea şi băşicarea cadavrului erau e ect ul bacteriilor şi gazelor asupra organelor şi dovedeau că marja de timp usese aproximată cu dest ul de multă corectit udine. Tot uşi, $n $ncăpere usese oarte cald, ceea

ce grăbise procesul de put re acţie a cadavrului. Acest apt ăcea stabilirea moment ului morţii oarte di icilă. Dar decesul nu avusese loc mai devreme de t rei zile, legist ul usese oarte erm $n această privinţă. ran avea nişte in ormaţii de la servitori, care-l ăceau să creadă că doamna Sullivan $şi găsise moartea $n noaptea de luni,ceea ce se $ncadra $n marja de t rei-pat ru zile.

ran se $ncruntă. Un deces de cel puţin t rei zile $nsemna că are de-a ace cu urme oarte vechi. Cineva care ştia ce ace putea să dispară de pe aţa pământ ului $n t rei sau pat ru zile. n plus,Christine Sullivan murise de ceva timp, iar ancheta lui nu ăcuse niciun pas $nainte de când $ncepuse. ran nu-şi amintea de un caz $n care să nu existe niciun el de urme.

Din in ormaţiile pe care le aveau, nu usese nimeni martor la $ntâmplările de pe domeniul Sullivan, $n a ară de decedată şi de cel care o asasinase. useseră date anunţ uri $n ziare şi se puseseră a işe

$n bănci şi $n magazine. Nu primiseră niciun răspuns la ele. Poliţia discutase cu toţi proprietarii de locuinţe, pe o rază de şase

ilomet ri. Toţi $şi mani estaseră şocul, revolta şi teama. ranremarcase rica $n zvâcnet ul unei sprâncene, $n umerii lăsaţi şi $n recat ul nervos al mâinilor. 'ăsurile de securitate din ţinut ul acela vor deveni mai st ricte ca niciodată. Dar emoţiile acelea nuaduseseră niciun el de in ormaţii olositoare. useseră interogaţi

toţi servitorii vecinilor. Nu se a lase nimic. Se discutase la tele on cumembrii personalului de serviciu al amiliei Sullivan, care-şi



$nsoţiseră stăpânul $n Barbados, ără a se descoperi nimic senzaţional. 'ai mult , aveau cu toţii alibiuri solide. Sigur, chestia asta putea i alsă. ran reţinu şi această problemă.

Nu reuşiseră nici să reconstit uie ultima zi din viaţa lui Christine Sullivan. usese ucisă $n locuinţa ei, probabil $n timpul nopţii. Dar,dacă usese asasinată $n noaptea de luni, ce ăcuse $n timpul zilei? ran credea că această in ormaţie avea să-i ie de olos.

n dimineaţa zilei de luni, la nouă şi jumătate, Christine Sullivan usese văzută $n ashington, $nt r-un salon de lux. Dacă ran şi-ar i t rimis soţia acolo, să se aranjeze, chestia asta l-ar i costat salariul lui pe două săptămâni. Detectivul nu a lase dacă emeia se ăcuse

rumoasă pent ru vreo dist racţie din noaptea aceea sau pent ru că aşa obişnuiau să acă cei bogaţi, la intervale regulate. Ancheta lor nudescoperise nimic din cele ăcute de doamna Sullivan, după ce aceasta părăsise salonul, pe la amiază. Nu se $ntorsese $n apartament ul ei din oraş, nici nu luase vreun taxi căt re o destinaţie pe care s-o poată a la poliţia.

emeiuşca rămăsese acasă, $n timp ce toţi ceilalţi se duseseră $n Sudul $nsorit. ran $şi $nchipuia că ăcuse lucrul acesta având un motiv anume. Dacă usese cu cineva $n noaptea aceea, at unci randorea să discute cu persoana aceea. Poate chiar s-o aresteze.

Ca o ironie a sorţii, uciderea cuiva $n timpul unui urt prin eracţie nu reprezenta $n Virginia un delict ce se pedepsea cumoartea, dar omorârea cuiva $n timpul unui ja armat ducea la pedeapsa capitală. Dacă tâlhăreai şi ucideai, puteai i condamnat la moarte. Dacă urai şi ucideai, puteai să te aştepţi, cel mult , la

$nchisoare pe viaţă, ceea ce nu $nsemna o alternativă prea grozavă,având $n vedere condiţiile barbare din puşcăriile statale. DarChristine Sullivan purta multe bijuterii. Rapoartele pe care le primise detectivul arătau că iubea diamantele, smaraldele, sa irele. Purta orice piat ră preţioasă care vă poate t rece prin minte. Asupra cadavrului nu se găsiseră bijuterii, deşi se vedeau cu uşurinţă semnele lăsate pe piele de inele. Sullivan con irmase că lipsea

colierul de diamante al soţiei sale. Proprietara salonului de $nrumuseţare $şi amintea că o văzuse purtând bijuteria aceea $n



ziua de luni. ran era convins că un procuror bun putea să t rans orme cazul

$n unul de tâlhărie, bazându-se pe aptele respective. ăptaşii aşteptaseră, premeditând tot ul de la $nceput. De ce t rebuie să plătească oamenii de t reabă din Virginia sute de mii de dolari anual,pent ru hrana, $mbrăcămintea şi găzduirea unui ucigaş cu sânge rece? urt? Tâlhărie? Cui $i păsa de prostiile astea? emeia murise. mpuşcată de un nebun. Lui ran nu-i plăceau distincţiile legale de elul acela. Ca mulţi poliţişti, avea impresia că sistemul juridic usese dezechilibrat $n avoarea acuzaţilor. I se părea că $n timpul procesului complicat de $nţelegeri şi capcane juridice, $n care aveai

de-a ace cu avocaţi ai apărării oarte şmecheri, se uita apt ul că legea usese $ncălcată de cineva. Că cineva su erise, usese violat sauucis. Că se $ntâmplase ceva cu adevărat rău. ran nu avea cum să schimbe sistemul, dar putea să-l ocolească pe la margine.

Detectivul t rase raport ul mai aproape, căutându-şi ochelarii de citit. Luă o $nghiţit ură din ca eaua amară şi tare. Cauza morţii: rană laterală prin $mpuşcare, până $n regiunea ce ei, provocată de un glonţ cu vâr moale, de mare viteză, t ras de o armă de calibru mare,glonţ care a produs o rană de per orare, şi de un al doilea glonţ , de st ruct ură necunoscută, t ras cu o armă neidenti icată, care a cauzat o rană de penet rare. Ceea ce, $n limba obişnuită, $nsemna că emeia avea creierul ăcut pra de nişte arme puternice. Raport ul mai a irma că tipul morţii era omucidere singurul element evident din tot cazul. ran remarcă şi că avusese dreptate privind distanţa de la care porniseră gloanţele. Nu useseră găsite urme de pulbere pe

t raseul rănii. mpuşcăt urile useseră t rase de la o distanţă mai mare de şaptezeci de centimet ri. ran presupusese că distanţa usese de vreo doi met ri, dar se bazase doar pe experienţa sa. Nu se luase $n considerare ideea sinuciderii. Ucigaşii plătiţi t răgeau de obicei din apropiere. 'etoda aceea aparte reducea considerabil marja de eroare.

ran se t rase mai aproape de birou. De ce mai multe

$mpuşcăt uri? emeia usese ucisă de primul glonţ. Agresorul era un sadic, care t răgea glonţ după glonţ $nt r-un cadavru? Dar găsiseră $n



cadavru doar două răni de int rare, lucru care nu se pot rivea cu ocul de baraj al unui nebun. 'ai era şi problema gloanţelor. Un dum-dum şi un glonţ misterios.

Ridică o pungă. Din cadavru usese recuperat doar un glonţ. Păt runsese sub tâmpla dreaptă, se t urtise şi se lăţise la impact ,t recuse prin craniu şi prin creier, provocând o vălurire a ţesut ului moale al creierului, ca şi când ai i st râns un covor.

Se uită cu atenţie la obiect ul dinăunt ru sau, mai corect , la ceea ce rămăsese din el. Un proiectil $n iorător, $n aşa el const ruit $ncât să se t urtească la impact şi să s âşie tot ul $n calea lui şi acţionase aşa cum era de aşteptat $n cazul lui Christine Sullivan.

Numai că gloanţe dum-dum se găseau acum peste tot. Iarproiectilul se de ormase enorm. Balistica devenea aproape inutilă.

Al doilea glonţ păt runsese cu un centimet ru deasupra celuilalt ,t raversase tot creierul şi ieşise prin cealaltă parte, lăsând o gaură de ieşire mult mai mare decât rana de int rare. Dist rugerea osului şi a ţesut ului usese considerabilă.

Locul $n care se oprise glonţ ul reprezentase o surpriză pent rutoţi. O gaură de-un centimet ru $n zidul de lângă pat. De obicei, după ce taie bucata de ipsos, personalul laboratorului ext rage glonţ ul, olosind unelte speciale, având grijă să păst reze st riurile glonţ ului,care le permit tehnicienilor să limiteze categoria de armă cu care a ost t ras şi să spere că se vor pot rivi cu o armă anume. Amprentele şi identi icările balistice sunt aproape sigure $n criminalistică.

Cu excepţia acest ui caz. "aura exista, dar nu era niciun glonţ $n gaură sau alt undeva $n cameră. Când cei de la laborator l-au sunat

să-i comunice această descoperire, Seth ran se dusese acolo, să vadă cu ochii lui. Se $nuriase cum n-o mai ăcuse de multă vreme.

De ce se ostenise cineva să scoată glonţ ul din perete, când mai rămăsese unul $n cadavru? Ce date putea să urnizeze al doilea glonţ $n plus aţă de primul? Existau mai multe posibilităţi.

ran $şi notase câteva. "lonţ ul lipsă putea i de alt tip sau de alt calibru, ceea ce putea să arate că useseră cel puţin doi agresori.

Deşi avea o imaginaţie bogată, ran nu-şi imagina o persoană cucâte un pistol $n iecare mână, lichidând o emeie. Aşadar, existau



doi suspecţi. Asta ar i justi icat tipurile di erite de răni de int rare,ieşire şi interne. "aura de int rare a glonţ ului dum-dum era mai largă decât cea ăcută de celălalt glonţ. Aşadar, al doilea glonţ nuavea vârul moale sau gol. Trecuse prin cap şi lăsase $n urmă un t unel de-un deget. De ormarea proiectilului usese probabil minimă, dar asta nu conta, din moment ce nu avea glonţ ul ăla blestemat.

Detectivul se uită peste notiţele luate la scena crimei. Era $n aza de st rângere de in ormaţii. %i spera să nu rămână pent ru totdeauna $n etapa asta. Partea bună a cazului ăst uia era că nu t rebuia să-şi acă griji că o să t reacă termenul de prescriere a delict ului.

Se mai uită o dată $n raport , apoi se $ncruntă din nou. Ridică tele onul şi ormă un număr. Peste zece minute se a la $n

aţa medicului legist , $n biroul acest uia. Doctorul cel solid $şi curăţa pipa cu un scalpel vechi. Abia după

un timp se uită la ran şi-i zise: 5 Urme de st rangulare. Sau măcar de tentativă de st rangulare.

nţelegi, t raheea n-a ost st rivită, deşi ţesut ul prezenta unele in lamaţii şi hemoragii. Am descoperit o uşoară ract ură a osului hioid. Am mai găsit urme de petecia $n ţesut ul conjunctiv al pleoapelor. ără ligat ură. Am t recut tot ul $n raport.

ran se gândi la cele auzite. Petecia, adică hemoragii minuscule $n ţesut ul conjunctiv sau $n membranele mucoaselor ochilor saupleoapelor, puteau i cauzate de st rangulare şi de presiunea asupra creierului.

Detectivul se aplecă şi se uită la diplomele $nşirate pe perete,

care proclamau că omul din aţa sa se dedicase de mult timpmedicinii legale. După care $nt rebă:

5 Bărbat sau emeie? 'edicul legist dădu din umeri: 5 "reu de spus. Pielea omului nu-i o supra aţă grozavă pent ru

luat amprente. De apt , e imposibil, cu excepţia câtorva zone reduse. Dar dacă a ost ceva acolo, nu mai găseşti nimic după o jumătate de

zi. E greu de imaginat o emeie care să $ncerce să st ranguleze o altă emeie, cu mâinile goale, dar s-a mai $ntâmplat. Nu t rebuie să apeşi



prea tare ca să zdrobeşti o t rahee, dar st rangularea cu mâinile goale este o metodă macho pent ru a omor$ pe cineva. n o sută de cazuri de st rangulare, n-am $ntâlnit unul $n care să se dovedească apt ul că a ost comis de o emeie. De data asta, atacul a venit din aţă. ' ano a mano. Din partea cuiva oarte convins că are o putere superioară. Părerea mea de specialist? A ost un bărbat.

5 Raport ul spune că s-au găsit cont uzii şi zgâriet uri pe alca stângă, dinţi care se clătinau şi tăiet uri $n interiorul gurii.

5 Se pare că a primit o chel ăneală zdravănă. Unul dint re molari i-a păt runs $n obraz.

ran se uită $n dosar şi $nt rebă:

5 Ce-i cu al doilea glonţ? 5 Cred, după rana ăcută, că-i de calibru mare, ca şi primul. 5 %i glonţ ul găsit? 5 Poate să ie orice. Probabil un 3!7 sau un #1. Ar putea să ie la

el de bine unul de 9 mm. Ai văzut glonţ ul. Chestia aia era plată ca o clătită, iar jumătate din ea s-a dispersat $n ţesut ul şi $n luidul din creier. Niciun el de in ormaţii despre ghint urile armei, distanţa dint re ele sau despre rotaţia glonţ ului. Chiar dacă găseşti arma care a ost olosită, n-o să reuşeşti să demonst rezi că glonţ ul a ost t ras cu ea.

5 Dacă am găsi al doilea glonţ , s-ar putea să a lăm ceva. 5 Sau să nu a lăm. 'ai mult ca sigur că persoana care l-a scos

din perete i-a dist rus toate semnele. Cei de la laboratorul de balistică n-o să ie prea $ncântaţi.

5 'da, dar se poate să aibă $n vâr păr, sânge sau piele de la

decedată. Ar i o urmă pe care mi-ar plăcea s-o am. 'edicul $şi recă bărbia, gânditor, şi mormăi: 5 Adevărat… Dar mai $ntâi t rebuie să-l găseşti. 5 Lucru care, probabil, nu se va $ntâmpla, zâmbi ran. 5 Nu se ştie niciodată… Cei doi se priviră, ştiind prea bine că nu aveau cum să găsească

celălalt glonţ. %i chiar dacă $l găseau, nu puteau ace legăt ura dint re

el şi scena crimei, decât dacă găseau şi arma care $l t răsese şi ăceaulegăt ura dint re aceasta şi scena crimei. Asta ar i $nsemnat o dublă



minune. 5 Ai găsit vreun cart uş gol? ran clătină din cap. 5 At unci n-ai nici $mpunsăt ura. 'edicul se re erea la semnul unic pe care-l lasă percutorul unei

arme de oc pe baza cart uşului. 5 N-am spus că o să ie uşor. Apropo, tipii de la agenţiile statale

ţi-au dat răgaz să respiri? 5 Au ost remarcabil de tăcuţi, $i răspunse doctorul, zâmbind.

'ă $nt reb ce-ar i ost dacă ar i ost omorât alter Sullivan. Oricum, mi-am completat raport ul pent ru Richmond.

ran $nt rebă ceea ce voia de apt să ştie: 5 De ce două $mpuşcăt uri? 'edicul $ncetă să-şi cureţe pipa, puse scalpelul jos şi se uită la

ran. 5 De ce nu? i sclipeau ochii. Era $n sit uaţia de neinvidiat de a i mai mult

decât competent pent ru ocaziile ce i se o ereau $n ţinut ul acela liniştit. iind unul dint re cei aproximativ cinci sute de medici legişti din stat , practica medicina generală cu mult succes, dar $l ascinauanchetele poliţiei şi patologia legală. nainte să se stabilească $n Virginia, cu viaţa ei liniştită, lucrase aproape douăzeci de ani pent ruprocurat ura din Los Angeles. Din punct de vedere al omuciderilor,prea puţine oraşe $nt receau Los Angeles-ul. Dar $n cazul cu care avea acum de-a ace putea să arate ce ştie.

ran se uită atent la el şi zise:

5 Este evident că iecare $mpuşcăt ură a ost atală. n privinţa asta nu avem ce discuta. At unci de ce a mai t ras o dată? Avea multe motive să nu t ragă. n primul rând, din cauza zgomot ului, $n al doilea rând, dacă vrei s-o ştergi de acolo, de ce să iroseşti timpul vârând $ncă un glonţ $n emeie? 'ai mult , de ce să laşi $n urmă $ncă un glonţ , cu care poţi să i ulterior identi icat? L-a speriat doamna Sullivan? Dacă a ost aşa, de ce glonţ ul a venit de la uşă spre

interiorul camerei şi nu invers? De ce linia de ţintire a ost de sus $n jos? emeia stătea $n genunchi? Probabil că da. Sau ţintaşul era



ext raordinar de $nalt. Dacă emeia stătea $n genunchi, de ce era $n poziţia aceea? A ost o execuţie? Dar nu există rană de contact. 'ai avem şi semnele de pe gât. De e ea vrut mai $ntâi s-o st ranguleze, ca mai apoi să se oprească, să ia un pistol şi să-i acă pra capul? %i $ncă o dată! Un glonţ a ost luat de la aţa locului. De ce? A ost t ras dint r-o a doua armă? De ce a $ncercat să ascundă acest lucru? Ce era atât de important?

ran se ridică şi $ncepu să se plimbe prin cameră, cu mâinile vârâte adânc $n buzunare, aşa cum obişnuia când era concent rat.

5 Iar scena crimei era atât de curată, că nu-mi venea să cred. N-a rămas nimic. %i când zic nimic, mă mir că n-au operat -o, ca să-i

scoată şi celălalt glonţ. Bine, individul era un hoţ. Sau poate că asta a vrut să ne acă să credem. Dar seiul a ost golit. Au ost luate pat rumilioane şi jumătate. Ce căuta doamna Sullivan acolo? Ar i t rebuit să stea la soare, $n Caraibi. l cunoştea pe individ? Se regula cucineva acolo? Dacă da, cele două $ntâmplări au vreo legăt ură? %i de ce naiba valsezi la uşa din aţă, scoţi alarma din uncţiune, apoi oloseşti o unie ca să ugi pe ereast ră? De iecare dată când $mi pun o $nt rebare, se iveşte alta.

ran se aşeză, părând un pic t ulburat de izbucnirea sa. 'edicul legist se lăsă pe spătarul scaunului, t rase dosarul cazului

şi citi din el cam un minut. şi scoase ochelarii şi-i şterse cu mâneca,apoi $şi prinse colţ ul buzelor $nt re deget ul gros şi arătător.

ran $l privi, nerăbdător. 5 Ce-i? 5 Ai menţionat apt ul că n-a rămas nimic pe scena crimei. '-am

gândit la chestia asta. Ai dreptate. Era pr ea c ur ată. Doctorul se opri ca să-şi aprindă o ţigară. Pall 'all ără ilt ru,

remarcă ran. Toţi legiştii cu care lucrase umau. 'edicul legist scoase rotocoale de um, bucurându-se evident de exerciţiul săuintelect ual.

5 Unghiile ei erau prea curate. ran se uită mirat la el.

5 Adică nu exista pra, ojă de unghii deşi era dată cu aşa ceva,de-un roşu-aprins nimic din rest urile obişnuite pe care te aştepţi



să le găseşti. Nimic. Ca şi cum rest urile ar i ost $nlăt urate, $nţelegi ce vreau să spun?

Doctorul ăcu o pauză, apoi continuă: 5 %i am găsit urme slabe dint r-o soluţie. Se opri din nou. 5 Ceva ca o soluţie de curăţat. 5 usese la un salon de $nrumuseţare $n dimineaţa aceea.

'anichiură şi toate celelalte. 'edicul clătină din cap şi-i replică: 5 n acest caz te aştepţi să găseşti mai multe rest uri, nu mai

puţine, din cauza chimicalelor pe care le olosesc acolo.

5 Ce vrei să spui? Că unghiile i-au ost curăţate $n mod deliberat?

Doctorul dădu din cap. 5 Da, de cineva oarte grijuliu să nu lase $n urmă nimic care să-l

identi ice. 5 Asta $nseamnă că era paranoic. 5 Seth, mulţi delincvenţi sunt. 5 Până la un anumit nivel. Dar să-i ştergi unghiile şi să laşi locul

atât de curat , $ncât aspiratorul tău să rămână gol, asta-i cam mult! ran răs oi raport ul. 5 Ai găsit şi urme de ulei $n palmele ei? Doctorul dădu din cap, uitându-se atent la detectiv. 5 Un amestec de protecţie. Ca acela care se oloseşte la ţesăt uri,

piele, chestii din astea. 5 Deci, ţinuse ceva $n mână şi reziduurile au rămas?

5 Da. Dar nu putem i siguri de pe ce s-a luat uleiul pe mâinile ei. 'edicul $şi puse ochelarii pe nas şi $nt rebă: 5 Crezi că emeia cunoştea persoana? 5 Nimic nu indică acest lucru. Dacă nu l-a invitat chiar ea să

jeuiască locuinţa. Doctorul avu o inspiraţie subită. 5 Poate că ea a organizat spargerea! %tii? S-a plictisit de băt rân,

a adus $n dormitor un tip care s-a pre ăcut că a urat ouăle din cuibar, apoi uga $n )ara Basmelor!



ran se gândi la teoria lui, apoi $i replică: 5 Numai că s-au certat sau individul avusese de la bun $nceput

intenţia s-o $nşele, iar t reaba s-a $ncheiat cu plumbi… 5 Se pot riveşte cu aptele, Seth. ran clătină din cap, ne iind convins. 5 Toate relatările ne-au con irmat că decedatei $i p lăcea să ie

doamna alter Sullivan. i plăcea mai mult decât banii, dacă $nţelegi ce vreau să spun. Se bătea pe burtă probabil şi prin alte părţi anatomice cu indivizi celebri din toată lumea. O chestie care $ncânta pe cineva care ripsese burgeri la Burger +ing.

5 "lumeşti? $nt rebă doctorul, uluit.

Detectivul zâmbi şi-i răspunse: 5 'iliardarii de optzeci de ani au idei ciudate. E ca $n bancul ăla:

.Unde se aşază o gorilă de două sute de ilograme? Oriunde $i place”.

'edicul rânji şi clătina din cap. 'iliardar? Ce-ar i ăcut el cu un miliard de dolari? Se uită la sugativa de pe birou. Apoi $şi stinse ţigara şi se uită din nou pe raport , după aceea la ran şi-şi drese glasul.

5 Cred că al doilea glonţ avea $nveliş din metal, complet sauparţial.

ran $şi des ăcu cravata la gât , apoi $şi puse coatele pe masă. 5 Bine. 5 A t recut prin osul temporal din dreapta craniului, continuă

doctorul, apoi a ţâşnit prin osul parietal din stânga, lăsând o rană de ieşire doar de două ori mai mare decât cea de int rare.

5 Aşadar, spui că au ost două arme. 5 Sau tipul a $ncărcat $n acelaşi pistol mai multe eluri de

muniţie, răspunse medicul, privindu-l drept $n ochi pe detectiv. Nupari surprins, Seth!

5 Aş i ost surprins acum o oră. n moment ul ăsta nu mă mai surprinde.

5 Deci, se pare că au ost doi ăptaşi.

5 Doi ăptaşi cu două pistoale. %i o doamnă $naltă… cât de $naltă era?



'edicul nu avu nevoie să se uite $n notiţe. 5 Era $naltă de un met ru şi şaizeci de centimet ri şi cântărea

cincizeci şi două de ilograme. 5 Aşadar, o emeie micuţă, care a avut de-a ace cu doi bărbaţi,

$narmaţi cu pistoale de mare calibru. Iar indivizii au $ncercat s-o st ranguleze, apoi au cotonogit -o zdravăn, după care au deschis amândoi ocul, omorând-o.

'edicul $şi recă bărbia. aptele erau de ne$nţeles. ran răs oi raport ul şi $nt rebă:

5 Eşti sigur că semnele de st rangulare şi de bătaie au ost ăcute $nainte de moarte?

Doctorul se simţi jignit şi răspunse: 5 Sunt oarte sigur. Arată urât , nu-i aşa? ran continuă să răs oiască raport ul, luând notiţe. 5 Aşa-i. ără tentativă de viol. Nimic de elul ăsta? Doctorul nu-i răspunse. n cele din urmă, ran se uită la el, $şi scoase ochelarii, $i aşeză

pe birou şi se rezemă de speteaza scaunului, sorbind din ca eaua care-i usese o erită mai devreme.

5 Raport ul nu spune nimic de vreun viol, $i reaminti el prietenului său.

'edicul legist se dezlănţ ui: 5 Raport ul e corect. N-a ost niciun viol. Nicio urmă de lichid

seminal, nicio urmă de penet rare, nicio julit ură. Toate astea mă conduc la concluzia că n-a avut loc niciun viol.

5 %i? Nu eşti mulţ umit de concluzie? $nt rebă ran, uitându-se

la el şi aşteptând continuarea. Doctorul sorbi din ca ea, $şi $ntinse braţele lungi până când auzi

un t rosnet plăcut $n t rupul lui $mbăt rânit , după care se aplecă spre detectiv.

5 Soţia ta a ost vreodată la ginecolog? 5 Sigur, nu se duc toate emeile? 5 Vezi să n-ai surprize, $i replică sec medicul, apoi continuă:

Chestia este că, indi erent cât de bun e ginecologul, rămân de obicei uşoare in lamaţii şi zgâriet uri $n organele genitale. Asta-i nat ura



5 Da, numai că acolo nu existau pahare murdare, nici sticle dest upate, nici rest uri la gunoi.

5 At unci s-a $mbătat $n altă parte. 5 %i cum a ajuns acasă? Doctorul se gândi un moment şi se recă la ochi. 5 %o ând. Am văzut la volan oameni cu o alcoolemie mai mare. 5 Unde, $n sala de autopsie? Teoria asta are un punct slab:

niciuna dint re maşinile din garaj n-a mai ost olosită din moment ul $n care servitorii casei au plecat $n Caraibi.

5 De unde ştii? 'otorul nu rămâne cald timp de t rei zile. ran răs oi paginile carnet ului de notiţe, găsi ceea ce căuta şi-i

arătă prietenului său. 5 Sullivan avea un şo er cu normă $nt reagă. Un tip $n vârstă, pe

nume Bernie +opeti. şi cunoaşte maşinile, e bănuitor ca un perceptor şi ţine evidenţa meticuloasă a lotei de automobile a lui Sullivan. A notat ilomet rajul iecărei maşini $nt r-un caiet de bord,pe care-l completa zilnic dacă-ţi vine să crezi aşa ceva. La cererea mea, a veri icat ilomet rajul t ut uror maşinilor din garaj, pent ru că erau singurele la care avea acces soţia. %i erau şi singurele a late $n garaj, $n moment ul descoperirii cadavrului. +opeti mi-a con irmat că nu lipsea niciun vehicul. Niciuna dint re maşini nu avea ilomet rajul mărit. Nu mersese nimeni cu ele, de când plecaseră cutoţii $n Caraibi. Christine Sullivan n-a venit acasă conducând o maşină proprie. At unci, cum a ajuns acolo?

5 Cu un taxi? 5 Am discutat cu iecare companie de taxiuri care lucrează $n

zonă. n noaptea aceea nu s-a ăcut nicio comandă pent ru adresa locuinţei amiliei Sullivan. Cam greu să uiţi o asemenea locuinţă, nucrezi?

5 Dacă n-a omorât -o taximet rist ul şi de aceea nu vorbeşte. 5 Vrei să spui că a invitat un taximet rist $n casă? 5 Spun că era beată şi, probabil, nu ştia ce ace. 5 Asta nu se pot riveşte cu alarma decuplată şi cu unia care

atârna pe ereast ră. %i cu apt ul că s-ar putea să i ost doi ăptaşi. N-am văzut niciodată un taxi cu doi şo eri.



n timp ce mâzgălea $n carnet , lui ran $i t recu prin minte un gând. Era sigur că doamna Sullivan usese condusă acasă de cineva pe care-l cunoştea. Din moment ce persoana aceea sau persoanele nu apăruse, ran bănuia motivul pent ru care nu se ivise la lumină. Ieşirea pe ereast ră, cu ajutorul unei unii, $n loc să iasă pe unde int rase, adică pe uşa din aţă, $nsemna că existase ceva care-i ăcuse pe ucigaşi să se grăbească. 'otivul cel mai evident ar i ost pat rula agenţiei de securitate, dar paznicul de serviciu $n noaptea aceea nu raportase nimic ieşit din comun. ăptaşii nu ştiau acest lucru. Simpla vedere a maşinii de pat rulare $i ăcuse, probabil, să ugă $n grabă.

'edicul legist se lăsă pe speteaza scaunului, neştiind ce să spună. Dădu din mâini şi $nt rebă:

5 Vreun suspect? 5 Poate, răspunse ran, terminând de scris. Doctorul se uită atent la el şi voi să ştie: 5 Ce-i cu povestea soţ ului ei? E unul dint re tipii cei mai bogaţi

din ţară. 5 Din lume, $l corectă ran, punând carnet ul jos; apoi răs oi

raport ul şi sorbi ce mai rămăsese din ca ea. emeia s-a hotărât , $n drum spre aeroport , să nu meargă $n Caraibi. Soţ ul ei crede că voia să stea $n apartament ul lor din oraş. Acest apt a ost con irmat. Avionul usese plani icat s-o ia după t rei zile şi s-o ducă la moşia lui Sullivan din Barbados, de lângă Bridgetown. N-a apărut la aeroport ,iar Sullivan s-a $ngrijorat şi a $nceput s-o caute. Asta-i povestea.

5 I-a explicat de ce s-a răzgândit?

5 Sullivan nu mi-a spus. 5 Tipii bogaţi $şi pot permite ce-i mai bun. Pot să acă să pară o

spargere, $n timp ce se a lă la opt mii de ilomet ri, tolăniţi $n hamac şi sorbind băut uri exotice. Crezi că Sullivan e unul dint re ei?

ran se uită la perete mult timp. şi aminti de alter Sullivan stând tăcut lângă soţia sa, la morgă. La elul $n care arăta at unci când nu credea că-l vede cineva.

Detectivul se uită la medicul legist , apoi se ridică să plece. 5 Nu, nu cred.



CAPITOLUL &ECE

Bill Burton stătea $n cent rul de comandă al Serviciului Secret al Casei Albe. Puse jos, $ncet , ziarul, al t reilea din dimineaţa aceea. iecare conţinea un articol ce continua relatarea despre asasinarea Cristinei Sullivan. aptele erau, practic, aceleaşi ca $n articolul iniţial. Se părea că nu apăruseră lucruri noi.

Burton discutase cu Varney şi cu *ohnson. n timpul unui prânz la iarbă verde, $n weeend, la locuinţa lui. Doar el, Collin şi cei doi

colegi ai lor. Tipul usese $n camera-sei, $i văzuse pe preşedinte şi pe doamnă. Ieşise de acolo, $l scosese din circulaţie pe preşedinte, o omorâse pe doamnă şi ugise, $n ciuda e ort urilor ăcute de Burton şi Collin. Povestea nu se pot rivea $nt ru tot ul cu des ăşurarea evenimentelor din noaptea aceea, dar cei doi acceptaseră ără comentarii versiunea lui Burton. Cei doi $şi exprimaseră uria şi indignarea aţă de apt ul că un individ $ndrăznise să ridice mâna

asupra omului pe care $l apărau ei. ăptaşul merita ce avea să i să $ntâmple. Nimeni nu avea să a le de la ei că preşedintele usese implicat.

După ce plecaseră, Burton rămăsese $n curtea din spate, bând o bere. Dacă cei doi ar i ştiut despre ce era vorba… Iar el ştia. usese un om cinstit , toată viaţa lui. Lui Bill Burton nu-i plăcea noul lui rol,de mincinos.

Agent ul goli ce-a dea doua ceaşcă de ca ea şi se uită la ceas. şi

mai t urnă una, apoi se uită prin sediul Serviciului Secret al Casei Albe.

ntotdeauna $şi dorise să ie un membru al unei orţe de securitate de elită, care să-l apere pe cel mai important om de pe planetă. şi dorise ingeniozitatea, puterea şi inteligenţa unui agent al Serviciului Secret , precum şi camaraderia de care avea parte acesta. %i cunoaşterea apt ului că $n orice clipă te aşteptai să ţi se

ceară şi ţi se cerea să-ţi sacri ici viaţa pent ru a o salva pe a alt uia, ăcând acest lucru pent ru binele public. ăcând gest ul



suprem $nt r-o lume lipsită din ce $n ce mai mult de orice, semăna a virt ute. Asta $i permisese agent ului illiam *ames Burton să se t rezească zâmbind $n iecare dimineaţă şi să doarmă pround noaptea. Acum sentiment ul acela dispăruse. şi ăcuse datoria, iarsentiment ul dispăruse. Clătină din cap.

Stăteau pe o ladă cu dinamită. Asta ăceau. Cu cât "loria Russell $i explica mai mult , cu atât i se părea imposibil să reuşească.

Chestia cu maşina se dovedise a i un dezast ru. O anchetă oarte discretă dusese direct la aurisita de parcare a poliţiei din ashington. Era prea periculos să insiste $n direcţia aceea. Doamna Russell se enervase. N-avea decât! Spusese că avea tot ul sub

cont rol. Rahat! Burton st rânse ziarul şi-l puse alăt uri, pent ru următorul agent. S-o ia dracu pe Russell! Cu cât se gândea mai mult , cu atât

Burton se $nuria mai mult. Dar acum era prea târziu ca să dea $napoi. şi atinse partea din stânga a hainei. Pistolul lui 3!7, umplut cu ciment , zăcea alăt uri de cel de 9 mm al lui Collin, pe undul râului Severn, $n cel mai $ndepărtat loc la care put useră să ajungă. Poate că usese o precauţie inutilă, dar lui Burton nu i se părea că ar exista vreo precauţie inutilă. Poliţia avea un glonţ care nu-i olosea la nimic şi nu-l va găsi niciodată pe al doilea. %i, chiar dacă l-ar găsi,ţeava noului său pistol era curată. Lui Burton nu-i era rică de apt ul că l-ar putea descoperi departament ul de balistică al poliţiei locale din Virginia.

Burton lăsă capul $n jos, când $şi aminti evenimentele din noaptea aceea. Preşedintele Statelor Unite era un curvar care $şi

cotonogise gagica de-o noapte atât de rău, $ncât individa $ncercase să-l omoare, iar agenţii Burton şi Collin useseră obligaţi s-o lichideze.

Iar apoi ascunseseră tot ul. Asta $l ăcea pe Burton să se $n ioare de iecare dată când se uita $n oglindă. apt ul că ascunseseră tot ul. Că minţiseră. 'inţiseră prin tăcerea lor. Dar nu minţise tot timpul? Când stăt use de pază $n timpul $ntâlnirilor acelora, noaptea târziu?

Când o $ntâlnea pe Prima Doamna $n iecare dimineaţă? Când se juca $n curtea din spate cu cei doi copii ai ei? ără să le spună că



soţ ul şi tatăl lor nu era nici pe departe atât de drăguţ , de amabil şi de bun cum credeau ei. %i cum credea toată ţara.

Serviciul Secret! Burton se st râmbă. Un nume pot rivit pent ru că ascundea lucruri de necrezut. Tot rahat ul pe care-l văzuse ani de zile şi pe care se ăcuse că nu-l vede. iecare agent se ăcuse că nuvede, $nt r-un moment sau alt ul. Toţi glumeau sau se plângeau $n particular, dar asta usese tot ul. Această obligaţie nedorită ăcea parte din meserie. Puterea $i $nnebuneşte pe oameni, $i ace să se simtă invincibili. Iar dacă se $ntâmpla ceva, tâmpiţii din Serviciul Secret t rebuiau să cureţe mizeria.

Burton ridicase de mai multe ori tele onul, să-l sune pe

directorul Serviciului Secret. Să-i spună toată povestea, să salveze ce se mai putea salva. Dar de iecare dată pusese tele onul la loc,incapabil să spună cuvintele care ar i pus capăt carierei sale şi, $n esenţă, vieţii sale. %i, cu iecare zi care t recea, Burton spera că tot ul va ieşi la iveală, deşi bunul-simţ $i spunea că aşa ceva nu se putea $ntâmpla. Simţea că acum era prea târziu ca să spună adevărul. Ar i put ut să explice tot ul la o zi sau două după evenimente, dar nuacum.

Se gândi apoi la ancheta privind moartea lui Christine Sullivan. Burton citise cu interes raport ul autopsiei, graţie amabilităţii cucare răspunsese poliţia locală cererii preşedintelui, care usese consternat a lând de t ragedie.

O alcă lovită şi semne de st rangulare. mpuşcăt ura lui şi cea a lui Collin nu ăcuseră asemenea răni. emeia avusese motive $ntemeiate să vrea să-l ucidă. Dar Burton nu putea să lase să se

$ntâmple aşa ceva, $n niciun el de circumstanţe. Existau puţine adevăruri absolute, dar acesta era unul dint re ele.

ăcuse ce se cuvenea. Burton $şi spusese chestia asta de o mie de ori. ăcuse lucrul pent ru care se pregătise toată viaţa sa de adult. Opersoană obişnuită nu poate să $nţeleagă cum simte sau cum gândeşte un agent când se $ntâmplă ceva rău at unci când e de gardă.

Cu mult timp $n urmă discutase cu unul dint re agenţii lui +ennedy. Omul nu-şi revenise după Dallas. 'ersese chiar lângă



limuzina preşedintelui şi nu put use ace nimic. Iar preşedintele murise. Capul preşedintelui usese s ărâmat chiar sub privirea lui. Nu put use ace nimic, dar $ntotdeauna se poate ace ceva. Puteai lua altă măsură de precauţie. Să te $ntorci la stânga, $n loc să te $ntorci la dreapta, să supraveghezi clădirea mai atent decât o ăcuseşi. Să priveşti mulţimea mai bine. Tipul care-l păzise pe +ennedy n-a mai ost niciodată ca $nainte. Părăsise Serviciul Secret , divorţase, $şi s ârşise existenţa $n obscuritate, $nt r-o văgăună din 'ississippi,continuând $nsă, ultimii douăzeci de ani ai vieţii sale, să ie cugândul tot la Dallas.

Asta nu i se va $ntâmpla lui Bill Burton. De aceea se aruncase $n

aţa predecesorului lui Alan Richmond, cu şase ani $n urmă, şi $ncasase două gloanţe de calibrul 38, $n ciuda vestei de protecţie. Unul $n umăr, alt ul $n antebraţ. n mod miraculos, niciun glonţ nuatinsese vreun organ vital sau vreo arteră, lăsându-i lui Burton doarcicat rice şi gratit udinea $nt regii ţări. %i, lucru mai important ,admiraţia colegilor săi.

De aceea t răsese $n Christine Sullivan. Ar ace acelaşi lucruoricând. O va ucide de câte ori va i nevoie. Apeşi pe t răgaci, vezi cum glonţ ul loveşte $nt r-o parte a capului, cu o viteză de peste pat rusute de met ri pe secundă, iar viaţa tinerei se s ârşeşte. Ea a ales, nuel. Să moară.

Se $napoie la t reabă. Cât mai putea.

%e a de cabinet , "loria Russell, mergea grăbită pe coridor. Abia

terminase o şedinţă de inst ructaj cu secretara pent ru relaţia cupresa a preşedintelui, $n legăt ură cu cel mai pot rivit mod de abordare a con lict ului dint re Rusia şi Ucraina. Politica dicta sprijinirea Rusiei, dar politica rareori cont rola procesul de luare a deciziilor $n administ raţia Richmond. Ursul rusesc avea arme nucleare intercontinentale, dar Ucraina se a la $n sit uaţia de a deveni un partener comercial important al ţărilor din vest. Cel care schimbase lucrurile $n avoarea Ucrainei usese alter Sullivan,bunul şi acum $ndurerat ul prieten al preşedintelui, care pregătea o



a acere importantă cu ţara aceea. Sullivan şi prietenii săi cont ribuiseră prin di eriţi intermediari cu aproximativ douăsprezece milioane de dolari la campania lui Richmond şi-i o eriseră, practic, tot sprijinul de care avusese acesta nevoie pent rua ajunge $n Biroul Oval. Nu se putea să nu ie răsplătit pent ru un asemenea e ort. Aşadar, Statele Unite vor sprijini Ucraina.

"loria Russell se uită la ceas, binecuvântând apt ul că existau şi alte motive pent ru a i alăt uri de +iev $mpot riva 'oscovei, cu toate că era sigură că Richmond ar i ajuns la aceeaşi concluzie. Nu uita cine $i usese loial. avorurile se plătesc. Iar preşedintele era $n sit uaţia de a le plăti la scară globală. Scăpată de o grijă, "loria se

aşeză la birou şi-şi $ndreptă atenţia căt re o listă $n creştere cusit uaţii de criză.

După cincisprezece minute de jonglerie politică, doamna Russell se ridică şi se duse $ncet la ereast ră. Viaţa mergea mai departe $n ashington, aşa cum ăcea de două sute de ani. La tot pasul acţionau grupuri de interese, chelt uind bani şi inteligenţă pent ru a câştiga in luenţă $n t reburile politice, ceea ce $nsemna, $n principal,să-i regulezi pe alţii $nainte să ajungă ei să te reguleze. "loria Russell $nţelegea regulile jocului, mai bine decât majoritatea oamenilor. i plăcea jocul acela şi se pricepea să-l practice. Era $n element ul ei, era ericită cum nu mai usese de mult. ncepuse s-o $ngrijoreze apt ul că rămăsese necăsătorită şi ără copii. Succesele pro esionale deveniseră monotone şi ără conţinut. Apoi $n viaţa ei int rase Alan Richmond. O ăcuse să vadă posibilitatea de a urca la următorul nivel. Poate chiar la un nivel la care nu ajunsese

niciodată o emeie. "ândul ăsta o obseda atât de tare, $ncât uneori o apuca t remurat ul, de nerăbdare.

%i tocmai at unci $i explodase bomba aia $n aţă! Unde era individul? De ce nu ieşea la iveală? Trebuia să ştie, cu siguranţă că ştia că deţine un lucru important. Voia bani? O să-i dea bani. Dispunea de onduri secrete, su iciente pent ru cele mai nerezonabile pretenţii. Iar "loria Russell se aştepta la tot ce putea i

mai rău. Ăsta era unul dint re lucrurile minunate legate de Casa Albă: nimeni nu ştia câţi bani t rebuia să chelt ui pent ru clădirea aia.



Deoarece multe agenţii cont ribuiau cu o parte din buget ul şi personalul lor ca să ajute la uncţionarea Casei Albe. Din cauza acestei conuzii inanciare, administ raţia nu avea decât rareori greutăţi $n găsirea banilor, indi erent cât de scandalos ar i ost scopul. .Nu, $şi spuse "loria, nu banii $i dădeau bătaie de cap.” Avea alte motive de $ngrijorare.

%tia, oare, individul că preşedintele ignora complet sit uaţia? Chestia asta o $ntorcea pe dos pe "loria Russell. Dacă individul $ncerca să discute direct cu preşedintele, ocolind-o pe ea? O apucă t remurat ul şi se lăsă pe un scaun de lângă ereast ră. ără $ndoială că Richmond $şi va da seama imediat ce intenţii avea ea, pent ru că era

arogant , nu şi prost şi at unci o va dist ruge. Cât ai zice peşte. Iar ea va i lipsită de apărare. N-ar olosi la nimic să dea vina pe preşedinte. Nu putea dovedi nimic. Era cuvânt ul lui $mpot riva cuvânt ului ei. Iar ea va i aruncată la coşul cu deşeuri politice toxice,blamată şi, lucrul cel mai rău, uitată.

Trebuia să-l găsească pe individ. Să-i t rimită $nt r-un el un mesaj că t rebuie să t rateze prin intermediul ei. Exista o singură persoană care putea s-o ajute să acă acest lucru. "loria se aşeză din nou la biroul ei, venindu-şi $n ire şi apucându-se de t reabă. Nu era moment ul pot rivit ca să int re $n panică. Avea nevoie să ie mai puternică decât usese vreodată $n viaţă. Putea să rezolve problema,să ajungă la rezultat ul dorit , dacă $şi ţinea nervii $n râu şi-şi olosea mintea st rălucită cu care o $nzest rase Dumnezeu. Putea să iasă din $ncurcăt ură. %i ştia de unde t rebuie să $nceapă.

'ecanismul pe care dorea să-l olosească ar i şocat pe oricine o

cunoştea doar vag pe "loria Russell. Exista o lat ură a şe ei de cabinet ce i-ar i surprins pe cei care pretindeau că o cunosc bine. Cariera ei pro esională usese pe primul loc, $n det riment ul celorlalte aspecte ale vieţii ei, inclusiv al celei personale şi al relaţiilor sexuale, care useseră izgonite din viaţa ei. Dar "loria Russell se considera o emeie oarte at răgătoare. %i avea cuadevărat o eminitate ce cont rasta izbitor cu $n ăţişarea ei o icială.

Numai că anii t receau iute pe lângă ea, ăcând-o să-i crească teama pe care $ncepuse s-o simtă cu privire la dezechilibrul din viaţa ei.



Era necesar să plani ice tot ul, dacă ţinea seama de catast ro a potenţială cu care se conrunta. "loria credea că ştie cea mai bună cale pent ru a-şi $ndeplini misiunea şi pent ru a câştiga cât mai multă simpatie. Nu putea să ugă de sentimentele ei, aşa cum nu putea să ugă de umbra ei. At unci de ce să $ncerce să ugă? Oricum, bănuia că subtilităţile astea vor dispărea când $şi va atinge ţinta.

Câteva ore mai târziu, "loria stinse veioza de pe birou şi sună să i se aducă maşina. După aceea se uită ce agenţi ai Serviciului Secret erau de gardă $n ziua aceea şi ridică tele onul. După t rei minute,agent ul Collin stătea $n aţa ei, cu mâinile $mpreunate, $n poziţia standard a t ut uror agenţilor. "loria $l rugă să aştepte un moment ,

apoi $şi veri ică machiajul, rot unjindu-şi per ect buzele, $n timp ce-şi dădea cu ruj. Se uită cu coada ochiului la bărbat ul $nalt , zvelt , care stătea lângă biroul ei. Nicio emeie n-ar i ignorat cu uşurinţă $n ăţişarea lui, demnă de coperta unei reviste. Prin pro esia sa,Collin t răia la limita pericolului şi putea să ie el $nsuşi periculos,lucru care se adăuga $n mod avorabil celorlalte $nsuşiri ale sale. Ca $n cazul băieţilor răi din liceu, de care se simţeau at rase etele, poate doar ca să scape pent ru moment de banalitatea propriei existenţe. "loria presupuse că Tim Collin s ărâmase multe inimi $n viaţa lui,relativ scurtă.

emeia descoperi că nu avea nimic programat pent ru seara aceea, ceea ce i se $ntâmpla oarte rar. şi $mpinse scaunul $napoi şi se lăsă pe speteaza acest uia. Nu observă că agent ul Collin se uitase la picioarele ei, după care privi din nou drept $nainte.

Dacă l-ar i văzut , ar i ost $ncântată, măcar pent ru motivul cel

mai evident. 5 Tim, preşedintele va tine o con erinţă de presă săptămâna

viitoare, la t ribunalul din 'iddleton. 5 Da, doamnă, la ora nouă şi jumătate dimineaţa. acem

pregătirile chiar acum. Agent ul continua să privească drept $naintea sa. 5 Crezi că e ceva neobişnuit $n asta?

5 De ce, doamnă? $nt rebă Collin, uitându-se la ea. 5 Suntem după orele de program, spune-mi "loria.



Collin se mişcă, stânjenit , de pe un picior pe celălalt. emeia $i zâmbi, iar el se simţi şi mai stânjenit.

5 Ai $nţeles pent ru ce-i con erinţa de presă, nu-i aşa? 5 Preşedintele va răspunde la $nt rebări legate de uciderea

doamnei Sullivan, răspunse Collin, $nghiţind $n sec. 5 Aşa e. Preşedintele va ţine o con erinţă de presă despre

uciderea unui simplu cetăţean. Nu găseşti că-i ciudat? Cred că-i prima de acest el, $n toată istoria instit uţiei prezidenţiale.

5 Nu ştiam, doa… "loria. 5 Ai pet recut mult timp cu el, $n ultimul timp. Ai observat ceva

neobişnuit la preşedinte?

5 De exemplu? 5 Pare $ncordat sau $ngrijorat? 'ai mult ca de obicei? Collin clătină $ncet din cap, ără să-şi dea seama unde urma să

ajungă discuţia aceea. 5 Tim, cred că s-ar putea să avem o mică problemă. %i cred că s-

ar putea ca preşedintele să aibă nevoie de ajutorul tău. Eşti gata să-l ajuţi, nu-i aşa?

5 Este preşedintele, doamnă! Treaba mea e să am grijă de el. n timp ce scotocea prin poşetă, "loria zise: 5 Eşti ocupat $n seara asta, Tim? O să-ţi termini serviciul la ora

obişnuită, nu-i aşa? %tiu că preşedintele rămâne acasă. Collin dădu din cap. 5 %tii unde locuiesc. Vino de $ndată ce ţi-ai terminat schimbul.

Vreau să discutăm $n particular, să continuăm conversaţia asta. Vrei să ne ajuţi, pe mine şi pe preşedinte?

Collin răspunse imediat: 5 O să vin, "loria.

*ac băt u din nou la uşă. Niciun răspuns. *aluzelele erau t rase, nuse vedea nicio lumină $n toată casa. Luther dormea sau nu era acasă. *ac se uită la ceas. Ora nouă. şi aminti că Luther hitney se vâra rareori $n pat $nainte de două, t rei dimineaţa. Văzu ordul cel vechi pe alee. Uşa de tablă a garajului era $nchisă. *ac se uită la cutia de



scrisori. Plină ochi. Nu era semn bun. Luther avea vreo şaizeci şi cinci de ani. O să-şi găsească prietenul pe podea, cu mâinile la piept? *ac se uită $n jur, apoi ridică un colţ al ghiveciului din teracotă, de lângă uşa din aţă. "ăsi cheia de rezervă, se uită din nou$n jur şi vâr$ cheia $n broască.

Camera de zi era curată şi goală. Tot ul se a la acolo unde t rebuia să ie.

5 Luther? *ac merse pe hol, amintindu-şi con iguraţia simplă a casei.

Dormitorul $n stânga, toaleta $n dreapta, bucătăria $n und, $n spatele ei o verandă mică, cu perdele, apoi grădina… Luther nu se

a la $n niciuna dint re $ncăperi. *ac int ră $n micul dormitor care, ca şi rest ul casei, arăta curat şi $n ordine.

Pe noptieră se găseau numeroase otogra ii $nrămate, din care $l privea +ate. Se aşeză pe marginea pat ului apoi se ridică iute şi părăsi $ncăperea.

Cămăruţele de sus erau aproape goale. Ascultă un moment. Nimic.

Se aşeză pe scăunelul din plastic din bucătărie, privind $n jur. Nuaprinse lumina, ci rămase $n $nt uneric. Se $ntinse şi deschise uşa rigiderului. Rânji. Două pachete cu câte şase beri Budweiser. Puteai i $ntotdeauna sigur că o să găseşti la Luther o bere rece. *ac luă o bere şi deschise uşa din spate, ca să iasă a ară.

"rădina micuţă era ne$ngrijită. erigile zăceau $ntinse pe pământ ,la umbra stejarului gros, iar viţa albă, căţărată pe gardul ce se $ntindea dint r-un capăt al curţii la celălalt se uscase $nt r-un mod

jalnic. *ac se uită la st rat urile la care ţinea Luther cel mai mult ,st rat urile cu plante care $n loreau o dată pe an, şi văzu că dogoarea s ârşit ului de vară lăsase mai multe victime decât supravieţ uitori.

*ac se aşeză şi duse berea la gură. Se vedea că Luther lipsea de ceva timp. %i ce dacă? Era om $n toată irea. Putea să se ducă unde voia, când voia. Simţea că era ceva $n neregulă… nsă t recuseră dest ui ani, obiceiurile se mai schimbă… *ac se gândi o clipă. Luther

nu şi-ar i schimbat obiceiurile. Nu era un ast el de om. Era tare ca o stâncă, cel mai de $ncredere om pe care-l $ntâlnise *ac $n viaţa lui.



Scrisori neridicate, lori uscate, maşina nebăgată $n garaj… Luthern-ar i lăsat aşa lucrurile, de bunăvoie… De bu năvoie…

*ac int ră din nou $n casă. Banda robot ului tele onic nu avea nicio $nregist rare. *ac se duse $n dormitorul micuţ şi izul de aer $nchis $l izbi din nou, de $ndată ce deschise uşa. Se uită $ncă o dată prin $ncăpere, apoi se simţi un pic caraghios. Nu era un detectiv prea grozav. i veni să râdă de bănuielile lui. Probabil că Luther se dusese pe vreo insulă, pent ru două săptămâni, iar el ăcea pe ruda $ngrijorată. Luther era unul dint re cei mai capabili oameni pe care-i cunoscuse *ac. %i nu era t reaba lui. Nu avea vreo t reabă cu amilia hitney, nici cu tatăl, nici cu iica. De apt , ce căuta el acolo? ncerca

să re$nvie t recut ul? ncerca să ajungă la +ate prin intermediul tatălui ei? Ăsta ar i ost cel mai nepot rivit scenariu pe care ar i put ut să şi-l $nchipuie.

*ac $ncuie uşa, puse cheia sub ghiveci, mai aruncă o privire casei, peste umăr, apoi se duse la automobilul său.

Casa "loriei Russell se a la pe o st răduţă din Bethesda, o suburbie liniştită, pent ru cei oarte avuţi, de lângă River Road. Activitatea ei de consultant al multor mari corporaţii din ţară,$mpreună cu salariul ei considerabil de pro esor, la care se adăuga acum cel de şe de cabinet , şi investiţiile ăcute cu grijă, timp de mulţi ani, $i aduseseră bani buni, deci $şi permitea să ie $nconjurată de lucruri rumoase, aşa cum $i plăcea. La int rare se găsea un copac băt rân, acoperit de iederă deasă, groasă. Toată curtea din aţă,

$nconjurată de un zid şerpuitor din cărămidă şi mortar, $nalt de vreun met ru, orma o grădină intimă, cu mese şi umbrele. O mică ântână arteziană clipocea şi susura $n $nt unericul spulberat doar de lumina slabă ce răzbătea prin ereast ra boltită din aţa casei.

"loria Russell stătea pe un scaun din grădină, at unci când agent ul Collin apăru $n maşina sa decapotabilă, cu spatele drept , cucost umul $ncă impecabil şi cu cravata st râns legată. Nici şe a de cabinet nu-şi schimbase hainele. "loria $i zâmbi, $l conduse spre uşa din aţă, apoi int rară $n casă.



5 Bei ceva? Pari a i un amator de bourbon cu apă. "loria Russell se uită la tânăr şi-şi t urnă al t reilea pahar cu vin

alb. Trecuse mult timp de când o vizitase un tânăr. Poate prea mult timp, $şi spuse ea, cu toate că alcoolul o asigura că nu gândeşte prea limpede.

5 O bere, dacă aveţi. 5 Aduc imediat. "loria se opri ca să-şi scoată panto ii cu tocuri $nalte şi se duse $n

bucătărie. Collin se uită la opulenţa din camera de zi, cu draperii cu alduri aranjate de-un pro esionist , cu tapet din pânză şi cu mobiliervechi, ales cu gust , şi se $nt rebă ce căuta el acolo. Spera că "loria o

să-i aducă berea cât mai repede. Ca vedetă sportivă, mai usese sedus de emei $ncă de pe vremea liceului. Dar acum nu mai era $n liceu, iar "loria Russell nu era şe a majoretelor. Aşa că simţea că n-o să ie $n stare să suporte noaptea aceea ără să bea zdravăn. Ar i vrut să discute cu Burton despre povestea asta, dar ceva $i spunea să ţină tot ul doar pent ru el. Burton devenise distant şi prost dispus. Nu ăcuseră nimic rău. Collin ştia că useseră nişte circumstanţe ciudate, iar o aptă care ar i put ut să le aducă preţ uirea $nt regii naţiuni urma să ie ţinută secretă. Regreta că o ucisese pe emeia aceea, dar nu avusese de ales. emeia murise, dar tot timpul au loc t ragedii. i venise rândul. Rolul lui Christine Sullivan se $ncheiase.

Puţin mai târziu Collin degusta berea, uitându-se la undul şe ei de cabinet , care aranja o pernă pe canapea, $nainte să se aşeze. emeia $i zâmbi, apoi $şi sorbi elegant vinul.

5 Tim, eşti de mult timp $n Serviciul Secret?

5 De aproape şase ani. 5 Ai avansat repede. Preşedintele se gândeşte deseori la tine. N-

o să uite niciodată că i-ai salvat viaţa. 5 'ă bucur. "loria mai luă o gură de vin şi se uită la bărbat. Collin stătea

ţeapăn. Nervozitatea lui o amuza. După ce-l st udie $ndeajuns se declară mulţ umită de ce văzuse. Atenţia ei nu scăpă agent ului, care-

şi ascunse stânjeneala privind numeroasele tablouri ce $mpodobeaupereţii.



5 Drăguţă chestie, zise el, arătând spre o operă de artă. "loria $i zâmbi, $l văzu cum se grăbea să-şi bea berea. .Drăguţă

chestie!” Exact aşa se gândise şi ea. 5 ai să mergem $nt r-un loc mai con ortabil, Tim! "loria Russell se ridică şi-l privi lung. l conduse pe un coridor

lung, $ngust , apoi t recură print r-o uşă dublă şi int rară $nt r-un salon spaţios. Luminile se aprinseră singure, iar Collin remarcă apt ul că pat ul şe ei de cabinet se vedea oarte limpede, print r-o altă uşă dublă.

5 Te deranjează dacă te las singur un minut , să mă schimb? Am stat prea mult timp $n cost umul ăsta.

Collin o urmări cu privirea, $n timp ce "loria se duse $n dormitor. emeia nu a $nchis uşa $n urma ei. Din locul $n care stătea, agent ul vedea o parte din dormitor. ntoarse capul, $ncercă să se concent reze asupra ornamentelor şi modelelor de pe paravanul vechi din aţa căminului. şi termină berea şi simţi de $ndată nevoia să mai bea una. Se aşeză pe pernele groase. ncercă să nu bage $n seamă ce se $ntâmpla alăt uri, dar auzea iecare sunet din dormitor. n cele din urmă, nu mai rezistă. ntoarse capul şi se uită prin uşa deschisă. Se simţi dezamăgit , pent ru că nu văzu nimic. La $nceput. Apoi emeia veni $n drept ul uşii.

Doar pent ru un moment , cât zăbovi la capul pat ului să-şi aleagă nişte articole de $mbrăcăminte. apt ul că şe a de cabinet "loria Russell se plimba goală prin aţa lui $l zgudui pe Collin, deşi se aşteptase la asta sau la ceva asemănător.

Odată con irmat programul pent ru noaptea aceea, agent ul $şi

$ndreptă privirea $n altă parte, poate ceva mai $ncet decât ar i t rebuit. Linse de pe capacul cutiei de bere ultimele picăt uri de lichid chihlimbariu. Simţi că-l $nghionteşte ţeava noii sale arme. De obicei,masa de metal se lipea de pielea lui $nt r-un mod plăcut. Acum $i producea durere.

şi aduse aminte de regulile privind raternizarea. Se ştia că membrii Primei amilii deveneau dest ul de apropiaţi de agenţii

Serviciului Secret care le useseră repartizaţi. n timp, se răspândiseră tot elul de zvonuri, dar regulament ul o icial rămăsese



erm $n această privinţă. Dacă se a la că Tim Collin usese $n camera aceea, iar $n dormitor se a lase şe a de cabinet , goală, cariera lui nuavea să ie prea lungă.

Collin se gândi repede la ce avea de ăcut. Putea să plece imediat şi să-i raporteze lui Burton. %i ce-o să iasă din asta? "loria Russell va nega tot ul. El o să pară un prost , iar cariera lui se va $ncheia oricum. emeia $l chemase acolo cu un motiv anume. i spusese că preşedintele avea nevoie de ajutor. Collin se $nt rebă pe cine avea să ajute, de apt. Pent ru prima oară, agent ul Collin se simţi prins $n capcană. nt r-o capcană $n care stat ura atletică, inteligenţa şi arma lui de 9 mm nu-i erau de olos. Din punct de vedere intelect ual, nu

se pot rivea deloc cu emeia aceea. n ierarhia puterii, se a la atât de jos aţă de ea, $ncât , dacă s-ar i uitat cu un telescop din undul unui abis, tot nu i-ar i zărit vârul tocurilor. Collin avea sentiment ul că-l aşteaptă o noapte lungă.

alter Sullivan se plimba prin $ncăpere, $n timp ce Sandy Lord $l privea. Pe colţ ul biroului lui Lord se a la o sticlă cu scotch. St rălucirea slabă a elinarelor t ulburau $nt unericul de a ară. Căldura revenise, $nt r-o scurtă izbucnire, iar Lord ceruse ca aerul condiţionat să rămână $n uncţiune pent ru important ul vizitator din seara aceea. Vizitatorul se opri din mers şi privi $n st radă. La mică distanţă se a la clădirea cunoscută, $n care locuia Alan Richmond, actor important $n planurile lui Sullivan şi Lord. Dar $n seara aceea Sullivan nu se gândea la a aceri. Lord se gândea, dar era prea

deştept ca să lase să se vadă asta. Venise $n seara aceasta pent ruprietenul său. Să-i asculte mâhnirea, prea plinul su letesc, să-l lase pe Sullivan să-şi bocească târ a. Cu cât ăcea chestia asta mai repede, cu atât puteau să ajungă mai repede la ceea ce conta: la următoarea a acere.

5 A ost o slujbă rumoasă, oamenii $şi vor aminti de ea mult timp, $i zise Lord, alegându-şi cuvintele cu grijă.

alter Sullivan $i era prieten vechi, dar prietenia lor se baza pe relaţia client -avocat , iar acest lucru putea să aibă repercusiuni



neaşteptate. Iar Sullivan era singurul dint re cunoscuţii lui Lord care-l ăcea să ie nervos, pent ru că ştia că nu el cont rolează sit uaţia, pent ru că avea de-a ace cu un om care-i era cel puţin egal,dacă nu superior.

5 Da, a ost , răspunse Sullivan, continuând să se uite pe geam. Credea că reuşise să-i convingă pe poliţişti că oglinda prin care

se putea privi nu avea nicio legăt ură cu crima. Nu ştia dacă-i convinsese pe deplin. n orice caz, usese un moment stânjenitorpent ru un om care nu era obişnuit să ie pus $nt r-o asemenea sit uaţie. Detectivul Sullivan nu-şi amintea numele lui nu-l t ratase cu respect ul ce i se cuvenea. Asta $l $nuriase pe băt rân.

Pent ru că merita respect ul t ut uror. %i nu olosea la nimic ca Sullivan să nu aibă $ncredere $n capacitatea poliţiei de a găsi vinovat ul.

Băt rânul om de a aceri clătină din cap, amintindu-şi de oglindă. Bine că presa nu a lase nimic. N-ar i suportat aşa ceva. Christine avusese ideea cu oglinda. Recunoştea că usese de acord. Acum,privind ret roactiv, i se părea ceva ridicol. La $nceput , $l ascinase să-şi vadă nevasta cu un alt bărbat. Trecuse de vârsta la care putea s-o satis acă el $nsuşi şi nu-i putea reuza plăcerea izică pe care nu i-o putea o eri. nsă tot ul usese o absurditate, inclusiv căsătoria. Abia acum $şi dădea seama. ncercase să-şi recâştige tinereţea. Ar i t rebuit să ştie că nat ura nu se $nclina $n ata nimănui, indi erent cât de bogat ar i ost acesta. Se simţea stânjenit şi urios. n cele din urmă, se $ntoarse căt re Lord.

5 Nu cred că am $ncredere $n detectivul care răspunde de caz. Cum putem implica BI-ul?

Lord puse paharul jos, luă un t rabuc din cutia ascunsă $n sertarşi-i scoase $ncet ambalajul.

5 Uciderea unui cetăţean particular nu ace obiect ul unei investigaţii ederale.

5 Richmond se implică. 5 Ce spui? 5 Sunt sigur. Pare sincer interesat.

5 Tot ce se poate. Dar nu te baza pe apt ul că interesul lui o să dureze prea mult. Are mii de probleme de rezolvat.



5 Sandy, vreau ca vinovaţii să ie prinşi! 5 nţeleg, alter. Te $nţeleg cel mai bine. Vor i prinşi. Trebuie

să ai răbdare, tipii de elul ăsta nu-s nişte găinari. %tiau ce ac. Dar iecare om greşeşte. Aşa că vor ajunge $n ata t ribunalului, ţine minte ce-ţi spun!

5 %i asta ce rezolvă? O să ie condamnaţi la $nchisoare pe viaţă,nu-i aşa? zise dispreţ uitor Sullivan.

5 Probabil că n-o să ie un caz de condamnare la moarte, deci vor sta la puşcărie toată viaţa. ără şansă de eliberare condiţionată,crede-mă! Nu vor mai respira aerul libertăţii. Iar după câţiva ani de chel ăneală $n iecare noapte, li se va părea că ar i ost mai bine să

se i ales cu o injecţie $n braţ. Sullivan se aşeză şi se uită la prietenul său. alter Sullivan nu

dorea proces. Acolo ar i ost dezvăluite toate amănuntele delict ului. Se $n iora la gândul că se va a la tot ul, că oameni st răini vorcunoaşte detalii intime ale vieţii sale şi ale soţiei lui decedate. Nuputea suporta aşa ceva. Voia doar ca oamenii aceia să ie prinşi. Rest ul… va aranja el tot ul. Lord spunea că stat ul Virginia va vâr$ $n $nchisoare pe viaţă persoanele vinovate. alter Sullivan decise chiar at unci că va scuti stat ul de cost ul unei $ncarcerări de lungă durată.

"loria Russell se ghemui la capăt ul canapelei, cu picioarele goale st rânse sub un pulover larg, din bumbac, care se termina puţin deasupra gambelor. Collin mai băuse două beri şi-i t urnase emeii

$ncă un pahar de vin, din sticla pe care o adusese cu el. Agent ul $şi simţea capul uşor ierbinte, de parcă $n interior ar i ars un oc. şi lărgise cravata la gât , haina şi pistolul ajunseseră pe canapeaua din aţa lor. Când o scosese din toc, "loria $i pipăise arma şi-i spuse:

5 E tare grea! 5 Ajungi să te obişnuieşti cu ea. "loria nu-i puse $nt rebarea pe care o auzea de obicei. Ea ştia că

ucisese pe cineva. 5 Chiar ai $ncasa un glonţ $n locul preşedintelui?



Se uită la el print re gene. şi repeta că t rebuia să rămână lucidă,dar asta n-o $mpiedicase să ie pe punct ul de a-l at rage pe tânăr $n pat ul ei. Simţea că-şi pierduse stăpânirea de sine, $n mare măsură. Se sili să-şi revină. Ce naiba ăcea? Se purta ca o târ ă, $nt r-un moment de criză din viaţa ei. Nu $n elul ăsta se rezolvă lucrurile. %tia oarte bine. Imboldul pe care-l simţea $i a ecta procesul de luare a deciziilor. Nu t rebuia să permită aşa ceva, nu $n acest moment.

Ar t rebui să se schimbe din nou, să revină $n camera de zi sau,poate, $n biroul ei, unde lambriurile din stejar negru şi pereţii acoperiţi cu cărţi i-ar potoli simţ urile care o luaseră razna.

Collin se uită drept $n ochii ei şi-i răspunse:

5 Da. emeia u cât pe ce să se ridice, dar renunţă. 5 Aş $ncasa unul şi pent ru tine, "loria. 5 Pent ru mine? $nt rebă ea, cu voce t remurătoare, apoi se uită la

bărbat cu ochii mari, uitând de planurile ei st rategice. 5 ără să stau pe gânduri. Există o mulţime de agenţi ai

Serviciului Secret şi doar un şe al personalului. Aşa se pune problema. Nu-i o joacă, "loria, zise Collin, liniştit , uitându-se $n jos.

Apoi se duse să-şi mai ia o bere. Când se $ntoarse, observă că emeia se mutase su icient de aproape ca genunchiul lui să-i atingă coapsa, când se aşeză. "loria $şi $ntinse picioarele, recându-le de ale lui, după care le puse pe masa din aţa lor. Puloverul se ridicase un pic, lăsându-i descoperite coapsele pline, albe ca laptele. Picioare de emeie mai $n vârstă decât el, dar ale naibii de at răgătoare. Ochii lui Collin se plimbară $ncet pe pielea dezvelită.

5 %tii că te-am admirat $ntotdeauna. Dint re toţi agenţii, zise emeia, părând stânjenită. Vreau să ştii că te apreciez.

5 E o slujbă grozavă. N-aş schimba-o cu nimic pe lume, răspunse Collin, apoi t rase o duşcă şi se simţi mai bine; respiraţia i se relaxase.

5 'ă bucur că ai venit aici, $n seara asta, spuse "loria,zâmbindu-i.

5 ac orice ca să-ţi iu de olos, "loria. ncrederea lui Collin sporea, odată cu creşterea alcoolemiei.



Agent ul $şi termină berea, iar emeia $i arătă cu un deget t remurătorbarul de lângă uşă. Agent ul pregăti băut uri pent ru amândoi, apoi se aşeză.

5 Tim, simt că pot avea $ncredere $n tine. 5 Poţi. 5 Sper că nu mă $nţelegi greşit , dar nu simt acelaşi lucru pent ru

Burton. 5 Bill e un agent de clasă. E cel mai bun. "loria $i atinse braţ ul. 5 Nu m-am re erit la asta, ştiu că e bun. Dar uneori nu-l $nţeleg.

'i-e greu să-ţi explic. E o reacţie instinctivă din partea mea…

5 Trebuie să ai $ncredere $n instincte. Eu aşa ac. Collin se uită la ea. Arăta mai tânără, mult mai tânără. De parcă

abia terminase colegiul şi era gata să $nrunte lumea. 5 Instinct ul meu $mi spune că pot să mă bizui pe tine, Tim. 5 Poţi, răspunse el, dând peste cap băut ura. 5 ntotdeauna? Agent ul o privi $n ochi, $şi ciocni paharul gol de al ei şi zise: 5 ntotdeauna. Collin avea deja privirea t ulbure. Se gândea la liceu. La moment ul

$n care câştigase campionat ul stat ului. Cindy Puret se uitase la el exact aşa. Cu o expresie pe chip care-i ăgăduia tot ul.

şi puse mâna pe pulpa "loriei, mişcând-o $n sus şi-n jos. Carnea era doar atât de moale $ncât să ie teribil de eminină. "loria nu se opuse şi se t rase mai aproape. Apoi mâna bărbat ului dispăru subpulover, ajungând până la pântecele ei, $ncă tare, apoi până lângă

sâni, după care şi-o ret rase. Cu celălalt braţ , Collin o prinse de mijloc, t răgând-o mai aproape de el. După aceea, mâinile lui o cuprinseră de ese, st rângându-i-le cu putere. "loria t rase aer $n piept , expiră lent şi se sprijini de umărul bărbat ului. Acesta $i simţi piept ul $mpingând $n braţ ul lui, ridicându-se şi coborând. O masă plutitoare, moale şi caldă. emeia $şi puse mâna pe mădularul lui $ntărit şi $şi lipi gura de a lui, după care se t rase $ncet $napoi,

uitându-se la el, cu pleoapele ridicându-se şi coborând $nt r-un ritm lent.



CAPITOLUL UNSPRE&ECE

*aguarul merse $ncet de-a lungul aleii, se opri, iar din el coborâră doi oameni.

*ac $şi ridică gulerul hainei. Seara era răcoroasă, cerul se acoperise cu nori aducători de ploaie.

*enni er ocoli maşina şi veni lângă el. Cei doi se rezemară de automobilul luxos.

*ac privi locuinţa. Lujere groase de iederă se căţărau deasupra

int rării. Casa valora o avere. Locatarii vor t rebui să dea ceva bani pe ea. Acum $şi putea permite. u nevoit să recunoască apt ul că locuinţa arăta minunat. Ce era rău să ai lucruri rumoase? Primea pat ru sute de mii, ca partener. Dacă ar i $nceput să aducă şi alţi clienţi, cine ştie la ce salariu ar i ajuns… Lord câştiga de cinci ori mai mult , două milioane pe an, iar asta $nsemna doar salariul de bază…

Lea a partenerilor era st rict con idenţială, $n cadrul irmei nu se discuta acest subiect nici $n cele mai intime $mprejurări. Dar *acghicise parola calculatorului pent ru acces la işierul partenerilorcompaniei. Parola era .lăcomie”. Vreo secretară se dist rase copios,când o crease.

*ac se uită la peluza din aţa casei, de mărimea punţii unui portavion. şi imagină ceva ce alerga pe ea şi se uită la logodnica lui.

5 Avem spaţiu su icient ca să jucăm ot bal cu copiii, zise el,

zâmbind. 5 Da, $i răspunse ea, zâmbindu-i la rândul ei. Apoi $l sărută pe

obraz, $i luă braţ ul şi şi-l puse $n jurul mijlocului. *ac se uită la conacul care urma să devină $n curând locuinţa sa

de t rei milioane şi opt sute de mii de dolari. *enni er continuă să-l privească, zâmbind tot mai larg şi st rângându-i mâna. Ochii ei păreau că lucesc, $n ciuda $nt unericului.

n timp ce *ac continua să se uite la clădire, se simţi uşurat. De data asta văzuse doar erest re.



A lat la o altit udine de douăsprezece mii de met ri, alterSullivan se lăsă pe speteaza moale a scaunului său din cabină şi

privi pe ereast ra avionului Boeing 7#7, spre $nt unericul de a ară. n timp ce se deplasau de la est spre vest , Sullivan adăuga câteva ore la ziua sa, dar nu-l preocupase niciodată ora locală. Cu cât $nainta $n vârstă, cu atât avea nevoie de mai puţin somn şi, oricum, nu avusese vreodată nevoie să doarmă prea mult.

Bărbat ul care stătea $n aţa sa pro ită de ocazie ca să se uite mai bine la băt rân. Sullivan era cunoscut $n toată lumea ca un om de a aceri care respecta legea, deşi era un tip cam an aron. Dar care respecta legea. 'ichael 'cCarty repetă aceste cuvinte. Un om de a aceri care respectă legea nu are nevoie de un tip cu pro esia lui 'cCarty, n-are nici măcar che să discute cu cineva din branşa aceea. Dar când ţi se t ransmite prin cele mai discrete canale că unul dint re cei mai bogaţi oameni de pe pământ vrea să te $ntâlnească,at unci te supui. 'cCarty nu ajunsese unul dint re cei mai celebri asasini plătiţi din lume pent ru că i-ar i plăcut oarte mult munca sa.

n schimb, $i plăceau oarte mult banii şi luxul pe care i-l o ereaubanii. 'cCarty mai avea un avantaj: arăta ca un om de a aceri. Semăna

cu un absolvent de Ivy League, ceea ce nu era prea departe de adevăr, din moment ce avea licenţă $n politică internaţională,obţinută la Dartmouth. Avea păr des, blond, creţ , umeri laţi, o aţă ără niciun rid şi ar i put ut i luat drept un impresar $n ascensiune sau drept o vedetă de cinema $n culmea gloriei. apt ul că $şi câştiga existenţa omorând oameni, la un preţ de peste un milion de dolari pent ru iecare crimă, nu-i potolise nici ent uziasmul tineresc, nici setea de viaţă.

n cele din urmă, Sullivan se uită spre el. 'cCarty $ncepu să se simtă nervos sub privirea miliardarului, $n ciuda enormei $ncrederi pe care o avea $n priceperea sa şi a calmului deosebit de care dădea dovadă $n sit uaţii tensionate. Acum discutau de la egal la egal.

5 Vreau să omori pe cineva, $i spuse direct Sullivan. Din



ne ericire, $n acest moment nu ştiu cine-i persoana. Dar, cu puţin noroc, voi a la cândva. Până at unci, vreau să ii angajat ul meu, ca să ii disponibil şi să-mi aci serviciul cerut de $ndată ce voi avea nevoie.

'cCarty zâmbi şi clătină din cap. 5 Domnule Sullivan, probabil că-mi cunoaşteţi reputaţia.

Serviciile mele sunt oarte căutate. Cred că ştiţi că activitatea mea mă obligă să colind tot globul. Dacă mă dedic dumneavoast ră $n totalitate, până la moment ul necesar, voi i obligat să renunţ la alte angajamente. 'i-e teamă că vor avea de su erit atât cont ul meubancar, cât şi reputaţia mea.

Sullivan replică imediat: 5 O sută de mii de dolari pe zi, până când apare acel moment

avorabil. Domnule 'cCarty, după ce vei $ndeplini cu succes sarcina,vei primi de două ori cât primeşti de obicei. Nu pot ace nimic $n privinţa reputaţiei dumitale, dar cred că onorariul zilnic la care am convenit va $nlăt ura orice prejudiciu adus stat ut ului dumitale inanciar.

'cCarty ăcu ochii mari, dar se stăpâni imediat. 5 Cred că e o propunere acceptabilă, domnule Sullivan. 5 Cred că-ţi dai seama că mă $ncred nu numai $n priceperea

dumitale $n eliminarea indivizilor, ci şi $n discreţia dumitale. 'cCarty zâmbi… Urcase $n avionul lui Sullivan la Istanbul, la

miezul nopţii, con orm orei locale. Echipajul nu ştia cu ce se ocupa. Nimeni nu-i ceruse acte de identitate, deci nu avea de ce să-şi acă griji că va i identi icat ulterior. apt ul că se $ntâlnise direct cu

Sullivan elimina un impediment: un intermediar care ar i put ut să-l şantajeze pe bogătaş. Iar 'cCarty nu avea nici cel mai mic motiv să-l t rădeze pe Sullivan. Dimpot rivă, avea toate motivele să nu acă aşa ceva. Sullivan continuă:

5 Vei primi in ormaţii detaliate de $ndată ce le voi cunoaşte. Te vei stabili $n zona met ropolitană din ashington, cu toate că s-arputea ca sarcina pe care o vei $ndeplini să te ducă $n orice loc din

lume. Vreau să acţionezi imediat ce vei i anunţat. mi vei spune unde te a li $n orice clipă şi vei lua legăt ura cu mine zilnic, prin linii



de comunicaţie securizate, pe care le voi stabili eu. ţi vei plăti chelt uielile proprii din salariul zilnic. Voi pregăti un t rans ertelegra ic, pent ru a-ţi vira onorariul $n cont ul pe care-l doreşti. Vei putea olosi avioanele mele, dacă va i nevoie. Ne-am $nţeles?

'cCarty dădu din cap, puţin ameţit de seria de ordine ale client ului său. Dar nu ai de-a ace cu un miliardar, ără să primeşti ordine. Iar 'cCarty citise despre ce păţise Christine Sullivan. Cine naiba l-ar i put ut condamna pe băt rân?

Sullivan apăsă pe un buton de pe braţ ul otoliului. 5 Thomas, cât mai avem până ajungem $n State? i răspunse o voce energică, cultivată:

5 Cinci ore şi cincisprezece minute, domnule Sullivan, dacă menţinem viteza şi altit udinea.

5 Ai grijă să ie aşa. 5 Da, domnule. Sullivan apăsă pe un alt buton. Apăru $nsoţitoarea de zbor, care

le servi cu $ndemânare un prânz cum nu mai mâncase niciodată 'cCarty $n vreun avion. Sullivan nu spuse nimic $n timpul prânzului. După ce vesela u st rânsă, bărbat ul mai tânăr se ridică,pent ru a i condus de căt re stewardesă $n locul $n care avea să doarmă. nsoţitoarea de zbor remarcă un semn ăcut de Sullivan şi se ret rase.

5 ncă un lucru, domnule 'cCarty. Ai dat vreodată greş $n vreo misiune?

Ochii lui 'cCarty se $ngustară, când $l privi pe noul său pat ron. Se văzu pent ru prima oară că individul cu mut ră de sportiv $n Ivy

League era un tip oarte periculos. 5 O singură dată, domnule Sullivan. Ceva legat de israelieni.

Uneori, par a i supraoameni. 5 Te rog să nu dai greş şi a doua oară. 'ulţ umesc.

Seth ran umbla pe holurile casei amiliei Sullivan. Panglicile galbene ale poliţiei se a lau $ncă $ntinse a ară, âl âind uşor $n bătaia vânt ului ce se $nteţea aducând nori deşi, negri, ce prevesteau o



ploaie zdravănă. Sullivan locuia $n casa sa din atergate. Personalul de serviciu se a la $ncă la reşedinţa stăpânului lor de pe insula isher, din lorida, servind membri ai amiliei Sullivan. ran $i interogase pe iecare dint re ei. Urmau să revină cu avionul, pent ruinterogatorii mai amănunţite.

Detectivul admiră o clipă $mprejurimile. Parcă ar i vizitat un muzeu. O mulţime de bani… Locuinţa gemea de lucruri scumpe, de la obiecte vechi, ext raordinare, la pict urile $n ulei, care atârnaupret utindeni, cu semnăt uri veritabile $n partea de jos. La naiba, tot ce se găsea $n casa aceea era veritabil!

ran se duse $n bucătărie, apoi $n suragerie. 'asa semăna cu o

punte aruncată peste covorul de un albast ru-deschis, $ntins peste podeaua acoperită cu parchet lust ruit. Picioarele i se cuundau $n ibrele dese, $nalte. Se aşeză $n capul mesei, uitându-se $n toate părţile. Din câte ştia, aici nu se $ntâmplase nimic. Timpul t recea, iarei nu avansau decât oarte $ncet.

A ară, soarele $şi ăcu loc pent ru un moment print re norii grei,iar ran obţinu prima sa breşă $n cazul la care lucra. N-ar i observat nimic, dacă n-ar i admirat cornişele din jurul tavanului. Tatăl lui usese dulgher. mbucări netede ca obrazul unui prunc.

At unci observase curcubeul ce dansa pe tavan. n timp ce admira paralelele colorate, $ncepu să se $nt rebe de unde proveneau,amintindu-şi de basmul care spunea că la capăt ul apariţiei $n dungi poţi găsi o oală cu aur. Dură câteva secunde, dar a lă ce voia. ngenunche lângă masă şi se uită sub unul dint re picioare. 'asa era o Sheraton, din secolul al VIII-lea, ceea ce $nsemna că avea o

greutate imensă. u silit să $mpingă de două ori şi runtea i se $mbrobonă de t ranspiraţie, aceasta ajungându-i până $n ochi şi ăcându-l să lăcrimeze. Până la urmă, reuşi să urnească masa din loc.

Se aşeză şi se uită la ce găsise, poate ulcica lui cu aur. Bucăţica de material de culoare argintie acţiona ca o apărătoare pent ru mobilă,$mpiedicând covorul ud să dăuneze lemnului sau tapiseriei sau ca

mobila să se $ndese $n ibrele umede. Supra aţa re lectorizantă,luminată de razele de soare, ăcuse să apară curcubeul. ran



văzuse aşa ceva $n propria casă, at unci când soţia lui, care aştepta vizita socrilor, decisese că t rebuie să acă o curăţenie generală.

ran $şi scoase carnet ul de notiţe. Servitorii soseau pe Aeroport ul Dulles a doua zi, la zece dimineaţa. Se $ndoia că o bucată de olie, precum cea pe care o ţinea $n mână, putea să rămână prea mult timp pe covor, $nt r-o casă ca aceea. Putea să nu $nsemne nimic. Putea să $nsemne tot ul. Un mod per ect pent ru a dimensiona $ntinderea terenului. Dacă era oarte, oarte norocos, putea să descopere ceva.

Se aşeză din nou pe podea şi mirosi covorul, t recându-şi degetele peste ibre. Cu materialele pe care le oloseau acum, nu puteai să ştii

niciodată… Niciun miros, se uscase $n câteva ore. Va a la curând cât timp se scursese. Poate reuşea tot uşi să descopere ceva. Putea să-l sune pe Sullivan, dar, dint r-un anumit motiv, nu dorea să a le de la stăpânul casei. Băt rânul nu ocupa un loc de runte pe lista suspecţilor, dar ran era su icient de deştept ca să-şi dea seama că Sullivan rămânea tot uşi pe listă. Locul lui va urca sau va cobora, $n uncţie de ce va a la ran astăzi, mâine sau săptămâna viitoare. Asta putea să simpli ice lucrurile. Ceea ce $nsemna un lucru bun,pent ru că până $n moment ul acela nimic nu usese simplu $n ceea ce privea moartea lui Christine Sullivan. Detectivul ieşi din $ncăpere,gândindu-se la nat ura bizară a curcubeului. %i a anchetelor poliţiei,$n general.

Burton privea mulţimea. Collin stătea lângă el. Alan Richmond se

$ndrepta căt re est rada ridicată pe t reptele t ribunalului din 'iddleton, un bloc lat din cărămizi prinse cu mortar, cu denticuli albi, ascuţiţi, t repte din ciment $mbăt rânite de vreme şi steagul american, atot prezent , lut urând $n briza dimineţii, alăt uri de drapelul stat ului Virginia. Preşedintele $ncepu să vorbească exact la ora nouă şi t reizeci şi cinci de minute. n spatele lui stătea alterSullivan, cu igura inexpresivă, avându-l alăt uri pe voluminosul erbert Sanderson Lord.

Collin se t rase ceva mai aproape de mulţimea de reporteri de la



capăt ul scărilor t ribunalului, care erau dispuşi ca jucătorii de baschet din două echipe adverse, aşteptând o greşeală ca să iasă din propriul cerc. Agent ul plecase de la şe a de cabinet la t rei dimineaţa. Ce mai noapte! "loria Russell părea, $n viaţa publică, dură şi lipsită de sentimente. Collin văzuse o altă lat ură a emeii, o lat ură de care se simţea puternic at ras. Avea impresia că visa cu ochii deschişi. Se culcase cu şe a de cabinet a preşedintelui! Aşa ceva nu se $ntâmpla. Dar i se $ntâmplase agent ului Tim Collin. Cei doi plănuiseră să se $ntâlnească $n iecare noapte. Trebuia să ie atenţi, dar ambii erauprudenţi din ire. Collin nu-şi dădea seama unde vor ajunge.

Se născuse şi crescuse $n Lawrence, +ansas, şi usese educat să

aprecieze sistemul de valori al celor din 'idwest. Te $ntâlneşti cu o ată, te $ndrăgosteşti, te căsătoreşti, ai pat ru-cinci copii. Tot ul exact $n această ordine. Nu-şi dădea seama ce se $ntâmpla acum. %tia doarcă vrea să ie din nou cu "loria.

Burton era cu ochii pe mulţime, dar $i aruncă o privire partenerului său, tocmai la timp ca să-l vadă pe acesta uitându-se o clipă la şe a de cabinet. Burton se $ncruntă. Collin era un agent bun,care-şi ăcea bine t reaba, iind chiar excesiv de zelos. Nu era primul agent cu o asemenea t răsăt ură, iar $n meseria lor aşa ceva nu$nsemna neapărat un lucru rău. Ce naiba se $ntâmpla? Burton aruncă o privire căt re "loria Russell, dar aceasta se uita drept $nainte, nepărând să le dea vreo atenţie oamenilor $nsărcinaţi s-o apere. Burton se uită $ncă o dată la Collin. Puştiul scruta mulţimea,schimbând direcţia din când $n când, de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, uneori se uita $n sus, alteori drept $n aţă, ără o

ordine anume care să poată i desluşită de un potenţial agresor. DarBurton nu putea uita privirea aruncată căt re şe a de cabinet. Burton văzuse ceva ce nu-i plăcuse, dincolo de ochelarii de soare.

Alan Richmond $şi termină discursul privind drept căt re cerul ără nori, $n timp ce vânt ul $i agita părul per ect pieptănat. Preşedintele părea a cere ajutorul lui Dumnezeu, dar, de apt ,$ncerca să-şi amintească dacă $ntâlnirea cu ambasadorul japonez

era la ora două sau la t rei după-amiază. Oricum, $n ăţişarea sa detaşată, aproape vizionară, avea să acă impresie bună la ştirile



serii. I se ăcu semn, iar el redeveni atent şi se $ntoarse căt re alter

Sullivan, şi-l $mbrăţişa pe văduv, care era cam de aceeaşi stat ură cuel.

5 Doamne, alter, $mi pare oarte rău. Condoleanţele mele cele mai sincere. Aş ace tot ce-mi stă $n putere, ştii oarte bine…

Sullivan st rânse mâna care-i usese $ntinsă. Picioarele $ncepură să-i t remure, iar doi dint re $nsoţitorii săi $l sprijiniră ără să se acă observaţi, $ntinzându-şi iute braţele musculoase.

5 'ulţ umesc, domnule preşedinte. 5 alter, te rog să-mi spui Alan. Să discutăm ca $nt re prieteni.

5 'ulţ umesc, Alan, nu-ţi dai seama cât de mult apreciez apt ul că ţi-ai ăcut timp pent ru aşa ceva. Christy ar i ost oarte mişcată de cuvintele pe care le-ai spus astăzi.

Doar "loria Russell, care-i privea cu atenţie pe cei doi, remarcă urma uşoară de zâmbet din colţ ul gurii şeului ei. Durase doar o clipă, apoi dispăruse.

5 alter, ştiu că nu există cuvinte care să-ţi aducă mângâiere. Se pare că $n lumea asta se $ntâmplă din ce $n ce mai multe lucruri ără rost. Christy n-ar i murit , cu excepţia cazului $n care s-ar i $mbolnăvit subit. Nu pot să explic de ce se $ntâmplă asemenea lucruri. Nimeni nu poate. Vreau $nsă să ştii că sunt alăt uri de tine acum, când ai nevoie de mine. %i oricând, oriunde. Am t recut $mpreună prin multe. %i t u m-ai ajutat să depăşesc nişte momente dest ul de di icile.

5 Prietenia ta a ost $ntotdeauna un lucru important pent ru

mine, Alan. N-o să uit niciodată ce-ai ăcut acum. Richmond $şi puse braţ ul pe umerii băt rânului. n spatele lor se

vedeau micro oane ce atârnau de beţe lungi, care $i $nconjurau pe cei doi ca nişte undiţe gigantice, $n ciuda e ort ului colectiv al oamenilor apropiaţi celor doi.

5 alter, mă voi implica $n asta. %tiu că unii vor spune că nu-i t reaba mea şi că, iind $n uncţia $n care sunt , nu mă pot implica

personal $n nimic. Dar, ce naiba, eşti prietenul meu şi n-o să las lucrurile aşa! Vinovaţii vor plăti!



Cei doi bărbaţi se $mbrăţişară $ncă o dată, $n timp ce otogra ii $şi ăceau meseria. Antenele de şapte met ri ce se ridicau din lota de dubiţe noi t ransmiseră $n $nt reaga lume acest moment tandru. Alt exemplu că preşedintele Alan Richmond era ceva mai mult decât un simplu preşedinte. Iar t reaba asta $i ameţea complet pe cei din echipa de relaţii cu publicul a Casei Albe, care se gândeau deja la sondajele preelectorale.

Schimba mereu canalele televizorului, de pe 'TV t recea la Oprah, apoi la desene animate, apoi pe VC, de aici pe CNN, după

aceea pe canalul de wrestling, apoi $napoi pe CNN. Bărbat ul se ridică pe pat , stinse ţigara şi puse jos telecomanda. Preşedintele ţinea o con erinţă de presă. Era $ncruntat şi părea exact cât t rebuie de $ngrozit de modul abominabil $n care usese ucisă Christine Sullivan, soţia miliardarului alter Sullivan, unul dint re prietenii apropiaţi ai preşedintelui, şi de apt ul că acesta reprezenta o dovadă a creşterii alarmante a ărădelegilor din această ţară. Nimeni nu se $nt reba dacă preşedintele ar i ăcut acelaşi tărăboi dacă victima ar i ost un negru sărman, un hispanic sau un asiatic găsit cu gât ul tăiat pe o alee din Southeast. Preşedintele vorbea pe un ton dur, erm, cu o urmă per ectă de urie şi de asprime $n glas. Violenţa t rebuia oprită. Oamenii t rebuie să se simtă $n siguranţă $n casele lor sau $n conacele lor, $n acest caz. O scenă impresionantă. Un preşedinte dur şi $ngrijorat.

Reporterii se $nghesuiau, punând $nsă numai $nt rebări pot rivite.

Televizorul o arătă pe şe a de cabinet "loria Russell, $mbrăcată $n negru, dând din cap aprobator când preşedintele atinse punctele principale privitoare la opiniile sale despre crimă şi pedeapsă. Vot urile poliţiştilor şi ale membrilor AARP useseră asigurate pent ru următoarele alegeri. Pat ruzeci de milioane de vot uri! 'erita să te scoli de dimineaţă pent ru aşa ceva!

"loria n-ar i ost atât de $ncântată dacă ar i ştiut cine o privea chiar $n clipa aceea. Cineva care ţint uia cu privirea iecare părticică a eţei ei şi a preşedintelui, $n timp ce amintirile din noaptea aceea



nicio clipă uitate explodau ca un puţ de pet rol incendiat răspândind $n toate părţile căldură şi dist rugere potenţială.

&borul spre Barbados usese lipsit de evenimente. 'otoarele puternice ale Airbusului ridicaseră avionul ără niciun e ort de la sol, din San *uan, oraşul din Puerto Rico, iar aeronava atinsese altit udinea de croazieră de douăsprezece mii de met ri. Avionul usese plin, San *uan iind punct ul de $ntâlnire pent ru t uriştii ce aveau ca destinaţie grupul de insule care alcăt uiesc zona de vacanţă din Caraibi. Pasagerii din Oregon, din New or şi din toate locurile dint re aceste două repere, priviseră zidul de nori negri, $n timp ce avionul cotise spre stânga şi se $ndepărtase de o urt ună t ropicală

pe s ârşite, care, din ericire, nu apucase să se t rans orme $n uragan. Coborâseră din avion pe o scară din metal. O maşină micuţă,

după standardele americane mersese cu cinci dint re ei pe cont rasens şi se $ndreptase căt re Bridgetown, capitala ostei colonii britanice. Oraşul păst rase urme puternice ale lungii perioade coloniale $n vorbire, $n $mbrăcăminte şi $n modul de comportare al localnicilor. %o erul $i in ormase, cu o voce melodioasă, despre multele minuni ale insulei micuţe şi le at răsese atenţia asupra voiajului cu corabia piraţilor, arătându-le nava cu drapelul cucraniu şi cu oasele $ncrucişate, care tocmai păt rundea $n apele $ncă agitate. Pe puntea ei se a lau t urişti palizi, dar pe cale să se $nroşească, t urişti care urmau să ie $ndopaţi cu punci cu rom $n aşa hal, $ncât să ie cu toţii oarte beţi şi/sau oarte bolnavi at unci când se vor $ntoarce la chei, $n după-amiaza aceea.

Pe bancheta din spate stăt useră două perechi din Des 'oines,

care ăcuseră planuri ent uziaste, $nt r-o conversaţie păsărească. Bărbat ul mai $n vârstă, care stăt use pe scaunul din aţă, uitându-se a ară, prin parbriz, rămăsese cu gândurile la ceva ce se a la la pat rumii de ilomet ri $n nord. Veri icase o dată sau de două ori $ncot ro se $ndreptau, stabilind instinctiv dimensiunile ţinut ului. Semnele importante erau relativ puţine. Insula avea doar pat ruzeci şi doi de ilomet ri $n lungime şi douăzeci şi opt $n locul cel mai lat. Briza

ne$ncetată, al cărei zgomot va dispărea cu timpul $n subconştient ul iecăruia, continuând $nsă să existe, ca $nt r-un vis uitat , dar $ncă



pregnant , domolea căldura constantă, de t reizeci de grade Celsius. otelul era un ilton const ruit cu respectarea standardelor

americane pe o plajă ăcută de mâna omului, ce se $ntindea la unul din capetele insulei. Avea personal bine inst ruit , politicos şi mai mult decât dornic să te lase singur, dacă asta doreai. n timp ce majoritatea clienţilor se răs ăţau, unul dint re ei evitase orice contact , părăsind camera doar ca să se plimbe $n zone izolate ale plajei albe sau pe coasta muntoasă a Oceanului Atlantic. Pet recea rest ul timpului $n cameră, cu luminile stinse, uitându-se la televizor. Tăvile cu mâncarea adusă prin room-service acoperiseră covorul şi mobilierul din răchită.

n prima zi, Luther luase un taxi din aţa hotelului şi ăcuse o plimbare $n nord, până aproape de marginea oceanului, unde se a la domeniul lui Sullivan, plasat pe una dint re numeroasele coline ale insulei. Luther nu alesese Barbados-ul din $ntâmplare.

5 l cunoaşteţi pe domnul Sullivan? Nu-i aici. S-a $ntors $n America.

Tonul melancolic al taximet rist ului $l scosese pe Luther din t ransa sa. Porţile masive din oţel, de la poalele colinei $nverzite,ascundeau o alee lungă, şerpuită, ce urca spre conacul care, cupereţii din st ucat ura de culoarea somonului şi coloanele albe din marmură albă, $nalte de şase met ri, arăta surprinzător de pot rivit cu runzişul luxuriant , ca un enorm t randa ir roz ce se ridica dint re t u işuri.

5 Am ost $n locuinţa lui, $n Statele Unite, $i răspunse Luther. Taximet rist ul $l privi cu respect.

5 E cineva acasă? Vreun servitor? %o erul clătinase din cap. 5 Au plecat cu toţii. n dimineaţa asta. Luther se urcă $n maşină. Cunoştea motivul plecării. usese

găsită stăpâna casei. Luther $şi pet recuse următoarele zile pe plaja lată, albă, privind

navele de croazieră ce-şi lăsau pasagerii să hălăduiască prin

magazinele duty-ree care $mpânzeau zona comercială a oraşului. Băştinaşi speriaţi $şi ăceau t urul cu serviete jerpelite, $n care



duceau ceasuri, parumuri şi alte obiecte cont ra ăcute. Puteai să priveşti, pent ru cinci dolari americani, un insular care

tăia o runză de aloe şi-i storcea lichidul gros $nt r-o sticluţă, ca să-l oloseşti când soarele $ncepea să pişte pielea albă, sensibilă, care stăt use dormitând prea mult , sub cost ume şi bluze. Scoaterea bătăt urilor te costa pat ruzeci de dolari şi dura aproape o oră. Existau o mulţime de emei cu braţe lasce şi picioare groase,$ncreţite, care stăteau răbdătoare pe nisip $n timp ce li se ăcea operaţia.

rumuseţea insulei ar i t rebuit să-l elibereze cât de cât pe Lutherde melancolia sa. n cele din urmă, soarele cald, briza blândă şi

modul liniştit $n care abordau viaţa localnicii $i mai erodaseră nervozitatea, ast el $ncât ajunsese să le zâmbească uneori t recătorilor, să spună monosilabe barmanului şi să-şi bea cocteilurile până noaptea târziu, stând pe plajă, $n timp ce valurile se unduiau prin $nt uneric şi-l $ndepărtau uşor de coşmarul săli. Plănuia să plece peste câteva zile. Nu ştia prea bine unde.

Apoi dădu peste o t ransmisiune a CNN-ului, iar Luther usese t ras, ca un peşte prins de o undiţă cu ir ce nu se poate rupe, căt re ceva de care $ncercase să scape chelt uind câteva mii de dolari şi călătorind câteva mii de ilomet ri.

"loria Russell cobor$ din pat şi se duse la dulap, să caute un pachet de ţigări.

5 Parcă ai pierdut zece ani, zise Collin, $ntorcându-se şi privind-

o amuzat cum umblă goală prin casă. 5 Slujba mi-a mâncat zece ani din viaţă, răspunse "loria, care aprinse ţigara, t rase umul şi-l ţinu $n plămâni câteva secunde,expiră, apoi se caţără $n pat , $nghesuindu-se cu undul $n Collin şi zâmbind mulţ umită, at unci când acesta o cuprinse $n braţele lui lungi, musculoase.

5 Con erinţa de presă a ieşit bine, nu-i aşa? emeia $i simţi gândurile. Collin era uşor de descirat. .Toţi sunt ,

$şi spuse ea, dacă-şi scot ochelarii de soare.”



cavaler modern, ca aceia despre care citise pe când era o etiţă cuochii mari. Se uită la el, $n timp ce paharul cu băut ura i se clătina $n mână. olosi cealaltă mână ca să-şi scoată $ncet halat ul şi să-l lase să cadă pe podea. Aveau dest ul timp, mai ales ea, o emeie de t reizeci şi şapte de ani, care nu avusese niciodată o relaţie serioasă cu un bărbat. Aveau timp su icient pent ru toate. Băut ura $i alungase $ncet teama, paranoia. %i, odată cu ele, şi precauţia. De care avea atâta nevoie. Nu şi $n noaptea aceea.

5 Poţi să aci ceva pent ru mine. nsă o să-ţi spun mâine dimineaţă.

"loria zâmbi, se culcă pe canapea şi $ntinse mâna. Bărbat ul se

ridică, ascultător, şi veni lângă ea. După câteva momente, singurele sunete care se auzeau erau gemetele lor amestecate şi scârţâit ul continuu al canapelei.

Bill Burton stătea $n maşina soţiei sale, o Bonneville ără nimic ieşit din comun, ţinând $nt re genunchi o cutie cu Coca-Cola dietetică. Se a la la mică distanţă de locuinţa "loriei Russell. Din când $n când se uita la casa $n care int rase coechipierul său, la ora 12 şi 1# minute noaptea. O zărise şi pe şe a de cabinet $nt r-un veşmânt care nu sugera că vizita ar i ost de a aceri. ăcuse două otogra ii ale acelei scene, cu aparat ul său cu teleobiectiv. "loria Russell l-ar i ucis ca să pună mâna pe poze. Lumina din casă se mutase succesiv din cameră $n cameră, până când cei doi ajunseseră $n partea de est a locuinţei, unde luminile se stinseseră deodată.

Burton se uită la luminile de poziţie ale maşinii colegului său. Puştiul ăcuse o greşeală venind aici. Chestia asta putea să $nsemne s ârşit ul carierei atât pent ru el, cât şi pent ru "loria Russell. Burton se gândi la ceea ce văzuse $n noaptea aceea. Collin gonind $napoi $n casă, "loria Russell albindu-se ca varul. De ce? n zăpăceala aceea,Burton uitase să $nt rebe. Apoi alegaseră prin lanul de porumb după cineva care n-ar i t rebuit să se a le acolo unde a lase.

Collin se $ntorsese $n casă având un motiv precis. Iar Burton decise că venise vremea să a le care usese acel motiv. Avea



sentiment ul vag că, $ncet -$ncet , se pregătea o $nţelegere secretă. Din moment ce nu i se ceruse să participe, t răsese concluzia că nu se intenţiona să bene icieze şi el de rezultat ul acelei $nţelegeri. Nucrezuse nicio clipă că "loria Russell usese interesată doar de ce se a la $n prohabul colegului său. Nu era tipul ăla de emeie, oricum, nupe termen lung. Tot ce ăcea individa avea un scop, un scopimportant. O tăvăleală bună cu un ţap tânăr nu era nici pe departe ceva important.

Trecură $ncă două ore. Burton se uită la ceas, apoi se $ncordă,văzându-l pe Collin deschizând uşa din aţă, mergând $ncet pe alee şi ducându-se la maşina lui. n timp ce Collin t recea cu automobilul

pe lângă el, Burton se ghemui pe scaun, simţindu-se oarecum vinovat că-şi urmărise un coleg. Privi apoi lumina semnalizatorului ce clipea, $n timp ce ordul ieşea din zona aceea cu locuinţe scumpe.

Burton se uită din nou la casă. Lumina se aprinse $n ceea ce era,probabil, camera de zi. Cu toată ora târzie, se părea că stăpâna casei mai avea $ncă putere. Rezistenţa ei era celebră $n toată Casa Albă. Burton se $nt rebă dacă dovedea aceeaşi rezistenţă şi $n pat.

După două minute, st rada era goală. Lumina din casă rămase $nsă aprinsă.



CAPITOLUL DOISPRE&ECE

Avionul ateriză şi se opri, cu zgomot , pe pista scurtă ce constit uia calea principală de acces pe Aeroport ul Naţional, apoi se deplasă la câteva sute de met ri de mica int rare ce permitea mulţimii de amatori de canotaj de weeend accesul la râul Potomac şi ajunse la poarta cu numărul nouă. Un agent din orţele de securitate ale aeroport ului răspundea la $nt rebările unui grup de t urişti speriaţi,cu camere de luat vederi şi nu-l băgă $n seamă pe bărbat ul care

t recu iute pe lângă el. Călătoria de $ntoarcere a lui Luther urmase acelaşi t raseu ca la plecare. O oprire $n 'iami, apoi zborul de pe ort orth-Dallas.

Luther luă un taxi şi privi t ra icul aglomerat de pe Bulevardul "eorge ashington. Navetiştii obosiţi se $ndreptau spre casă. Cerul anunţa şi mai multă ploaie, iar vânt ul şuiera pe bulevardul mărginit de copaci, ce şerpuia leneş, paralel cu Potomac-ul. Din când $n când,

prin aer ţâşneau avioane, coteau la stânga şi dispăreau repede $n nori. Pe Luther $l aştepta $ncă o bătălie. Imaginea preşedintelui

Richmond, pe drept indignat , lovind $n pupit ru $n timpul discursului său pătimaş $mpot riva violenţei, având-o alăt uri pe şe a de cabinet ,plină de sine, devenise singurul lucru care mai conta $n viaţa lui Luther. Băt rânul obosit şi speriat care ugise din ţară nu mai era nici obosit , nici speriat. Sentiment ul de vinovăţie care-l cuprinsese

pent ru că permisese uciderea unei tinere usese $nlocuit de o ură copleşitoare, de o urie ce-i curgea prin iecare nerv din t rup. Dacă urma să ie, $nt r-un el, $ngerul răzbunător al lui Christine Sullivan,at unci $şi va $ndeplini sarcina cu iecare st rop de energie şi cu toată inteligenţa care-i rămăseseră.

Luther se rezemă de spetează, mestecă nişte uscăţele rămase din timpul călătoriei cu avionul şi se $nt rebă dacă "loria Russell

obişnuia să-şi pună curajul la $ncercare.



aducă aminte cum arată. 5 'ai ştii ceva ce mi-ar i de olos? Patterson clătină din cap, apoi $nt rebă: 5 Crezi că unul dint re ei a omorât -o pe emeia aceea? ran se ridică şi se $ntinse, după care răspunse: 5 Nu ştiu. Tu ce crezi? 5 Am tot elul de tipi aici. Nu mă mai surprinde nimic. ran dădu să plece, apoi se $ntoarse. 5 Apropo, vreau o listă cu toate casele şi conacele din 'iddleton

$n care a ăcut curăţenie irma ta, $n ultimii doi ani. Patterson explodă:

5 La ce naiba $ţi t rebuie? 5 Ai lista? 5 'da, o s-o ac. 5 Bine, at unci anunţă-mă când e gata. Vezi să ie corectă.

*erome Pettis era un negru $nalt , cu aspect cadaveric, cu puţin peste pat ruzeci de ani, căruia $i atârna tot timpul o ţigară din gură. ran $l privi cu admiraţie, $n timp ce acesta $ncărca echipament ul greu pent ru curăţenie, dând dovadă de experienţă. Salopeta lui albast ră spunea că la 'et ro avea uncţia de tehnician principal. Nuse uita la ran, continuând să ie atent la ce avea de ăcut. n jurul lor, $n garajul uriaş, se vedeau camionete albe, cu $ncărcăt ură similară. Doi oameni aruncară o privire spre ran, dar se $ntoarseră iute la t reaba lor.

5 Domnul Patterson spune că vrei să-mi pui nişte $nt rebări. ran se plasă lângă bara de protecţie din aţă a camionetei. 5 Câteva. Ai avut de lucru $n casa lui alter Sullivan din

'iddleton, $n data de 30 august , anul acesta. Pettis se $ncruntă. 5 n august? Ce naiba, curăţ câte pat ru case pe zi. Nu-mi

amintesc de ele, pent ru că n-am de ce. 5 Pent ru casa aia ai avut nevoie de o zi $nt reagă. O casă mare $n

'iddleton. Cu tine erau Rogers şi Budizinsi.



5 Ai dreptate, zâmbi Pettis. Cea mai mare şi mai aurisită casă pe care am văzut -o, iar eu am văzut multe locuri nasoale, omule!

ran răspunse zâmbet ului şi recunoscu: 5 Acelaşi gând mi-a t recut şi mie prin minte, când am văzut -o. Pettis se $ndreptă şi-şi reaprinse ţigara. 5 Problema era cu toată mobila aia. Trebuia s-o muţi $n iecare

cameră, iar unele dint re rahat urile alea erau grele, grele, de credeai că nu o să le muţi niciodată.

5 Aşadar, ai ost acolo toată ziua? ran nu dorise ca $nt rebarea să sune aşa. Pettis deveni băţos. Trase din Camel-ul lui şi se rezemă de uşa

camionetei. 5 De ce sunt interesaţi poliţiştii de numărul de covoare

curăţate? 5 n casa aia a ost omorâtă o emeie. Se pare că a avut de-a ace

cu nişte spărgători. Nu citeşti ziarele? 5 Doar rubricile de sport. Te $nt rebi dacă-s unul dint re indivizii

ăia? 5 Nu chiar. Acum st râng in ormaţii. 'ă interesează toţi care au

ost de curând prin preajma acelei case. Probabil că după ce termin cu tine o să discut cu poştaşul.

5 Eşti amuzant , pent ru un poliţist. Crezi că am ucis-o eu? 5 Cred că, dacă ai i ăcut asta, ai i şi dest ul de deştept ca să nu

rămâi pe aici, aşteptându-mă să-ţi bat la uşă. Ce poţi să-mi spui despre cei doi care au ost cu tine?

Pettis $şi termină ţigara şi se uită la ran, ără să-i răspundă.

ran se pregăti să-şi $nchidă carneţelul. 5 Vrei un avocat , *erome? 5 Am nevoie? 5 Din partea mea, n-ai. N-am de gând să scot cartonaşul pe care

am scris prevederile legii 'iranda, dacă asta te $ngrijorează. Pettis se uită la podeaua din ciment , st rivi pe ea ţigara, apoi se

uită la ran.

5 Uite ce-i, omule, lucrez la domnul Patterson de mult timp. Vin la serviciu $n iecare zi, $mi ac t reaba, $mi iau cecul cu salariul şi mă



$ntorc acasă. 5 Aşadar, se pare că n-ai motiv să ii $ngrijorat. 5 Aşa e. Uite ce-i, am ăcut ceva prostii cu mult timp $n urmă. Am

ost $nchis. Poţi să a li $n cinci secunde, de la calculatoarele voast re. Deci, n-o să-ţi torn tâmpenii, eşti de acord?

5 Da. 5 N-am nevastă şi cresc pat ru copii. N-am spart casa aia şi nu i-

am ăcut nimic emeii. 5 Te cred, *erome. 'ă interesează mai mult Rogers şi

Budizinsi. Pettis se uită la detectiv câteva secunde, apoi $i propuse:

5 ai să ne plimbăm. Cei doi părăsiră garajul şi se $ndreptară spre un Buic vechi,

mare cât un iaht , şi care avea mai multă rugină decât metal. Pettis int ră $n maşină, iar ran $l urmă.

5 %tii, pereţii garajului au urechi. ran dădu din cap. 5 Brian Rogers. i ziceam %mecherul, pen că era bun, prindea

lucrurile repede. 5 Cum arată? 5 Un tip alb, de vreo cincizeci de ani, poate mai băt rân. Nu prea

$nalt , un met ru şaptezeci, de vreo şapteşcinci de ile. Vorbăreţ. 'uncea din greu.

5 %i Budizinsi? 5 Buddy.! Aici toată lumea are o poreclă. Eu sunt Let. De la

schelet.

ran zâmbi. 5 Tot un tip alb, mai $nalt. Poate ceva mai băt rân decât

%mecherul. Un tip $nchis $n sine. ăcea ce i se spunea şi nimic mai mult.

5 Cine a curăţat dormitorul principal? 5 Toţi. Trebuia să ridicăm pat ul şi dulapul. iecare cântărea

! Prieten, amic.



5 Aveai acelaşi echipament? 5 Exact. 5 At unci ar t rebui să aci rost de o camionetă nouă, pent ru un

timp. 5 Cum?! exclamă *erome, coborând $ncet de pe scaunul

şo erului. 5 O să vorbesc cu Patterson. Con isc camioneta. 5 ţi baţi joc de mine! 5 Nu, *erome. Nici vorbă.

5 alter, acesta este *ac "raham. *ac, ţi-l prezint pe alterSullivan. Sandy Lord se aşeză greoi pe scaun. *ac $i st rânse mâna lui

Sullivan, apoi cei doi se aşezară $n jurul măsuţei din camera de şedinţe numărul cinci. Era ora opt dimineaţa, iar *ac venise la birou de la ora şase, după ce lucrase două nopţi. Băuse deja t rei ceşti de ca ea şi şi-o t urnă pe a pat ra, din ca etiera de argint.

5 alter, i-am spus lui *ac despre a acerea cu Ucraina. Am aranjat tot ul. Promisiunile ucrainenilor par $n regulă. Richmond a apăsat pe toate butoanele necesare, ruşii au $ncurcat -o, iar condurul de sticlă al Cenuşăresei s-a pot rivit pe piciorul +ievului. Amicul tăune-a ost de olos.

5 E unul dint re prietenii mei cei mai buni. 'ă aştept ca prietenii să mă ajute. Cred $nsă că avem prea mulţi jurişti $n a acerea asta. Sandy, vrei să măreşti act ura?

Sullivan se ridică şi se uită pe ereast ră, la cerul dimineţii, ce ăgăduia o zi minunată de toamnă. *ac $i aruncă o privire, $n timpce-şi lua notiţe despre succesul zdrobitor al ultimei a aceri a lui Sullivan. Bogătaşul nu părea deloc interesat să-şi extindă monolit ul internaţional, $n valoare de mai multe miliarde de dolari. *ac nuavea de unde să ştie că băt rânul se gândea la morga din Virginia,amintindu-şi o anumită igură.

Lui *ac i se tăiase respiraţia când Lord $l desemnase,ceremonios, ca iind cel care-l va secunda $n cea mai mare a acere



de nenumărate ori. 5 Aş recomanda să zbori acolo $mpreună cu *ac. St rânge

mâinile care t rebuie, bate pe umeri pe cine se cuvine, arată că stăpâneşti lucrurile. Indivizii au nevoie de asta. Pent ru ei,capitalismul este un joc nou.

5 Care-i rolul lui *ac? Lord $i ăcu semn lui "raham. *ac se ridică şi se duse spre ereast ră. 5 Domnule Sullivan, am pet recut ultimele pat ruzeci şi opt de

ore st udiind iecare aspect al acestei a aceri. Toţi ceilalţi jurişti aulucrat doar pe bucăţele. n a ară de Sandy, nu cred că există cineva

$n irma noast ră care să ştie ce vreţi să realizaţi mai bine decât ştiueu.

Sullivan se $ntoarse căt re el şi zise: 5 Asta-i o a irmaţie oarte ambiţioasă. 5 %i o a acere oarte ambiţioasă, domnule. 5 Aşadar, ştii ce vreau să realizez? 5 Da, domnule. 5 At unci, lămureşte-mă, spune-mi ce crezi că ar i. Sullivan se aşeză, $şi $ncrucişă braţele şi se uită la *ac,

aşteptându-i răspunsul. *ac nu pierdu timpul. 5 Ucraina are resurse nat urale imense, are tot ce oloseşte şi

doreşte indust ria grea din toată lumea. Problema este următoarea: cum să obţii resursele Ucrainei la preţ minim şi cu risc scăzut ,având $n vedere sit uaţia politică de acolo.

Sullivan $şi des ăcu braţele, se ridică şi sorbi din ca ea. *accontinuă:

5 %pilul este că vreţi ca liderii din +iev să creadă că export urile pe care le va ace compania dumneavoast ră vor avea ca urmare investiţii $n lucrări importante pent ru viitorul Ucrainei. O investiţie pe termen lung, pe care presupun eu nu doriţi s-o aceţi.

5 'i-am pet recut cea mai mare parte din viaţa mea de adult

$ngrozit de roşii. Cred la el de mult $n perest roia şi $n glasnost ca $n &âna 'ăseluţă. Consider că-i datoria mea pat riotică să-i jupoi pe



comunişti, cât se poate. Să-i las ără mijloace de a domina lumea,pent ru că ăsta-i planul lor pe termen lung, $n ciuda puseului de democraţie din ultimul timp.

5 Exact , domnule, spuse *ac. Să-i jupuiţi ăsta e cuvânt ul-cheie. Să jupoi carcasa, $nainte ca aceasta să se autodist rugă… sau să ie lovită de boală.

*ac se opri, ca să vadă reacţia celor doi. Lord se uită $n tavan, cuo igură inexpresivă.

5 Continuă, $l $ndemnă Sullivan. Ai ajuns la partea interesantă. 5 Partea interesantă constă $n a ace $nţelegerea $n aşa el $ncât

Sullivan şi asociaţii săi să rişte cât mai puţin şi să obţină pro it

maxim. 5 Ai dreptate. n cele din urmă, ţara va rămâne ără nimic, iar eu

voi pleca având un câştig net de cel puţin două miliarde. *ac se uită din nou la Lord, care acum stătea drept pe scaun,

ascultând cu interes. Asta era şpilul. *ac $şi dăduse seama doar cu o zi $n urmă.

5 Dar de ce nu luaţi din Ucraina ceea ce o ace periculoasă? $nt rebă *ac, după care ăcu o pauză, apoi continuă: %i, $n acelaşi timp, vă veţi t ripla câştigul.

Sullivan se uită atent la el şi $nt rebă: 5 Cum? 5 Rachete balistice cu rază medie de acţiune. Ucraina are o

grămadă. Iar acum, când Tratat ul de Neproli erare din 199# a căzut ,aceste arme nucleare reprezintă din nou o ameninţare importantă pent ru ţările din vest.

5 %t ce sugerezi? Să cumpăr chestiile alea? Ce naiba să ac cuele?

*ac $l privi pe Lord, care, $n cele din urmă, se aplecase $n aţă, şi continuă:

5 Le cumpăraţi pe nimic, probabil cu o jumătate de miliard, olosind o parte din ce-aţi obţinut din vânzarea materiilor prime. Le veţi achiziţiona olosind dolari, care vor i utilizaţi de Ucraina

pent ru a cumpăra cele de t rebuinţă de pe pieţele internaţionale. 5 De ce pe nimica toată? Orice ţară din Orient ul Apropiat s-ar



bate pe ele. 5 Ucraina nu le poate vinde acelor ţări. "rupul celor %apte nu va

permite aşa ceva. Dacă Ucraina vinde, i se va interzice accesul $n piaţa Uniunii Europene şi $n alte pieţe vestice. Iar dacă se $ntâmplă aşa ceva, ucrainenii vor i morţi.

5 Aşadar, o să le cumpăr. Cui o să le vând? *ac nu-şi put u stăpâni rânjet ul. 5 Nouă. Statelor Unite. Valoarea lor, estimată modest , este de

şase miliarde. Ce naiba, cantitatea de plutoniu din rachetele acelea e de nepreţ uit. Rest ul ţărilor din "rupul celor %apte vor veni cucâteva miliarde. Toată t reaba va i posibilă doar datorită relaţiilor

dumneavoast ră cu +ievul. Vă vor privi ca pe salvatorul lor. Sullivan părea uimit. Vru să se ridice, apoi se răzgândi. Chiar şi

pe el $l ameţeau sumele de bani ce puteau ieşi dint r-o asemenea a acere. Dar avea su icienţi bani, mai mult decât su icienţi… nsă posibilitatea de a elimina $n parte ecuaţia nucleară din su erinţa colectivă a lumii…

5 A cui a ost ideea asta? $nt rebă Sullivan, uitându-se la Lord care arătă spre *ac.

Băt rânul se lăsă pe speteaza scaunului şi se uită la tânăr. Apoi se ridică atât de sprinten, că-l uimi pe *ac. 'iliardarul $i prinse mâna $nt r-o st rânsoare de oţel.

5 Ai de mers $n multe locuri, tinere! Te superi dacă te $nsoţesc? Lord arăta ca un tată ericit. *ac nu-şi stăpâni zâmbet ul.

ncepuse să uite cum e să n-ai noroc. După ce Sullivan plecă, *ac şi Sandy se aşezară la masă. n cele

din urmă, Sandy zise: 5 Recunosc că nu-i o slujbă uşoară. Cum te simţi? *ac nu-şi ascunse rânjet ul. 5 Ca şi cum m-aş i culcat cu cea mai rumoasă ată din şcoală.

'ă urnică peste tot.. Lord $ncepu să râdă şi se ridică. 5 'ai bine te-ai duce acasă şi te-ai odihni. Probabil că Sullivan

$şi sună pilot ul din maşină. 'ăcar l-am ăcut să nu se mai gândească la târ ă.



CAPITOLUL TREISPRE&ECE

Casa Albă primeşte anual milioane de scrisori şi colete neo iciale. iecare dint re ele este examinat cu atenţie de căt re o echipă de angajaţi, cu ajutorul şi sub $ndrumarea Serviciului Secret.

Cele două plicuri useseră adresate "loriei Russell lucru oarecum neobişnuit pent ru că majoritatea corespondenţei $l avea ca destinatar pe preşedinte, pe anumiţi membri ai Primei amilii sauchiar pe animalul de casă al preşedintelui, care de data aceasta era

un câine, rasa golden ret riever, pe nume Barney. Adresa de pe plicuri usese scrisă de mână, cu litere mari.

Plicurile erau albe şi ie tine, deci oarte răspândite. "loria Russell le-a primit pe la ora douăsprezece, $nt r-o zi $n care tot ul $i mersese oarte bine până at unci. nt r-o scrisoare se a la o oaie de hârtie, iar$n cealaltă se a la un obiect pe care "loria $l privi câteva minute. Pe hârtie, tot cu litere mari, useseră scrise cuvintele:

.nt rebare: Ce constit uie crime şi delicte grave? Răspuns: Nucred că vrei să a li. Dispunem de obiect valoros, vei a la mai multe $n viitor, şe o!

Semnat nu tocmai un admirator secret”. Chiar dacă se aşteptase la aşa ceva, de apt dorise cu disperare să

primească o asemenea scrisoare, "loria simţi că inima $i bate mai repede, izbindu-i-se de coşul piept ului. I se uscă gura, se $ntinse, luă un pahar cu apă, $l goli dint r-o sorbire şi repetă acest lucru. Abia

at unci reuşi să ţină plicul, ără să-i t remure mâna. Apoi se uită la obiect ul din a doua scrisoare. O otogra ie. Imaginea cuţit ului pent ru deschis scrisori o ăcu să-şi reamintească evenimentele din noaptea aceea de coşmar. Se prinse cu mâinile de scaun. n cele din urmă, se declanşase atacul aşteptat.

5 'ăcar vrea să negocieze, zise Collin, care puse jos bilet ul şi otogra ia, apoi se $ntoarse la locul lui; remarcă paloarea deosebită

a emeii şi se $nt rebă dacă aceasta era dest ul de tare ca să reziste. 5 Poate. S-ar putea să ie numai o şmecherie.



Collin clătină din cap şi o cont razise: 5 Nu cred. "loria se aşeză pe scaun, $şi recă tâmplele şi $nghiţi un calmant. 5 De ce nu crezi? 5 Cum să ne raierească? De ce să ne raierească? Are nişte

chestii cu care ne poate băga $n mormânt. Vrea bani. 5 Probabil că a urat milioane din seiul lui Sullivan. 5 Probabil. Nu ştim câţi bani gheaţă au ost. Poate i-a ascuns şi

nu se poate duce la ascunzătoare. Poate e un tip oarte lacom. Lumea e plină de asemenea indivizi.

5 Simt nevoia să beau ceva. Poţi să vii $n seara asta?

5 Preşedintele cinează la ambasada canadiană. 5 Rahat! Nu poţi să aranjezi să te $nlocuiască alt agent? 5 Dacă t ragi nişte s ori… 5 Consideră că le-am t ras. Când crezi că vom primi iarăşi vreun

semn de la el? 5 Nu pare prea speriat , deşi ar t rebui să ie oarte precaut. Eu aş

i, $n locul lui. 5 "rozav! Aşadar, o să umez câte două pachete de ţigări

mentolate pe zi, până când o să mai primim vreo ştire de la el! Până at unci o să mor de cancer la plămâni!

5 Ce-o să aci, dacă va cere bani? o $nt rebă Collin. 5 Se rezolvă ără prea mari di icultăţi. Depinde cât de mult vrea. "loria părea ceva mai calmă. 5 Tu eşti şeul, zise agent ul şi se ridică. 5 Tim, ţine-mă $n braţe un minut! $l rugă emeia, apropiindu-se

de el. Collin o simţi recându-se de pistolul lui, când o t rase lângă el. 5 Tim, dacă nu se mulţ umeşte cu bani? Dacă nu putem să

obţinem cuţit ul? Collin se uită la ea şi-i răspunse: 5 At unci o să am eu grijă de el, "loria. Bărbat ul $i atinse buzele cu degetele, se $ntoarse şi plecă.



până când indivizii ar $ncepe să vorbească. Burton era prietenul lui,$i dovedise asta de multe ori, $n decursul timpului. Probabil că avea dreptate $n privinţa "loriei Russell. Creierul lui Collin nu se evaporase $n totalitate, $n prezenţa lenjeriei de mătase.

5 Bill, ai timp pent ru o ceaşcă de ca ea?

ran cobor$ două etaje pe scară, o luă la dreapta şi deschise uşa laboratorului criminalistic. Acesta se a la $nt r-o cameră micuţă, cuvopseaua scorojită, dar era surprinzător de bine organizat , lucrucare se datora, $n mare măsură, Laurei Simon, o persoană oarte

tipicară. ran $şi imagina că şi casa ei arăta la el de curată şi de bine $nt reţinută, $n ciuda prezenţei a doi preşcolari, care-i mâncausu let ul. Prin cameră se vedeau t ruse pent ru dovezi, care nuuseseră olosite, iar sigiliile lor neatinse, de culoare portocalie,creau un pic de culoare, care cont rasta cu zidurile de-un cenuşiumonoton, pline de crăpăt uri. nt r-un colţ se a lau cutii din carton,etichetate cu grijă. n alt colţ se găsea un dulap mic, din metal, $n care useseră puse probele ce necesitau măsuri de securitate suplimentare. Lângă dulap era un rigider ce adăpostea dovezile ce necesitau un mediu cu temperat ură stabilă.

Laura stătea aplecată peste un microscop, $n celălalt capăt al $ncăperii.

5 '-ai sunat? $nt rebă detectivul, uitându-se peste umărul ei. Pe lama de sticlă se vedeau ragmente mici, dint r-o substanţă

oarecare. ran nu se imagina pet recându-şi zilele uitându-se la

bucăţi microscopice din cine ştie ce, dar era per ect conştient că activitatea Laurei Simon avea o cont ribuţie ext rem de importantă pent ru condamnarea delincvenţilor.

5 Uită-te la asta, $i zise Laura, ăcându-i semn spre microscop. Detectivul $şi scoase ochelarii pe care uitase că-i are pe nas. Privi,

apoi se ridică. 5 Laura, niciodată n-am ştiut la ce mă uit. Ce-i asta? 5 O most ră de covor luată din dormitorul amiliei Sullivan. N-am

luat -o $n timpul cercetărilor iniţiale, ci mai târziu.



Detectivul privi din colţ ul dormitorului lui alter Sullivan cum Laura amestecă, atentă, nişte chimicale, apoi toarnă rezultat ul $nt r-un pulverizator. După aceea, ran o ajută să $ndese cârpe sub uşi şi să lipească hârtie ca enie, de $mpachetat , pe erest re. Apoi cei doi t raseră draperiile grele, $nt rerupând, practic, orice sursă de lumină nat urală.

ran privi $ncă o dată $ncăperea. Se uită la oglindă, la pat , la ereast ră, la dulapuri. Ochii $i rămaseră aţintiţi asupra noptierei şi a găurii de unde usese scoasă tencuiala. Apoi privi din nou otogra ia. O luă $n mână. şi aminti iarăşi că doamna Sullivan usese o emeie oarte rumoasă, care nu semăna deloc cu cadavrul $n

descompunere pe care-l văzuse el. n otogra ie, Christine Sullivan stătea pe scaunul de lângă pat. Noptiera se vedea oarte bine, $n stânga ei. Colţ ul pat ului apărea $n partea dreaptă a otogra iei. Ca o ironie a sorţii, dacă avem $n vedere modul $n care olosise emeia mobilierul acela. Arcurile erau, probabil, bune de revizie. Se pare $nsă că de acum $nainte nu vor mai avea mare lucru de ăcut… ran$şi aminti expresia de pe igura lui alter Sullivan. Nici acest uia nu-i rămăseseră prea multe de ăcut…

Detectivul puse otogra ia jos şi continua să privească mişcările continue ale Laurei. Se uită din nou la otogra ie. l rământa ceva,dar, indi erent ce va i ost , $i ieşise din minte la el de iute cum apăruse.

5 Laura, cum se numea substanţa aceea? 5 Luminol. Se vinde sub multe nume, dar e aceeaşi compoziţie.

Am terminat.

emeia $ndreptă sticla spre bucata de covor din care useseră tăiate ibrele. Detectivul zâmbi şi-i zise:

5 Bine că nu t rebuie să plăteşti covorul. Laura se $ntoarse spre el şi-i replică: 5 Nu mai contează. Tocmai m-am declarat alită. N-au decât să-

mi taie din salariu de acum până $n vecii vecilor. O chestie care-i ace egali pe cei oarte săraci.

ran stinse lumina, aruncând $ncăperea $n beznă. Se auzi şuierat ul aerului, at unci când Laura apăsă dispozitivul



pulverizatorului. Aproape imediat , o porţiune oarte redusă a covorului $ncepu să lucească, $nt r-o nuanţă deschisă de albast ru, ca o masă de licurici. Apoi lumina dispăru. ran aprinse pla oniera şi se uită spre Laura Simon.

5 Aşadar, am dat peste sângele altei persoane. "rozavă descoperire, Laura! "ăseşti vreo cale de a st rânge dest ul pent ru a-l analiza, pent ru a descoperi grupa sangvină? Să identi ici ADN-ul?

Laura nu părea sigură: 5 O să veri icăm covorul, să vedem dacă a rămas ceva $n el, dar

mă $ndoiesc. Nu rămân mulţi st ropi $nt r-un covor curăţat chimic. Iarreziduurile sunt amestecate cu o grămadă de chestii. Nu te baza pe

asta! ran gândi cu voce tare: 5 Bine, un ăptaş e rănit. Nu a curs mult sânge, dar a curs ceva. Se uită spre Laura, aşteptând con irmarea acesteia. emeia dădu

din cap, a irmativ. 5 Rănit , dar cu ce? emeia nu avea nimic $n mână, at unci când

am găsit -o. Laura $i citi gândurile. 5 Indi erent cât de subită i-a ost moartea, avem de-a ace cu

spasmul cadaveric. Dacă i-ar i luat ceva din mână, indivizii ar i t rebuit să-i rupă degetele.

5 %i n-am găsit nici urmă de aşa ceva la autopsie, $i termină ideea ran.

5 Cu excepţia cazului $n care impact ul glonţ ului a ăcut -o să deschidă mâna.

5 Cât de des se $ntâmplă aşa ceva? 5 Pent ru cazul ăsta e su icient să se $ntâmple o singură dată. 5 Bine, hai să presupunem că emeia avea o armă, iar arma a

dispărut. Ce el de armă a avut? Laura se gândi la $nt rebare, $n timp ce-şi st rângea t rusa. 5 Poţi să elimini ideea că ar i vorba de un pistol. N-ar i ost $n

stare să t ragă cu arma, iar pe mâinile ei nu-s arsuri de pra de puşcă.

Indivizii n-ar i reuşit să le răzuie, ără să lase urme. 5 Bine. Plus că nu există nicio armă $nregist rată pe numele ei. %i



am stabilit deja că nu existau pistoale $n casă. 5 Aşadar, nu era o armă de oc. Poate un cuţit. Nu ştiu ce rană

putea să acă, poate o tăiet ură probabil una super icială. Numărul de ibre t unse era mic, deci nu-i vorba de o rană care punea viaţa cuiva $n pericol.

5 nseamnă că l-a rănit pe unul din ăptaşi, $n braţ sau $n picior. %i at unci indivizii s-au dat $napoi şi au $mpuşcat -o? Sau emeia a lovit cu cuţit ul $n timp ce murea? Nu, se corectă ran. Doamna Sullivan a murit instantaneu. L-a $njunghiat pe unul din indivizi $n altă cameră, a ugit aici şi a ost $mpuşcată. n timp ce stătea lângă ea, ăptaşul rănit a pierdut câteva picăt uri de sânge.

5 )ine seama de apt ul că seiul se a lă aici. Scenariul cel mai posibil e că i-a surprins $n timpul jaului.

5 Da, dar aminteşte-ţi că $mpuşcăt urile au ost t rase dinspre uşă, căt re inte r io ru l camerei. %i $n jos. Cine a surprins pe cine? Chestia asta $mi mănâncă icaţii!

5 At unci de ce indivizii au luat cuţit ul, dacă usese vreun cuţit? 5 Pent ru că, $nt r-un el, identi ica pe cineva. 5 Amprente? $şi dădu cu părerea Laura, gândindu-se la dovezile

pe care le putea găsi pe arma aceea. ran dădu din cap şi-i răspunse: 5 Aşa presupun. 5 Răposata doamnă Sullivan obişnuia să poarte un cuţit? ran $i răspunse dându-şi o palmă peste runte, atât de tare

$ncât Laura t resări. Detectivul se repezi la noptieră şi luă otogra ia. Clătină din cap şi $i $ntinse poza Lamei Simon.

5 Uite cuţit ul ăla aurisit! Laura se uită la otogra ie. n ea se vedea un cuţit lung, pent ru

deschis scrisori, cu mâner din piele, aşezat pe noptieră. 5 Pielea explică rest urile de ulei din palmele ei. ran se opri $n uşa din aţă, $n timp ce ieşeau. Se uită la panoul

instalaţiei de alarmă, care usese repusă $n stare de uncţiune. Apoi zâmbi, ca urmare a unui gând vag, care reuşise să iasă la supra aţă.

5 Laura, ai $n camionetă o lampă luorescentă? 5 Da, de ce?



5 Vrei să mi-o aduci? Laura, mirată, i-o aduse. 'erse apoi $n hol şi o puse $n priză. 5 Luminează tastat ura numerică. Ceea ce apăru sub lumina luorescentă $l ăcu pe ran să

zâmbească din nou. 5 oarte bine! 5 Ce $nseamnă asta? se interesă Laura, care se uita $ncruntată la

el. 5 nseamnă două lucruri. Primul: este clar că aveam de-a ace cu

cineva din interior. Al doilea: ăptaşul nost ru are imaginaţie.

ran stătea $n camera pent ru interogatorii. Decise să nu-şi aprindă altă ţigară şi optă pent ru o gumă de mestecat cu aromă de cireşe. Se uită la pereţii de zgură, la masa ie tină din metal, la scaunele prinse $n podea şi decise că locul acela era prea deprimant ca să ţi se ia interogatoriul acolo. Ceea ce era bine. Oamenii deprimaţi sunt vulnerabili, iar oamenii vulnerabili, dacă sunt $mboldiţi cum se cuvine, au tendinţa să vorbească. Iar ran voia să asculte. Să asculte toată ziua.

Cazul era ext rem de $ncâlcit , dar unele elemente $ncepuseră să se limpezească.

Buddy Budizinsi locuia $ncă $n Arlington şi lucra la o spălătorie de maşini din alls Church. Recunoscuse că usese $n casa amiliei Sullivan, citise despre crimă, dar, $n a ară de asta, nu ştia nimic. ran $nclina să-l creadă. Tipul nu era prea inteligent , nu avea

cazier şi-şi pet recuse viaţa de adult ăcând munci necali icate, ca să-şi câştige existenţa. Nu avea altă şansă, pent ru că terminase doarcinci clase. Apartament ul lui arăta modest , la limita sărăciei. Budizinsi reprezenta o pistă ce nu ducea nicăieri.

n schimb, Rogers se dovedise a i o comoară. Numărul asigurării sociale spus pat ronului era adevărat , numai că aparţinea unei emei angajate la Departament ul de Stat şi care lucrase $n Thailanda $n ultimii doi ani. Probabil că individul ştia că irma de curăţat covoare n-o să-l veri ice. Cine $şi bătea capul cu aşa ceva? Adresa din



regist ru aparţinea unui motel din Beltsville, 'aryland. Aici nuusese cazat nimeni cu numele său $n ultimul an şi nici nu usese văzut nimeni care să semene cu Rogers. Stat ul +ansas nu-l avea $nregist rat nicăieri. 'ai mult , individul nu $ncasase niciunul dint re cecurile cu care i se plătise salariul de căt re 'et ro. Numai chestia asta spunea ext rem de multe lucruri.

O schiţă ăcută de desenatorul poliţiei, pe baza descrierii o erite de Pettis, usese multiplicată şi urma să ie $mpărţită $n zonă.

ran simţea că Rogers era individul pe care-l căuta. usese $n casă şi dispăruse, lăsând $n urmă o dâră de in ormaţii alse. Laura Simon examina, chiar $n clipa aceea, camioneta lui Pettis, $n

speranţa că amprentele lui Rogers se mai a lau undeva, $năunt ru. Nu descoperiseră amprente la locul crimei, dar, dacă $l identi icaupe Rogers, at unci putea să pună pariu că acesta avea antecedente,iar cazul lui ran s-ar i cont urat mai precis. Iar detectivul ar i ăcut un important pas $nainte, dacă persoana pe care o căuta ardecide să coopereze.

După ce alter Sullivan con irmase că, $nt r-adevăr, un cuţit preţios, pent ru deschis scrisori, lipsea din dormitorul său, ransperase din tot su let ul să reuşească să pună mâna pe acea posibilă mină de aur. ran $i $mpărtăşise lui Sullivan teoria con orm căreia doamna Sullivan l-ar i $njunghiat pe agresor cu acel inst rument. Băt rânul nu păruse că bagă $n seamă in ormaţia, iar ran se $nt rebase, pent ru o clipă, dacă nu cumva Sullivan se ramolise.

Detectivul veri icase $ncă o dată lista angajaţilor de la reşedinţa lui Sullivan, deşi o $nvăţase pe dina ară. Pe lista aceea igura un

singur individ care-l interesa cu adevărat. ran se gândea şi la declaraţia reprezentant ului companiei de

pază. Variantele generate de cincisprezece cire, pent ru a obţine un cod din cinci cire, $nt r-o secvenţă corectă, nu puteau i descoperite de un calculator portativ $n timpul scurt a lat la dispoziţie. 'ai ales dacă ai de-a ace cu un calculator mai lent $n sistemul companiei de pază. Ca să reuşeşti să descoperi codul, t rebuia să elimini o parte

din variante. Cum puteai să aci lucrul ăsta? Examinarea tastat urii arătase că pe iecare tastă usese pusă o



substanţă chimică ran nu-şi amintea numele acesteia, deşi Laura Simon ştia despre ce-i vorba o substanţă care nu se vedea decât $n lumină luorescentă.

Detectivul se rezemă de speteaza scaunului şi şi-l imagină pe alter Sullivan sau pe majordom, sau pe cine avea ca sarcină să seteze alarma ducându-se jos şi int roducând codul. Degetele atingeau tastele pot rivite cinci dint re ele iar alarma era setată. Persoana respectivă $şi vedea după aceea de t reabă, ără să-şi dea seama că avea pe degete o urmă de substanţă chimică, invizibilă cuochiul liber. 'ai mult , nu-şi dădea seama că tocmai dezvăluise numerele care alcăt uiau codul de siguranţă. Delincvent ul putea să

descopere aceste numere, olosind o lumină luorescentă, pent ru că substanţa se ştersese de pe tastele respective. Având această in ormaţie, calculatorul reuşea să descopere secvenţa corectă, iarreprezentant ul companiei de pază era sigur că putea să acă acest lucru $n timpul permis, din moment ce useseră eliminate 99,9dint re combinaţiile posibile.

Rămăsese $nt rebarea: cine pusese substanţa pe taste? La $nceput ,ran se gândise că Rogers sau cum l-o i chemat $n realitate ăcuse acest lucru at unci când int rase $n casă. Dar existau dovezi copleşitoare $mpot riva acestei opinii. n primul rând, casa usese plină de oameni, iar un st răin care şi-ar i ăcut de lucru $n jurul dispozitivului de alarmă ar i t rezit suspiciuni. n al doilea rând,holul de la int rare era larg deschis şi cel mai puţin păzit din casă. 'ai mult , aplicarea substanţei necesita timp şi atenţie. Rogers nudispusese de aşa ceva. Planul lui putea i dist rus de cea mai mică

bănuială, de orice privire $ntâmplătoare. Persoana care se ocupase de t reaba aceea nu riscase aşa ceva. Nu Roger usese ăptaşul. Iarran era convins că ştia cine usese.

La prima vedere, emeia părea atât de slabă, $ncât aveai impresia că-i bolnavă de cancer. Dacă te uitai mai atent , culoarea sănătoasă din obraji, st ruct ura osoasă şi modul plin de graţie $n care se mişca te duceau la concluzia că era oarte subţirică, dar că nu su erea de



nicio boală. 5 Vă rog să luaţi loc, doamnă Broome. Vă mulţ umesc că aţi venit. emeia dădu din cap şi se aşeză pe un scaun. Purta o rochie

$n lorată, până la jumătatea gambelor. Un şir de perle mari, alse, $i $nconjurau gât ul. Avea părul st râns $nt r-un coc. Câteva şuviţe din mijlocul runţii $ncepuseră să se t rans orme $nt r-un argintiu-cenuşiu, ca o cerneală ce se $mbibă $n hârtie. Având $n vedere pielea netedă şi absenţa ridurilor, ran $i dădu vreo t reizeci şi nouă de ani. De apt , era cu câţiva ani mai $n vârstă.

5 Credeam că aţi terminat de discutat cu mine, domnule ran! 5 Vă rog să-mi spuneţi Seth. umaţi?

emeia clătină din cap. 5 Am doar câteva $nt rebări de rutină. Nu sunteţi singura care

veţi i interogată. Am $nţeles că aţi renunţat la slujba pe care-o aveaţi la domnul Sullivan.

Doamna Broome $nghiţi $n sec, se uită $n jos, apoi $şi ridică privirea.

5 Ca să zicem aşa, am ost apropiată de doamna Sullivan. %tiţi,mi-e greu…

5 %tiu, ştiu… A ost ceva teribil, groaznic… ran tăcu un moment , apoi continuă: 5 Cât timp aţi lucrat la amilia Sullivan? 5 Puţin mai mult de un an. 5 ăceaţi curăţenie şi… 5 Ajutam la curăţenie. Suntem pat ru care acem curăţenie.

+aren Taylor găteşte. Eu mai aveam grijă şi de lucrurile doamnei

Sullivan. De haine şi tot elul de mărunţişuri. Pot spune că eram un el de ajutor al dânsei. Domnul Sullivan avea un valet personal, pe Richard.

5 Vreţi o ca ea? ran nu aşteptă răspunsul. Se ridică şi deschise uşa camerei

pent ru interogatorii. 5 'olly, poţi să-mi aduci două ca ele? Cum o doriţi: neagră, cu

rişca? o $nt rebă el pe doamna Broome. 5 Neagră.



5 Două ca ele simple, 'olly! 'ulţ umesc! Detectivul $nchise uşa şi se aşeză. 5 Aerul e rece, nu reuşesc să mă $ncălzesc, bombăni el şi băt u $n

zidul aspru. Blocurile astea de zgură nu olosesc la nimic. Aşadar, ce spuneaţi de doamna Sullivan?

5 A ost oarte amabilă cu mine. Adică discuta cu mine despre tot elul de lucruri. Dânsa n-a ost… ştiţi, nu era din clasa oamenilorde vază, poate că ar t rebui să spun din clasa de sus. A urmat acelaşi liceu ca şi mine, aici, $n 'iddleton.

5 Cred că nu la mulţi ani distanţă… Remarca lui o ăcu pe anda Broome să zâmbească şi să ridice o

mână, $nt r-un gest automat , ca să-şi netezească o şuviţă invizibilă de păr.

5 Au ost mai mulţi decât mi-ar plăcea să recunosc… Se deschise uşa şi li se aduse ca eaua. 'ulţ umitor de ierbinte şi

proaspătă. ran nu minţise, când pomenise de rig. 5 Nu pot să spun că se pot rivea oarte bine cu toţi oamenii, dar

se descurca. Nu se lăsa călcată $n picioare de nimeni, dacă $nţelegeţi ce vreau să spun.

ran avea motive să creadă că-i spunea adevărul. Toate relatările subliniau că răposata doamnă Sullivan usese, $n multe privinţe, o tipă dată naibii.

5 Aţi zice că relaţiile dint re soţii Sullivan erau… bune? emeia nu ezită: 5 oarte bune. %tiu ce gândesc oamenii despre di erenţa de

vârstă şi toate celelalte, dar ea era bună cu el, iar el era bun cu ea.

Cred sincer ce vă spun. El o iubea, vă garantez! Poate mai mult $n genul $n care un tată $şi iubeşte iica, dar tot dragoste era.

5 Dar ea $l iubea? De data asta se văzu o uşoară ezitare. 5 Trebuie să $nţelegeţi că doamna Sullivan era o emeie oarte

tânără, poate chiar mai tânără $n multe privinţe decât multe emei de vârsta ei. Domnul Sullivan $i deschisese o lume complet nouă şi…

Doamna Broome se opri. Se vedea că nu ştie cum să continue. ran schimbă subiect ul.



5 Ce-i cu seiul din dormitor? Cine ştia de el? 5 Eu nu ştiam. Vă asigur că nu ştiam. Presupun că doamna şi

domnul Sullivan ştiau. S-ar putea să i ştiut şi Richard, valet ul domnului Sullivan. Dar nu-s sigură.

5 Aşadar, Christine Sullivan sau soţ ul ei nu v-au sugerat niciodată că ar exista o camera-sei $n spatele oglinzii?

5 Doamne! Nu! Am ost , $nt r-un el, prietena ei, dar eram tot uşi numai o angajată. %i doar de un an. Domnul Sullivan n-a discutat niciodată cu mine. Cred că ăsta nu-i un lucru despre care să-i spui cuiva ca mine, nu-i aşa?

5 Cred că aveţi dreptate.

ran era convins că minte, dar nu reuşise să descopere nicio dovadă care s-o cont razică. Christine Sullivan era tipul de emeie care să se laude cu bogăţia ei aţă de cineva cu care se putea identi ica. 'ăcar pent ru a arăta cât de brusc şi de mult se ridicase $n lumea bună.

5 Deci, nu ştiaţi că prin oglindă se poate privi $n dormitor? De data asta, emeia păru vizibil surprinsă. ran observă că

roşise, cu toate că era ardată. 5 anda… Pot să-ţi spun anda? anda, $nţelegi că sistemul

de alarmă al casei a ost dezactivat de persoana care a dat spargerea? A ost dezactivat int roducându-se codul pot rivit. Cine pornea alarma, noaptea?

5 Richard, răspunse ea, prompt. Uneori, o pornea chiar domnul Sullivan.

5 Aşadar, toţi cei din casă cunoşteau codul?

5 Oh, nu, sigur că nu. Doar Richard $l cunoştea. Lucra pent rudomnul Sullivan de aproape pat ruzeci de ani. Din câte ştiu eu, era singurul care cunoştea codul, $n a ara soţilor Sullivan.

5 L-ai văzut vreodată pornind alarma? 5 De obicei eram $n pat , când pornea sistemul de alarmă. ran

se uită la ea. .Pun pariu că t u ai ost , anda. Pun pariu că t u ai ost.” anda Broome $l privi, ăcând ochii mari.

5 Nu cumva $l bănuiţi pe Richard că ar avea vreo legăt ură cucele $ntâmplate?



5 anda, cineva care n-ar i t rebuit să ie $n stare să acă aşa ceva, a reuşit , cumva, să dezactiveze sistemul de alarmă. Bine$nţeles că-i bănuit oricine avea acces la cod.

anda Broome arăta ca şi cum ar i ost gata să $nceapă să plângă. Apoi reuşi să-şi revină $n ire.

5 Richard are aproape şaptezeci de ani… 5 At unci, probabil că are nevoie de un cuib al lui. Presupun că

$nţelegi că tot ce-ţi spun e st rict con idenţial, da? emeia dădu din cap şi-şi şterse nasul. Apoi bău din ca eaua de

care nu se atinsese până at unci, cu sorbit uri mici, iuţi. rancontinuă:

5 %i până când o să-mi explice cineva cum a ost dezactivat sistemul de alarmă, o să explorez toate pistele care mi se par mai pot rivite.

Detectivul continuă să se uite la anda. Pet recuse ultima zi a lând tot ce se putea despre anda Broome. O poveste complet banală, cu excepţia unui lucru care se abătea de la normal. emeia avea pat ruzeci şi pat ru de ani, divorţase de două ori şi avea doi copii mari. Locuise $n aripa servitorilor, $mpreună cu rest ul personalului de deservire. La vreo opt ilomet ri t răia mama ei, $n vârstă de optzeci şi unu de ani, $nt r-o casă modestă, cam dărăpănată, descurcându-se dest ul de bine cu ajutorul social şi cupensia rămasă de la soţ ul ei, care lucrase la căile erate. anda usese angajată de amilia Sullivan, aşa cum spusese, $n urmă cu un an. Acest lucru $i at răsese atenţia lui ran. Era de departe cea mai nouă membră a personalului de serviciu. Acest lucru nu $nsemna

mare lucru, toate sursele arătau că Sullivan $şi t rata oarte bine slugile şi se putea vorbi despre loialitatea unor angajaţi de multă vreme şi bine plătiţi. anda Broome părea şi ea să ie oarte loială. nt rebarea era: cui?

Chestia anormală din viaţa andei era că emeia pet recuse ceva timp $n $nchisoare, cu mai mult de douăzeci de ani $n urmă. Pent ruurt de bani, săvârşit pe când lucrase $n calitate de contabil pent ru

un doctor din Pittsburgh. Ceilalţi servitori erau curaţi. emeia asta usese $n stare să $ncalce legea şi stăt use $n puşcărie. Pe at unci se



lămurise. &idul $ncepuse să se crape. Detectivul era convins că anda n-o să-l avertizeze pe individ. Va a la tot ul de la anda Broome, $ncet ul cu $ncet ul.

Cum avea să descopere $nsă, mersese deja prea departe.



CAPITOLUL PAISPRE&ECE

*ac $şi aruncă servieta $nt r-un colţ , $şi lăsă pardesiul pe canapea şi rezistă tentaţiei de a se $ntinde chiar acolo, pe covor. l omorâse drumul până $n Ucraina şi $napoi, doar $n cinci zile. Numai di erenţa de us orar, de şapte ore, ar i ost su icientă să-l dea gata, daralter Sullivan nu dăduse vreun semn de oboseală, cu toate că mai avea puţin şi ajungea octogenar.

Trecuseră ulgerător prin punctele de veri icare de la aeroport ,

iind t rataţi cu respect ul şi cu promptit udinea ce se cuveneau averii şi reputaţiei lui Sullivan. Din moment ul acela $ncepuseră o serie de şedinţe nes ârşite. Vizitaseră mine, abrici de prelucrare a minereurilor, clădiri cu birouri şi spitale, apoi useseră duşi să cineze şi se $mbătaseră cu primarul +ievului. Preşedintele Ucrainei $i primise a doua zi, iar Sullivan $l ăcuse să creadă tot ce-i spunea. Capitalismul şi $nt reprinzătorii erau lucrurile cele mai respectate $n

republica acum liberă, iar Sullivan era un capitalist cu literă mare. Toţi voiau să discute cu el, să-i st rângă mâna, de parcă talent ul lui de a ace bani li s-ar i t ransmis şi lor şi ar i produs bogăţii inestimabile $nt r-un timp oarte scurt.

Obţinuseră mai mult decât speraseră, ucrainenii acceptaseră a acerea $ncântaţi de viziunea de ansamblu a acesteia. Chestia cudolarii pent ru armele nucleare urma să ie avansată mai târziu, la moment ul pot rivit. Indivizii aveau o avere. O avere care nu le era de

olos şi care putea i t rans ormată $n bani gheaţă. Boeing-ul 7#7 al lui Sullivan zburase ără oprire de la +iev la

ashington, iar limuzina acest uia $l dusese pe *ac acasă. *ac reuşi să se târască până $n bucătărie. n rigider se găsea

doar nişte lapte acrit. 'âncarea ucraineană usese bună, dar grea, şi după primele două zile se mulţ umise să ciugulească din arurie. Iarindivizii chiar exagerau cu băut ura. Se părea că nu se puteau ace

a aceri ără ea. *ac $şi masă capul, luptându-se cu lipsa $n iorătoare de somn. De



apt , era prea obosit ca să doarmă. Dar i se ăcuse oame. Se uită să vadă ce oră e. Ceasul lui intern $i spunea că e opt dimineaţa. Ceasul de la mână pretindea că e t recut de miezul nopţii. Deşi ashington-ul nu se compara cu New or-ul $n capacitatea de a satis ace orice interes sau po tă, indi erent dacă era zi sau noapte, existau câteva localuri $n care putea să găsească o mâncare decentă, $nt r-o noapte din cursul săptămânii, indi erent de ora târzie. n timp ce se chinuia să-şi pună pardesiul, sună tele onul. Robot ul rămăsese pornit. *acvru să plece, apoi ezită. Rămase să asculte mesajul.

5 *ac? O voce năvăli peste el din t recut , ca o minge ţinută sub apă şi care

ţâşneşte căt re supra aţa după ce i se dă drumul. *ac se grăbi să $nhaţe receptorul.

5 Luther?

Restaurant ul era, de apt , doar o $ncăpere micuţă, ceea ce $l ăcea avorit ul lui *ac. Puteai să găseşti aici o mâncare rezonabilă,oricând, ziua sau noaptea. Un local $n care *enni er Baldwin n-ar i pus piciorul niciodată, unul pe care-l recventase $mpreună cu +ate. Cu câtva timp $n urmă, rezultat ul acestei comparaţii l-ar i t ulburat ,dar luase o hotărâre şi nu intenţiona să se răzgândească. Viaţa nu-i per ectă, poţi s-o iroseşti $n $nt regime aşteptând per ecţiunea. N-avea de gând să acă aşa ceva.

*ac hăpăi ouă jumări cu şuncă şi pat ru bucăţi de pâine prăjită. Ca eaua proaspătă $i arse gât ul. După cinci zile de nes şi apă

$mbuteliată, asta avea un gust minunat. *ac se uită la Luther. Acesta sorbea din ca ea uitându-se, prin ereast ra murdară, când la st rada cuundată $n $nt uneric, când $n interiorul mic şi nu tocmai curat al localului. *ac $şi puse ca eaua pe masă şi zise:

5 Pari obosit. 5 %i t u, *ac. 5 Am ost plecat din ţară. 5 %i eu.



Asta explica starea grădinii şi cutia de scrisori plină. şi ăcuse griji degeaba. *ac $mpinse aruria din aţa sa şi ăcu semn să-i ie umplută cana cu ca ea.

5 Am t recut pe la tine pe acasă, acum câteva zile. 5 Când? *ac se aşteptase la $nt rebare. Luther hitney nu ştia să

vorbească alt el decât direct. Dar una era să te aştepţi la $nt rebare şi alta să ai răspunsul pregătit. Aşa că *ac ridică din umeri.

5 Nu ştiu. Voiam doar să te văd. A t recut ceva timp. Luther dădu din cap, a $nţelegere. 5 Te vezi iarăşi cu +ate?

*ac $nghiţi ca eaua pe care o avea $n gură, apoi răspunse,$ncepuseră să-i zvâcnească tâmplele.

5 Nu. De ce? 5 'i s-a părut că v-am văzut $mpreună, cu ceva timp $n urmă. 5 Ne-am ciocnit $ntâmplător. Asta a ost tot. *ac avu impresia vagă că Luther nu păru prea $ncântat de

răspunsul lui, apoi băt rânul băgă de seamă că *ac se uita atent la el şi zâmbi.

5 'ă obişnuisem să a lu de la tine dacă etiţa mea e sănătoasă. *ac, t u erai sursa mea de in ormaţii.

5 Nu te-ai gândit niciodată să discuţi direct cu ea? %tii că merită să $ncerci. Anii t rec…

Luther dădu din mână, respingând ideea, apoi se uită din nou pe ereast ră.

*ac $l privi cu atenţie. Chipul lui Luther părea mai slab ca de

obicei, avea pungi sub ochi, pe runte avea mai multe riduri decât $şi amintea *ac… nsă t recuseră pat ru ani… Luther era la vârsta aceea la care metehnele băt râneţii te lovesc mai iute, iar e ectele devin mai evidente cu iecare zi.

*ac se surprinse privindu-l pe Luther $n ochi. Ochii aceia $l ascinaseră $ntotdeauna. De-un verde-$nchis şi mari, ca de emeie,exprimau o $ncredere deplină $n sine. %i un calm in init $n ceea ce

priveşte viaţa, $n general, aşa cum au piloţii. Nimic nu-i t ulbura. *acvăzuse ericire $n ochii ăia, at unci când el şi +ate $şi anunţaseră



logodna, dar de cele mai multe ori văzuse t risteţe. Iar acum *acvăzu două lucruri, lucruri pe care nu le mai văzuse niciodată $n ochii lui Luther. Văzu teamă. %i văzu ură. %i nu ştia care din cele două $l $ngrijora mai mult.

5 Luther, ai necazuri? Luther scoase porto elul şi, $n ciuda protestelor lui *ac, plăti

mâncarea. Apoi spuse: 5 ai să ne plimbăm. 'erseră cu taxiul până la 'all, apoi se plimbară $n tăcere până la

o bancă, a lată vizavi de Smithsonian. Aerul rece al nopţii se aşternupeste ei, iar *ac $şi ridică gulerul hainei. Tânărul se aşeză, dar

Luther rămase $n picioare şi-şi aprinse o ţigară. 5 Asta-i un obicei nou, comentă *ac, uitându-se la umul ce se

ridica $ncet , $n aerul limpede. 5 La vârsta mea, mai contează ceva? Luther aruncă pe jos chibrit ul şi-l $nundă $n pra cu piciorul.

Apoi se aşeză şi el. 5 *ac, aş vrea să-mi aci o avoare. 5 De acord. 5 N-ai auzit $ncă despre ce avoare e vorba, replică Luther şi se

ridică $n picioare. N-ai vrea să ne plimbăm? 'i-au $nţepenit $ncheiet urile…

Trecuseră de 'onument ul lui ashington şi se $ndreptau spre Capitoliu, când Luther rupse tăcerea:

5 *ac, am dat de belea. Lucrurile nu stau prea rău $n moment ul ăsta, dar am impresia că se vor $nrăutăţi, iar acest lucru se va

$ntâmpla cât de curând. Luther nu se uita la el, părea să privească domul masiv al

Capitoliului. 5 Nu-s prea sigur cum se vor des ăşura lucrurile, dar, dacă vor

merge aşa cum bănuiesc eu, at unci o să am nevoie de un avocat. Aş vrea ca acesta să i t u. Nu vreau vreun şmecher, niciun raier. Tu eşti cel mai bun avocat al apărării pe care l-am văzut vreodată, iar eu am

văzut mulţi şi $ndeaproape. 5 Luther, eu nu mai practic. Plimb hârtii, $nchei a aceri.



5 Ce dracu Luther, $ncep să mă plictisesc de povestea asta de capă şi spadă!

Ochii lui Luther se $ngustară, băt rânul $şi recapătă brusc $ncrederea $n sine o $ncredere ce avea $n ea şi un st rop de erocitate:

5 *ac, tot ce ac are un motiv. Crede-mă că am un motiv al naibii de serios ca să nu-ţi spun toată povestea. N-ai cum să-ţi dai seama, dar modul $n care mă port are ca scop siguranţa ta. Nu vreausă te implic $n niciun el. Vreau doar să ştiu dacă pot să mă bazez pe tine at unci când o să am nevoie. Dacă nu pot , at unci uită toată discuţia asta şi uită că m-ai cunoscut vreodată.

5 Nu vorbeşti serios! 5 Ba cât se poate de serios, *ac! Cei doi se priviră. Copacii din spatele lui Luther $şi pierduseră

aproape toate runzele. Crengile lor goale se $ntindeau spre cer, ca nişte explozii de ulgere negre, $ngheţate brusc.

5 O să iu alăt uri de tine, Luther. 'âna băt rânului o atinse iute pe cea a lui *ac, iar $n clipa

următoare, Luther hitney dispăru $n beznă.

Taxiul $l lăsă pe *ac $n aţa blocului cu apartamente. Tele onul public se a la vizavi. *ac se opri un moment , adunându-şi energia şi vigoarea de care ştia că va avea nevoie pent ru ceea ce voia să acă.

5 Alo? i răspunse o voce somnoroasă.

5 +ate? *ac numără secundele până când emeii i se limpezi mintea şi-i recunoscu vocea..

5 Isuse! *ac, ştii cât e ceasul? 5 Pot să urc? 5 Nu, nu poţi să urci. Credeam că am lămurit lucrurile odată

pent ru totdeauna. Bărbat ul tăcu, se $ncordă, apoi zise: 5 Nu-i vorba despre asta. ăcu din nou o pauză, după care



continuă: E vorba de tatăl tău. Tăcerea lungă care urmă era greu de interpretat. 5 Ce-i cu el? Vocea lui +ate nu usese atât de distantă pe cât se aşteptase. 5 Are necazuri. Tonul pe care-l cunoştea reveni: 5 %i? De ce naiba eşti surprins? 5 Vreau să spun că are necazuri serioase. A reuşit să mă sperie

teribil, ără să-mi spună, de apt , nimic. 5 *ac, e târziu şi, indi erent $n ce e vârât tatăl meu… 5 +ate, era speriat cu adevărat. Atât de speriat $ncât a vomitat.

Din nou o pauză lungă. *ac $ncercă să-şi imagineze ce era $n mintea lui +ate, $n timp ce aceasta se gândea la omul pe care-l cunoşteauamândoi atât de bine. Luther hitney speriat? Aşa ceva n-avea sens. 'eseria lui cerea nervi de oţel. Cu toate că nu era o persoană violentă, Luther $şi pet recuse $nt reaga viaţă de adult la limita pericolului.

5 Unde eşti? $nt rebă +ate, cu voce tensionată. 5 Chiar vizavi. *ac se uită $n sus şi văzu silueta ei zveltă apărând la ereast ra

clădirii şi privind a ară. i ăcu semn cu mâna. Uşa se deschise de $ndată ce *ac băt u $n ea. Bărbat ul o văzu pe

+ate ret răgându-se $n bucătărie. Apoi auzi un vas zăngănind, apă curgând şi oşnet ul gazului de la plită, aprinzându-se. Se uită $n jurşi rămase $n aţa uşii, simţind că acţionase cam prosteşte.

+ate reveni cam peste un minut. Purta un halat gros, până la

glezne. Era desculţă. *ac se t rezi holbându-se la picioarele ei. emeia $i surprinse privirea şi se uită la el. *ac t resări.

5 Cum e glezna? Arată bine, zise el, zâmbind. +ate se $ncruntă şi-i răspunse, scurt: 5 E târziu, *ac. Despre ce-i vorba? *ac int ră $n camera de zi şi se aşeză. +ate se aşeză $n aţa lui. 5 '-a sunat acum două ore. Am mâncat ceva $n localul acela mic

de lângă Eastern 'aret , apoi ne-am plimbat. 'i-a spus că-mi cere o avoare. Că are necazuri. Necazuri serioase cu oameni care-i pot



pune viaţa $n pericol. Ceainicul $ncepu să şuiere. +ate sări $n picioare. *ac o privi cum

pleacă. Imaginea undului ei per ect modelat , al cărui cont ur se vedea prin halat , $i t rezi un potop de amintiri pe care ar i vrut să le uite. +ate se $ntoarse cu două ceşti cu ceai.

5 Ce avoare ţi-a cerut? +ate sorbi din ceai, dar *ac nu se atinse de el. 5 'i-a spus că are nevoie de un avocat. Că s - a r pu tea să aibă

nevoie de un avocat. Deşi lucrurile s-ar putea să ia o asemenea t urnură, $ncât să nu mai aibă nevoie de un avocat. Dar voia să ştie dacă aveam să iu avocat ul lui.

5 Asta-i tot? $nt rebă +ate, punând ceaiul jos. 5 Nu-i su icient? 5 Poate pent ru o persoană cinstită, respectabilă, nu şi pent ru

unul ca el. 5 Doamne Dumnezeule, nu pricepi că era speriat? Nu l-am văzut

niciodată speriat. Tu l-ai văzut? 5 Am văzut tot ce t rebuia să văd la el. %i-a ales singur modul de

viaţă, iar acum acesta se răzbună. 5 Pent ru numele lui Dumnezeu, e vorba de tatăl tău! 5 *ac, nu mai vreau să discutam despre subiect ul ăsta! exclamă

+ate şi se ridică. 5 %i dacă i se $ntâmplă ceva? At unci ce-o să aci? 5 Aşa a ost să ie. Nu-i t reaba mea, $i răspunse ea, sec. *ac se ridică şi se pregăti să plece. Apoi se $ntoarse, roşu la aţă

de urie:

5 O să-ţi spun când o să ie $nmormântarea. De apt , de ce naiba te-ar interesa? O să am grijă să primeşti o copie după certi icat ul de deces, pent ru albumul tău cu amintiri.

*ac n-o văzu pe +ate mişcându-se, dar avea să simtă palma şi după o săptămână, de parcă i-ar i t urnat cineva acid pe obraz o comparaţie mai adevărată decât $şi dăduse el seama $n moment ul acela.

5 Cum $ndrăzneşti? Ochii emeii ulgerau. *ac $şi recă $ncet aţa. Apoi +ate izbucni $n



lacrimi, care ţâşniră cu atâta putere, că-i săriră pe halat. Bărbat ul spuse $ncet , cât de calm reuşi: 5 Nu $mpuşca mesagerul, +ate. I-am spus lui Luther şi-ţi spun şi

ţie: viaţa e prea scurtă ca să ţinem seama de toate rahat urile. 'i-am pierdut ambii părinţi cu mult timp $n urmă. Bine, ai motive să nu-ţi placă tipul. Te priveşte. Dar băt rânul te iubeşte, $i pasă de tine şi,indi erent dacă t u crezi că ţi-a dist rus viaţa, t rebuie să-i respecţi dragostea. Ăsta-i s at ul meu, ie că ţii sau nu seama de el.

Se duse căt re uşă, dar +ate ajunse acolo $naintea lui. 5 Tu nu ştii nimic! 5 Bine, nu ştiu nimic. Du-te $napoi la culcare, cred că o să

adormi imediat , n-ai niciun motiv important ca să i $ngrijorată. +ate $l apucă de haină cu o asemenea orţă, $ncât $l t rase $nt r-o

parte, cu toate că *ac era mai greu decât ea cu vreo pat ruzeci de ilograme.

5 Aveam doi ani când a mers ultima oară la $nchisoare. Aveam nouă ani când a ieşit. Poţi să $nţelegi ruşinea incredibilă a etiţei al cărei tătic era la puşcărie? Al cărei tătic (ur a lucrurile altora, ca să aibă din ce t răi? Poţi să $nţelegi ce simte o etiţă, când are lecţie la şcoală, iar un copil spune că tăticul lui e doctor, alt ul că-i şo er de camion, iar când $i vine ei rândul, $nvăţătoarea se uită $n jos şi spune $nt regii clase că tăticul lui +atie a t rebuit să plece departe, pent ru că a ăcut ceva rău, iar apoi t rece la următorul copil? N-a ost niciodată cu noi. N iciodată! 'ama $şi ăcea griji tot timpul. Dar a continuat să creadă $n el, până la s ârşit. A ăcut tot ul ca să-i ie lui uşor.

5 Până la urmă a divorţat tot uşi de el, $i reaminti *ac, cu

blândeţe. 5 Doar pent ru că n-a avut de ales. %i tocmai când $şi schimbase

viaţa, a descoperit că are o t umoare la sân, iar $n şase luni s-a prăpădit.

+ate se rezemă de perete. Arăta oarte obosită, de-ţi era milă să te uiţi la ea.

5 %i ştii care-i culmea? N-a $ncetat niciodată să-l iubească! După

toate porcăriile incredibile pe care i le-a ăcut! +ate clătina din cap, nevenindu-i să creadă cuvintele pe care abia



le rostise. Se uită la *ac. Bărbia $i t remura uşor. 5 Dar nu-i nimic, l-am urât eu cât pent ru amândouă. *ac nu-şi dădea seama dacă simţea e ect ul oboselii teribile sau a

apt ului că ţinuse $n el atâţia ani ceea ce se pregătea să spună acum. Ani $n care urmărise enigma aceea, pe care o ignorase $n avoarea rumuseţii şi setei de viaţă a emeii din aţa sa. Care reprezenta viziunea sa despre per ecţiune.

5 Asta-i părerea ta despre dreptate? E nevoie de tot atâta ură câtă dragoste, pent ru a egala scorul?

5 Ce tot spui acolo? ripostă +ate, dându-se $napoi. *ac $nainta, $n timp ce emeia continua să se ret ragă.

5 Am auzit povestea martiriului tău aurisit de atâtea ori, că mi s-a ăcut scârbă. Crezi că eşti apărătoarea per ectă a celor loviţi şi năpăst uiţi. Nimic nu-i mai presus de asta. Nici t u, nici eu, nici tatăl tău. Singurul motiv pent ru care te ocupi cu acuzarea oricărui ticălos care-ţi apare $n aţă este că tatăl tău te-a supărat. De iecare dată când condamni pe cineva, $n igi un cui $n inima tatălui tău.

Palma ei zbură spre aţa lui *ac. Acesta i-o apucă şi o ţinu st râns. 5 )i-ai pet recut toată viaţa $ncercând să te răzbuni pe el. Pent ru

toate su erinţele pe care ţi le-a provocat. Pent ru că n-a ost niciodată alăt uri de tine.

*ac o st rânse de mână pe +ate, până o auzi gemând: 5 Te-ai gândit că nici t u n-ai ost vreodată alăt uri de el? *ac $i dădu drumul, iar +ate rămase uitându-se la el, cu o

expresie pe care *ac n-o văzuse nicicând pe chipul ei. 5 nţelegi că Luther te iubeşte atât de mult , $ncât n-a $ncercat

niciodată să ia legăt ura cu tine, n-a $ncercat să acă parte din viaţa ta, doar pent ru că ştie că asta $ţi doreşti? Singurul lui copil locuieşte la câţiva ilomet ri de el, iar el nu ace parte deloc din viaţa acest uia. )i-ai imaginat vreodată ce simte Luther? Ura ta ţi-a permis să-ţi imaginezi aşa ceva?

+ate nu-i răspunse. 5 Nu te-a mirat apt ul că mama ta l-a iubit? Imaginea lui Luther

hitney e atât de distorsionată $n mintea ta, $ncât nu poţi să vezi de ce l-a iubit?



*ac o prinse de umeri şi o scut ură, $n timp ce continuă: 5 Ura ta blestemată ţi-a mai lăsat vreun pic de compasiune? Te-

a lăsat să mai iubeşti ceva? O $mpinse de lângă el. +ate se $mpletici, cu ochii aţintiţi asupra

igurii lui. *ac ezită un moment , apoi zise: 5 Doamna mea, adevărul este că nu-l meriţi. 'ai ăcu o pauză, apoi se hotăr$ să termine. 5 %i nu meriţi nici să i iubită. Apoi, $nt r-o clipă de urie, scrâşni din dinţi, cu aţa schimonosită

de mânie. +ate ţipă şi se repezi la el, izbindu-l cu pumnii $n piept şi

pălmuindu-l peste aţă. *ac nu-i simţi lovit urile, $n schimb, ei i se scurgeau lacrimi pe obraji.

Atacul $ncetă la el de brusc cum $ncepuse. +ate se prinse de haina lui, cu braţele grele ca plumbul. Apoi o cuprinse greaţa şi se prăbuşi pe podea. Continua să plângă şi suspinele ei răsunau $n spaţiul acela $ngust.

*ac o ridică şi o aşeză cu blândeţe pe canapea. Apoi $ngenunche lângă ea, lăsând-o să plângă. Iar ea $şi vărsă

$ndelung amarul, t rupul i se $ncorda, apoi i se relaxa şi tot aşa, până când *ac se simţi el $nsuşi slăbit şi cu mâinile umede. n cele din urmă, *ac o luă $n braţe şi o st rânse la piept ul lui. Degetele ei subţiri se prinseră de haina lui, iar t rupurile lor rămaseră lipite mult timp.

Când se potoli, +ate se ridică $ncet , cu aţa roşie şi murdară. *ac se dădu $napoi. +ate reuză să se uite la el.

5 *ac, ieşi a ară. 5 +ate… 5 I eşi a ( a r ă! n ciuda ţipăt ului, +ate avea o voce $ndurerată. şi ascunse aţa $n

mâini. *ac se răsuci pe călcâie şi ieşi pe uşă. După ce ajunse $n st radă,

se $ntoarse şi se uită la clădirea $n care locuia +ate. Silueta ei se

cont ura $n cadrul erest rei. +ate privea a ară, dar nu părea că se uita după el. Se uita după ceva, dar *ac nu-şi dădu seama ce căuta.



Poate că nici ea nu ştia. n timp ce o privea, +ate plecă de lângă ereast ră. După câteva clipe, luminile din apartament ul ei se stinseră.

*ac $şi şterse ochii, se $ntoarse şi merse $ncet pe st radă,ducându-se spre casă după cea mai lungă zi de care avusese parte vreodată.

5 ir-ar să ie! De cât timp? Seth ran stătea lângă maşină. Nu era nici măcar opt dimineaţa. Tânărul poliţist din dist rict ul air ax nu cunoştea semni icaţia

eveniment ului şi usese uimit de izbucnirea detectivului. 5 Am găsit -o acum o oră. Un tip care $şi ăcea alergarea dis-de-dimineaţă a văzut maşina şi s-a uitat $n ea.

ran merse $n jurul automobilului şi se uită $năunt ru, din partea pasagerului. aţa aceea părea liniştită, di erită mult de cea a ultimului cadavru pe care-l văzuse. Părul lung era despletit şi atârna de-a lungul scaunului maşinii, până pe podea. anda Broome arăta de parcă ar i dormit.

După t rei ore, investigarea scenei crimei se $ncheie. Pe scaunul maşinii useseră găsite pat ru pilule. Autopsia avea să con irme că anda Broome murise $n urma unei supradoze de digitalină,cumpărată pe baza unei reţete eliberate pent ru mama ei. 'urise de două ore at unci când $i usese descoperit cadavrul pe un drum prăuit ce t recea pe lângă un heleşteu de vreo cinci pogoane, la circa şaisprezece ilomet ri de locuinţa amiliei Sullivan, chiar dincolo de

graniţa dist rict ului. 'ai usese găsită $ncă o dovadă, ce se a la acum $nt r-o pungă din plastic pe care ran o duse la sediu, după ce primise aprobarea poliţiştilor din jurisdicţia vecină. Bilet ul era scris pe o bucată de hârtie, ruptă dint r-un carnet cu arc, de genul celor olosite $n spitale. Scrisul de mână aparţinea unei emei, curgător şi rumos. Ultimele cuvinte ale andei cereau cu disperare iertare. Un st rigăt plin de ruşine, $n pat ru cuvinte: .mi pare oarte rău!”

ran conduse maşina pe lângă copacii desrunziţi şi pe lângă mlaştina $nceţoşată, ce se $ntindea paralel cu drumul de ţară. O



prânz. ac eu cinste. Când cei doi se $ndreptară spre ieşire. Lucinda care era ext rem

de vigilentă când era vorba de imaginea irmei o tă uşurată. 'ai mulţi parteneri de la Patton şi Shaw t recuseră prin aţa biroului ei cu o expresie de oroare pe aţă după ce-l văzuseră pe Tarr Crimson. 'ai mult ca sigur că urma să se scrie o mulţime de note interne…

5 mi pare rău, Tarr, am t ras tare $n ultimul timp. *ac $şi aruncă pardesiul pe un scaun şi se aşeză, privind

maldărul de mesaje care se st rânsese pe biroul său. 5 Am auzit că ai ost plecat din ţară. Sper că te-ai dist rat. 5 Deloc. Cum merg a acerile?

5 Exploziv. n curând o să poţi să mă consideri un client o icial. Asta o să-i acă pe partenerii tăi să se simtă mai bine când o să mă vadă aşteptând pe hol.

5 Dă-i $n mă-sa, Tarr! ţi plăteşti act ura. 5 E mai bine să ii un client mare şi să-ţi plăteşti o parte din

act uri, decât un client mărunt , care le plăteşte pe toate. 5 Te-ai lămurit cum stăm, zise *ac, zâmbind. 5 Omule, dacă ai priceput un algoritm, le pricepi pe toate. *ac deschise dosarul lui Tarr şi-l parcurse iute. 5 'âine o să ai toate actele pregătite. nscriere $n Delaware, cu

drept uri de pro esare $n Dist rict ul Columbia. Corect? Tarr dădu din cap. 5 Cum plănuieşti să oloseşti capitalul? Tarr $i $ntinse un document legalizat. 5 Am o listă de opţiuni. Aceleaşi ca la ultima a acere. O să $mi

aci o reducere? $nt rebă Tarr, zâmbind. l simpatiza pe *ac, dar a acerile erau a aceri. 5 'da, de data asta n-o să plăteşti suplimentar, din cauza unui

asociat supraevaluat şi prea puţin in ormat. &âmbiră amândoi. 5 O să-ţi reduc act ura cât se poate, Tarr, ca $ntotdeauna.

Apropo, cu ce se ocupă noua companie?

5 abrică echipamente interioare pent ru o nouă tehnică de supraveghere.



*ac se uită pe notiţele sale. 5 Supraveghere? Nu prea-i $n genul tău! 5 Trebuie să te laşi purtat de curent. A acerile pent ru corporaţii

sunt $n scădere. Dar at unci când o piaţă nu mai rentează, un $nt reprinzător bun ca mine caută alte oport unităţi. Supravegherea pent ru sectorul privat a ost $ntotdeauna o t reabă rentabilă. Chestia cea mai nouă e să te joci de-a Big Brother pent ru poliţie.

5 Ce ironie a sorţii! Se ocupă de asta tocmai un individ care prin anii şaizeci a ost vârât la $nchisoare $n iecare oraş mai important din ţară!

5 Omule, cauzele de at unci au ost cauze drepte. Dar ne-am

mat urizat cu toţii, $nt re timp… 5 %i cum o să uncţioneze chestia asta? 5 n două moduri. n primul rând, vor exista sateliţi plasaţi pe

orbite joase, care vor avea legăt uri radio cu staţiile de supraveghere ale poliţiei orăşeneşti. .Păsările” astea vor i programate pent ru a .scana” anumite sectoare. Vor localiza problemele şi vor t ransmite instantaneu un semnal căt re staţiile de supraveghere, dând in ormaţii precise despre incident. Pent ru poliţişti vor i in ormaţii obţinute $n timp real. A doua metodă implică plasarea de echipament de supraveghere de tip militar senzori şi dispozitive de supraveghere $n vârul stâlpilor tele onici sau $n subsol, cusenzori plasaţi pe exteriorul clădirilor. Sigur, localizarea lor va i secretă, dar vor i plasate $n zonele cu delincvenţă crescută. Dacă o să $ncerce cineva să le dist rugă, drăciile alea vor chema cavaleria.

5 Cred că o să $ncălcaţi ceva drept uri civile, zise *ac, clătinând

din cap. 5 'ie $mi spui! Dar sunt e iciente. 5 Până când indivizii cei răi se mută $n altă parte. 5 Nu prea poţi să ugi de un satelit. *ac dădu din cap şi se $ntoarse la dosar. 5 Apropo, cum merg pregătirile pent ru nuntă? *ac se uită la Tarr şi-i răspunse:

5 Nu ştiu, $ncerc să nu mă implic $n chestia asta. Tarr izbucni $n râs.



5 Eu şi *ulie am chelt uit douăzeci de dolari pent ru căsătorie,incluzând $n asta şi luna de miere. Am plătit un judecător de pace cuzece dolari, cu rest ul am cumpărat o ladă de 'ichelob, apoi ne-am dus cu arley-ul până la 'iami şi am dormit pe plajă. Ne-am dist rat de minune.

5 Cred că amilia Baldwin se gândeşte la ceva mai o icial. Deşi mi se pare mai amuzant elul $n care ai procedat t u.

Tarr se uită la el cu coada ochiului, amintindu-şi ceva. 5 Ce mai ace tipa cu care te $ntâlneai pe când apărai elementele

criminale ale acest ui rumos oraş? +ate o chema, nu-i aşa? *ac se uită $n jos şi-i răspunse liniştit:

5 Am decis să ne vedem iecare de drumul lui. 5 'i s-a părut $ntotdeauna că sunteţi o pereche oarte pot rivită. *ac se uită la el, $şi umezi buzele şi-şi $nchise ochii pent ru o

clipă, $nainte de a răspunde: 5 Uneori impresiile pot i $nşelătoare. 5 Eşti sigur? $nt rebă Tarr, privindu-l atent. 5 Sunt sigur.

După prânz şi după ce şi-a terminat câteva lucrări scadente, *ac

răspunse la jumătate dint re mesajele tele onice primite şi decise să lase rest ul pent ru ziua următoare. n timp ce se uita pe ereast ră, se gândi la Luther hitney. *ac putea doar să presupună $n ce se vârâse. Cel mai uimitor aspect era că Luther usese un solitar atât $n viaţa privată, cât şi $n activitatea sa. Pe când lucrase ca apărător din

o iciu, *ac veri icase condamnările anterioare ale lui Luther. Lucrase singur. Chiar şi $n cazurile $n care nu usese arestat , ci doarinterogat , nu usese implicată decât o singură persoană. Cine puteau i indivizii care $l ameninţau? Luther $ncălcase domeniul altcuiva? "reu de crezut , doar se ocupa de t reburile respective de prea mult timp ca să acă o asemenea greşeală. Nu merita să se gândească la o ast el de explicaţie. Victima sa? Poate că aceasta nu putea să dovedească apt ul că Luther comisese delict ul, dar voia să se răzbune. nsă cine acţionează ast el, doar pent ru că i s-a spart casa?



*ac ar i $nţeles o asemenea reacţie dacă ar i ost ucis sau rănit cineva, dar Luther nu era $n stare de aşa ceva.

*ac se aşeză la masa pent ru şedinţe şi se gândi la noaptea t recută, la discuţia avută cu +ate. usese cea mai dureroasă experienţă din viaţa sa, mai dureroasă chiar decât cea t răită $n moment ul $n care-l părăsise +ate. Dar spusese ceea ce t rebuise să spună. Se recă la ochi. n moment ul acela al vieţii sale, nu prea avea che de amilia hitney. nsă $i promisese lui Luther că o să-l ajute. De ce ăcuse asta? Era cazul să pună capăt acestor legăt uri, dacă nuvoia să $nnebunească. Spera că nu va i nevoie niciodată să $ndeplinească avoarea pe care o ăgăduise.

Cobor$, luă nişte apă minerală din bucătărie, se $ntoarse $n birouşi termină act urile pent ru luna anterioară. irma taxa ără milă Baldwin Enterprises, cu vreo t rei sute de mii pe lună, iar activitatea creştea $ncontinuu. n timpul $n care *ac lipsise, *enni er t rimisese $ncă două lucrări, care urmau să ţină ocupaţi un regiment de asociaţi ai irmei, timp de şase luni. *ac calculă repede partea sa de pro it pent ru t rimest rul respectiv şi luieră admirativ, văzând câştigul aproximativ. Obţinea bani prea uşor.

Lucrurile se $mbunătăţiseră mult $nt re el şi *enni er. Creierul $i spunea lui *ac să nu irosească o asemenea şansă. Organul din cent rul piept ului nu părea prea convins, dar accepta ca deciziile să ie luate de creier. Nu relaţiile dint re ei doi se schimbaseră. Se schimbase ceea ce aştepta el de la aceste relaţii. Asta $nsemna un compromis din partea lui? Probabil că da. Cine spune că poţi să t reci prin viaţă ără compromisuri? +ate hitney $ncercase să acă

aşa ceva şi uite unde ajunsese. *ac sună la biroul lui *enni er, dar ea nu se a la acolo. Lipsise

toată ziua. *ac se uită la ceas. Cinci şi t reizeci de minute. Când nucălătorea, *enni er Baldwin $şi părăsea rareori biroul $nainte de ora opt. *ac se uită $n calendar. *enni er t rebuia să ie toată săptămâna $n oraş. ncercase s-o sune de la aeroport , noaptea t recută, dar nu-i răspunsese nimeni. Spera să nu se i $ntâmplat nimic rău.

n timp ce se gândea dacă n-ar t rebui să se ducă acasă, Dan +irsen vâr$ capul pe uşă.



5 *ac, pot să te deranjez un minut? *ac ezită. Omuleţ ul ăla, cu papioanele lui, $l enerva, iar *ac ştia

cu exactitate de ce. +irsen, care era teribil de respect uos, l-ar i t ratat ca pe un gunoi dacă n-ar i cont rolat a aceri de milioane de dolari. 'ai mult , *ac ştia că individul $şi dorea să-l t rateze ca pe un nimic şi spera să ajungă să-şi $mplinească visul $nt r-o zi.

5 'ă pregăteam să plec. Am aterizat ieri dest ul de târziu. 5 %tiu, zise +irsen, zâmbind. Toată irma discută despre asta.

Sandy ar t rebui să ie atent , pent ru că se pare că alter Sullivan s-a $ndrăgostit de tine.

Lui *ac $i veni să zâmbească. Lord era singura persoană pe care

+irsen o ura mai mult decât pe *ac. Lord ără Sullivan putea i vulnerabil. *ac $şi dădu seama ce gânduri t receau prin capul directorului executiv al irmei.

5 Nu cred că Sandy are vreun motiv de $ngrijorare. 5 Sigur că nu. O să dureze doar câteva minute. Sala de şedinţe

numărul unu. Apoi +irsen dispăru iute, aşa cum apăruse. .Ce naiba mai $nseamnă şi asta?” se $nt rebă *ac. şi luă pardesiul

şi cobor$ $n hol. n timp ce t recea, vreo doi asociaţi se uitară cucoada ochiului la el, apt care ăcu să-i crească uimirea.

Uşile glisante ale sălii de şedinţe erau $nchise, apt neobişnuit , cuexcepţia cazurilor când $năunt ru se $ntâmpla ceva. *ac t rase unul dint re panourile grele ale uşii. Camera $nt unecată din aţa sa explodă $nt r-o lumină orbitoare, iar *ac se uită uluit la pet recerea ce usese pregătită. Pe pancarta de pe zidul mai $ndepărtat scria:

ELICITĂRI, PARTENERE! Lord prezida expoziţia de băut uri şi de gustări scumpe. *enni er

se a la de aţă, $mpreună cu tatăl şi cu mama sa. 5 Sunt tare mândră de tine, dragule! emeia băuse deja ceva, iar ochii ei blânzi şi mângâierile cu care-

l primise $i spuneau lui *ac lucruri care ar i ost pot rivite mai târziu, noaptea.

5 Putem să-i mulţ umim tăticului tău pent ru acest parteneriat. 5 Iubit ule, dacă n-ai i ăcut t reabă bună, tata ţi-ar i ăcut vânt



imediat. Acordă-ţi meritele care ţi se cuvin. Crezi că Sandy Lord şi alter Sullivan pot i uşor de mulţ umit? Scumpule, i-ai plăcut lui alter Sullivan, l-ai uluit şi există doar o mână de jurişti care aureuşit să acă asta.

*ac $şi sorbi rest ul băut urii şi se gândi la a irmaţia ei. Suna plauzibil. Avusese un succes deosebit cu Sullivan şi cine $i garanta că Ransome Baldwin nu şi-ar i dus a acerile $n altă parte, dacă el n-ar i ăcut aţă?

5 S-ar putea să ai dreptate. 5 Sigur că am dreptate. Dacă irma asta ar i o echipă de ot bal,

t u ai i atacant ul anului.

*enni er luă alt pahar cu băut ură şi-l cuprinse pe *ac pe după mijloc.

5 Iar culmea e că acum poţi să mă $nt reţii, să pot duce stilul de viaţă $n care am ost crescută.

5 n care ai ost crescută! Aşa e! De la naştere! exclamă *ac,urându-i o sărutare.

5 Du-te şi ă conversaţie, vedeto! zise *enni er, $mpingându-l de lângă ea, după care se duse să discute cu părinţii ei.

*ac se uită $n jur. Toate persoanele din $ncăperea aceea eraumilionari. El era de departe cel mai sărac, dar cu perspective ce le depăşeau pe ale t ut uror. Venit ul lui de bază tocmai se mărise de pat ru ori. Iar partea lui de pro it pent ru anul $n curs $i va dubla $ncasările. şi dădu seama că, practic, şi el era milionar. Nu şi-ar i $nchipuit aşa ceva cu pat ru ani $n urmă, când un milion de dolari i se părea a i mai mult decât toţi banii ce existau pe planetă.

Nu urmase Drept ul ca să se $mbogăţească. Pet recuse ani de zile muncind din greu, doar pent ru câţiva bănuţi. Dar acum avea drept ul să ie bogat , nu-i aşa? O chestie tipică pent ru Visul American. De ce visul ăsta te ăcea $nsă să te simţi atât de vinovat , at unci când $l realizai?

Simţi un braţ greu pe umăr. Se $ntoarse şi-l văzu pe Sandy Lord,care se uita la el cu ochii $nroşiţi.

5 )i-am ăcut o surpriză teribilă, nu-i aşa? *ac u de acord cu el. Respiraţia lui Sandy mirosea a alcool şi a



ript ură de vită. Asta $i aminti lui *ac de prima lor $ntâlnire de la illmore. O amintire nu tocmai plăcută. Se $ndepărtă, cu delicateţe,de partenerul lui beat.

5 Uită-te $n camera asta, *ac. Nu-i nicio persoană aici poate cuexcepţia ta care n-ar vrea să ie $n locul tău.

5 Sunt puţin copleşit. Tot ul s-a $ntâmplat atât de iute… *ac vorbea mai mult pent ru sine decât pent ru Lord. 5 Aşa se $ntâmplă $n chestiile astea. Puţinii norocoşi zboară

vâjâind, $n câteva secunde, de jos şi până $n vâr . Tocmai asta $nseamnă să ai un succes neverosimil: că-i neverosimil. %i tocmai asta $l ace să-ţi aducă atâtea satis acţii. Apropo, lasă-mă să-ţi

mulţ umesc că ai avut atât de multă grijă de alter. 5 Cu plăcere, Sandy. 'i-a plăcut alter. 5 Dau o mică pet recere duminică, la mine acasă. O să vină nişte

persoane pe care ar t rebui să le cunoşti. Vezi dacă poţi s-o convingi pe ext rem de at ractiva ta jumătate să te $nsoţească. S-ar putea să $ntâlnească nişte oameni interesanţi pent ru a acerile ei. ata asta e oarte descurcăreaţă, ca şi tăticul ei.

*ac st rânse mâna iecărui partener din $ncăpere, unora chiar de

mai multe ori. Pe la ora nouă, el şi *enni er ură duşi acasă de limuzina companiei ei. Până la ora unu, ăcuseră deja dragoste de două ori. Pe la unu şi jumătate, *enni er adormise.

Nu şi *ac. Stătea la ereast ră, uitându-se la puţinii ulgi de zăpadă, care

$ncepuseră să cadă. n zonă se instalase o urt ună de $nceput de iarnă, dar se prognoza că precipitaţiile nu vor i semni icative. Dar*ac nu se gândea la vreme. O privi pe *enni er. Era $mbrăcată $nt r-o cămaşă de noapte din mătase, era cuibărită $nt re cearşauri de satin,$nt r-un pat cât dormitorul lui. *ac se uită apoi la vechile sale cunoştinţe, pict urile murale. Noua lor locuinţă urma să ie gata până de Crăciun, dar amilia Baldwin, oarte decentă, nu le-ar i permis să locuiască $mpreună decât după ce t receau pe la preot. Interioarele useseră reamenajate sub supravegherea st rictă a logodnicei sale,



ast el $ncât să se pot rivească per ect cu gust urile şi sit uaţia lorsocială indi erent ce naiba ar i $nsemnat asta. n timp ce privea igurile personajelor medievale de pe tavan, *ac se gândi că s-arputea ca acestea să râdă, de apt , de el.

Abia usese ăcut partener la cea mai prestigioasă irmă din oraş şi era simpatizat de unii dint re cei mai in luenţi oameni, indivizi dornici să-l sprijine mai departe $n cariera sa dest ul de meteorică. Avea tot ul. De la prinţesa cea rumoasă până la socrul băt rân şi bogat , de la mentorul grosolan, dar dornic să-l $nveţe, până la bani serioşi $n bancă. n noaptea aceea, având o armată de indivizi puternici $n spate şi cu un viitor cu adevărat ără limite, *ac se

simţea $nsă mai singur ca niciodată. %i, $n ciuda voinţei sale,gândurile i se $ntorceau spre băt rânul urios şi speriat , şi spre iica acest uia, atât de zdruncinată emoţional. Cu gândul la cei doi, *acprivi $n tăcere căderea blândă a ulgilor de nea, până când zorii $l salutară.

Băt râna privi prin jaluzelele prăuite, ce acopereau ereast ra camerei de zi, sedanul negru ce int ră pe aleea ei. Art rita de la genunchii ei um laţi o ăcea să se ridice cu greutate, cu atât mai puţin să se mişte prin $ncăpere. Avea spatele $ncovoiat , iar plămânii n-o iertau, după cincizeci de ani de bombardament cu nicotină şi gudron. Pent ru ea $ncepuse numărătoarea inversă. Trupul ei o dusese cât de mult put use. 'ai mult decât cel al iicei sale.

emeia pipăi scrisoarea pe care o ţinea $n buzunarul rochiei ei

vechi, roz, care nu reuşea să-i acopere complet gleznele roşii,acoperite de băşici. şi imaginase că poliţiştii se vor ivi, mai devreme sau mai târziu. După ce anda se $ntorsese de la secţia de poliţie, băt râna ştiuse că-i doar o problemă de timp până se va $ntâmpla ceva de elul ăsta. Ochii i se $mpăienjeniră de lacrimi, când $şi aminti ce se $ntâmplase $n ultimele săptămâni.

5 A ost vina mea, mămico. iica ei stăt use $n bucătăria $n care o ajutase, pe când usese

etiţă, pe mama ei să coacă prăjit uri şi să pună la conservat roşii şi



5 Doamnă Broome, am $nţeles că anda a avut necazuri culegea, ceva mai $nainte…

5 Cu mult timp $nainte, domnule detectiv. Cu mult timp $nainte. Iar de at unci a dus o viaţă corectă.

Ochii Edwinei Broome se $ngustaseră, iar buzele ei ormau o linie dreaptă, $n timp ce-l privea drept $n ochi pe Seth ran.

5 Sunt convins că aşa e, se grăbi ran să spună. A adus anda pe cineva să vă vadă, $n ultimele luni? Poate cineva pe care nu-l cunoşteaţi…

Edwina clătină din cap. De data asta spunea adevărul. ran o privi mult timp. Ochii plini de cataractă rămăseseră aţintiţi asupra

lui. 5 Am $nţeles că iica dumneavoast ră nu era $n ţară, când a avut

loc incident ul… 5 'ersese $n insula aia, cu amilia Sullivan. 'i s-a spus că se duc

acolo $n iecare an. 5 Dar doamna Sullivan nu s-a dus cu ceilalţi. 5 Presupun că nu s-a dus, din moment ce a ost omorâtă aici, iar

ei erau acolo. ran $şi stăpâni cu greu zâmbet ul. Băt râna doamnă nu era atât

de proastă pe cât voia să pară. 5 Nu aveţi idee de ce n-a plecat doamna Sullivan? Poate v-a spus

anda ceva… Edwina clătină din cap şi mângâie o pisică albă, care $i sărise $n

poală. 5 Bine, mulţ umesc că aţi discutat cu mine. ncă o dată,

condoleanţe pent ru iica dumneavoast ră. mi pare rău… 5 'ulţ umesc. %i mie. mi pare oarte rău. n timp ce băt râna se chinuia să-l conducă pe detectiv până la

uşă, scrisoarea $i căzu din buzunar. Inima Edwinei se opri pent ru o clipă, timp $n care ran se aplecă, ridică plicul ără să-l privească şi i-l $nmâna.

Băt râna $l privi ieşind cu maşina din alee. Se duse $ncetişor la

scaunul de lângă oc şi des ăcu scrisoarea. usese scrisă de mâna unui bărbat , scris pe care-l cunoştea



oarte bine. .N-am ăcut -o eu. Dar nu m-ai crede dacă ţi-aş spune cine-i ăptaşul.”

Pent ru Edwina Broome usese tot ce avusese nevoie să ştie. Luther hitney era un prieten vechi şi spărsese casa aceea din cauza andei. Dacă o să-l prindă poliţia, n-o să ie pent ru că ea vorbise prea mult.

%i o să acă ceea ce $i ceruse prietenul ei. S-o ajute Dumnezeu, darera singurul lucru decent pe care-l putea ace.

Seth ran şi Bill Burton $şi st rânseră mâinile şi se aşezară. Se

a lau $n biroul lui ran, iar soarele abia răsărise. 5 'ulţ umesc că m-ai primit , Seth. 5 E ceva neobişnuit… 5 Dacă mă $nt rebi, şi eu cred că-i ceva neobişnuit , rânji Burton.

Te deranjează dacă aprind o ţigară? 5 Ce-ar i să-ţi ţin companie? Amândoi $şi scoaseră pachetele cu ţigări. Burton $ntinse chibrit ul,

$n timp ce se aşeza din nou pe scaun. 5 ac parte din Serviciu de mult timp, dar e prima dată când mi

se $ntâmplă aşa ceva. nsă $nţeleg de ce t rebuie să ac asta. Băt rânul Sullivan este unul dint re prietenii cei mai buni ai preşedintelui. L-a ajutat să-şi $nceapă cariera politică. Un adevărat mentor. Se cunosc de multă vreme. nt re noi ie vorba, nu cred că preşedintele vrea să acem ceva, doar să lăsăm impresia că ne implicăm. Nu vrem să ne călcăm pe bătăt uri.

5 Oricum, n-aţi avea drept ul juridic să aceţi asta. 5 Exact , Seth. Exact. Ce naiba, am ost opt ani $n poliţie şi ştiucum se ac anchetele poliţiei. Ultimul lucru de care ai nevoie e să se uite cineva peste umărul tău.

ran lăsă bănuielile de-o parte. Un ost poliţist ajuns agent al Serviciului Secret. Individul ăcuse carieră $n sprijinul legii. Pent ruran, nu puteai ace un lucru mai bun decât ăsta.

5 Aşadar, ce propui? 5 Eu consider că rolul meu este să t ransmit in ormaţii



preşedintelui. Dacă apare ceva, $mi dai tele on, iar eu $l anunţ pe preşedinte. Iar când o să-l $ntâlnească pe alter Sullivan, o să poată vorbi $n cunoştinţă de cauză despre caz. Crede-mă, nu-i tot ul numai iluzie, preşedintele este preocupat sincer de caz, zise Burton,zâmbind $n sinea lui.

5 ederalii nu vor interveni? Nu-şi vor da cu părerea? 5 Ce naiba, eu nu-s de la BI! Nu-i un caz ederal. Consideră-mă

emisarul unui VIP. Nu-i decât un gest de curtoazie pro esională. ran se uită $n jur, prin biroul său, $n timp ce accepta sit uaţia.

Burton $i urmări privirea şi $ncercă să-l categorisească pe ran cât mai precis posibil. Cunoscuse mulţi detectivi. 'ajoritatea aveau

calităţi medii. Acest lucru, $mpreună cu numărul de cazuri repartizate iecăruia, număr ce creştea exponenţial, avea ca urmare un număr redus de arestări şi o rată de condamnări şi mai sedusă. Dar $l veri icase pe Seth ran. Individul ăcuse parte din Departament ul de Poliţie din New or şi avea o listă de citaţii pent ru merite, lungă de un ilomet ru. De când sosise $n dist rict ul 'iddleton, aici nu mai existase omucidere nerezolvată. Niciuna. Sigur, era vorba de un dist rict rural, dar o rată de rezolvare a cazurilor de sută la sută reprezintă ceva impresionant. Toate astea $l ăceau pe Burton să se simtă bine. Deşi preşedintele $i ceruse lui Burton să ia legăt ura cu poliţia doar ca să-şi respecte ăgăduiala aţă de Sullivan, Burton avea motivele sale pent ru a dori să aibă acces la in ormaţii.

5 Dacă se $ntâmplă ceva oarte repede, n-o să am timp să te anunţ imediat.

5 Nu cer minuni, Seth, doar ceva in ormaţii, când ai ocazia. Asta-i tot.

Burton se ridică, $şi stinse ţigara şi $nt rebă: 5 Ne-am $nţeles? 5 Bill, o să ac tot ce pot. 5 Nimeni nu poate să ceară mai mult de atât. Ai vreun indiciu? Seth ran dădu din umeri şi răspunse:

5 S-ar putea. După cum s-ar putea să nu ducă la nimic. %tii cum se $ntâmplă…



5 'ie $mi spui! Burton se $ndreptă spre uşă, apoi $ntoarse capul şi zise: 5 Dacă ai nevoie să scapi de ormalităţi inutile $n timpul

investigaţiilor, de acces la baze de date şi alte chestii de elul ăsta,anunţă-mă, iar solicitarea ta va avea prioritate. Uite numărul meu!

ran luă cartea de vizită ce-i usese o erită şi spuse: 5 'ulţ umesc mult , Bill. După două ore, Seth ran ridică receptorul şi nu se $ntâmplă

nimic. Nu avea ton, nu putea să tele oneze $n exterior. Anunţă deranjamentele.

Peste o oră, Seth ran ridică din nou receptorul. De data asta

avea ton. De ecţiunea usese remediată. Cutia cu legăt urile tele onice rămăsese $ncuiată tot timpul, dar, chiar dacă s-ar i uitat cineva $năunt ru, masa de ire şi de echipamente ar i rămas de ne$nţeles pent ru oricine nu era de meserie. Iar poliţiştii nu-şi imaginează, de obicei, că le $nregist rează cineva convorbirile.

Liniile de comunicare cu Bill Burton erau acum deschise. 'ai mult decât şi-ar i $nchipuit Seth ran că vor i.



CAPITOLUL CINCISPRE&ECE

5 Alan, cred că e o greşeală. Cred că ar t rebui să ne ţinem la distanţă, nu să $ncercăm să preluăm ancheta.

"loria Russell stătea lângă biroul preşedintelui, $n Biroul Oval. Richmond se aşezase, răs oind un proiect recent de lege $n domeniul sănătăţii. O chestie $ncurcată, pent ru care n-avea de gând să irosească prea mult capital politic, chiar $nainte de alegeri.

5 "loria, te rog să te ţii de program!

Richmond era preocupat. Deşi se a la $n runte, după alegerile preliminare, considera că avansul ar i t rebuit să ie mai mare. Cont racandidat ul său, enry *acobs, era un individ scund, nu prea arătos şi niciun mare orator. Renumele său se datora doar celort reizeci de ani de t rudă $n olosul nevoiaşilor şi persoanelorde avorizate din ţară. Ca urmare, pent ru presă era un dezast ru. n epoca sonorului şi a imaginii, era absolut necesar să arăţi bine şi să

vorbeşti grozav. *acobs nu era nici măcar cel mai bun dint r-un grup oarte slab, care-şi văzuse cei doi candidaţi principali scoşi din circulaţie $n urma unor scandaluri de tot elul, sexuale sau de alt soi. Toată chestia asta $l ăcea pe Richmond să se $nt rebe de ce conducea $n sondaje doar cu t reizeci şi două de procente, şi nu cucincizeci.

n cele din urmă, se $ntoarse căt re şe a de cabinet. 5 Uite ce-i, i-am promis lui Sullivan că o să mă ocup de

problemă. Văd că echipa ta care se ocupă de alegeri nu prea poate să crească procentajul din sondaje. Trebuie să declanşez un război $n a ară, ca să ajung $n sondaje acolo unde ar i t rebuit să iu?

5 Alan, ştim amândoi că alegerile sunt ca şi câştigate. Trebuie doar să acem $n aşa el $ncât să nu pierdem. Trebuie să im atenţi. Individul ăla este $ncă liber. Dacă va i prins?

Richmond, exasperat , se ridică $n picioare.

5 Lasă-l $n pace! Dacă o să $ncetezi să te gândeşti la el măcar o secundă, o să-ţi dai seama că simplul apt că m-am implicat



personal $n cazul acela o să anuleze orice ărâmă de credibilitate pe care ar i put ut -o avea tipul. Dacă nu mi-aş i anunţat public interesul, vreun reporter mai curios din ire ar i put ut să-şi plece urechea la aiurelile lui, că preşedintele a ost amestecat , $nt r-un el,$n moartea lui Christine Sullivan. Dar am spus $nt regii naţiuni că-s urios şi decis să aduc vinovat ul $n aţa justiţiei. Dacă individul ace vreo declaraţie, oamenii vor crede că tipul m-a văzut la televizor şi a luat -o razna.

"loria Russell se aşeză pe un scaun. Richmond nu cunoştea toate aptele. Dacă ar i ştiut de cuţit ul pent ru deschis scrisori, ar i acţionat la el? Dacă ar i ştiut despre bilet ul şi otogra ia pe care le

primise ea? "loria $i ascunsese şeului ei in ormaţii, care puteau să-i dist rugă pe amândoi, de initiv şi complet.

"loria Russell merse pe hol, căt re biroul ei. Nu-l observă pe Bill Burton, care o urmărea de pe o pasarelă. Privirea lui nu dovedea deloc a ecţiune sau vreun sentiment asemănător.

.Căţea tâmpită!” De acolo de unde stătea, putea să-i t ragă t rei gloanţe $n cea ă. ără niciun e ort. Discuţia cu Collin lămurise complet lucrurile. Dacă ar i anunţat poliţia $n noaptea aceea, ar i urmat necazuri mari. Nu pent ru el şi pent ru Collin. Scandalul s-ar i abăt ut asupra preşedintelui şi asupra amicei acest uia. emeia $l t răsese $n piept. Iar cariera lui, pent ru care muncise, asudase şi $ncasase gloanţe, atârna de un ir de păr.

Burton ştia mai bine decât "loria Russell cu ce se conruntau. %i

tocmai pent ru că ştia, hotărâse ce să acă. Nu-i usese uşor, darusese singura decizie posibilă. Din această cauză $l vizitase pe Seth ran. %i tot din această cauză pusese să ie $nregist rate convorbirile detectivului. Burton mai ştia că modul lui de a acţiona era cu bătaie lungă, dar $n acest moment nu mai aveau niciun el de garanţii. Trebuia să joace cu cărţile pe care le avea şi să spere că norocul o să-i zâmbească, la un moment dat.

Burton se gândi iarăşi, urios, la post ura $n care $l pusese emeia aia. Prostia ei $l ăcuse să ia hotărârea aceea. Abia se stăpânea să nu



5 Aşa e. Burton scoase otogra iile din buzunarul hainei şi le $mprăştie pe

masă. "loria $ncercă să le ignore, dar până la urmă le luă. ncercă să-şi stăpânească t remurul membrelor, punând o mână pe masă.

5 Tu şi Collin alcăt uiţi o pereche minunată. Nu cred că presa arignora un asemenea lucru. Ar putea deveni un subiect interesant pent ru un ilm. Ce crezi? %e ei de cabinet i s-au aprins călcâiele după un tânăr agent al Serviciului Secret. Ar putea i intit ulat P a r tida de ca r e s - a a u zit $ n toată l u mea. Drăguţ , nu-i aşa?

"loria $l pălmui, mai tare decât pălmuise vreodată pe cineva. Oduru mâna. De parcă ar i lovit o bucată de lemn. Burton o apucă de

braţ şi i-l răsuci, până când emeia gemu: 5 Ascultă, doamnă, ştiu tot ce s-a $ntâmplat aici! Tot ul. %tiu

despre cuţit ul de des ăcut scrisori. %i cine $l are. %i cum l-a obţinut şi despre corespondenţa primită recent de la hoţ ul care obişnuia să-i privească pe alţii. Oricum am privi lucrurile, avem o problemă gravă şi, având $n vedere că ai dat -o $n bară de la bun $nceput , cred că se impune o schimbare a conducerii. Du-te şi scoate-ţi hainele astea de curvă, apoi $ntoarce-te! Dacă vrei să-ţi salvez poponeţ ul $ncins, să aci exact ce-ţi spun. Ai $nţeles? Pent ru că, dacă n-o să mă asculţi,sugerez să avem o discuţie cu preşedintele. Tu decizi, şe o!

Burton scuipase ultimul cuvânt , exprimându-şi dezgust ul ără echivoc.

Agent ul $i dăduse drumul, dar rămăsese $ncă $n aţa ei, $nalt ca un munte. Trupul lui masiv părea că-i blochează "loriei orice capacitate de a gândi. emeia $şi recă braţ ul şi se uită aproape

timidă la bărbat , $ncepând să priceapă că se a la $nt r-o sit uaţie lipsită de orice speranţă. "loria se duse direct $n baie şi vomită. Avea impresia că irosea un timp preţios ăcând ăsta. şi st ropi aţa cu apă rece, iar acest lucru o ajută să scape de senzaţia de greaţă. Reuşi să se ridice şi să meargă $ncet $n dormitor.

i vâjâia capul. şi puse nişte pantaloni lungi şi un pulover gros,

aruncând cămaşa de noapte pe pat. Era prea ruşinată ca să se uite la ea, at unci când veşmânt ul alunecă pe jos. Visul ei că se va bucura de



o noapte plină de plăcere se s ârşise $nt r-un el $ngrozitor de brusc. şi $nlocui panto ii roşii, cu toc $nalt , cu unii ca enii, ără toc.

şi masă obrajii până când i se $nroşiră. Se simţea de parcă ar i ost surprinsă de tatăl ei cu un băiat care-şi vârâse mâna sub rochia ei. Un asemenea eveniment avusese loc demult $n viaţa ei şi,probabil, cont ribuise la apt ul că se concent rase asupra carierei sale, $n det riment ul altor aspecte, atât de stânjenită usese de episodul acela. Tatăl ei $i spusese că-i o curvă şi o băt use atât de rău,$ncât lipsise o săptămână de la şcoală. Se rugase toată viaţa să numai simtă o asemenea ruşine. Până $n noaptea aceea, ruga $i usese ascultată.

Se sili să respire normal, iar când se $ntoarse $n camera de zi remarca apt ul că Burton $şi scosese haina şi ăcuse ca ea. "loria se uită la tocul greu pe care-l purta bărbat ul şi la inst rument ul ucigător din el.

5 Cu rişca şi zahăr, nu-i aşa? "loria reuşi să-l privească $n ochi şi răspunse: 5 Da. Agent ul $i t urnă ca ea, iar ea se aşeză $n aţa lui. După aceea "loria $nt rebă, cu ochii aţintiţi asupra ceştii: 5 Cât de mult ţi-a spus Ti… Collin? 5 Despre voi doi? Aproape nimic. Nu-i genul de om care să

vorbească despre aşa ceva. Cred că-i $ndrăgostit rău de tine. Te-ai jucat cu mintea şi cu inima lui. "rozavă chestie!

5 Tu chiar nu $nţelegi nimic? st rigă "loria, sărind de pe scaun… Burton rămase ext rem de calm:

5 nţeleg şi eu câte ceva. Suntem la un centimet ru de prăpastie,care-i atât de adâncă, $ncât nu-i zărim undul. Sincer vorbind, nu mă interesează cu cine te culci. Nu din cauza asta sunt aici.

"loria se aşeză la loc şi se sili să bea ca eaua. n cele din urmă,stomacul ei se potoli.

Burton se $ntinse spre ea şi o prinse de braţ , cât de blând put u: 5 Doamnă Russell, n-am venit aici să bat câmpii. Sunt aici

pent ru că vreau să vă scot din belea şi pent ru asta nu t rebuie să vă pre aceţi că ţineţi la mine. Dar, după cum văd eu lucrurile, vă place



bate joc de noi. nseamnă că avem un martor care-i cam prea $ndrăzneţ , cam prea avent uros. 'ai mult , t rebuie să i un adevărat pro esionist ca să spargi cuibuşorul lui Sullivan. Aşadar, nu-i un individ care se sperie prea uşor.

5 %i ce dacă? Dacă vom recăpăta cuţit ul, ce ne pasă de el? "loria Russell $ncepuse să $nţeleagă unde voia să ajungă Burton,

dar tot nu vedea lucrurile prea limpede. 5 Poate otogra ia obiect ul, iar poza poate ajunge pe prima

pagină din P ost oricând. O poză mărită, cu amprenta palmei preşedintelui pe un cuţit pent ru deschis scrisori, provenind din dormitorul lui Christine Sullivan. Probabil, urmată de o serie

interesantă de articole. Ceea ce va motiva su icient presa pent ru a $ncepe să scotocească peste tot. Dacă descoperă cea mai mică legăt ură $nt re preşedinte şi uciderea doamnei Sullivan, s-a terminat tot ul. Sigur, putem pretinde că individul e ţicnit , că poza e o ăcăt ură… S-ar putea să avem succes. Dar poza ce-ar putea să apară $n P ost nu mă $ngrijorează nici pe jumătate cât mă preocupă cealaltă problemă a noast ră.

5 Care? $nt rebă "loria, $nt r-o şoaptă răguşită, de parcă s-ar i aşteptat să se $ntâmple ceva teribil.

5 Se pare că aţi uitat că individul a văzut tot ce am ăcut $n noaptea aceea. Tot! Cum eram $mbrăcaţi. %tie numele iecăruia. Cum am curăţat $ncăperea, o chestie care bănuiesc dă şi acum bătaie de cap poliţiei. Poate să spună cum am venit şi cum am plecat. Poate să ceară să ie examinat braţ ul preşedintelui, pent ru a se descoperi urma unei răni de cuţit. Poate să povestească despre glonţ ul pe care

l-am scos din perete şi unde stăteam când am t ras. Poate să povestească tot ce ştie. Iar când va povesti, poliţia va crede la $nceput că ştie tot ul pent ru că a ost la aţa locului, pent ru că el este cel care a apăsat pe t răgaci. Dar apoi poliţiştii $şi vor da seama că lucrurile nu puteau i ăcute de un singur om. Aşa că se vor $nt reba cum de ştie toate chestiile alea. Unele pe care nu le putea ace el. Lucruri care pot i veri icate. Aşa că vor $ncepe să se $nt rebe ce-i cu

toate amănuntele acelea care nu aveau niciun sens, dar pe care individul le poate explica.



cu bani $nt r-o ladă de gunoi. Iar noi nu vom şti unde-i cuţit ul decât la mult timp după ce tipul va i dispărut.

5 Poate că da, poate că nu. Lăsaţi-mă pe mine să mă preocup de chestia asta! E necesar să-l duceţi un pic de nas pe individ. Dacă vrea să $ncheiaţi târgul $n două zile, cereţi-i pat ru. %i t rebuie să păreţi sinceră. Las asta $n seama dumneavoast ră, doamnă pro esor! Dar t rebuie să câştigaţi timp.

Burton se ridică, dar "loria $l prinse de braţ. 5 Ce-o să acem? 5 Cu cât ştiţi mai puţin, cu atât mai bine. nţelegeţi că, dacă toată

chestia explodează, ne-am ars cu toţii, inclusiv preşedintele? n

moment ul ăsta nu pot ace nimic ca să $mpiedic asta. Din punct ul meu de vedere, vă meritaţi amândoi soarta.

5 Nu obişnuieşti să prezinţi lucrurile $nt r-o variantă prea plăcută…

5 Nu mi s-a părut niciodată util, răspunse agent ul, punându-şi haina. Apropo, v-aţi dat seama cât de rău a băt ut -o Richmond pe Christine Sullivan? Din raport ul autopsiei se pare că a $ncercat să-i rupă gât ul, ca pe spaghetti.

5 Am $nţeles. E important de ştiut? 5 Nu aveţi copii, nu-i aşa? "loria Russell clătină din cap. 5 Eu am pat ru. Două ete, nu cu mult mai tinere decât Christine

Sullivan. Ca părinte, te gândeşti la tot elul de lucruri. La posibilitatea ca o persoană iubită să ie dist rusă de un ticălos. Am vrut doar să ştiţi ce el de om e şeul nost ru. Adică, dacă devine

vreodată prea zburdalnic, ar t rebui să vă gândiţi de două ori… Agent ul plecă, lăsând-o să mediteze la viaţa ei dist rusă. nainte de a se urca $n maşină, bărbat ul se opri un moment , ca să-

şi aprindă o ţigară. Burton pet recuse ultimele zile rememorându-şi ultimii douăzeci de ani din viaţă. Preţ ul ce t rebuia plătit ca să păst reze acei ani ajungea până-n st ratos era. 'erita oare? Era pregătit să plătească? Putea să se ducă la poliţie. Să le spună tot ul.

Bine$nţeles, cariera lui ar i ost terminată. Poliţia $l va acuza de obst rucţionarea justiţiei, conspiraţie $n vederea săvârşirii unui



CAPITOLUL %AISPRE&ECE

Laura Simon sperase s-o găsească. Exteriorul şi interiorul dubei useseră date cu pra, cu

minuţiozitate, apoi aumate, ca să iasă $n evidenţă amprentele. usese adus un laser special, de la sediul poliţiei statale din Richmond, dar, de iecare dată când descopereau o amprentă, era a altcuiva. A cuiva pe care-l cunoşteau. Laura ajunsese să cunoască pe dina ară amprentele lui Pettis. Individul era su icient de ghinionist

ca să aibă toate arcele, una dint re cele mai rare st ruct uri de amprentă digitală, precum şi o cicat rice pe deget ul mare, chestie care dusese la arestarea lui, cu ani $n urmă, pent ru urt uri de maşini. Delincvenţii cu cicat rice pe vârul degetelor erau cei mai buni prieteni ai tehnicienilor de la identi icări.

Amprentele lui Budizinsi au ost găsite doar pent ru că acesta $şi murdărise deget ul cu un solvent şi-l apăsase pe o bucată de placaj,

a lată $n spatele camionetei. O urmă atât de per ectă, de parcă i-ar i luat -o chiar Laura. n total, Laura găsise cincizeci şi t rei de amprente, dar niciuna

nu-i usese de olos. Acum Laura stătea $n mijlocul dubei şi se uita $n interiorul maşinii. Căutase peste tot , prin iecare loc $n care te-ai i put ut aştepta să găseşti o amprentă. Luminase iecare ungher al vehiculului cu laserul şi nu mai avea nicio idee unde să se mai uite.

Pent ru a douăzecea oară re ăcu mişcările oamenilor care

$ncărcau camioneta, a celor care o conduceau oglinda ret rovizoare era un loc ideal pent ru amprente care mutau echipament ul,ridicau sticlele cu detergenţi, t răgeau urt unul, $nchideau şi deschideau uşile. Di icultatea sarcinii ei crescuse datorită apt ului că amprentele tind să dispară $n timp, $n uncţie de supra aţa pe care se a lă şi de climat ul din jur. Vremea caldă şi umedă le păst ra cel mai bine, iar cea uscată şi rece, cel mai rău.

Laura deschise torpedoul şi veri ică iarăşi conţinut ul acest uia. iecare obiect usese inventariat şi dat cu pra . Apoi răs oi alene



jurnalul pent ru reparaţii al camionetei. Petele stacojii de pe hârtie $i amintiră că stocul de ninhidrină al laboratorului era pe s ârşite. Paginile erau pline, cu toate că duba avusese puţine de ecţiuni $n cei t rei ani $n care aparţinuse irmei. Se pare că această companie credea $n e icienţa unui program riguros de $nt reţinere. iecare reparaţie usese notată cu grijă, având alăt uri data şi semnăt ura. Compania avea propria echipă de $nt reţinere.

n timp ce Laura privea paginile, $i sări $n ochi un rând. Toate celelalte useseră semnate de ". enry sau de . Thomas, amândoi mecanici angajaţi de 'et ro. Rândul acela usese semnat cu iniţialele *.P. *erome Pettis. Text ul arăta că duba rămăsese ără ulei şi că se

adăugaseră pat ru lit ri. Nimic neobişnuit , cu excepţia apt ului că data era cea $n care se ăcuse curăţenie $n locuinţa amiliei Sullivan.

Laura Simon se $nsu leţi când cobor$ din camionetă, ţinându-şi degetele $ncrucişate. Ridică repede capota şi $ncepu să examineze motorul. Lumină peste tot şi găsi amprenta, după un minut. O urmă de deget $nt r-o parte a rezervorului cu lichid pent ru curăţat parbrizul. n locul $n care şi-ar i rezemat cineva mâna, $n timp ce $ncerca să deschidă sau să $nchidă capacul băii de ulei. O simplă privire $i spuse că nu-i amprenta lui Pettis. Nici a unuia din cei doi mecanici. Laura luă o işă cu amprentele lui Budizinsi. Era convinsă cam nouăzeci şi nouă la sută că urma de deget nu-i aparţinea. Se dovedi că avea dreptate. Pudră cu grijă amprenta şi o copie, completă o işă şi se duse, aproape alergând, până la biroul lui ran. l găsi $mbrăcat cu pardesiul şi cu pălăria pe cap, dardetectivul se dezbrăcă, văzând-o.

5 ţi baţi jos de mine, Laura! exclamă el, după ce o ascultă. 5 Vreau să discuţi cu Pettis, poate-şi aminteşte dacă Rogers a

pus ulei $n ziua aceea. ran sună la compania de ăcut curăţenie, dar Pettis se dusese

deja la culcare. Sună la acesta acasă, dar nu-i răspunse nimeni. Laura Simon se uita la işă, de parcă aceasta ar i ost cel mai

preţios lucru din lume.

5 Las-o baltă! O să caut prin işierele noast re. Dacă-i nevoie, o să stau toată noaptea. Trebuie să sunăm $n air ax, ca să avem acces la



AIS, pent ru că terminalul nost ru e de ect. Laura se re erise la Automated ingerprint Identi ication System

(Sistemul Automat pent ru Identi icarea Amprentelor, AIS), din Richmond, prin intermediul căruia amprentele descoperite la locul delict ului puteau i comparate cu cele din baza de date computerizată a stat ului.

ran se gândi un moment , apoi zise: 5 Cred că am o soluţie mai bună. 5 Care? ran scoase o carte de vizită din buzunar, ridică receptorul şi

ormă numărul, apoi zise:

5 Vă rog, cu agent ul Bill Burton.

Burton $l luă $n maşina sa pe ran şi merseră $mpreună la clădirea BI-ului, de pe Pennsylvania Avenue. 'ulţi t urişti consideră clădirea aceea mătăhăloasă şi urâtă un loc pe care nut rebuie să-l ratezi când vizitezi ashington-ul. n ea se a la National Crime In ormation Center (NEIC, Cent rul Naţional de In ormaţii despre Delicte), un sistem in ormatic olosit de BI, alcăt uit din paisprezece baze de date dist ribuite şi două subsisteme, care alcăt uiau cea mai mare colecţie de date din lume despre delincvenţii cunoscuţi. AIS, componentă a NEIC, era cel mai bun prieten al unui poliţist. Având la dispoziţie zeci de milioane de işe ale delincvenţilor, şansele lui ran de a-l identi ica pe individ crescuseră simţitor.

După ce predară amprenta tehnicienilor BI-ului care primiseră inst rucţiuni clare ca problema să ie rezolvată cât mai curând posibil Burton şi ran rămaseră a ară, pe hol, sorbind nervoşi din ca ea.

5 O să dureze ceva timp, Seth. Calculatorul o să ne dea o listă de suspecţi. Tehnicienii vor ace manual identi icarea. O să te sun de $ndată ce-o să a le ceva precis.

ran se uită la ceas. iica sa juca $nt r-o piesă la şcoală, iarspectacolul $ncepea peste pat ruzeci de minute. Interpreta doar rolul



unei legume, dar reprezenta lucrul cel mai important de pe pământ pent ru etiţa lui.

5 Sigur? 5 Lasă-mi un număr la care să te găsesc. ran se con ormă, apoi ugi. Amprenta putea să nu $nsemne

nimic, să ie a unui angajat de la o benzinărie. Ceva $i spunea $nsă detectivului că lucrurile nu stau aşa. Christine Sullivan murise de ceva timp. Urmele atât de vechi se răcesc la el de mult ca şi victima. De data asta o urmă rece se $ncinsese brusc. Unde o să ducă licărit ul ei? Asta rămânea de văzut. ran $ncepuse să se bucure de starea aceea. &âmbi şi nu numai din cauză că şi-o imaginase pe etiţa lui de

şase ani, alergând $mbrăcată $n cast ravete. Burton se uită după el, zâmbind, dar din alt motiv. BI-ul olosea

un procedeu special când examina amprente prin intermediul AIS. Asta $nsemna că sistemul indica de obicei cel mult doi ăptaşi posibili sau chiar unul singur. n plus, obţinuse o prioritate mai mare decât $i spusese lui ran, ast el $ncât Burton câştiga timp,timp preţios.

n noaptea aceea, Burton se uita la un nume ce-i era complet necunoscut: LUTER ALBERT ITNE.

Data naşterii: !.08.1929. Apăruse şi numărul asigurării sociale. Primele cire erau 179, indicând că usese emis $n Pennsylvania. Descrierea izică a lui hitney arăta că avea un met ru şi şaptezeci şi doi de centimet ri, optzeci de ilograme şi o cicat rice de cinci centimet ri pe antebraţ ul stâng. Se pot rivea cu descrierea pe care i-o ăcuse Pettis lui Rogers.

olosind baza de date Triplu I (Interstate Identi ication Index Indexul de Identi icare Interstatal) din NEIC, Burton obţinu date despre t recut ul individului. Raport ul menţiona t rei condamnări anterioare pent ru spargeri. hitney avea cazier $n t rei state di erite. ăcuse puşcărie mult timp, ieşise ultima oară din $nchisoare pe la jumătatea anilor şaptezeci. De at unci, nimic. Nimic de care să ştie autorităţile. Burton mai cunoscuse asemenea

oameni, tipi care aveau o carieră, care deveneau din ce $n ce mai buni $n meseria pe care şi-o aleseseră. Putea să pună pariu că



hitney era unul dint re ei. Singurul lucru neplăcut: ultima adresă era din New or, veche

de douăzeci de ani. Burton $ncepu cu ceea ce era mai simplu. Se duse $n hol, la

tele onul public şi luă toate cărţile de tele on. ncercă mai $ntâi Dist rict ul Columbia. Surprinzător, nu găsi nimic. Luă apoi cartea cuVirgina de Nord. Acolo igurau t rei Luther hitney. Dădu apoi un tele on la Poliţia Stat ului Virginia şi discută $ndelung. Poliţia căuta,cu ajutorul calculatorului, dosarele de $nregist rare a automobilelor. Doi dint re Luther hitney aveau douăzeci şi t rei de ani, respectiv optzeci şi cinci de ani. Dar Luther hitney din East ashington

Avenue, numărul 16#!, era născut pe ! august 1929, iar numărul său de la asigurările sociale, olosit $n Virginia ca număr al permisului de conducere, con irmă că individul era cel pe care-l căuta. Dar el era Rogers? Putea să a le $nt r-un singur el.

Burton scoase carnet ul cu notiţe. ran usese oarte amabil şi-l lăsase să se uite prin dosarele anchetei. Tele onul sună de t rei ori,apoi *erome Pettis răspunse. Burton se prezentă vag, ca iind unul din oamenii lui ran, apoi puse $nt rebarea-cheie. Trecură cinci secunde, $n care agent ul $ncercă să-şi păst reze nervii intacţi, $n timpce asculta respiraţia greoaie a omului de la celălalt capăt al irului. Răspunsul merită aşteptarea:

5 Aşa e. 'otorul aproape că se blocase. Cineva uitase să pună capacul la ulei. L-am pus pe Rogers să-l pună pent ru că stătea pe bidonul cu ulei pe care-l aveam $n dubă.

Burton $i mulţ umi şi $nchise, apoi se uită la ceas.

Avea dest ul timp, până va t rebui să-i t ransmită lui ran mesajul. n ciuda dovezilor, Burton nu putea i $ncă absolut sigur că hitney usese individul din camera-sei, dar instinct ul $i spunea că acesta era omul pe care-l căuta. %i, cu toate că Luther put use să nu mai i dat pe acasă după asasinat , agent ul voia să a le mai multe despre individ, poate chiar să găsească vreun indiciu despre locul $n care se dusese. Iar cea mai bună metodă era să cerceteze casa $n care

locuise. nainte s-o acă poliţiştii. Burton se duse cât de iute put u la maşina sa.



ar i ost o marionetă pe care o t răsese cineva de s oară. +ate int ră pe alee. Casa era cuundată $n beznă. n timp ce stătea

acolo, arurile ei se re lectau de spatele maşinii parcate $n aţa ei, iarlumina $i ăcu rău la ochi. +ate stinse luminile, respiră adânc, ca să-şi potolească nervii, şi ieşi a ară, $n rig şi $n umezeală.

Ninsese puţin $n ziua aceea şi st rat ul subţire de zăpadă scârţâia sub picioarele ei, $n timp ce se $ndrepta spre uşa din aţă. rigul de la ora aceea o ăcea să creadă că peste noapte se va lăsa ger. +ate se rezemă cu mâna de o parte a maşinii lui, ca să se echilibreze $n timpul mersului. Cu toate că nu se aştepta să-l găsească pe tatăl ei acasă, $şi spălase şi $şi coa ase părul, se $mbrăcase cu una dint re

rochiile pe care le purta la t ribunal şi se machiase. n elul ei,avusese succes $n viaţă şi dorea ca Luther să-şi dea seama, at unci când vor i aţă $n aţă, că, $n ciuda apt ului că usese prost t ratată,nu numai că supravieţ uise, dar şi $n lorise.

Cheia se a la acolo unde-i spusese *ac, cu mulţi ani $n urmă, că poate i găsită. I se păruse $ntotdeauna o ironie a sorţii apt ul că un spărgător $şi lăsa propria locuinţă atât de accesibilă oricui. n timpce descuia uşa şi int ra $ncet $năunt ru, nu remarcă maşina care se oprise pe partea cealaltă a st răzii, nici şo erul care o privea cuatenţie şi care-şi nota numărul automobilului ei.

n casă plutea un iz de locuinţă părăsită de mult timp. şi imaginase deseori cum ar putea să arate casa pe dinăunt ru. Se gândise că era curată şi $ngrijită, şi nu u dezamăgită.

Se aşeză, $n $nt uneric, pe un scaun din camera de zi, ără să-şi dea seama că era scaunul pre erat al tatălui său şi ără să ştie că şi

Luther ăcuse acelaşi lucru când $i vizitase apartament ul. otogra ia se a la pe poliţa de deasupra căminului. Probabil că

era veche de vreo t reizeci de ani. +ate, $n ăşată din cap până-n picioare, se a la $n braţele mamei sale. Câteva şuviţe de păr ca pana corbului $i ieşeau de sub boneţica roz. Se născuse cu un ciudeosebit de des. Tatăl ei stătea lângă soţia lui, cu o igură calmă, iarmâna lui puternică atingea degeţelele $ntinse ale etiţei.

'ama lui +ate ţinuse aceeaşi otogra ie pe noptieră, până la moarte. iica ei o aruncase $n ziua $nmormântării, blestemând



intimitatea dint re tată şi iică, dezvăluită de poza aceea. O aruncase imediat după ce tatăl ei venise $n casa lor, iar ea ţipase la el, plină de urie; o izbucnire care-i scăpa tot mai mult de sub cont rol pent ru că omul căt re care era $ndreptată nu răspundea, nu riposta, ci stătea acolo şi accepta atacul. %i cu cât mai liniştit rămăsese Luther, cu atât mai urioasă devenise +ate, până când, $n cele din urmă, $l pălmuise cu amândouă mâinile, iar ceilalţi interveniseră şi o ţinuseră. %i abia at unci tatăl ei $şi pusese pălăria pe cap, aşezase pe masă lorile pe care le adusese, apoi, cu aţa roşie de la lovit urile ei şi cu ochii $n lacrimi, ieşise pe uşă, $nchizând-o cu grijă $n urma lui.

Iar acum, $n timp ce stătea pe scaunul tatălui ei, +ate se gândi că

şi tatăl ei jelise $n ziua aceea. O jelise pe emeia pe care, probabil, o iubise o mare parte din viaţa lui şi care, cu siguranţă, $l iubise. +ate simţi un nod $n gât şi $ncercă să-l $nlăt ure, masându-şi gât ul.

Se ridică şi se plimbă prin casă, privind cu atenţie iecare $ncăpere, apoi ieşind şi devenind tot mai nervoasă pe măsură ce păt rundea tot mai mult $n proprietatea tatălui ei. Uşa dormitorului rămăsese $nchisă, iar ea se hotăr$, $n cele din urmă, s-o deschidă. Când int ră $n cameră, $ndrăzni să aprindă becul, iar după ce ochii i se obişnuiră cu lumina, privi spre noptieră şi se apropie de aceasta,apoi se aşeză pe pat.

Colecţia de otogra ii reprezenta, $n esenţă, un altar $nchinat ei. Viaţa ei usese rezumată acolo, $ncepând cu cea mai ragedă vârstă. Ultimul lucru pe care-l vedea tatăl ei, când se ducea să se culce, era ea. O şocase mult apt ul că majoritatea pozelor useseră ăcute recent. Absolvirea colegiului şi a acultăţii de Drept. Tatăl ei nu

usese invitat la aceste evenimente, dar ele useseră $nregist rate şi păst rate acolo. Nu pozase pent ru niciuna dint re otogra ii. +ate mergea, ăcea semn cu mâna sau stătea, pur şi simplu, ără să-şi dea seama de prezenţa camerei. Ajunse la ultima otogra ie. Cobora scările de la t ribunalul din Alexandria. Prima ei apariţie $n aţa Curţii. usese teribil de emoţionată. Un caz minor, dar zâmbet ul ei arăta că se simţea de parcă ar i obţinut o victorie uriaşă.

+ate se $nt reba cum naiba nu-l zărise pe Luther. %i se $nt reba dacă nu cumva nu voise să-l vadă.



5 E prima oară când pun piciorul $n casa asta! răspunse +ate,ridicând un pic tonul.

Burton $i văzu expresia şi decise că spunea adevărul. apt ul că nucunoştea casa $l ăcuse să ajungă singur la aceeaşi concluzie,precum şi la aceea că ata şi tatăl ei se $nst răinaseră.

5 Există vreo modalitate să luaţi legăt ura cu el? 5 De ce? Nu vreau să iu implicată $n povestea asta. 5 'i-e teamă că sunteţi, oarecum. Ar i mai bine să colaboraţi. +ate $şi luă poşeta şi se ridică. 5 Ascultă, agent Burton, nu mă poţi raieri, mă ocup de chestii

din astea de prea mult timp. Dacă poliţia vrea să-şi piardă timpul

interogându-mă, $mi găseşte numărul $n cartea de tele on. Cartea cutele oanele instit uţiilor guvernamentale, la capitolul Procurorii Stat ului. La revedere!

Apoi se $ndreptă spre uşă. 5 Domnişoară hitney! +ate se $ntoarse, gata de ceartă. Cu toate că individul ăcea parte

din Serviciul Secret , n-avea de gând să se lase raierită de el. 5 Dacă tatăl dumneavoast ră a comis un delict , at unci t rebuie să

ie judecat de un juriu alcăt uit din semenii săi şi condamnat. Dacă e nevinovat , va i eliberat. Aşa ar t rebui să uncţioneze sistemul. %tiţi asta mai bine decât mine.

+ate u gata să-i răspundă, dar văzu otogra iile. Prima ei zi la t ribunal. I se părea că asta se $ntâmplase cu un veac $n urmă. %i chiar aşa stăteau lucrurile, $n mai multe privinţe decât era dispusă să recunoască. &âmbet ul, visele cu care-şi $ncepe iecare activitatea,

singurul ţel iind per ecţiunea $n toate… Se $ntorsese cu picioarele pe pământ de multă vreme.

Uitase remarca tăioasă, pe care dorise să i-o servească agent ului şi rămăsese pierdută $n zâmbet ul tinerei rumoase care dorea să acă multe cu viaţa ei.

Bill Burton o privi cum se $ntoarce şi pleacă. Se uită şi el la otogra ii, apoi la uşa $n pragul căreia nu se mai a la nimeni.



CAPITOLUL %APTESPRE&ECE

5 N-ar i t rebuit să aci asta, Bill! 'i-ai spus că n-o să te amesteci $n anchetă. Ar t rebui să te vâr la $nchisoare. mpreună cu şeul tău.

Seth ran izbi cu palma $n birou şi se ridică, privindu-l urios pe bărbat ul solid din aţa sa.

Bill Burton $ncetă să se plimbe prin $ncăpere şi se aşeză. Se aşteptase să i se acă scandal.

5 Ai dreptate, Seth! Dar am ost poliţist prea mult timp. Nu

reuşeam să te găsesc şi m-am dus acolo doar $n recunoaştere. Avăzut o tipă st recurându-se $n casă. Tu ce-ai i ăcut?

ran nu răspunse. 5 Seth, poţi să-mi t ragi câte şut uri vrei, dar $ţi spun că emeia aia

reprezintă at uul nost ru. Putem să-l prindem pe individ, cu ajutorul ei.

Detectivul se mai relaxa un pic, dar rămase $ncă urios.

5 Despre ce vorbeşti? 5 Tipa e iica lui. Chiar iica lui. De apt , singurul lui copil. Lutherhitney a ost $nchis de t rei ori şi-i un delincvent pro esionist , care,aparent , s-a potolit odată cu vârsta. n cele din urmă, soţia a divorţat de el. %i tocmai când $ncepuse o nouă viaţă, a murit de cancer la sân.

Burton se opri. Seth ran devenise oarte atent şi-l $ndemnă:

5 &i mai departe! 5 +ate hitney a ost oarte a ectată de moartea mamei sale. A

considerat că usese vina tatălui ei. %i a $nt rerupt orice legăt ură cuacesta. 'ai mult , a urmat Drept ul şi lucrează ca procuror al stat ului. Are reputaţia că-i un acuzator dur, $n special $n cazuri de delicte legate de proprietate: spargeri, urt uri, jauri. Cere pedeapsa maximă pent ru toţi tipii ăia. %i, de obicei, o obţine.

5 De unde naiba ai toate in ormaţiile astea? 5 Am dat câteva tele oane cui t rebuie. Oamenilor le place să



vorbească despre necazurile altora, asta $i ace să simtă că viaţa lore, cumva, mai bună decât este de obicei.

5 %i cu ce o să ne ajute pe noi necazurile astea de amilie? 5 Seth, gândeşte-te ce posibilităţi avem! ata asta $şi urăşte

tatăl. l urăşte cu .u” mare. 5 Aşadar, vrei să ne olosim de ea ca să ajungem la individ. Dar,

dacă s-au $nst răinat atât de mult , cum o să ne ajute ata? 5 Aici e toată chestia! Ura e doar din partea ei. Nu şi a lui. El o

iubeşte. 'ai mult decât orice pe lume. Are un altar $nchinat ei, $n dormitor.

5 'ă $ndoiesc oarte mult de posibilitatea de a obţine ceva din

t reaba asta, dar să presupunem că ata vrea să coopereze cu noi. Cum o să ia legăt ura cu tatăl ei? Că doar individul nu stă acasă, lângă tele on!

5 Nu, dar pun pariu că-şi veri ică mesajele. Ar t rebui să vezi casa aia. Tipul e oarte ordonat , tot ul e la locul lui, pun pariu că plăteşte act urile $nainte de termen. %i n-are idee că suntem pe urmele lui. ncă nu. Probabil că-şi veri ică robot ul o dată sau de două ori pe zi. Pent ru orice event ualitate.

5 Aşadar, ea o să-i lase un mesaj, o să stabilească o $ntâlnire, iarnoi o să-l prindem?

Burton se ridică, scoase două ţigări din pachet şi-i aruncă una lui ran. Apoi şi le aprinseră iecare.

5 Eu cam aşa văd lucrurile, Seth! Poate ai t u o idee mai bună. 5 Trebuie s-o convingem să acă asta. Din câte mi-ai spus, ata

nu pare prea cooperantă.

5 Cred că t rebuie să vorbeşti t u cu ea. ără ca eu să iu de aţă. Se poate să i ost cam dur cu ea. Am tendinţa asta…

5 O s-o ac chiar $n dimineaţa asta. ran $şi $mbrăcă pardesiul şi-şi puse pălăria pe cap, apoi se opri. 5 %tii, n-am vrut să te reped… Burton rânji şi-i răspunse:. 5 Dar ai ăcut -o. %i eu aş i procedat la el, $n locul tău.

5 'ulţ umesc pent ru ajutor. 5 Cu plăcere.



Seth se pregăti să iasă, dar Burton $l opri: 5 Seth vrei să aci o avoare unui băt rân care a ost poliţist? 5 Despre ce-i vorba? 5 Cheamă-mă şi pe mine când o să-l prindeţi. 'i-ar plăcea să-i

văd igura când va i $nhăţat… 5 O să te chem. O să te sun după ce vorbesc cu ata. Eu mă duc

acasă. Bill, ar t rebui să aci acelaşi lucru. 5 După ce-o să-mi termin ţigara. ran plecă, iar Burton se aşeză, $şi uma $ncet ţigara, apoi $şi

t urnă $ncă o jumătate de ceaşcă de ca ea. Nu-i put use ascunde lui ran numele lui hitney. Nu putea să-i

spună că amprenta nu se pot rivea cu nimic din işierele BI-ului. Ar i ost un joc prea periculos. Dacă ran descoperea a cui era amprenta şi putea ace acest lucru print r-o mie de canale independente Burton era un om mort. Nu putea să explice $n niciun el de ce-l $nşelase. Doar să-i spună adevărul, ceea ce nu se putea. Pe de altă parte, Burton avea nevoie ca ran să cunoască identitatea lui hitney. Planul agent ului Serviciului Secret usese,de la bun $nceput , ca detectivul să-l vâneze pe ost ul deţinut. Să-l găsească, nu şi să-l aresteze.

Burton se ridică, $şi puse pardesiul. Luther hitney. A ost $nt r-un loc nepot rivit , la moment ul nepot rivit când acolo erau oameni nepot riviţi. Individul n-o să vadă când va i izbăvit. Nici măcar n-o să audă $mpuşcăt ura. O să ie mort $nainte ca sinapsele să apuce să t ransmită impulsul căt re creier. Aşa-i soarta. Uneori e $n avoarea ta, alteori e $mpot riva ta. Dacă va reuşi să găsească o modalitate ca

preşedintele şi şe a sa de cabinet să nu ie implicaţi cu nimic, at unci $nsemna că usese o zi ruct uoasă. Numai că se părea că o asemenea sarcină $i depăşea puterile…

Collin $şi parcă maşina $n st radă. Puţinele runze rămase,multicolore, căzură $ncet , ca o cascadă, peste el, mânate de briza care bătea leneş. Agent ul era $mbrăcat sport: blugi, un pulover din bumbac şi haină de piele. Sub haină nu se vedea nicio um lăt ură.



Avea părul ud, de la duşul ăcut $n grabă. şi $ncălţase mocasinii pe piciorul gol. Arăta de parcă s-ar i $ndreptat căt re biblioteca acultăţii, ca să $nveţe noaptea, sau căt re o pet recere $n circuit , după ce jucase $n meciul de ot bal de duminică după-amiază.

n drum spre casă, $ncepu să ie nervos. Tele onul emeii $l surprinsese. Vocea ei păruse normală, nu depistase $ncordare, nici urie. Burton $i spusese că acceptase dest ul de bine spusele lui,având $n vedere circumstanţele. Dar el ştia cât de aspru putea să ie Burton şi de aceea era $ngrijorat. apt ul că-l lăsase pe el să se ducă la $ntâlnirea cu doamna Russell nu usese, mai mult ca sigur, cel mai deştept lucru pe care-l ăcuse Collin. Dar Burton $l ăcuse să-şi dea

seama că $n joc era o miză importantă. Uşa se deschise de $ndată ce băt u şi agent ul int ră. Apoi uşa se

$nchise, iar emeia rămase $n aţa lui. &âmbind. mbrăcată $nt r-un neglijeu alb, simplu, prea scurt şi prea st râmt peste tot unde acest lucru conta. "loria se ridică pe vârurile picioarelor goale ca să-l sărute uşor pe buze. Apoi $l luă de mână şi-l conduse $n dormitor.

Acolo, emeia $i ăcu semn să se $ntindă pe pat. Stând $n aţa lui,$şi dezlegă bentiţele care-i ţineau veşmânt ul t ransparent şi-l lăsă să cadă pe podea. După aceea, $şi dădu jos chiloţii. Agent ul $ncercă să se ridice, dar ea $l $mpinse cu blândeţe la loc.

Apoi se urcă $ncet pe el, t recându-i degetele prin păr. emeia $şi puse mâna pe membrul lui erect şi-l mângâie prin blugi, cu vârul unghiilor. Bărbat ul gemu, iar st rânsoarea pantalonilor deveni prea chinuitoare. Collin $ncercă din nou să pună mâna pe ea, dar "loria $l $mpinse din nou. emeia $i des ăcu cent ura şi-i scoase pantalonii.

Cei doi se prăvăliră pe podea. Apoi "loria $i eliberă membrul gata să explodeze. Acesta ţâşni căt re ea, iar emeia $l prinse $nt re picioare,st rângându-l puternic $nt re coapse. "loria $l sărută, apoi $şi cuibări buzele lângă urechea lui.

5 Tim, mă doreşti, nu-i aşa? Vrei mult să mă regulezi, nu-i aşa? Bărbat ul gemu şi o apucă de buci, dar emeia $i dădu mâinile la o

parte.

5 Nu-i aşa? 5 Da.



5 %i eu te-am dorit mult , $n noaptea t recută. %i a apărut Burton. 5 %tiu. mi pare rău. Am vorbit şi… 5 %tiu. 'i-a povestit şi mi-a spus că nu i-ai zis nimic despre noi

doi. Ai ost un gentleman. 5 Partea aia nu-l privea. 5 Ai dreptate, Tim. Nu-i t reaba lui. Iar acum vrei să mă regulezi,

nu-i aşa? 5 Da, "loria! Sigur că vreau! 5 Deci, doare! 5 'ă omoară! 5 A ost atât de bine, Tim, Doamne, cât de bine a ost!

5 Aşteaptă un pic. Nu ştii ce $nseamnă să te simţi bine. 5 %tiu, Tim. 'ă gândesc doar să ac dragoste cu tine. %tii asta,

nu-i aşa? 5 Da! Pe Collin $l durea atât de tare, că-i lăcrimau ochii. emeia $i linse

lacrimile, amuzată. 5 Eşti sigur că mă doreşti? Eşti absolut sigur? 5 Da! Collin simţi, $nainte ca mintea să realizeze ce se $ntâmpla. Simţi

ca o răbu nire de aer $ngheţat. 5 Ieşi! Cuvânt ul usese rostit cu o $ncetineală deliberată, ca şi cum ar i

ost repetat de multe ori, până se obţinuse tonul pot rivit , modulaţia corectă, iar vorbitorul savurase iecare sunet. "loria se dădu jos de pe el, având grijă să se apese pe membrul lui erect cu atâta orţă,

$ncât să-i taie respiraţia lui Collin. 5 "loria… Pantalonii $l izbiră $n aţă. Când $i dădu la o parte şi se ridică,

emeia $şi $nvelise t rupul $nt r-un halat gros, lung până $n pământ. 5 Ieşi din casa mea, Collin! n clipa asta! Bărbat ul se $mbrăcă iute, stânjenit , iar "loria rămase alăt uri,

privindu-l. l urmă până la uşa din aţă, $l privi cum o deschide, iar

când ieşi, emeia $l $mpinse a ară şi t rânti uşa după el. Collin se uită $n urmă, $nt rebându-se dacă "loria râdea sau



plângea $n spatele uşii sau dacă nu-şi exterioriza emoţia $n niciun el. Nu intenţionase s-o rănească. %tia că o pusese $nt r-o sit uaţie stânjenitoare. N-ar i t rebuit să procedeze aşa. Iar acum "loria $i plătise pent ru sit uaţia aceea, aducându-l până $n pragul plăcerii,manipulându-l, de parcă ăcea o experienţă $nt r-un laborator, apoi lăsându-l baltă.

Dar, $n timp ce se ducea spre maşină, $şi aminti cum arăta aţa ei şi-şi dădu seama că scurta lor relaţie $ncetase.

Pent ru prima dată de când lucra la Procurat ura stat ului, +ate

anunţă că e bolnavă. Stătea $n pat , proptită $n perne şi acoperită cupăt uri până la bărbie, uitându-se a ară, la dimineaţa mohorâtă. De iecare dată când $ncerca să se dea jos din pat , $n aţa ochilor $i apărea imaginea lui Bill Burton, ca o masă din granit cu muchii ascuţite, ameninţând s-o st rivească.

Se cuibări mai bine $n pat , cuundându-se $n salteaua moale ca $nt r-o apă caldă, imediat sub supra aţă, ca să nu mai vadă şi să numai audă nimic din cele ce se $ntâmplau $n jurul ei.

Urmau să apară curând. Ca $n cazul mamei ei. n toţi anii aceia. Oameni care int rau cu orţa şi care puneau $nt rebări la care mama lui +ate nu avea cum să răspundă. Oameni care-l căutau pe Luther.

şi aminti de izbucnirea lui *ac, din noaptea t recută, şi $nchise ochii, $ncercând să-şi $ndepărteze din minte cuvintele acelea.

Să-l ia naiba pe *ac! +ate se simţea obosită, mai obosită decât usese vreodată $n

urma vreunui proces. i ăcuse şi ei ceea ce $i ăcuse mamei ei. Otârâse $n pânza de păianjen, chiar dacă ea nu dorise acest lucru, o detestase şi dorise s-o dist rugă.

Se ridică din nou, incapabilă să respire. Se ţinu de gât cu degetele,$ncercând să prevină alt atac. Când se potoli un pic, se $ntoarse $nt r-o parte şi privi otogra ia mamei sale.

Tatăl ei era singurul care-i rămăsese. O apucă râsul. Lutherhitney reprezenta tot ce-i rămăsese din amilie. S-o ajute Dumnezeu!



Se $ntinse pe spate şi aşteptă. Aşteptă să audă ciocănit uri $n uşă. O moştenire t ransmisă de la mamă la iică. Acum venise rândul ei.

n moment ul acela, la doar zece minute distanţă de ea, Luther se uita iarăşi la un vechi articol dint r-un ziar. Uitase de ceaşca de ca ea de lângă cot ul lui. n spate se auzea zgomot ul rigiderului. nt r-un colţ , bâzâia televizorul, pe canalul CNN. n a ară de asta, $n $ncăpere era linişte.

anda Broome $i usese prietenă. O bună prietenă. %i asta de când se $ntâlniseră $ntâmplător $nt r-un hotel din Philadelphia, după

ultima condamnare a lui Luther şi după prima şi ultima condamnare a andei. Iar acum murise şi ea. şi luase viaţa aşa scria $n articol se prăbuşise pe scaunul din aţă al maşinii, după ce $nghiţise un pumn de pilule.

Luther nu acţionase niciodată ăţiş. Iar acum lucrurile i se păreaugreu de suportat ca şi cum ar i ost un coşmar continuu. Numai că,de iecare dată când se t rezea şi se uita $n oglindă, iar apa rece $i şiroia pe t răsăt urile tot mai $mbăt rânite, ştia că din coşmarul acela nu avea să se t rezească niciodată.

Ironia sorţii legată de moartea t ragică a andei consta $n apt ul că ea avusese ideea spargerii locuinţei amiliei Sullivan. Acum, privind ret rospectiv, usese o idee groaznică, teribilă, darcare ieşise din mintea ei, surprinzător de ertilă. O idee la care ţinuse cu $ncăpăţânare, $n ciuda avertismentelor primite din partea lui Luther şi a mamei sale.

Ei doi plănuiseră tot ul, iar el dusese planul la $ndeplinire. %i, tot ret rospectiv privind, dorise să acă chestia aia. usese pent ru el o provocare, o provocare combinată cu o pradă uriaşă, căreia nu-i put use rezista.

Ce t rebuie să i simţit anda când văzuse că doamna Sullivan nuse a la $n avion? %tiind că n-are cum să-l anunţe pe Luther că zona nu era atât de liberă cum crezuseră…

anda usese prietena lui Christine Sullivan. O prietenie absolut sinceră. anda reprezentase ultima legăt ură cu oamenii adevăraţi,



$n ceaţa vieţii sibaritice $n care t răia alter Sullivan. Viaţă $n care nu numai că toţi erau rumoşi aşa cum usese şi Christine Sullivan dar şi cu relaţii, educaţi, so isticaţi aşa cum nu era şi nu avea să ie niciodată Christine. Iar din cauza acestei prietenii, Christine Sullivan $ncepuse să-i spună andei lucruri pe care aceasta n-ar i t rebuit să le ştie, inclusiv despre ce se a la $n camera-sei din spatele oglinzii.

anda era convinsă că Sullivan avea atât de mulţi bani, $ncât $şi putea permite să piardă o sumă atât de mică. Luther ştia că nu aşa se $ntâmplă $n lumea $n care t răim, probabil că ştia şi anda, daracum nu mai conta…

După o existenţă grea, $n care banii useseră $ntotdeauna prea puţini, anda dorise să t ragă bilet ul câştigător. Aşa cum ăcuse Christine Sullivan. ără ca vreuna din ele să-şi dea seama cât de mare era de apt preţ ul pent ru asemenea lucruri.

Luther zburase $n Barbados, ca să-i t rimită un mesaj andei,dacă aceasta n-ar i plecat deja de acolo. i t rimisese o scrisoare mamei andei. Edwina urma să i-o arate andei. Oare aceasta l-ar i crezut? %i chiar dacă l-ar i crezut , viaţa lui Christine Sullivan usese deja sacri icată. Sacri icată, avea să-şi i spus anda, pent rulăcomia şi dorinţa ei de a avea lucruri la care nu avea drept ul. Luther mai că vedea gândurile ce t recuseră prin mintea prietenei sale, at unci când oprise maşina $nt r-un loc pustiu, când scosese capacul cutiei şi $nghiţise pastilele acelea, pierzându-şi $ncet -$ncet cunoştinţa.

Luther nu put use să se ducă la $nmormântare. Nu put use să-i

spună Edwinei cât de rău $i părea. Risca s-o at ragă şi pe ea $n coşmarul lui. usese la el de apropiat de Edwina pe cât usese şi de anda, ba, $nt r-un el, chiar mai apropiat. Pet recuse multe nopţi,$ncercând $mpreună cu Edwina s-o convingă pe anda să renunţe la planul ei. %i abia când anda declarase că $şi va duce planul la $ndeplinire, cu sau ără Luther, Edwina $l rugase pe Luther să aibă grijă de iica ei. Să n-o lase să ajungă iarăşi la $nchisoare.

n cele din urmă, Luther se uită la mesajele personale din ziar şi avu nevoie doar de câteva secunde ca să-l găsească pe cel pe care-l



căuta. Nu zâmbi când $l citi. Luther credea ca şi Bill Burton că "loria Russell nu avea talent de negociator.

Spera că oamenii de la Casa Albă credeau că-l interesează doarbanii. Luther luă o bucată de hârtie şi $ncepu să scrie.

5 Urmăreşte cont ul! Burton stătea $n aţa şe ei de cabinet , $n biroul ei. Sorbi dint r-o

Coca-Cola dietetică, deşi ar i dorit ceva mai tare. 5 Am dat deja ordin, răspunse "loria Russell, punându-şi

cercelul la loc, după ce aşezase receptorul $n urcă.

Collin stătea liniştit $nt r-un colţ. %e a de cabinet nu dăduse vreun semn că i-ar i observat prezenţa, deşi int rase $n $ncăpere $mpreună cu Burton, cu douăzeci de minute $n urmă.

5 Unde vrea banii? $nt rebă Burton, uitându-se la emeie. 5 Dacă nu se ace un t rans er telegra ic $n cont ul desemnat până

la $nchiderea activităţii bancare din ziua respectivă, at unci niciunul dint re noi nu va mai avea vreun viitor.

"loria privi spre Collin, apoi spre Burton. 5 Rahat! exclamă Burton, ridicându-se. "loria se răţoi la el: 5 Am crezut că o să ai grijă de t reaba asta, Burton! Agent ul o ignoră şi continuă: 5 Cum a spus că o să se acă schimbul? 5 De $ndată ce va primi banii, ne va anunţa locul $n care va i

obiect ul.

5 Aşadar, t rebuie să avem $ncredere $n el. 5 Aşa se pare. 5 De unde ştie că ai primit deja scrisoarea? 5 Era $n cutia mea, $n dimineaţa asta. Primesc scrisorile $n

timpul după-amiezii. Burton se lăsă să cadă pe scaun. 5 n cutia ta poştală! Adică a ost chiar lângă casa ta? 5 'ă $ndoiesc că ar i $ncredinţat altcuiva un mesaj atât de

important.



5 %i de ce ai căutat $n cutie? 5 Am văzut că e ceva $n cutie, răspunse "loria Russell, aproape

zâmbind. 5 Individul are boaşe! 5 'ai mari decât voi, zise şe a de cabinet , care-şi $ncheie

a irmaţia uitându-se la Collin. Acesta se crispă sub privirea ei, apoi se uită $n podea. Burton se amuză, văzând schimbul de priviri. Era bine, puştiul $i

va mulţ umi peste câteva săptămâni. Pent ru că l-a scos din pânza văduvei negre6.

5 Nu mă mai surprinde nimic, doamnă Russell. Dar pe

dumneavoast ră? $nt rebă el, uitându-se la ea, apoi la Collin. "loria Russell ignoră remarca: 5 Dacă banii nu vor i t rans eraţi, ne putem aştepta ca individul

să acă public ceva, oarte curând. Ce putem să acem $mpot riva acest ui lucru?

Comportarea calmă a şe ei de cabinet nu reprezenta o chestie de aţadă. "loria decisese că depăşise aza plânsului şi a vomitat ului, că usese rănită şi umilită cât să-i ajungă pent ru tot rest ul vieţii. ie ce-o i, devenise insensibilă la orice ar i urmat. Iar acest lucru o ăcea să se simtă surprinzător de bine.

5 Cât vrea? $nt rebă Burton. 5 Cinci milioane, răspunse "loria, ără alte comentarii. Burton rămase cu ochii holbaţi. 5 %i ai banii ăştia? De unde? 5 Nu te priveşte pe tine.

5 Preşedintele ştie? Burton $nt rebase, ştiind dinainte răspunsul. 5 Nici asta nu te priveşte pe tine. Burton nu orţă lucrurile. De apt , ce-i păsa lui? 5 Bine. Ca să răspund la $nt rebarea dumneavoast ră, acem ceva .

n locul dumneavoast ră, aş găsi o cale de a obţine banii $napoi. Cinci

6 Văduva neagră este un păianjen veninos. (n. t r.)



milioane de dolari nu olosesc cuiva care nu va rămâne $n viaţă. 5 Nu poţi să omori pe cineva pe care nu-l poţi găsi, replică

"loria Russell. 5 Adevărat. Burton se rezemă de speteaza scaunului şi-i povesti conversaţia

avută cu Seth ran.

+ate era complet $mbrăcată când deschise uşa, gândindu-se că,dacă ar i ost $n halat , interogatoriul ar i durat mai mult , că ar i părut mai vulnerabilă cu iecare $nt rebare. %i nu voia să pară

vulnerabilă, deşi aşa se simţea: 5 Nu ştiu ce vreţi de la mine. 5 Câteva in ormaţii, domnişoară hitney. %tiu că sunteţi om al

legii. Credeţi-mă, nu-mi place să vă spun asemenea lucruri, dar tatăl dumneavoast ră este suspect ul numărul unu $nt r-un caz oarte grav.

ran o privi cu o expresie plină de sinceritate. Stăteau $n camera de zi. ran $şi scosese carnet ul de notiţe. +ate

stătea dreaptă pe marginea canapelei, $ncercând să rămână calmă,deşi degetele ei se jucau cu lănţişorul de la gât , răsucindu-l şi $nnodându-l.

5 Din câte mi-aţi povestit , nu aveţi prea multe dovezi. Dacă aş i procurorul cazului, nu cred că aş obţine un mandat de arestare.

5 Poate că-i aşa, poate că nu. ran văzuse modul $n care +ate se jucase cu lănţişorul. Nu

venise aici ca să obţină in ormaţii. Era posibil ca el să ştie mai multe

despre tatăl ei decât ştia +ate. Dar t rebuia s-o at ragă $n capcană. Pent ru că, dacă se gândea bine, era vorba de o capcană. Pent rualtcineva. De apt , de ce-ar i avut +ate must rări de conştiinţă? Chestia asta i-ar i liniştit conştiinţa, $n cazul $n care s-ar i sinchisit.

ran continuă: 5 Să vă arăt o coincidenţă interesantă. Am găsit amprenta

tatălui dumneavoast ră $nt r-o camionetă a unei irme de ăcut curăţenie, camionetă care s-a a lat $n curtea locuinţei lui Sullivan cupuţin timp $nainte de crimă. De apt ştim că tatăl dumneavoast ră a



ost $n casă, chiar $n dormitorul $n care a ost comisă crima. Avem doi martori oculari. 'ai ştim că a olosit un nume als, o adresă alsă şi un număr de asigurare socială inventat at unci când s-a angajat la irmă. %i mai ştim că a dispărut.

+ate se uită la el şi-i răspunse: 5 A ost condamnat. Probabil că nu şi-a olosit numele adevărat

pent ru că a crezut că nu va obţine slujba. Spuneţi că a dispărut. V-aţi gândit că o i plecat $nt r-o călătorie? Până şi oştii deţinuţi $şi iaucâte o vacanţă.

+ate se t rezise $n post ura de a-şi apăra tatăl, chestie inimaginabilă. O durere ascuţită $i st răbăt u capul, iar ea se recă,

ără să-şi dea seama. 5 Altă descoperire interesantă: tatăl dumneavoast ră a ost bun

prieten cu anda Broome, menajera personală a lui Christine Sullivan şi con identa acesteia. Tatăl dumneavoast ră şi anda Broome au ost supravegheaţi de acelaşi poliţist , $n perioada de eliberare condiţionată, pe când locuiau $n Philadelphia. După unele surse, se pare că au păst rat legăt ura $n toţi anii aceştia. Pun pariu că anda ştia de seiul din dormitor.

5 %i ce-i cu asta? 5 Am discutat cu anda Broome. Era evident că ştia mai multe

decât ne-a spus. 5 At unci de ce nu vorbiţi cu ea, $n loc să mă vizitaţi pe mine?

Poate că acea anda a comis crima… 5 n moment ul acela era plecată din ţară, lucru con irmat de o

sută de martori.

ran $şi drese glasul, apoi continuă: 5 %i nu mai pot să vorbesc cu ea, pent ru că s-a sinucis. A lăsat un

bilet , $n care spunea că-i pare rău. +ate se ridică şi privi $n gol, pe ereast ră. Avea senzaţia că o

năpădeşte rigul. ran aşteptă un timp, uitându-se la ea, $nt rebându-se cum

t rebuie să se i simţit ascultând dovezile ce se st rânseseră $mpot riva

bărbat ului care-i era tată şi care o părăsise. 'ai simţea dragoste pent ru el? Detectivul spera să nu mai simtă. Din punct de vedere



pro esional spera aşa ceva. Ca tată a t rei copii, se $nt reba dacă un asemenea sentiment poate i ucis cu adevărat , $n ciuda celor mai rele lucruri.

5 Domnişoară hitney, vă simţiţi bine? +ate se $ntoarse $ncet şi $nt rebă: 5 Putem să mergem undeva? N-am mâncat de mult timp şi n-am

nimic de mâncare $n casă. S ârşiră prin a ajunge $n acelaşi local $n care se $ntâlniseră *ac şi

Luther. ran $ncepu să-şi devoreze mâncarea, dar +ate nu se atinse de nimic. ran se uită la ea şi-i zise:

5 Dumneavoast ră aţi ales localul, credeam că vă place mâncarea

de aici. Nu vreau să mă amestec, dar ar t rebui să vă $ngrăşaţi un pic. +ate se uită $n cele din urmă la el, cu un $nceput de zâmbet: 5 Aşadar, sunteţi şi consultant $n probleme de sănătate! 5 Am t rei iice. Cea mai mare are şaisprezece ani şi jură că-i

obeză. Probabil că are cincizeci şi cinci de ilograme şi e aproape cât mine de $naltă. Dacă n-ar avea obrajii roşii, aş crede că-i anemică. Iar soţia mea ţine tot timpul o cură de-un el sau alt ul. Eucred că arată nemaipomenit , dar se pare că există nişte orme per ecte, după care tânjeşte orice emeie.

5 Orice emeie, cu excepţia mea. 5 'âncaţi ce aveţi $n arurie! Asta le spun $n iecare zi etelor

mele. 'âncaţi! +ate $şi luă urculiţa şi reuşi să mănânce jumătate din porţie. n

timp ce-şi bea ceaiul, iar ran sorbea dint r-o cană mare cu ca ea,se cuundară amândoi $nt r-o discuţie despre Luther hitney.

5 Dacă sunteţi convinşi că aveţi su iciente dovezi, de ce nu-l arestaţi?

ran clătina din cap şi-şi puse cana cu ca ea pe masă. 5 Aţi ost $n casa lui. A plecat de ceva timp. Probabil, imediat

după ce s-a $ntâmplat. 5 Dacă el e ăptaşul. Acuzaţiile dumneavoast ră sunt doar de

circumstanţă. Asta nu $nlăt ură $ndoiala valabilă, domnule

locotenent. 5 Pot să iu direct , +ate? Apropo, pot să-ţi spun +ate?



Ea dădu din cap. ran $şi puse coatele pe masă şi o privi. 5 Lăsând pălăvrăgeala deoparte, de ce-ţi vine greu să crezi că

tatăl tău a $mpuşcat -o pe emeia aia? A ost condamnat de t rei ori. Se pare că şi-a t răit $nt reaga viaţă la limită. A ost interogat $n alte zece cazuri de spargeri, dar nu s-a put ut dovedi nimic $mpot riva lui. Este un delincvent pro esionist. Cunoşti specia. Viaţa unui om nuvalorează nimic pent ru el.

+ate $şi termină de băut ceaiul, $nainte să răspundă. Un delincvent pro esionist? Sigur, tatăl ei era unul dint re aceştia. +ate nu se $ndoia că Luther continuase să săvârşească delicte $n anii care

t recuseră. Se pare că avea chestia asta $n sânge. Era ca un cocainoman. Incurabil.

5 Nu omoară oameni, răspunse ea, calmă. ură, dar n-a rănit niciodată pe cineva. Nu acţionează $n elul ăsta.

Ce spusese *ac? Tatăl ei era speriat. ngrozit atât de tare, $ncât vomitase. Tatălui ei nu-i usese niciodată rică de poliţie. Dar dacă o omo r âse pe emeia aceea? Poate usese doar un gest re lex, apăsase pe t răgaci, iar glonţ ul pusese capăt vieţii lui Christine Sullivan. Toată chestia asta se putea $ntâmpla $n câteva secunde. ără timpde gândire. Doar cât să acţioneze. Ca să nu ajungă la $nchisoare. Era posibil. Dacă tatăl ei o omorâse pe emeia aceea, ar i ost speriat , ar i ost $ngrozit , ar i ost bolnav.

Cu toată su erinţa de care avusese parte, cele mai vii amintiri despre tatăl ei erau legate de blândeţea acest uia. 'âinile lui mari cuprinzându-le pe ale ei. Era tăcut până la impoliteţe cu majoritatea

oamenilor. Dar cu ea vorbea. Cu ea, nu aiurea, cum ac majoritatea adulţilor. Vorbea cu ea despre lucruri care o interesau o etiţă. Despre lori, despre păsări, despre elul $n care cerul $şi schimbă brusc culoarea. Despre rochii, despre panglici, despre dinţii de lapte care i se clătinau. 'omente scurte, dar pline de sinceritate, $nt re tată şi iică, $nghesuite $nt re violenţa subită a condamnărilor, a $nchisorii. După ce crescuse, discuţiile acelea deveniseră simplă

pălăvrăgeală, iar ocupaţia bărbat ului cu igură amuzantă şi cudegete mari, dar blânde, ajunsese să-i domine viaţa şi modul $n



5 Asta-i tot. 5 At unci $nseamnă că nu aveţi nimic. Nimic! 5 Am instinct ul meu, iar acesta $mi spune că Luther hitney a

int rat $n casă $n noaptea aia şi că a ost şi $n dormitor. Aş vrea să ştiu unde e acum.

5 Nu te pot ajuta. Asta i-am spus amicului tău, noaptea t recută. 5 Dar te-ai dus $n casa aia. De ce? +ate dădu din umeri. Era decisă să nu pomenească de discuţia ei

cu *ac. Asta $nsemna că ascundea dovezi? Probabil. 5 Nu ştiu. n parte, răspunsul era adevărat.

5 'ă şochezi, +ate! Eşti o persoană care ştie $ntotdeauna de ce ace ceva.

n mintea emeii apăru igura lui *ac. O izgoni, urioasă. 5 S-ar putea să ai surprize, locotenente! ran $şi $nchise ceremonios carneţelul şi se aplecă spre ea. 5 Am nevoie de ajutorul tău. 5 Pent ru ce? 5 Discutăm neo icial, o (( the r eco r d sau cum vrei să-i spui. 'ă

interesează rezultat ul, nu amabilităţile juridice. 5 Amuzantă chestie să spui aşa ceva unui procuror! 5 Nu spun că nu respect regulile. ran cedă şi-şi scoase ţigările. 5 Spun doar că o să abandonez acest punct de minimă

rezistenţă, dacă pot. Bine? 5 Bine.

5 Am in ormaţii care spun că, dacă ţie nu-ţi pasă de tatăl tău,acesta e topit după tine.

5 Cine ţi-a spus asta? 5 Ce naiba, sunt detectiv! E adevărat sau nu? 5 Nu ştiu. 5 +ate, nu-ţi bate joc de mine! E adevărat sau nu? emeia $şi stinse ţigara, urioasă.

5 E adevărat! Eşti mulţ umit? 5 ncă nu, dar s-ar putea să iu. Am un plan să-l prind şi am



nevoie de ajutorul tău. 5 Nu văd cum aş putea să te ajut. +ate $şi dăduse seama ce-o să urmeze. Putea să citească asta $n

ochii lui ran. Acesta avu nevoie de zece minute ca să-şi expună planul. +ate $l

reuză de t rei ori. După o jumătate de oră, stăteau $ncă la aceeaşi masă.

ran se lăsă pe speteaza scaunului, apoi se aplecă brusc $n aţă. 5 Ascultă, +ate, dacă nu mă ajuţi, n-o să avem nicio şansă să

punem mâna pe el. Dar dacă lucrurile stau aşa cum spui t u şi nuavem un caz $mpot riva lui, o să ie liber. Dar dacă el e ăptaşul şi

putem să dovedim acest lucru, at unci t u ar t rebui să i ultima persoană din lume care să-mi spună că t rebuie să-l lăsăm $n pace. Dacă ai impresia că greşesc, at unci o să te duc acasă, uită că m-ai văzut , iar tatăl tău o să continue să ure… poate şi să ucidă…

Detectivul o privi drept $n ochi. +ate deschise gura, dar nu reuşi să scoată vreun cuvânt. Privi

dincolo de ran, de unde o saluta o imagine ceţoasă din t recut , darcare dispăru subit.

+ate hitney, care avea aproape t reizeci de ani, nu mai avea legăt ură cu bebeluşul care chicotea când tatăl ei o arunca $n aer saucu etiţa care $i divulga tatălui ei secrete importante, pe care nu le-ar i spus altcuiva. Crescuse, se mat urizase şi se descurca singură de mult timp. 'ai mult , era om al legii, procuror al stat ului, care jurase să sprijine legea şi Constit uţia stat ului Virginia. 'eseria ei era să se asigure că persoanele care $ncălcau acele legi urmau să ie

pedepsite cum se cuvine, indi erent cine erau şi indi erent de rudele pe care le aveau.

Altă imagine $i invada mintea. 'ama ei privind uşa, aşteptând ca soţ ul ei să se $ntoarcă acasă. nt rebându-se dacă acesta era sănătos. Vizitându-l la $nchisoare, ăcând lista lucrurilor despre care să discute cu el, $mbrăcând-o rumos pe +ate pent ru aceste $ntâlniri, iind tot mai emoţionată cu cât se apropia data eliberării. De parcă

el ar i ost un erou care salvase lumea, nu un hoţ! şi aminti cuvintele lui *ac, care o $ndurerară. Spusese că toată viaţa ei usese



o minciună. *ac se aşteptase ca ea să dea dovadă de simpatie aţă de cel care o părăsise. De parcă Luther hitney su erise o nedreptate, nu +ate. *ac n-avea decât să se ducă naibii! i mulţ umea lui Dumnezeu că nu se măritase cu el. Un om care putea să-i spună asemenea lucruri groaznice n-o merita! Dar Lutherhitney merita tot ce i s-ar i $ntâmplat. Poate că n-o omorâse pe emeia aceea. Poate că o omorâse. Nu era t reaba ei să decidă asta. Treaba ei era să se asigure că acea decizie putea i luată de oamenii din boxa juraţilor. Tatăl ei merita oricum să ajungă la $nchisoare. Acolo nu mai putea să le acă rău altora. Acolo nu mai putea să dist rugă alte vieţi.

%i, cu acest ultim gând $n minte, u de acord să ajute ca tatăl ei să ajungă $n mâinile poliţiei.

ran se simţi un pic vinovat , când se ridicară să plece. Nu-i spusese tot adevărul lui +ate hitney. De apt , o minţise $n privinţa celui mai important lucru re eritor la caz cu excepţia $nt rebării de un milion de dolari: unde era Luther hitney. Nu era mulţ umit de ceea ce tocmai ăcuse. Oamenii legii mint uneori, ca şi ceilalţi oameni. Asta nu ăcea lucrurile mai uşor acceptabile, mai ales dacă victima minciunii era o persoană pe care detectivul o respecta şi de care $i era milă.



CAPITOLUL OPTSPRE&ECE

+ate $i tele ona $n seara aceea, pent ru că ran nu voia să piardă timpul. Vocea robot ului o şocă. Era prima oară, după ani de zile,când auzea tonul acela. Calm, e icient , măsurat , ca pasul exersat al unui in anterist. +ate $ncepuse să t remure, auzindu-i glasul şi avusese nevoie de toată stăpânirea de sine pent ru a spune cuvintele simple, menite să-l at ragă $n capcană pe Luther. şi repetase că tatăl ei putea i oarte viclean. Spusese că ar dori să-l vadă, că ar dori să-i

vorbească. Cât mai curând posibil. +ate se $nt rebase dacă pişicherul băt rân o să adulmece capcana, apoi $şi amintise ultima lor $ntâlnire şi-şi dăduse seama că Luther n-o să bănuiască nimic. N-ar i put ut să creadă că etiţa care-i $ncredinţase cele mai preţioase secrete ale ei l-ar putea t răda.

După doar o oră, tele onul sună. n timp ce se $ntindea să ridice receptorul, +ate $şi dorea să nu i ost de acord cu solicitarea lui

ran. Una era să stai $nt r-un restaurant şi să $njghebi un plan, ca să prinzi un suspect de asasinat şi altceva era să participi la o $nşelătorie, cu scopul de a-ţi preda tatăl autorităţilor.

5 +atie… emeia simţi emoţia din glasul lui, precum şi o urmă de

ne$ncredere. 5 Bună, tăticule! Era mulţ umită de apt ul că rostise de la sine cuvintele. n

moment ul acela, n-ar i ost $n stare să t rans orme $n vorbe nici cel mai simplu gând.

Nu era bine să se vadă $n apartament ul ei. Luther putea s-o $nţeleagă. Ar i ost prea apropiat , prea personal. +ate ştia că nici locuinţa lui nu era pot rivită, din motive evidente. Luther sugeră că s-ar putea $ntâlni pe un teren neut ru. Sigur că se putea. Ea voia să vorbească, iar el s-o asculte. Voia cu disperare s-o asculte.

Stabiliră moment ul: a doua zi, la ora pat ru, $nt r-o ca enea micuţă,$n apropiere de biroul ei. Luther o va aştepta. Să ie convinsă că



doar moartea $l va $mpiedica să vină. +ate $nchise şi-l sună pe ran. i spuse moment ul şi locul

$ntâlnirii. Auzindu-se, $şi dădu seama, $n cele din urmă, ce ăcuse. Pornise ceva ce nu mai putea i oprit. Trânti tele onul şi izbucni $n lacrimi. Trupul ei ii cuprins de convulsii atât de puternice, $ncât căzu pe podea, cu toţi muşchii $ncordaţi, iar gemetele ei umplură micul apartament aşa cum heliul umple un balon. Starea ei putea să se termine cu o izbucnire violentă.

ran rămăsese la tele on şi-şi dori să nu i rămas. Detectivul ţipă $n tele on, dar ea nu-l putea auzi. De apt , n-ar i contat dacă l-ar i auzit. +ate ăcuse ce se cuvenea să acă. Nu avea de ce să se simtă

ruşinată sau vinovată. Când, $n cele din urmă, ran renunţă şi puse receptorul $n urcă, moment ul de eu orie, provocat de apt ul că era atât de aproape de ăptaş, se stinse precum lacăra unui chibrit.

Aşadar, primise răspuns la $nt rebarea lui. +ate $şi iubea $ncă tatăl. Acest gând $l t ulbura pe locotenent ul Seth ran, dar nu din cale a ară. n schimb, Seth ran, tatăl a t rei copii, simţi că i se umplu ochii de lacrimi şi-şi dădu brusc seama că nu-i mai place oarte mult slujba sa.

Burton $nchise tele onul. Detectivul ran $şi respectase promisiunea de a-l lăsa pe agent să participe la arestare. După un minut Burton se a la $n biroul "loriei Russell.

5 Nu vreau să ştiu cum o s-o aci! "loria părea $ngrijorată.

Burton zâmbi, doar pent ru sine. I se ăcuse greaţă, exact aşa cum prezisese. Voia să se acă t reaba, dar nu voia să-şi murdărească degetele rumoase.

5 Nu aveţi de ăcut decât un singur lucru: să-i spuneţi preşedintelui unde se vor $ntâmpla lucrurile. %i asiguraţi-vă că-l va suna pe Sullivan $nainte de arestare. Trebuie neapărat să-l anunţe.

5 De ce? $nt rebă "loria Russell, uluită. 5 Lăsaţi t reaba asta $n grija mea. aceţi exact cum v-am spus. Agent ul plecă $nainte ca "loria să apuce să ţipe la el.



5 Poliţiştii sunt convinşi că el este cel vinovat? n vocea preşedintelui se simţea un st rop de $ngrijorare. "loria

Russell, care se plimba prin $ncăpere, se opri şi-l privi. 5 Alan, presupun că nu şi-ar da atâta osteneală să-l aresteze,dacă n-ar i siguri.

5 "loria, au mai greşit şi altădată. 5 Nu te cont razic. Au greşit , ca noi toţi. Preşedintele $nchise dosarul pe care-l st udia şi se ridică, privind

grădina Casei Albe pe ereast ră. 5 Aşadar, individul va i arestat curând? $nt rebă el şi se $ntoarse

căt re "loria Russell. 5 Aşa se pare. 5 Ce $nseamnă asta? 5 Chiar şi cele mai bune planuri dau greş uneori. 5 Burton ştie ce se va $ntâmpla? 5 Se pare că el a condus toată t reaba. Preşedintele se duse spre "loria şi-i puse mâna pe braţ.

5 Despre ce vorbeşti? "loria $i relată evenimentele din ultimele zile. Preşedintele $şi recă obrazul şi zise:

5 Ce urmăreşte Burton? Pusese $nt rebarea mai mult pent ru sine, decât pent ru "loria

Russell. 5 De ce nu-l suni şi nu-l $nt rebi chiar pe el? A insistat oarte mult

să-l anunţi pe Sullivan. 5 Pe Sullivan? De ce naiba… Preşedintele nu-şi termină raza. Sună după Burton, dar i se

spuse că acesta se $mbolnăvise subit şi se dusese la spital. Preşedintele o privi $n ochi pe şe a de cabinet şi o $nt rebă:

5 Oare Burton ace ceea ce cred eu că ace? 5 Depinde de ce crezi. 5 "loria, lasă glumele! %tii ce-am vrut să zic.

5 Dacă te-ai gândit că Burton vrea să se asigure că individul ăla



nu va i arestat niciodată, at unci $ţi mărt urisesc că şi mie mi-a t recut prin minte acest gând.

Preşedintele se jucă un pic cu un cuţit greu pent ru deschis scrisori, de pe biroul său, apoi se aşeză pe scaun şi se uită spre ereast ră. "loria se $n ioră, privindu-l:

5 Alan, ce vrei să ac? $nt rebă ea, uitându-se la cea a lui. Era preşedintele, t rebuia să stai şi să aştepţi răbdător, chiar dacă

$ţi venea să te repezi şi să-l st rângi de gât. n cele din urmă, bărbat ul se $ntoarse. Avea o privire $nt unecată,

rece, poruncitoare. 5 Nimic. Nu vreau să aci nimic. Trebuie să iau legăt ura cu

Sullivan. Spune-mi la ce oră şi $n ce loc. "loria Russell se gândi la acelaşi lucru la care se gândise mai

devreme, când primise in ormaţia. U n adevă r at pr ieten. Preşedintele ridică tele onul. "loria se $ntinse şi-l $nchise.

5 Alan, rapoartele spun că doamna Sullivan avea vânătăi pe alcă şi usese parţial sugrumată.

Preşedintele nu-şi ridică privirea, dar răspunse: 5 Chiar aşa? 5 Alan, ce s-a $ntâmplat $n dormitorul ăla? 5 Din ce-mi amintesc, se pare că a $ncercat să ie mai dură decât

mine. Urmele de pe gât ul ei? zise el şi puse tele onul jos. Să spunem că Christy avea gust uri ciudate, inclusiv as ixiere sexuală. %tii,indivizi care se su ocă şi termină $n acelaşi timp…

5 Am auzit de asta. Numai că nu cred că s-a $ntâmplat aşa ceva,spuse ea, cu voce aspră.

Preşedintele se răsti la ea: 5 Aminteşte-ţi care ţi-e locul, Russell! Nu răspund $n aţa ta sau

a altcuiva pent ru acţiunile mele! "loria se dădu $napoi şi răspunse iute: 5 Sigur, $mi pare rău, domnule preşedinte! Richmond se relaxă, se ridică şi-şi $ntinse mâinile $n lăt uri,

resemnat.

5 Am ăcut asta pent ru Christy. Uneori emeile au in luenţe ciudate asupra bărbaţilor. Iar eu, cu siguranţă, nu sunt imun la aşa



ceva. 5 At unci de ce a $ncercat să te ucidă? 5 După cum am spus, voia să pară mai dură decât mine. Era

beată şi şi-a pierdut cont rolul. Din ne ericire, se mai $ntâmplă asemenea lucruri.

"loria se uită dincolo de el, spre ereast ră. ntâlnirea cu Christine Sullivan nu usese o simplă $ntâmplare. 'oment ul şi pregătirea acest ui r endez - vo u s useseră luate din timpul a ectat unei campanii electorale bine puse la punct. emeia $şi scut ură capul, $ncercând să izgonească imaginile pe care şi le amintea din noaptea aceea.

Preşedintele veni lângă ea, o prinse de umeri, o $ntoarse spre el.

5 A ost o experienţă groaznică. Sigur că n-am vrut moartea lui Christy. E ultimul lucru din lume pe care l-aş i dorit. 'ă dusesem acolo ca să pet rec o seară romantică, liniştită, cu o emeie rumoasă. Ce Dumnezeu, nu-s un monst ru!

Pe aţa lui se $ntinsese un zâmbet dezarmant. 5 %tiu, Alan. Numai că atâtea emei, de atâtea ori… Trebuia să se

$ntâmple ceva rău. Preşedintele dădu din umeri. 5 După cum ţi-am mai spus, nu-s primul bărbat care are uncţia

asta şi care se angajează $n asemenea activităţi ext ra-pro esionale. Nici nu voi i ultimul. %tii ce solicitantă e munca pe care o ac, ştii mai bine decât oricine. E cea mai grea slujbă din lume.

5 %tiu că tensiunea este enormă. mi dau seama. 5 Ai dreptate. E o slujbă care cere mai mult decât poate da un

om. Uneori, $nrunţi această realitate eliberându-te de această

tensiune, ieşind pent ru moment din menghină. Contează cum ac aţă acestei tensiuni, pent ru că acest lucru arată cât de bine pot să-i slujesc pe oamenii care m-au ales, care au avut $ncredere $n mine.

Preşedintele se $ntoarse la biroul său şi continuă: 5 n plus, a te bucura de compania unor emei rumoase e o cale

relativ ino ensivă de a combate st resul. "loria se uită urioasă la el. Individul se aştepta ca ea, dint re toţi

oamenii din lume, să ie ermecată de un discurs retoric, plin de un pat riotism de tot rahat ul!



5 Sunt convinsă că a ost ino ensivă pent ru Christine Sullivan! se răsti ea.

Richmond se $ntoarse spre ea. Nu mai zâmbea. 5 "loria, nu vreau să mai discutăm despre asta. Ce-a ost a ost ,

să ne gândim la viitor. Ai $nţeles? emeia $şi plecă $ncet capul, ca semn că e de acord şi ieşi din

$ncăpere. Preşedintele luă din nou tele onul. Voia să-i dea prietenului său,

alter Sullivan, toate amănuntele necesare despre acţiunea poliţiei. Se părea că lucrurile se apropiau de inal. Aproape că ajunseseră. Se putea bizui pe Burton. Era convins că o să acă tot ce t rebuia. Pent ru

ei toţi.

Luther se uită la ceas. Ora unu. ăcu un duş, se spălă pe dinţi şi-şi aranja barba pe care o lăsase să crească. şi pieptănă părul, până umulţ umit de rezultat. Arăta mai bine azi. Tele onul primit de la +ate ăcuse minuni. şi lipise tele onul de ureche şi ascultase de nenumărate ori mesajul, doar ca să-i audă vocea, să audă cuvintele pe care nu crezuse că o să le mai audă.

Riscase şi se dusese la un magazin de $mbrăcăminte pent rubărbaţi, de unde-şi cumpărase pantaloni, un sacou sport şi panto i din piele. Se gândise bine, apoi renunţase la cravată.

şi $ncercă haina cea nouă. I se pot rivea. Pantalonii erau un picuţ cam largi. Slăbise $n ultimul timp. Trebuia să mănânce mai mult. Arputea să $nceapă invitând-o pe iica sa la o cină timpurie. Dacă o să-i

permită. Trebuia să se gândească bine, nu voia să orţeze lucrurile. *ac! 'erit ul t rebuie să i ost al lui *ac. i spusese despre $ntâlnirea lor. i povestise că tatăl ei avea necazuri. Asta usese! Sigur! usese un prost că nu-şi dăduse seama mai devreme. Dar ce $nsemna asta? Că etei $i pasă de el? Luther simţi un t remur ce porni de la cea ă şi se s ârşi $n genunchi. După atâţia ani? njură,amintindu-şi ce avea de ăcut. Aurisită t reabă! nsă hotărâse ceva şi nimic nu-l mai putea ace să se răzgândească. Nici măcar etiţa lui. Ceva teribil de rău t rebuia ăcut corect.



Luther era sigur că Richmond nu ştia nimic despre corespondenţa lui cu şe a de cabinet. Singura ei speranţă era să cumpere iute ceea ce avea Luther şi să se asigure că obiect ul ăla n-o să ie văzut de nimeni. Să-l plătească pe Luther, sperând că acesta o să dispară pent ru totdeauna şi că lumea n-o să a le niciodată ce se $ntâmplase. Luther veri icase dacă banii ajunseseră $n cont ul desemnat. Indivizii vor avea prima lor surpriză când vor a la ce s-a $ntâmplat cu banii.

Iar a doua surpriză $i va ace să o uite pe prima. Partea cea mai rumoasă era că Richmond nu-şi va da seama ce i s-a $ntâmplat. Luther se $ndoia că preşedintele va i arestat. Dar erau $ndeplinite

toate criteriile pent ru ca Richmond să ie pus sub acuzare. aţă de asta, atergate o să pară un banc ie tin. Luther se $nt rebă care era pedeapsa pent ru oştii preşedinţi. Spera că aceştia ard $n lăcările iadului.

Luther scoase scrisoarea din buzunar. Va avea grijă ca individa s-o primească exact $n moment ul $n care aştepta ultimele inst rucţiuni. Plata. Individa va plăti. Toţi vor plăti. Asta merita, să continue să se rământe aşa cum ăcuse până at unci.

ncercase deseori să-şi şteargă din minte act ul sexual al emeii, $n prezenţa unui cadavru ce nu se răcise $ncă, de parcă moarta ar i ost o grămadă de gunoi, de care nu t rebuie să-ţi pese. Cât despre Richmond… Un ticălos beţiv! Din nou, imaginile pe care şi le amintea $l ăcură pe Luther să iarbă. Luther st rânse din dinţi, apoi,deodată, zâmbi.

O să accepte orice $nţelegere pe care o putea $ncheia *ac.

Douăzeci de ani, zece ani, zece zile. Nu-i mai păsa. Să-l ia dracu pe preşedinte şi pe toţi cei din jurul lui! Să ia dracu tot oraşul, nu-i mai păsa!

n primul rând, voia să pet reacă puţin timp $mpreună cu iica lui. Iar după aceea, nu-i mai păsa de nimic.

n timp ce se ducea spre pat , Luther t resări. şi dăduse seama de ceva. Ceva care-l durea, dar de $nţeles. Luther se aşeză pe marginea

pat ului şi bău un pahar cu apă. Dacă era adevărat , putea s-o blameze? Pe de altă parte, putea să $mpuşte doi iepuri dint r-un oc.



Se $ntinse pe pat şi-şi dădu seama că, de obicei, lucrurile care parprea rumoase ca să ie adevărate chiar nu sunt adevărate. 'erita ceva bun din partea ei? Răspunsul era oarte clar. Nu merita.

După ce t rans erul banilor a ajuns la Banca Dist rict uală, au ost

executate inst rucţiunile automate prevăzute anterior şi ondurile au ost t rans erate $n cinci bănci di erite, din zonă, la iecare câte un milion de dolari. De acolo, ondurile au urmat o rută $n circuit , până când suma totală a ost iarăşi unită $nt r-un singur loc.

Russell, care pusese să ie urmăriţi banii din moment ul $n care-i

plătise, urma să a le curând ce se $ntâmplase. Nu avea să ie prea $ncântată. Avea să ie şi mai puţin $ncântată după primirea următorului mesaj.

Ca eneaua Alonzo usese deschisă cu un an $n urmă. Avea şirul obişnuit de măsuţe de a ară, cu umbrele colorate, $nt r-un spaţiu mic de pe t rot uar, $nconjurat de un gard de ier orjat , $nalt până la şolduri. Se servea ca ea tare, de di erite soiuri. Produsele de patiserie ajunseseră celebre $n rândul mulţimii ce se st rângea dimineaţa şi la prânz. La ora pat ru ără cinci minute la mesele de a ară stătea o singură persoană. Din cauza aerului rece, umbrelele useseră st rânse şi semănau cu un şir de paie uriaşe pent ru băut uri.

Ca eneaua se a la la parterul unei clădiri moderne pent ru birouri. O schelă usese ridicată până la etajul al doilea. Trei muncitori

$nlocuiau un geam care se spărsese. nt reaga aţadă a clădirii era alcăt uită din panouri re lectorizante, care dădeau o imagine completă a zonei din direcţia opusă ei. Panoul părea greu, iarlucrătorii solizi se $mpleticeau sub greutatea lui.

+ate $şi st rânse haina $n jurul t rupului şi sorbi din ca ea. Soarele după-amiezii $ncălzea, $n ciuda rigului, dar puterea lui scădea curepeziciune. Peste mese $ncepuseră deja să se $ntindă umbre lungi. +ate simţi că i se umezesc ochii, at unci când privi soarele atârnat exact deasupra acoperişurilor caselor dărăpănate, ce se a lau vizavi



de ca enea. Urmau să ie demolate, pent ru a ace loc modernizării continue a zonei. +ate nu observă că ereast ra de la etajul superioral uneia dint re case usese deschisă. Casa de alăt uri avea două geamuri sparte. Uşa din aţă a alteia era $nt redeschisă.

+ate se uită la ceas. Stătea acolo de vreo douăzeci de minute. Se obişnuise cu ritmul renetic din procurat ură şi ziua i se păruse nes ârşită. Nu se $ndoia că $n vecinătate se a lau zeci de poliţişti,gata să năvălească de $ndată ce s-ar i arătat tatăl ei. Se gândi la toată t reaba aia. Vor apuca să-şi vorbească? Ce naiba ar i put ut ea să-i spună? .Salut , tăticule, nu te-au arestat $ncă?” şi recă obrajii $ngheţaţi şi aşteptă. Luther t rebuia să ie acolo la ora pat ru. Acum

era prea târziu ca să mai schimbe ceva. Prea târziu pent ru orice. Dar ăcuse ceea ce t rebuia, $n ciuda apt ului că se simţea vinovată, $n ciuda apt ului că se prăbuşise, după ce-l sunase pe detectiv. şi recă mâinile, urioasă. Urma să-l predea pe tatăl ei poliţiei, iar el merita asta. Se săt urase să analizeze chestia asta. Voia doar să se termine tot ul.

Lui 'cCarty nu-i plăcea t reaba. Niciun pic. El obişnuia să-şi urmărească victima, uneori timp de săptămâni, până când $nţelegea obiceiurile victimei mai bine decât le $nţelegea aceasta. Acest lucru$l ăcea să-şi poată $ndeplini misiunea mai uşor. Iar timpul $ndelungat $i permitea lui 'cCarty să pună la punct di erite planuri de ugă, pent ru sit uaţii dint re cele mai neprevăzute. Nu avea parte de asemenea lux $n slujba asta. 'esajul lui Sullivan usese succint.

Individul $i plătise deja o sumă enormă drept diurnă, urmând să-i mai dea două milioane, după ce-şi termina t reaba. Alt el spus,usese plătit , acum t rebuia să livreze mar a. 'cCarty nu-şi amintea să mai i ost aşa nervos, cu excepţia primei sale crime, cu mulţi ani $n urmă. %i nu-l ajuta cu nimic nici apt ul că locul urma să ie plin de poliţişti.

şi spuse că lucrurile vor i $n regulă. Plănuise tot ul bine, $n timpul pe care-l avusese la dispoziţie. ăcuse o recunoaştere a zonei de $ndată ce-l sunase Sullivan. Imediat $i venise ideea să olosească



şirul de case ce urmau să ie demolate. Era singurul loc utilizabil. Se a la acolo de la ora pat ru dimineaţa. Uşa din spatele casei dădea $nt r-o alee. Parcase o maşină $nchiriată $n colţ. Din moment ul $n care t răgea, avea nevoie exact de cincisprezece secunde ca să arunce arma, să coboare pe scări, să iasă pe uşă şi să urce $n maşină. Avea să ie la cinci ilomet ri de locul acela, $nainte ca poliţia să-şi dea seama ce se $ntâmplase. Peste pat ruzeci şi cinci de minute, un avion urma să decoleze de pe un aeroport particular, a lat la douăzeci de ilomet ri de ashington, cu destinaţia New or. Avionul urma să aibă un singur pasager, iar după cinci ore, 'cCarty avea să ie un om răs ăţat , la bordul unui Concorde, care avea să

aterizeze la Londra. şi veri ică pent ru a zecea oară carabina şi luneta, ştergând cu un

gest automat un ir de pra de pe ţeavă. Ar i ost bine dacă ar i avut un amortizor de sunet , dar ar i t rebuit să găsească unul care se pot rivea la o carabină cu muniţie supersonică, aşa cum era arma lui. Avea să se bazeze pe zgomot , ca să ascundă $mpuşcăt ura şi uga sa. Privi dincolo de st radă, apoi se uită la ceas. Aproape că sosise vremea…

'cCarty, un asasin oarte priceput , nu avea de unde să ştie că asupra capului ţintei sale avea să ie $ndreptată şi o altă armă. Iar $n spatele acelei arme va i o pereche de ochi la el de ageri ca ai săi,dacă nu chiar mai ageri.

Tim Collin usese ant renat ca ţintaş de elită $n in anteria marină,

iar sergent ul care-l inst ruise scrisese $n evaluarea sa că nu văzuse niciodată un ţintaş mai bun. Cel care usese ast el lăudat privea acum prin lunetă, apoi se relaxa. Collin privi $n jurul urgonetei $n care se a la. usese parcată pe st radă, lângă bordură, vizavi de ca enea. De acolo putea să t ragă drept $n ţintă. Se uită din nou prin lunetă. +ate hitney apărea limpede $n reticulul $n cruce. Apoi Collin deschise ereast ra laterală a urgonetei. Se a la $n umbra clădirii din spatele său. Nimeni nu putea să vadă ce ăcea. 'ai avea avantajul că ştia apt ul că Seth ran şi un contingent al poliţiei



dist rict ului staţionau $n dreapta ca enelei, $n timp ce alţii se a lau $n coridorul clădirii pent ru birouri, $n care se găsea ca eneaua. 'aşini ne$nregist rate staţionau $n di erite locuri, $n susul şi $n josul st răzii. Dacă hitney ar i ugit , n-ar i ajuns prea departe. Dar Collin ştia că individul n-o să apuce să ugă nicăieri.

După $mpuşcăt ură, Collin avea să-şi demonteze iute arma şi s-o ascundă $n urgonetă, după care va cobora, cu pistolul $n mână şi cuinsigna, alăt urându-se celorlalţi poliţişti, care se vor $nt reba ce naiba se $ntâmplase. Nimeni nu va scotoci $n camioneta unui agent al Serviciului Secret , căutând o armă sau un puşcaş care le ucisese ţinta.

Tânărul agent considerase că planul lui Burton era logic. Collin nu avea nimic cu Luther hitney, dar $n joc erau lucruri mai importante decât viaţa unui delincvent pro esionist , de şaizeci şi şase de ani. Lucruri mult mai importante. Uciderea băt rânului nu-i ăcea plăcere lui Collin. De apt , avea să se st răduiască s-o uite, de $ndată ce-o ăcea. Dar aşa e viaţa. Era plătit să-şi acă meseria, de apt jurase să-şi acă meseria $nainte de orice. ncălca oare legea? Tehnic vorbind, săvârşea o crimă. *udecând realist , ăcea doar ce t rebuia să acă. Presupunea că preşedintele ştia de t reaba aceea; "loria Russell ştia cu siguranţă; Bill Burton, un om pe care-l respecta mai mult decât pe oricine, $l inst ruise s-o acă. Pregătirea lui Collin nu-i permitea să ignore aceste inst rucţiuni. n a ară de asta, băt rânul spărsese locuinţa aia. Avea să acă douăzeci de ani de puşcărie. N-o să reziste douăzeci de ani. Cine vrea să ie $n puşcărie la optzeci de ani? Collin $l scutea de o grămadă de neplăceri. Dacă ar

i ost $nt r-o asemenea sit uaţie şi ar i avut de ales, şi Collin ar i pre erat glonţ ul.

Collin se uită la muncitorii de pe schela de deasupra ca enelei,care se chinuiau cu panoul care t rebuia să-l $nlocuiască pe cel crăpat. Unul dint re ei apucă o unie legată de un sistem de scripeţi. Panoul $ncepu să se ridice, $ncet.

+ate $şi ridică privirea şi-l văzu. Luther păşea cu eleganţă pe t rot uar. Pălăria şi ularul $i



ascundeau t răsăt urile, dar mersul nu-i putea i conundat. Când crescuse, +ate $şi dorise $ntotdeauna să ie $n stare să alunece pe sol, ca tatăl ei, cu $ncredere, ără pic de e ort. +ate vru să se ridice,apoi se răzgândi. ran nu-i spusese când va interveni, dar ea nu se aştepta să $ntârzie prea mult.

Luther se opri $n aţa ca enelei şi se uită la ea. Nu usese atât de aproape de iica lui de un deceniu şi nu prea ştia cum să procedeze. +ate $i simţi nesiguranţa şi se sili să-i zâmbească. Luther veni imediat la masa ei şi se aşeză, cu spatele la st radă. n ciuda rigului,$şi scoase pălăria şi-şi vâr$ ochelarii de soare $n buzunar.

'cCarty privi prin luneta armei. Părul cenuşiu apăru $n

colimator. Deget ul asasinului t rase piedica armei, apoi se $ndreptă spre t răgaci.

La mai puţin de o sută de met ri, Collin privea $n oglindă. Nu se grăbea precum 'cCarty, pent ru că avea aţă de acesta avantajul că ştia când va interveni poliţia.

'cCarty $şi t rase deget ul. i observase ceva mai devreme pe

muncitorii de pe schelă, dar nu-i băgase $n seamă. Era a doua greşeală pe care o ăcuse vreodată $n activitatea sa.

Panoul re lectorizant sări brusc $n sus, $n moment ul $n care unia u t rasă $n jos, iar placa u $ndreptată spre 'cCarty. iind luminat direct de soarele ce apunea, panoul re lectă razele roşii,

st rălucitoare, direct $n ochii lui 'cCarty. O durere de moment $i st răpunse acest uia pupilele, iar el, cu un gest re lex, apăsă pe t răgaci. 'cCarty $njură şi lăsă arma $n jos. Ajunse la uşa din spate cucinci secunde mai devreme decât plani icase.

"lonţ ul lovi stâlpul umbrelei şi-l reteză, $nainte să ricoşeze şi să se $n igă $n pavajul din beton. Atât +ate cât şi Luther se aplecară,tatăl apărându-şi instinctiv iica. După câteva secunde, Seth ran şi o duzină de poliţişti $n uni ormă alcăt uiră un semicerc $n jurul celordoi, cu aţa spre exterior, privind spre iecare colţişor al st răzii.



5 nchideţi naibii toată zona! $i st rigă ran sergent ului, iaracesta răcni ordine $n radioul său.

Oamenii $n uni ormă se $mprăştiară, maşinile ne$nregist rate se apropiară.

'uncitorii se uitară $n jos, spre st radă, ignorând complet rolul pe care-l jucaseră, ără să ştie, $n evenimentele ce se des ăşuraseră dedesubt.

Luther u ridicat. I se puseră căt uşe, iar toată echipa se repezi $n holul clădirii. Seth ran, oarte emoţionat , se uită pent ru o clipă la Luther un moment plin de satis acţie şi-i citi drept urile. Luther o privi pe iica sa. +ate nu $ndrăzni, la $nceput , să-l privească $n ochi,

dar apoi decise că-şi merita soarta. Cuvintele tatălui ei o răniră mai rău decât orice lucru la care se aşteptase:

5 Eşti bine, +atie? Ea dădu din cap şi $ncepu să plângă. De data asta, $n ciuda

apt ului că-şi prinsese gât ul $nt r-o st rânsoare de oţel, nu put u să $mpiedice lacrimile şi se prăbuşi pe podea.

Bill Burton stătea $n uşă. Când Collin, uimit , int ră $n clădire,Burton $l $ntâmpină cu o privire ce ameninţa să-l dezintegreze. Apoi Collin $i şopti ceva la ureche, iar Burton se potoli.

Burton avea calitatea de a asimila iute in ormaţiile. şi dăduseama de adevăr $n câteva secunde. Sullivan angajase un asasin. Băt rânul ăcuse cu adevărat lucrul de care intenţiona Burton să-l acuze pe nedrept.

'iliardarul urcă o t reaptă pe scara respect ului lui Burton. Agent ul se duse la ran, iar acesta $l $nt rebă:

5 Ai idee ce naiba s-a $ntâmplat? 5 S-ar putea să am, replică Burton. Apoi agent ul se $ntoarse. Se priviră, pent ru prima oară. Luther u

năpădit de amintirile din noaptea aceea. Dar rămase calm,impert urbabil.

Burton $l admiră pent ru asta. Dar deveni oarte $ngrijorat. Se vedea că hitney nu era deprimat din cauză că usese arestat. Ochii

acest uia $i spuneau agent ului un om care participase literalmente la mii de arestări şi văzuse adulţi plângând ca nişte copii tot ce



t rebuia să ştie. Individul plănuise de la $nceput să se ducă la poliţie. Burton nu ştia din ce cauză şi nici nu-i păsa.

Agent ul continuă să se uite la Luther, $n timp ce ran discuta cuoamenii săi. Apoi Burton se uită la emeia prăbuşită $n colţ. Lutherse luptase deja cu poliţiştii, $ncercând să ajungă la ea, dar aceştia nu-l lăsaseră. O poliţistă ăcea e ort uri stângace s-o consoleze pe +ate, $nsă cu puţin succes. Lacrimile curgeau prin ridurile adânci de pe obrajii băt rânului, $n timp ce acesta urmărea iecare suspin al etiţei sale.

Când $l observă pe Burton chiar $n stânga sa, Luther $l privi cuură, apoi agent ul conduse privirea băt rânului spre +ate. Cei doi se

priviră $n ochi din nou. Burton ridică un pic din sprânceană şi o lăsă să cadă la loc, de initiv, de parcă i-ar i t ras un glonţ $n cap lui +ate. Burton reuşise să-i acă pe unii dint re cei mai răi delincvenţi din zonă să-şi plece privirile, iar t răsăt urile lui puteau i ameninţătoare,dar sinceritatea absolută a acelor t răsăt uri usese cea care-i $ngheţa pe cei mai duri oameni. Luther hitney nu era un derbedeu, asta se vedea uşor. Nu era niciun plângăcios. Dar zidul din beton din care erau ăcuţi nervii lui Luther hitney $ncepuse deja să crape, s ârşi prin a se topi, iar rest urile se scurseră căt re emeia care plângea $n colţ.

Burton se $ntoarse şi ieşi.



CAPITOLUL NOUĂSPRE&ECE

"loria Russell stătea $n camera de zi şi ţinea epistola $n mâna care-i t remura. Se uita la ceas. Apăruse exact la timp, print r-un mesager, un băt rân cu t urban, $nt r-un Subaru rablagit. Pe uşa din dreapta, maşina avea emblema irmei 'et ro Rush Couriers. .'ulţ umesc, doamnă. Ia-ţi adio de la viaţa ta.” "loria se aşteptase să primească, $n s ârşit , cheia cu care să $nlăt ure toate coşmarurile pe care le $ndurase. %i toate riscurile pe care şi le asumase.

Vânt ul $ncepu să urle $n şemineu. n cămin ardea un oc zdravăn. Casa usese curăţată cu scrupulozitate, mulţ umită e ort urilor lui 'ary, menajera ei, care tocmai plecase. "loria era aşteptată la cină de senatorul Richard 'iles, acasă la acesta, la ora opt. 'iles avea mare importanţă pent ru aspiraţiile ei politice şi $ncepuse deja să-i acă propagandă. Lucrurile $ncepuseră, $n cele din urmă, să meargă bine. Iar ei $i revenise elanul. După toate momentele acelea

umilitoare, chinuitoare. Dar acum? Ce să acă acum? "loria se uită din nou la mesaj. Ne$ncrederea o $nvăluia ca un năvod enorm, care o t răgea la und, unde avea să rămână.

'u lţ u mesc p ent ru cont r i bu ţia la o p e r ele de ca r itate. V a ( i ( oa r te a pr eciată. Apr eciez şi ( a p t u l că mi - aţi dat o (u nie $ n p l u s , să am c u ce să vă s p ânz ur . C ât des pr e o b iect u l des pr e ca r e am disc u tat , nu mai e de vânza r e. Ac u m c r ed că p oliţia va avea nevoie de ei , la pr oces. O h ,

a pr o p o! SĂ TE IA D RACU8 !

"loria era ameţită. unie $n plus? Nu mai gândea, nu putea ace nimic. La $nceput , să gândi să-l cheme pe Burton, dar $şi dădu seama că acesta nu era la Casa Albă. Apoi $i veni o idee. Dădu drumul la televizor. %tirile de la ora şase tocmai diuzau ultimele noutăţi. Ooperaţiune $ndrăzneaţă a poliţiei, condusă de Departament ul de Poliţie din dist rict ul 'iddleton şi cel din oraşul Alexandria dusese la

prinderea unui suspect $n cazul uciderii lui Christine Sullivan.



usese t ras un oc, de un ţintaş necunoscut. Se credea că ţinta usese suspect ul.

"loria Russell privi apoi imaginile luate la secţia de poliţie din 'iddleton. l văzu pe Luther hitney, privind drept $n aţă, ără să $ncerce să-şi ascundă aţa, urcând pe t repte. Era mult mai băt rân decât $şi $nchipuise ea. Arăta ca un director de şcoală. Acesta era omul care o privise… Nu-i t recuse prin minte că Luther usese arestat pent ru o crimă despre care ea ştia că n-o comisese el… Această revelaţie n-o ăcu să acţioneze $n vreun el. Când cameramanul se răsuci, "loria $i zări pe Bill Burton şi pe Collin,ascultându-l pe detectivul Seth ran, care dădea o declaraţie

presei. Ticăloşii incompetenţi! Individul ajunsese $n arest. Ajunsese $n

arest iar ea primise un mesaj care garanta că tipul o să se asigure că o să-i t ragă pe toţi $n jos. Ea avusese $ncredere $n Burton şi $n Collin,preşedintele avusese $ncredere $n ei, iar ei dăduseră greş, $n cel mai jalnic mod. Nu-i venea să creadă că Burton era $n stare să stea acolo,atât de calm, $n timp ce lumea lor era gata să izbucnească $n lăcări,ca o stea ce $mbăt rânise subit.

Următorul ei gând o surprinse. Alergă la baie, deschise dulăpiorul cu medicamente şi $nhaţă prima sticluţă care-i pică $n mână. De câte pilule ar avea nevoie? &ece? O sută?

Răsuci capacul, dar mâinile $i t remurau şi nu reuşi să-l scoată. Continuă să se chinuie, până când pilulele se rostogoliră $n chiuvetă. şi umplu pumnul cu pastile, apoi se opri. Se văzu $n oglindă. şi dădu seama, pent ru prima oară, cât de mult $mbăt rânise. Avea ochii

$nundaţi $n orbite şi obrajii sco âlciţi, iar părul ei arăta de parcă $ncărunţea văzând cu ochii.

"loria se uită la mulţimea de pilule verzi din mâna ei. Nu putea să acă aşa ceva. n ciuda apt ului că lumea ei se scuunda văzând cuochii, nu putea să acă aşa ceva. Aruncă pastilele $n C şi stinse lumina. Tele onă la biroul senatorului. Se $mbolnăvise şi nu putea să se ducă la $ntâlnire. Abia se $ntinsese pe pat , când auzi ciocănit urile

$n uşă. La $nceput i se păru că aude bătăi $ndepărtate de tobe. Veniseră



după ea cu un mandat? ăcuse ceva care o putea incrimina? Scrisoarea! O rupse şi o aruncă $n lăcări. n timp ce aceasta luă oc,iar vâlvătaia urcă $n şemineu, $şi aranja rochia, $şi puse papucii şi ieşi din $ncăpere.

Simţit pent ru a doua oară, o $mpunsăt ură dureroasă $n piept ,văzându-l pe Bill Burton $n aţă uşii. Acesta int ră, ără să scoată un cuvânt , $şi scoase pardesiul şi se duse direct spre bar.

"loria t rânti uşa. 5 Bună t reabă, Burton! St rălucitoare! Ai avut grijă de tot! Unde-i

amicul tău? S-a dus la oculist? Burton se t rânti pe canapea, cu paharul $n mână, şi se răsti la ea:

5 Taci şi ascultă-mă! n mod normal, o asemenea poruncă ar i scos-o pe "loria din

sărite. Dar tonul agent ului o ăcu să se supună. Remarcă pistolul din toc. "loria $şi dădu seama, brusc, că era $nconjurată tot timpul de oameni cu pistoale. Păreau să ie pret utindeni. Acum useseră până şi $mpuşcăt uri! Iar ea se $nhăitase cu oameni oarte periculoşi. Se aşeză şi se uită la Burton.

5 Collin n-a t ras. 5 Dar… 5 A t ras tot uşi cineva. %tiu. Agent ul bău aproape tot ce avea $n pahar. "loria se gândi să-şi

toarne şi ea ceva de băut , dar se răzgândi. 5 alter Sullivan, $i explică Burton. Ticălosul! Richmond i-a

spus, nu-i aşa? "loria Russell dădu din cap şi $nt rebă:

5 Crezi că Sullivan e $n spatele poveştii ăsteia? 5 Cine alt ul ar putea să ie? Crede că individul i-a omorât

nevasta. Are dest ui bani ca să angajeze cei mai buni ţintaşi din lume. Era singura persoană din a ară care ştia unde va avea loc arestarea.

Burton se uită la emeie şi clătină din cap, scârbit , mormăind: 5 Nu i proastă, doamnă, n-avem timp de prostii! Apoi se ridică şi $ncepu să se plimbe prin cameră.

"ândurile "loriei reveniră la ceea ce văzuse la televizor. 5 Individul e arestat. O să spună tot ul poliţiei. Am crezut că



detectivii băteau la uşă. Burton se opri din plimbare şi-i spuse: 5 Tipul n-o să le spună nimic poliţiştilor. Cel puţin nu acum. 5 Despre ce vorbeşti? 5 Despre un om care ar ace orice, numai ca etiţa lui să scape cu

viaţă. 5 L-ai ameninţat? 5 I-am t ransmis un mesaj dest ul de clar. 5 De unde ştii? 5 Doamnă, ochii nu mint. Iar el cunoaşte jocul. Dacă vorbeşte, $şi

ia adio de la ată.

5 Doar n-o să… Burton se $ntinse şi o $nhaţă pe şe a de cabinet , ridicând-o de pe

podea şi ţinând-o $n aer, ast el $ncât s-o privească drept $n ochi: 5 O să-l omor pe orice nenorocit care se pune cu mine ca să-mi

acă necazuri, ai $nţeles? Tonul lui o ăcu pe "loria să $ngheţe. Apoi individul o aruncă

$napoi pe scaun. emeia se uită la el, albă ca varul, cu ochii plini de groază. n schimb, Burton se ăcuse roşu la aţă, din cauza uriei.

5 Tu m-ai băgat $n chestia asta. Eu am vrut să chem poliţia de la $nceput. Sigur, eu am ucis-o pe emeie, dar niciun juriu din lume num-ar i găsit vinovat. Dar t u m-ai raierit doamnă, cu palavrele tale despre dezast rul mondial şi cu rahat urile despre grija aţă de preşedinte, iar eu am ost tâmpit şi te-am crezut. n clipa asta sunt gata să dau cu piciorul la douăzeci de ani din viaţa mea şi nu mă $ncântă deloc chestia asta. Sper că pricepi ce-am vrut să spun!

Stăt ură câteva minute, ără să vorbească. Burton $şi legăna paharul şi se uita la covor, gândind intens. "loria Russell se uita pe uriş la el şi $ncerca să nu mai t remure. Nu $ndrăznea să-i spună agent ului despre scrisoarea pe care o primise. La ce-ar i olosit? Din câte $l cunoştea ea pe Burton, individul ar i scos pistolul şi ar i $mpuşcat -o pe loc. "ândul că ar putea să aibă un s ârşit atât de violent o ăcu să-i $ngheţe sângele $n vine.

"loria reuşi să se $ndrepte pe scaun. Un ceas ticăia undeva, $n casă, ca şi cum le-ar i numărat secundele care le mai rămăseseră de



t răit. 5 Eşti sigur că n-o să spună nimic? $nt rebă emeia, uitându-se la

Burton. 5 N-am cum să iu sigur. 5 Dar ai spus… 5 Am spus că tipul o să acă orice, pent ru ca etiţa lui să nu ie

ucisă. Dacă ignoră ameninţarea, următorii ani o să-i pet recem la $nchisoare.

5 De ce să ignore ameninţarea? 5 Dacă aş cunoaşte răspunsul, n-aş i atât de $ngrijorat. Dar $ţi

garantez că Luther hitney stă $n celula lui şi se gândeşte cum să

ne-o coacă. 5 Ce putem ace? Agent ul $şi luă pardesiul şi o $mpinse cu grosolănie. 5 ai, a venit moment ul să discutăm cu Richmond!

*ac $şi răs oi notiţele şi se uită la cei care stăteau $n jurul mesei de şedinţe. Echipa sa era alcăt uită din pat ru asociaţi, t rei jurişti şi doi parteneri. Se ştia $n toată irma de lovit ura pe care o dăduse cuSullivan. Toţi se uitau la el cu un amestec de uimire, respect şi cu un pic de teamă.

5 Sam, vei coordona vânzările de materii prime prin +iev. Omul nost ru de acolo joacă tare, $i place să rişte, ii cu ochii pe el, dar lasă-l să dirijeze lucrurile.

Sam, partener $n irmă de zece ani, $şi $nchise servieta şi

răspunse: 5 Aşa o să ac. 5 Ben, am citit raport ul tău despre e ect ul lobby-ului. Sunt de

acord, t rebuie să insistăm şi să st rângem relaţiile cu Externele, nust rică să ie de partea noast ră.

Apoi *ac deschise alt dosar şi continuă: 5 'ai avem aproximativ o lună ca să punem $n mişcare această

operaţiune. n Ucraina ne $ngrijorează, $n principal, sit uaţia politică nesigură. Dacă vrem să câştigăm premiul cel mare, t rebuie să acem



tot ul oarte iute. Nu ne dorim ca Rusia să ne anexeze client ul. Acum o să discutăm câteva minute despre…

Uşa se deschise şi $n $ncăpere int ră secretara lui *ac. Părea stânjenită.

5 mi pare oarte rău că vă deranjez… 5 Nu-i nimic, 'artha! Ce s-a $ntâmplat? 5 Vă caută cineva la tele on. 5 I-am spus Lucindei să reţină toate apelurile, exceptându-le pe

cele urgente. 'âine o să iu la dispoziţia t ut uror. 5 Cred că-i vorba de o urgenţă. *ac se răsuci cu scaunul şi $nt rebă:

5 Cine mă caută? 5 A spus că se numeşte +ate hitney. Peste cinci minute, *ac se a la $n maşina sa, un Lexus 300 nou-

nouţ , arămiu. Nu ştia ce să creadă. +ate usese aproape isterică. Reuşise să $nţeleagă doar că Luther usese arestat. *ac nu ştia pent ru ce.

+ate deschise uşa de la primul ciocănit şi aproape că i se prăbuşi $n braţe. Abia peste câteva minute $ncepu să respire normal.

5 +ate, ce s-a $ntâmplat? Unde-i Luther? De ce anume este acuzat?

+ate se uită la el. Arăta de parcă ar i ost pălmuită. Când reuşi să vorbească, *ac $nlemni.

5 Crimă? Imposibil! %i pe cine se zice că ar i omorât?

emeia se $ndreptă şi-şi dădu părul la o parte de pe aţă. Se uită drept $n ochii lui. De data asta, cuvintele ură clare, directe şi-l st răpunseră ca nişte cioburi de sticlă:

5 Pe Christine Sullivan. *ac, care $nţepenise pent ru o clipă, sări de pe scaun. Se uită la

+ate, $ncercă să spună ceva şi-şi dădu seama că nu poate să vorbească. Se $mpletici până la ereast ră, o deschise şi lăsă rigul să-l izbească. n stomac avea acid curat , care i se ridica spre gât şi abia reuşi să-l acă să coboare $napoi. Picioarele, care i se $nmuiaseră, $şi



recâştigară, $ncet , siguranţa. nchise ereast ra şi se aşeză lângă ea. 5 +ate, ce s-a $ntâmplat? emeia $şi şterse ochii roşii cu o batistă. Avea părul răvăşit Nu-şi

scosese pardesiul. Panto ii ei zăceau acolo unde-i aruncase, lângă scaun. ncerca să se stăpânească, atât cât putea. şi dădu la o parte o şuviţă de păr şi, $n cele din urmă, se uită la el.

Cuvintele se rostogolită din gura ei, $n ra ale: 5 L-a arestat poliţia. Poliţiştii cred că a spart casa amiliei

Sullivan. Nu t rebuia să ie nimeni acolo. Dar Christine Sullivan era… +ate se opri şi inspiră adânc. 5 Poliţiştii cred că a $mpuşcat -o Luther.

După ce spuse aceste ultime cuvinte, $nchise ochii, pleoapele părând că se prăbuşesc sub o greutate teribilă. Apoi clătină $ncet din cap, având pe runte o mulţime de riduri şi simţind că o st răbate o durere $n iorătoare.

5 Nu se poate! Luther n-ar ucide niciodată pe cineva. 5 Nu ştiu, *ac! Nu ştiu ce să cred. *ac se ridică şi-şi scoase pardesiul. şi t recu o mână prin păr şi

se st rădui să gândească. Apoi se uită la +ate şi o $nt rebă: 5 Cum ai a lat? Cum naiba a reuşit poliţia să-l prindă? Ca răspuns, +ate $ncepu să t remure. Durerea ei părea atât de

puternică, $ncât devenise vizibilă, planând deasupra ei, $nainte de a se $n ige, $n mod repetat , $n t rupul ei subţire. şi şterse aţa cu altă batistă. Dură mult până se $ntoarse căt re el, se mişca doar cu un centimet ru de iecare dată, ca o băt rânică. Avea ochii $ncă $nchişi,iar respiraţia $i era $nt reruptă de gâ âit uri, de parcă aerul usese

prins $nt r-o capcană şi t rebuia să se lupte din greu ca să scape. n cele din urmă, deschise ochii. Buzele i se mişcară, dar nu reuşi

să scoată niciun cuvânt. Apoi reuşi să spună vorbele, $ncet , distinct ,ca şi cum s-ar i obligat să primească iecare lovit ură din acele cuvinte:

5 Eu l-am predat.

Luther, $mbrăcat $n cost umul portocaliu al puşcăriaşilor, se a la



$n aceeaşi $ncăpere din blocuri de zgură, $n care usese anda Broome. Seth ran stătea $n aţa lui, privindu-l atent. Luther se uita drept $n aţa sa. Nu era inconştient. Se gândea la ceva.

n cameră int rară doi bărbaţi. Unul aduse un caseto on, pe care-l aşeză $n mijlocul mesei, apoi $l porni.

5 umezi? $nt rebă ran şi-i $ntinse o ţigară. Luther o acceptă, apoi scoaseră amândoi norişori de um. ran

repetă, pent ru a i $nregist rat , Avertisment ul 'iranda7. Nu t rebuia să acă nicio eroare de procedură $n cazul respectiv.

5 Ai $nţeles ce drept uri ai? Luther mişcă uşor ţigara $n aer.

Individul nu era ceea ce crezuse ran că este. Sigur, avea cazier. Trei condamnări. Dar $n ultimii douăzeci de ani usese curat. Asta nu $nsemna mare lucru. nsă nu atacase niciodată pe nimeni, nusăvârşise niciun act de violenţă. Nici asta nu $nsemna mare lucru,dar era ceva cu individul ăsta…

5 Trebuie să răspunzi la $nt rebare cu .da” sau .nu”. 5 Da. 5 Bine. nţelegi că ai ost arestat $n legăt ură cu uciderea lui

Christine Sullivan? 5 Da. 5 Eşti sigur că vrei să renunţi la drept ul de a avea un avocat?

Putem să-ţi aducem un avocat din o iciu sau poţi să-l chemi pe al tău.

5 Sunt sigur. 5 nţelegi că nu t rebuie să aci nicio declaraţie? Că orice

declaraţie pe care o vei ace acum poate i olosită ca dovadă $mpot riva ta?

5 nţeleg.

7 Avertisment ul 'iranda regulă bazata pe decizia Curţii Supreme de *ustiţie a Statelor Unite (ca urmare a unui caz din 1966), care stipulează că o iţerii de politie t rebuie să avertizeze orice persoană arestată sau a lată $n custodie că are drept ul de a tăcea şi de a bene icia $n apărare de asistentă juridică. (După numele inculpat ului din acel caz, Ernesto A. 'iranda). (n. t r.)



Anii de experienţă $l $nvăţaseră pe ran că o mărt urie ăcută devreme putea să ie un dezast ru pent ru acuzare. Chiar şi o con esiune ăcută de bunăvoie putea i respinsă de apărare, iarrezultat ul era că orice dovezi obţinute pe baza acelei declaraţii eraureuzate, ca obţinute prin mijloace incorecte. Inractorul te conducea drept la cadavru, iar a doua zi pleca liber, $n timp ce avocat ul lui zâmbea, sperând ca acel client al lui să nu se abată vreodată prin cartierul său. nsă ran $şi pusese cazul la punct. hitney putea să adauge doar lucruri mărunte.

Detectivul se concent ra asupra prizonierului. 5 Aş vrea să-ţi pun câteva $nt rebări. Bine?

5 Bine. ran menţionă luna, ziua şi anul, ca să ie $nregist rate, apoi $i

ceru lui Luther să-şi spună numele complet. Până aici reuşiră să ajungă. Uşa se deschise şi int ră un poliţist $n uni ormă.

5 Avocat ul lui e a ară. ran se $ntoarse spre Luther şi $nchise caseto onul. 5 Ce avocat? nainte ca Luther să apuce să răspundă, *ac năvăli pe lângă

poliţist şi int ră $n $ncăpere. 5 *ac "raham. Sunt avocat ul acuzat ului. Luaţi caseto onul de

aici! Domnilor, vreau să discut cu client ul meu, singuri, chiar acum. Luther se uită la el şi zise: 5 *ac… 5 Taci din gură, Luther! Chiar acum, li se adresă *ac poliţiştilor. Aceştia $ncepură să iasă din cameră. ran şi *ac se priviră $n

ochi, apoi uşa u $nchisă. *ac $şi puse servieta jos, dar nu se aşeză: 5 Vrei să-mi spui ce naiba se $ntâmplă? 5 *ac, nu te vâr$ $n t reaba asta! 5 Ai venit la mine şi m-ai ăcut să-ţi promit că o să iu alăt uri de

tine. %i am venit. 5 Bine, ţi-ai $ndeplinit promisiunea, acum poţi să pleci. 5 Bine, o să plec, iar t u ce-o să aci?

5 Asta nu te priveşte. *ac $l privi $n ochi şi-l $nt rebă iarăşi:



5 Ce-o să aci? Luther ridică pent ru prima oară glasul: 5 O să mă declar vinovat. Eu sunt ăptaşul. 5 Ai omorât -o? Luther se uită $n altă parte. 5 Ai omorât -o pe Christine Sullivan? Luther nu-i răspunse, iar *ac $l apucă de umăr. 5 Ai omorât -o? 5 Da. *ac $i scrută aţa, apoi $şi luă servieta. 5 Sunt avocat ul tău, indi erent dacă mă vrei sau nu. %i până n-o

să mă lămuresc de ce mă minţi, să nu-ţi t reacă prin minte să vorbeşti cu poliţiştii. Dacă aci asta, va t rebui să acţionez $n aşa el $ncât să ii declarat nebun.

5 *ac, mulţ umesc pent ru ceea ce aci, dar… 5 Luther, +ate mi-a spus ce-a ăcut şi de ce a ăcut aşa. Dar eu ţi-

o spun de-a drept ul. Dacă ajungi la puşcărie pent ru asta, etiţa ta nu-şi va reveni niciodată. '-ai auzit?

Luther nu termina niciodată raza pe care se pregătea s-o spună. Deodată, camera aceea mică i se păru de mărimea unei eprubete. Nu-l auzi pe *ac plecând. Rămase locului, privind $n gol. Se a la $n una dint re puţinele sit uaţii din viaţa sa $n care nu avea idee ce-art rebui să acă.

*ac se apropie de oamenii care stăteau pe hol.

5 Cine răspunde de caz? ran se uită la el şi se prezentă: 5 Locotenent Seth ran. 5 oarte bine, domnule locotenent! Rog să se consemneze că

domnul hitney, client ul meu, n-a reuzat drept urile 'iranda, deci nu aveţi drept ul să vorbiţi cu el dacă nu sunt prezent. Aţi $nţeles?

ran $şi $ncrucişă braţele şi răspunse: 5 n regulă. 5 Cine este procurorul care inst rumentează cazul?



5 Procurorul statal adjunct "eorge "orelic. 5 Presupun că aveţi un act de acuzare. 5 *uriul care a decis punerea sub acuzare mi-a $naintat hârtia,

săptămâna t recută. 5 Sunt convins că aşa e, răspunse *ac, $mbrăcându-şi pardesiul. 5 Presupun că nu v-aţi $nchipuit că o să obţineţi eliberarea pe

cauţiune… 5 Din câte am auzit , cred că-i mai $n siguranţă dacă-i $nconjurat

de băieţii dumneavoast ră. Vă rog să iţi cu ochii pe el. *ac $i $ntinse cartea sa de vizită lui ran, apoi plecă, grăbit.

Remarca ăcută la plecare ăcuse să dispară zâmbet ul detectivului.

ran se uită la cartea de vizită, apoi căt re camera de interogatorii,iar după aceea la avocat ul care se $ndepărta iute.



CAPITOLUL DOUĂ&ECI

+ate $şi ăcuse un duş şi-şi schimbase hainele. şi pieptănase părul ud pe spate, iar acesta $i atârna până pe umeri. Purta un pulover gros, de-un albast ru-indigo, şi pe dedesubt avea un t ricoualb. Blugii decoloraţi $i atârnau pe şoldurile $nguste. n picioare avea şosete din lână. *ac se uită la picioarele ei, $n timp ce acestea se mişcau de colo-colo, purtându-i ăpt ura mititică prin $ncăpere. +ate $şi revenise cât de cât , aţă de $ntâlnirea anterioară. Dar $n ochi i se

citea $ncă groaza. Părea că o $nruntă ăcând diverse activităţi izice. *ac $şi umplu un pahar cu si on şi se aşeză din nou pe scaun. l

dureau umerii. De parcă ar i simţit acest lucru, +ate se opri din plimbat şi $ncepu să-i maseze umerii.

5 Individul nu mi-a spus că avea un act de acuzare, bombăni +ate, urioasă.

5 Crezi că poliţiştii nu-s $n stare să se olosească de oameni, ca

să obţină ceea ce doresc? $i replică *ac. 5 Observ că ţi-ai recăpătat mentalitatea de avocat al apărării. +ate $i apăsa de zor umerii, iar asta $i ăcea bine. Părul ei ud $i

măt ura aţa, at unci când ea se apleca spre punctele mai $nţepenite. *ac $nchise ochii. La radio, Billy *oel cânta R ive r o ( D r eams. .Care era visul lui?” se $nt rebă *ac. )inta acestor vise nu era stabilă,ţopăia ca petele de raze de soare, pe care $ncercase să le prindă pe vremea când era copil.

5 Cum e? nt rebarea pusă de +ate $l aduse cu picioarele pe pământ. Sorbi

rest ul si onului şi răspunse: 5 Conuz. &ăpăcit. Nervos. Este aşa cum n-am crezut niciodată

că poate i. Apropo, au găsit carabina. nt r-o cameră de la etajul superior al uneia dint re casele vechi, de dincolo de st radă. Cel care a t ras glonţ ul este acum departe. Sunt sigur de asta. Sincer vorbind,

nici n-am crezut că poliţiştii o să-şi dea prea multă osteneală. 5 Când va avea loc t rimiterea $n judecată?



5 Poimâine, la ora zece, răspunse *ac, $ntorcându-şi capul. Va i acuzat de crimă şi se va cere condamnarea la moarte.

+ate $ncetă să-l maseze. 5 Asta-i o aiureală! Uciderea $n timpul unei spargeri este o

inracţiune gravă, crimă cu premeditate. Spune-i procurorului să veri ice legea.

5 Ce aci, $mi iei locul? zise *ac, $ncercând s-o acă să zâmbească, $nsă ără să reuşească. Teoria procurat urii este că Luther a spart casa şi era $n mijlocul jaului, când l-a surprins victima. Acuzarea va olosi dovezile de violenţă izică st rangulare,bătaie şi două gloanţe $n cap pent ru a separa omuciderea de act ul

spargerii. Procurat ura crede că aceste violenţe duc delict ul $n s era actelor abjecte şi depravate. 'ai există şi acuzaţia legată de dispariţia bijuteriilor doamnei Sullivan. Crimă săvârşită $n timpul unui ja armat este egală cu crimă pent ru care poţi i condamnat la moarte.

+ate se aşeză şi-şi recă uşor coapsa. Nu se ardase. De obicei, nuavea nevoie de aşa ceva. Dar acum se vedea $ncordarea, mai ales sub ochi şi $n elul $n care-şi ţinea umerii.

5 Ce ştii despre "orelic? El e cel care o să $ncerce să ne raierească, zise *ac şi-şi aruncă un cub de gheaţă $n gură.

5 E un idiot arogant , obraznic, bigot şi teribil de bun $n timpul procesului.

5 "rozav! exclamă *ac, apoi se ridică de pe scaun şi se aşeză lângă +ate.

i luă glezna şi i-o masă. emeia se lăsă pe so a, cu capul pe spate.

Aşa cum useseră cândva, relaxaţi, simţindu-se bine unul $n compania celuilalt , de parcă ultimii pat ru ani n-ar i existat.

5 Dovezile despre care mi-a povestit ran că le are n-ar i permis t rimiterea $n judecată. Nu mai $nţeleg nimic.

*ac $i scoase şosetele şi-i recă picioarele cu amândouă mâinile,simţindu-i oasele ine, subţiri.

5 Poliţia a primit o in ormaţie anonimă despre numărul de

$nmat riculare al unei maşini văzute lângă casa amiliei Sullivan, $n noaptea $n care se pare că a avut loc crima. A ost găsită $n noaptea



asta, print re maşinile con iscate. 5 Aşadar, in ormaţia usese greşită. 5 Nu. Luther mi-a povestit odată ce uşor era să iei o maşină

dint re cele con iscate. ţi aci t reaba şi o aduci $napoi. +ate nu se uită la el, părea că st udiază tavanul. 5 Interesante discuţii aţi avut voi doi, $i reproşa ea, pe tonul

obişnuit cândva. 5 +ate! 5 mi pare rău, răspunse ea, cu voce iarăşi obosită. 5 Poliţia a veri icat covoraşele din automobil. S-au găsit ibre

din covorul din dormitorul amiliei Sullivan. %i un amestec oarte

ciudat de sol. S-a dovedit a i acelaşi amestec de pământ olosit de grădinarul lui Sullivan $n lanul de porumb de lângă casă. Un amestec special, ăcut doar pent ru Sullivan, nu mai găseşti nicăieri o asemenea compoziţie. Am discutat cu "orelic. Părea oarte sigurde sine. N-am citit $ncă rapoartele. Voi avea dosarul la dispoziţie abia mâine.

5 %i ce-i cu asta? Cum se poate ace legăt ura $nt re toate astea şi tatăl meu?

5 Poliţiştii au obţinut mandat ca să percheziţioneze maşina şi casa lui Luther. Au găsit acelaşi amestec de sol pe covorul din maşina sa. %i alte most re pe covorul din camera de zi.

+ate deschise ochii, $ncet. 5 A ost $n casa aia aurisită, când a curăţat covoarele. Putea să i

luat ibrele at unci. 5 %i a t ras o goană prin lanul de porumb? Să im serioşi!

5 Poate că pământ ul a ost adus $n casă de altcineva, iar Luther a călcat pe el.

5 Asta a i susţinut şi eu, dacă n-ar i ost şi altceva. 5 Ce? $nt rebă +ate, ridicându-se. 5 Print re ibre şi pra s-a găsit un solvent , pe bază de pet rol. n

timpul investigaţiilor, poliţia a găsit urme din acel solvent pe covor. Poliţiştii au presupus că ăptaşul a $ncercat să cureţe nişte sânge.

Sângele lui. Sunt sigur că vor găsi câţiva martori gata să jure că nu s-a olosit aşa ceva $nainte de curăţarea covoarelor, nici $n timpul $n



care au ost curăţate. Deci, Luther ar i put ut să aibă pe tălpi urme dint r-un asemenea detergent doar dacă ar i ost $n casă d up ă aceea. Sol, ibre şi detergent pent ru covoare. Asta-i legăt ura.

+ate căzu $napoi pe canapea. 5 'ai mult , au descoperit hotelul $n care a stat Luther când a

ost $n oraş. Au găsit un paşaport als şi au a lat că Luther a ost $n Barbados. La două zile după crimă a zburat $n Texas, de aici la 'iami, apoi $n insulă. S-a comportat ca un suspect care uge, nu-i aşa? Poliţiştii au obţinut o declaraţie sub jurământ a unui taximet rist care l-a dus, $n Barbados, până la locuinţa lui Sullivan de acolo. Luther i-a spus taximet rist ului că usese $n locuinţa din

Virginia a lui Sullivan. 'ai mult , există martori care vor declara că i-au văzut de mai multe ori $mpreună pe Luther şi pe anda Broome,$nainte de crimă. O emeie, o prietenă apropiată a andei, va depune mărt urie că anda avea mare nevoie de bani. %i că doamna Sullivan i-a povestit despre sei . Ceea ce $nseamnă că anda Broome a minţit poliţia.

5 mi dau seama de ce "orelic a spus atâtea despre in ormaţiile pe care le deţine. Dar dovezile sunt circumstanţiale.

5 Nu, +ate, este un exemplu per ect de caz $n care nu există dovezi care-l leagă direct pe Luther de crimă, dar $n care există su iciente dovezi indirecte pent ru ca juriul să gândească: .Tu ai ucis-o, ticălosule!” O să resping tot ce o să pot , dar au nişte piet re tare grele, cu care să ne pocnească… Iar dacă "orelic o să cerceteze condamnările anterioare ale tatălui tău, o să ne termine.

5 Sunt prea vechi, prejudiciile pe care le pot aduce depăşesc

valoarea lor probatorie. "orelic n-o să aibă acces la ele. Cuvintele lui +ate sunau mai sigure decât era ea, de apt. La urma

urmei, cum să mai i sigur de ceva? Sună tele onul. +ate ezită, $nainte de a răspunde şi-l $nt rebă: 5 %tie cineva că eşti aici? *ac clătină din cap, iar emeia ridică receptorul: 5 Alo?

Vocea de la celălalt capăt al irului era tăioasă, de pro esionist. 5 Domnişoară hitney, sunt Robert "avin, de la ashington



P ost. Vreţi să-mi răspundeţi la câteva $nt rebări despre tatăl dumneavoast ră? Pre er să discutăm $nt re pat ru ochi, dacă se poate.

5 Ce doriţi? 5 Domnişoară hitney, tatăl dumneavoast ră e pe prima pagină

a ziarelor, iar dumneavoast ră sunteţi procuror. Dacă vreţi să-mi cunoaşteţi părerea, e un subiect grozav!

+ate $nchise tele onul. *ac se uită la ea şi o $nt rebă: 5 Cine a ost? 5 Un reporter. 5 Doamne, ăştia chiar se mişcă repede! +ate se reaşeză, părând atât de slăbită, $ncât $l $ngrijoră pe *ac.

Se duse lângă ea şi o luă de mână. Deodată, emeia se $ntoarse spre el. Părea speriată. 5 *ac, nu poţi să te ocupi de cazul ăsta! 5 Cum să nu pot? Sunt membru activ al baroului din Virginia. '-

am ocupat de vreo şase procese $n care s-a cerut condamnarea la moarte. Sunt oarte cali icat ca să mă ocup de caz.

5 Nu la asta mă re eream. %tiu că eşti cali icat. Dar irma ta nu se ocupă de procese penale.

5 %i ce dacă? Trebuia să $nceapă odată. 5 *ac, ii serios! Sullivan este un client important al irmei, iar

t u lucrezi pent ru el. Am citit asta $n L egal T imes. 5 Nu există niciun con lict de interese. Din relaţia mea cu

Sullivan, relaţie de la jurist la client n-am a lat nimic care să poată i olosit $n acest caz. Iar Sullivan nu-i parte $n proces. Suntem doarnoi $mpot riva stat ului.

5 *ac, irma ta n-o să te lase să te ocupi de caz. 5 oarte bine, at unci o să-mi dau demisia şi o să mă descurc

singur. 5 Nu poţi să aci asta. Acum $ţi merge oarte bine. Nu poţi să

st rici tot ul. Nu pent ru un asemenea motiv. 5 At unci pent ru ce? %tiu că tatăl tău nu-i $n stare să bată o

emeie, iar apoi s-o $mpuşte $n cap. Probabil că a int rat $n casă, ca s-

o jeuiască, dar n-a ucis pe nimeni, din câte ştiu eu. %i să-ţi mai spun ceva. Sunt convins că ştie cine-i ucigaşul, iar acest lucru l-a speriat



groaznic. A văzut ceva $n casa aia. A văzut p e cineva. +ate expiră $ncet , de $ndată ce *ac termină de vorbit. Bărbat ul o tă şi-şi cobor$ privirea. Apoi se ridică $n picioare şi-şi

$mbrăcă pardesiul. Trase, $n glumă, de cordonul lui +ate şi o $nt rebă:

5 Când ai mâncat ultima oară? 5 Nu-mi amintesc. 5 mi amintesc de vremea când nu mai $ncăpeai $n blugii ăştia,

un lucru nu tocmai estetic, dar oarte plăcut pent ru ochii bărbaţilor. +ate zâmbi, de data asta, şi-i răspunse: 5 'ulţ umesc!

5 Poţi să $ncerci să ajungi la loc. +ate se uită $n jur, prin apartament ul ei. Nu-i venea să rămână

acolo. 5 La ce te-ai gândit? 5 Costiţă, salată de varză şi o băut ură mai tare decât Coca-Cola.

Vrei? emeia nu ezită: 5 Stai să-mi iau pardesiul! Când ajunseră jos, *ac deschise uşa Lexus-ului său. O văzu

examinând iecare detaliu al maşinii de lux. 5 )i-am urmat s at ul şi am chelt uit o parte din banii pe care i-

am câştigat cu greu. Abia se urcase $n automobil, când $n drept ul portierei apăru un

bărbat cu o pălărie pleoştită, cu barbă căruntă şi cu mustaţă. Avea pardesiul $ncheiat până la gât. )inea $nt r-o mână un

reporto on, iar $n cealaltă o legitimaţie de ziarist. 5 Domnişoară hitney, sunt Bob "avin. Am discutat ceva mai

devreme şi cred că s-a $nt rerupt legăt ura. Apoi $l văzu pe *ac. Se $ncruntă şi zise: 5 Sunteţi *ac "raham. Avocat ul lui Luther hitney. V-am văzut

la secţia de poliţie. 5 elicitări, domnule "avin, prevedeţi per ect lucrurile şi aveţi

un zâmbet oarte plăcut. La revedere! "avin se agăţă de maşină.



5 Staţi un pic, doar un minut! Publicul t rebuie să cunoască tot ul despre acest caz!

*ac vru să spună ceva, dar +ate $l opri: 5 Domnule "avin, publicul va a la tot ul. De aceea există procese.

Sunt convinsă că veţi găsi un loc $n aţă. La revedere! Lexus-ul o luă din loc. "avin se gândi să ugă după maşină, apoi

se răzgândi. Avea pat ruzeci şi şase de ani, un t rup leşcăit şi epuizat. Atinsese deja aza atacurilor de cord. Dar jocul abia $ncepuse. O să-i prindă el, mai devreme sau mai târziu. şi ridică gulerul şi plecă.

Era aproape de miezul nopţii, când automobilul opri $n aţa blocului $n care locuia +ate. 5 *ac, eşti sigur că vrei asta? 5 Nu mi-au plăcut niciodată pict urile murale. 5 Ce vrei să spui? 5 Du-te să dormi. Amândoi avem nevoie de asta. +ate puse mâna pe portieră, apoi ezită. Se $ntoarse şi se uită la

*ac, jucându-se nervoasă cu o şuviţă din spatele urechii. De data asta, $n ochi nu i se citea durere, ci altceva. *ac nu-şi dădea seama ce. Poate uşurare?

5 *ac, ceea ce mi-ai spus acum două nopţi… Bărbat ul $nghiţi $n sec şi st rânse puternic volanul. Se $nt reba ce

va mai ieşi la supra aţă. 5 +ate, m-am gândit la asta… emeia $i puse mâna pe gură, de-abia respirând.

5 Ai avut dreptate… $n multe privinţe… *ac o urmări cu privirea, până când ea int ră $n interiorul clădirii,apoi porni maşina.

Când ajunse acasă, descoperi că banda robot ului tele onic se umpluse. Indicatorul de mesaje clipea ără $ncetare, $ncât devenise un semnal continuu, stacojiu. *ac decise să acă singurul lucrurezonabil care-i t recu prin minte: să-şi imagineze că nu era niciun mesaj. Scoase tele onul din priză, stinse lumina şi $ncercă să adoarmă.



Nu era $nsă un lucru uşor. Se purtase atât de $ncrezător $n sine aţă de +ate! Dar pe cine

$nşela? Dacă prelua cazul, ără să discute cu nimeni de la Palton şi Shaw $nsemna sinucidere pro esională. Dar la ce i-ar i olosit să discute? %tia dinainte care era răspunsul. Dacă ar i avut de ales,partenerii lui şi-ar i tăiat mai degrabă venele de la $ncheiet urile lor leşcăite, decât să-l aibă pe Luther hitney drept client.

nsă el era avocat iar Luther avea nevoie de unul. otărârile importante, precum aceasta, nu se luau uşor. De aceea se st răduia să păst reze lucrurile, cât se putea, doar $n alb şi negru. Bun. Rău. Drept. "reşit. Nu era uşor pent ru un avocat $nvăţat să caute $n orice

un pic de cenuşiu. Orice avocat indi erent de nivelul său, depindea de cine-i era client , de cine-i umplea buzunarul $n ziua aia.

Se decisese. Un vechi prieten lupta să-şi salveze viaţa şi-i ceruse lui *ac să-l ajute. Nu conta că acest client devenise brusc neobişnuit de recalcit rant. Inculpaţii erau, de obicei, cei mai cooperanţi oameni din lume. Luther $i ceruse ajutorul şi el i-l va acorda. n chestia asta nu existau tonuri intermediare. Iar el deja nu mai putea să dea $napoi.



CAPITOLUL DOUĂ&ECI %I UNU

Dan +irsen deschise ashington P ost şi voi să soarbă din sucul de portocale. Acesta nu-i ajunse $n gură. "avin reuşise să $njghebe un articol despre cazul Sullivan, care consta $n principal $n in ormaţia că avocat ul acuzat ului era *ac "raham, noul partener de la Patton, Shaw şi Lord. +irsen $l sună imediat pe *ac, acasă la acesta. Nu-i răspunse nimeni. At unci +irsen se $mbrăcă, sună după maşină şi la opt şi jumătate era $n holul irmei sale. Trecu pe lângă

vechiul birou al lui *ac, $n care se a lau $ncă claie peste grămadă cutiile şi lucrurile sale personale. Noul sediu al lui *ac se a la $n apropiere de cel al lui Lord. O cameră rumoasă, de şapte met ri pe şapte, cu un bar mic, cu mobilă de epocă şi cu o vedere panoramică a oraşului. .'ai rumos decât al meu!”, $şi aminti +irsen,st râmbându-se.

*ac stătea cu spatele spre uşă. +irsen nu se osteni să bată la

uşă. Int ră şi aruncă ziarul pe birou. *ac se $ntoarse $ncet. Aruncă o privire pe ziar şi zise: 5 Cel puţin au scris corect numele irmei. Asta $nseamnă

publicitate. Ceea ce poate să at ragă clienţi importanţi. +irsen se aşeză, ără să-şi ia privirea de la *ac. Apoi spuse, clar

şi răspicat , de parcă ar i vorbit cu un copil: 5 Ai $nnebunit? Noi nu des ăşurăm activitate de apărare $n

procese penale. Nu apărem $n niciun el de procese!

+irsen se ridică brusc, cu runtea uşor $nroşită şi cu t rupul micuţ t remurându-i de urie.

5 'ai ales că animalul ăla a omorât -o pe soţia celui mai important client al irmei!

5 Nu-i chiar aşa. N-am des ăşurat activitate de apărare, daracum o s-o acem şi pe asta. %i am $nvăţat la acultatea de Drept că acuzat ul e nevinovat , până când $i va i dovedită vinovăţia. Poate că

t u ai uitat chestia asta. *ac zâmbea, dar $l privea atent pe +irsen. .Pat ru milioane



cont ra celor şase sute de mii ale tale. Ai rămas mult $n urmă,căposule!”

+irsen $şi dădu ochii peste cap, disperat. 5 *ac, poate nu $nţelegi că $n irma noast ră t rebuie parcurse

anumite etape, $nainte de a angaja o activitate nouă. O să-i spun secretarei mele să-ţi aducă documentaţia necesară. nt re timp, ă tot ce t rebuie ca să ieşi din povestea asta, atât t u, cât şi irma noast ră.

Cu aerul că a terminat cu el, +irsen se $ntoarse să plece. *ac se ridică şi-i zise:

5 Ascultă, Dan, am preluat cazul, o să $ncerc să-l rezolv şi nu-mi pasă ce ai t u de spus şi care-i politica irmei. Să $nchizi uşa, după ce

ieşi. +irsen se $ntoarse $ncet şi se uită la *ac, holbându-şi ochii

căprui. 5 *ac, ii respect uos! Sunt directorul executiv al acestei irme! 5 %tiu ce eşti. Aşa că ar t rebui să i $n stare să $nchizi uşa aia

aurisită, după ce ieşi de aici. +irsen ieşi, ără să spună o vorbă, şi t rânti uşa după el. *ac se apucă din nou de t reabă. n s ârşit , durerea de cap

$ncepea să-l lase. Trebuia să-şi completeze ormularele. Voia să le aibă gata, $nainte să $ncerce cineva să-l oprească. Tipări documentele, le semnă şi anunţă curierul să vină să le ia. După ce termină, se aşeză din nou pe scaun. Era aproape nouă. Trebuia să plece, urma să-l $ntâlnească pe Luther la ora zece. Capul lui *ac era plin de $nt rebările pe care voia să i le pună client ului său. Apoi $şi aminti de noaptea aceea. De noaptea aceea riguroasă, de la 'all. De

expresia de pe aţa lui Luther. *ac putea să pună $nt rebări, sperând şi că va i $n stare să

suporte răspunsurile. şi aruncă pardesiul pe el, iar peste zece minute să a la $n

automobilul său, $n drum căt re $nchisoarea dist rict ului 'iddleton.

Con orm Constit uţiei Stat ului Virginia şi Codului de procedură penală, procurat ura t rebuia să-i prezinte apărătorului orice dovadă



care-l disculpa pe acuzat. Reuzul de a ace acest lucru provoca s ârşit ul carierei, $n cel mai rapid mod, pent ru procurorul vinovat ără a mai spune că sentinţa era anulată, iar avocat ul apărării avea motiv să acă apel.

Regulile acestea $i provocau lui Seth ran multă bătaie de cap. Detectivul stătea $n biroul său şi se gândea la deţinut ul ce se a la

singur $nt r-o celulă a lată la mai puţin de un minut de mers pe jos de el. Calmul său şi modul de comportare, aparent ino ensiv, nu-l $ngrijoraseră pe ran. Unii dint re cei mai răi delincvenţi pe care-i arestase arătau de parcă abia at unci ieşiseră din biserică. "orelicalcăt uise bine cazul, adunând metodic o mulţime de irişoare, dar

care, $mpletite $n aţa juriului, vor alcăt ui o unie zdravănă, care să-l su oce pe Luther hitney. Nici asta nu-l $ngrijora pe ran.

Pe ran $l $ngrijorau di eritele mărunţişuri care nu se pot riveau. Rănile. Cele două pistoale. "lonţ ul scos din perete. Camera curăţată,de parcă ar i ost o sală de operaţii. apt ul că individul se dusese $n Barbados, apoi se $ntorsese. Luther hitney era un pro esionist. ran pet recuse cea mai mare parte din ultimele pat ru zile a lând tot ce se putea despre Luther Albert hitney. Individul săvârşise un delict de mare clasă şi, de n-ar i ost o mică neglijenţă, crima ar i rămas nerezolvată. Avea milioane $n t raistă, urmele pe care le cercetau poliţiştii erau vechi, ieşise din ţară, apoi nenorocit ul se $ntoarce! Pro esioniştii nu ac asemenea lucruri. ran l-ar i $nţeles,dacă individul s-ar i $ntors din cauza iicei lui, dar detectivul veri icase liniile aeriene. Luther hitney, care călătorise sub un nume als, se $ntorsese $n Statele Unite $nainte ca ran să i

discutat planul său cu +ate. Iar poanta era următoarea: cum ar i put ut cineva să creadă că

Luther hitney avusese vreun motiv să cerceteze vaginul lui Christine Sullivan? 'ai mult decât atât: cineva $ncercase să-l omoare pe individ. ran se a la $n una dint re puţinele sit uaţii $n care avea mai multe $nt rebări d up ă arestarea suspect ului decât $nainte să-l bage pe individ $n puşcărie.

Căută $n buzunar o ţigară. Depăşise de mult aza cu guma de mestecat. O să $ncerce să se lase peste un an. Când $şi ridică



privirea, văzu că Bill Burton stătea $n aţa lui.

5 Seth, nu pot să dovedesc nimic, ţi-am spus doar cum cred eucă s-au pet recut lucrurile.

5 Eşti sigur că preşedintele i-a povestit lui Sullivan? Burton dădu din cap, jucându-se cu o ceaşcă goală de pe biroul

lui ran. 5 Tocmai vin de la o şedinţă cu el. Presupun că ar i t rebuit să-i

spun să-şi ţină gura. Seth, $mi pare rău! 5 Bill, ce naiba, e preşedintele! Poţi să-i spui preşedintelui ce să

acă? 5 Ce crezi? $nt rebă Burton. 5 Lucrurile se pot rivesc. Pot să-ţi spun că n-o să-l las $n plata

Domnului. Dacă Sullivan a ost $n spatele poveştii, o să-l um lu,indi erent de elul $n care se justi ică. mpuşcăt ura aia putea să nimerească un nevinovat.

5 %tiind elul $n care lucrează Sullivan, nu cred că o să găseşti ceva. )intaşul a ajuns deja pe o insulă din Paci ic, cu igura modi icată şi dispunând de o sută de martori, gata să jure că n-a ost niciodată $n Statele Unite.

ran termină de scris $n regist rul de serviciu. 5 Ai scos ceva de la hitney? 5 Avocat ul lui i-a zis să tacă. Burton $nt rebă, nonşalant: 5 Cine-i individul?

5 *ac "raham. A ăcut parte din Serviciul de Apărători din O iciu al Dist rict ului Columbia. Acum e partener $nt r-o irmă juridică mare. Discută cu hitney chiar acum.

5 E bun? ran $ndoi un pai pent ru băut şi răspunse: 5 Tipul ştie ce ace. 5 Când se va ace punerea sub acuzare? 5 'âine, la ora zece. 5 l duci pe hitney acolo?



5 Da. Vrei să vii şi t u? Burton $şi acoperi urechile. 5 Nu mai vreau să ştiu nimic! 5 De ce? 5 Nu vreau să mai ajungă nimic la Sullivan. 5 Crezi că o să $ncerce din nou? 5 %tiu doar că nu cunosc răspunsul la această $nt rebare şi nu-l

cunoşti nici t u. n locul tău, aş ace nişte pregătiri speciale. ran se uită atent la Burton, iar acesta $i zise: 5 Ai grijă de băieţelul nost ru, Seth! Are $ntâlnire cu camera

morţii din "reensville.

Apoi plecă. ran rămase la birou câteva minute. Tot ce-i spusese Burton

părea logic. Poate că vor $ncerca din nou. Ridică tele onul, ormă un număr, discută un pic, apoi puse receptorul $n urcă. Luase toate măsurile la care se put use gândi pent ru a asigura t ransport ul lui Luther. De data asta era sigur că nu se va ace nicio greşeală.

*ac $l lăsă pe Luther $n camera pent ru interogatorii şi se duse pe hol, la automat ul pent ru ca ea. n aţa lui era un tip solid, cu un cost um rumos şi cu mişcări elegante. Bărbat ul se $ntoarse exact $n clipa $n care *ac t recea pe lângă el. Cei doi se ciocniră.

5 mi pare rău. *ac $şi recă umărul, $n locul $n care $l lovise pistolul din tocul

individului.

5 Nu-i nimic. 5 Sunteţi *ac "raham, nu-i aşa? 5 Depinde cine $nt reabă. *ac $ncerca să-şi dea seama ce-i cu bărbat ul acela. Evident , nu

era reporter, din moment ce purta pistol. Dar nu semăna nici cu un poliţist. 'odul $n care $şi ţinea mâinile, cu degetele pregătite să intervină $nt r-o clipă… elul $n care ochii lui priveau orice chip, ără să pară că ace asta…

5 Bill Burton. Serviciul Secret al Statelor Unite.



Cei doi $şi st rânseră mâinile. 5 Sunt un el de ureche a preşedintelui $n această anchetă. *ac se uită atent la t răsăt urile lui Burton. 5 Da, $mi dau seama, din cauza con erinţei de presă. Presupun

că şeul dumneavoast ră a ost mulţ umit , $n dimineaţa asta. 5 Ar i ost , dacă rest ul lumii nu i-ar da atâta bătaie de cap. Cât

despre tipul de care te ocupi, cred că-i vinovat doar dacă aşa va spune t ribunalul.

5 Am $nţeles. Vreţi să aceţi parte din juriu, din partea mea? Burton rânji şi-i răspunse: 5 Nu vă grăbiţi. Succes $n conceperea pledoariei!

*ac puse două căni cu ca ea pe masă şi se uită la Luther, apoi se aşeză şi deschise carnet ul gol.

5 Luther, dacă nu spui ceva, o să t rebuiască să inventez, ca să pot t rece mai departe.

Luther bău din ca eaua tare, privi prin ereast ra cu zăbrele căt re stejarul singuratic, ără runziş, de lângă secţie. Cădea o zăpadă deasă. 'ercurul coborâse brusc, iar pe st răzi era prăpăd.

5 Ce vrei să ştii, *ac? ă o $nţelegere, scapă-ne pe toţi de osteneala unui proces şi să ne vedem de t reabă.

5 Luther, poate nu $nţelegi. Uite care-i $nţelegerea ce ţi se o eră. Vor să te lege de o targă, să-ţi $n igă un ac $n braţ şi să-ţi injecteze un piculeţ de ot ravă, pretinzând că ac un experiment chimic. Cred că stat ul o eră acum condamnat ului posibilitatea de a alege. Aşadar,

poţi opta să ţi se ardă creierul pe scaunul elect ric. Asta-i $nţelegerea o erită de ei.

*ac se ridică şi se uită pe ereast ră. Pent ru un moment , avuviziunea unei seri ericite, $n aţa ocului din conacul uriaş,$mpreună cu mici *ac şi *enni er, care alergau $n jur… nghiţi $n sec,$şi scut ură capul, ca să i se limpezească mintea, apoi se uită din noula Luther.

5 Ai auzit ce-am spus? 5 Am auzit , răspunse Luther şi se uită la *ac, pent ru prima



oară. 5 Luther, te rog să-mi spui ce s-a $ntâmplat. Poate că ai ost $n

casă, poate că ai orţat seiul, dar n-o să cred niciodată că ai vreo legăt ură cu moartea acelei emei. Te cunosc, Luther!

5 Oare mă cunoşti? oarte bine, poate că $nt r-o zi o să-mi spui cine sunt.

*ac $şi aruncă bloc-notesul $n servietă şi o $nchise. 5 O să pledez că nu eşti vinovat. Poate că o să revii print re noi

$nainte să $ncercăm chestia asta. *ac se opri, apoi adăugă, liniştit: 5 Sper să ie aşa.

Se $ntoarse să plece. Luther $şi puse mâna pe umărul lui, iar *acse $ntoarse şi-i văzu chipul t remurând.

5 *ac, zise Luther, vorbind cu di icultate, de parcă limba i-ar i ost mare cât un pumn. Dacă aş putea să-ţi spun, ţi-aş spune. Darasta nu ţi-ar ace niciun bine, nici ţie, nici lui +ate, nimănui. mi pare rău!

5 +ate? Despre ce vorbeşti? 5 La revedere, *ac! Luther se $ntoarse şi $ncepu să se uite din nou pe ereast ră. *ac

$şi privi prietenul, clătină din cap, apoi băt u $n uşă, chemând gardianul.

ulgii mari, lipicioşi, de zăpadă se t rans ormaseră $n alice de gheaţă, care zăngăneau lovind erest rele largi, de parcă geamurile

ar i ost izbite de piet riş. +irsen nu acorda nicio atenţie vremii, ci se uita direct la Lord. Papionul directorului executiv era un pic st râmb. Individul observă acest lucru $n ereast ră şi-şi $ndreptă cravata, urios. runtea lui lungă se $nroşise de urie şi de indignare. *igodia aia o s-o păţească! Nu-i vorbise nimeni pe un asemenea ton!

Sandy Lord privea norii negri care acopereau oraşul. n mâna dreaptă ţinea un t rabuc care umega. şi scosese haina, iarpântecele-i imens atingea ereast ra. Dungile bretelelor roşii ieşeau$n evidenţă pe ondul cămăşii albe, scrobite. Se uită atent , când văzu



o siluetă ce ugea pe st radă, $ncercând cu renezie să oprească un taxi.

5 Subminează relaţiile irmei, cele pe care t u le ai cu alterSullivan. mi imaginez ce-a gândit alter $n dimineaţa asta, când a citit ziarul. irma lui, jurist ul lui, reprezintă acum persoana aia! Doamne!

Lord pricepea doar o mică parte din discursul omuleţ ului. Nuavea nicio ştire de la Sullivan de câteva zile. l sunase la birou şi acasă, dar nu primise răspuns. Nimeni nu părea să ştie unde-i Sullivan. Chestia asta nu semăna cu modul de comportare al vechiului său prieten, care păst ra o legăt ură continuă cu un cerc

rest râns, de elită, din care Sandy Lord ăcea parte de mult timp. 5 Sandy, $ţi sugerez să acţionezi imediat $mpot riva lui "raham.

Nu putem lăsa lucrurile aşa. Va crea un precedent teribil. Nu-mi pasă că-l are client pe Baldwin. Baldwin e prieten cu alter. Probabil că şi el s-a $nuriat , din cauza acestei sit uaţii deplorabile. Putem să stabilim o $ntâlnire a comitet ului de conducere. n seara asta. Nu cred că va dura mult ca să ajungem la o concluzie. Iarat unci…

n cele din urmă, Lord ridică mâna şi $nt rerupse pălăvrăgeala lui +irsen:

5 O să mă ocup eu de asta. 5 Sandy, ca director executiv, cred că… Lord se $ntoarse, ca să-l privească. 5 Am zis că o să mă ocup e u . Apoi se uită din nou pe ereast ră. Nu-i păsa de mândria jignită a

lui +irsen. Pe Lord $l preocupa apt ul că cineva $ncercase să-l omoare pe omul acuzat de uciderea lui Christine Sullivan. %i că nimeni nu reuşea să dea de alter Sullivan.

*ac parcă maşina, se uită vizavi şi $nchise ochii. Asta nu-l ajuta cu nimic, din moment ce vedea $n continuare tăbliţa cu numărul de $nmat riculare al maşinii lui *enni er, număr ce părea a i se i imprimat direct $n creier. Sări din automobil şi se st recură prin



t ra ic, t raversând st rada alunecoasă. Int roduse cheia $n broască, respiră adânc şi răsuci mânerul de la

uşă. *enni er stătea pe scăunelul din aţa televizorului. usta ei scurtă,

neagră, se asorta cu panto ii negri cu toc $nalt şi cu ciorapii, tot negri, cu model. Avea bluza albă, deschisă la guler, iar colierul de smaralde scânteia, răspândind culoare $n camera mică. O haină lungă, din blană de samur, usese aşezată cu grijă pe cearşaul ce acoperea canapeaua jerpelită. Când int ră, *enni er ciocănea cuunghiile $n televizor. Se uită la el ără să-i vorbească. Buzele rubinii alcăt uiau o linie per ect dreaptă.

5 Salut , *enni er. 5 Se pare că ai ost oarte ocupat $n ultimele douăzeci şi pat ru

de ore. *enni er nu zâmbea şi continua să ciocăne cu unghiile. 5 %tii că t rudesc din greu. *ac $şi scoase pardesiul, $şi dezlegă cravata şi se duse $n

bucătărie, să ia o bere. Se $ntoarse şi se aşeză $n aţa ei, pe canapea. 5 Astăzi am ăcut rost de o a acere nouă. *enni er se $ntinse, luă din poşetă ziarul P ost şi i-l aruncă. 5 %tiu. *ac se uită la titluri. 5 irma voast ră n-o să te lase să preiei cazul. 5 oarte rău. L-am preluat deja. 5 %tii ce-am vrut să spun. Ce naiba te-a apucat? 5 *enn, $l cunosc pe individ! l cunosc, mi-e prieten, nu cred că a

ucis-o pe emeia aceea şi am să-l apăr. Avocaţii ac asemenea lucruri $n iecare zi şi $n iecare loc $n care există avocaţi iar $n State asta $nseamnă pret utindeni.

5 E vorba de alter Sullivan, zise *enni er, aplecându-se spre el. "ândeşte-te bine ce aci!

5 %tiu că-i vorba de alter Sullivan. %i ce dacă? Luther hitney nu merită să ie apărat de un avocat bun, doar pent ru că a spus

cineva că a ucis-o pe soţia lui alter Sullivan? Scuză-mă, unde scrie aşa ceva?



5 alter Sullivan e client ul tău. 5 Luther hitney e prietenul meu şi-l cunosc de mult mai mult

timp decât $l cunosc pe alter Sullivan. 5 *ac, omul pe care-l aperi e un delincvent obişnuit. Toată viaţa

a ost când $n puşcărie, când a ară. 5 N-a mai ost $n $nchisoare de peste douăzeci de ani. 5 Rămâne tot uşi un puşcăriaş. 5 Dar n-a ost niciodată condamnat pent ru omucidere, replică

*ac. 5 n oraşul ăsta există mai mulţi avocaţi decât delincvenţi. De ce

nu s-ar ocupa de cazul ăsta alt avocat?

*ac se uită la sticla de bere şi $nt rebă: 5 Vrei şi t u una? 5 Răspunde la ce te-am $nt rebat! *ac se ridică şi aruncă sticla de perete. 5 Pent ru că mi-a cerut să-l apăr! *enn se uită la el. Spaima care o cuprinsese pent ru o clipă $i

t recuse chiar $n moment ul $n care cioburile şi berea atinseră podeaua. şi luă haina şi se $mbrăcă.

5 aci o mare greşeală şi sper să-ţi revii $nainte să aci ceva ireparabil. Tata a ost pe cale să acă un atac de cord, când a citit articolul.

*ac $i puse mâna pe umăr, o $ntoarse spre el şi-i spuse liniştit. 5 *enn, t r e bu ie să ac asta. Sperasem că o să mă sprijini. 5 *ac, $ncetează să bei bere şi apucă-te să gândeşti cum vrei să-

ţi pet reci rest ul vieţii!

După ce $nchise uşa $n urma ei, *ac se sprijini de tăblie şi-şi masă capul, până când avu impresia că pielea era pe cale să i se jupoaie sub apăsarea degetelor.

Văzu prin ereast ra mică, murdară, cum numărul de $nmat riculare al maşinii dispare $n vârtejul de zăpadă. Se aşeză şi privi din nou ridurile din ziar.

Luther, voia să $ncheie o $nţelegere, dar nu se putea ace nicio

$nţelegere. Scena usese pregătită. Toată lumea voia să vadă procesul. Post urile de televiziune ăceau o analiză amănunţită a



cazului. otogra ia lui Luther usese văzută de sute de milioane de oameni. Se ăcuseră deja sondaje de opinie, dacă Luther e vinovat sau nevinovat , şi toate $i erau ne avorabile. "orelic $şi lingea buzele, gândind că aceasta era şansa de a i catapultat , peste câţiva ani, $n biroul procurorului general. Iar $n Virginia procurorul general candidează deseori la post ul de guvernator. %i câştigă.

Scund, chel, cu gură mare, "orelic era la el de ucigător ca un şarpe cu clopoţei. olosea tactici murdare, avea o etică discutabilă,aştepta să-ţi $n igă cuţit ul $n spate cu prima ocazie. Asta era "eorge "orelic. *ac ştia că t rebuie să se aştepte la o luptă lungă şi dură.

Iar Luther nu vorbea. Era speriat. Ce legăt ură avea +ate cu

spaima lui? Nu reuşea să se lămurească. *ac urma să se ducă la t ribunal şi să pledeze că Luther era nevinovat neavând nicio posibilitate să demonst reze acest lucru. Dar dovezile erau t reaba acuzării. nsă se pare că aveau dest ule. *ac putea să ciugulească din ele câte ceva, pe ici, pe colo, $nsă avea drept client un tip condamnat de t rei ori, chiar dacă $n cazier scria că Luther rămăsese curat $n ultimele două decenii. *uriului n-o să-i pese de asta. %i de ce i-arpăsa? Individul reprezenta s ârşit ul per ect al unei poveşti t ragice.

Aruncă ziarul $n partea cealaltă a camerei, st rânse cioburile şi şterse berea. şi masă cea a şi simţi că-l dor muşchii braţelor care nu mai useseră puşi la t reabă de mult timp. Se duse $n dormitor şi se schimbă.

Sala de sport a 'CA se a la la o distanţă de zece minute de mers

cu maşina. n mod cu tot ul uimitor, *ac descoperi un loc de parcare chiar $n aţa ei. Sedanul negru din urma lui nu avu acelaşi noroc. %o erul u silit să ocolească cvartalul de mai multe ori, iar $n cele din urmă merse $n josul st răzii şi parcă pe cealaltă parte. Apoi şterse geamul lateral al maşinii, din dreapta, şi se uită $n aţa sălii de sport. După ce se lămuri, ieşi din maşină şi ugi căt re t reptele de la int rare. Se uită $n jur, aruncă o privire căt re Lexus-ul st rălucitor, apoi int ră $ncet $n clădire.

După t rei jocuri cu mingea, t rupul lui *ac se acoperise de



t ranspiraţie. Se aşeză pe bancă, $n timp ce adolescenţii continuau să alerge pe teren, cu energia inepuizabilă a tinereţii. *ac gemu, $n moment ul $n care unul dint re băieţii negri, zvelţi, $mbrăcaţi $n şort uri largi, cu t ricouri lălâi şi cu panto i de sport prea mari, $i aruncă mingea. I-o aruncă $napoi băiat ului.

5 Ai obosit , omule? 5 Nu, sunt doar băt rân. *ac se ridică, $şi masă coapsele care-l dureau şi plecă. n

moment ul $n care ieşea din clădire, cineva $i puse mâna pe umăr.

n timp ce conducea maşina, *ac aruncă o privire căt re pasagerul său. Seth ran se uita la interiorul Lexus-ului. 5 Am auzit numai lucruri bune despre maşinile astea. Cât v-a

costat? Dacă nu vă supără $nt rebarea… 5 Cincizeci şi nouă de mii cinci sute, cu rezervorul plin. 5 La naiba! Nu câştig atât nici $nt r-un an de zile. 5 Nici eu n-am câştigat , până de curând. 5 Am auzit că apărătorii din o iciu nu au venit uri mari. 5 Aţi auzit bine. Cei doi rămaseră un timp tăcuţi. ran ştia că $ncălca multe

reguli, iar *ac ştia şi el asta. n cele din urmă, *ac se uită la bărbat ul de lângă el. 5 Domnule locotenent , cred că n-aţi venit doar ca să vedeţi ce

gust uri am $n privinţa automobilelor. Doriţi ceva?

5 "orelic are un caz pe care nu-l poate pierde. 5 Poate că da, poate că nu. Dacă v-aţi $nchipuit că o să capit ulez,at unci a laţi că n-am de gând să cedez.

5 Veţi pleda că-i nevinovat? 5 Nu, o să-l conduc personal la Cent rul Corecţional din

"reensville şi o să-i injectez porcăria aia! Altă $nt rebare? ran zâmbi şi replică: 5 Bine, meritam aşa ceva. Cred că t rebuie să discutăm. Unele

lucruri din cazul ăsta nu se pot rivesc deloc. Nu ştiu dacă vor olosi



sau vor ace rău omului dumneavoast ră. Vreţi să mă ascultaţi? 5 Bine, dar să nu vă aşteptaţi ca scurgerea de in ormaţii să se

acă bidirecţional. 5 Cunosc un loc cu pârjoale ragede şi cu ca ea băubilă. 5 E un loc mai ret ras? Nu cred că o să arătaţi prea bine $n

uni ormă… ran $i replică, rânjind: 5 Altă $nt rebare? *ac zâmbi, apoi $l duse pe detectiv acasă, să se schimbe.

*ac comandă altă cană de ca ea, $n timp ce ran nu părea că are che s-o termine pe prima. Pârjoalele useseră grozave, iar localul era $nt r-un loc izolat. *ac nu-şi dădea seama unde se a lau. n mediul rural, $n 'aryland-ul de sud, presupuse el. Se uită la puţinii clienţi din localul rustic. Nimeni nu le acorda nici cea mai mică atenţie. Se $ntoarse spre $nsoţitorul său. ran se uita la el, amuzat.

5 Am $nţeles că $nt re dumneavoast ră şi +ate hitney a existat ceva, cu oarecare timp $n urmă…

5 V-a spus ea? 5 Nu. A venit la secţie ieri, la scurt timp după ce aţi plecat. Tatăl

ei n-a vrut s-o vadă. Am discutat un pic cu ea. I-am spus că-mi pare rău pent ru elul $n care au ieşit lucrurile.

Ochii lui ran sclipiră, pent ru o clipă. Apoi detectivul continuă: 5 *ac, n-ar i t rebuit să ac ce-am ăcut. Am olosit -o $mpot riva

tatălui ei. Nimeni nu merită aşa ceva.

5 Dar a mers. Unii oameni ar spune că nu t rebuie să regreţi succesele.

5 Da… Dar să revenim la subiect. Nu-s atât de băt rân $ncât să nuobserv lucirea din ochii unei emei.

Chelneriţa $i aduse ca eaua lui *ac. Acesta sorbi din ea. Cei doi se uitară pe ereast ră. Ninsoarea $ncetase, iar pământ ul părea acoperit cu o păt ură albă, moale.

5 *ac, ştiu că dovezile $mpot riva lui Luther sunt circumstanţiale. Dar mulţi oameni au ost t rimişi la $nchisoare pe



baza unor asemenea dovezi. 5 Nu te cont razic. 5 Adevărul este că există o serie de chestii care n-au niciun sens. *ac $şi puse cana pe masă şi se aplecă spre el. 5 Te ascult. ran se uită $n jur, apoi $l privi pe *ac. 5 %tiu că risc ăcând asta, dar nu m-am ăcut poliţist ca să t rimit

oameni la $nchisoare pent ru delicte pe care nu le-au comis. Există acolo dest ui vinovaţi.

5 Ce nu are sens? 5 Unele lucruri o să le descoperi singur, $n rapoarte. Sunt

convins că Luther hitney a jeuit casa şi sunt , de asemenea,convins că n-a ucis-o pe Christine Sullivan. Dar…

5 Dar crezi că l-a văzut pe ăptaş. ran se lăsă pe speteaza scaunului şi se holbă la *ac. 5 De câtă vreme ţi-a venit ideea asta? 5 Nu de mult timp. Cum crezi că s-au pet recut lucrurile? 5 Cred că amicul tău a ost pe cale să ie prins cu mâna $n

borcanul cu dulceaţă, iar at unci s-a ascuns $n borcan. *ac părea zăpăcit. ran $i explică, $n câteva minute, ce era cu

seiul, $i spuse despre nepot rivirea dint re dovezi şi-i arătă care eraunedumeririle lui.

5 Aşadar, Luther a stat $n camera-sei tot timpul şi a văzut ce s-a $ntâmplat cu doamna Sullivan. S-a $ntâmplat ceva, iar emeia a ost $mpuşcată. Luther a văzut cum au ost şterse toate urmele.

5 *ac, exact aşa mi-am $nchipuit şi eu că s-au pet recut lucrurile.

5 Nu putea să se ducă la poliţie, ără să se incrimineze singur. 5 Asta explică multe lucruri. 5 n a ară de numele ăptaşilor. 5 Singurul suspect evident ar i soţ ul, dar nu cred că a ost el. *ac se gândi la alter Sullivan şi zise: 5 Sunt de aceeaşi părere. Aşadar, care ar i suspect ul mai puţin

evident?

5 Cel cu care s-a $ntâlnit $n noaptea aceea. 5 Din câte ştiu despre viaţa sexuală a decedatei, numărul



suspecţilor s-ar putea ridica la două milioane. 5 N-am spus că-i ceva uşor. 5 Presupun că nu-i vorba de un individ oarecare. 5 %i cine anume e individul? *ac sorbi o gură de ca ea, apoi se uită la elia de plăcintă cu

mere. 5 Domnule locotenent. 5 Seth. 5 Bine, Seth. Sunt $n sit uaţia de a merge pe sârmă. Am a lat unde

ai lucrat şi-ţi sunt recunoscător pent ru in ormaţii. Dar… 5 Dar nu eşti convins că poţi să ai $ncredere $n mine. Oricum, nu

ai de gând să spui ceva care să aducă prejudicii client ului tău. 5 Cam aşa ceva. 5 'i se pare corect. Plătiră consumaţia şi plecară. n timp ce se $napoiau, ninsoarea

re$ncepu, cu o asemenea urie, $ncât ştergătoarele abia mai ăceau aţă.

ran privea $n gol, cuundat $n gânduri sau aşteptând ca *ac să spună ceva.

5 Bine, zise acesta, o să risc, nu mai am ce pierde. 5 Nu mai ai, răspunse detectivul, continuând să privească $n gol. 5 Să presupunem că Luther a ost $n casă şi a văzut cum a ost

ucisă emeia. Trăsăt urile detectivului se destinseră. 5 Să presupunem. 5 Trebuie să-l cunoşti pe Luther, să ştii cum gândeşte, ca să

$nţelegi cum va reacţiona la aşa ceva. Este cea mai dârză persoană pe care am cunoscut -o vreodată. %tiu că nu reiese din cazierul lui,dar e demn de $ncredere şi te poţi bizui pe el. Dacă aş avea copii şi ar t rebui să-i las $n grija cuiva, i-aş lăsa $n grija lui Luther, pent ru că ştiu că nu li se va $ntâmpla nimic $n perioada $n care-i va supraveghea el. Este incredibil de deştept. Vede tot ul. E un maniac al disciplinei.

5 Dar nu şi-a dat seama că iica lui l-a at ras $nt r-o capcană. 5 Da. Nu şi-ar i imaginat aşa ceva. Nici $nt r-un milion de ani.



5 Cunosc elul de oameni despre care vorbeşti. Câţiva dint re tipii pe care i-am arestat erau cu excepţia obiceiului de a lua bunurile altora unii dint re cei mai onorabili oameni pe care i-am $ntâlnit.

5 Dacă Luther a văzut cum a ost ucisă emeia, $ţi garantez că a găsit o cale de a-l preda pe individ poliţiei. N-o să-l lase să scape! exclamă *ac, urios.

5 Cu vreo excepţie? 5 Exceptând cazul $n care are motive oarte serioase. Bunăoară,

o cunoaşte pe persoana respectivă sau a auzit de ea. 5 Vorbeşti de nişte oameni care se dau de ceasul morţii,

imaginându-şi ce le va ace Luther, iar acesta consideră că n-are rost să acă şi altceva?

5 Seth, e ceva mai mult decât atât , răspunse *ac şi coti,oprindu-se lângă 'CA. Nu l-am văzut niciodată pe Luther speriat ,$nainte de $ntâmplarea asta. Iar acum este speriat. ngrozit. Eresemnat , e gata să accepte pedeapsa pent ru $nt reaga poveste, iareu nu ştiu de ce. Cred că părăsise ţara cu intenţia de a rămâne de initiv $n st răinătate.

5 Dar s-a $ntors. 5 %i nu-mi pot imagina de ce. Apropo, ştii data $n care s-a $ntors? ran răs oi carneţelul şi-i spuse ziua. 5 Ce naiba s-a $ntâmplat după uciderea lui Christine Sullivan şi

$nainte de $ntoarcerea lui Luther? 5 Poate să ie orice, zise detectivul, clătinând din cap. 5 Nu, a ost ceva anume, iar dacă aş a la ce a ost at unci aş putea

să-mi imaginez toată povestea. ran lăsă carnet ul deoparte şi-şi recă mâna, gânditor, de

bordul maşinii. *ac parcă automobilul şi se rezemă de speteaza scaunului.

5 Nu-i e teamă numai pent ru el. Ci şi pent ru +ate. ran se miră: 5 Crezi că a ameninţat -o cineva pe +ate?

5 Nu. 'i-ar i spus. Cred că Luther a primit un mesaj: ori $şi ţine gura, ori…



5 Indivizii care au $ncercat să-l lichideze? 5 Se poate. Nu ştiu. Detectivul $şi st rânse pumnii şi se uita pe ereast ra maşinii. Apoi

t rase adânc aer $n piept şi-l privi pe *ac. 5 Trebuie să-l aci pe Luther să vorbească. Dacă ne spune cine a

ucis-o pe Christine Sullivan, o să recomand, $n schimbul cooperării sale, punerea $n libertate sub supraveghere şi muncă $n slujba comunităţii. Probabil că Sullivan o să-l lase să păst reze ce-a urat ,dacă o să-l prindem pe vinovat.

5 O să… recomanzi? 5 Ca să spunem alt el, o să-i vâr recomandarea pe gât lui

"orelic. Aşa e bine? ran $ntinse mâna, iar *ac i-o luă şi i-o st rânse, uitându-se

atent la poliţist. 5 E bine! Detectivul ieşi din maşină, apoi $şi vâr$ capul $năunt ru. 5 Din punct ul meu de vedere, seara asta n-a existat iar tot ce mi-

ai spus rămâne $nt re noi doi, ără excepţie. N-o să spun nimic nici dacă aş i chemat să depun mărt urie. O să mă ţin de cuvânt.

5 'ulţ umesc, Seth! Seth ran se duse $ncet la automobilul său, iar Lexus-ul plecă $n

josul st răzii, coti după colţ şi dispăru. Detectivul $nţelegea exact ce el de om era Luther hitney. Ce

naiba putea să-l sperie atât de rău pe un asemenea individ?



CAPITOLUL DOUĂ&ECI %I DOI

Se ăcuse şapte şi jumătate dimineaţa când *ac int ră cu maşina $n parcarea secţiei de poliţie din 'iddleton. Dimineaţa usese senină, dar amarnic de riguroasă. Print re automobilele poliţiei,acoperite cu zăpadă, se vedea un sedan negru, cu capota rece, ceea ce dovedea că Seth ran se t rezea devreme.

Luther arăta alt el. ainele portocalii de puşcăriaş useseră $nlocuite cu un cost um ca eniu, la două rânduri, iar cravata lui $n

dungi $i dădea un aer conservator, intelect ual. Cu părul lui grizonat şi cu o urmă din bronzul căpătat pe insulă, Luther arăta ca un agent de asigurări sau ca un partener principal $nt r-o irmă de avocat ură. Unii avocaţi ai apărării păst rau hainele cele bune pent ru t ribunal,pent ru ca juriul să vadă că acuzat ul nu era un tip atât de rău, ci doarun ne$nţeles. *ac insistase să-şi pună cost umul. Nu era vorba de regulile jocului, ci de convingerea ermă a lui *ac că Luther nu

merita să ie plimbat $n hainele acelea de-un portocaliu st rident. Era un delincvent , dar nu de soiul celor care-ţi $n ig şişul $nt re coaste sau te muşcă de gât , dacă te apropii prea mult. Asemenea indivizi meritau să poarte haine portocalii, ie şi numai ca să ştii cine se a lă $n vecinătate.

De data asta, *ac nu se osteni să-şi deschidă servieta. Cunoştea procedura. Lui Luther i se vor citi acuzaţiile. *udecătorul $l va $nt reba dacă $nţelege de ce este acuzat , iar $n moment ul acela va

interveni *ac şi va pleda pent ru nevinovăţie. Apoi judecătorul va ace un circ $nt reg, ca să stabilească dacă Luther $nţelege ce implică apt ul că a pledat nevinovat şi dacă e mulţ umit de avocat ul său. Numai că *ac avea impresia că Luther $l va t rimite dracului chiarcând vor i $n aţa judecătorului, apoi va recunoaşte că-i vinovat. Se mai văzuseră cazuri de elul ăsta. %i cine ştie? *udecătorul ăla aurisit putea să-i accepte declaraţia. Dar era de aşteptat ca

judecătorul să urmeze regulile cu st ricteţe, pent ru că era vorba de un caz de omucidere ce putea duce la condamnare la moarte, iar o



abatere de la reguli putea să reprezinte un temei pent ru apel. Iarapelurile la cazurile cu condamnare le moarte durau oricum o veşnicie… *ac t rebuia doar să-şi acă datoria.

Cu un pic de noroc, toată procedura dura doar cinci minute. Apoi se stabilea data procesului. Abia at unci $ncepea dist racţia.

Din moment ce stat ul emisese un ordin de acuzare $mpot riva lui,Luther avea drept ul la o audiere preliminară. Acest lucru nu-i olosea la nimic lui *ac, dar putea să arunce o privire asupra cazului $ntocmit de acuzare şi să-i discrediteze pe anumiţi martori,$n timpul interogatoriului $ncrucişat , deşi judecătorii t ribunalului circumscripţiei judiciare aveau grijă, de obicei, să nu-l lase pe

avocat ul apărării să olosească audierea preliminară drept expediţie de pescuit in ormaţii.

'ai avea posibilitatea să respingă acuzarea, dar *ac credea că era mai bine să lase lucrurile să continue. Voia ca Luther să ajungă la t ribunal, să-l vadă toţi şi să se audă limpede că pleda nevinovat. Apoi avea să-i t rântească lui "orelic o moţiune pent ru schimbarea jurisdicţiei, ca să scoată cazul din dist rict ul 'iddleton. Cu un pic de noroc, "orelic va i $nlocuit de alt procuror, iar domnul ViitorProcuror "eneral va i dezamăgit vreo câteva decenii. După aceea,*ac urma să-l acă pe Luther să vorbească. +ate avea să ie apărată,Luther $şi va spune povestea şi se va $ncheia $nţelegerea secolului.

*ac se uită la Luther şi-i spuse: 5 Arăţi bine. "ura lui Luther se st râmbă $n ceva care semăna mai mult a rânjet

decât a zâmbet.

5 +ate ar vrea să te vadă $nainte de acuzare. Răspunsul ţâşni din gura lui Luther. 5 Nu! 5 De ce nu? Ce Dumnezeu, ţi-ai dorit o relaţie st rânsă cu ea, iar

acum, când ea $ncearcă să se apropie de tine, o respingi. Uneori, nute $nţeleg.

5 N-o vreau $n apropierea mea.

5 i pare rău pent ru ce a ăcut. O macină chestia asta. Luther $ntoarse capul.



5 Crede că sunt supărat pe ea? *ac se aşeză. Reuşise, pent ru prima oară, să-i at ragă atenţia. Ar i

t rebuit să $ncerce chestia asta mai devreme… 5 Bine$nţeles! Alt el, ce motiv ai avea să nu vrei s-o vezi? Luther se uită la masa goală, din lemn, şi dădu din cap. 5 Spune-i că nu sunt supărat. A ăcut ce t rebuia. Să-i spui asta. 5 De ce nu-i spui t u ? Luther se ridică brusc şi $ncepu să se plimbe prin cameră. Se opri

$n aţa lui *ac. 5 Pe aici sunt o mulţime de ochi. nţelegi? Cineva o s-o vadă aici,

cu mine, iar altcineva o să creadă că ştie lucruri pe care nu le ştie.

Crede-mă, asta nu-i bine! 5 Despre ce vorbeşti? 5 Spune-i ce ţi-am zis. Spune-i că o iubesc, că am iubit -o

$ntotdeauna şi o s-o iubesc mereu. Spune-i asta, *ac! Nu contează cum.

5 Să $nţeleg că, prin urmare, cineva ar putea să creadă că mi-ai spus ceva, chiar dacă nu mi-ai spus?

5 )i-am zis să nu preiei cazul, dar n-ai vrut să mă asculţi. *ac dădu din umeri, deschise servieta şi scoase un exemplar din

P ost. 5 Citeşte articolul de ond. Luther se uită pe prima pagină. Apoi aruncă ziarul de perete. 5 Ticălos nenorocit! Cuvintele ţâşniseră din gura băt rânului. Uşa $ncăperii se deschise

imediat , iar un gardian solid $şi vâr$ capul $năunt ru. *ac $i ăcu

semn că nu se $ntâmplase nimic, iar individul se ret rase $ncet cuochii aţintiţi asupra lui Luther.

Tânărul se duse şi ridică ziarul. Articolul de pe prima pagină era $nsoţit de o otogra ie a lui Luther, ăcută lângă secţia de poliţie. Titlul era alcăt uit din litere de zece centimet ri, rezervate de obicei unei ştiri de elul: .Pieile Roşii au câştigat Supercupa!” şi anunţa: SUSPECTUL DIN CA&UL SULLIVAN VA I PUS SUB ACU&A)IE

ASTĂ&I. *ac se uită şi pe rest ul primei pagini. Alte asasinate $n osta Uniune Sovietică, urmare a procesului de puri icare etnică.



Departament ul Apărării se pregătea să mai dea o lovit ură buget ului. Ochii lui *ac t recură, ără a-i băga $n seamă, peste articolul $n care preşedintele Alan Richmond $şi anunţa intenţia de a ace $ncă o $ncercare de a lansa re ormele de protecţie socială, articol $nsoţit de o otogra ie a preşedintelui $nt r-un cent ru pent ru copii din Southeast , lucru care lăsa o impresie oarte rumoasă.

igura zâmbitoare $l $nnebunise pe Luther. Preşedintele ţinea $n braţe copilaşi negri, săraci, ca să-l vadă toată lumea. 'incinosul dracului! O lovise cu pumnul pe Christine Sullivan. Sângele ei ţâşnise prin aer. O st rânsese cu mâinile de gât , ca un şarpe care st riveşte o vietate, ără să-i pese. Luase o viaţă, asta ăcuse. Pupa

copilaşi şi omora emei. 5 Luther! Luther! *ac puse mâna pe umărul băt rânului. Trupul acest uia se zguduia

ca un motor care avea nevoie să ie reglat , ameninţând să se acă bucăţi, nereuşind să se menţină $n carcasa ce se eroda curepeziciune. O clipă, *ac se $nt rebă, $ngrozit , dacă nu cumva Lutheromorâse emeia, iar acum clacase. Teama $i dispăru $n moment ul $n care Luther se $ntoarse şi-l privi. Redevenise calm, ochii $i eraulimpezi.

5 *ac, spune-i lui +ate ce ţi-am zis! Iar acum, hai să ne vedem de t reabă!

Tribunalul din 'iddleton usese, mult timp, locul cel mai important din dist rict. Era vechi de o sută nouăzeci şi cinci de ani,

supravieţ uise atacului britanic din 1812, atacurilor yanee saucon ederate $n timpul Războiului Agresiunii Nordului sauRăzboiului Civil, $n uncţie de poziţia aţă de linia 'ason-Dixon a locului de origine a persoanei pe care o $nt rebai. Renovarea costisitoare din 19#7 $i dăduse o nouă viaţă, iar oamenii cumsecade din oraş se aşteptau ca t ribunalul să ie acolo mult timp, pent ru ca nepoţii nepoţilor lor să se bucure văzându-l şi să int re ocazional şi $năunt ru, dar numai pent ru a plăti o amendă de circulaţie sau ca să obţină o autorizaţie de căsătorie.



oceanice. *ac se uită la ceas, privi orţele de securitate a late la aţa

locului, apoi se uită la mulţimea de ziarişti. Reporterii erau sau cei mai buni prieteni ai unui avocat al apărării, sau cel mai groaznic coşmar al său. 'ulte lucruri depindeau de ce credeau reporterii despre un anumit acuzat şi despre un anumit delict. Un reporterbun se laudă cu obiectivitatea cu care scrie un articol, dar, $n acelaşi timp, mânjeşte cu noroi un om, cu mult $nainte de pronunţarea verdict ului. *urnalistele au tendinţa de a i pornite $mpot riva celoracuzaţi de viol, $n timp ce $ncearcă să pară nepărtinitoare. Din motive similare, bărbaţii par să ie $mpot riva emeilor băt ute, care,

$n cele din urmă, ripostează. Luther nu avea un asemenea noroc. oştii deţinuţi care omoară emei tinere şi bogate sunt supuşi atacurilor uribunde ale t ut uror reporterilor, indi erent de sex.

*ac primise deja vreo zece tele oane de la companii cinematogra ice din Los Angeles care doreau să cumpere povestea lui Luther. nainte ca acesta să pledeze că-i vinovat sau nevinovat! Doreau povestea şi erau dispuşi să plătească. Să plătească bine. Poate că *ac ar i t rebuit să le spusă: .Bine, $ncheiem a acerea, darcu o singură condiţie. Dacă o să vă spună ceva, să-mi spuneţi şi mie,pent ru că la ora asta, oameni buni, eu nu ştiu absolut nimic. Chiarnimic”.

*ac privi st rada. Prezenţa paznicilor $narmaţi $l mai linişti un pic. %i ultima oară usese poliţie peste tot , dar ţintaşul reuşise să t ragă. De data asta, orţele de ordine useseră avertizate şi se părea că deţineau cont rolul asupra sit uaţiei. nsă nu luase $n calcul un

anumit lucru, care tocmai apăruse pe st radă. Tânărul avocat $ntoarse capul şi văzu armata de reporteri şi

mulţimea de curioşi gonind căt re coloana de automobile. La $nceput , *ac $şi $nchipui că era alter Sullivan, apoi văzumotocicliştii poliţiei, urmaţi de microbuzele Serviciului Secret , apoi cele două steaguri americane de pe limuzină.

Armata pe care o adusese cu el omul acela o depăşea cu mult pe

cea care se pregătise să-l primească pe Luther hitney. *ac $l văzu pe Richmond ieşind din maşină. n urma lui mergea



agent ul cu care discutase cu o zi $nainte. Burton. Aşa $l chema pe individ. Un tip dur, serios. Ochii lui cercetau zona ca un radar. şi ţinea mâinile la câţiva centimet ri de preşedinte, gata să-l $mpingă jos, $n orice clipă. 'icrobuzele Serviciului Secret parcară dincolo de st radă. Una int ră $nt r-o alee, vizavi de t ribunal. *ac se uită din nouspre preşedinte.

usese ridicată o est radă improvizată, iar Richmond $şi $ncepucon erinţa de presă, $n timp ce camerele de luat vederi zumzăiau,iar vreo cincizeci de adulţi, cu st udii superioare $n jurnalistică,$ncercau să-şi calce vecinii $n picioare. Câţiva cetăţeni obişnuiţi şi mai sănătoşi la minte se $ngrămădiseră $n spate, iar vreo doi, cu

videocamere, $nregist rau ceea ce li se părea a i un moment deosebit.

*ac descoperi că aprodul un negru cât un munte de granit venise lângă el.

5 Lucrez aici de douăzeci şi şapte de ani. Preşedintele n-a călcat niciodată pe aici. Iar acum a venit de două ori $n acelaşi an. Nu mi-aş i imaginat aşa ceva!

5 Dacă prietenul tău ar i investit zece milioane $n campania ta electorală, ai i venit şi t u.

5 'ulte persoane importante sunt $mpot riva ta. 5 Nu-i nimic. 'i-am adus un ciomag zdravăn. 5 Samuel Long. 5 *ac "raham. 5 *ac, o să ai nevoie de ciomagul ăla. Sper că ai vârât nişte

plumb $n el.

5 Tu ce crezi, Samuel? Crezi că omul meu va i t ratat corect aici? 5 Dacă m-ai i $nt rebat cu doi-t rei ani $n urmă, aş i răspuns că

da, aşa va i. Da, domnule! Dar dacă mă $nt rebi astăzi, continuă aprodul, privind mulţimea de oameni, ţi-aş răspunde că nu ştiu. Indi erent de t ribunal: Curtea Supremă, Curtea pent ru probleme de circulaţie. Omule, lucrurile se schimbă. Nu numai t ribunalele, toate. Toţi. nt reaga lume se schimbă, iar eu nu mai pricep nimic.

Cei doi se uitară din nou pe ereast ră. Uşa sălii se deschise, iar +ate int ră $năunt ru. Instinctiv, *ac se



$ntoarse şi se uită la ea. Nu era $mbrăcată $n hainele cu care se ducea la t ribunal. Purta o ustă neagră, plisată, st rânsă la mijloc cu o curea neagră subţire, şi o bluză simplă, $ncheiată până la gât. Părul,pieptănat pe spate, $i atârna pe umeri. Avea obrajii roşii, din cauza rigului, iar pe braţ ţinea un pardesiu.

Se aşezară $mpreună, la masa avocat ului. Samuel dispăru, pe neobservate.

5 A sosit timpul, +ate. 5 %tiu. 5 )i-am spus la tele on că nu reuză să te vadă, dar e speriat. E

speriat pent ru tine. Te iubeşte mai mult decât orice.

5 *ac, ştii ce-o să se $ntâmple, dacă n-o să vorbească. 5 'ai am nişte indicii, care $mi permit să merg mai departe.

Procurat ura n-a pus cazul la punct , aşa cum crede toată lumea. 5 De unde ştii? 5 Ai $ncredere $n mine. L-ai văzut pe preşedinte? 5 Cum aş i put ut să nu-l văd? Treaba asta a ost $n olosul meu.

Nu m-a băgat nimeni $n seamă. 5 Recunosc că a at ras toată atenţia asupra sa… 5 Tata a venit? 5 Va sosi curând. +ate deschise poşeta şi căută nişte gumă de mestecat. *ac zâmbi,

$i dădu la o parte degetele t remurătoare şi scoase pachet ul din poşetă.

5 Aş putea să vorbesc cu el la tele on? 5 Să văd ce pot să ac.

Se aşezară şi aşteptară. *ac o apucă de mână şi se uitară amândoi la t ribuna masivă, de unde urma să $nceapă tot ul, peste câteva minute. Dar acum aşteptau. mpreună.

Duba cea albă ocoli colţ ul st răzii, t recu de semicercul de poliţişti şi se opri $n apropierea uşii laterale. Seth ran parcă exact $n spatele dubei şi ieşi din maşină, cu radioul $n mână. Doi poliţişti coborâră din vehicul şi cercetară zona. Li se păru $n regulă.



'ulţimea se st rânsese $n aţă, zgâindu-se la preşedinte. Poliţist ul care conducea operaţiunea se $ntoarse şi $i ăcu semn omului rămas $n interiorul dubei. După câteva secunde, din maşină cobor$ Lutherhitney, cu căt uşe la mâini şi la picioare, şi cu un pardesiu de culoare $nchisă, care-i acoperea cost umul elegant. Puse picioarele pe pământ şi $ncepu să $nainteze căt re t ribunal, având $n aţă şi $n spate câte un poliţist. n moment ul acela, mulţimea ajunse la colţ ul st răzii. Oamenii $l urmau pe preşedinte, care se $ndrepta pe jos căt re locul $n care usese parcată limuzina sa. n moment ul $n care t recu pe lângă t ribunal, preşedintele ridică privirea. Luther, care până at unci se uitase $n jos, ridică şi el privirea, de parcă i-ar i

simţit prezenţa. Pent ru o clipă, privirile li se $ntâlniră. Cuvintele ţâşniră de pe buzele lui Luther, $nainte să-şi dea seama ce ace:

5 Ticălos nenorocit! Vorbise $ncet , dar cei doi poliţişti auziseră ceva, pent ru că se

uitară $n jur, $n timp ce preşedintele merse mai departe. Cei doi erau surprinşi. Apoi atenţia li se concent ră asupra unui singurlucru.

Luther se $mpletici. La $nceput , cei doi poliţişti crezură că era ceva intenţionat , menit să le $ngreuneze munca. Apoi văzură sângele curgând pe obrazul băt rânului. Unul din ei $njură $n gura mare şi-l prinse pe Luther de braţ. Celălalt scoase pistolul şi-l $ndreptă $n direcţia din care presupunea că usese t rasă $mpuşcăt ura. Evenimentele care se pet recură $n următoarele minute părură neclare majorităţii oamenilor care se a lau $n zonă. &gomot ul $mpuşcăt urii nu se auzise limpede, din cauza ţipetelor

mulţimii. Dar agenţii Serviciului Secret $l auziseră. Burton $l culcase pe Richmond $n aceeaşi secundă, iar douăzeci de indivizi $n cost ume de culoare $nchisă, cu arme automate, alcăt uiseră un adevărat cocon uman $n jurul lui.

Seth ran văzu cum duba Serviciului Secret ţâşni din alee şi bloca accesul mulţimii isterizate la preşedinte. Un agent sări din maşină, cu o mit ralieră $n mână, şi cercetă st rada, răcnind $n radio.

ran $şi inst rui oamenii să supravegheze iecare porţiune a zonei. iecare intersecţie u blocată, urmând ca apoi să ie



percheziţionată iecare clădire. nt r-un timp oarte scurt urmau să sosească maşini pline cu poliţişti, dar ran ştia că aceştia vor veni prea târziu.

Detectivul se grăbi să ajungă lângă Luther. Privi, ne$ncrezător,sângele ce se scurgea pe zăpadă, topind-o şi t rans ormând-o $nt r-o baltă stacojie. Chemă o ambulanţă. Urma să sosească $n t rei minute. Dar ran ştia că şi aceasta avea să ajungă prea târziu. Luther se albise la aţă, avea o privire ixă şi-şi st rângea pumnii. Lutherhitney avea două găuri $n cap, iar glonţ ul care le ăcuse găurise şi duba, după ce ieşise din om. Cineva nu dorise să rişte niciun pic…

ran $nchise ochii mort ului, apoi se uită $n jur. Preşedintele

usese ridicat de jos şi urcat $n limuzina sa. n următoarele secunde,limuzina şi duba Serviciului Secret dispărură. Reporterii $ncepură să se st rângă $n jurul scenei crimei, dar ran le ăcu semn oamenilor săi, iar ziariştii ură $ntâmpinaţi de un zid de poliţişti $nuriaţi şi supăraţi, care-şi agitau bastoanele, sperând să apară cineva care să le dea ocazia să le olosească.

Seth ran se uită la cadavru. şi scoase haina, $n ciuda rigului, şi o $ntinse peste piept ul şi peste aţa lui Luther.

*ac se dusese la ereast ră la câteva secunde după ce $ncepuseră ţipetele. Inima $ncepu să-i bată cu putere, iar runtea $i u acoperită brusc de sudoare.

5 +ate, rămâi aici! Se uită la ea. +ate $nlemnise, iar igura ei arăta că $şi dăduse

seama ce se $ntâmplase, $n timp ce *ac spera zadarnic că nu-i adevărat.

Samuel ieşi din biroul judecătorului. 5 Ce naiba se $ntâmplă? 5 Samuel, te rog să ai grijă de ea! Aprodul dădu din cap, iar *ac o luă la ugă. A ară se a lau mai mulţi oameni $narmaţi decât văzuse *ac

vreodată, cu excepţia ilmelor de război ăcute la ollywood. Alergă spre locul unde se a la Luther şi u cât pe-aci să se aleagă cu capul

spart de bastonul unui zdrahon, dacă n-ar i intervenit ran. *ac se apropie de detectiv, având impresia că durează o lună



până ace un pas prin zăpada bătătorită. Toţi ochii păreau aţintiţi asupra lui. Văzu silueta ghemuită, acoperită de haină. Sângele care se usca pe ceea ce usese cândva zăpadă. Expresia chinuită şi totodată scârbită a detectivului Seth ran. Urma să-şi amintească aceste lucruri $n multe nopţi ără somn, poate pent ru tot rest ul vieţii…

Când, $n cele din urmă, se ghemui lângă prietenul său, dădu să t ragă haina de pe el, apoi se opri. Se $ntoarse şi privi $n direcţia din care venise. 'area de reporteri se despărţise. Chiar şi zidul de poliţişti se t răsese $nt r-o parte, cât să-i acă loc să t reacă.

+ate rămase acolo un timp, ără pardesiu pe ea, t remurând din

cauza vânt ului care bătea prin spaţiul dint re clădiri, care arăta ca un t unel. Se uita drept $n aţă, cu privirea atât de concent rată, $ncât părea că vede tot ul şi $n acelaşi timp că nu vede nimic. *ac voi să se ridice, să se ducă la ea, dar picioarele i se muiaseră. Cu câteva minute $n urmă, se simţise plin de putere şi gata de luptă, plin de urie pe client ul lui care nu voia să coopereze, iar acum dispăruse din t rupul lui până şi ultimul st rop de energie.

Se ridică pe picioarele-i nesigure, ajutat de ran, şi se duse căt re ea. Pent ru prima oară $n vieţile lor, ziariştii cei gălăgioşi nu$ncercară să le pună $nt rebări. otogra ii se purtau de parcă uitaseră că-şi luaseră aparatele cu ei. Când +ate $ngenunche lângă tatăl ei şi-şi puse mâna pe umărul lui, singurele sunete care se auzeau erau vânt ul şi vaierul $ndepărtat al ambulanţei ce se apropia. Pent ru două minute, lumea se oprise parcă $n loc, lângă t ribunalul dist rict ului 'iddleton.

n timp ce limuzina $l ducea $n oraş, Alan Richmond $şi aranja cravata şi-şi t urnă ceva de băut. Se gândea la titlurile ce vor apărea $n următoarea ediţie a ziarelor. Principalele emisiuni de ştiri $l vorcăuta de zor, iar el se va olosi de ele. şi va continua programul obişnuit , prevăzut pent ru ziua aceea. Preşedintele tare ca piat ra. n jurul lui s-au t ras ocuri de armă, iar el nu se sinchiseşte, $şi vede de t reaba lui de a conduce ţara, de a-i conduce pe oameni. Prevedea



deja cum vor arăta sondajele de opinie. Va câştiga cel puţin zece procente. %i tot ul usese atât de uşor! Când va avea de-a ace cu o provocare adevărată?

Bill Burton se uita la preşedinte, $n timp ce limuzina se apropia de hotarul Dist rict ului Columbia. Luther hitney abia usese ţinta celei mai ucigătoare muniţii pe care o avusese Collin la dispoziţie ca să-şi $ncarce carabina, iar individul bea liniştit si on! Agent ul simţi că i se ace greaţă. %i nu se terminase tot ul… Nu va putea să uite nici $n vis ce se $ntâmplase, dar s-ar putea să-şi pet reacă rest ul vieţii ca om liber. Un om pe care copiii săi $l respectau, chiar dacă el nu mai avea pic de respect aţă de sine.

n timp ce se uita la preşedinte, lui Burton $i t recu prin minte că ticălosul ăla era mândru de ceea ce ăcuse. Agent ul mai văzuse oameni la el de calmi $nainte de acte premeditate de violenţă ieşită din comun. Niciun st rop de remuşcare pent ru că usese sacri icată o existenţă umană. n loc de asta, o izbucnire de eu orie. De t rium . Burton $şi aminti de semnele de pe gât ul lui Christine Sullivan. De sunetele pe care le auzise prin uşa dormitorului. Alesul Poporului!

Burton $şi aminti şi de $ntâlnirea cu Richmond, când $i prezentase şeului său toate aptele. n a ară de apt ul că o văzuse pe "loria Russell stânjenită, nu usese o experienţă prea plăcută.

Richmond se uitase le iecare dint re ei. Burton şi "loria Russell stăteau unul lângă celălalt. Collin se a la lângă uşă. Se st rânseseră $n apartament ul particular al Primei amilii. O componentă a Casei Albe pe care publicul curios nu avea voie s-o vadă. Rest ul Primei amilii se a la $nt r-o scurtă vacanţă, $n vizită la rude. Era mai bine

aşa. Cel mai important membru al acelei amilii nu era prea bine dispus.

Preşedintele a lase, $n cele din urmă, toate aptele, inclusiv cel mai grav dint re toate: existenţa unui cuţit pent ru deschis scrisori,pe care se a lau dovezi deosebit de incriminatoare, care ajunsese $n mâinile unui martor ocular $nt reprinzător şi per id. Preşedintelui $i $ngheţase sângele $n vene, când auzise ce-i povestise Burton. n

timp ce cuvintele ieşeau din gura agent ului, preşedintele se $ntorsese spre "loria Russell.



Când Collin povesti că doamna Russell $i spusese să nu cureţe lama şi mânerul cuţit ului, preşedintele se ridicase şi se dusese spre şe a de cabinet , iar aceasta se t răsese atât de mult $napoi pe scaun,$ncât aproape că devenise una cu tapiseria, apoi $şi acoperise ochii cu mâna, să scape de privirea zdrobitoare a preşedintelui. Bluza i se udase sub braţ , din cauza t ranspiraţiei. Iar gât ul i se uscase.

Richmond se aşezase la loc, ronţăise $ncet gheaţa din cocteil, apoi se uitase pe ereast ră. Era $mbrăcat $n cost um de gală venea de la o $nt runire dar $şi scosese cravata. Se uita $ncă pe ereast ră, at unci când $nt rebase:

5 Cât timp mai durează, Burton?

Agent ul ridicase privirea şi răspunsese: 5 Cine ştie? Poate că veşnic… 5 Eşti $n stare să-mi dai un s at mai bun. Vreau părerea ta de

pro esionist. 5 Probabil că lucrurile se vor pet rece $n curând. Acum are un

avocat. Individul va reuşi să t ransmită in ormaţia cuiva. 5 Avem idee unde poate i obiect ul? Burton $şi recase mâinile, stânjenit. 5 Nu, domnule! Poliţia i-a percheziţionat casa, maşina… Dacă ar

i descoperit cuţit ul pent ru deschis scrisori, am i a lat. 5 Dar poliţiştii ştiu că lipseşte din casă? Burton dăduse din cap. 5 Poliţiştii şi-au dat seama că-i un obiect important. Dacă o să le

pice $n mână, ştiu ce să acă. Preşedintele se ridicase şi-şi t recuse degetele peste o colecţie de

cristale gotice, deosebit de urâte, ce aparţinea soţiei sale şi care usese expusă pe una dint re mese. Lângă ele se a lau otogra ii ale membrilor amiliei sale. Nu le $nşelase niciodată $ncrederea. Iaracum vedea pe eţele lor lăcările ce vesteau s ârşit ul guvernării sale. Preşedintele păru să roşească $n aţa incendiului invizibil. Istoria era $n pericol de a i rescrisă, din cauza unei târuliţe oarecare şi a unei şe e de cabinet prea ambiţioase şi incredibil de

proaste. 5 Aveţi idee pe cine a angajat Sullivan?



Răspunsese tot Burton. "loria Russell nu mai era egală cu el. IarCollin era de aţă doar ca să i se spună ce să acă.

5 Probabil unul dint re cei douăzeci-t reizeci de ucigaşi cu tari e mari. Indi erent cine a ost , a plecat de mult timp.

5 Dar i-ai st recurat un itil prietenului tău, detectivul? 5 Individul ştie că i-aţi spus lui alter Sullivan, ără nicio

intenţie, unde şi când va avea loc arestarea. Detectivul ăla e dest ul de deştept ca să t ragă singur concluziile.

Deodată, preşedintele luase una dint re piesele de cristal şi o izbise de perete. Cristalul se spărsese, aruncând cioburi $n toată $ncăperea. igura lui Richmond se st râmbase, devenind o mască de

ură şi de urie, care-l ăcuse pe Burton să se $n ioare. 5 La naiba! Dacă tipul n-ar i dat greş, tot ul ar i ost per ect! "loria Russell se uitase la aşchiile mărunte de cristal de pe covor.

Aşa era şi viaţa ei. Asta se alesese din toţi anii de st udiu şi de t ruda ei de câte o sută de ore pe săptămână.

5 Poliţia va continua să-l bănuiască pe Sullivan. '-am asigurat că detectivul care se ocupă de caz a $nţeles că-i posibilă implicarea lui Sullivan $n tentativa de asasinat , continuase Burton. Dar, $n ciuda apt ului că-i suspect ul cel mai plauzibil, va nega tot ul. Iar poliţia nuva reuşi să dovedească nimic. Domnule, nu-s sigur ce vom obţine din asta.

Richmond se plimbase prin cameră. De parcă se pregătea să ţină un discurs sau să st rângă mâinile unui grup de cercetaşi dint r-un stat din 'idwestern, când el se gândea la apt cum să omoare pe cineva $n aşa el $ncât să nu ie $nvinovăţit , să nu-l bănuiască nimeni.

5 %i dacă asasinul ar $ncerca din nou? Iar de data asta ar reuşi? Burton $nt rebase, mirat: 5 Cum să-l obligăm pe Sullivan să acă exact ce vrem noi? 5 ăcând noi t reaba $n locul lui. Vreo două minute, nu scosese nimeni nicio vorbă. "loria Russell

se uitase, ne$ncrezătoare, la şeul ei. Se alesese praul de viaţa ei, iaracum era silită să participe la o conspiraţie pent ru săvârşirea unui

asasinat. Nu mai reacţiona emoţional de când $ncepuse toată povestea aceea. usese convinsă că sit uaţia ei nu se putea $nrăutăţi.



Se $nşelase. n cele din urmă, Burton $ncercase să acă o analiză a sit uaţiei: 5 Nu-s convins că poliţia va crede că Sullivan a $nnebunit $nt r-un

asemenea hal. Sullivan ştie că-i suspect dar că poliţiştii nu pot dovedi nimic. Dacă-l curăţăm pe hitney, nu cred că indivizii $l vorbănui pe Sullivan.

Preşedintele se oprise din plimbare şi se aşezase exact $n aţa lui Burton.

5 At unci ai grijă ca poliţia să ajungă la concluzia care t rebuie. Dacă o să ajungă la vreo concluzie.

Adevărul era că Richmond nu mai avea nevoie de alter Sullivan

ca să mai ajungă o dată la Casa Albă. 'ai mult , ar i ost o ocazie per ectă de a scăpa de obligaţia de a-l sprijini pe Sullivan $n a acerea cu Ucraina, $mpot riva dorinţei Rusiei. Dacă Sullivan era implicat ,chiar şi de departe, $n moartea ucigaşului soţiei sale, nu mai putea să $ncheie a aceri la nivel mondial. Sprijinul acordat de Richmond putea i ret ras, $n mod discret. Cei care contau vor $nţelege ce $nsemna ret ragerea aceea ăcută $n tăcere…

5 Alan, vrei ca Sullivan să ie acuzat de crimă? Acestea useseră primele cuvinte spuse de "loria Russell.

igura ei arătase cât de uluită era. Preşedintele se uitase la ea, ără să-şi ascundă nemulţ umirea. 5 Alan, ii atent la ce spui! E vorba de alter Sullivan, nu de un

amărât de care nu-i pasă nimănui! Richmond zâmbise. Prostia ei $l amuza. Individa păruse atât de

sclipitoare, atât de capabilă, când o adusese $n echipa lui! "reşise.

Preşedintele ăcuse iute nişte calcule. Sullivan avea doar vreo douăzeci la sută şanse să ie acuzat de crimă. n asemenea circumstanţe, Richmond era tentat să-şi $ncerce norocul. Sullivan era băiat mare, putea să aibă singur grijă de el. %i dacă nu reuşea? Ce să-i aci, de aceea existau $nchisori. Se uitase la Burton.

5 Burton, t u ai $nţeles? Burton nu răspunsese.

Preşedintele zisese, pe un ton tăios: 5 Ai ost pregătit să-l omori pe individ. Din câte $mi dau eu



seama, lucrurile nu s-au schimbat. De apt motivele sunt mai puternice. Pent ru noi toţi. Ai $nţeles?

Richmond ăcuse o pauză, apoi repetase $nt rebarea. Burton se uitase la el şi răspunsese calm:

5 Am $nţeles. Apoi, $n următoarele două ore, ăcuseră planul. Când cei doi agenţi şi "loria Russell se ridicaseră, ca să plece,

preşedintele se uitase la emeie şi $nt rebase: 5 "loria, ce s-a $ntâmplat cu banii? "loria $l privise $n ochi şi-i răspunsese: 5 Au ost donaţi de un anonim, Crucii Roşii Americane. Am

$nţeles că a ost una dint re cele mai mari donaţii primite vreodată. Uşa se $nchisese $n urma lor, iar preşedintele zâmbise. .O

$mpuşcăt ură drăguţă. Bucură-te de ea, Luther hitney! Bucură-te,dacă poţi, gunoi ce eşti!”



CAPITOLUL DOUĂ&ECI %I TREI

alter Sullivan stătea pe scaun, cu o carte $n mână, dar n-o deschisese. Se gândea la evenimente ce păreau mai ne ireşti şi mai st răine de el $nsuşi decât orice altceva i se $ntâmplase $n viaţa sa. Angajase un asasin! Ca să ucidă pe cineva acuzat că i-a omorât soţia. Treaba usese ratată. O chestie pent ru care Sullivan era recunoscător. Pent ru că ştia că $ncercase să acă un lucru rău. Osocietate civilizată t rebuie să respecte anumite proceduri, alt el

devine necivilizată. %i, oricât de mult $l chinuia acest lucru, el era un om civilizat. Ca atare, va respecta regulile.

At unci se uitase pe ziar. Un ziar vechi de câteva zile, dar aptele relatate acolo continuau să $l preocupe ără $ncetare. Titlurile groase, negre, ieşeau $n evidenţă pe ondul alb al paginii. n timp ce-şi $ndrepta atenţia căt re ziar, bănuieli vagi $ncepură să-i $ncolţească $n minte. alter Sullivan nu era doar miliardar, ci avea o minte

st rălucită şi deschisă, care sesiza iecare amănunt. Luther hitney murise. Poliţia nu avea niciun suspect. Sullivan $l veri icase pe cel mai probabil suspect. n ziua respectivă, 'cCarty usese $n ong +ong. Individul $i respectase ultimul ordin prin care $i cerea să $nceteze vânătoarea. Dar cineva $i preluase sarcina…

Iar alter Sullivan era singurul care ştia acest lucru, $n a ară de asasinul nepriceput pe care-l angajase.

Sullivan se uită la ceasul său vechi. Era abia şapte dimineaţa, iar

el se t rezise de pat ru ore. Cele douăzeci şi pat ru de ore ale zilei nu$nsemnau mare lucru pent ru el. Cu cât $mbăt rânea mai mult , cu atât mai lipsiţi de importanţă deveneau paramet rii timpului. La pat rudimineaţa putea să ie $n avionul său, deasupra Paci icului, complet t reaz, iar la ora două după-amiaza să se a le la mijlocul somnului din ziua aceea.

Analiza multe apte, iar mintea lui lucra cu repeziciune. O

tomogra ie, ăcută la ultimul cont rol medical, arătase că avea un creier de-o tinereţe şi de-o vigoare speci ice vârstei de douăzeci de



ani. Iar mintea aceea st rălucită prelucra apte de netăgăduit , care-l conduceau pe posesorul ei spre o concluzie care avea să-l uluiască.

Ridică tele onul de pe birou şi se uită pe tăblia din cireş lăcuit , $n timp ce orma numărul.

După un moment , i se ăcu legăt ura cu Seth ran. Sullivan, care nu usese impresionat de activitatea anterioară a detectivului, $l elicitase, ără niciun che, pent ru arestarea lui Luther hitney. Ce mai voia acum?

5 Da, domnule Sullivan, ce pot ace pent ru dumneavoast ră? Sullivan $şi drese glasul. Avea $n glas o oarecare umilinţă, ceva

care nu semăna deloc cu tonul său obişnuit. ran sesiză acest

lucru. 5 Am o $nt rebare legată de in ormaţia pe care v-am dat -o

anterior despre plecarea subită a lui Christy… hm… a lui Christine… de pe aeroport , $nainte de călătoria spre conacul nost ru din Barbados.

ran se $ndreptă $n scaun. 5 V-aţi amintit ceva? 5 Voiam să veri ic dacă v-am spus motivul pent ru care n-a venit

$n călătorie. 5 Nu $nţeleg… 5 Se pare că de vină e vârsta… Nu numai oasele $mi

$mbăt rânesc, deşi nu recunosc acest lucru nici aţă de mine $nsumi,darămite aţă de alţii… Să revenim la problema noast ră. Cred că v-am spus că era bolnavă şi a t rebuit să se $ntoarcă acasă. Adică am c r ez u t că asta v-am spus.

Seth căută prin dosare, deşi cunoştea răspunsul. 5 Aţi spus că n-a dat nicio explicaţie. Că v-a zis că nu vine cu

dumneavoast ră şi că n-aţi vrut să orţaţi nota. 5 Aha! Da, cred că asta aranjează lucrurile… 'ulţ umesc,

domnule locotenent. ran se ridică. Luă o ceaşcă de ca ea, apoi o puse jos. 5 O clipă, domnule Sullivan! De ce aţi crezut că mi-aţi spus că

soţia dumneavoast ră era bolnavă? Era bolnavă? Sullivan tăcu un timp, $nainte să răspundă:



5 Nu, domnule locotenent. Era oarte sănătoasă. Ca să răspund la $nt rebare, am crezut că v-am spus altceva pent ru că, sincervorbind, $n a ară de apt ul că am pierderi ocazionale de memorie,mi-am pet recut ultimele două luni $ncercând să mă autoconving că soţia mea a rămas acasă pent ru că avea un motiv. Orice el de motiv.

5 Nu $nţeleg, domnule. 5 Asta ar justi ica, $n mintea mea, ceea ce i s-a $ntâmplat. Pent ru

că nu vreau să i ost o simplă coincidenţă. Nu cred $n soartă,domnule locotenent. După mine, tot ul are un scop. Presupun că voiam să mă conving că şi rămânerea acasă a lui Christine s-a datorat unui motiv.

5 Oh! 5 mi cer scuze dacă prostia unui băt rân v-a provocat o inutilă

uimire. 5 Nici vorbă, domnule Sullivan!

După ce ran puse receptorul $n urcă, rămase cinci minute uitându-se la zidul din aţa lui. Ce naiba $nsemna asta?

ran urmase sugestiile lui Bill Burton şi ăcuse cercetări discrete despre posibilitatea ca Sullivan să i angajat un asasin, ca să ie sigur că asasinul prezumtiv al soţiei sale nu va ajunge la proces. Cercetările mergeau $ncet. Trebuia să $noţi cu grijă prin apele de elul acesta. ran avea o carieră şi o amilie de $nt reţinut , iaroamenii precum alter Sullivan aveau o armată $nt reagă de prieteni in luenţi $n guvern, care puteau ace mizerabilă viaţa

pro esională a unui detectiv. n ziua următoare celei $n care glonţ ul pusese capăt vieţii lui Luther hitney, Seth ran ăcuse imediat o anchetă privind locul $n care se a lase Sullivan $n moment ul asasinat ului, deşi detectivul nu-şi ăcuse iluzii că băt rânul apăsase el $nsuşi pe t răgaciul armei care-l t rimisese pe Luther hitney pe lumea cealaltă. nsă asasinat ul la comandă era o aptă deosebit de gravă şi, $n ciuda apt ului că detectivul putea să $nţeleagă motivaţia miliardarului,adevărul rămânea că acesta pusese să ie ucis un om nevinovat. Iar



ultima discuţie cu Sullivan $l lăsase cu $nt rebări $n plus şi ără niciun răspuns nou.

Seth ran se aşeză, $nt rebându-se dacă va scăpa vreodată de coşmarul $n care-l aruncase acest caz.

După o oră, Sullivan dădu tele on la un post local de televiziune,la care deţinea o parte din acţiuni. Cererea sa u simplă şi directă. Peste o oră, pachet ul $i u adus la uşa din aţă. După ce operatoarea $i $nmâna cutia, Sullivan o conduse a ară, $nchise uşa camerei $n care se a la, o $ncuie şi apăsă un buton din perete. Un panou alunecă

$n jos, scoţând la iveală o combină audio ext rem de so isticată. Pe acelaşi perete se a la un sistem home video, pe care Christine Sullivan o văzuse $nt r-o zi $n magazin şi dorise să-l aibă, deşi gust urile ei $n materie de ilme se rezumau la pornogra ie şi seriale sentimentale, gust uri care nu necesitau olosirea unui sistem elect ronic atât de so isticat.

Sullivan despacheta cu grijă caseta audio şi o puse $n caseto on. Uşa se $nchise automat şi $ncepu redarea $nregist rării. Sullivan ascultă un pic. Când auzi cuvintele, nu arătă niciun el de emoţie. Se aşteptase să audă ceea ce auzise. l minţise $n mod deliberat pe detectiv. Avea o memorie excelentă. Dacă ar i avut şi vederea măcar pe jumătate la el de bună… Pent ru că usese orb şi nu văzuse realitatea. Sentiment ul care $l copleşi, $n cele din urmă,schimbându-i linia inexpresivă a gurii, şi licări $n cenuşiul pround al ochilor săi păt runzători, era uria. O urie cum nu mai simţise de

mult timp. Nici măcar la moartea lui Christy. O urie de care nuputea să se elibereze decât acţionând. Iar Sullivan credea cu tărie că prima lui salvă t rebuie să ie şi ultima, pent ru că ori $l dobori t u pe el, ori te doboară el pe tine. Iar Sullivan nu era obişnuit să piardă.

Serviciul unerar avu loc $nt r-un cadru ext rem de modest , iar $n a ară de preot asistau doar t rei persoane. Se des ăşura $n cel mai st rict secret , pent ru a evita asalt ul cohortelor de ziarişti. Coşciugul



lui Luther era $nchis. Rana lăsată de t rauma violentă de la cap nu se pot rivea cu ultima imagine pe care cei dragi doreau, de obicei, s-o aibă despre cel decedat.

Nici mediul din care provenea decedat ul, nici elul $n care murise nu contau pent ru slujitorul lui Dumnezeu, iar serviciul unerar ucât se cuvine de respect uos. Drumul până la cimitirul din apropiere era scurt , ca şi cortegiul. *ac şi +ate merseră $mpreună cu maşina. Seth ran se a la $n urma lor. Detectivul stăt use $n undul bisericii,simţindu-se stânjenit şi nelalocul lui. *ac $i st rânsese mâna. +ate reuzase să-l bage $n seamă.

*ac rămase lângă maşină şi o privi pe +ate, care se aşeză pe

scaunul pliant , din metal, chiar lângă groapa din pământ ul care-l primise pe tatăl ei. *ac se uită $n jur. n cimitirul acela nu se găseaumonumente grandioase. n puţine locuri vedeai vreo piat ră unerară care se $nălţa, majoritatea erau culcate pe pământ , un drept unghi de culoare $nt unecată, cu numele celui $nmormântat şi cu datele int rării şi ieşirii din lumea celor vii. Doar pe câteva scria: .n amintirea iubit ului nost ru…” Pe cele mai multe, nu exista niciun cuvânt de despărţire.

*ac se uită la +ate şi-l văzu pe Seth ran ducându-se spre ea,apoi detectivul se răzgândi şi se $ndreptă, liniştit , spre Lexus.

ran $şi scoase ochelarii de soare şi zise: 5 rumoasă slujbă… *ac dădu din umeri şi replică: 5 Nu-i nimic rumos $n a i ucis. Deşi se a la la ilomet ri $nt regi de poziţia pe care o adoptase +ate

$n această problemă, nu-l putea ierta pe ran pent ru că-l lăsase pe Luther hitney să moară $n elul acela.

ran rămase tăcut , se uită la maşină, scoase o ţigară, apoi se răzgândi. şi vâr$ mâinile $n buzunare şi le lăsă acolo.

Primise rezultat ul autopsiei lui Luther hitney. Cavitatea produsă de t recerea glonţ ului era imensă. Undele de şoc se disipaseră radial de la t raseul glonţ ului, $nt r-un asemenea el, $ncât

jumătate din creierul lui Luther usese, literalmente, dezintegrat. Nuavea de ce să se mire, pent ru că glonţ ul pe care-l scoseseră din



scaunul dubei poliţiei provenea dint r-un cart uş de #60 'agnum. 'edicul legist $i spusese lui ran că acest tip de muniţie se olosea deseori la vânătoare. ndeosebi pent ru vânat de mari dimensiuni. Nu avea de ce să se mire că glonţ ul $i ăcuse capul zob lui Luther,pent ru că $l lovise cu o putere egală cu pat ru mii de ilograme/ orţă. De parcă biet ului om i-ar i ost t rântit un avion $n cap. Vânat de mari dimensiuni! ran clătină din cap, dezgustat. %i asta se $ntâmplase când usese el de gardă, chiar $n aţa lui! N-o să uite niciodată asta.

Detectivul se uită la $ntinderea verde, loc de odihnă veşnică pent ru peste douăzeci de mii de persoane dragi care ne-au părăsit.

*ac se rezemă de maşină şi urmări privirea lui ran. 5 Vreun indiciu? 5 Puţine. Nimic care să ducă undeva. Se $ndreptară de spate, at unci când +ate se ridică, aşeză un mic

buchet de lori pe movila de pământ şi rămase apoi $n picioare,privind $n gol. Vânt ul se potolise şi, cu toată vremea răcoroasă,soarele st rălucea şi $ncălzea.

*ac se $ncheie la pardesiu şi $nt rebă: 5 Ce urmează acum? O să $nchideţi cazul? Nimeni n-o să vă

acuze. ran zâmbi şi se hotăr$ să umeze o ţigară. 5 N-o să $nchid cazul din cauza unui oc de armă de la mare

distanţă. 5 %i ce-o să aci? +ate se $ntoarse şi porni căt re maşină.

Seth ran $şi puse pălăria pe cap şi $şi scoase cheile de la maşină.

5 Răspunsul e simplu: o să găsesc asasinul.

5 +ate, ştiu cum te simţi, dar t rebuie să mă crezi. Nu te-a condamnat pent ru nimic. N-a ost vina ta. După cum ai spus, ai ost $mpinsă ără voie $n mijlocul evenimentelor, nu ai vrut t u să participi la ele. Luther $nţelesese asta.



Se $ntorceau $n oraş, cu maşina lui *ac. Soarele se a la la nivelul ochilor şi cobora văzând cu ochii. Stăt useră $n maşină, la cimitir,timp de aproape două ore, pent ru că emeia nu voia să plece. De parcă tatăl ei ar i put ut ieşi din mormânt ca să vină şi să stea cu ei,dacă ar i aşteptat $ndeajuns.

+ate deschise puţin ereast ra, iar un curent de aer năvăli $n interior, $nlocuind mirosul de maşină nouă cu umezeala densă ce anunţa o altă urt ună.

5 Detectivul ran n-a $nchis cazul. l va căuta pe ucigaşul lui Luther.

+ate se uită $n cele din urmă la el.

5 Nu-mi pasă de ce spune el că o să acă, zise ea şi-şi pipăi nasul,care se $nroşise, se um lase şi o ust ura de-i săreau ochii din cap.

5 +ate! Nu-i el omul care să-l i vrut mort pe Luther! 5 Serios? Un caz plin de găuri, care ar i ieşit la iveală $n timpul

procesului, ăcând ca acuzarea, inclusiv detectivul responsabil de caz să pară o adunăt ură de idioţi. n loc de asta, ai un cadavru şi un caz $nchis. Aşa că nu-mi spune mie ce vrea domnul detectiv!

*ac opri la un sema or şi se lăsă pe speteaza scaunului. %tia că ran usese sincer, dar nu avea cum s-o convingă pe +ate de acest lucru.

Stopul $şi schimbă culoarea, iar *ac merse mai departe. Se uită la ceas. Trebuia să se $ntoarcă la birou, dacă mai avea un birou la care să se $ntoarcă.

5 +ate, nu cred că t rebuie să rămâi singură. Ce-ai zice să dorm la tine, câteva nopţi? ierbi ca eaua dimineaţa, iar eu am grijă de cină.

De acord? Se aşteptase la un răspuns negativ imediat şi-şi pregătise deja

replica: 5 Eşti convins că vrei asta? *ac se $ntoarse şi văzu că emeia $l privea cu ochi mari, adânciţi

$n orbite. iecare nerv din t rupul ei părea gata să plesnească. n timp ce revedea ceea ce era, pent ru amândoi, o t ragedie, *ac $şi

dădu brusc seama că nu luase deloc $n considerare enormitatea durerii şi a vinovăţiei pe care le t răia +ate. Acest lucru $l şocă, mai



mult decât $l şocase zgomot ul $mpuşcăt urii at unci, când o ţinuse de mână. Când ştiuse, $nainte ca degetele lor să se despartă, că Luthermurise.

5 Sunt convins. n noaptea aceea, *ac se culcă pe canapea. şi t răsese păt ura

până la gât , ca un zid $mpot riva curent ului de aer care-l lovea $n piept , print r-o crăpăt ură invizibilă $n ereast ra din aţa lui. Apoi auzi scârţâit ul uşii, iar +ate ieşi din dormitorul ei. Purta acelaşi halat ca mai $nainte şi avea părul st râns $nt r-un coc. aţa ei arăta proaspătă şi curată. Doar o urmă de roşeaţă de pe obraji sugera zbuciumul ei.

5 Ai nevoie de ceva?

5 'ă simt bine. Canapeaua asta e mai con ortabilă decât am crezut. Eu o am $ncă pe aceea din apartament ul nost ru din Charlottesville. Nu cred că i-a mai rămas vreun arc. Au ieşit toate la pensie.

+ate nu zâmbi, dar se aşeză lângă el. Când t răiseră $mpreună, +ate ăcea baie $n iecare seară. Când

venea $n pat , mirosea atât de rumos, că-l $nnebunea. Ca respiraţia unui nou-născut , nu exista nimic imper ect $n mirosul ei. Apoi +ate stătea nemişcată un timp, până când el rămânea epuizat pe ea, după care $i zâmbea cu şiretenie şi-l st rângea $n braţe, iar el medita câteva minute despre cât de evident era că emeile conduc lumea.

At unci când +ate $şi rezemă capul de umărul lui, *ac descoperi că instinctele de bază $i uncţionau. Dar starea ei de epuizare, apatia ei, $i potoliră de $ndată pornirile ancest rale şi-l ăcură să se simtă un pic vinovat.

5 Nu-s convinsă că voi i un tovarăş prea plăcut. +ate $nţelesese oare sentimentele lui? Cum ar i put ut? 'intea ei

rătăcea la milioane de ilomet ri de locul acela. 5 Nu ne-am $nţeles că t rebuie să mă dist rezi. +ate, pot să am

grijă de mine! 5 ţi mulţ umesc pent ru ceea ce ai ăcut. 5 Nu cred că aveam ceva mai important de ăcut.

+ate $l prinse de mână. Când se ridică să plece, poala halat ului i se ridică, dezvelind piciorul lung, zvelt. *ac u bucuros că vor dormi



$n camere di erite. 'editaţiile lui până-n zori merseră de la viziuni despre cavaleri $n alb, cu pete mari, $nt unecate, care le $ntinauarmura imaculată, până la avocaţi idealişti, care dormeau singuri,chinuindu-se.

n a t reia noapte se cuibări din nou pe canapea. %i, ca $nainte,+ate ieşi din dormitor. Scârţâit ul uşii $l ăcu să lase jos revista pe care o citea. Dar, de data asta, +ate nu veni lângă canapea. *ac$ntoarse capul şi o văzu privindu-l. n noaptea aceea, +ate nu mai părea apatică. %i nu mai purta halat ul. Se $ntoarse şi se $napoie $n dormitor. Uşa rămase deschisă.

Pent ru moment , *ac nu ăcu nimic. Apoi se ridică, se duse lângă

uşă şi privi. Văzu, prin $nt uneric, orma pat ului. Cearşaul zăcea la picioarele pat ului. &ări cont urul t rupului, pe care-l cunoscuse cândva la el de bine ca pe al lui. +ate se uita la el. i vedea ovalul ochilor. Ea nu $ntinse mâna spre el, dar *ac $şi aminti că nu ăcuse niciodată asta.

5 Eşti sigură că vrei asta? *ac se simţi obligat să $nt rebe. Nu voia să aibă parte dimineaţa

de sentimente rănite sau de emoţii nelalocul lor. Drept răspuns, +ate se sculă şi-l t rase $n pat. Salteaua era tare şi

caldă, $n locul $n care stăt use ea. nt r-o clipă, *ac u gol, ca şi ea. Cuun gest instinctiv, t recu un deget peste semnul $n ormă de semilună, apoi peste gura care se $ntinse căt re gura sa. +ate ţinea ochii deschişi şi, de data asta, aşa cum useseră cu mult timp $n urmă, $n ei nu existau lacrimi, ci doar privirea cu care se obişnuise şi pe care dorea s-o aibă lângă el pent ru totdeauna. O $nconjură

$ncet cu braţele…

Casa lui alter Sullivan usese vizitată de demnitari cu ranguri incredibil de $nalte. Dar $n seara aceasta avea loc ceva deosebit $n comparaţie cu evenimentele din t recut.

Alan Richmond ridică paharul cu vin şi ţinu un toast scurt darelocvent $n cinstea gazdei, pe când celelalte pat ru cupluri selecte ciocneau paharele. Prima Doamnă, st rălucitoare $nt r-o rochie



simplă, neagră, cu părul ei blond-cenuşiu ce $ncadra o igură rumos modelată care se menţinuse bine de-a lungul anilor şi-i $ncânta $ncă pe otogra i, $i zâmbi miliardarului. Deşi era obişnuită să ie $nconjurată de bogăţie, inteligentă şi ra inament , Prima Doamnă, ca majoritatea oamenilor, avea un soi de veneraţie pent ru alterSullivan şi pent ru cei ca el, ie şi numai pent ru că erau atât de rari pe planetă.

Deşi era $ncă $n doliu, Sullivan dovedea o stare de spirit ext raordinară. n timp ce-şi beau ca eaua $n biblioteca imensă,oaspeţii discutau despre orice, de la posibilităţile mondiale de a aceri la ultimele operaţiuni ale conducerii Rezervelor ederale, de

la şansele pe care le aveau .Pieile Roşii” $mpot riva celor de la .Pat ruzeci şi nouă”, $n meciul din duminica aceea, la alegerile din anul următor. Nimeni dint re cei prezenţi nu credea că Alan Richmond va avea o altă meserie, după ce vor i numărate vot urile.

Cu excepţia unei persoane. Venind să-şi ia rămas-bun de la alter Sullivan, preşedintele se

aplecă să-l $mbrăţişeze pe băt rân şi să-i spună câteva cuvinte $n particular. Sullivan zâmbi, auzind cuvintele preşedintelui.

Apoi băt rânul se $mpletici uşor, dar se $ndreptă, ţinându-se de braţ ul lui Richmond.

După plecarea oaspeţilor, Sullivan rămase $n salon, să umeze un t rabuc. n timp ce se ducea spre ereast ră, luminile maşinilor din coloana prezidenţială se $ndepărtau. ără să vrea, băt rânul zâmbi. Imaginea preşedintelui care se crispase uşor, at unci când Sullivan $l prinsese de braţ , $nsemnase pent ru el o victorie deosebită. O chestie

cu bătaie lungă, $nsă uneori t reburile de elul ăsta sunt oarte rentabile. Detectivul ran usese oarte deschis cu miliardarul şi-i povestise toate teoriile sale legate de caz. Una $l interesase $n mod deosebit pe alter Sullivan: că soţia sa $l rănise pe agresor cucuţit ul pent ru deschis scrisori, probabil $n picior sau $n braţ. Se pare că rana usese mai adâncă decât $şi $nchipuise poliţia. Poate că a ectase un nerv. Oricum, o rană super icială s-ar i vindecat $n

timpul care t recuse. Sullivan ieşi $ncet din salon, după ce stinsese lumina.



Preşedintele Alan Richmond simţise doar o durere uşoară, at unci când degetele băt rânului se $n ipseseră $n carnea sa. Dar, ca $n cazul unui atac de cord, o durere redusă este urmată, de obicei, de una mult mai puternică. Sullivan zâmbi cu gura până la urechi,gândindu-se la posibilităţile care i se o ereau.

alter Sullivan privi de sus şi până jos căsuţa din lemn, cuacoperiş din tablă verde. şi t rase ularul peste urechi şi-şi ajută picioarele obosite, sprijinindu-se $nt r-un baston gros. rigul era aspru pe colinele din sud-vest ul Virginiei, $n perioada aceasta a

anului. Previziunile meteorologice anunţau ninsoare din belşug. Băt rânul merse pe solul care devenise tare ca oţelul. Casa se a la $nt r-o stare excelentă, mulţ umită carnet ului său de cecuri şi unui simţământ pround de nostalgie, ce devenea tot mai puternic pe măsură ce el $nsuşi era pe cale să se t rans orme $nt r-o bucată de t recut. La Casa Albă se a la oodrow ilson, iar pământ ul usese cuprins de lăcările Primului Război 'ondial, când alter Pat ricSullivan văzuse primul licărit de lumină, cu ajutorul moaşei şi al $nverşunării mamei sale, 'illie, care pierduse toţi cei t rei copii pe care-i avusese $nainte, dint re care doi $n timpul naşterii.

Tatăl lui, miner $nt r-o mină de cărbune se pare că pe vremea aceea taţii t ut uror celor din partea aceea a Virginiei lucrau $n mine de cărbune t răise până când iul său $şi sărbătorise a douăsprezecea aniversare, apoi murise brusc, din cauza unor boli provocate de prea mult pra de cărbune şi prea puţină odihnă. Ani

de zile, viitorul miliardar $şi văzuse tatăl venind acasă,$mpleticindu-se, ără st rop de putere $n muşchii obosiţi, cu aţa neagră precum blana labradorului amiliei, şi prăbuşindu-se pe păt uţ ul din camera din spate. Prea obosit ca să mănânce sau ca să se joace cu băieţelul care spera $n iecare zi că i se va acorda un pic de atenţie, dar s ârşea prin a nu obţine nimic de la tatăl său, a lat $nt r-o stare de perpet uă epuizare.

'ama sa t răise dest ul de mult ca să-şi vadă odrasla devenind unul dint re cei mai bogaţi oameni din lume, iar iul ei iubitor se



asigurase că avea tot con ort ul pe care i-l puteau asigura averea sa imensă. Ca un omagiu adus tatălui său, alter cumpărase mina care-l ucisese. Cinci milioane, bani gheaţă. Plătise iecărui minerangajat $n moment ul acela câte o primă de cincizeci de mii de dolari,apoi $nchisese mina, cu multă ceremonie.

Sullivan deschise uşa şi int ră $n casă. Soba cu gaz $ncălzea locuinţa su icient , ără a i nevoie de lemne de oc. n cămară se a lau alimente pent ru şase luni. Se putea descurca singur aici. Nupermitea nimănui să stea cu el. Aici usese căminul său. Toţi cei care aveau drept ul să locuiască aici muriseră, cu excepţia lui. Rămăsese singur şi voia să rămână singur.

şi pregăti ceva de mâncare şi privi melancolic pe ereast ră. n lumina serii abia mai zărea ulmii desrunziţi din jurul casei. Ramurile lor $i ăceau semne, cu mişcări lente, ademenitoare.

Interiorul casei nu usese re ăcut con orm proiect ului iniţial. Era,ce-i drept , locul $n care se născuse, dar unde pet recuse o copilărie ne ericită $n mijlocul sărăciei ce ameninţa să nu-i părăsească niciodată. ndărătnicia căpătată $n timpurile acelea $l ajutase pe Sullivan $n carieră, dându-i energia de a $nlăt ura multe obstacole.

Spălă aruriile şi se duse $n cămăruţa care usese cândva dormitorul părinţilor lui. Acum acolo se găseau un otoliu comod, o masă şi mai multe dulapuri pent ru cărţi, $n care se a la o colecţie ext rem de selectă de lucruri plăcute de citit. n colţ era şi un pat $ngust , pent ru că $ncăperea servea şi ca dormitor.

Sullivan ridică tele onul celular so isticat , ce se a la pe masă. ormă un număr cunoscut doar de o mână de oameni. i răspunse o

voce, apoi băt rânul t rebui să aştepte un timp, $nainte să-i răspundă o altă voce:

5 alter. %tiu că ai un orar ciudat , dar ar t rebui să te potoleşti un pic. Unde eşti?

5 Alan, nu mai pot să mă potolesc, la vârsta mea. Dacă aci aşa ceva, s-ar putea să nu mai poţi să-ţi reiei ritmul. Pre er să explodez $nt r-o vâlvătaie, decât să mă sting lent , $n ceaţă. Sper că nu am

$nt rerupt ceva important. 5 Nu ac nimic care nu poate aştepta. Pun $n ordinea



importanţei toate crizele mondiale. Ai nevoie de ceva? Sullivan plasă un caseto on de dimensiuni reduse lângă receptor.

Nu se ştie niciodată… 5 Am o singură $nt rebare, Alan. Sullivan ăcu o pauză. Tocmai $şi dăduse seama că-i plăcea ceea

ce ăcea. 5 Care? 5 De ce-ai aşteptat atât de mult , $nainte să-l ucizi? n tăcerea care urmă, Sullivan auzi răsu larea de la celălalt capăt

al liniei. Spre lauda sa, Alan Richmond nu $ncepu să gâ âie. Respiraţia $i rămase normală. Sullivan u impresionat şi dezamăgit

totodată. 5 Vrei să repeţi? 5 Dacă oamenii tăi ar i dat greş, la ora asta te-ai i $ntâlnit cu

avocat ul tău, pregătindu-ţi apărarea $mpot riva punerii sub acuzaţie. Trebuie să recunoşti că ai riscat mult.

5 alter, te simţi bine? Ai păţit ceva? Unde eşti? Sullivan $ndepărtă receptorul de ureche. Tele onul său avea un

dispozitiv de protecţie, care ăcea imposibilă localizarea lui. Dacă indivizii $ncercau să a le unde se găsea şi era convins că $ncercau at unci se conruntau cu douăsprezece locaţii di erite de unde ar i put ut i lansat apelul tele onic, niciunul $n apropierea casei $n care se a la. Dispozitivul costase zece mii de dolari. Dar banii nu contau. Băt rânul zâmbi din nou. Putea să vorbească oricât.

5 Nu m-am simţit de mult aşa de bine. 5 alter, vorbeşti ără noimă! Cine a ost ucis?

5 Să ştii că n-am ost surprins când Christy n-a vrut să vină $n Barbados. Sincer vorbind, mi-am $nchipuit că vrea să rămână singură, ca să-şi acă de cap cu unii dint re tinerii pe care pusese ochii $n timpul verii. A ost chiar amuzant când mi-a spus că nu se simte bine. mi amintesc că stăteam $n limuzina şi mă $nt rebam ce scuză va găsi. Biata ată nu avea deloc imaginaţie… Tuşea $nt r-un mod atât de evident als… Presupun că la şcoală olosea cu o

regularitate alarmantă scuza cu .mi-a-mâncat -câinele-tema…” 5 alt…



5 alter, te rog să-mi spui unde eşti. Vreau să te ajut! 5 Christy nu se pricepea să ascundă ceva. Probabil că era

mândră de găselniţa ei. %i probabil că s-a lăudat aţă de tine cum l-a dus de nas pe băt rân. Iar t u, ără să-ţi pese, mi-ai spus mie cuvintele zise de ea. Nu-mi dau seama de ce am avut nevoie de atât de mult timp ca să descopăr adevărul. Presupun că am ost prea obsedat de găsirea ucigaşului lui Christy şi am acceptat teoria cu spărgătorul ără să-mi pun $nt rebări. Poate că subconştient ul meu reuza să vadă realitatea… N-am ignorat complet apt ul că soţia mea te dorea. Dar cred că n-am vrut să-mi $nchipui că poţi să-mi aci aşa ceva Ar i t rebuit să accept ce-i mai rău $n irea omului şi n-aş i su erit nicio

dezamăgire. Dar, cum se zice, mai bine mai târziu decât niciodată. 5 alter, de ce m-ai sunat? Vocea lui Sullivan deveni mult mai calmă, dar nu-şi pierdu nici

orţa, nici intensitatea: 5 Pent ru că, ticălosule, voiam să-ţi spun chiar eu ce viitor te

aşteaptă. Acest viitor va implica avocaţi, t ribunale şi dezvăluiri $n public, mai mult decât ai visat că-i posibil, ca preşedinte. Nu vreausă i luat prin surprindere, când poliţia se va prezenta la uşa ta. %i vreau, mai mult decât orice, să ştii cui t rebuie să-i mulţ umeşti pent ru asta.

Vocea preşedintelui deveni $ncordată: 5 alter, dacă vrei să te ajut , o să te ajut. Dar sunt preşedintele

Statelor Unite. %i, cu toate că eşti unul dint re vechii mei prieteni, nuvoi tolera asemenea acuzaţii nici de la tine, nici de la altcineva.

5 Bine, Alan. oarte bine. )i-ai dat seama că $nregist rez

convorbirea. Nu contează, zise Sullivan, care ăcu o pauză, apoi continuă. Ai ost protejat ul meu, Alan! Te-am $nvăţat tot ce ştiu, iart u ai ost un elev bun. Su icient de bun ca să ajungi $n cea mai $naltă uncţie din ţară. Din ericire, căderea ta va i tot de oarte sus…

5 alter, ai t recut prin multe. Te rog pent ru ultima oară, solicită ajutorul cuiva!

5 Ce amuzant Alan! Exact s at ul ăsta voiam să ţi-l dau eu!

Sullivan $nchise tele onul şi opri caseto onul. Inima $i bătea anormal de iute. şi puse mâna pe piept şi se st rădui să se relaxeze.



Nu-şi putea permite un atac de cord. Trebuia să aibă grijă de problema asta.

Se uită pe ereast ră, apoi privi interiorul $ncăperii. 'icul săucămin. Tatăl lui murise chiar $n camera aceea. nt r-un el, gândul acela $i dădea tărie.

Se lăsă pe speteaza scaunului şi $nchise ochii. Când se va ace dimineaţă, va anunţa poliţia. Va povesti tot ul şi le va da caseta. Apoi va aştepta. Chiar dacă Richmond nu va i condamnat , cariera acest uia va i terminată. Ceea ce $nsemna că individul era ca şi mort ,din punct de vedere pro esional, spirit ual şi intelect ual. Cui $i va păsa dacă t rupul lui izic va mai zăbovi $n această lume? Cu atât mai

bine! Sullivan zâmbi. *urase că o să se răzbune pe asasinul soţiei sale. %i se răzbunase.

Simţi brusc că mâna $i e ridicată de lângă t rup. Deschise ochii. Apoi mâna $i u st rânsă $n jurul unui obiect rece, greu. Abia când ţeava $i atinse tâmpla reacţionă. Dar at unci u prea târziu.

Preşedintele $nchise tele onul, apoi se uită la ceas. Ar i t rebuit să se i terminat. Sullivan $l inst ruise bine. Prea bine chiar, după cum se dovedise. %i spre răul pro esorului. usese aproape sigur că Sullivan va lua legăt ura cu el, $nainte să spună $nt regii lumi despre vinovăţia preşedintelui. Asta simpli icase mult lucrurile. Richmond se ridică şi se $ndreptă spre apartament ul său. Aproape că uitase de răposat ul alter Sullivan. Nu era e icient , nici rentabil, să-ţi pierzi vremea gândindu-te la un duşman dispărut Asta te $mpiedică să

lupţi $mpot riva următorului obstacol. Tot Sullivan $l $nvăţase şi asta.

Bărbat ul mai tânăr privea casa, $n ciuda luminii slabe. Auzise $mpuşcăt ura, dar nu-şi putea dezlipi privirea de la ereast ra luminată.

Bill Burton ajunse lângă Collin $n câteva secunde. Nu u $n stare să se uite la coechipierul său. Doi agenţi ai Serviciului Secret , bine

pregătiţi şi dedicaţi muncii lor, asasini de emei tinere şi de bărbaţi



$n vârstă. Pe drumul de $napoiere, Burton se cuundă $n scaunul său. n

s ârşit , se terminase tot ul. Trei morţi, dacă o socotea şi pe Christine Sullivan. %i de ce să n-o socotească? Doar cu ea $ncepuse coşmarul.

Burton $şi privi mâna, abia reuşind să priceapă că mâna aceea tocmai se st rânsese $n jurul unui pistol, apăsase pe un t răgaci şi pusese capăt vieţii unui om. Cu cealaltă mână, luase caseto onul şi caseta. Se a lau $n buzunarul său şi urmau să ajungă la crematoriu.

Când veri icase aparat ura de ascultare a tele onului lui Seth ran şi auzise conversaţia acest uia cu Sullivan, Burton nu ştia unde voia să ajungă băt rânul cu .boala” lui Christine Sullivan. Dar

când $i raportase preşedintelui, Richmond se uitase pe ereast ră un timp, ceva mai palid la aţă decât usese at unci când int rase agent ul. După aceea sunase la Departament ul pent ru Relaţii cu Presa al Casei Albe. După câteva minute, ascultaseră amândoi o casetă $nregist rată $n timpul primei con erinţe de presă ţinute pe t reptele t ribunalului din 'iddleton. Preşedintele discuta cu vechiul săuprieten despre bizareria vieţii: Christine Sullivan ar i ost vie, dacă nu s-ar i $mbolnăvit. Uitase că asta $i povestise Christine Sullivan, $n ziua morţii ei. Un apt ce putea i dovedit. Un apt ce putea să le vină de hac t ut uror.

Burton se prăbuşise pe scaun, se uitase la şeul său, iar acesta privise $n tăcere caseta, de parcă $ncerca să-i şteargă conţinut ul prin puterea gândurilor sale. Burton clătinase din cap, ără să-i vină să creadă. Preşedintele usese prins $n capcana propriei retorici găunoase, ca orice politician.

5 Acu ce acem, şeu? acem un drum cu Air orce One? Burton glumise doar pe jumătate, $n timp ce se uitase la covor.

Nu mai era $n stare să gândească. Ridicase privirea şi văzuse că preşedintele se uita la el. 5 alter Sullivan este singura persoană $n viaţă, $n a ară de noi,

care cunoaşte semni icaţia acestei in ormaţii. Burton se ridicase şi-l privise, la rândul lui, pe preşedinte.

Replicase: 5 'unca mea nu implică $mpuşcarea oamenilor, doar pent ru că-



mi spuneţi dumneavoast ră să ac asta. Preşedintele nu-şi plecase privirea. 5 alter Sullivan reprezintă o ameninţare directă pent ru noi. şi

bate joc de noi, iar mie nu-mi plac oamenii care-şi bat joc de mine. )ie $ţi plac?

5 Nu credeţi că are un motiv al naibii de bun ca să acă ceea ce ace?

Richmond luă un pix de pe birou şi-l răsuci $nt re degete. 5 Dacă Sullivan vorbeşte, pierdem tot ul. T ot u l! Preşedintele pocni din degete şi continuă: 5 Uite aşa! %i o să ac tot ce-i posibil ca să evit să se $ntâmple

asta! Burton se prăbuşi pe scaun, simţindu-şi pântecele cuprins de

lăcări. 5 De unde ştiţi că n-a vorbit deja? 5 Pent ru că-l cunosc pe alter, răspunse preşedintele. O să acă

lucrurile $n elul său. Vrea ceva spectaculos. Dar bine chibzuit. Nu-i un om care se repede să acă ceva. Dar, când acţionează, rezultat ul este zdrobitor.

5 "rozav! Burton $şi rezemă capul $n mâini. 'intea $i uncţiona mai repede

decât ar i crezut că-i posibil. Anii de pregătire $i dezvoltaseră abilitatea de a prelucra in ormaţii instantaneu, de a acţiona cu o racţiune de secundă mai iute decât ar i reuşit altcineva. Dar acum creierul $i era ca un terci, ca o ca ea veche, deasă şi groasă. Nu mai gândea limpede. Se uită spre preşedinte:

5 Chiar aşa, să-l ucidem pe tip? 5 ţi garantez că $n clipa asta alter Sullivan plănuieşte cum să

ne dist rugă. O asemenea acţiune nu-mi provoacă nicio simpatie. Omul ăsta vrea, pur şi simplu, să se lupte cu noi. %i t rebuie să suporte consecinţele. alter Sullivan cunoaşte lucrul ăsta mai bine decât oricine.

Privirea preşedintelui $l st răpunse pe Burton, ca un laser.

5 nt rebarea este: suntem noi pregătiţi să ripostăm?



Collin şi Burton pet recuseră ultimele t rei zile urmărindu-l pe alter Sullivan. Când maşina $l lăsase pe acesta $n mijlocul

pustietăţii, lui Burton nu-i venise să creadă cât de mult noroc aveauşi-i păruse rău pent ru ţinta sa, care nu mai avea nicio şansă. Soţ ul şi soţia lichidaţi! n timp ce maşina se $ntorcea spre

capitală, Burton $şi recă mâinile, ără să-şi dea seama, $ncercând să $nlăt ure murdăria pe care o simţea $n iecare por. l $ngrozea ideea că nu va uita niciodată ceea ce simţise, nici ceea ce ăcuse. Baromet rul lui emoţional va rămâne la t reapta cea mai de jos pent ru tot rest ul zilelor sale. Luase o viaţă, $n schimbul vieţii sale. Apoi ăcuse lucrul acela din nou. %ira spinării care usese un stâlpdin oţel se t rans ormase $n cauciuc moale. Viaţa $i o erise suprema provocare, iar el dăduse greş.

şi $n ipse degetele $n braţele scaunului şi privi pe ereast ră, $n beznă.



CAPITOLUL DOUĂ&ECI %I PATRU

Aparenta sinucidere a lui alter Sullivan a agitat nu numai comunitatea inanciară. La ceremonia unerară au participat cei mari şi cei puternici din toată lumea. O ceremonie pot rivit de solemnă şi de luxoasă, la Catedrala St. 'ary din ashington, unde răposat ul a ost elogiat de şase demnitari. Cel mai aimos dint re ei a vorbit douăzeci de minute, povestind ce mare om usese alterSullivan şi $n ce stare de $ncordare t răise, şi cum o asemenea

tensiune te ace să săvârşeşti lucruri la care nu te-ai i gândit $n alte condiţii. Când Alan Richmond a terminat de vorbit , toată lumea plângea, iar lacrimile care şiroiseră pe igura lui păruseră sincere. Preşedintele impresionase $ntotdeauna cu talent ul său de orator…

Lungul convoi unerar pornise din loc şi ajunsese, după t rei ore şi jumătate, la căsuţa $n care alter Sullivan $şi $ncepuse şi $şi $ncheiase viaţa. n timp ce limuzinele se $nghesuiau pe drumul

$ngust , acoperit cu zăpadă, alter Sullivan u coborât din maşină şi $nmormântat lângă părinţii săi, pe un deal de unde se vedea cel mai bine valea.

n vreme ce coşciugul era acoperit de pământ , iar prietenii lui alter Sullivan se $ntorceau pe tărâmul celor vii, Seth ran privea atent iecare igură. Se uită la preşedinte, care se $ntorcea la limuzina sa. Bill Burton $l zări, u surprins o clipă, apoi $l salută,dând din cap. ran $i răspunse, ăcând acelaşi gest.

După ce toţi cei veniţi la $nmormântare plecară, ran $şi $ndreptă atenţia căt re căsuţă. Benzile galbene ale poliţiei erau $ncă $ntinse, iar doi poliţişti $n uni ormă stăteau de pază.

ran se duse spre ei, le arătă insigna şi int ră. I se păţea o ironie a sorţii ca unul dint re cei mai bogaţi oameni

din lume să aleagă un asemenea loc ca să moară. alter Sullivan usese reclama vie a basmelor lui oratio Alger. %i ran admira un

om care se ridicase $n lume prin merit propriu, curaj şi hotărâre. Cine nu l-ar i admirat?



Se uită din nou la otoliul $n care usese găsit cadavrul, cu pistolul alăt uri. )eava usese apăsată pe tâmpla stângă a lui Sullivan. Rana $n ormă de stea, mare şi cu margini zdrenţ uite, precedase ract ura masivă, care pusese capăt zilelor omului de a aceri. Pistolul căzuse $n partea stângă, pe podea. Prezenţa rănii de contact şi arsurile de pulbere de pe palma decedat ului $i $ndemnaseră pe poliţiştii locali să catalogheze cazul drept sinucidere, motivele iind simple şi ăţişe. alter Sullivan, $ndurerat de moartea soţiei, se răzbunase pe ucigaşul acesteia, apoi $şi luase viaţa. Asociaţii săi con irmaseră că nu put useră lua legăt ura cu el de câteva zile, un lucru neobişnuit pent ru Sullivan. Bogătaşul venea rareori $n locul acela şi, de iecare

dată când ăcea acest lucru, cineva ştia unde se a lă. &iarul găsit lângă cadavru anunţa moartea individului suspectat de uciderea soţiei lui Sullivan. Toate semnele indicau că-i vorba de un om care intenţionase să-şi curme viaţa.

Pe ran $l $ngrijora un lucru mărunt , pe care nu-l $mpărtăşise nimănui. l $ntâlnise pe alter Sullivan $n ziua $n care acesta venise la morgă. n timpul acestei $ntâlniri, Sullivan semnase mai multe ormulare legate de autopsie şi un inventar al puţinelor obiecte a late $n posesia soţiei sale.

Iar Sullivan semnase actele cu mâna d r ea p tă. n sine, amănunt ul nu $nsemna nimic, Sullivan put use să ţină

pistolul cu mâna stângă din nenumărate motive. Amprentele lui se vedeau clar pe armă, poate chiar prea clar, $şi spuse ran.

Cât despre armă: nu i se putea lua urma. Numărul seriei usese şters atât de pro esionist , $ncât nici cu microscopul nu se put use

obţine ceva. O armă complet curată. De soiul celor pe care te aştepţi să le găseşti $nt r-un loc $n care s-a săvârşit o crimă. Dar de ce i-ar i păsat lui alter Sullivan dacă se lua urma pistolului cu care urma să se sinucidă? Nu găsise $ncă un răspuns. Dar nici acest apt nu$nsemna mare lucru, din moment ce se putea ca persoana care-i ăcuse rost de armă lui Sullivan să i şters seria, cu toate că Virginia era un stat $n care puteai cumpăra oarte uşor o armă de mână, spre

disperarea departamentelor de poliţie din partea de nord-est a ţării. ran termină cu interiorul casei şi ieşi. Pe pământ se aşternuse



directori ai companiei din care ăcea parte Sullivan Enterprises,care să asigure conducerea $n continuare a reţelei uriaşe de irme ale lui Sullivan de căt re PS 4 L, $n general, şi de căt re Lord, $n particular. Viaţa t rebuia să meargă mai departe. Trenul PS 4 L va lucra cu motorul său principal intact , ba chiar cu rezervorul plin. Dar apăruse ceva neaşteptat.

'oartea lui Sullivan era ceva inevitabil, piaţa inanciară $nţelegea acest lucru. Dar ceea ce comunitatea a acerilor şi a investiţiilor nuputea accepta era modul $n care murise individul, de propria mână,la care se adăugau zvonurile tot mai numeroase că Sullivan ar i pus să ie $mpuşcat presupusul asasin al soţiei sale, iar după ce

săvârşise un asemenea lucru, apta sa $l determinase să-şi t ragă un glonţ $n cap. Bursa nu era pregătită pent ru asemenea revelaţii. Iarunii economişti preziceau că o bursă surprinsă reacţionează deseori aiurea, precipitat. Economiştii aceia nu useseră dezamăgiţi. Acţiunile de la Sullivan Enterprises pierduseră şaizeci şi unu de procente la bursa din New or, $n dimineaţa ce urmase descoperirii cadavrului, $n timpul celei mai urt unoase vânzări de acţiuni de la aceeaşi irmă, din ultimii zece ani.

Când bursa vindea o acţiune cu şase dolari sub valoarea nominală, era de aşteptat ca vult urii să $nceapă să dea târcoale.

O erta corporaţiei Cent rus usese reuzată de echipa de directori,la s at ul lui Lord. Tot uşi, existau indicii care arătau că această o ertă usese acceptată de căt re majoritatea covârşitoare a deţinătorilorde acţiuni, care descoperiseră, supăraţi, că li se evaporase peste noapte o bună parte din banii investiţi. Era posibil ca următoarea

bătălie să ie dusă până la capăt , iar preluarea irmei să ia s ârşit peste două luni. Rhoads, Director 4 'inor, avocaţii corporaţiei Cent rus, erau una dint re cele mai mari irme din ţară, pricepuţi $n toate domeniile expertizei juridice.

Se $nt revedea deja inalul poveştii: n-o să mai ie nevoie de PS 4L. Cel mai mare client al lor, cu o avere de peste douăzeci de miliarde de dolari, adică o t reime din a acerile lor, avea să dispară.

Lumea $ncepuse deja să plece din irmă. "rupuri de indivizi cupicioarele pe pământ $ncercau să t rateze cu Rhoads, $n baza apt ului



că erau amiliarizaţi cu a acerile lui Sullivan. Douăzeci la sută dint re juriştii loiali până at unci irmei PS 4 L $şi dăduseră demisia şi nuexistau semne că valul se va potoli curând.

'âna lui Lord bâjbâi pe birou, până când descoperi sticla de whisy. După ce goli sticla, Lord se $ntoarse, se uită a ară, la cerul senin al dimineţii de iarnă, apoi zâmbi.

Pe el nu-l aştepta nicio $nţelegere cu Rhoads, Director 4 'inor. Se $ntâmplase, $n cele din urmă, un lucru de necrezut: devenise vulnerabil. Văzuse clienţi muşcând pământ ul cu o viteză alarmantă,mai ales $n ultimul deceniu, când erai miliardar pe hârtie la un moment dat , iar peste un minut erai un delincvent sărac. Dar nu-şi

imaginase că prăbuşirea sa dacă s-ar i $ntâmplat vreodată un asemenea lucru putea să aibă loc cu o iuţeală $ngrozitoare şi să ie atât de dureroasă.

Asta e problema când ai drept client un mamut cu o avere de opt cire. ţi ocupă tot timpul şi toată atenţia. Clienţii vechi dispar, numai aci rost de clienţi noi… Se complăcuse $n sit uaţia aceea, iaracum suporta consecinţele.

ăcu repede un calcul. n ultimii douăzeci de ani avusese un câştig net de vreo t reizeci de milioane de dolari. Din ne ericire,reuşise să chelt uie cele t reizeci de milioane, şi $ncă o mulţime de bani pe deasupra. De-a lungul anilor deţinuse un şir de case luxoase, o locuinţă de vacanţă pe insula ilton ead, un cuibuşor de nebunii $n Big Apple, unde $şi ducea amantele măritate.

'aşini luxoase, di erite colecţii, aşa cum t rebuia să st rângă un om cu gust şi cu bani, o pivniţă mică, dar cu vinuri selecte, elicopter

propriu… Da, avusese toate lucrurile alea, dar cele t rei divorţ uri,niciunul amiabil, $i epuizaseră serios activul.

Locuinţa care-i rămăsese părea desprinsă din Ar hitect ur al Digest , dar ipoteca era pe pot riva opulenţei ei. De apt , nu prea $i rămăseseră bani gheaţă. La PS 4 L mâncai ceea ce vânai, iarpartenerilor de aici nu le plăcea să vâneze $n haită. De aceea venit ul lunar al lui Lord era cu mult mai mare decât al celorlalţi. Dar

salariul recalculat , ce-i revenea de acum $ncolo, va reuşi cu greu să acopere datoriile de pe cartea de credit. Datoria sa lunară la Am Ex



ajungea, de obicei, la un număr cu cinci cire. şi puse celulele cenuşii să analizeze sit uaţia clienţilor care nu

ţineau de t rust ul Sullivan. O estimare generală arăta că putea să aibă, $n cazul cel mai bun, a aceri de o jumătate de milion, dacă t răgea tare, lucru pe care nu voia şi nu avea che să-l acă. Nu mai era $n stare de aşa ceva. usese $n stare, până când vechiul săuprieten alter decisese că viaţa nu mai merita t răită, $n ciuda miliardelor pe care le avea. .Isuse! %i toate astea din cauza unei curvuliţe tâmpite!”

Cinci sute de mii! 'ai puţin decât amărât ul de +irsen! Lord se cut remură când $şi dădu seama.

Se răsuci şi privi tabloul de pe zidul din aţa lui. Uitându-se la t răsăt urile de penel ale artist ului minor din secolul al I-lea, Lord găsi un motiv ca să mai zâmbească o dată. i rămăsese o opţiune. Cutoate că viaţa $i usese dist rusă de cel mai mare client al său,roto eiului avocat $i rămăsese un bun pe care-l putea exploata. Puse mâna pe tele on.

red 'artin $mpingea repede căruciorul pe coridor. Era abia $n a t reia zi de muncă şi $mpărţea pent ru prima oară corespondenţa avocaţilor irmei. 'artin dorea să-şi $ndeplinească sarcina iute şi corect. iind unul dint re cei zece curieri ai irmei, avea impresia că şeul lui voia ca el să ie mai expeditiv. După ce băt use st răzile timpde pat ru luni, $narmat cu licenţa $n istorie, obţinută la "eorgetown,'artin ajunsese la concluzia că singura lui salvare era să urmeze

Drept ul. %i care ar i ost locul cel mai pot rivit ca să exploateze posibilităţile unei asemenea cariere, dacă nu una dint re cele mai prestigioase irme din ashington? %irul nes ârşit de interviuri la care participase $l convinsese că nu era niciodată prea devreme să păt rundă $n reţea.

Consultă harta cu numele avocaţilor scris $n iecare păt răţel ce reprezenta un birou. 'artin luase harta de pe masa din cămăruţa sa, ără să bage de seamă că o versiune act ualizată usese $ngropată sub un bibliora t cu o t ranzacţie multinaţională, de vreo cinci mii de



pagini, de legarea şi indexarea căreia t rebuia să se ocupe $n după-amiaza aceea.

Se opri după colţ şi se uită la uşa $nchisă. n ziua aceea, uşile t ut uror erau $nchise. Luă pachet ul expediat prin ederal Express şi veri ică numele pe hartă, apoi $l compară cu scrisul de mână de pe eticheta pachet ului. Se pot riveau. Se uită la suport ul pent ru plăcuţa cu numele ocupant ului $ncăperii. Era gol. Se $ncruntă, zăpăcit , apoi băt u la uşă. Aşteptă un moment , băt u din nou, după care deschise uşa.

Se uită $năunt ru. Un balamuc $nt reg: cutii $mprăştiate pe podea,mobilă răst urnată. Pe birou erau risipite nişte hârtii. Instinct ul $i

spuse să discute cu şeul său. Poate era o greşeală. Se uită la tele on. ntârziase deja zece minute. Luă tele onul şi ormă numărul şeului său. Niciun răspuns. Apoi văzu pe birou otogra ia unei emei. naltă,cu păr roşu, $mbrăcată oarte scump. Trebuia să ie biroul individului, probabil că abia se instala. Cine ar i abandonat o asemenea otogra ie? Liniştit , red aşeză cu grijă pachet ul pe scaunul de lângă birou, ca să ie sigur că va i găsit. Apoi plecă şi $nchise uşa $n urma sa.

5 Sandy, $mi pare rău pent ru alter! Regret sincer. *ac privi panorama oraşului. Un apartament la mansardă, $n

Upper Northwest O locuinţă enorm de scumpă, iar dolarii se scurseseră $n continuare, pent ru amenajarea interiorului. Oriunde s-ar i uitat , vedea pict uri de preţ , piele de calitate şi piat ră

sculptată. Se gândi că $n lume nu existau mulţi Sandy Lord, iaraceştia aveau nevoie de locuinţe pot rivite.

Lord stătea lângă ocul care ardea $n cămin. Avea t rupul mătăhălos acoperit cu un halat larg, iar picioarele goale i se răs ăţau$n papuci de casă din piele. Pe erest rele largi se scurgea o ploaie rece. *ac se t rase mai aproape de oc, iar gândurile sale se jucauasemenea lăcărilor. O scânteie lovi bordura din marmură, se aprinse, apoi dispăru. *ac sorbi din băut ură şi se uită la partenerul său.



pictată pe und! 5 +irsen? 5 +irsen, Pacard, 'ullins, Townsend. Lista continuă până la

capăt ul şirului de parteneri. Recunosc că am avut o relaţie neobişnuită, plină de ură, cu partenerii mei.

5 Nu şi cu "raham, Sandy! Lord se ridică $ncet , sprijinindu-se pe braţ u-i lasc, şi se uită la

*ac. Iar *ac se $nt rebă de ce ţinea atât de mult la omul ăla. Probabil

că răspunsul se a la undeva, $n prânzul luat $mpreună la illmore. ără ocolişuri. usese un botez, o iniţiere $n lumea reală, prin vorbe

care-i ăcuseră stomacul să se crispeze, iar creierul să pregătească răspunsuri pe care, altminteri, nu ar i avut curajul să le dea. Acum,individul avea necazuri, iar *ac avea mijloacele cu care să-l apere. Sau, mai bine zis, avusese, pent ru că relaţiile sale cu amilia Baldwin nu erau prea solide.

5 Sandy, dacă vor să-ţi acă rău, vor t rebui să t reacă mai $ntâi peste mine.

Spusese ceea ce gândise. Era adevărat că Lord $i o erise şansa să st rălucească print re cei mari, că-l aruncase direct $n oc. Dar cum alt el ar i ştiut dacă *ac s-ar i descurcat sau nu? Oricum,experienţa aceea usese valoroasă.

5 *ac, s-ar putea să navigam prin ape pline de stânci… 5 Sunt un $notător bun, Sandy! %i nu considera că acţionez din

alt ruism. Eşti o investiţie a irmei $n care sunt partener. Eşti un om de a aceri de prima mână. Acum te-ai dat la iind, dar n-o să rămâi

acolo. Cele cinci sute de mii $mi spun că $n douăsprezece luni vei i iarăşi pe primul loc. Nu intenţionez să las să se piardă un bun de-o asemenea valoare.

5 N-o să uit asta, *ac! 5 Nici n-o să te las să uiţi. După plecarea lui *ac, Lord vru să-şi toarne altă băut ură, dar se

opri. şi privi mâinile care-i t remurau şi puse jos sticla şi paharul. Se

duse la canapea, $nainte să-l lase genunchii. şi văzu imaginea $n oglinda veche de lângă cămin. Trecuseră douăzeci de ani de când



plânsese ultima oară. La moartea mamei sale. Dar acum $ncepuseră să-l năpădească lacrimile. Plânsese pent ru prietenul său, alterSullivan. Ani de zile, Lord se amăgise, spunându-şi că omul ăla $nsemna doar un cec lunar, cu acoperire $n aur. Preţ ul pent ru acea autoamăgire usese plătit la biserică, $n timpul slujbei, când Lord plânsese atât de tare, că usese silit să se ducă $n maşina sa şi să stea acolo până când venise vremea să meargă la cimitir.

Acum $şi recă obrajii um laţi, ştergând lichidul sărat. Al naibii puştan! Lord plănuise tot ul, până-n cel mai mic amănunt. Prevăzuse orice răspuns posibil, cu excepţia celui pe care-l primise. Se $nşelase $n privinţa tânărului. Lord presupusese că *ac va ace ceea ce ar i

ăcut el $nsuşi, dac-ar i ost $n locul lui: ar i $ncercat să obţină cât mai multe avantaje, $n schimbul enormului serviciu ce-i usese cerut.

Nu se simţea doar vinovat ci şi ruşinat. Simţi că i se ace rău şi se ghemui pe covorul gros şi moale. Ruşine! Nu mai simţise aşa ceva de oarte mult timp. Când greaţa se mai potoli şi-şi privi $ncă o dată aţa $n oglindă, Lord $şi promise că n-o să-l dezamăgească pe *ac. Că va ajunge din nou $n runte. %i că nu va uita.



CAPITOLUL DOUĂ&ECI %I CINCI

ran nu visase niciodată să ajungă acolo. Se uită $n jur şi-şi dăduseama că $ncăperea avea, cu adevărat , o ormă ovală. 'obilierul era solid, conservator, dar cu o pată de culoare ici, cu o dungă dincolo,cu o pereche de panto i scumpi, de sport , plasaţi pe un ra t de jos,care dovedeau că ocupant ul $ncăperii nu se pregătea tot uşi de pensionare. ran $nghiţi $n sec şi se chinui să respire normal. Era un poliţist veteran, iar aceasta era doar o altă anchetă dint r-o serie

nes ârşită. Urmase o pistă, nimic mai mult. După câteva minute va termina şi va pleca.

Apoi $şi aminti că persoana pe care o ancheta era preşedintele Statelor Unite. l cuprinse un nou val de nervozitate $n moment ul $n care uşa se deschise. Se ridică iute, se $ntoarse şi privi un timp mâna ce-i usese $ntinsă, până când mintea sa $nregist ra $n cele din urmă gest ul şi detectivul $ntinse, la rândul său, mâna.

5 'ulţ umesc că aţi venit aici, $n .inima pădurii”, domnule locotenent. 5 Nicio problemă, domnule. Cred că aveţi lucruri mai bune de

ăcut , decât să pierdeţi vremea blocat $n t ra ic. Deşi cred că n-aţi ost niciodată blocat $n t ra ic, nu-i aşa, domnule preşedinte?

Richmond se aşeză $n spatele biroului şi-i ăcu semn lui ran să ia loc. Impasibil, Bill Burton, pe care ran nu-l văzuse până $n clipa aceea, $nchise uşa şi dădu din cap spre detectiv.

5 Cred că rutele mele sunt eliberate din timp. E adevărat că nunimeresc $n blocaje de t ra ic, dar se şi alege praul de momentele de spontaneitate!

Preşedintele rânji, iar ran simţi că şi gura lui schiţează automat un zâmbet. Apoi preşedintele se $nclină spre el şi-l privi drept $n ochi. şi lipi mâinile, $şi $ncruntă sprâncenele şi t recu de la expresia jovială la una de seriozitate, $nt r-o singură clipă.

5 Vreau să-ţi mulţ umesc, Seth. Bill mi-a spus cât de cooperant ai ost , $n ancheta privind moartea lui Christine Sullivan. Apreciez



acest lucru, Seth. Alţi uncţionari ar i ost mai puţin amabili sau ar i $ncercat să t rans orme tot ul $nt r-un circ pent ru presă, $n propriul olos. '-am aşteptat să dai ce ai mai bun $n tine, iar speranţele mi-au ost depăşite. ncă o dată, mulţ umesc!

ran st rălucea, de parcă ar i primit un premiu la şcoala primară.

5 A ost ceva groaznic! Spune-mi, ai găsit vreo legăt ură $nt re sinuciderea lui alter şi $mpuşcarea acelui criminal?

ran dădu doar din cap şi privi t răsăt urile cizelate ale preşedintelui.

5 Domnule locotenent , pot să-ţi spun că tot ashington-ul

discută chiar $n minut ul ăsta, o icial şi neo icial, despre apt ul că alter Sullivan a angajat un asasin, ca să răzbune moartea soţiei sale, iar după asta s-a sinucis. Nu poţi $mpiedica oamenii să bâr ească. Voiam doar să ştiu dacă ancheta ta a descoperit vreun apt care să susţină ideea că alter a ordonat uciderea asasinului soţiei sale.

5 'i-e teamă că nu pot să vă spun nimic, domnule. Sper că mă $nţelegeţi, este vorba de o anchetă $n des ăşurare.

5 Nu-ţi ie teamă, domnule locotenent , nu vreau să mă amestec unde nu-mi ierbe oala. Pot să-ţi spun doar că am t recut prin momente deprimante. Cine şi-ar i $nchipuit că alter Sullivan se va sinucide! Unul dint re cei mai st răluciţi şi mai inteligenţi oameni din vremurile noast re, din toate vremurile!

5 Am auzit uimitor de mulţi oameni spunând acelaşi lucru. 5 nt re noi ie vorba, l-am cunoscut pe alter oarte bine şi nu

mi s-a părut imposibil să i ăcut ceva concret pent ru a-i veni de hac ucigaşului soţiei sale.

5 Pr es upu s u l ucigaş, domnule preşedinte. Este nevinovat , până i se va dovedi vinovăţia.

Preşedintele se uită la Burton şi zise: 5 Am crezut că-i vorba de un caz tare ca oţelul… Seth ran se scărpina la ureche şi zise:

5 Unor avocaţi ai apărării le plac cazurile de elul ăsta, domnule. Vedeţi dumneavoast ră, dacă torni su icientă apă peste oţel, acesta



$ncepe să ruginească şi apar găuri peste tot… 5 Iar avocat ul respectiv este o asemenea persoană? 5 Aşa cred. Nu pariez de obicei, dar cred că nu avem şanse mai

mari de pat ruzeci la sută ca să obţinem o condamnare. O să avem de luptat.

Preşedintele se gândi la cele a late, apoi $l privi pe ran. Detectivul remarcă expresia de aşteptare de pe igura sa şi deschise carneţelul. Bătăile inimii sale deveniră normale, $n timp ce parcurgea notiţele cunoscute.

5 V-aţi dat seama că alter Sullivan v-a sunat aici, chiar $nainte de moarte?

5 %tiu că am discutat cu el. Nu mi-am dat seama că discuţia a precedat cu puţin moartea sa.

5 'ărt urisesc că am ost un pic surprins că nu ne-aţi urnizat această in ormaţie mai devreme.

Preşedintele se schimbă la aţă. 5 %tiu. %i eu sunt surprins. Cred că mi-am $nchipuit că o să-l apăr

pe alter sau măcar amintirea lui de alte necazuri. Cu toate că ştiam că poliţia va descoperi cui a ost dat tele onul… mi pare rău,domnule locotenent.

5 Trebuie să ştiu ce aţi discutat , $n cele mai mici amănunte. 5 Vrei să bei ceva, Seth? 5 'ulţ umesc. O ceaşcă de ca ea ar i numai bună. Burton ridică tele onul, iar după un minut u adusă o tavă, cu un

serviciu pent ru ca ea, din argint. Băură ca eaua ierbinte. Preşedintele se uită la ceas, apoi observă

că ran $l privea. 5 mi pare rău, Seth! Acord vizitei tale importanţa pe care o

merită. Dar peste câteva minute t rebuie să mă $ntâlnesc la prânz cuo delegaţie a Congresului. Sincer vorbind, nu mă $ncântă chestia asta. Oricât ar părea de ciudat , nu-mi plac politicienii.

5 nţeleg. Vă mai reţin doar câteva minute. Cu ce scop v-a sunat domnul Sullivan?

Preşedintele se lăsă pe speteaza scaunului, ca şi cum ar i $ncercat să-şi pună ordine $n gânduri:



5 Aş caracteriza convorbirea drept una disperată. Se vedea clarcă nu era el $nsuşi. alter părea dezechilibrat , aveam impresia că-şi pierduse stăpânirea de sine. 'ult timp, n-a spus nimic. Nu semăna cu alter Sullivan, cel pe care-l cunoşteam.

5 Despre ce a vorbit? 5 Despre toate şi despre nimic. Uneori spunea cuvinte ără sens.

A vorbit despre moartea lui Christine. Apoi despre omul pe care l-ai arestat. Că-l urăşte, pent ru că i-a dist rus viaţa. '-am $ngrozit auzindu-l.

5 Ce i-aţi zis? 5 L-am $nt rebat unde este. Voiam să-l găsesc, să-l ajut. Dar n-a

vrut să-mi spună. Nu cred că a auzit ce i-am spus, părea neatent. 5 Aşadar, credeţi voia să se sinucidă? 5 Domnule locotenent , nu sunt psiholog, dar dacă ar i să-mi

spun părerea re eritor la starea sa mentală, aş zice că, $nt r-adevăr,alter Sullivan părea un om gata să se sinucidă. A ost unul dint re puţinele momente din timpul preşedinţiei mele când m-am simţit neajutorat. Nu m-a mirat să a lu, după discuţia aceea, că murise.

Richmond privi igura impasibilă a lui Burton, apoi i se adresă detectivului:

5 De aceea te-am $nt rebat dacă ai a lat că zvonurile privitoare la apt ul că alter e amestecat $n $mpuşcarea omului aceluia sunt adevărate. După convorbirea cu alter, mi-a t recut prin minte că s-ar putea să nu ie simple zvonuri.

ran se uită spre Burton şi $nt rebă: 5 Aveţi o $nregist rare a discuţiei? %tiu că unele convorbiri de aici

sunt $nregist rate… 5 Sullivan m-a sunat la numărul meu particular, domnule

locotenent. E o legăt ură securizată şi nu se permite $nregist rarea convorbirilor.

5 nţeleg. V-a declarat $n mod direct că ar i implicat $n moartea lui Luther hitney?

5 Nu $n mod direct. Se vedea că nu gândea limpede. Dar am citit

print re rânduri şi am ţinut seama de uria pe care o mani esta… Nu-mi place să declar aşa ceva despre un om mort , dar era clar că



pusese să ie omorât omul acela. N-am nicio dovadă, dar aşa am avut impresia.

5 Aţi avut o conversaţie oarte neplăcută, comentă ran. 5 Da, da, a ost oarte neplăcută. Domnule locotenent , $mi pare

rău, dar mă cheamă datoria… ran nu se clinti şi $nt rebă: 5 De ce credeţi că v-a sunat , la o asemenea oră? Preşedintele se aşeză şi aruncă din nou o privire căt re Burton. 5 alter a ost unul dint re cei mai apropiaţi prieteni ai mei. A

t recut prin momente di icile, dar am t recut şi eu prin asemenea clipe. Nu era nimic neobişnuit să mă sune la ora aceea. Nu am prea

discutat cu el, $n ultimele luni. După cum ştii, a t recut print r-o perioadă deosebit de tensionată. alter era genul de om care su eră $n tăcere. Seth, te rog să mă scuzi…

5 'i se pare ciudat că v-a sunat tocmai pe dumneavoast ră,dint re toţi cei pe care ar i put ut să-i sune. Era oarte posibil ca dumneavoast ră să nu i ost aici. Programul de lucru al preşedinţilor este oarte neregulat. 'ă $nt reb ce-o i ost $n capul lui…

Preşedintele se rezemă de spetează, $şi $mpreună mâinile şi se uită $n tavan. .Poliţaiul ăsta vrea să-mi arate cât de deştept este.” Se uită la ran şi zâmbi.

5 Dacă aş putea să citesc minţile oamenilor, n-aş mai avea nevoie de sondaje de opinie!

5 Nu cred că t rebuie să iţi telepat ca să ştiţi că o să ocupaţi scaunul ăsta $ncă pat ru ani, domnule, replică detectivul, zâmbind.

5 'ulţ umesc, domnule locotenent. Pot să-ţi spun doar că m-a sunat. Dacă plănuise să se sinucidă, pe cine să i sunat? Se $nst răinase de amilie, de când s-a $nsurat cu Christine. Avea multe cunoştinţe cu care ăcea a aceri, dar prea puţini erau cei pe care-i considera prieteni. Noi ne cunoşteam de mulţi ani şi l-am considerat un el de tată. Am ost oarte interesat de ancheta legată de moartea soţiei sale, după cum ştii oarte bine. Toate astea pot

explica de ce a vrut să discute cu mine, mai ales $n sit uaţia $n care se gândea să-şi ia viaţa. Asta-i tot ce ştiu. mi pare rău că nu te pot



ajuta mai mult. Uşa biroului se deschise. ran nu avea de unde să ştie că acest

lucru se $ntâmplase ca răspuns la apăsarea preşedintelui pe un buton minuscul.

Preşedintele se uită la secretară şi-i zise: 5 Vin imediat , Lois! Domnule locotenent dacă te mai pot ajuta cu

ceva, spune-i lui Bill. ran $şi $nchise carneţelul şi-i mulţ umi. Richmond rămase privind spre uşă, după plecarea lui ran. 5 Burton, cum $l cheamă pe avocat ul lui hitney? Burton se gândi un moment apoi răspunse:

5 "raham. *ac "raham. 5 Numele $mi pare cunoscut. 5 Lucrează la Patton şi Shaw. E partener acolo. Preşedintele $l aţinti cu privirea. 5 Ce s-a $ntâmplat? se interesă agent ul. 5 Nu-s sigur… Richmond descuie un sertar al biroului şi scoase un carnet $n

care-şi nota probleme ext rapro esionale. 5 Nu uita un lucru, Burton! O dovadă oarte importantă, pent ru

care am plătit cinci milioane de dolari, n-a ost $ncă recuperată. Preşedintele răs oi paginile carnet ului. n povestea aceea

useseră implicaţi numeroşi indivizi, $n măsură mai mare sau mai mică. Dacă hitney i-ar i dat avocat ului său cuţit ul pent ru deschis scrisori, $mpreună cu o relatare a celor $ntâmplate, ar i a lat deja $nt reaga lume. Richmond $şi aminti de ceremonia premierii lui

Ransome Baldwin, la Casa Albă. "raham nu păruse să ie at unci deosebit de $ncordat. Aşadar, nu avea obiect ul. At unci cui i-l dăduse hitney?

n timp ce mintea lui analiza şi elabora scenarii posibile,preşedintelui $i sări $n ochi un nume, dint re cele scrise cu mâna lui. O persoană pe care n-o luase deloc $n calcul.

*ac ţinu punga sub braţ şi servietă $n mână, reuşind să-şi scoată



cheia din buzunar, dar, $nainte să apuce s-o vâre $n broască, uşa se deschise. Exclamă, surprins:

5 Nu mă aşteptam să i acasă! 5 Nu t rebuia să aci cumpărăt uri. 'ă descurcam eu, $nt r-un el. *ac int ră, lăsă servieta pe măsuţa pent ru ca ea şi se duse la

bucătărie. +ate se uită după el. 5 'unceşti toată ziua. De ce să mai t rebuiască să şi găteşti? 5 *ac, emeile ac asta $n iecare zi. Uită-te şi t u $n jur. Bărbat ul ieşi din bucătărie şi replică: 5 Nu te cont razic. Ce el de mâncare chinezească vrei din ce-am

cumpărat?

5 Ce nu vrei t u. Nu prea mi-e oame. *ac se duse $napoi $n bucătărie şi reveni cu două arurii

$ncărcate. 5 %tii că o să clachezi, dacă nu mănânci. Cred că ar t rebui să-ţi

pun piet re $n buzunare, să nu te ia vânt ul. *ac se aşeză pe podea, cu picioarele $ncrucişate. +ate ciuguli

câte ceva din arurie, $n timp ce el devoră tot ul. 5 Cum merge t reaba? Probabil că ar i t rebuit să-ţi iei mai multe

zile libere. 'unceşti prea mult. 5 Uite cine vorbeşte! +ate luă o ruladă, apoi o aşeză la loc pe arurie. *ac $şi puse jos

urculiţa şi se uită la ea. 5 Spune, te ascult. +ate se aşeză pe canapea şi rămase acolo, jucându-se cu

lănţişorul de la gât. Era $mbrăcată cu hainele pe care le purtase la

serviciu şi arăta epuizată, ca o loare doborâtă de vânt. 5 '-am gândit mult la ce i-am ăcut lui Luther. 5 +ate… 5 *ac, lasă-mă să termin! Vocea ei pocni, ca un bici. Apoi t răsăt urile ei se relaxară. 5 Am hotărât că n-o să uit asta, aşa că t rebuie să accept aptele.

Poate că tot ce am ăcut n-a ost greşit , din mai multe motive. Dar a

ost greşit din cel puţin un motiv. Luther era tatăl meu. Un motiv nuprea temeinic, dar un motiv su icient de bun.



şi răsuci şi mai mult lănţişorul, până când acesta se t rans ormă $nt r-un şir de noduri.

5 Cred că iind procuror, un procuror aşa cum sunt eu, m-a ăcut să devin o persoană care nu-mi prea place. Nu-i măgulitor să descoperi aşa ceva, când $mplineşti t reizeci de ani.

*ac o prinse de mână, ca să nu-i mai t remure. +ate nu şi-o t rase. Bărbat ul simţea sângele pulsând $n venele ei.

5 Acestea iind zise, cred că-i cazul să ac o schimbare radicală. Să-mi schimb viaţa, cariera, tot ul.

5 Ce tot spui t u acolo? *ac se ridică şi se aşeză lângă ea. Pulsul $i crescuse, anticipând

ceea ce avea să spună +ate. 5 N-o să mai iu procuror, *ac! De apt , n-o să mai iu jurist. 'i-

am $naintat demisia $n dimineaţa asta. Recunosc că au ost şocaţi cutoţii. 'i-au spus să mă mai gândesc. Iar eu le-am zis că m-am gândit dest ul. %i că plec.

*ac o $nt rebă, ne$ncrezător: 5 )i-ai părăsit slujba? +ate, ai t rudit mult pent ru cariera ta. Nu

poţi să renunţi la ea $n elul ăsta. +ate se ridică şi se duse lângă ereast ră, uitându-se a ară. 5 Asta e. N-am renunţat la nimic. Amintirea a ceea ce am ăcut $n

ultimii pat ru ani se pot riveşte cu ororile de-o viaţă. Nu la aşa ceva m-am gândit pe vremea când eram st udentă $n primul an şi dezbăteam marile principii ale justiţiei.

5 Nu te desconsidera! St răzile sunt mult mai sigure $n urma a ceea ce ai ăcut.

+ate se $ntoarse şi se uită la el, apoi zise: 5 Nu mai lupt $mpot riva curent ului. Acesta m-a dus de mult

timp până-n ocean… 5 Ce-ai să aci? Eşti jurist… 5 "reşeşti. Am ( ost jurist o mică bucată din viaţa mea. 'i-a

plăcut mai mult viaţa pe care am dus-o $nainte. +ate tăcu un timp, privindu-l, cu braţele $ncrucişate la piept. Apoi

continuă: 5 *ac, mi-ai explicat oarte clar că am devenit procuror ca să



mă răzbun pe tatăl meu. Am plătit scump pent ru asta, cu t rei ani de acultate şi pat ru ani prin t ribunale.

O tă din rărunchi, iar t rupul i se cut remură, apoi $şi recăpăta stăpânirea de sine.

5 %i cred că m-am răzbunat cu adevărat. 5 +ate, n-a ost vina ta… *ac tăcu, văzând că-i $ntoarce spatele. Iar cuvintele pe care i le

spuse +ate $l zguduiră. 5 O să plec, *ac! ncă nu ştiu unde. Am economisit ceva bani.

Cred că mi-ar plăcea $n sud-vest sau $n Colorado. Vreau ceva di erit de ce-am avut aici. Poate asta va $nsemna un nou $nceput.

5 Să pleci, zise *ac, mai mult pent ru sine. Să pleci… Repetă cuvintele, de parcă ar i $ncercat atât să le izgonească, dar

şi să le disece, să le interpreteze $nt r-o manieră care să nu ie atât de dureroasă ca $n clipa aceea. +ate spuse, uitându-se $n jos:

5 *ac, nu mă reţine nimic aici. Bărbat ul se uită la ea şi mai degrabă simţi, decât auzi răspunsul

urios ce ţâşni de pe buzele sale: 5 Cum $ndrăzneşti să spui asta? +ate $l privi şi-i spuse, iar *ac avu impresia că vede cum i se

schimba vocea. 5 Cred că ar i mai bine să pleci!

*ac stătea la birou, neavând niciun che să $nrunte maldărul de lucrări şi muntele de mesaje, $nt rebându-se dacă $n viaţa lui se

putea $ntâmpla ceva şi mai rău. n moment ul acela $n $ncăpere int ră Dan +irsen. *ac gemu $n sinea lui.

5 Dan, cred că… 5 N-ai ost la $ntâlnirea partenerilor, din dimineaţa asta. 5 Nu m-a anunţat nimeni că avem şedinţă. 5 A ost t rimisă o notă t ut uror partenerilor, dar se pare că ai ore

de lucru cam ciudate. +irsen se uită dezaprobator la dezordinea de pe biroul lui. Al lui

era $ntotdeauna $n cea mai deplină curăţenie, lucru care era mai



curând o dovadă a cât de puţină activitate juridică des ăşura de apt.

5 Acum sunt aici. 5 Am $nţeles că te-ai $ntâlnit cu Sandy, la el acasă. *ac se uită la el cu asprime şi-i replică: 5 Se pare că nu mai există intimitate… +irsen se $nroşi de urie. 5 Problemele care privesc parteneriat ul t rebuie discutate de

aţă cu toţi partenerii. Nu avem nevoie de con licte care să decimeze irma şi mai mult decât a ost!

*ac u gata să izbucnească $n râs. Cine vorbea! Dan +irsen,

regele $ncoronat al con lictelor! 5 Cred că am t recut de ce-i mai rău. 5 Aşa crezi, *ac? Nu ştiam că te pricepi la asemenea lucruri. 5 Dacă sit uaţia te $ngrijorează atât de mult , de ce nu te t rans eri

la altă irmă? Rânjet ul dispăru de pe igura omuleţ ului. 5 Sunt $n irmă de aproape douăzeci de ani! 5 At unci a venit moment ul pent ru o schimbare. S-ar putea să-ţi

olosească. +irsen se aşeză şi-şi şterse ochelarii. 5 Vreau să-ţi dau un s at amical, *ac. Nu miza pe cartea lui

Sandy. Dacă aci asta, greşeşti. Individul e terminat. 5 'ulţ umesc pent ru s at. 5 Vorbesc serios, *ac. Nu-ţi pune poziţia $n pericol $nt r-o

$ncercare inutilă, chiar dacă bine-intenţionată, de a-l salva.

5 Să-mi pun poziţia $n pericol? Adică poziţia amiliei Baldwin? 5 Sunt clienţii tăi… deocamdată… 5 Ai $n vedere o schimbare a conducerii? Dacă da, at unci mult

noroc! Nu ar dura decât o clipă. +irsen se ridică şi $ncheie: 5 *ac, nimic nu-i veşnic. Sandy Lord ştie asta la el de bine ca

noi toţi. Toate-s t recătoare. Poţi să-ţi tai punţile $n urma ta, dar e

bine să te asiguri că n-a rămas nimeni pe ele. *ac se ridică şi veni spre omuleţ.



5 Aşa ai ost de mic copil, Dan, sau te-ai molipsit după ce-ai crescut?

+irsen zâmbi şi se pregăti să plece. 5 După cum ţi-am spus, nu se ştie niciodată. Relaţiile cu clienţii

sunt $ntotdeauna ragile. Să luăm cazul clienţilor tăi. Aceste relaţii se bazează, $n primul rând, pe viitoarea ta căsătorie cu *enni er Ryce Baldwin. Bunăoară, dacă domnişoara Baldwin ar a la că nu te duci noaptea acasă şi că locuieşti $mpreună cu o anumită tânără, s-arputea să nu mai ie dispusă să-ţi $ncredinţeze a acerile legale, cuatât mai puţin să-ţi devină soţie…

Dură doar o secundă ca Dan +irsen să ajungă cu spatele lipit de

perete, iar igura lui *ac ajunse atât de aproape de a individului,$ncât lui +irsen i se aburiră ochelarii.

5 Nu ace vreo prostie, *ac! Indi erent de stat ut ul tău,partenerii nu vor accepta ca un partener nou să-l atace pe unul mai vechi. Avem reguli aici, la Patton şi Shaw!

5 Să nu mă mai scoţi din sărite, +irsen! se răsti *ac, apoi $l aruncă spre uşă, după care se $ntoarse la birou.

+irsen $şi netezi cămaşa şi zâmbi $n sinea lui. Puştiul era uşor de manipulat , ca toţi indivizii solizi şi $nalţi. Puternici ca nişte catâri şi cu nimic mai deştepţi. Inteligenţi ca o cărămidă.

5 *ac, ar t rebui să-ţi dai seama $n ce te-ai vârât. Din nu ştiu ce motiv, pari să ai deosebită $ncredere $n Sandy Lord. )i-a spus vreodată adevărul despre Barry Alvis? A ăcut asta?

*ac se $ntoarse $ncet şi se uită prosteşte la individ. 5 A olosit povestea cu asociat ul care nu mai e $n stare să aducă

a aceri noi sau ţi-a povestit că Alvis a irosit un proiect important? *ac continuă să se uite la el. +irsen zâmbi, t rium ător. 5 *ac, a ost vorba de un tele on. iica s-a plâns că domnul Alvis

a supărat -o pe ea şi pe tatăl ei. Iar Barry Alvis a dispărut. Aşa merg lucrurile, *ac. Poate nu vrei să respecţi regulile. Dacă nu vrei, nu te $mpiedică nimeni să pleci.

+irsen plănuise chestia asta de câtva timp. După dispariţia lui

Sullivan, $i promisese lui Baldwin că a acerile sale vor i o prioritate pent ru irmă. +irsen mai avea $ncă un grup alcăt uit din cei mai



buni jurişti din oraş. Pat ru milioane de dolari din a aceri juridice,$mpreună cu a acerile de care se ocupa deja, vor ace din el cel mai important partener al irmei. Iar numele +irsen va i a işat pe această uşă, $n locul celui care va i luat de acolo, ără nicio ceremonie.

Directorul executiv $i zâmbi lui *ac. 5 Văd că nu mă placi, dar $ţi spun adevărul. Eşti băiat mare, ar

t rebui să te descurci singur. %i $nchise uşa $n urma lui. *ac rămase $n picioare $ncă o secundă, apoi se prăbuşi pe scaun.

Se $ntinse $n aţă, aruncă tot ul de pe birou, cu un gest violent , apoi

puse $ncet capul pe supra aţa netedă.



CAPITOLUL DOUĂ&ECI %I %ASE

Seth ran se uita la băt rân. Bărbat ul scund, cu o pălărie moale,pleoştită, care-i acoperea capul, $mbrăcat cu pantaloni din cati ea reiată, cu un pulover gros şi cu cizme de iarnă părea atât stânjenit cât şi emoţionat de apt ul că se a lă $nt r-o secţie de poliţie. )inea $n mână un obiect drept unghiular, $nvelit $n hârtie ca enie.

5 Nu $nţeleg despre ce-i vorba, domnule landers. 5 Am ost acolo, la t ribunal, $n ziua aia. %tiţi, at unci când a ost

omorât omul ăla. '-am dus să văd şi eu despre ce-i vorba. Am t răit aici toată viaţa mea şi nu s-a $ntâmplat niciodată nimic care să semene cu spectacolul ăla.

5 nţeleg, zise ran, sec. 5 Pent ru orice event ualitate, mi-am luat camera de luat vederi,

am reglat -o şi toate celelalte… Doar o scoţi, te uiţi şi $nregist rezi. 'ar ă de calitate! Aşa că nevastă-mea mi-a zis că ar t rebui să mă

duc şi eu. 5 "rozav, domnule landers! Dar de ce aţi venit aici? landers reuşi $n s ârşit să-şi dea seama ce voia poliţist ul de la el. 5 Oh! mi cer scuze, domnule locotenent. Stau aici şi

pălăvrăgesc, am tendinţa să ac asta, $nt rebaţi-o şi pe doamna mea. Sunt pensionar de un an. Nu prea am vorbit la serviciu. Lucram la o linie de asamblare $nt r-o uzină de prelucrare. Acum $mi place să vorbesc. %i să ascult. Pet rec o grămadă de vreme la o ca enea de

lângă bancă. Ca ea bună, iar brioşele sunt adevărate, nu de-alea dietetice.

ran arăta exasperat. landers se grăbi să termine: 5 Am venit să vă arăt asta. De apt , să v-o dau. Am păst rat o

copie şi pent ru mine. %i băt rânul $i $ntinse pachet ul. ran $l deschise şi văzu o

videocasetă. landers $şi scoase pălăria, lăsând să se vadă un cap chel, cu nişte



smocuri de păr ca bumbacul, $n jurul urechilor. Adăugă emoţionat: 5 Am scos nişte imagini bune, după cum am spus. l arată pe

preşedinte şi moment ul exact când tipul a ost $mpuşcat. Am tot ul. Doamne, chiar aşa! l ilmam pe preşedinte. '-a condus exact la $mpuşcăt uri.

ran se uită la băt rân. 5 E tot ul acolo, domnule locotenent. Tot ce merita ilmat. "ata,

t rebuie să plec, adăugă el, uitându-se la ceas. Am $ntârziat la prânz. Neveste-mii nu-i place să $ntârzii.

Băt rânul se pregăti să plece. ran se uita la casetă. 5 Oh, domnule locotenent $ncă o $nt rebare.

5 Vă rog! 5 Dacă pe casetă veţi găsi ceva util, credeţi că-mi vor da numele

când vor scrie despre asta? 5 Cine să scrie despre asta? $nt rebă nedumerit ran. Băt rânul explică, agitat: 5 Ei… Istoricii. i vor spuse Caseta landers sau aşa ceva. Sau

Videocasetă landers. Cum au mai ăcut. ran simţea că $l apucă durerile de cap. 5 Ce au mai ăcut? 5 Da, domnule locotenent cum a ost cu &apruder, $n cazul

asasinat ului lui +ennedy. n cele din urmă, ran $nţelese. 5 iţi sigur că le voi spune, domnule landers. Ca să ştie. Să

spună posterităţii. 5 Bine aţi zis! exclamă landers, arătând cu deget ul spre el.

.Posterităţii”… mi place asta! O zi bună, domnule locotenent!

5 Alan… Richmond $i ăcu un semn "loriei Russell, invitând-o să int re,

apoi se uită din nou $n carnet ul din aţa sa. După ce termină, $l $nchise şi se uită la şe a de cabinet , cu o igură inexpresivă.

"loria rămase $n aşteptare, uitându-se la covor, cu mâinile $ncleştate nervos. Apoi t raversă iute camera şi se prăbuşi pe un



scaun. 5 Nu ştiu ce să-ţi spun, Alan. Comportarea mea nu poate i

scuzată, a ost complet nepot rivită. Cred că, pent ru un timp, mi-am pierdut minţile…

5 Aşadar, n-ai de gând să-mi spui că a ost $n interesul meu? $nt rebă Richmond, rămânând cu ochii aţintiţi asupra "loriei.

5 Nu. Am venit ca să demisionez. Preşedintele zâmbi şi zise: 5 Poate că te-am subestimat , "loria. După care se ridică, veni $n aţa biroului şi se rezemă de acesta.

Apoi continuă:

5 Dimpot rivă, comportarea ta a ost oarte pot rivită. Dacă aş i ost $n locul tău, aş i procedat la el.

emeia se uită la el, uluită. 5 Nu mă $nţelege greşit. Ca orice conducător mă aştept ca

subordonaţii să-mi ie loiali. Dar nu-mi $nchipui că oamenii sunt mai mult decât ceea ce sunt , adică oameni, cu toate slăbiciunile lor şi cuinstinct de supravieţ uire. La urma urmei, suntem cu toţii nişte animale. Am ajuns la această poziţie pent ru că n-am uitat niciodată că e u sunt cea mai importantă persoană din lume. Indi erent de sit uaţie, indi erent de obstacole, n-am uitat acest banal t ruism. Ceea ce ai ăcut $n noaptea aceea dovedeşte că şi t u $mpărtăşeşti acelaşi crez.

5 %tii ce-am intenţionat? 5 Sigur că da. Nu te condamn că ai pro itat de sit uaţie şi ai

$ncercat să obţii bene icii maxime. Ce Dumnezeu, ţara asta şi, mai

ales, oraşul ăsta sunt const ruite pe acest principiu. 5 Dar când Burton ţi-a spus că… Richmond ridică mâna, $nt rerupând-o: 5 Recunosc că am simţit anumite lucruri. n principal, că am ost

t rădat. Dar, de at unci, am ajuns la concluzia că ai dat dovadă de tărie de caracter, nu de slăbiciune.

"loria $ncerca să-şi dea seama unde vrea să ajungă. nt rebă:

5 Să $nţeleg că nu vrei să-mi dau demisia? Preşedintele se aplecă spre ea şi o prinse de mână.



5 Nu-mi amintesc să-ţi i spus ceva despre demisie. Nu-mi pot imagina că vom $nt rerupe relaţia noast ră, după ce am ajuns să ne cunoaştem reciproc atât de bine. Lăsăm lucrurile aşa?

"loria Russell se ridică să plece. Preşedintele se $ntoarse $n spatele biroului său.

5 Oh, "loria! Avem de revăzut o serie de dosare $n seara asta. amilia mea e plecată din oraş. Aşadar, am putea să lucrăm $n apartament ul meu.

"loria $i $nruntă privirea. 5 S-ar putea să dureze. Ar i bine să-ţi aduci haine de schimb. Preşedintele nu zâmbi. O privi păt runzător, apoi se apucă de

lucru. n timp ce $nchidea uşa, "loria Russell $şi dădu seama că-i

t remura mâna.

*ac băt u la uşă atât de tare, că simţi cum $i păt runde lemnul lust ruit $n $ncheiet urile degetelor.

'enajera $i deschise, iar *ac t recu pe lângă ea, $nainte ca emeia să apuce să spună un cuvânt.

*enni er Baldwin cobor$ pe scara interioară şi păt runse $n holul de la int rare, pardosit cu marmură. Era $mbrăcată $nt r-o rochie scumpă de seară. Părul, care-i cădea pe umeri, mărginea un decolteu impresionant. Nu zâmbi când $l văzu.

5 *ac, ce cauţi aici? 5 Vreau să discut cu tine.

5 *ac, am altceva de ăcut. Discuţia asta poate să mai aştepte. 5 Nu! *ac o apucă de mână, se uită $n jur, $mpinse o uşă sculptată şi o

$mpinse pe *enni er $n bibliotecă, după care $nchise uşa $n urma lor. emeia $şi smuci mâna, eliberând-o. 5 Eşti nebun? *ac se uită $n jur, la camera imensă, cu dulapuri uriaşe, cu ra t uri

$nţesate de ediţii princeps. Toate de aţadă, probabil că niciuna dint re cărţi nu usese deschisă vreodată. Tot ul era doar aţadă.



5 Am o $nt rebare simplă. După aceea plec. 5 *ac… 5 O $ nt r e b a r e. Apoi plec. *enni er $l privi bănuitoare, apoi $şi $ncrucişa braţele. 5 Ce $nt rebare? 5 Ai sunat la irmă şi ai cerut să-l concedieze pe Barry Alvis,

pent ru că m-a pus să lucrez $n noaptea $n care am ost la Casa Albă? 5 Cine ţi-a spus? 5 Răspunde la $nt rebare, *enn! 5 *ac, de ce-i lucrul ăsta atât de important pent ru tine? 5 Aşadar, ai pus să ie concediat?

5 *ac, nu te mai gândi la asta şi dă-ţi seama ce el de viitor vom avea $mpreună. Dacă noi…

5 Răspunde la nenorocita aia de $nt rebare! *enni er izbucni: 5 Da! Da, am pus să ie dat a ară rahat ul ăla! %i ce dacă? 'erita.

Te-a t ratat ca pe un in erior. A greşit cumplit. Era un nimic. S-a jucat cu ocul şi s-a ars. Nu-mi pare rău pent ru el!

*enni er se uita la el, ără urmă de remuşcare. Auzind ceea ce aşteptase să audă, *ac se aşeză pe un scaun şi se

uită la biroul masiv din celălalt capăt al $ncăperii. La scaunul cuspătar $nalt , acoperit cu piele, de lângă birou, aşezat cu spatele spre cei doi tineri. Privi pict urile $n ulei atârnate pe pereţi, erest rele uriaşe, cu draperii cu alduri aranjate per ect , care costau $n mod sigur mai mult decât $şi putea $nchipui, se uită la lemnăria sculptată, la sculpt urile din marmură sau din bronz, răspândite

peste tot , la tavanul cu o altă legiune de personaje medievale. Lumea amiliei Baldwin. Ei se simţeau bine aici… *ac $nchise $ncet ochii.

*enni er $şi aruncă părul pe spate, se uită la el, oarecum temătoare. Ezită un moment apoi se duse lângă el, $ngenunche şi-l băt u pe umăr. 'irosul t rupului ei parumat se revărsă asupra lui. *enni er spuse $ncet , lângă aţa lui, iar răsu larea ei $i gâdilă urechea:

5 *ac, ţi-am mai spus, nu t rebuie să te comporţi aşa. Acum,când cazul ăla ridicol de crimă a ost $nchis, putem să ne vedem de



vieţile noast re. Casa noast ră este aproape gata. E minunată. Trebuie să punem la punct planurile pent ru nuntă. Scumpule, lucrurile vorreveni la normal.

i atinse aţa, o t rase spre ea. Se uită la el cu ochi plini de dorinţă,$l sărută, $ndelung şi pround, apoi $şi deprinse lent buzele, $i căută privirea, dar nu găsi $n ochii lui ceea ce căuta.

5 Ai dreptate, *enn. Cazul ăla ridicol de crimă a ost $nchis. Un om pe care l-am respectat şi la care am ţinut a ost omorât. Cazul a ost $nchis, e timpul să mergem mai departe. Trebuie să acem avere.

5 %tii ce-am vrut să spun. N-ar i t rebuit să i implicat $n

povestea aceea. Nu era problema ta. Dacă ai i deschis ochii, ai i văzut şi singur că era o t reabă sub nivelul tău.

5 %i că ţie nu-ţi convenea să ac aşa ceva. *ac se ridică. Se simţea oarte obosit. 5 Să ai parte de-o viaţă rumoasă, *enn! )i-aş spune la revedere,

dar nu cred că o să ne revedem. *enni er $l prinse de mânecă. 5 *ac, vrei să-mi spui ce lucru groaznic am ăcut? Bărbat ul ezită un moment apoi o $nruntă: 5 apt ul că t rebuie să mă $nt rebi ce-ai ăcut. Ai dist rus viaţa

unui om pe care nu-l cunoşteai. De ce? Pent ru că mi-a ăcut ceva care te-a deranjat. Aşa că ai aruncat la gunoi zece ani de muncă. Cuun singur tele on. ără să te gândeşti ce $nseamnă asta pent ru el,pent ru amilia lui. Omul ăla putea să se sinucidă, nevasta lui putea să divorţeze, dar ţie nu ţi-a păsat. Probabil că nici nu te-ai gândit la

lucrurile astea. Ca să concluzionăm: nu pot să iubesc, nu pot să-mi pet rec viaţa alăt uri de cineva care poate ace un asemenea lucru. Dacă nu poţi să $nţelegi, dacă $ţi $nchipui că n-ai greşit , at unci avem un motiv $n plus ca să ne spunem adio chiar acum. Putem să $nlăt urăm di erenţele ireconciliabile dint re noi $nainte de căsătorie. Ca să nu pierdem degeaba timp şi să scăpăm de o serie de necazuri.

Se $ntoarse spre uşă, zâmbind, şi zise:

5 Toţi cei pe care-i cunosc $mi vor spune că-s nebun. mi vorspune că eşti emeia per ectă, deşteaptă, bogată, rumoasă şi eşti



cu adevărat , *enn! mi vor spune că am i avut $mpreună o viaţă per ectă. Că am i avut tot ul. Cum să nu im ericiţi? Adevărul este că nu te-aş i ăcut ericită, pent ru că nu-mi pasă de lucrurile pe care le aci. Nu-mi pasă de a acerile juridice $n valoare de milioane de dolari, de casele cât un bloc, de maşinile care costă cât salariul meupe un an. Nu-mi place casa asta, nu-mi place elul tău de viaţă, nu-mi plac prietenii tăi. %i, $n concluzie, cred că nici t u nu-mi placi. Probabil că sunt singurul bărbat de pe planetă care ar spune aşa ceva. Dar sunt un om simplu şi n-o să te mint niciodată. ai să spunem lucrurilor pe nume: $n două zile $ţi vor bate la uşă vreo zece indivizi, mult mai pot riviţi pent ru tine decât *ac "raham. N-o să

rămâi singură. *ac se uită la ea şi se simţi $ndurerat , văzând uluirea totală de pe

chipul ei. 5 Poţi să le spui t ut uror că mi-ai dat papucii. Nu corespundeam

standardelor amiliei Baldwin. Nu te meritam. La revedere, *enn! *enni er rămase locului câteva minute, după plecarea lui. O

$ncercară di erite sentimente, niciunul neieşind $nvingător. n cele din urmă, *enni er ugi din $ncăpere. Sunet ul tocurilor

$nalte pe podeaua din marmură $ncetă, at unci când ajunse la t reptele acoperite de covor.

Pent ru câteva secunde, $n bibliotecă se aşternu liniştea. Apoi scaunul de lângă birou se roti, iar Ransome Baldwin privi spre uşa lângă care stăt use iica lui.

*ac se uită prin vizor, aşteptându-se, $nt r-un el, s-o vadă pe *enni er Baldwin, $narmată cu o puşcă. Ridică din sprâncene, văzând cine-l vizita.

Seth ran int ră $n casă, $şi scoase pardesiul şi se uită $n jur, la harababura din micul apartament al lui *ac. i plăcea.

5 Omule, $mi aduce aminte de alte vremuri din viaţa mea. 5 Lasă-mă se ghicesc! Căminul st udenţesc al răţiei Delta din

197!. Erai vicepreşedintele care răspundea de băut ură. ran rânji.



5 Dest ul de aproape de adevăr! Bucură-te de asta cât poţi,amice! ără să mă amestec unde nu-mi ierbe oala, o nevastă bună n-o să-ţi permită să duci $n continuare o asemenea existenţă.

5 At unci s-ar putea să iu un om norocos. *ac se duse $n bucătărie şi se $ntoarse cu nişte cutii de bere. Cei

doi se aşezară, cu băut ura la $ndemână. 5 Ai necazuri cu viitoarea soţie, domnule avocat? 5 Pe o scală de la unu la zece, necazuri de nota unu sau zece, $n

uncţie de perspectiva din care priveşti. 5 Nu ştiu de ce cred că domnişoara Baldwin nu-i prea $ncântată

de ceea ce aci…

5 De ce nu $ncetezi să te porţi ca un detectiv? 5 Pent ru că aş putea să te ajut. Vrei să discutăm despre

subiect ul ăsta? *ac clătina din cap şi-l reuză: 5 Aş putea să-ţi ac capul mare o noapte $nt reagă, dar nu acum. ran dădu din umeri şi zise: 5 Să mă anunţi din timp. O să aduc eu berea. *ac remarcă pachet ul din poala lui ran şi $nt rebă: 5 'i-ai adus un cadou? ran scoase caseta şi zise: 5 Presupun că $n $nvălmăşeala asta de lucruri se găseşte şi un

aparat video.

Când *ac aduse videocaseto onul, ran zise:

5 *ac, nu-i ceva o icial. Pe caseta asta se vede tot ul, inclusiv ce i s-a $ntâmplat lui Luther.

*ac se gândi o clipă, apoi $nt rebă: 5 Crezi că o să vedem ceva care o să ne ajute să-l prindem pe

ăptaş? 5 Aşa sper. Tu l-ai cunoscut pe Luther mult mai bine decât l-am

cunoscut eu. Poate o să vezi ceva ce eu n-aş putea să observ. 5 Să-i dăm drumul. Cu toate că usese avertizat , *ac nu era pregătit să vadă ce se a la



pe casetă. ran $l privea cu atât mai atent , cu cât se apropia moment ul t ragic. Când se auzi $mpuşcăt ura, *ac se t rase $napoi,involuntar, cu ochii holbaţi, din cauza ororii.

ran $nchise videocaseto onul. 5 Te-am avertizat! *ac stătea ghemuit pe scaun, respirând neregulat. Trupul i se

zgudui un moment , apoi se potoli. *ac $şi reveni şi-şi şterse runtea. 5 Isuse ristoase! Remarca lui landers, cea $n legăt ură cu asasinarea lui +ennedy,

nu usese greşită. 5 *ac, vrei să ne oprim?

5 Nici gând!

*ac apăsă butonul aparat ului $ncă o dată. Văzuseră caseta de vreo zece ori. Nu-i usese uşor să vadă capul prietenului săuexplodând. Durerea $i usese $nsă atenuată de apt ul că uria lui creştea cu iecare vizionare a $nregist rării.

5 Păcat că individul n-a ilmat din cealaltă parte a st răzii. At unci l-am i put ut zări pe ţintaş. N-ar i ost oarte uşor… Ai nişte ca ea? 'i-e greu să gândesc ără ca eină.

5 Am nişte ca ea proaspătă $n ca etieră. Adu-mi şi mie! Cănile sunt $n dulapul de deasupra chiuvetei.

Când ran se $ntoarse cu cănile din care ieşea abur, *acrevedea caseta, $ncepând cu imaginile $n care Alan Richmond $şi ţinea discursul pe scena improvizată de lângă t ribunal.

5 Tipul e plin de energie. ran se uită la ecran şi zise: 5 L-am $ntâlnit ieri. 5 Da? %i eu. Pe vremea când mă pregăteam să mă $nsor cu o tipă

bogată şi celebră. 5 Ce crezi despre individ? *ac sorbi din ca ea, se $ntinse după o pungă cu biscuiţi cu unt de

arahide, $i o eri unul lui ran, care $l luă, apoi $şi puse picioarele pe măsuţa pent ru ca ea. Detectivul acceptă ără iţe obiceiurile vieţii de



burlac. *ac dădu din umeri şi răspunse: 5 Nu ştiu ce să zic. E, tot uşi, preşedintele. ntotdeauna mi s-a

părut că se poartă ca un preşedinte. Tu ce crezi? 5 E deştept. Cu adevărat deştept. "enul ăla de om deştept cu

care nu t rebuie să te pui, dacă nu eşti sigur că poţi să-i aci aţă. 5 Presupun că-i bine că e de partea Americii. 5 'da, mormăi ran, uitându-se din nou la ecran. Nu ţi-a sărit

nimic $n ochi? *ac apăsă un buton al telecomenzii. 5 Un singur lucru. Uită-te şi t u.

Banda se derula iute, iar siluetele se mişcau pe ecran ca actorii $nt r-un ilm mut.

5 Priveşte! Pe ecran se vedea Luther, care ieşea din dubă. Privea $n jos,

pent ru că lanţ ul $l $mpiedica la mers. Deodată, $n imagine apăru o coloană de oameni, cu preşedintele $n runte. Luther se vedea doarparţial. *ac opri imaginea.

5 Uită-te! ran privi ecranul, mestecând preocupat biscuit ul şi bând ca ea.

Apoi clătină din cap. 5 Uită-te la chipul lui Luther. Poţi să-l vezi, $nt re poliţişti. Uită-te

la aţa lui! ran se aplecă, aproape atingând ecranul cu aţa. Apoi se t rase

$napoi, uimit. 5 Pare că spune ceva.

5 Nu, pare că spune ceva c u iva. ran se uită la *ac. 5 Vrei să spui că a recunoscut pe cineva? Poate chiar pe

individul care l-a $mpuşcat? 5 )inând seama de circumstanţe, nu cred că discuta cu un

st răin. ran privi atent ecranul, apoi clătină din cap.

5 Va t rebui să cerem ajutorul cuiva care se pricepe la chestii de-astea. ai să mergem, zise el, ridicându-se.



cap. 5 Nu ştiu… E ceva acolo, dar nu-mi dau seama… ran $i ăcu semn Laurei Simon, iar aceasta opri aparat ul. 5 At unci, gândeşte-te! Anunţă-mă dacă-ţi vine vreo idee! Laura,

mulţ umesc pent ru ajutor. Cei doi bărbaţi plecară $mpreună. ran se uită la *ac, apoi se

$ntinse şi-i masă cea a. 5 Omule, eşti ca o grenadă gata să explodeze! 5 N-am niciun motiv. Nu mă $nsor cu emeia cu care t rebuia să

mă $nsor, iar emeia pe care aş i vrut -o de nevastă mi-a spus să ies din viaţa ei. Sunt convins că mâine-dimineaţă nu voi mai avea

slujbă. ără să mai amintesc de apt ul că o persoană la care ţineam a ost ucisă şi se pare că nu vom a la niciodată cine-i ăptaşul. Am o viaţă cum nu se poate mai bună, nu-i aşa?

5 Poate că o să ai noroc de acum $ncolo. *ac descuie uşa Lexus-ului. 5 Dacă ştii pe cineva care vrea să cumpere o maşină deosebită,

aproape nouă, dă-mi de ştire! Detectivul $i răspunse, zâmbind: 5 mi pare rău, cunoştinţele mele nu-şi permit aşa ceva… 5 Nici ale mele, răspunse *ac, zâmbind, la rândul său.

n timp ce se $ndrepta spre casă, *ac se uită la ceas. Era aproape miezul nopţii. Trecu pe lângă sediul irmei Patton şi Shaw, se uită la birourile $nt unecate şi coti, ca să int re $n garaj. Vâr$ $n antă cartela

care-i permitea accesul, ăcu un semn cu mâna spre camera de luat vederi plasată lângă uşa garajului, iar după câteva minute se a la $n ascensor.

Nu ştia oarte bine de ce venise. &ilele lui la Patton şi Shaw eraunumărate. +irsen o să-l dea a ară, din moment ce nu-l mai avea pe Baldwin de client. i părea rău pent ru Lord. i ăgăduise ajutorul lui. Dar nu avea de gând să se $nsoare cu *enni er Baldwin doar ca să-i asigure venit uri uriaşe lui Lord. Iar individul $l minţise $n legăt ură cu concedierea lui Barry Alvis. Lord o să cadă $n picioare. *ac nu



glumise când spusese că e convins că o să-şi revină. 'ulte irme erau dispuse să-l angajeze imediat. Viitorul lui Lord era mai sigurdecât al lui *ac.

Uşile li t ului se deschiseră, iar *ac păt runse $n holul irmei. Luminile de pe pereţi aveau o intensitate redusă, iar umbrele l-ar i enervat , dacă n-ar i ost cuundat $n gânduri. 'erse pe coridorcăt re biroul său şi se opri la bucătărie, să-şi ia un pahar cu si on. De obicei, $n irmă se a lau chiar şi la miez de noapte câţiva oameni care-şi băteau capul să rezolve lucruri imposibile. Dar, de data asta,tăcerea se aşternuse peste tot.

*ac aprinse lumina şi $nchise uşa biroului $n urma sa. şi privi

domeniul său personal, de partener al irmei. Regat ul său. Chiardacă mai era al său doar pent ru o zi. O $ncăpere impresionantă. Cumobilă aleasă cu gust , scumpă, cu covor şi draperii luxoase. Se uită la şirul de diplome. Unele useseră câştigate cu greu, altele $i useseră date doar pent ru că ajunsese avocat. Observă că hârtiile $mprăştiate useseră st rânse. Rezultat ul muncii unei echipe de ăcut curăţenie, meticuloase şi exagerat de zeloase, care $i enerva uneori pe jurişti.

Se aşeză pe scaun şi se lăsă pe speteaza acest uia. Pielea moale era mult mai con ortabilă decât pat ul său. %i-o $nchipui pe *enni erdiscutând cu tatăl ei. Ransome Baldwin se va $nroşi la aţă, a lând de insulta de neiertat adusă scumpei lui etiţe. Va ridica tele onul, dis-de-dimineaţă, iar cariera lui *ac se va $ncheia.

Iar lui *ac n-o să-i pese. Regreta că nu ăcuse lucrul ăsta mai devreme. Spera că o să ie reprimit $n Biroul Apărătorilor din O iciu.

Acolo $i era locul. Nimeni nu-l putea opri să acă asta. Necazurile lui $ncepuseră at unci când $ncercase să ie altceva decât era. N-o să mai acă niciodată o asemenea greşeală.

Apoi se gândi la +ate. Unde o să se ducă? Chiar $şi părăsise slujba? *ac $şi aminti expresia plină de atalism de pe chipul ei şi t rase concluzia că spusese adevărul. Se certase cu ea $ncă o dată. Aşa cum ăcuse cu pat ru ani $nainte. Se rugase de ea să nu plece, să

nu iasă iarăşi din viaţa lui. Dar exista ceva dincolo de care nureuşise să t reacă. Poate vina enormă pe care şi-o asumase… Poate



apt ul că nu-l mai iubea… Se gândise, oare, cu adevărat la această posibilitate? Nu. Nu $n mod conştient $l $ngrozea posibilul răspuns. Dar ce mai conta acum?

Luther murise. +ate pleca. Viaţa lui nu se schimbase prea mult , $n ciuda evenimentelor recente. n cele din urmă, amilia hitney dispăruse din viaţa lui, pent ru totdeauna.

Se uită la teancul de mesaje roz de pe birou. Toate se re ereau la chestii de rutină. Apăsă butonul tele onului, să-şi veri ice mesageria vocală. Nu mai ăcuse chestia asta de două zile. Patton şi Shaw le permitea clienţilor să aleagă $nt re anticele mesaje scrise, con orm celor t ransmise prin tele on, sau mesageria vocală, mai avansată

tehnologic. Clienţii mai insistenţi pre erau a doua metodă. Nut rebuiau să aştepte ca să ţipe la tine.

Avea două mesaje de la Tarr Crimson. O să-i găsească lui Tarr alt jurist. Patton şi Shaw erau o irmă prea scumpă pent ru el. 'ai multe mesaje legate de a acerile amiliei Baldwin. Bine. Să aştepte până când *enni er Baldwin o să pună ochii ei ca nişte lasere pe alt individ. Ultimul mesaj $l ăcu să t resară. O voce de emeie. Slabă,ezitantă, băt rânească, stânjenită de ideea de a olosi mesageria vocală. *ac ascultă mesajul din nou:

.Domnule "raham, nu mă cunoaşteţi. 'ă numesc Edwina Broome. Am ost prietenă cu Luther hitney”.

Broome? Numele $i suna amiliar. 'esajul continuă: .Luther mi-a spus că, $n cazul $n care i se $ntâmplă ceva, să aştept

un pic, apoi să vă t rimit pachet ul. 'i-a spus să nu-l deschid şi aşa am ăcut. A zis că-i o cutie a Pandorei. Dacă umbli la ea, poţi s-o

păţeşti. Dumnezeu să-l odihnească, a ost un om bun. N-am primit niciun mesaj de la dumneavoast ră. Nu că m-aş i aşteptat să primesc, dar mi-a t recut prin minte că ar t rebui să sun, ca să iusigură că aţi primit pachet ul. N-am mai expediat aşa ceva. Livrare urgentă, aşa se numeşte. Dacă n-aţi primit colet ul, vă rog să mă sunaţi. Luther a spus că-i oarte important. Iar Luther nu m-a minţit niciodată”.

*ac $şi notă numărul de tele on al emeii, apoi veri ică moment ul $n care usese $nregist rat mesajul. Ieri-dimineaţă. Căută iute prin



birou. Niciun pachet Ieşi pe hol şi se duse la biroul secretarei. Nici acolo nu era vreun pachet. Se $ntoarse $n biroul său. .Doamne, un pachet de la Luther! Edwina Broome?” şi t recu mâna prin păr, $şi masă capul şi se sili să gândească. Apoi $şi aminti de unde cunoştea numele. 'ama emeii care se sinucisese. ran $i povestise despre ea. Presupusul partener al lui Luther.

*ac ridică receptorul. Avu impresia că durează o veşnicie până-i răspunse cineva:

5 Alo? O voce somnoroasă, rezervată. 5 Doamna Broome? Sunt *ac "raham. mi pare rău că vă sun

atât de târziu. 5 Domnul "raham? Vocea nu mai era somnoroasă. Devenise tăioasă, alertă. *ac $şi

$nchipuia emeia, stând $n pat , $n cămaşă de noapte, privind $ngrijorată spre receptor.

5 mi pare rău. Abia acum am primit mesajul dumneavoast ră. Nu mi-a ost livrat pachet ul. Când l-aţi expediat?

5 Staţi un pic, să mă gândesc… zise emeia, iar *ac $i auzi respiraţia greoaie. Acum cinci zile, socotind şi ziua de azi.

5 Aveţi chitanţa, cu numărul expedierii? 5 Individul mi-a dat o bucată de hârtie. Trebuie s-o mai am. 5 Vă aştept. Băt u darabana cu degetele $n tăblia biroului, $ncercând să-şi

$mpiedice gândurile s-o ia razna. .Stăpâneşte-te, *ac! Stăpâneşte-te!”

5 L-am găsit , domnule "raham. 5 Vă rog să-mi spuneţi *ac. L-aţi expediat prin ederal Express? 5 Exact. 5 Bine, care-i AB-ul? 5 Ce anume? 5 mi pare rău. Numărul din colţ ul din dreapta, sus, al bucăţii de

hârtie. Un şir lung de cire.

5 Oh, da! emeia i-l dictă. *ac $l notă, $l citi, ca să-l veri ice, apoi $i citi şi



adresa irmei. 5 *ac, e vorba de ceva important? 'ă re er la modul $n care a

murit *ac şi la toată povestea… 5 V-a sunat cineva? Cineva pe care nu-l cunoaşteţi? n a ară de

mine. 5 Nu. 5 Dacă vă sună cineva, anunţaţi-l pe Seth ran, de la

departament ul de poliţie din 'iddleton. 5 l cunosc. 5 E unul dint re băieţii buni, doamnă Broome. Puteţi să aveţi

$ncredere $n el.

5 Bine, *ac! *ac $nchise şi tele ona la ederal Express. Auzi tastat ura

zăngănind, la celălalt capăt al liniei. Vocea eminină $l in ormă, pro esionist şi concis: 5 Da, domnule "raham. A ost livrat la sediul irmei Patton,

Shaw şi Lord, joi la ora două ără zece minute, dimineaţa. A semnat de primire domnişoara Lucinda Alvarez.

5 'ulţ umesc. Presupun că-i undeva, pe aici. Se pregătea să $nchidă, când operatoarea $nt rebă: 5 Există probleme speciale, legate de livrarea acest ui colet ,

domnule "raham? *ac exclamă, uluit: 5 Probleme speciale? Nu. De ce? 5 Când am veri icat istoricul livrării, am descoperit că astăzi,

ceva mai devreme, s-a mai interesat cineva de livrarea asta.

*ac se $ncorda. 5 Astăzi, mai devreme? Pe la ce oră? 5 La şase şi jumătate, după-amiază. 5 Individul şi-a spus numele? 5 Aici este problema. Con orm $nregist rărilor noast re, persoana

s-a identi icat ca iind *ac "raham. Tonul emeii arăta limpede că nu era sigură care-i identitatea

adevărată a lui *ac. Iar *ac simţi că-l t rec iorii.



nchise $ncet tele onul. Cineva se interesa de pachet ul acela,indi erent ce se găsea $n el. Cineva ştia că-i usese expediat lui. 'âna $i t remura, $n timp ce ridica tele onul. ormă numărul lui Seth ran, dar detectivul se dusese acasă. Cel care-i răspunsese nubinevoi să-i dea tele onul de acasă al lui ran, iar *ac $i lăsă numărul din apartament ul său. La rugămintea lui, persoana respectivă sună acasă la detectiv, dar nu-i răspunse nimeni. *ac$njură $n şoaptă. Sună la in ormaţii. Degeaba, numărul nu era public.

*ac se rezemă de speteaza scaunului, respirând mai repede ca de obicei. Simţea că inima $i e pe cale să-i sară din piept. Se considerase $ntotdeauna un om cu un curaj superior mediei. Acum

nu mai era sigur de asta. ncercă să se concent reze. Colet ul usese livrat. Lucinda semnase

de primire. La Patton şi Shaw tot ul era bine pus la punct , poşta iind de-o importanţă vitală pent ru irmă. Coletele sosite peste noapte erau date echipei de curieri ai irmei, ca să ie dist ribuite $mpreună cu rest ul corespondenţei din ziua aceea. Curierii aveau un căruciorşi ştiau unde-i biroul lui *ac. %i chiar dacă nu ştiau, irma tipărise o hartă, care se act ualiza periodic. Aşadar, dacă oloseai harta corectă…

*ac ugi la uşă, o deschise şi sprintă pe coridor. ără ca el să ştie de acest lucru, dincolo de colţ , $n direcţia opusă, $n biroul lui Sandy Lord se aprinsese becul.

*ac apăsă pe comutatorul din ost ul său birou, iar $ncăperea se lumină de $ndată. Se uită pe birou, apoi t rase scaunul, ca să se aşeze,şi zări colet ul. l ridică imediat. Se uită instinctiv $n jur, văzu

jaluzelele ridicate şi se grăbi să le coboare. Citi eticheta de pe pachet: .De la Edwina Broome, pent ru *ac

"raham”. l găsise. Colet ul avea orma unei cutii, dar era uşor. Ocutie $nt r-o cutie, aşa $i spusese Edwina. Se apucă să-l des acă, apoi se opri. Ei ştiau că pachet ul usese livrat la adresa asta. E i? Nu ştia cum să le zică alt el. Dacă ei ştiau că pachet ul se a la aici de apt ,veri icaseră chiar $n ziua aceea ce aveau de gând să acă? Dacă $n

colet se a la ceva important , iar colet ul usese deja deschis, ei aveausă a le. Dar dacă acest lucru nu se $ntâmplase $ncă, ce aveau să acă?



*ac ugi $napoi $n biroul lui, cu colet ul sub braţ. şi luă pardesiul,luă cheile maşinii de pe birou, aproape că răst urnă paharul cu si on,golit doar pe jumătate, apoi se pregăti să plece.

Se opri brusc. Un zgomot. Nu ştia de unde venea. Sunet ul părea să se $ntindă

lent pe coridor, ca o apă ce se scurge print r-un t unel. Nu era ascensorul. Ar i auzit ascensorul. Oare? Clădirea era mare. &gomot ul de ond produs de acesta devenise atât de banal, că nu l-ar i băgat $n seamă. %i dacă vorbise la tele on, iind concent rat asupra discuţiei? Nu putea să ie sigur. ără a mai pomeni că putea i vorba de un avocat din irmă, venit să lucreze sau să ia ceva.

Instinct ul $i spuse că greşea. Clădirea aceea era una sigură. Dar cât de sigură poate i o clădire publică? *ac $nchise $ncet uşa biroului.

Auzi din nou zgomot ul. Se st rădui să-şi dea seama din ce direcţie vine, dar nu reuşi. Indi erent cine se a la acolo, se mişca $ncet ,urişându-se. Cineva care ar i venit să lucreze nu s-ar i comportat aşa. *ac se aplecă spre perete şi stinse lumina, aşteptă un moment ,apoi deschise uşa, cu multă grijă.

Privi a ară. Coridorul era gol. Cât timp va rămâne aşa? i era clarcu ce problemă tactica se conrunta. Spaţiul pent ru birouri avea o asemenea con iguraţie $ncât , indi erent unde te duceai, t rebuia să urmezi o singură cale. Avea să se a le $nt r-un spaţiu liber, pe coridorneexistând mobilier. Dacă se $ntâlnea cu cineva, nu avea nicio şansă să scape.

i t recu prin cap o idee şi se uită $n jur, prin bezna din $ncăpere,$n cele din urmă, descoperi un prespapier greu, din granit , pe care-l

primise cadou când usese ăcut partener. Dacă avea să-l mânuiască aşa cum se cuvenea, putea să acă prăpăd. Iar *ac era sigur că o să-l olosească bine. N-o să le ie uşor indivizilor, chiar dacă o să-l doboare… Acest mod atalist de a privi lucrurile $l ajută să se hotărască. 'ai aşteptă câteva secunde, $nainte să se avent ureze pe coridor, $nchizând uşa $n urma sa. Probabil că ei erau nevoiţi să caute $n iecare $ncăpere, ca să-i găsească biroul.

Când ajunse la un colţ , se lăsă $n jos. şi dorea cu disperare să i ost $nt uneric peste tot. Respiră adânc şi se uită după colţ. Drumul



era liber cel puţin până $n clipa aceea. şi ăcu socoteala iute. Dacă erau mai mulţi int ruşi, probabil că se despărţiseră, ca să reducă timpul de căutare. Indivizii ştiau că se a lă $n clădire? Poate că-l urmăriseră… "ândul acela $l t ulbură. Poate că voiau să-l $ncercuiască, venind spre el din ambele părţi…

Sunetele se auzeau mai aproape. &gomot de paşi cel puţin o persoană. Auzul lui *ac atinsese cel mai $nalt nivel de acurateţe. Aproape că auzea persoana respectivă respirând sau, cel puţin, $şi imagina acest lucru. Trebuia să aleagă. Apoi văzu ceva pe un perete,ceva ce lucea: dispozitivul de alarmă pent ru incendiu.

Se pregătea să alerge căt re dispozitiv, când după colţ ul de la

celălalt capăt al coridorului apăru un picior. *ac se t rase $napoi, ără să aştepte să apară şi rest ul t rupului. 'erse, cât put u de repede, $n direcţia opusă. Coti, se $ndreptă spre hol şi ajunse la uşa ce dădea spre scări. O deschise şi o auzi scârţâind puternic. Apoi răsună un zgomot scos de picioare care alergau.

5 Rahat! exclamă *ac şi t rânti uşa $n urma lui, apoi cobor$scările $n cea mai mare viteză.

De după colţ apăru un bărbat , cu igura acoperită de o mască neagră, pent ru schi. Avea $n mâna dreaptă un pistol.

Uşa unui birou se deschise, iar Sandy Lord, $mbrăcat doar $n maiou şi cu pantalonii descheiaţi, se $mpletici şi căzu peste bărbat ul mascat. Căzură amândoi, iar Lord, dând din mâini instinctiv, prinse masca şi o t rase de pe igura individului.

Lord se ridică $n genunchi. Din nasul lovit $i curgea sânge. 5 Ce naiba se $ntâmplă? Cine dracu eşti? se răsti Lord, urios,

privindu-l pe individ drept $n ochi. Apoi Lord văzu arma şi $nlemni. Tim Collin $i susţinu privirea,

clătinând din cap, scârbit. Nu avea de ales. Ridică pistolul. 5 Isuse! Te rog, nu! se vaită Lord şi căzu pe spate. "lonţ ul porni din armă, iar sângele ţâşni chiar din cent rul

maioului. Lord gemu o dată, ochii i se holbară, iar t rupul $i u $mpins spre uşă. Uşa se deschise, dezvăluind silueta aproape goală a tinerei

care asigura legăt ura cu legislativul. emeia se uită, şocată, la avocat ul mort. Collin $njură. Se uită la emeie. Aceasta ştia ce-o



aşteaptă, agent ul $şi dădu seama văzându-i ochii plini de groază. .Ai nimerit $nt r-un loc nepot rivit $nt r-un moment nepot rivit. mi

pare rău, doamnă.” Pistolul lui bubui pent ru a doua oară, iar impact ul glonţ ului

aruncă t rupul zvelt al emeii $napoi, $n $ncăpere. Aceasta căzu cupicioarele des ăcute, cu pumnii $ncleştaţi, cu privirea aţintită spre tavan. Noaptea ei de plăcere se t rans ormase, brusc, $n ultima ei noapte pe pământ.

Bill Burton alergă căt re coechipierul său, care rămăsese $ngenuncheat. Privi măcelul, ără să-i vină să creadă, apoi se $nurie.

5 Ai $nnebunit?

5 'i-au văzut aţa, ce naiba t rebuia să ac? Să-i ac să-mi promită că nu vor spune nimic? La dracu!

Nervii amândurora erau $ncordaţi la maximum. Collin $şi st rângea pistolul cu putere.

5 Unde e? Unde-i "raham? 5 Cred că a ugit pe scara de incendiu. 5 Aşadar, a plecat. Collin se uită la el, apoi se ridică. 5 ncă nu. N-am lichidat doi oameni doar ca să-l las să se care! Se pregăti să plece, dar Burton $l $nhaţă şi-i zise: 5 Tim, dă-mi pistolul! 5 Bill, ai $nnebunit? Burton clătină din cap, $şi scoase arma şi i-o $ntinse. Apoi $i luă

pistolul lui Collin. 5 Acum du-te şi prinde-l! O să $ncerc să acopăr prăpădul de aici.

Collin alergă spre uşă şi dispăru pe scări. Burton se uită la cele două cadavre. l recunoscu pe Sandy Lord şi

$njură. Apoi se $ntoarse şi se duse $n biroul lui *ac. "ăsise biroul exact $n clipa $n care răsunase prima $mpuşcăt ură. Deschise uşa şi aprinse lumina. Privi iute prin interiorul camerei. Individul luase colet ul cu el. Asta era limpede. Richmond avusese dreptate $n privinţa implicării Edwinei Broome. hitney $i $ncredinţase

pachet ul. Păcat , useseră atât de aproape! Cine şi-ar i $nchipuit că "raham sau altcineva va i $n clădire la o oră atât de târzie?



Privi din nou cu atenţie $ncăperea. Apoi se uită la birou. şi $ntocmi planul $n câteva secunde. n s ârşit , se părea că le reuşea şi lor ceva. Se apropie de birou.

*ac ajunse la primul etaj şi prinse mânerul uşii. Acesta nu se

mişcă. Simţi că $i $ngheaţă sângele $n vine. 'ai avuseseră necazuri şi altă dată cu uşa aceea. Un exerciţiu de rutină, o simulare de incendiu, avusese ca urmare apt ul că uşile useseră blocate. Administ raţia clădirii susţinea că rezolvase problema. Da, numai că greşeala lor putea să-l coste viaţa şi nu din cauza unui incendiu.

Se uită $n sus, pe scări. Indivizii veneau iute, nu-i olosea la nimic să tacă din gură. *ac alergă $napoi pe scări, până la al doilea etaj, se rugă $n gând, $nainte de a apuca mânerul uşii, apoi $l copleşi un val de uşurare, când mânerul se răsuci $n mâna lui umedă. Coti după colţ , ajunse la li t , şi apăsă butonul. Se uită $n spate, alergă căt re colţ ul $ndepărtat şi se ascunse.

ai! Auzi ascensorul urcând. Apoi, prin minte $i t recu un gând groaznic. Cel care $l urmărea putea i $n li t. şi $nchipuise ce avea de gând *ac şi $ncerca să-l acă mat.

Li t ul se opri la etajul la care se a la *ac. n clipa $n care uşile ascensorului se deschiseră, *ac auzi uşa de la scara de incendiuizbindu-se de perete. Sări $n li t şi se lovi de peretele din spate al cabinei. Se ridică şi apăsă pe butonul pent ru garaj.

*ac simţi imediat o prezenţă, o răsu lare un pic agitată. Văzumişcându-se ceva negru, apoi zări pistolul. Aruncă pres-papierul $n

direcţia aceea, apoi se t rânti $nt r-un colţ. Auzi un geamăt , iar uşile se $nchiseră, $n cele din urmă. *ac alergă prin garajul subteran, care era cuundat $n beznă, $şi

găsi maşina, iar după un moment int ră şi apăsă pe acceleraţie. 'aşina ţâşni pe st radă. *ac se uită $n urmă. Nimic. Se privi $n oglindă. Avea aţa scăldată de sudoare. Tot t rupul $i era $ncordat. şi masă umărul, $n locul $n care se izbise de peretele cabinei ascensorului. Doamne, usese gata s-o $ncurce!

n timp ce şo a, se $nt rebă unde putea să se ducă. Indivizii $l



cunoşteau, se părea că ştiau tot ul despre el. Era evident că nu putea să se ducă acasă. At unci unde? La poliţie? Nu. Nu până nu a la cine-l urmărea. l urmărea cineva care părea că ştie tot ce ştiau poliţiştii. n noaptea asta avea să stea undeva, $n oraş. Avea la el cărţile de credit. Iar dimineaţa, primul lucru pe care avea să-l acă va i să ia legăt ura cu ran. At unci tot ul va i $n regulă. Se uită la cutie. n noaptea asta avea să vadă lucrul care usese pe cale să-l coste viaţa.

"loria Russell zăcea sub cearşa . Richmond abia terminase. Apoi se ridicase şi, ără să scoată o vorbă, părăsise $ncăperea, după ce-şi

$ndeplinise brutal singurul ţel. emeia $şi recă $ncheiet urile, pe care Richmond i le st rânsese puternic. Simţea julit urile. O dureau sânii,pe care-i st rivise preşedintele. şi aminti de avertisment ul lui Burton. %i Christine Sullivan usese mutilată. %i nu numai de gloanţele agenţilor.

şi clătină $ncet capul, st răduindu-se să-şi reţină lacrimile. şi dorise oarte mult lucrul ăsta. Dorise ca Alan Richmond să acă dragoste cu ea. şi imaginase că va i ceva romantic, idilic. Doi oameni inteligenţi, puternici, dinamici, un cuplu per ect. Ce minunat ar i ost! O t rezi la realitate imaginea bărbat ului. O posedase, ără ca pe chipul lui să se citească vreo emoţie, de parcă s-ar i mast urbat singur la toaletă, având $n aţă ultimul număr din P entho u se. N-o sărutase nici măcar o dată. Nici nu-i vorbise. Odezbrăcase de $ndată ce int rase $n dormitor, $şi vârâse carnea $ntărită $n carnea ei, apoi plecase. Tot ul durase mai puţin de zece

minute. Iar acum rămăsese singură. .%e ă de cabinet! %e a curvelor,mai degrabă!”

i venea să ţipe: .Te-am regulat , ticălosule! Te-am regulat $n camera aia, $n noaptea aia, şi nu poţi să aci nimic $n legăt ură cuasta, jigodie!”

Lacrimile ei udară perna, iar ea $şi reproşa că plângea. usese atât de sigură de priceperea ei, atât de convinsă că poate să-l cont roleze! Doamne, cât de mult greşise! Individul ăla pusese să ie ucişi oameni. alter Sullivan. alter Sullivan usese omorât , ucis,



cu ştirea, chiar cu binecuvântarea preşedintelui Statelor Unite. Nu-i venise să creadă, când $i povestise Richmond. Spusese că vrea să ie in ormată complet. 'ai degrabă $ngrozită complet. "loria nu avea idee ce urmărea acum preşedintele. Nu mai reprezenta un element cent ral al campaniei lui şi-i mulţ umea lui Dumnezeu că nu mai era.

Se ridică şi-şi t rase cămaşa de noapte s âşiată pe t rupu-i care t remura. Pent ru moment , o cuprinse din nou ruşinea. Sigur, acum era curva lui personală. Acest lucru $nsemna o promisiune nerostită că n-o s-o zdrobească. Dar oare asta era tot ul? Era cu adevărat tot ul?

"loria t rase păt ura $n jurul ei şi se uită $n $nt unericul din cameră.

i era complice. Dar şi altceva. Era ma r to r . %i Luther hitney usese martor. Iar acum era mort. Richmond ordonase, calm, execuţia unuia dint re cei mai vechi şi mai dragi prieteni. Dacă Richmond usese $n stare de aşa ceva, mai valora viaţa ei ceva? Răspunsul la această $nt rebare era izbitor de evident.

"loria $şi muşcă mâna, până o duru. Se uită la uşa prin care ieşise Richmond. Preşedintele era acolo, $n $nt uneric, ascultând,gândindu-se ce va ace cu ea? O cuprinse un ior de groază care n-o mai lăsă. usese prinsă $n capcană. Pent ru prima oară $n viaţa ei, nuavea nicio opţiune. Nu era sigură că o să supravieţ uiască.

*ac lăsă cutia pe pat $şi scoase pardesiul, se uită pe ereast ra camerei de hotel, apoi se aşeză. Era convins că nu-l urmărise nimeni. Plecase atât de repede din clădire! şi amintise, $n ultima

clipă, să renunţe la maşină. Nu ştia cine erau cei care-l hăit uiau, darpresupusese că aveau dest ule mijloace ca să-i găsească automobilul,indi erent unde s-ar i a lat.

Se uită la ceas. Taxiul $l adusese la hotel $n urmă cu cincisprezece minute. Un hotel banal pent ru t uriştii cu bani puţini care colindauoraşul, ca să-şi ia raţia de istorie, $nainte să se $ntoarcă acasă. otelul se a la $nt r-un loc pe care nu-l băgai $n seamă, dar asta voia şi el: să nu ie băgat $n seamă.

*ac se uită la cutie, apoi decise că aşteptase dest ul. O deschise şi



se uită la obiect ul din interiorul pungii de plastic. Un cuţit? Se uită mai atent. Nu, un cuţit pent ru deschis scrisori,

unul de modă veche. Ridică punga, ţinând-o de un colţ , şi examina obiect ul cu atenţie. Nu avea pregătire $n domeniul analizelor de laborator judiciare, de aceea nu remarcă apt ul că petele negre de pe mâner şi de pe lamă erau, de apt , de sânge vechi, uscat. Nici nu-şi dădu seama că pe mânerul de piele puteau exista amprente.

Aşeză punga pe pat , cu grijă, şi se lăsă pe speteaza scaunului. Obiect ul avea legăt ură cu uciderea emeii. De asta era sigur. Dar ce legăt ură? Se uită din nou la el. Reprezenta, probabil, o dovadă. Nuusese arma crimei. Christine Sullivan usese $mpuşcată. Dar Luther

considerase că obiect ul avea o importanţă crucială. *ac se ridică $n picioare. l putea identi ica pe cel care o omorâse

pe Christine Sullivan! Luă punga şi o ridică spre lumină, uitându-se cu atenţie la ea. Acum văzu un şir de pete negre. Amprente! Obiect ul avea pe el amprentele persoanei respective. *ac se uită la lamă. Sânge. %i pe mâner. Trebuia să ie sânge şi acolo. Ce spusese ran? Se st rădui să-şi amintească. Era posibil ca doamna Sullivan să-l i $njunghiat pe agresor. n braţ sau $n picior. l $njunghiase cu cuţit ul pent ru deschis scrisori, cel care se vedea $n otogra ia din dormitor. Cel puţin aşa a irma una dint re teoriile sale, pe care i-o $mpărtăşise lui *ac. Iar obiect ul din mâna lui *ac părea a susţine teoria detectivului.

Puse punga $n cutie, iar pe aceasta o $mpinse sub pat. Se duse la ereast ră şi se uită din nou a ară. Se pornise vânt ul.

ereast ra ie tină se mişca şi zăngănea.

Dacă Luther i-ar i spus tot ul, dacă i s-ar i destăinuit… Dar $i usese teamă pent ru +ate. Cum reuşiseră indivizii să-l convingă pe Luther că iica lui e $n pericol?

ncercă să-şi amintească. Era sigur că Luther nu primise niciun mesaj, $n timpul $n care se găsise $n $nchisoare. At unci? At unci $nsemna că venise cineva şi-i spusese direct: .Dacă vorbeşti, iica ta moare”. De unde ştiuseră oamenii ăia că prietenul lui avea o iică?

Cei doi nu se $ntâlniseră de ani de zile. *ac se $ntinse pe pat şi $nchise ochii. Nu, greşise. Exista doar un



singur moment $n care Luther put use să ie ameninţat. n ziua $n care usese arestat. At unci usese singurul moment $n care tatăl şi iica se a laseră $n acelaşi loc. Era posibil ca un individ să-i i explicat tot ul lui Luther cu o singură privire, ără să scoată un cuvânt. *ac avusese de-a ace cu unele cazuri la care procurat ura $şi ret răsese acuzaţiile, doar pent ru că martorii useseră prea speriaţi ca să depună mărt urie. Nu vorbiseră cu nimeni. useseră intimidaţi prin cuvinte nerostite. O teroare tăcută. Nimic nou, mai auzise de aşa ceva.

Dar cine put use să acă asta, cine usese $n stare să t ransmită un mesaj care să-i $nchidă gura lui Luther? Din câte ştia *ac, de aţă

useseră numai poliţişti. Dacă nu cumva usese chiar persoana care t răsese apoi $n Luther. Dar de ce rămăsese acolo individul ăla? %i cum put use să păt rundă $n $ncăpere, să se ducă lângă Luther şi să-l privească $n ochi, ără să devină nimeni bănuitor?

*ac rămase cu ochii holbaţi. Put use, dacă persoana respectivă era tot un poliţist. "ândul

următor $l lovi ca o măciucă, drept $n moalele capului. Seth ran. ndepărtă iute un asemenea gând. Nu avea niciun motiv, nici cel

mai mic motiv. Nu-şi putea imagina o relaţie amoroasă $nt re detectiv şi Christine Sullivan, pent ru că tocmai o asemenea relaţie declanşase tot ul, nu-i aşa? Doamna Sullivan usese ucisă de amant ul ei, iar Luther văzuse tot ul. Nu putea i vorba de Seth ran. *acdorea din tot su let ul să nu i ost Seth ran, pent ru că spera ca acesta să-l scoată din belea. %i dacă mâine-dimineaţă $i va o eri chiar obiect ul pe care ran $l căuta cu disperare? Probabil că-l

scăpase pe jos, Luther ieşise din ascunzătoare, $l luase şi ugise. Era posibil. Locul crimei usese curăţat cum numai un pro esionist ar i ştiut s-o acă. Un pro esionist un detectiv cu experienţă care ştia cum să cureţe scena crimei.

*ac clătină din cap. Nu! La naiba! Trebuia să creadă $n ceva, $n cineva. Vinovat ul era altă persoană. Altcineva. Trebuia să ie altcineva. Era obosit. Tentativele lui de a-şi da seama cine era

ăptaşul o luaseră razna. Seth ran nu era un asasin. nchise iarăşi ochii. Credea că, pent ru moment , se a la $n



siguranţă. După câteva minute, se cuundă $nt r-un somn zbuciumat.

Dimineaţa era $nviorător de răcoroasă, după urt una din timpul nopţii.

*ac se t rezise. Dormise $mbrăcat , iar hainele i se mototoliseră. Se spălă pe aţă $n baie, $şi netezi părul, stinse lumina şi se $napoie $n dormitor. Se aşeză pe pat şi se uită la ceas. ran nu ajunsese $ncă la birou, dar nu va dura mult până va ajunge. Trase cutia de subpat , o aşeză lângă el. Arăta ca o bombă cu ceas.

Porni micul televizor color din colţ ul $ncăperii. ncepuseră ştirile

de dimineaţă. Blonda spilcuită, ără $ndoială ajutată de mari cantităţi de ca ea $n timp ce aşteptase să apară pe ecran, prezenta din nou evenimentele mai importante.

*ac se aştepta să vadă un şir de imagini, legate de di erite t ulburări din lume. Orient ul 'ijlociu putea să o ere cel puţin un minut emisiunilor de ştiri din iecare dimineaţă. Poate că $n Cali ornia de Sud avusese loc un alt cut remur. Iar preşedintele se lupta din nou cu Congresul.

Dar $n dimineaţa aceea era doar un reportaj important. *ac se aplecă spre televizor $n moment ul $n care pe ecran apăru un loc pe care-l cunoştea oarte bine.

Patton, Shaw 4 Lord. olul de la PS 4 L. Ce spunea emeia aia? 'uriseră oameni? S andy L o r d (u sese u cis? usese $mpuşcat $n biroul său? *ac t raversă $ncăperea şi dădu sonorul mai tare. Privi uluit cele două tărgi care erau scoase din clădire. n colţ ul de sus,

din dreapta, al ecranului, apăru o poză a lui Lord. Crainica vorbi pe scurt despre cariera st rălucită a acest uia. Era mort , nu se ăcuse nicio greşeală. l $mpuşcase cineva, $n biroul lui.

*ac se prăbuşi pe pat. Sandy usese la sediul irmei, $n noaptea t recută? Cine era cealaltă persoană? Cea de pe a doua targă acoperită cu cearşa . Nu ştia. N-avea de unde. Dar presupunea ce se $ntâmplase. Individul care-l urmărise, individul cu pistolul, dăduse peste Lord. Individul alerga după *ac, iar Lord $i ieşise $n cale.

nchise televizorul şi se $napoie $n baie, să-şi dea cu apă rece pe



aţă. 'âinile $i t remurau. I se uscase gât ul. Nu-i venea să creadă că se $ntâmplaseră toate lucrurile acelea. Atât de repede. Nu usese vina lui, dar *ac se simţea teribil de vinovat pent ru moartea partenerului său. Vinovat , aşa cum se simţise şi +ate. O emoţie care te zdrobea.

Luă tele onul şi ormă un număr.

Seth ran venise la birou de o oră. O cunoştinţă din poliţia Departament ului Columbia $l in ormase despre crima dublă de la sediul irmei de avocat ură. ran nu avea idee dacă acestea aveau

vreo legăt ură cu Sullivan. Dar exista un numitor comun. Un numitorcare-i dădu subit o durere puternică de cap, deşi era doar ora şapte dimineaţa.

Sună tele onul care ăcea legăt ura cu exteriorul. l ridică şi ridică din sprâncene, ne$ncrezător.

5 *ac, unde naiba eşti? n vocea detectivului se simţea o duritate la care *ac nu se

aşteptase. 5 Bună dimineaţa şi ţie. 5 *ac, ştii ce s-a $ntâmplat? 5 Am văzut la ştiri. Seth, am ost acolo, noaptea t recută. Pe mine

mă urmăreau. Nu ştiu cum, dar Sandy a dat peste ei, iar ei l-auomorât.

5 Cine l-a omorât? 5 Nu ştiu. Am ost la birou, am auzit un zgomot… Iar apoi am

ost vânat prin clădire de cineva $narmat cu un pistol şi abia am reuşit să ug de acolo, cu capul $nt reg. Poliţia are vreo pistă? ran răsu lă adânc. Povestea părea antastică. Credea $n *ac,

avea $ncredere $n el, dar puteai să i sigur de cineva, $n zilele astea? 5 Seth? Seth? ran $şi muşcă o unghie, urios. n uncţie de ceea ce avea să

acă, urma să se pet reacă unul dint re două evenimente complet di erite. Pent ru moment se gândi la +ate hitney. Capcana usese $ntinsă pent ru ea şi pent ru tatăl ei. Nu uitase asta. Era poliţist dar,



$nainte de asta, era om. %i credea că-i rămăseseră unele calităţi omeneşti.

5 *ac, poliţia are o pistă, una oarte bună. 5 Bine. Despre ce-i vorba? ran tăcu un timp, apoi spuse: 5 E vorba de tine, *ac. Eşti individul pe care-l caută prin oraş

toată poliţia dist rict uală, $ncepând cu secunda asta. Tele onul alunecă $ncet din mâna lui *ac. Acesta avu impresia că

sângele $ncetase să-i circule prin t rup. 5 *ac? *ac, spune ceva! Cuvintele detectivului nu primiră răspuns. *ac se uită pe

ereast ră. A ară erau oameni care voiau să-l ucidă şi oameni care voiau să-l aresteze pent ru asasinat.

5 *ac! n cele din urmă, *ac ăcu un e ort şi spuse: 5 Seth, n-am omorât pe nimeni. Rostise cuvintele ca şi cum acestea s-ar i scurs $n canalizare şi ar

i ost duse de apă la vale. ran auzise ceea ce dorise cu disperare să audă. Nu contaseră

cuvintele oamenii vinovaţi mint aproape $ntotdeauna ci tonul cucare useseră spuse. Disperare, oroare, tonul cuiva căruia nu-i venea să creadă ceea ce auzea, toate la un loc.

5 Te cred, răspunse calm ran. 5 Seth, ce naiba se $ntâmplă? 5 Din câte ştiu, poliţiştii te-au văzut pe casetă. Ai int rat $n garaj

pe la miezul nopţii. Se pare că Lord şi prietena lui veniseră $naintea

ta. 5 Nu i-am văzut. 5 Nici nu cred că puteai să-i vezi. Se pare că au ost găsiţi ără

prea multe haine pe ei, $ndeosebi emeia. Cred că abia terminaseră ceea ce veniseră să acă.

5 Oh, Doamne! 5 %i mai apari pe casetă ugind din garaj, imediat după ce au ost

ucişi. 5 Dar pistolul? Au găsit pistolul?



5 L-au găsit. nt r-un coş de gunoi, din garaj. 5 %i? 5 Pe armă sunt amprentele tale. Singurele amprente de pe

pistol. După ce te-au văzut pe casetă, poliţiştii au căutat amprentele tale, $n dosarul baroului stat ului Virginia. 'i s-a spus că s-aupot rivit per ect.

*ac se prăbuşi pe un scaun. 5 Seth, dar nu m-am atins de nicio armă! Cineva a $ncercat să mă

omoare, iar eu am ugit. L-am pocnit pe individ, cu un prespapier,pe care l-am luat de pe biroul meu. Asta-i tot ce ştiu.

Tăcu un moment , apoi $nt rebă:

5 Ce să ac? ran ştia că o să-i pună o asemenea $nt rebare. Sincer vorbind,

nu ştia ce să-i răspundă. Legal vorbind, omul cu care discuta era căutat pent ru asasinat. Ca om al legii, ar i t rebuit să-i ie clar ce are de ăcut. Numai că nu-i era deloc clar…

5 Indi erent unde eşti, rămâi acolo! O să mă duc să veri ic. Indi erent de circumstanţe, nu te duce nicăieri. Sună-mă peste t rei ore. Bine?

*ac $nchise şi analiză sit uaţia. Poliţia $l căuta, acuzându-l că omorâse doi oameni. Amprentele sale se a lau pe o armă de care nuse atinsese. El era un ugar, urmărit de poliţie. &âmbi ără vlagă,apoi $şi reveni. Un ugar! %i abia terminase de discutat cu un poliţist. ran nu-l $nt rebase unde este. Dar poliţia put use descoperi de unde tele onase. Un lucru care se ăcea uşor. Numai că ran n-ar i ăcut aşa ceva. Apoi *ac se gândi la +ate.

Poliţiştii nu spun niciodată tot adevărul. Detectivul o raierise pe +ate. Apoi $i păruse rău sau, cel puţin, aşa spusese.

A ară se auzi o sirenă, iar inima lui *ac $ncetă să bată, pent ru o clipă. Se repezi la ereast ră şi văzu o maşină de pat rulă, care se $ndepărtă, cu giro arurile aprinse.

Dar indivizii puteau să vină. Puteau să apară, căutându-l, chiar $n clipa aceea. şi luă pardesiul şi-l $mbrăcă. Apoi se uită spre pat.

Cutia! Nu-i spusese lui ran despre obiect ul ăla blestemat. Despre cel



mai important lucru din noaptea t recută.

5 N-ai dest ulă t reabă la tine acasă?

Craig 'iller era detectiv la Brigada Omucideri din ashington de multă vreme. nalt cu păr negru, ondulat şi cu o igură care-i t răda dragostea pent ru whisy. ran $l cunoştea de ani de zile. Relaţia lor se baza pe prietenie şi pe credinţa că asasinatele t rebuie $ntotdeauna pedepsite.

5 Nu-s niciodată atât de ocupat ca să nu pot veni aici, să văd dacă mai eşti bun de ceva, replică ran, rânjind cu gura până la

urechi. 'iller zâmbi. Se a lau $n biroul lui *ac. Echipa de criminalistică abia terminase.

ran privi $ncăperea spaţioasă. Se gândi că *ac se a la $n moment ul acela departe de un asemenea mod de viaţă.

'iller se uită la el şi spuse ceea ce gândea: 5 Individul ăsta, "raham, a ost implicat $n cazul Sullivan, de

care te-ai ocupat nu-i aşa? ran dădu din cap şi-i explică: 5 A ost avocat ul suspect ului. 5 Exact! Ce schimbare de sit uaţie! De la avocat la viitor acuzat! 5 Cine a găsit cadavrele? 5 emeia de serviciu. A venit pe la pat ru dimineaţa. 5 n capul ăla mare al tău a apărut ideea .mobilul crimei”? 'iller se uită la prietenul său şi-i răspunse:

5 ii serios! E opt dimineaţa. Ai venit de la dracu-n praznic ca să mă baţi la cap? Care-i t reaba?

ran dădu din umeri. 5 Nu ştiu. L-am cunoscut pe tip, $n timp ce mă ocupam de caz.

Am ost surprins să-i văd mut ra la ştirile de dimineaţă. Sincervorbind, chestia m-a şocat.

'iller $l privi şi mai atent , apoi decise că nu-i cazul să exagereze. 5 'otivul mi se pare evident. alter Sullivan a ost cel mai mare

client al decedat ului. "raham, ără să discute cu nimeni din irmă, s-



a repezit să-l apere pe individul acuzat că a omorât -o pe nevasta lui Sullivan. Evident că asta nu i-a plăcut lui Lord. Se pare că cei doi s-au $ntâlnit acasă la Lord. Poate că au $ncercat să lămurească lucrurile, dar se pare că au reuşit doar să le $nrăutăţească.

5 Cum de-ai obţinut in ormaţiile astea din interiorul irmei? 5 De la partenerul care este directorul irmei, explică 'iller şi

răs oi prin carneţelul său. Daniel *. +irsen. 'i-a ost de mare ajutor$n a larea rahat urilor din spatele evenimentelor.

5 %i cum te-au condus in ormaţiile astea la concluzia că "raham a venit aici ca să omoare doi oameni?

5 N-am spus că a ost ceva premeditat. Timpul de pe casetele

video arată limpede că decedat ul se a la aici de câteva ore, când şi-a ăcut apariţia "raham.

5 Deci? 5 Deci, cei doi nu ştiau că celălalt era prezent. Sau poate că

"raham a văzut lumină la ereast ra biroului lui Lord, $n timp ce se apropia cu maşina de clădire. Biroul dă spre st radă, e uşor să vezi dacă-i cineva acolo.

5 Da, numai că nu cred că bărbat ul şi emeia care se a lau $n birou voiau să ştie tot oraşul că se a lă acolo. Probabil că t răseseră jaluzelele.

5 Ai dreptate, dar Lord nu mai era $n ormă, deci mă $ndoiesc că au ăcut -o tot timpul. De apt , lumina din birou era stinsă, când au ost găsiţi, iar jaluzelele t rase parţial. Oricum, accidental sau nu, cei doi au dat unul peste celălalt Au reluat discuţia spiritele s-au $ncins,probabil că au ăcut schimb de ameninţări. %i bum! O chestie

datorată unui moment de $ncordare. Se poate să i ost arma lui Lord. S-au luptat , "raham a luat pistolul de la băt rân, a t ras un oc… emeia a văzut tot ul, aşa că s-a ales şi ea cu un glonţ… Tot ul $n câteva secunde.

ran clătină din cap. 5 Scuză-mă, Craig, dar povestea ta pare cusută cu aţă albă… 5 Da? Avem $nregist rarea cu "raham, care aleargă, alb ca varul.

Avem o imagine oarte clară. Am văzut -o, Seth, $i dispăruse tot sângele de pe aţă!



5 De ce n-a venit serviciul de pază, să veri ice despre ce-i vorba? 'iller izbucni $n râs. 5 Serviciul de pază? Rahat! Tipii nu se uită nici jumătate din

timp la monitoare. ac o $nregist rare pe bandă şi poţi să te consideri norocos dacă o examinează. Vreau să-ţi spun că nu-i deloc greu să int ri $n clădirea asta, după orele de program.

5 Aşadar, se poate să i int rat cineva. 'iller rânji şi dădu din cap. 5 Nici să nu te gândeşti la aşa ceva, Seth! Necazul tău e că te

sileşti $ntotdeauna să găseşti răspunsuri complicate, când ai unul simplu chiar $n aţa ta.

5 De unde a apărut pistolul ăla misterios? 5 O grămadă de oameni ţin pistoale la birou. 5 O grămadă? Câţi $nseamnă o grămadă, Craig? 5 Ai i surprins, dacă ai şti. 5 Poate că o să iu, replică ran. 'iller $nt rebă, uimit: 5 De ce te ambalezi $n halul ăsta? ran nu se uită la prietenul său. Rămase cu privirea aţintită

asupra biroului. 5 Nu ştiu. După cum ţi-am spus, l-am cunoscut pe individ. Nu

pare tipul care să omoare pe cineva. Deci, amprentele lui se a lau pe armă?

5 Două se pot riveau per ect. Deget ul mare de la mâna dreaptă şi arătătorul. N-am văzut niciodată unele mai clare.

Ceva, ascuns $n cuvintele prietenului său, $l zgudui pe ran. Se

uita la birou. Supra aţa bine lust ruită era pătată. O urmă $n ormă de cerc rămăsese per ect vizibilă.

5 Unde-i paharul? 5 Ce pahar? ran $i arătă urma. 5 Paharul care a lăsat urma asta. L-ai găsit? 'iller dădu din umeri şi chicoti:

5 N-am veri icat chiuveta din bucătărie. Caută t u paharul, dacă vrei.



'iller se $ntoarse, să semneze un raport. ran pro ită de ocazie ca să veri ice mai bine biroul. n mijlocul tăbliei se vedea o urmă $n pra . Acolo stăt use ceva. Ceva păt rat , cu lat ură de vreo zece centimet ri. Prespapierul. ran zâmbi.

După câteva minute, detectivul cobor$ $n hol. Pistolul avea amprente per ecte pe el. Exagerat de bune. ran văzuse şi arma, şi raport ul poliţiei. Un pistol de calibrul ##, cu seria ştearsă, deci neidenti icabil. Ca şi cel găsit lângă alter Sullivan.

ran $şi permise să zâmbească. Avusese dreptate $n ceea ce ăcuse sau, mai corect spus, $n ceea ce nu ăcuse.

*ac "raham $i spusese adevărul. Nu omorâse pe nimeni.

5 %tii, Burton, am $nceput să mă plictisesc de apt ul că sunt obligat să dedic atât de mult timp şi atâta atenţie acestei probleme. n caz că ai uitat , aminteşte-ţi că t r e bu ie să conduc tot uşi o ţară.

Richmond stătea pe un scaun din Biroul Oval, $n aţa ocului care ardea. )inea ochii $nchişi, iar degetele lui alcăt uiau o piramidă compactă.

nainte ca Burton să apuce să-i răspundă, preşedintele continuă: 5 n loc să recuperăm obiect ul, aţi reuşit doar să cont ribuiţi la

creşterea numărului de cazuri nerezolvate ale Departament ului Omucideri din poliţia orăşenească. Iar avocat ul lui hitney se a lă undeva, cu o dovadă care ne poate $nmormânta pe toţi. Sunt $ngrozit de rezultatele obţinute!

5 "raham nu se va duce la poliţie. Dacă nu cumva $i place

mâncarea de la $nchisoare şi-şi doreşte o iubire de-o viaţă cu un tipsolid şi păros.

Burton se uită la preşedinte, care rămăsese nemişcat. Trecuse prin atâtea porcării ca să le salveze undurile t ut uror, $n timp ce individul stăt use $n spatele liniilor, $n siguranţă. Iar acum $l critica. Sigur, lui, ca agent veteran al Serviciului Secret $i ăcuse plăcere să vadă murind doi nevinovaţi!

5 Pent ru partea asta, meriţi elicitări. Ai dovedit că eşti ager la minte. Dar nu cred că-i o soluţie de durată. Dacă poliţia $l prinde pe



"raham, acesta va scoate la iveală cuţit ul pent ru deschis scrisori. Dacă $l are.

5 Da, dar am câştigat ceva timp. Preşedintele se ridică şi-l prinse pe Burton de umerii puternici. 5 Iar $n acest timp $l vei localiza pe *ac "raham şi-l vei convinge

că orice acţiune care dăunează intereselor noast re nu va i nici $n interesul lui.

5 Vreţi să-i spun asta $nainte sau după ce-o să-i t rag un glonţ $n cap?

Preşedintele zâmbi. 5 Las asta $n seama judecăţii tale de pro esionist.

Apoi se $ntoarse la biroul său. Burton privi spatele preşedintelui. Pent ru o clipă, se imagină

t răgându-i un glonţ $n cea ă. Ca să termine odată pent ru totdeauna cu tot rahat ul. Individul merita aşa ceva, mai mult decât oricine.

5 Ai idee unde ar putea i? Burton clătină din cap, apoi răspunse: 5 Nu, dar am o sursă oarte bună de in ormaţii. Burton nu pomenise de tele onul pe care *ac i-l dăduse lui Seth

ran $n dimineaţa aceea. *ac o să-i spună detectivului unde se a la, mai devreme sau mai târziu. Iar at unci Burton va interveni…

Agent ul inspiră adânc şi se duse spre uşă. nt r-un el, dorea să dea greş.

Seth ran aştepta la birou, uitându-se la ceas. Când limba ajunse

la douăsprezece, tele onul $ncepu să sune. *ac stătea $nt r-o cabină tele onică. i mulţ umea lui Dumnezeu că acolo era la el de rig ca şi a ară. Canadiana groasă, cu glugă, pe care o cumpărase $n dimineaţa aceea nu-l deosebea cu nimic de mulţimea de oameni $ncotoşmănaţi. Avea tot uşi impresia că toţi se uitau la el.

ran sesiză zgomot ul de ond. 5 Unde naiba eşti? )i-am spus să rămâi unde erai. *ac nu răspunse imediat.



5 *ac? 5 Seth, n-am de gând să stau pe post de ţintă. %i nu-s $n sit uaţia

de a-mi permite să am $ncredere totală $n cineva. Ai $nţeles? ran vru să protesteze, dar se opri. Tipul avea dreptate,

per ectă dreptate. 5 Bine. Vrei să a li cum ţi-au aranjat tot ul? 5 Ascult. 5 Aveai un pahar pe birou. Se pare că ai băut ceva. ţi aminteşti? 5 Da. %i ce-i cu asta? 5 Cel care te urmărea a dat peste Lord şi peste emeie, aşa cum

ai spus, şi i-a omorât. Tu ai ugit. Indivizii ştiau că instalaţia video

din garaj te va $nregist ra plecând, exact $n moment ul crimei. Au luat amprentele tale de pe pahar şi le-au t rans erat pe pistol.

5 Se poate ace aşa ceva? 5 Dacă ştii ce să aci şi dacă ai materialele necesare. Probabil că

le-au găsit prin irmă, pe undeva. Dacă am avea paharul, am putea dovedi că a ost o $nscenare. Aşa cum amprentele unei persoane sunt unice şi deosebite de ale altei persoane, tot aşa amprentele tale de pe pistol n-ar t rebui să se pot rivească $n iecare detaliu cu cele de pe pahar. Din cauza presiunii aplicate etc…

5 Poliţia din ashington ar accepta această explicaţie? ran râse. 5 Nu m-aş baza pe asta. Ei vor doar să te prindă. i vor lăsa pe

alţii să-şi bată capul cu asemenea chestii. 5 "rozav! %i acum ce acem? 5 Să luăm lucrurile $n ordine. De ce te urmăreau?

Lui *ac $i venea să-şi dea palme. Se uită la cutie. 5 Am primit un pachet de la cineva. De la Edwina Broome. E

ceva care o să-ţi provoace un şoc, când o să-l vezi. Seth se ridică $n picioare, dorindu-şi să poată să se $ntindă prin

tele on şi să apuce obiect ul. 5 Ce ţi-a t rimis? *ac $i povesti tot ul.

Sânge şi amprente! Laura Simon va avea de lucru. 5 ai să ne $ntâlnim! Oriunde, oricând.



*ac se gândi. Ca o ironie a sorţii, locurile publice păreau mai periculoase decât cele ret rase.

5 Ce zici de staţia de met rou arragut est , ieşirea din St rada 18, la ora unsprezece noaptea?

ran $şi notă datele şi răspunse: 5 Voi i acolo. *ac puse receptorul $n urcă. Avea să ie $n staţie $nainte de

timpul stabilit. Pent ru orice event ualitate. Dacă vedea ceva cât de cât suspect , se dădea la und. şi veri ică banii. Dolarii se $mpuţinaseră, iar cărţile de credit deveniseră inutilizabile. O să rişte şi o să olosească nişte bancomate. Asta o să-i permită să st rângă

câteva sute de dolari. O să-i ajungă, pent ru un timp… Ieşi din cabină şi cercetă atent mulţimea. Obişnuit ul du-te-vino

din Union Station. Nimeni nu părea interesat de el. *ac t resări. n direcţia lui veneau doi poliţişti. *ac int ră din nou $n cabină, până când poliţiştii t recură de el.

şi cumpără nişte burgeri şi carto i prăjiţi de la o tarabă, apoi luă un taxi. 'ânca $n timp ce maşina $l ducea prin oraş. *ac se gândi un moment la opţiunile pe care le avea. Necazurile lui se vor s ârşi oare după ce $i va da cuţit ul pent ru deschis scrisori lui ran? Probabil că amprentele şi sângele se vor pot rivi cu cele ale persoanei care usese $n casa amiliei Sullivan $n noaptea aceea. Dar mentalitatea de avocat a lui *ac u mai puternică. 'intea lui, bine pregătită $n domeniu, $i spuse că avea de depăşit obstacole aproape insurmontabile până când va i declarat nevinovat.

n primul rând, se putea ca dovada să nu ducă la nimic. Era

posibil ca amprentele şi ADN-ul persoanei să nu se a le $n niciun dosar disponibil. *ac $şi reaminti expresia de pe chipul lui Luther,$n noaptea aceea, la 'all. Era vorba de cineva important , de cineva pe care-l cunoşteau oamenii. Asta $nsemna alt obstacol. Dacă acuzi o ast el de persoană, t rebuie să ai dovezi clare, alt el nu mai vezi lumina zilei.

Pe urmă, avea de $nruntat o serie imensă de probleme legate de

custodie. Putea dovedi că acel cuţit provenea din casa amiliei Sullivan? Sullivan murise, iar servitorii nu puteau i siguri. Se



presupunea că usese olosit de Christine Sullivan. Poate că ucigaşul ei $l avusese $n posesie pent ru o perioadă scurtă de timp. Luther $l avea de două luni. Acum, cuţit ul ajunsese la *ac, iar dacă avea noroc, i-l dădea lui Seth ran.

Abia at unci *ac $şi dădu seama de realitate. Valoarea ca dovadă a cuţit ului era egală cu zero. Chiar dacă

persoana al cărei sânge se a la pe cuţit ar i ost găsită, un avocat competent ar i respins recunoaşterea ca dovadă a obiect ului. Probabil că nu se va putea emite un act de acuzare $n baza lui. Odovadă care nu era complet $n regulă nu era deloc dovadă.

*ac renunţă să mai mănânce şi se rezemă de bancheta soioasă,

din vinilin. Tot uşi, indivizii $ncercaseră să-l recupereze. Omorâseră ca să-l

recupereze. useseră pregătiţi să-l omoare pe *ac, ca să ia ceea ce avea el. Trebuia să ie ceva important pent ru ei, ucigător de important. Aşadar, indi erent de e icienţa sa juridică, obiect ul avea o anumită valoare. Iar ceva valoros putea i exploatat. Poate că mai avea o şansă…

La ora zece, *ac păşi pe scara rulantă care cobora $n staţia

arragut est. arragut est ăcea parte din t raseele marcate cualbast ru şi portocaliu pe hărţile met roului din ashington şi era oarte aglomerată $n timpul zilei, pent ru că se a la $n vecinătatea zonei de a aceri a cartierului comercial, zonă $n care se a laumiliarde de irme de contabilitate sau de avocat ură, asociaţii

comerciale şi birouri ale corporaţiilor. Dar, la zece seara, era dest ul de pustie.

*ac cobor$ de pe scara rulantă şi privi $n jur. Staţiile de met rouale sistemului erau, $n realitate, nişte t uneluri uriaşe, cu tavanele şi podeaua acoperite cu plăci hexagonale, ceea ce le ăcea să semene cu nişte aguri. Coridorul larg, cu reclame pent ru ţigări pe o lat ură,iar pe cealaltă cu automate pent ru bilete, ducea la un pasaj ce avea $n cent ru un chioşc lancat de bariere de t recere. Pe peretele de lângă cabinele tele onice se $ntindea o hartă uriaşă a met roului, cu



liniile sale divers colorate, având alăt uri in ormaţii despre orele de sosire ale t renurilor şi despre cost ul biletelor.

Un angajat plictisit al met roului stătea pe scaun $n chioşcul cupereţi din sticlă. *ac se uită $n jur şi văzu ceasul din vârul chioşcului. Apoi se uită spre scara rulantă şi $ngheţă. Acolo se a la un poliţist. *ac se sili să se $ntoarcă spre perete, cu un gest cât mai normal, şi se duse spre o cabină tele onică. Se lipi de peretele din und al acesteia, ascunzându-se. şi ţinu răsu larea şi $ndrăzni să privească a ară. Poliţist ul se apropie de automat ul pent ru bilete,dădu din cap căt re tipul din chioşc, apoi privi spre int rarea $n staţie. *ac se t rase $napoi. Trebuia să aştepte. Poliţist ul avea să plece până

la urmă. Tr e bu ia să plece. Timpul t recea… O voce puternică $i $nt rerupse gândurile lui *ac.

Acesta privi a ară. Pe scara rulantă cobora un bărbat. Un vagabond. Avea haine zdrenţ uite şi ţinea pe umăr o păt ură groasă, $n ăşurată. Părul şi barba lui $i erau $ncâlcite şi ne$ngrijite, iar aţa murdară,$mbăt rânită. A ară se ăcuse rig, iar căldura din staţia de met roureprezentase $ntotdeauna un rai pent ru cei ără adăpost când nuerau izgoniţi de acolo. Porţile de ier de la capăt ul scărilor rulante useseră ăcute tocmai ca să $mpiedice păt runderea unor asemenea indivizi.

*ac se uită $n jur. Poliţist ul dispăruse. Poate se dusese să cont roleze peronul sau să discute cu tipul de la chioşc. *ac se uită $n direcţia aceea, dar şi individul dispăruse.

*ac privi spre vagabond. Acesta se ghemuise $nt r-un colţ , ăcându-şi inventarul puţinului său avut , recându-şi mâinile ără

mănuşi ca să-şi pună $n circulaţie sângele din membrele $ngheţate. *ac se simţi un pic vinovat. Cartierul comercial era plin de

asemenea nenorociţi. Dacă ar da de pomană, un ins generos arputea să-şi golească buzunarele doar pe o singură st răduţă. *ac ăcuse de mai multe ori acest lucru.

Supraveghe zona $ncă o dată. Nimeni. Următorul t ren avea să sosească abia peste cincisprezece minute. *ac ieşi din cabină şi se

uită la individ. Acesta nu părea să-l vadă pe *ac. Atenţia $i era $ndreptată asupra lumii lui mărunte, departe de viaţa obişnuită.



*ac $şi spuse că nici viaţa sa nu mai era obişnuită, dacă usese vreodată aşa. Atât el cât şi nenorocit ul din aţa lui aveau problemele lor. Iar moartea putea să-i ia oricând. Cu excepţia apt ului că dispariţia lui *ac va i, probabil, mult mai violentă. %i subită. Poate că era mai bine aşa, decât să-ţi aştepţi lent s ârşit ul…

şi scut ură capul, ca să-şi limpezească mintea. Asemenea gânduri nu-i ăceau bine. Dacă voia să supravieţ uiască, at unci t rebuia să ie vigilent şi să creadă că va $nvinge orţele dezlănţ uite $mpot riva sa.

*ac ăcu un pas şi se opri. i crescu brusc tensiunea, iarschimbarea metabolică subită $i limpezi mintea.

Vagabondul avea panto i noi. Uşori, din piele ca enie, costaseră

probabil, vreo sută cincizeci de dolari. Săreau $n ochi, $n masa de zdrenţe, ca un diamant albast ru pe un st rat de nisip alb.

Apoi individul ridică privirea şi se uită la el. Ochii i se lipiră de aţa lui *ac. Acesta avu impresia că mai văzuse ochii aceia. Dacă ignora ridurile, părul murdar şi obrajii arşi de vânt , rămâneau nişte ochi pe care $i mai văzuse. Era sigur. Vagabondul se ridică de pe podea. Părea să aibă mult mai multă energie decât at unci când venise, $mpleticindu-se.

*ac se uită $n jur. Locul era pustiu ca un mormânt. 'ormânt ul său. Se uită iar spre vagabond. Individul pornise spre el. *ac se t rase $napoi, st rângând cutia la piept $şi aminti cum scăpase ca prin urechile acului $n li t. Pistolul. O să vadă imediat şi pistolul… Va i aţintit spre el.

*ac se dădu $napoi prin t unel, căt re chioşc. Vagabondul vârâse mâna sub haină, o zdreanţă care se rupea şi mai mult la iecare pas.

*ac se uită $n jur. Auzea zgomot de paşi. Se uită din nou la vagabond, $nt rebându-se dacă t rebuia să ugă sau nu spre t ren. Apoi $l văzu pe băiat ul care se apropia.

*ac u gata să ţipe de uşurare. De după colţ apăruse poliţist ul. *ac ugi spre el, arătând spre vagabondul care rămăsese locului, $n mijlocul coridorului.

5 Omul ăsta nu-i un vagabond, e un impostor!

Lui *ac $i t recuse prin minte că ar putea i recunoscut de poliţist deşi igura acest uia nu t răda că-şi dăduse seama cu cine discuta.



5 Ce vreţi să spuneţi? $nt rebă poliţist ul, uimit. 5 Uitaţi-vă la panto ii lui. *ac $şi dădu seama că vorbele lui păreau ără noimă, dar nu

putea să-i spună poliţist ului toată povestea. Poliţist ul se uită $n t unel, $l văzu pe vagabond stând acolo şi se

st râmbă. Nedumerit , puse $nt rebarea cea mai normală: 5 V-a deranjat cu ceva, domnule? *ac ezită o clipă, apoi răspunse: 5 Da. 5 ei! st rigă poliţist ul căt re vagabond. Acesta se $ntoarse şi ugi. Se $ndreptă căt re scara rulantă, dar

aceasta nu uncţiona. Individul se $ntoarse şi goni spre t unel şi dispăru după un colţ , cu poliţist ul după el.

*ac rămăsese singur. Se uită din nou spre chioşc. Angajat ul met roului nu se $napoiase.

*ac t resări. Auzise ceva. Ca un ţipăt scos de cineva. Un ţipăt de durere. Care venea din direcţia $n care dispăruseră cei doi. Se duse $n direcţia aceea. Poliţist ul apăru de după colţ , gâ âind. Se uită la *ac, $i ăcu semn să vină lângă el, cu un gest lent al braţ ului. Tânărul părea bolnav, de parcă văzuse sau ăcuse ceva care-l scârbise.

*ac se grăbi să se ducă la el. Poliţist ul gâ âia. Reuşi să zică: 5 La naiba! Nu ştiu ce se $ntâmplă, amice! Apoi tăcu, $ncercând să respire normal. Se sprijini cu o mână de

zid. 5 L-aţi prins?

Poliţist ul dădu din cap. 5 Aţi avut dreptate. 5 Ce s-a $ntâmplat? 5 Duceţi-vă şi uitaţi-vă! Trebuie să anunţ la secţie. Să nu plecaţi!

adăugă el, $ntinzând un deget căt re *ac. Nu pot să explic toată povestea asta de unul singur, iar dumneavoast ră păreţi să ştiţi mult mai multe decât spuneţi. Aţi $nţeles?

*ac dădu iute din cap. Poliţist ul se grăbi să plece. *ac se duse după colţ. Să aştepte. Poliţist ul $i spusese să aştepte. Să aştepte ca



să-l aresteze. Trebuia să ugă. Dar nu putea. Trebuia să vadă ce se $ntâmplase. Era convins că-l cunoştea pe individ. Trebuia să vadă.

*ac se uită $n aţa sa şi văzu o cale de acces pent ru personalul met roului şi pent ru echipament. n beznă, $n josul t unelului, se zărea un morman de haine. *ac se st rădui să vadă mai limpede, $n ciuda luminii slabe. Când se apropie, văzu că era, $nt r-adevăr,vagabondul. *ac rămase nemişcat. şi dorea să apară poliţiştii. Era atâta tăcere, atât de $nt uneric… 'ormanul nu se mişca. *ac. Nuauzea sunet ul respiraţiei individului. 'urise? Poliţist ul usese obligat să-l ucidă?

n cele din urmă, *ac se apropie. ngenunche lângă individ. Ce

deghizare complicată! *ac puse mâna pe părul murdar. Până şi duhoarea de vagabond era autentică. Apoi *ac văzu şuvoiul de sânge care i se scurgea din cap. Trase părul $nt r-o parte. Acolo se a la o tăiet ură, una adâncă. Aceasta provocase ţipăt ul pe care-l auzise. Avusese loc o luptă, iar poliţist ul $l lovise. Se terminase. Indivizii $ncercaseră să-l $nşele pe *ac şi căzuseră ei $nşişi $n capcană. *ac tocmai voia să dea la o parte peruca şi celelalte elemente ale deghizării, ca să-şi dea seama cine-l urmărise, dar $şi spuse că ar i mai bine să aştepte. Poate că era mai bine că usese implicată poliţia… O să le dea oamenilor legii cuţit ul pent ru deschis scrisori. O să-şi $ncerce norocul.

Se ridică şi $l văzu pe poliţist venind $n ugă pe coridor. *acclătină din cap. Ce surpriză o să aibă tânărul acela! A ost ziua ta norocoasă, amice!

*ac se duse căt re poliţist şi se opri, văzându-l că scoate pistolul

din toc. 5 Domnule "raham, zise poliţist ul. *ac dădu din umeri şi zâmbi. n cele din urmă, tipul $l

recunoscuse. 5 Eu $nsumi, răspunse el şi ridică pachet ul. Am ceva pent ru

dumneavoast ră. 5 %tiu că ai, *ac. Exact asta voiam.

Tim Collin privi cum zâmbet ul dispare de pe buzele lui *ac. Puse deget ul pe t răgaci şi se apropie.



Seth ran simţea că $i creşte pulsul, pe măsură ce se apropia de sta ie. n s ârşit , o să aibă obiect ul. %i-o imagina pe Laura Simon

devorând dovada aceea, ca pe o elie de ript ură de vită. Detectivul era absolut sigur că vor găsi ceva $nt r-o bază de date. Iar cazul se va lămuri. Va primi răspuns la $nt rebările sale chinuitoare.

*ac se uită la igura din ata lui, reţinând iecare t răsăt ură. Nu că i-ar i olosit. Se uită la mormanul de haine de pe podea, la panto ii noi din picioarele t rupului ără viaţă. Sărmanul om! Probabil că era

prima pereche de panto i noi pe care o avusese de multă vreme. Nuapucase să se bucure de ea.

*ac se uită spre Collin şi zise urios: 5 Omul ăsta a murit! Tu l-ai omorât! 5 *ac, dă-mi cutia! 5 Cine naiba eşti? 5 Nu contează!

Collin deschise un compartiment al cent urii şi scoase un amortizor de sunet , pe care-l $nşuruba iute pe ţeava armei. *ac se uită la pistolul $ndreptat spre piept ul său. şi aminti de

tărgile cu care useseră scoşi din clădire Lord şi emeia care-l $nsoţise. O să apară şi el, $n ziarul de a doua zi. *ac "raham şi un vagabond. Două tărgi. Sigur, lucrurile vor i aranjate ast el $ncât *acsă pară vinovat de moartea sărmanului om. *ac "raham ajunsese din partener la Patton şi Shaw un criminal $n serie, decedat.

5 Pent ru mine contează. 5 %i ce dacă? Collin $nainta, ţinând arma cu ambele mâini. 5 )ine-o! st rigă *ac şi aruncă pachet ul $n capul lui Collin, exact

$n clipa $n care se auzi zgomot ul $năbuşit al $mpuşcăt urii. "lonţ ul s âşie colţ ul pachet ului şi se $n ipse $n zidul din beton. n

aceeaşi clipă, *ac se aruncă $nainte şi-l izbi pe agent. Collin era

numai oase şi muşchi, dar şi *ac era la el. Aveau cam aceeaşi $nălţime. *ac simţi că adversarul său $ncetează să respire, $n clipa



$n care $l lovi cu umărul $n diaragmă. Instinctiv, membrele sale $şi amintiră mişcările de la luptele libere. *ac $l $nhaţă pe agent şi-i t rânti t rupul de neprietenoasa podea din cărămizi. Când Collin reuşi să se ridice $n picioare, *ac cotise deja după colţ.

Collin $şi ridică pistolul, apoi luă pachet ul. Se opri o clipă, cuprins de greaţă. l durea capul, pent ru că se izbise zdravăn de podea. ngenunche, $ncercând să-şi păst reze echilibrul. *ac ugise, darmăcar găsise obiect ul. n s ârşit! Degetele lui Collin se st rânseră $n jurul cutiei.

*ac ugi pe lângă chioşc, t recu de bariere, goni pe scările rulante şi pe peron. Nu-i băga $n seamă pe oamenii care-l priveau. "luga $i

căzuse de pe cap şi avea igura descoperită. Auzi un st rigăt $n urma sa. Individul din chioşc! *ac continuă să ugă şi ieşi din staţie $n 17th St reet. Nu-şi imagina că individul venise singur. Ultimul lucru de care avea nevoie era să-l urmărească cineva. Se $ndoia că indivizii supravegheaseră ambele ieşiri. şi imaginaseră că nu avea să plece de acolo de capul lui. l durea umărul, $n urma ciocnirii. Respira greu, iar aerul rece $i ardea plămânii. Abia după ce se $ndepărtase vreo două cvartale de staţie se opri din goană, $şi st rânse haina $n jurul t rupului. Apoi $şi aduse aminte. Se uită la mâinile lui goale. Cutia! Lăsase blestemata aia de cutie acolo! Se $mpletici prin aţa vit rinei $nt unecate a unui 'cDonalds.

n josul st răzii se zăriră arurile unei maşini. *ac se ascunse după colţ. După câteva minute, urcă $nt r-un autobuz. Nu ştia unde să se ducă.

'aşina părăsi L St reet şi păt runse $n 19th St reet. Seth ran se $ndreptă spre St reet I, apoi coti spre 18th St reet. Parcă lângă t rot uarul de vizavi de staţia de met rou, ieşi din maşină şi cobor$ cuscara rulantă.

Bill Burton pândea de dincolo de st radă, ascuns după o grămadă de cutii de gunoi, moloz şi garduri din metal rezultatele unei demolări masive. Burton $njură $n şoaptă, stinse ţigara, se uită pe st radă şi se duse repede la scara rulantă.



De $ndată ce cobor$ de pe scara rulantă, ran se uită $n jur, apoi la ceas. Nu ajunsese atât de devreme pe cât sperase. Apoi zări o mulţime de vechit uri, rezemate de un perete. După aceea se uită la chioşcul părăsit. Nu se vedea nimeni prin preajmă. Linişte. Prea multă linişte. .Semnalizatorul” de pericol al lui ran int ră imediat $n uncţiune. Scoase arma, cu un gest instinctiv. Percepu un sunet ,care venea din dreapta. 'erse iute pe coridor, $ndepărtându-se de bariere. Acolo se $ntindea un coridor $nt unecat. Privi $n jur. La $nceput , nu zări nimic. Apoi ochii i se obişnuiră cu lumina slabă şi zări două siluete. Una se mişca, alta nu.

ran văzu cum bărbat ul se ridică $ncet $n picioare. Nu era *ac.

Individul purta uni ormă şi ţinea $nt r-o mână un pistol, iar $n cealaltă o cutie. Detectivul $şi $ncleşta mâna pe propriul pistol,ţinând privirea aţintită asupra armei celuilalt. Se apropie de el, ără să ezite. Nu mai ăcuse de mult aşa ceva. Imaginea soţiei şi a celort rei iice $i apăru $n minte, dar el o respinse. Trebuia să se concent reze.

Ajunse, $n cele din urmă, su icient de aproape. Se rugă ca respiraţia să nu-i t rădeze rica. ndreptă pistolul căt re spatele lat al bărbat ului din aţa sa.

5 Stai pe loc! Sunt poliţist! Bărbat ul $ncetă orice mişcare: 5 'ai $ntâi, lasă arma jos! Nu vreau să ajungi cu degetele $n

apropierea t răgaciului sau $ţi ac o gaură $n cea ă. Pune arma jos! Acum!

Individul aşeză $ncet pistolul pe sol. ran $i urmări mişcările,

centimet ru cu centimet ru. Apoi vederea i se $nceţoşa. Capul lui ran se lăsă $nt r-o parte. Detectivul se $mpletici, iar

după aceea se prăbuşi pe pardoseală. Collin auzi zgomot ul şi se $ntoarse $ncet. l văzu pe Bill Burton,

ţinându-şi pistolul de ţeavă. Agent ul privi $n jos, spre ran. 5 ai să mergem, Tim! Collin se ridică greoi $n picioare, se uită la poliţist ul prăbuşit ,

apoi $ndreptă arma spre capul lui ran. 'âna uriaşă a lui Burton $l opri:



5 E poliţist. Noi nu ucidem poliţişti. N-o să mai ucidem pe nimeni , Tim.

Burton se uită la colegul său, gândindu-se cu t risteţe la calmul şi uşurinţa cu care agent ul mai tânăr acceptase rolul de asasin lipsit de conştiinţă.

Collin dădu din umeri şi $şi puse pistolul $n toc. Burton luă cutia, aruncă o privire spre detectiv, apoi spre

cadavru. Clătină dezaprobator din cap, şi-l privi cu reproş pe coechipierul său.

La câteva minute după plecarea agenţilor, Seth ran scoase un geamăt $ncercă să se ridice, apoi se prăbuşi iarăşi, ără cunoştinţă.



CAPITOLUL DOUĂ&ECI %I %APTE

+ate stătea $n pat , dar nu putea nicicum să adoarmă. Vedea, $n locul tavanului, un torent de imagini, iecare mai $ngrozitoare decât cea dinainte. Se uită la ceasul de pe noptieră. Trei dimineaţa. *aluzelele erau t rase su icient ca să se vadă bezna de a ară. Auzea st ropii de ploaie lovind $n geam. Un sunet care, de obicei, o liniştea,dar care acum se adăuga bubuit ului ne$ncetat ce-i răsuna $n cap.

Când sună tele onul, nu se mişcă. Picioarele $i păreau prea grele

ca să $ncerce să le clintească, de parcă sângele ar i $ncetat să circule prin ele. O clipă, se gândi cu groază că paralizase. n cele din urmă,la al cincilea ţinut , reuşi să ridice receptorul.

5 Alo? Avea vocea slabă, gata să se stingă. %i era cu nervii $ncordaţi la

maximum. 5 +ate, am nevoie de ajutor!

După pat ru ore, stăteau $n micul restaurant din ounders Par,

locul $n care se $ntâlniseră după atât de mulţi ani. Vremea se $nrăutăţise, iar ploaia care se t rans ormase $n zăpadă ăcea şo at ul imposibil şi mersul pe jos, un act de eroism inconştient.

*ac se uită la +ate. şi scosese canadiana cu glugă, dar o căciuliţă pent ru schi, barba crescută de câteva zile şi o pereche de ochelari

de soare $i ascundeau t răsăt urile $nt r-un asemenea hal, $ncât +ate se uitase la el de două ori, $nainte să-l recunoască.

5 Eşti sigură că nu te-a urmărit nimeni? o $nt rebă *ac,$ngrijorat.

O cană cu ca ea ierbinte, din care ieşeau aburi, o $mpiedica pe +ate să-l vadă oarte bine, dar remarcase $ncordarea ce i se citea pe aţă. Era clar că *ac putea să clacheze $n orice clipă.

5 Am ăcut exact ce mi-ai spus să ac. 'et rou, două taxiuri şi un autobuz. Dacă s-a ţinut cineva după mine pe vremea ăsta, $nseamnă



că nu e om. *ac puse cana cu ca ea pe masă şi-i zise: 5 Din câte am văzut , s-ar putea să nu ie. n mod intenţionat , *ac nu menţionase numele locului de

$ntâlnire, când vorbiseră la tele on. Era convins că indivizii ascultautoate convorbirile celor care aveau vreo legăt ură cu el. Pomenise doar de .locul obişnuit”, iind convins că va i $nţeles. +ate $nţelesese. Se uită pe ereast ră. iecare t recător putea reprezenta o ameninţare. i $ntinse lui +ate un exemplar din P ost. Prima pagină era edi icatoare.

Seth ran era $nt r-o stare stabilă, la Spitalul Universitar "eorge

ashington. Avea doar o cont uzie. Vagabondul, care rămăsese neidenti icat , nu avusese acelaşi noroc. Iar $n mijlocul articolului se a la mut ra lui *ac "raham, criminalul care ăcea prăpăd. +ate se uită la el, după ce citi articolul.

5 Trebuie să ne mişcăm $nt runa, zise el, apoi $şi termină ca eaua şi se ridică.

Taxiul $i lăsă la motelul $n care locuia *ac, undeva, la peri eria oraşului Alexandria. *ac privi $n dreapta şi-n stânga, apoi $n urmă,după care cei doi int rară $n cameră. *ac $ncuie uşa, t rase zăvorul şi-şi scoase căciula şi ochelarii.

5 *ac, $mi pare rău că ai ost implicat $n aşa ceva. Bărbat ul văzu că t remura toată. Se duse şi o luă $n braţe. O ţinu

aşa până când simţi că t rupul ei se relaxează. 5 Eu singur m-am implicat. Iar acum tot eu t rebuie să ies. *ac $ncercă să zâmbească, dar acest lucru nu $nlăt ură teama lui

+ate că bărbat ul din aţa ei putea să se alăt ure curând tatălui ei. 5 )i-am lăsat o duzină de mesaje pe robot. 5 +ate, nu m-am gândit să le veri ic. n următoarea jumătate de oră $i povesti emeii evenimentele din

ultimele zile. Pe chipul ei se citea oroarea provocată de iecare dezvăluire.

5 Dumnezeule!

Tăcură amândoi un timp. 5 *ac, ai idee cine-i $n spatele $nt regii poveşti?



*ac clătina din cap şi gemu: 5 Am $n minte tot elul de idei, dar nu se pot rivesc $nt re ele. Sper

ca starea asta să se schimbe. Curând. otărârea cu care rostise ultimul cuvânt o izbi pe +ate, ca o

palmă. Iar ochii o t rădară. 'esajul usese clar. n ciuda deghizării, a măsurilor de siguranţă luate $n timpul drumului, $n ciuda priceperii de care dăduse dovadă *ac, indivizii aveau să-l găsească. ie poliţiştii, ie cei care voiau să-l omoare. Era doar o problemă de timp.

5 'ăcar au obţinut ceea ce căutau? $nt rebă +ate, cu o voce lipsită de vlagă.

*ac se prăbuşi pe pat şi $şi $ntinse picioarele obosite, care păreau că nu-i mai aparţin.

5 Nu pot să mă bazez pe asta. Apoi se ridică şi se uită prin cameră. La pict ura ie tină, care-l

reprezenta pe Iisus. Avea nevoie de o doză de intervenţie divină,chiar $n clipa aceea. De un mic miracol.

5 *ac, n-ai omorât pe nimeni. 'i-ai spus că ran a descoperit asta. Vor descoperi şi poliţiştii din ashington.

5 Oare? ran mă cunoaşte, iar la $nceput am simţit că se $ndoia de mine. A găsit paharul, dar nu există nicio dovadă că amprentele au ost luate de pe el. Iar $mpot riva mea există dovezi clare, care arată că am omorât doi oameni. Trei, dacă-l socotim şi pe vagabondul de azi-noapte. Orice avocat m-ar s ăt ui să negociez, să mă recunosc vinovat , $n speranţa că voi i condamnat de la douăzeci de ani de $nchisoare la puşcărie pe viaţă, cu posibilitatea eliberării

condiţionate. Aşa aş i s ăt uit şi eu pe cineva a lat $n sit uaţia asta. Dacă ajung la t ribunal, n-am niciun argument. Doar nişte teorii, care $ncearcă să stabilească o legăt ură $nt re Luther, alter Sullivan şi ceilalţi, $nt r-un soi de conspirare de dimensiuni uriaşe. *udecătorul o să râdă de mine, chiar de la $nceput. N-o să ajung să-mi susţin teoriile $n ata juriului. Pent ru că n-am ce să susţin.

*ac se ridică şi se rezemă de perete, cu mâinile vârâte $n

buzunare. Nu se uită la +ate. Perspectivele lui, atât cele pe termen lung cât şi cele pe termen scurt , erau aceleaşi: s ârşit ul.



5 O să mor de băt râneţe $n $nchisoare, +ate! Dacă o să ajung la băt râneţe, ceea ce nu-i de crezut.

+ate se aşeză pe pat , cu mâinile $n poală. Se cuundă $nt r-o deznădejde cumplită, ca o piat ră cuundată $n ape adânci şi t ulburi.

Seth ran deschise ochii. La $nceput , nu văzu nimic. Apoi creierul lui $nregist ra ceva care semăna cu o pânză lată, albă, pe care useseră t urnaţi lit ri $nt regi de vopsea neagră, albă şi cenuşie,alcăt uind o mlaştină năucitoare. După ce t recu prin câteva clipe de spaimă, detectivul u $n stare să discearnă cont urul camerei de

spital, albă, cu inst rumente cromate. Tot ul $n unghiuri ascuţite. ncercă să se ridice, dar o mână i se propti pe umăr. 5 Nu aşa repede, domnule locotenent. ran se uită la Laura Simon. &âmbet ul nu-i ascundea

$ngrijorarea, iar o tat ul de uşurare se auzise oarte clar. 5 Soţia ta abia a plecat , să aibă grijă de copii. A stat aici toată

noaptea. I-am spus că o să te t rezeşti de $ndată ce o să plece. 5 Unde sunt? 5 La spitalul ". 'ăcar ţi-ai ales un loc $n apropierea unui

spital, dacă ai căutat cu dinadinsul să te alegi cu o lovit ură $n ţeastă. Laura Simon continua să stea aplecată deasupra pat ului, pent ru

ca ran să nu ie obligat să se $ntoarcă. 5 Seth, $ţi aminteşti ce s-a $ntâmplat? ran se gândi la cele $ntâmplate $n noaptea t recută. usese,

oare, noaptea t recută?

5 Ce zi e azi? 5 *oi. 5 Aşadar, povestea a avut loc azi-noapte? 5 Pe la ora unsprezece. Cel puţin, la ora aia v-au găsit pe tine şi

pe celălalt. 5 Celălalt? $nt rebă ran, răsucindu-se şi t resărind de durere. 5 ncetişor, Seth! Laura $i puse o pernă sub cap, apoi $i explică: 5 'ai era un tip. Un vagabond. ncă nu l-au identi icat. A primit



5 Seth? 5 Nu sunt sigur, Laura… Nu-mi amintesc, mormăi el,

$nchizându-şi ochii. 5 Nu i $ngrijorat , o să-ţi aminteşti. nt re timp, poliţia o să-l

prindă pe "raham. Iar lucrurile se vor lămuri. După plecarea Laurei, ran nu-şi găsi odihna. *ac scăpase.

Probabil că-şi $nchipuise că detectivul $l t rădase, dar, după ce va vedea ziarele, va a la că şi el picase orbeşte $n ambuscada pregătită pent ru avocat.

Indivizii puseseră mâna pe cuţit ul pent ru deschis scrisori. Asta se a la $n cutie. Era sigur. Iar ără cuţit , ce şanse mai avea să-i

prindă? ran $ncercă să se ridice. n braţ avea o peruzie, iar durerea de

cap $l sili să se $ntindă la loc. Trebuia să iasă de aici. Trebuia să ia legăt ura cu *ac. Dar, $n clipa aceea, nu avea idee cum va $ndeplini cele două lucruri pe care şi le propusese.

5 Ai spus că ai nevoie de ajutorul meu. Ce t rebuie să ac? +ate se uită $n ochii lui *ac. Pe chipul ei nu citea nici urmă de

ezitare. *ac stătea pe pat , lângă ea. Era emoţionat. 5 'ă $nt reb de ce te-am amestecat $n povestea asta. Nu cred că

am ăcut bine, dându-ţi tele on. 5 *ac, $n ultimii pat ru ani am avut de-a ace cu violatori, tâlhari

şi ucigaşi.

5 %tiu. Dar măcar ştiai cu cine ai de-a ace. De data asta,duşmanul poate i oricine. Avem de-a ace cu oameni care ucid $n dreapta şi-n stânga. E vorba de o problemă oarte serioasă.

5 N-o să plec până nu mă laşi să te ajut. *ac ezită să-i răspundă, privind $n altă parte. 5 *ac, dacă nu mă laşi să te ajut , te denunţ. E mai bine să-ţi

$ncerci norocul cu poliţia. 5 N-ai ace aşa ceva! 5 Ba bine că nu! Am $ncălcat toate regulile, venind să te



$ntâlnesc. Dacă mă laşi să te ajut , at unci o să uit că te-am $ntâlnit astăzi. Dacă nu…

Privirea ei $l ăcu pe *ac să se simtă norocos că se a la acolo, $n ciuda viitorului nebulos care-l aştepta.

5 Bine. Vei i omul meu de legăt ură cu Seth. n a ară de tine, e singura persoană $n care am $ncredere.

5 Dar ai pierdut pachet ul. Cum să te mai ajute? +ate nu ascundea apt ul că nu-l simpatiza pe detectiv. *ac se

ridică şi $ncepu să se plimbe prin $ncăpere. n cele din urmă, se opri şi se uită la +ate.

5 %tii că tatăl tău era un maniac al planurilor? Că avea

$ntotdeauna un plan de rezervă? 5 mi amintesc, replică sec +ate. 5 'ă bazez pe această calitate a sa. 5 Despre ce vorbeşti? 5 Sper ca Luther să i avut un plan de rezervă şi pent ru această

event ualitate. +ate se holbă la el cu gura căscată.

5 Doamna Broome? Uşa se crăpă un pic, iar Edwina Broome se uită a ară. 5 Da? 5 'ă numesc +ate hitney. Luther hitney a ost tatăl meu. +ate se relaxă, văzând că băt râna o primeşte zâmbind. 5 %tiam eu că te-am mai văzut! Luther $mi tot arăta otogra ii cu

tine. Eşti mai rumoasă decât $n poze. 5 'ulţ umesc. Edwina deschise larg uşa.

5 Unde mi-o i capul! Probabil că ai $ngheţat! Te rog, po teşte $năunt ru!

Edwina o conduse $n salonaş unde un t rio de pisici erau căţărate pe di erite piese de mobilier.

5 Abia am ăcut nişte ceai, nu vrei şi t u? +ate ezită. Avea puţin timp la dispoziţie. Apoi se uită $n jur, la



interiorul puţin spaţios. nt r-un colţ se a la un pian rablagit ,acoperit de pra . +ate privi ochii miopi ai băt rânei. i usese răpită plăcerea de a-şi pet rece timpul cântând. Soţ ul $i decedase, murise şi unica ei iică… Câţi vizitatori putea să aibă?

5 'ulţ umesc, vreau. Cele două emei se aşezară pe otoliile vechi, dar con ortabile.

+ate sorbi din ceaiul tare şi $ncepu să devină mai comunicativă. şi dădu părul de pe aţă şi se uită la emeia $n vârstă. Descoperi că aceasta o privea cu t risteţe.

5 mi pare rău pent ru tatăl tău, +ate! mi pare rău cu adevărat. %tiu că aţi avut opinii di erite. Dar Luther a ost cel mai bun om pe

care l-am $ntâlnit $n viaţa mea. +ate simţi că se $nroşeşte şi răspunse: 5 'ulţ umesc. Noi doi ne-am cam certat. Edwina se uită spre o măsuţă de lângă ereast ră. +ate $i urmări

privirea. Numeroase otogra ii alcăt uiau un mic altar dedicat andei Broome. O $n ăţişau $n clipele ei de ericire. anda semăna oarte mult cu mama ei.

.Un altar!” +ate t resări, amintindu-şi de colecţia de otogra ii a tatălui ei, care o surprinsese $n toate momentele de t rium ale vieţii sale.

5 'da… zise Edwina, uitându-se din nou la ea. +ate puse ceaşca de ceai pe masă şi zise: 5 Doamnă Broome, $mi cer scuze, dar nu dispun de prea mult

timp… Băt râna se aplecă spre ea, şi $nt rebă:

5 Are legăt ură cu moartea lui Luther şi a iicei mele, nu-i aşa? 5 De ce credeţi asta? $nt rebă +ate, surprinsă. Edwina se apropie şi mai mult de ea şi zise, aproape şoptind: 5 Pent ru că ştiu că Luther n-a omorât -o pe doamna Sullivan.

%tiu, de parcă aş i văzut tot ul cu ochii mei. +ate, uimită, $nt rebă: 5 Aveţi idee cine…

Edwina clătină din cap, cu regret. 5 Nu. Nu ştiu.



5 At unci de unde ştiţi că n-a omorât -o tatăl meu? Urmă un moment de ezitare. Edwina se lăsă pe spate $n scaun şi

$nchise ochii. +ate nu se clinti, până când băt râna $i deschise din nou, după un timp:

5 Eşti iica lui Luther şi cred că ar t rebui să ştii adevărul. Băt râna tăcu, sorbi din ceai, $şi şterse buzele cu un şervet , apoi se

lăsă din nou pe speteaza scaunului. O pisică neagră, persană, veni şi se culcă $n poala ei.

5 %tiam tot ul despre tatăl tău. Despre t recut ul său. A cunoscut -o pe anda. iica mea a avut necazuri, cu ani $n urmă, iar Luther a ajutat -o, a ajutat -o să stea pe picioarele ei şi să ducă o viaţă

respectabilă. i voi rămâne veşnic recunoscătoare pent ru asta. Era $ntotdeauna prezent când eu sau anda aveam nevoie de ceva. +ate, adevărul este că tatăl tău n-ar i ost $n noaptea aceea $n casa amiliei Sullivan, dacă n-ar i ăcut acest lucru pent ru anda.

Edwina vorbi timp de câteva minute. Când termină, +ate se lăsă pe speteaza scaunului, dându-şi seama că-şi ţinuse respiraţia $n tot acest timp. Inspiră adânc, gâ âind, un sunet ce păru să se răspândească $n toată $ncăperea.

Edwina nu spuse nimic, dar continuă să se uite cu ochii ei plini de t risteţe la emeia cea tânără. n cele din urmă, se mişcă din loc. Obăt u pe +ate pe genunchi, cu mâna ei plină de zbârcit uri.

5 Luther te-a iubit , copilă! 'ai mult decât orice pe lume. 5 mi dau seama că… Edwina clătină din cap şi o $nt rerupse: 5 Nu te-a blamat niciodată pent ru ce-ai simţit. De apt , spunea

că aveai dreptate să simţi aşa. 5 A spus el asta? 5 Era mândru de tine, de apt ul că ai ajuns procuror şi de toate

celelalte. mi spunea: .iica mea e procuror, unul oarte bun. Pent ruea doar justiţia contează şi are al naibii de multă dreptate”.

Pe +ate o cuprinse ameţeala. Simţea emoţii pent ru care nu era pregătită. şi masă cea a şi pro ită de ocazie ca să se uite a ară. Un

sedan negru t recu pe st radă, apoi dispăru. +ate se uită de $ndată la Edwina şi zise:



5 Care? 5 'i-a spus că, dacă mi-ar zice cine-i ăptaşul, nu l-aş crede. +ate se t rase $napoi şi se gândi bine. 5 Ce voia să spună? 5 Nu ştiu. Oricum, m-au surprins vorbele lui. 5 De ce v-au surprins? 5 Pent ru că Luther a ost omul cel mai onest pe care l-am

cunoscut. Aş i crezut orice mi-ar i spus. Aş i acceptat vorbele lui ca pe S ânta Script ură.

5 Aşadar, a văzut pe cineva a cărui identitate l-a surprins atât de mult , $ncât a considerat că a-i pomeni numele ar i ceva de necrezut.

Chiar şi pent ru dumneavoast ră. 5 Exact. Aşa m-am gândit şi eu. 5 'ulţ umesc, doamnă Broome, zise +ate, şi se ridică să plece. 5 Spune-mi Edwina. E un nume caraghios, dar e singurul pe

care-l am. +ate zâmbi şi zise: 5 Edwina, după ce povestea asta se va termina, aş vrea să revin

şi să te vizitez, dacă nu te superi. Să mai discutăm… 5 Nimic nu mi-ar ace mai multă plăcere. Băt râneţea are şi bune,

şi rele. Dar să ii băt rân şi singur… e cum nu se poate mai rău. +ate $şi puse haina şi se duse spre uşă. Puse pacheţelul la loc

sigur, $n poşetă. 5 Asta ar t rebui să reducă aria de căutare, nu-i aşa? +ate se $ntoarse. 5 Ce-aţi spus?

5 Cineva de necrezut. Nu pot i prea mulţi prin preajmă, despre care n-aş gândi că-s $n stare de crimă.

Paznicul de la spital era $nalt , solid şi oarte stânjenit. 5 Nu ştiu ce s-a $ntâmplat. Am lipsit două-t rei minute. 5 N-ar i t rebuit să lipseşti deloc, 'onroe! %eul pazei, un tip mărunţel, $l privea pe 'onroe drept $n ochi, iar

uriaşul t ranspirase tot.



5 V-am spus, doamna mi-a cerut s-o ajut să-şi care sacoşa, iar euam ajutat -o…

5 Ce doamnă? 5 V-am spus, o doamnă… Tânără, arătoasă, $mbrăcată elegant.. %eul pazei se $ntoarse, scârbit. Nu avea de unde să ştie că

doamna era +ate hitney, nici că ea şi Seth ran se a lau la cinci cvartale de spital, $n maşina lui +ate.

5 Te doare? +ate se uită la el, ără prea multă simpatie. ran $şi atinse uşor

bandajul din jurul capului. 5 "lumeşti? etiţa mea de şase ani mă loveşte mai tare. Ai nişte ţigări? o $nt rebă el, uitându-se prin maşină. De când naiba nu mai ai voie să umezi $n spitale?

+ate scotoci prin poşetă şi-i aruncă un pachet $nceput. Detectivul $şi aprinse o ţigară şi se uită la ea, pe deasupra norului

de um. 5 Apropo, te joci bine de-a detectivul particular! Ar t rebui să joci

$n ilme. 5 "rozav! O să-mi schimb cariera. 5 Ce mai ace prietenul tău? 5 E $n siguranţă. Pent ru moment să avem grijă să rămână aşa. +ate coti la colţ şi se uită urât la detectiv. 5 %tii, n-am plănuit să-l las pe tatăl tău să moară chiar $n aţa

mea…

5 Aşa zice şi *ac. 5 Dar nu-l crezi… 5 Ce contează ce cred eu? 5 Pent ru mine contează, +ate! emeia opri la sema or. 5 Bine. Să spunem aşa: $ncep să accept ideea că n-ai vrut să se

$ntâmple ce s-a $ntâmplat. E su icient? 5 Nu, dar, pent ru moment mă mulţ umesc cu atât.



*ac coti după colţ şi $ncercă să se relaxeze. Ultima urt ună se $ndepărtase, $n s ârşit , de capitală. Nu mai cădea grindină, dartermomet rul rămânea constat la minus şapte grade Celsius, iarvânt ul revenise, dornic de răzbunare. Su lă $n degetele $ngheţate şi-şi recă ochii care i se $nchideau de somn. Pe un petic de cer negruatârna o elie de lună, luminând blând. *ac se uită $n jur. Clădirea de vizavi era goală şi $nt unecată. Const rucţia $n aţa căreia stătea $şi $nchisese porţile cu mult timp $n urmă. Câţiva t recători $nruntaucondiţiile climaterice, dar majoritatea timpului *ac rămase singur. n cele din urmă, păt runse $n holul de la int rare şi aşteptă.

Un taxi ruginit opri la distanţă de două blocuri, uşa din spate se

deschise şi o pereche de tocuri joase atinseră t rot uarul din ciment. Taxiul plecă imediat iar după o clipă, st rada se cuundă din nou $n tăcere. +ate $şi st rânse haina $n jurul t rupului şi plecă $n grabă. Când t recu pe lângă blocul următor, de după colţ apăru o altă maşină, cu arurile stinse, care se $ndrepta spre ea. iind atentă la t reptele din aţa ei, +ate nu se uită $napoi.

*ac o văzu venind de după colţ. Se uită $n toate direcţiile, $nainte să se pună $n mişcare, o obişnuinţă pe care o căpătase repede. Spera să scape de ea la el de repede. 'erse iute $n $ntâmpinarea emeii. St rada era liniştită. Nici *ac, nici +ate nu văzură maşina apărând lângă colţ ul clădirii. %o erul din interiorul automobilului văzuse perechea cu un dispozitiv pent ru vedere pe timp de noapte,dispozitiv despre care catalogul pent ru comenzi prin poştă susţinea că-i ultima realizare a tehnologiei sovietice. Cu toate că oştii comunişti nu aveau habar cum să conducă o societate capitalistă,

democratică, const ruiseră tot uşi echipament militar de calitate. 5 Isuse, ai $ngheţat! De cât timp aştepţi? +ate atinsese mâna lui *ac şi un val de rig $i st răbăt u tot t rupul. 5 'ai mult decât ar i ost nevoie. 'ă su ocam $n camera de

motel. Trebuia să ies. O să iu un deţinut jalnic. Ce noutăţi ai? +ate $şi deschise poşeta. l sunase pe *ac de la un tele on public.

Nu put use să-i spună ce avea, $l anunţase doar că avea ceva. *ac

usese de acord cu Edwina Broome. Dacă t rebuia să rişte cineva,at unci el t rebuia să ie acela. +ate ăcuse şi aşa prea mult.



*ac luă pachet ul. Nu era greu să-ţi dai seama ce se a la $n el. otogra ii.

.Slavă Domnului! Luther, nu m-ai dezamăgit!” 5 Te simţi bine? $nt rebă *ac, privind-o atent. 5 Am ajuns până aici. 5 Unde-i Seth? 5 Prin preajmă. O să mă ducă acasă. Se uitară unul la celălalt. *ac ştia că ar i mai bine dacă ar lăsa-o

să plece, poate chiar să plece din ţară, pent ru un timp, până când povestea va exploda sau el va i condamnat pent ru crimă. Dacă ultima variantă va i cea adevărată, at unci intenţia ei de a-şi

re$ncepe viaţa $n altă parte ar i ost cel mai bun lucru posibil. Dar nu se $ndura s-o lase să plece. 5 'ulţ umesc! Cuvintele păreau complet nepot rivite, de parcă i-ar i mulţ umit

pent ru că-i pregătise prânzul sau ăcuse curăţenie. 5 *ac, ce-o să aci acum? 5 Nu m-am gândit $ncă. Dar o să mă gândesc. N-o să mă las

doborât ără să lupt. 5 Da, dar nici măcar nu ştii cu cine te lupţi. Nu-i corect! 5 %i cine a zis că ar i corect? *ac $i zâmbi, $n timp ce vânt ul purta pe st radă ziare vechi. 5 E timpul să pleci. &ona asta nu-i sigură deloc. 5 Am cu mine spray-ul cu piper. 5 Eşti o ată deşteaptă. +ate se pregăti să plece. Se opri şi-l prinse de braţ.

5 *ac, te rog să i atent! 5 Sunt $ntotdeauna atent. Ca orice avocat. Lozinca noast ră este:

acoperă-ţi spatele! 5 *ac, nu-mi arde de glumă! 5 %tiu. Promit să iu cât se poate de atent. După ce ăgădui ceea ce-i ceruse +ate, *ac se apropie de emeie

şi-şi dădu gluga jos.

Ochelarii de vedere prin $nt uneric se aţintiră asupra t răsăt urilorexpuse ale lui *ac. Apoi mâini t remurătoare apucară tele onul



celular al maşinii. Cei doi tineri se $mbrăţişară. Deşi *ac dorea cu disperare s-o

sărute pe +ate, se mulţ umi, având $n vedere circumstanţele, să-i atingă uşor cea a cu buzele. Când se desprinseră din $mbrăţişare,+ate era gata să $nceapă să plângă. *ac se $ntoarse şi se $ndepărtă iute.

+ate merse pe st radă şi nu observă maşina, decât $n moment ul $n care aceasta coti $n mijlocul st răzii şi se opri cu bot ul lângă t rot uar. emeia se dădu $napoi, $n clipa $n care şo erul deschise uşa. Undeva,$n spate, aerul răsuna din cauza sirenelor maşinilor de poliţie. Toate veneau căt re ea. Căt re *ac. +ate privi instinctiv $n urma ei. *ac nu

se mai zărea. Când $ntoarse capul, văzu $n aţa ei o pereche de ochi ursuzi, umbriţi de sprâncene dese.

5 Eram sigur că drumurile noast re se vor $ncrucişa din nou,domnişoară hitney.

+ate se uită la bărbat , dar nu-l recunoscu. Acesta păru dezamăgit şi se prezentă:

5 Bob "avin, de la Post. emeia se uită la maşină. O mai văzuse t recând pe lângă casa

Edwinei Broome. &ise: 5 '-ai urmărit. 5 Da. 'i-am $nchipuit că o să mă conduci, $n cele din urmă, până

la "raham. 5 Ai chemat şi poliţia! exclamă +ate, văzând o maşină cu

giro aruri venind căt re ei. "avin dădu din cap, zâmbind. Se vedea că-i $ncântat de sine.

5 Cred că putem $ncheia o $nţelegere, $nainte să ajungă poliţiştii aici. mi dai un interviu $n exclusivitate. Punem tot ce-i rău şi dezgustător $n seama lui *ac "raham şi scriu articolul $n aşa el $ncât din complice să i doar un martor nevinovat al $nt regii poveşti.

+ate se uită la individ. uria ce se st rânsese $n ea $nt r-o lună $n care su erise numai t ragedii personale era pe punct ul de a exploda. Iar Bob "avin se a la exact $n epicent ru.

Reporterul se uită la maşina care se apropia de ei. n spate se vedeau $ncă două automobile, care se $ndreptau $n aceeaşi direcţie.



5 +ate, o zori el, nu avem mult timp la dispoziţie. Scapi de $nchisoare, iar eu o să primesc Premiul Pulitzer şi cele cincisprezece minute de glorie care mi se cuvin. Ce alegi?

emeia $şi descleştă dinţii şi răspunse calmă, de parcă ar i exersat luni de zile un asemenea răspuns:

5 Durere, domnule "avin. Cincisprezece minute de durere. n timp ce reporterul o privea uimit , +ate scoase spray-ul de

mărimea palmei, $l $ndreptă spre igura individului şi apăsă pe butonul de pulverizare. "azul piperat $l lovi pe "avin $n ochi şi $n nas, mânjindu-l pe aţă cu vopsea roşie.

Când poliţiştii ieşiră din vehiculul lor, Bob "avin se tăvălea deja

pe caldarâm, cu mâinile pe aţă, $ncercând ără succes să-şi scoată ochii.

Primul sunet de sirenă $l ăcuse pe *ac să sprinteze pe o st răduţă lăt uralnică.

Se lipi de o clădire, gâ âind. l dureau plămânii, iar rigul $i s âşia aţa. Pustietatea zonei $n care se a la devenise un imens dezavantaj tactic. Putea să ugă $n continuare, dar era ca o urnică neagră pe o oaie albă de hârtie. Sirenele se auzeau atât de puternic, $ncât nu-şi dădea seama din ce direcţie venea sunet ul.

De apt , venea din toate direcţiile. %i se apropia. *ac alergă iute spre colţ ul următor, se opri şi privi $n jur. Ceea ce zări nu era deloc $ncurajator. Poliţia bloca deja capăt ul st răzii, dând dovadă de o st rategie uşor de priceput. Poliţiştii cunoşteau zona $n care se a la

el, aveau de gând s-o $nconjoare, apoi să st rângă sistematic laţ ul. Aveau dest ui oameni, aveau dest ul timp… Iar el dispunea de un singur lucru: de o bună cunoaştere a zonei

$n care se a la. 'ulţi dint re clienţii săi din vremea $n care usese avocat din o iciu proveneau de aici. Visele lor nu aveau legăt ură cucolegiul, acultatea de Drept , o slujbă bună, o amilie iubitoare sau o casă la peri erie, ci doar cu banii pe care-i puteau obţine revânzând droguri şi cu supravieţ uirea pent ru $ncă o zi. Supravieţ uirea… Un imbold omenesc oarte puternic. *ac spera că şi pent ru el era



dest ul de puternic. n timp ce alerga pe alee, nu avea idee pe cine avea să

$ntâlnească, deşi presupunea că vremea aspră $i ţinuse $n casă pe mulţi dint re inractorii locali. i venea să râdă. Niciunul dint re oştii lui parteneri de la Patton şi Shaw nu s-ar i apropiat de un asemenea loc, nici măcar $nsoţit de un batalion de tancuri. Din partea lor, putea la el de bine să alerge pe supra aţa Planetei Pluto.

Sări peste gardul de sârmă şi se dezechilibra uşor la aterizare. Când puse mâna pe zidul de cărămidă, ca să se sprijine, auzi două sunete. &gomot ul propriei gâ âieli şi zgomot de picioare care alergau. &gomot scos de mai mulţi oameni. usese descoperit. l

$nconjurau. Apoi aveau să aducă şi câinii. Nu poţi să ugi de un poliţist cu pat ru picioare. *ac ieşi de pe alee şi goni căt re Indiana Avenue.

'ai ugi un timp, apoi auzi scrâşnet de pneuri. Chiar de-ar i luat -o $n altă direcţie, tot ar i nimerit peste un grup de urmăritori, care i-ar i ieşit $n $ntâmpinare. Prinderea lui devenise doar o problemă de timp. Căută pachet ul, $n buzunar. Ce să acă? Nu-l putea $ncredinţa nimănui. Din punct de vedere juridic, lucrurile unui arestat urmau să ie inventariate şi puse $nt r-un loc sigur, $n baza unor semnăt uri. Chestia asta nu $nsemna nimic. Cineva care putea să ucidă $n mijlocul a sute de poliţişti, dispărând apoi ără urmă,putea să pună mâna pe lucrurile unui deţinut , lucruri a late la Departament ul de Poliţie din ashington, D.C. Iar ceea ce avea $n buzunar $nsemna singura şansă care-i rămăsese. n Departament ul Columbia nu exista pedeapsa cu moartea, dar $nchisoarea pe viaţă,

ără posibilitatea eliberării condiţionate, nu $nsemna ceva mai bun. Dimpot rivă, i se părea a i mult mai rău.

Alergă print re două clădiri, alunecă pe gheaţă, plonjă peste nişte lăzi de gunoi şi se izbi zdravăn de pavaj. Se ridică şi se târ$ spre st radă, recându-şi cot ul. Simţi durerea, apoi ceva nou, o $nmuiere a genunchiului… Se opri, reuşi să se ridice, apoi $nlemni.

Chiar $n aţa lui apăruseră arurile unei maşini. Văzu giro arul

poliţiei. Roţile se opriră la cinci centimet ri de capul lui. *ac se prăbuşi pe as alt. Era prea epuizat ca să se poată mişca.



Uşa automobilului se deschise. *ac o privi mirat. Era uşa din dreapta, cea pent ru pasager. Apoi se deschise şi uşa şo erului. 'âini puternice $l prinseră de subsuori.

5 *ac, mişcă-ţi naibii undul! Era glasul lui Seth ran.



CAPITOLUL DOUĂ&ECI %I OPT

Bill Burton vâr$ capul $n camera punct ului de comandă al Serviciului Secret. Tim Collin stătea la un birou şi scria un raport.

5 Vino, Tim! Collin se ridică, mirat. Burton $i explică liniştit: 5 L-au $nconjurat lângă t ribunal. Vreau să iu de aţă. Pent ru

orice event ualitate.

'aşina lui Seth ran ţâşni pe st radă, giro arul impunând imediat respect participanţilor la t ra ic.

5 Unde-i +ate? $nt rebă *ac, care stătea $ntins pe bancheta din spate, acoperit cu o păt ură.

5 Probabil că $n clipa asta i se citesc drept urile. Apoi o să ie arestată, iind acuzată că te-a ajutat.

5 Trebuie să ne $ntoarcem! exclamă *ac, ridicându-se. 'ă predau. At unci $i vor da drumul.

5 Da, chiar aşa… 5 Nu glumesc! 5 Nici eu. Dacă te $ntorci şi te predai, n-o ajuţi cu nimic pe +ate

şi renunţi la cea mai mică speranţă de a te $ntoarce la viaţa de până acum.

5 Dar +ate… 5 O să am eu grijă de +ate. Am sunat deja un prieten din

ashington. O aşteaptă. E un tip cumsecade. *ac se lăsă să cadă pe banchetă. ran deschise ereast ra, se

$ntinse, stinse giro arul şi-l aşeză pe scaunul de lângă el. 5 Ce naiba s-a $ntâmplat? ran se uită $n oglinda ret rovizoare. 5 Nu ştiu sigur. mi imaginez că a urmărit -o cineva pe +ate. Eu

mă $nvârteam prin zonă. Trebuia să ne $ntâlnim la Convention



Center, după ce se despărţea de tine. Am auzit prin staţie că ai ost descoperit. Am auzit coordonatele ce se t ransmiteau pe recvenţele poliţiei prin radio şi am $ncercat să ghicesc $ncot ro te duci. Am avut noroc. Nu-mi venea să cred, când ai ţâşnit din alee. A ost cât pe ce să te calc cu maşina. Apropo, cum te simţi?

5 "roaznic! Ar t rebui să ac chestia asta o dată, de două ori pe an, ca să mă păst rez $n ormă. Să iu pregătit pent ru *ocurile Olimpice ale Inractorilor Urmăriţi.

ran chicoti şi replică: 5 Eşti $ncă $n viaţă, amice! Ai avut noroc. Te-ai ales cu un cadou

drăguţ?

*ac $ncepu să $njure. usese atât de ocupat să ugă de poliţie,$ncât nu se uitase la pachet $l scoase din buzunar.

5 Poţi să aci lumină? ran aprinse pla oniera. *ac se uită la otogra ii. Detectivul se

uită $n oglinda ret rovizoare şi $nt rebă: 5 Ce avem? 5 otogra ii. Ale cuţit ului pent ru deschis scrisori sau cum naiba

$i zice. 5 Nu sunt surprins. Poţi să aci ceva cu ele? *ac se uită atent la poze, $n lumina slabă din maşină. 5 Nu prea… Poate au tehnicienii tăi vreun aparat care să le

olosească… ran o tă. 5 Sincer vorbind, nu putem scoate mare lucru dint r-o poză.

Chiar dacă am obţine nişte amprente, cum am putea să dovedim de

unde provin? %i, din câte ştiu eu, nu poţi să obţii un ADN examinând sângele dint r-o otogra ie amărâtă.

5 %tiu şi eu. N-am pet recut pat ru ani ca avocat ără să $nvăţ câte ceva.

Seth reduse viteza. Ajunseseră pe Pennsylvania Avenue, iart ra icul se $nteţise.

5 At unci ce crezi despre pozele astea?

*ac $şi t recu mâinile prin păr, $şi masă piciorul până când durerea din genunchi se potoli, apoi zise:



5 Cel care se a lă $n spatele $nt regii poveşti voia cu tot dinadinsul să recapete cuţit ul pent ru deschis scrisori. Dorea obiect ul su icient de mult ca să ucidă pe oricine i-ar i stat $n cale. Un paranoic $n ultimul hal.

5 Chestie care se pot riveşte cu teoria ta despre cineva important , care are mult de pierdut dacă lucrurile ies la iveală. Bun,au recăpătat obiect ul. Nouă ce ne-a rămas?

5 Luther n-a ăcut otogra iile astea pent ru event ualitatea $n care s-ar $ntâmpla ceva cu originalul.

5 La ce te gândeşti? 5 Seth, $ţi aminteşti? Luther s-a re$ntors $n ţară. A ăcut ceva de

neimaginat. ran opri la sema or şi se $ntoarse spre *ac. 5 Bine. S-a $ntors. %tii de ce? *ac se $ntinse pe banchetă, având grijă să nu poată i văzut pe

ereast ră. 5 Cred că ştiu. ţi aminteşti că ţi-am spus că Luther nu era genul

de om care să lase nepedepsită o asemenea aptă, dacă putea să acă ceva?

5 Dar a părăsit ţara. La $nceput. 5 %tiu. Poate că ăsta usese planul său iniţial. Poate că asta

plănuise să acă, dacă lucrurile ar i mers con orm intenţiilor sale. Oricum, s-a $ntors. Ceva l-a ăcut să se răzgândească. %i apoi a ăcut aceste otogra ii.

*ac le răs iră, $n evantai. Sema orul $şi schimbă culoarea $n verde, iar ran porni.

5 Nu pricep, *ac. Dacă voia ca individul să ie prins, de ce n-a t rimis obiect ul poliţiei?

5 Cred că aşa plănuise. Dar i-a spus Edwinei Broome că nu l-arcrede, dacă i-ar spune ce-a văzut. Dacă ea, o prietenă apropiată, nui-ar i crezut povestea, at unci posibilitatea de a convinge un st răin se reducea la zero.

5 Bine. Avea o problemă de credibilitate. La ce-au olosit

otogra iile? 5 Să presupunem că vrei să aci un schimb. Bani, $n schimbul



unui obiect. Care-i partea cea mai grea? ran răspunse imediat: 5 Plata. elul $n care poţi să iei banii ără să i omorât sau prins.

Poţi să t rimiţi ulterior inst rucţiuni pent ru recuperarea obiect ului. Partea cea mai di icilă e luarea banilor. De aceea s-a redus numărul de răpiri.

5 %i ce se putea ace? ran se gândi o clipă, apoi zise: 5 Din moment ce-i vorba de o plată ăcută de oameni care n-ar

recurge la poliţie, aş alege o metodă rapidă. Riscuri personale minime şi timp su icient ca să ugi.

5 Care ar i metoda asta? 5 Trans er elect ronic de onduri. Telegra ic. Pe când lucram $n

New or, am avut de-a ace cu un caz de delapidare a unei bănci. Individul a ăcut tot ul prin departament ul de t rans er la distanţă al propriei bănci. Nu-ţi vine să crezi câţi dolari t rec zilnic print r-un asemenea departament. %i nu ai crede că se pot pierde o grămadă de bani, $n urma acestor t rans eruri. Un individ deştept poate lua câte un pic de ici, de colo, iar când banca descoperă despre ce-i vorba, individul a dispărut de mult. Trimiţi inst rucţiunile telegra ic. Banii sunt expediaţi. Tot ul durează numai câteva minute. 'ult mai plăcut decât să scotoceşti $nt r-un coş de gunoi dint r-un parc, $n timpce deja cineva se pregăteşte să-ţi t ragă un glonţ $n cap…

5 Dar expeditorul poate să descopere unde au ost ret ransmişi banii.

5 Sigur! Trebuie să identi ici banca la care au ost expediaţi.

Numărul de cont , numărul mandat ului telegra ic, toate chestiile respective…

5 Aşadar, dacă expeditorul este dest ul de priceput , poate să descopere mandat ul telegra ic. Ce urmează?

5 Poate să ia urma banilor. Poate să a le in ormaţii despre cont. nsă nimeni nu-i atât de prost $ncât să-şi olosească numele adevărat sau numărul de la Asigurările Sociale. Iar un tip deştept

precum hitney ar i lăsat din timp inst rucţiuni. După ce banii auajuns $n prima bancă, sunt t rimişi $n altă parte, apoi $n altă parte… şi



tot aşa… La un moment dat , se poate ca urma să dispară. De apt ,vorbim de bani cu livrare imediată, disponibili pe loc.

5 Bine. Pun pariu că Luther a ăcut ceva asemănător. ran se scarpină cu grijă lângă bandaj. Pălăria $l st rângea şi

bandajul devenise greu de suportat. 5 Nu-mi pot imagina de ce a ăcut toată chestia asta. Nu avea

nevoie de bani, după cât găsise $n seiul lui Sullivan. Ar i put ut să dispară. Să lase lucrurile să se potolească. După un timp, indivizii din spatele poveştii ar i crezut că s-a ret ras de initiv. Tu nu mă deranjezi pe mine, eu nu te deranjez pe tine…

5 Ai dreptate. Ar i put ut să se ret ragă, să abandoneze tot ul. Dar

s-a $ntors. 'ai mult , s-a $ntors şi se pare că l-a şantajat pe cel pe care l-a văzut ucigând-o pe Christine Sullivan. Dacă n-a ăcut lucrul ăsta pent ru bani, at unci de ce l-a ăcut?

Detectivul se gândi un moment , apoi răspunse: 5 Ca să-i t reacă toate apele. Ca să-i acă să ştie că a ost acolo. Că

are dovezi cu care-i poate dist ruge. 5 Dar nu era sigur că are dest ule dovezi. 5 Pent ru că ăptaşul era respectabil. 5 Bine, deci care-i concluzia? ran t rase maşina lângă t rot uar şi o parcă. Apoi se $ntoarse. 5 Eu aş i $ncercat să obţin $ncă o dovadă. Asta aş i ăcut. 5 Cum? %antajând pe cineva? ran ridică mâinile. 5 "ata, mă predau! 5 Ai spus că expeditorul poate descoperi unde au ajuns banii, $n

urma unui t rans er telegra ic. 5 Da. %i ce-i cu asta? 5 Dar dacă s-ar acţiona $n sens invers? Dacă destinatarul ar dori

să a le de unde au ost t rimişi banii? 5 Prost mai sunt! exclamă detectivul, dându-şi cu palma peste

runte. hitney a urmărit sursa banilor. Persoana care $i t rimisese credea că se joacă de-a pisica şi şoarecele cu hitney. Că ea era

pisica, iar hitney şoarecele. Că el se ascunde şi vrea să ugă. 5 Numai că Luther ştia că inversase rolurile. El era pisica,



ceilalţi erau şoarecii. 5 Iar dispozitivul de urmărire ducea direct la băieţii răi,

indi erent ce măsuri de precauţie ar i luat , deşi nu cred să i luat vreuna. Orice mandat telegra ic t rebuie să t reacă prin Rezerva ederală. Dacă ai numărul de re erinţă al Rezervei ederale saucont ul din banca expeditoare, at unci ai o dovadă solidă. Chiar dacă hitney nu reuşea să dea de urma banilor, apt ul că primise banii reprezenta un mare pericol. Dacă urnizai poliţiei această in ormaţie, precum şi numele expeditorului, poliţia putea veri ica…

*ac duse până la capăt ideea detectivului: 5 Brusc, ceea ce era de necrezut devenea credibil. 'andatele

telegra ice nu mint. Banii useseră expediaţi. %i dacă usese vorba de o sumă mare după cum cred că a ost $n acest caz t rans erul nuse putea justi ica uşor. Aşadar, exista o dovadă clară. Luther i-a prins prin apt ul că au plătit.

5 *ac, m-am gândit la altceva. Dacă hitney $ncerca să alcăt uiască un caz $mpot riva indivizilor $nseamnă că plănuia să se ducă la poliţie. Să se predea şi să depună dovezile.

*ac dădu din cap şi explică: 5 De aceea avea nevoie de mine. Numai că indivizii au acţionat

rapid şi au olosit -o pe +ate ca să-l acă să tacă. Iar apoi au olosit un glonţ , ca să ie siguri că au $nchis problema.

5 Aşadar, intenţiona să se predea poliţiei. 5 Exact. 5 %tii ce cred? $nt rebă ran, recându-şi alca. *ac răspunse imediat:

5 %tia ce-o să i se $ntâmple. Cei doi se priviră, şocaţi de ceea ce descoperiseră. ran vorbi

primul, rostind cuvintele $ncet , aproape şoptit: 5 %tia că o olosim pe +ate drept momeală. %i a venit. Iar eu am

crezut că am ost tare deştept! 5 Probabil că şi-a $nchipuit că era singura ocazie ca s-o mai vadă

o dată.

5 Rahat! %tiu că individul era un hoţ , dar mărt urisesc că respect ul meu aţă de el creşte cu iecare secundă.



5 nţeleg ce vrei să spui. ran băgă maşina $n viteza şi porni. 5 Bine, la ce concluzie ajungem? *ac clătină din cap şi mărt urisi: 5 Nu ştiu. 5 Atât timp cât nu avem o in ormaţie re eritoare la ăptaş, nu

ştiu ce-ar t rebui să acem. *ac $i replică: 5 Ba avem in ormaţii, numai că nu ştiu ce să $nţeleg din ele. Cei doi tăcură, timp de câteva minute. Apoi detectivul zise: 5 *ac, ştiu că e ciudat ca o asemenea idee să vină de la un

poliţist , dar ar i cazul să te gândeşti să ugi de aici. Ai ceva economii? Poate e mai bine dacă măcar t u te-ai ret rage mai devreme…

5 %i s-o las pe +ate $n plata Domnului? Dacă nu-i prindem pe indivizi, +ate se alege cu o condamnare $nt re zece şi cincisprezece ani, pent ru complicitate. N-o să ac asta, Seth!

5 Ai dreptate! mi pare rău că am adus vorba despre aşa ceva. n timp ce Seth se uita $n oglinda ret rovizoare, maşina din aţa lor

$ncercă să $ntoarcă $n mijlocul drumului. ran apăsă pe râne, iarautomobilul t rase $nt r-o parte, izbindu-se puternic de t rot uar. 'aşina cu număr de +ansas, care era aproape să int re $n ei, dispăruiute.

5 Turişti idioţi! bombăni ran, ţinând bine volanul: se lovise tare la cot şi simţea că-i zvâcneşte capul. Ticăloşi nenorociţi! mai ţipă el, ără să se adreseze cuiva anume, apoi $şi aminti de pasagerul

său şi se $ntoarse spre bancheta din spate. *ac, te simţi bine? *ac stătea cu aţa apăsată pe geamul portierei. Era conştient. De

apt , se uita oarte atent la ceva. 5 *ac? $nt rebă din nou ran, apoi $şi des ăcu cent ura de

siguranţă şi-l prinse pe *ac de umăr. Eşti bine? * ac ! *ac se uită la ran, apoi privi din nou pe ereast ră. ran se

$nt reba dacă lovit ura $l scosese din minţi pe prietenul său. Se uită la

capul acest uia, căutând vreun cucui, dar *ac $i arătă spre ereast ră. ran se uită a ară.



Cu toate că avea nervi de oţel, t resări. Vedea partea din spate a Casei Albe.

'intea lui *ac lucra din plin, $n ea apăreau imagini ca $nt r-un montaj video. Imaginea preşedintelui ret răgându-se de lângă *enni er Baldwin, plângându-se de cot ul lovit la tenis. Numai că braţ ul lui usese rănit de un cuţit pent ru deschis scrisori, obiect care declanşase toată nebunia… Interesul neobişnuit mani estat de preşedinte şi de Serviciul Secret aţă de asasinarea lui Christine Sullivan. Apariţia tocmai la moment ul pot rivit a lui Alan Richmond la t ribunal, $nainte ca Luther să ie pus sub acuzare. .'-a condus exact la el.” Aşa zisese detectivul că-i explicase cetăţeanul care

adusese videocaseta: .'-a condus exact la el”. Asta explica elul $n care put use asasinul să omoare $n mijlocul unei armate de oameni ai legii şi să scape. Cine ar i oprit un agent al Serviciului Secret ,care-l proteja pe preşedinte? Nimeni. Nu era de mirare că Luthersimţise că nu-l va crede nimeni. Era vorba de preşedintele StatelorUnite!

Iar $nainte de $ntoarcerea $n ţară a lui Luther avusese loc un eveniment semni icativ. Alan Richmond ţinuse o con erinţă de presă, $n care $şi exprima regret ul aţă de moartea t ragică a lui Christine Sullivan. Individul se culcase cu soţia prietenului său,aceasta usese ucisă, iar jigodia voia să câştige sprijin politic arătând ce prieten simţitor era şi cât de mult dorea să pedepsească asasinul. Un adevărat t ur de orţă. Diuzat $n toată lumea. Ce gândise Luther văzând spectacolul? *ac $şi $nchipuia. De aceea se $ntorsese Luther: ca să acă meci egal.

Toate piesele care zăngăniseră $n mintea lui *ac, aşteptând un catalizator, se a lau la locul pot rivit.

*ac se mai uită o dată la catalizator.

Stând chiar sub pla onieră, Tim Collin privi t ra icul redus din st radă, dar nu remarcă niciun amănunt $n lumina arurilor maşinii. Bill Burton, care stătea lângă el, se uita şi el a ară. Collin dădu din umeri, apoi ridică ereast ra sedanului negru. Burton puse giro arul



pe automobil, porni sirena, conduse maşina spre int rarea din spate a Casei Albe şi ieşi, $ndreptându-se spre Curtea Supremă din ashington, $n urmărirea lui *ac.

*ac se uită la Seth ran şi zâmbi, amintindu-şi de izbucnirea

detectivului. Aceeaşi expresie usese rostită de gura lui Luther,chiar $nainte să i se s ârşească viaţa. *ac $şi aminti unde mai auzise expresia aceea. n $nchisoare, când Luther aruncase ziarul. Pe prima pagină se a la igura zâmbitoare a preşedintelui.

%i $n aţa t ribunalului, când Luther se uitase la individ. Aceleaşi

cuvinte, izbucnind cu toată uria şi veninul st râns $n băt rân. 5 T icălos neno r ocit , zise *ac.

Alan Richmond stătea la ereast ră şi se $nt reba dacă destinul lui era să ie $nconjurat de incompetenţi. "loria Russell stătea ţeapănă pe un scaun, $n aţa lui. Se culcase cu ea de vreo şase ori şi $şi pierduse orice interes pent ru ea. O să-i acă vânt cu prima ocazie.

Următoarea sa echipă va i alcăt uită din oameni mult mai capabili. Din subordonaţi care să-i permită să se concent reze asupra concepţiei sale despre viitorul ţării. Nu ajunsese preşedinte ca să se ocupe de leacuri.

5 Văd că n-am câştigat nimic $n sondaje. Nu se uită la emeie, anticipa răspunsul. 5 Contează dacă o să câştigi cu şaizeci la sută din vot uri sau cu

şaptezeci la sută? Preşedintele se $ntoarse şi şuieră: 5 Da. Da, contează al naibii de mult! emeia $şi muşcă buzele şi băt u $n ret ragere: 5 Alan, am ăcut toate e ort urile. Poate că vom câştiga ără nicio

$mpot rivire $n Colegiul Electoral. 5 Ăsta-i minimum a ceea ce putem ace, "loria! emeia se uită $n jos. După alegeri, va călători, $n toată lumea. n

locuri $n care nu cunoştea pe nimeni şi unde n-o cunoştea nimeni.



Un nou $nceput. At unci, tot ul va i $n regulă… 5 Bine măcar că am lămurit mica noast ră problemă, zise

Richmond, uitându-se la ea şi ţinând mâinile la spate. Un bărbat $nalt , zvelt , $mbrăcat impecabil. Arăta ca un

comandant al unei invincibile armada. nsă istoria demonst rase că armadele invincibile erau mult mai vulnerabile decât $şi imaginauoamenii.

5 L-ai dist rus? 5 Nu, "loria, e $n sertarul meu. Vrei să-l vezi? Poate vrei să-l mai

uri o dată. O t rata cu atâta condescendenţă, $ncât "loria simţi nevoia să

$ncheie discuţia. Se ridică şi $nt rebă: 5 'ai avem ceva de rezolvat? Preşedintele clătină din cap şi se $ntoarse spre ereast ră. "loria

$ntinse mâna spre clanţă, când uşa se deschise brusc. 5 Avem o problemă, zise Bill Burton, uitându-se la iecare din ei.

5 Ce vrea? $nt rebă preşedintele, uitându-se la otogra ia pe care i-o $nmânase Burton.

Agent ul răspunse imediat: 5 Bilet ul nu spune nimic. Presupun că individul vrea nişte bani,

având $n vedere că-i urmărit de poliţie. Richmond se uită la "loria Russell şi zise: 5 'ă miră apt ul că *ac "raham a ştiut să t rimită otogra ia aici. Deşi ultimul lucru pe care şi-l dorea era să-i ia apărarea "loriei

Russell, Burton consideră că nu dispuneau de su icient timp pent rua-şi permite să interpreteze greşit sit uaţia. Aşa că răspunse:

5 Este posibil ca hitney să-i i povestit tot ul. 5 Dacă aşa stau lucrurile, a aşteptat cam mult , replică

preşedintele. 5 Poate că hitney nu i-a explicat. Poate că "raham a

descoperit tot ul singur. A pus lucrurile cap la cap. Preşedintele mototoli otogra ia şi o aruncă. "loria privi $n altă

parte. Simpla vedere a cuţit ului pent ru deschis scrisori o paraliza.



5 Burton, $n ce el ne poate ace rău chestia asta? Richmond se uită la agent , de parcă ar i păt runs $n interiorul

minţii acest uia. Burton se aşeză şi-şi recă bărbia cu palma: 5 'ă tot gândesc… "raham e $n aza $n care se agaţă şi de un pai.

E $nt r-o sit uaţie disperată. Iar prietena lui se răcoreşte la puşcărie. Cred că-i $nnebunit. A avut inspiraţie, a pus nişte lucruri cap la capşi-şi $ncearcă norocul t rimiţându-ne asta, sperând că are su icientă valoare pent ru noi ca să plătim cât ne cere, indi erent de sumă.

Preşedintele se ridică şi luă o ceaşcă de ca ea. 5 Nu putem să-l găsim? Să-l găsim repede?

5 Sigur că putem. Nu ştiu $nsă cât de repede. 5 %i dacă am ignora bilet ul lui? 5 S-ar putea să nu acă nimic, doar s-o şteargă şi să-şi $ncerce

norocul. 5 'ai există posibilitatea să-l găsească poliţia… 5 %i să-i zboare creierii, termină Burton raza $n locul

preşedintelui. Da, există această posibilitate. Preşedintele ridică otogra ia: 5 De ce se mai osteneşte, dacă-şi poate susţine povestea doar cu

asta? $nt rebă el, ne$ncrezător. 5 Nu valoarea de probă incriminatoare a otogra iei mă

$ngrijorează… 5 … Ci apt ul că această acuzaţie poate ace poliţia să pună

$nt rebări oarte stânjenitoare. 5 Cam aşa ceva. Amintiţi-vă că asemenea acuzaţii vă pot da gata.

Vă pregătiţi pent ru alegeri: Probabil că "raham a văzut $n asta un at u. O campanie de presă rău intenţionată poate i ucigătoare…

Preşedintele se gândi un moment. Nimeni şi nimic nu t rebuia să pericliteze realegerea sa.

5 Burton, nu oloseşte la nimic să plătim. %tii prea bine. Cât timp"raham dă târcoale, e un om periculos.

Richmond se uită la "loria Russell, care stăt use tot timpul cu

mâinile $n poală şi cu privirea spre podea. .O tipă atât de slabă…” Preşedintele se aşeză la birou şi $ncepu să răs oiască nişte hârtii:



5 Burton, ă şi t reaba asta! Cât mai repede.

ran se uită la ceasul de pe perete, se duse şi $nchise uşa, apoi

ridică tele onul. l mai durea capul, dar doctorii prevedeau că $şi va reveni iute.

O voce $i răspunse: 5 'otelul Executive. 5 Camera 233, vă rog. 5 Aşteptaţi o clipă. Timpul t recea, iar ran $ncepu să ie $ngrijorat. *ac ar i t rebuit

să ie $n cameră. 5 Alo? 5 Eu sunt. 5 Cum te simţi? 5 Pun pariu că mai bine decât tine. 5 Ce ace +ate? 5 A ost eliberată pe cauţiune. Am aranjat s-o iau $n custodie. 5 Cred că-i $ncântată. 5 Nu-s convins că ai găsit cuvânt ul pot rivit. Se apropie

moment ul culminant. Ascultă-mi s at ul şi ugi cât de repede poţi. 5 Dar +ate… 5 *ac, au doar mărt uria unui individ care a $ncercat să obţină

de la ea un interviu $n exclusivitate. Declaraţia lui $mpot riva declaraţiei ei. Nimeni nu te-a văzut. O acuzaţie care nu valorează nimic. Am vorbit cu procurorul. Se gândeşte oarte serios să

renunţe la acuzare. 5 Nu ştiu dacă-i aşa. 5 *ac, +ate va ieşi din povestea asta mai bine decât tine, dacă

nu $ncepi să te gândeşti şi la viitorul tău. Trebuie să pleci de aici. Nu-ţi spun asta doar eu, ci şi ea.

5 +ate? 5 Am $ntâlnit -o astăzi. Nu ne $nţelegem oarte bine, dar $n

privinţa asta am ost de acord. *ac se relaxa, apoi o tă:



5 Bine. Unde să mă duc şi cum ajung acolo? 5 Plec de la slujbă la ora nouă. La ora zece voi i $n camera ta. Să

ai bagajele ăcute. Am eu grijă de rest ul. Până at unci, stai liniştit. ran puse receptorul $n urcă şi t rase aer adânc $n piept. Risca

mult. 'ai bine să nu se gândească la ce-l aştepta…

*ac se uită la ceas, apoi la valiza de pe pat. Nu putea să ugă cumulte bagaje. Se uită apoi la televizorul din colţ , dar nu $l interesa nicio emisiune. Apoi i se ăcu sete. Scoase nişte mărunţiş din buzunar, deschise uşa şi privi a ară. Automat ul cu băut uri se a la pe

hol. şi puse cascheta de baseball şi se st recură a ară. Nu auzi deschizându-se uşa de la casa scărilor, din celălalt capăt al holului. %i uită să $ncuie uşa $n urma lui.

Când se $ntoarse, $l şoca apt ul că lumina era stinsă. O lăsase aprinsă. Când $ntinse mâna spre comutator, uşa u t rântită $n urma lui, iar el u $mpins pe pat. Se rostogoli iute, iar când ochii i se obişnuiră cu lumina, văzu doi bărbaţi. De data asta nu purtau măşti,ceea ce spunea oarte mult.

*ac se pregăti să sară spre ei, dar asupra sa ură $ndreptate ţevile a două arme. Se aşeză şi privi cele două eţe.

5 Ce coincidenţă! zise el. V-am cunoscut pe iecare din voi, darseparat. Tu ai $ncercat să-mi zbori creierii, $i spuse el lui Collin. Iart u, i se adresă apoi lui Burton, ai $ncercat să-mi arunci pra $n ochi. %i ai reuşit. Te cheamă Burton, nu-i aşa? Bill Burton. ntotdeauna ţin minte numele. Pe al tău nu l-am a lat , $i spuse el lui Collin.

Collin se uită la Burton, apoi la *ac şi zise: 5 Sunt agent ul Tim Collin, din Serviciul Secret. 'i-ai t ras o lovit ură st raşnică, *ac! Se pare că ai jucat ot bal, $n şcoală.

5 Da, iar umărul meu $şi aminteşte $ncă de tine. Burton se aşeză pe pat , lângă *ac. Acesta se uită la el. 5 Credeam că mi-am ascuns urmele. 'ă surprinde că m-aţi

găsit. Burton se uită spre tavan şi zise: 5 *ac, ne-a spus o vrăbiuţă unde te găsim…



*ac se uită la Collin, apoi la Burton. 5 Uite ce-i, eu plec din oraş şi nu mă mai $ntorc. Nu cred că-i

nevoie să mă t receţi pe lista voast ră de cadavre. Burton se uită la valiza de pe pat , apoi se ridică şi-şi puse pistolul

$n toc. După aceea $l $nhaţă pe *ac şi-l t rânti de perete. Când termină, agent ul veteran nu lăsase nimic necercetat. Burton pet recuurmătoarele zece minute examinând iecare petic din $ncăpere,căutând aparat ură de ascultat şi alte dispozitive de elul acela. Termină t reaba examinând bagajul lui *ac. "ăsi otogra iile şi le privi atent.

Satis ăcut , agent ul le puse $n buzunarul interior al hainei şi-i

zâmbi lui *ac. 5 Scuză-mă, dar $n meseria mea, paranoia ace parte din

descrierea post ului. Aş vrea să ştiu de ce i-ai t rimis otogra ia preşedintelui.

*ac dădu din umeri. 5 Din moment ce viaţa mea a ost dist rusă, m-am gândit că şeul

vost ru ar vrea să cont ribuie la ondurile mele de plecare. Numai că n-aţi virat ondurile, aşa cum aţi ăcut $n cazul lui Luther.

Collin mormăi, clătină din cap şi rânji: 5 mi pare rău, *ac, dar lucrurile nu merg aşa $n lumea asta. Ar

i t rebuit să găseşti o altă rezolvare pent ru problema ta. 5 Presupun că ar i t rebuit să vă urmez exemplul, $i replică *ac.

Ai o problemă? Omoar-o! &âmbet ul lui Collin dispăru. Agent ul $l privi cu ochii scânteind de

mânie pe avocat. Burton se ridică şi $ncepu să se plimbe prin

$ncăpere. Scoase o ţigară, apoi o mototoli şi o vâr$ $n buzunar. Se $ntoarse căt re *ac şi-i spuse calm:

5 Ar i t rebuit să ugi din oraş. Poate reuşeai să scapi. 5 Nu scăpam cu voi doi pe urmele mele. 5 Nu se ştie niciodată, replică Burton. 5 De unde ştii că nu le-am dat o otogra ie şi poliţiştilor? Burton scoase otogra iile şi se uită la ele.

5 Aparat Polaroid Onestep. ilmul are zece poziţii. hitney i-a t rimis două "loriei Russell. Tu i-ai t rimis una preşedintelui. Au



rămas şapte. Regret *ac, dar nu m-ai raierit. 5 I-am spus lui Seth ran tot ce ştiu. Burton clătină din cap şi-l cont razise: 5 Dacă i-ai i spus, vrăbiuţa m-ar i in ormat. Dar dacă insişti,

putem aştepta până când apare locotenent ul. *ac se ridică iute de pe pat şi se lansă spre uşă. Când puse mâna

pe clanţă, un pumn $l izbi $n rinichi, iar el se prăbuşi pe podea. După o clipă, u ridicat şi aruncat pe pat. Iar Collin $i zise:

5 Acum suntem chit. *ac gemu şi rămase $ntins, $ncercând să-şi stăpânească greaţa

provocată de lovit ură. Apoi se ridică, ţinându-şi răsu larea. Când, $n

cele din urmă, reuşi să privească $n sus, văzu igura lui Burton. *acclătină din cap. Pe aţă i se citea clar că nu-i venea să creadă.

Burton se uită atent la el şi $nt rebă: 5 Ce-i? 5 Am crezut că voi sunteţi băieţii buni, răspunse calm *ac. Burton nu răspunse nimic. Collin $şi plecă privirea. n cele din urmă, Burton răspunse, cu voce slabă, de parcă s-ar i

$mbolnăvit subit de laringită: 5 %i eu am crezut asta, *ac. %i eu am crezut… ăcu o pauză, $nghiţi $n sec, apoi continuă: 5 N-am vrut eu să avem probleme. Dacă Richmond şi-ar i ţinut

scula $n pantaloni, nu s-ar i $ntâmplat nimic. Dar s-a $ntâmplat , iarnoi am ost obligaţi să aranjăm tot ul…

Burton se ridică şi se uită la ceas. 5 mi pare rău, *ac! Cu adevărat $mi pare rău. Crezi, poate, că-i

o chestie ridicolă, dar chiar aşa simt… Agent ul se uită la Collin şi dădu din cap. Collin $i ăcu semn lui

*ac să se $ntindă pe pat. 5 Sper că preşedintele vă este recunoscător pent ru ceea ce

aceţi, zise *ac, cu amărăciune. Burton zâmbi cu t risteţe. 5 Să zicem că se aşteaptă să acem ceea ce acem. Poate că toţi

ac asta, $nt r-un el sau alt ul. *ac se t rase $ncet $napoi şi privi ţeava armei, ce se apropia de



capul său. Simţea mirosul de metal. şi imagină umul, proiectilul care zbura prea iute ca să ie zărit de ochi…

Apoi uşa $ncăperii se zgudui, $n urma unei lovit uri puternice. Collin se $ntoarse. A doua lovit ură sparse tăblia uşii şi vreo şase poliţişti din ashington năvăliră $n $ncăpere, cu pistoalele $n mâini.

5 Rămâi nemişcat! Toată lumea să rămână nemişcată! Puneţi pistoalele pe podea! Acum!

Collin şi Burton $şi lăsară repede pistoalele pe podea. *acrămase $ntins pe pat , cu ochii $nchişi. şi pipăi piept ul, $n care inima părea gata să explodeze.

Burton se uită la oamenii $n uni orme albast re şi zise:

5 acem parte din Serviciul Secret al Statelor Unite. Legitimaţiile sunt $n buzunarele interioare din dreapta. L-am prins pe acest individ, care l-a ameninţat pe preşedinte. Tocmai voiam să-l arestăm.

Poliţiştii scoaseră legitimaţiile şi le examinară. Doi poliţişti $l ridicară cu brutalitate pe *ac. Unul dint re ei $ncepu să-i citească drept urile. Apoi $i puse căt uşe la mâini.

Agenţii $şi primiră legitimaţiile $napoi. 5 Domnule agent Burton, va t rebui să aşteptaţi până vom

termina noi cu domnul "raham. Crima are prioritate aţă de ameninţările ăcute preşedintelui. S-ar putea să aşteptaţi mult , dacă individul ăsta are nouă vieţi.

Poliţist ul se uită la *ac, apoi la valiza de pe pat. 5 Ar i t rebuit să ugi când ai avut ocazia, "raham. Te prindeam

noi, mai devreme sau mai târziu.

Apoi le ăcu semn oamenilor săi să-l ia pe *ac de acolo. Se uită la cei doi agenţi şi le zâmbi, cu gura până la urechi.

5 Am primit un tele on că-i aici. 'ajoritatea tele oanelor sunt simple aiureli. Dar ăsta s-ar putea să-mi aducă avansarea de care am nevoie. O zi bună, domnilor! Salutaţi-l pe preşedinte din partea mea.

Poliţiştii plecară cu prizonierul lor. Burton se uită la Collin, apoi

scoase otogra iile. "raham nu mai avea nimic. Putea să repete tot ce-i spuseseră ei, iar poliţiştii aveau să-l bage la casa de nebuni.



Sărmanul! Un glonţ ar i $nsemnat o soartă mai bună decât cea care-l aştepta. Cei doi agenţi $şi luară armele şi plecară.

n cameră se aşternu tăcerea. După zece minute, uşa ce dădea $n camera alăt urată se deschise şi pe ea se st recură o siluetă. Aceasta $ntoarse televizorul din colţ şi-i $ndepărtă capacul. Televizorul era doar de ormă. Cu calm şi $ndemânare scoase camera de supraveghere din aparat. Cablul u $mpins prin perete şi dispăruimediat.

Apoi omul deschise uşa şi plecă pe unde venise. Pe o masă, lângă perete, se a la un dispozitiv de $nregist rare. Individul st rânse cablul şi-l puse $nt r-o sacoşă. Apăsă un buton, iar dispozitivul de

$nregist rare se opri. După zece minute, un bărbat cu un rucsac mare ieşi pe uşa din

ată a 'otelului Executive şi se duse spre parcare, unde se a la o maşină cu motorul pornit. Tarr Crimson t recu pe lângă maşină şi $ntinse ca din $ntâmplare caseta prin ereast ra deschisă, lăsând-o să cadă pe scaunul din aţă. După aceea se duse la arley-Davidson-ul său, bucuria vieţii lui, se urcă şi porni ca ulgerul. usese o joacă de copil să instaleze sistemul video. Cameră activată vocal. Dispozitiv de $nregist rare care reţinea pe casetă tot ce se vedea prin cameră. Nu ştia ce se a la pe caseta, standard, VS, dart rebuia să ie ceva oarte preţios. *ac $i promisese un an de servicii juridice grat uite. n timp ce gonea pe şosea, Tarr zâmbi, amintindu-şi de ultima lor $ntâlnire, când avocat ul se arătase sceptic aţă de noile invenţii din domeniul tehnologiei de supraveghere.

'aşina din parcare porni din loc. Seth ran ţinea o mână pe

volan, iar cu cealaltă ţinea caseta. Coti spre drumul principal. Nu-i plăceau ilmele prea mult , dar abia aştepta să vadă caseta aceea.

Bill Burton stătea $n dormitorul mic, dar elegant , pe care-l $mpărţea cu soţia sa. Aveau pat ru copii. Douăzeci şi pat ru de ani pet recuţi $mpreună. ăcuseră dragoste de nenumărate ori. Bill Burton stăt use deseori $n colţ ul de lângă ereast ră, $nt r-un balansoar vechi, şi-şi hrănise cele pat ru odrasle, $nainte să se ducă



la slujbă, permiţându-i soţiei sale, epuizate, să se odihnească măcarcâteva minute.

useseră ani rumoşi. Nu câştigase mulţi bani, dar asta nucontase. Soţia sa $şi continuase cursurile şi obţinuse diploma de asistentă medicală, după ce copii cei mai mici int raseră la liceu. Venit ul suplimentar usese un lucru bun, dar usese şi mai bun apt ul că ea, o emeie care $şi sacri icase interesele personale pent runevoile altora reuşise, $n cele din urmă, să acă ceva şi pent ru sine. Una peste alta, duseseră o viaţă rumoasă. O casă drăguţă, $nt r-un cartier liniştit , pitoresc şi până at unci sigur, spre deosebire de zonele din jur, a late parcă $n război. ntotdeauna existaseră oameni

răi. %i vor exista $ntotdeauna oameni ca Bill Burton, care să lupte $mpot riva lor. 'ai bine zis, oameni aşa cum usese Bill Burton.

Se uită a ară prin ereast ra dormitorului. Astăzi era ziua lui liberă. Aşa, $mbrăcat $n blugi, cu cămaşă de lanelă, de-un roşuaprins, şi cizme de pădurean, putea să ie luat drept un muncitor la un joagăr. Soţia lui descărca maşina. Astăzi ăcuseră cumpărăt uri. Aşa cum ăceau $n aceeaşi zi a săptămânii, de douăzeci de ani. Oprivi şi-i admiră silueta, $n timp ce se apleca să scoată sacoşele. Chris, iica lor de cincisprezece ani, şi Sidney, cea de nouăsprezece,o adevărată rumuseţe, cu picioare lungi, $n primul an la Colegiul .*ohn opins” pent ru că intenţiona să urmeze cursurile acultăţii de 'edicină $şi ajutau mama. Ceilalţi doi copii se mutaseră $n oraş, pe cont propriu, şi se descurcau bine. Uneori $l sunau pe tatăl lor, cerându-i s at ul $n privinţa cumpărării unei maşini sau a unei case. şi ăceau planuri pe termen lung, $n privinţa

carierei. Iar lui $i plăceau discuţiile acelea. El şi soţia lui simţeau că reuşiseră $n viaţă.

Se aşeză la birouaşul din colţ , descuie un sertar şi scoase cutia. Odeschise şi scoase cele cinci casete audio. Le aşeză pe birou, lângă scrisoarea pe care o scrisese $n dimineaţa aceea. Numele de pe plic usese completat cu litere mari, uşor de citit: Seth ran. i datora asta locotenent ului.

Auzi râsete şi se duse din nou la ereast ră. Sidney şi Chris se băteau cu bulgări de zăpadă, iar Sherry, soţia lui, usese prinsă la



mijloc. Râdeau toate t rei, iar $nruntarea se termină când aterizară $nt r-un t roian de lângă alee.

Plecă de lângă ereast ră şi ăcu un lucru pe care nu-l mai ăcuse niciodată, cu toate că, $n cei opt ani $n care lucrase ca poliţist , i se stinseseră $n braţe copii, băt uţi de moarte de căt re cei care ar i t rebuit să-i iubească şi să-i apere, şi văzuse zilnic ce este mai rău $n oameni. Lacrimile erau sărate. Nu şi le şterse. Le lăsă să curgă. amilia sa urma să se $ntoarcă repede. Trebuiau să iasă $n oraş, la cină. Ca o ironie a sorţii, $n ziua aceea Bill Burton $mplinea pat ruzeci şi cinci de ani.

Se aplecă peste birou şi scoase revolverul din toc, cu un gest iute.

Un bulgăre de zăpadă lovi ereast ra. etele doreau ca tatăl lor să li se alăt ure la joacă.

.mi pare rău. Aş i vrut să iu cu voi. mi pare rău pent ru tot ce am ăcut. Vă rog să-l iertaţi pe tatăl vost ru.” nainte să-şi piardă curajul, $şi $mpinse pe gât revolverul 3!7, cât de adânc put u. Era rece şi greu. "ingia $ncepu să-i sângereze.

Bill Burton ăcuse tot ul ca să ie sigur că nu va a la nimeni adevărul. Comisese delicte, ucisese un om nevinovat şi usese implicat $n alte cinci omucideri. Iar acum, după luni de zile $n care dezgust ul aţă de ceea ce devenise crescuse zi de zi şi, după o noapte ără somn, pet recută alăt uri de emeia pe care o iubea din tot su let ul, $şi dăduse seama că nu putea accepta ceea ce ăcuse şi că nu mai putea t răi ştiind ceea ce ştia.

Viaţa nu mai merita t răită ără respect de sine, ără mândrie. Iardragostea amiliei sale nu-l mai ajuta cu nimic, ba, dimpot rivă, ăcea

lucrurile şi mai greu de $ndurat. iindcă obiect ul acestei iubiri, al acest ui respect , nu le merita.

Burton se uită la teancul de casete. Poliţa lui de asigurare. Acum reprezentau testament ul său, epitaul său bizar. Casetele astea puteau olosi la ceva bun. Slavă Domnului!

&âmbi, abia perceptibil. Serviciul Secret! Secretele $şi vor lua zborul acum… Se gândi la Alan Richmond şi $n ochi $i apăru o

luminiţă. .Ce-i aici $ţi va aduce condamnarea pe viaţă, ără eliberare condiţionată. Să t răieşti o sută de ani, tâmpit ule!”



Deget ul lui se $ncorda pe t răgaci. Alt bulgăr lovi ereast ra. Vocile ajunseră până la el. Când se gândi

la ce lăsa $n urmă, $i dădură din nou lacrimile. .La naiba!” Cuvânt ul zbură din gura lui, purtând cu el mai multă vinovăţie şi mai multă su erinţă decât ar i put ut $ndura.

.mi pare rău. Să nu mă urâţi! Doamne, să nu mă urâţi!” La auzul bubuit urii, joaca $ncetă, iar t rei perechi de ochi se

$ndreptară spre casă, $n acelaşi timp. Peste un minut , cele t rei vorint ra $n casă. Peste $ncă un minut se vor auzi ţipetele. Iar cartierul liniştit nu va mai i liniştit deloc.



CAPITOLUL DOUĂ&ECI %I NOUĂ

Nimeni nu se aştepta să ciocane cineva la uşă. Preşedintele Alan Richmond avea o discuţie oarte tensionată cu membrii Cabinet ului său. n ultimul timp, presa atacase oarte dur politica internă a administ rativului, iar preşedintele voia să a le motivele. De apt , nu-l interesa act uala politică. l preocupa mai mult elul $n care era percepută. n marea schemă, doar percepţiile contau. Asta $nsemna să i om politic adevărat.

5 Cine naiba a venit? se răţoi preşedintele, urios, la secretară. Indi erent cine sunt , nu igurează pe lista de audienţe de astăzi!

Se uită la cei care stăteau $n jurul mesei. %e a de cabinet nu se ostenise să vină la slujbă. Poate ăcuse, $n s ârşit , un lucru deştept şi $nghiţise o sticluţă cu pilule. Asta l-ar i $ndurerat pe termen scurt ,dar ar i reuşit să $nlăt ure impresia creată de sinuciderea ei. Individa avusese dreptate $nt r-o singură privinţă: conducea $n

sondaje la o asemenea di erenţă, $ncât nu mai conta cât de mare era di erenţa aceea. Secretara se st recură cu timiditate $n $ncăpere. Se vedea oarte

clar că era uluită: 5 Domnule preşedinte, a venit un grup mare de oameni. Domnul

Bayliss, de la BI, mai mulţi poliţişti şi un domn din Virginia, care nus-a recomandat.

5 Poliţia? Să lase o cerere, dacă vor să mă vadă, şi să plece.

Spune-i lui Bayliss să mă sune diseară. Ar i zăcut şi acum $n cine ştie ce birou din vreun orăşel uitat de lume, dacă nu orţam lucrurile, ca să ie numit director. Nu tolerez o asemenea lipsă de respect!

5 Sunt oarte insistenţi, domnule! Preşedintele se ăcu roşu la aţă şi se ridică $n picioare. 5 Spune-le să se ducă la dracu! Idioato, nu vezi că-s ocupat?

emeia ieşi imediat. Dar, $nainte să iasă, uşa se deschisese şi $n cameră int raseră pat ru agenţi ai Serviciului Secret. Print re ei se



găseau *ohnson şi Varney. i urma un grup de poliţişti din ashington, print re care se a lau şeul poliţiei, Nathan Brimmer, şi directorul BI, Donald Bayliss, un bărbat scund, $ndesat , $nt r-un cost um la două rânduri şi cu o aţă mai albă decât clădirea $n care se a la acum.

n urma t ut uror int ră Seth ran, care $nchise uşa liniştit. )inea $n mână o servietă ca enie. Richmond se uită la ei, apoi rămase cuprivirea aţintită asupra detectivului de la Omucideri.

5 Detectivul… ran, nu-i aşa? Dacă nu v-aţi dat seama, vă at rag atenţia că $nt rerupeţi o şedinţă con idenţială a Cabinet ului şi vă cersă plecaţi imediat.

Preşedintele se uită la cei pat ru agenţi, ridică din sprânceană şi le ăcu semn căt re uşă. Cei pat ru se uitară $n urma lor, dar nu se mişcară.

ran păşi $n aţă. Scoase liniştit o hârtie din buzunar, o despăt uri şi i-o $ntinse preşedintelui. Richmond se uită la ea, $n timpce membrii Cabinet ului priveau uluiţi. n cele din urmă, Richmond $l $nt rebă pe detectiv.

5 Ce el de glumă e asta? 5 Nu e nicio glumă. E o copie după mandat ul de arestare emis

pe numele dumneavoast ră. Sunteţi acuzat de ucidere şi pent ru asta puteţi i condamnat la moarte $n Stat ul Virginia. %eul poliţiei,domnul Brimmer, are un mandat similar, pent ru complicitate la asasinate, săvârşite $n Dist rict ul Columbia. Veţi i condamnat pent ruacestea după ce Stat ul Virginia va termina cu dumneavoast ră.

Preşedintele se uită la Brimmer, care-l privi drept $n ochi şi dădu

din cap. n privirea omului legii se citea ce gândea despre şeul stat ului.

5 Sunt preşedintele Statelor Unite. Nu mă puteţi acuza de nimic. Ieşiţi a ară!

Richmond se $ntoarse şi se $ndreptă spre scaunul său. 5 S-ar putea să aveţi dreptate, din punct de vedere juridic. Dar

nu-mi pasă de asta. După ce procesul de punere sub acuzare se va

$ncheia, nu veţi mai i preşedintele Alan Richmond, ci doar Alan Richmond. Iar când se va $ntâmpla acest lucru, o să mă $ntorc. iţi



sigur. Preşedintele se $ntoarse, alb la aţă. 5 Punere sub acuzare? ran $nainta, până când $l privi $n ochi pe preşedinte. Cu altă

ocazie, un asemenea gest ar i provocat intervenţia promptă a Serviciului Secret. Acum, agenţii rămaseră nemişcaţi. iecare dint re ei regreta pierderea unui coleg respectat. *ohnson şi Varney simţeau că useseră minţiţi $n legăt ură cu evenimentele din noaptea aceea, evenimente pet recute $n conacul amiliei Sullivan. Iar omul pe care-l considerau vinovat de toate acestea se a la $n aţa lor.

ran zise:

5 Să lăsăm vorbăria! I-am arestat deja pe Tim Collin şi pe "loria Russell. Ambii au renunţat la drept ul de a avea un avocat şi au ăcut declaraţii amănunţite, re eritoare la evenimentele ce au dus la uciderea lui Christine Sullivan, a lui Luther hitney, a lui alterSullivan şi a $ncă două persoane, la sediul irmei Patton şi Shaw. Cred că au $ncheiat deja $nţelegeri cu procurat ura care este interesată cu adevărat doar de dumneavoast ră. Daţi-mi voie să vă spun că un procuror $şi poate clădi o carieră impresionantă cu un asemenea caz.

Preşedintele ăcu un pas $napoi, apoi se $ndreptă. ran deschise servieta şi scoase din ea o videocasetă şi cinci casete audio.

5 Sunt convins că avocat ul dumneavoast ră va dori să le vadă. Videocaseta arată cum agenţii Burton şi Collin $ncearcă să-l asasineze pe *ac "raham. Casetele audio conţin $nregist rarea mai multor şedinţe la care aţi participat şi $n timpul cărora au ost

plănuite di erite delicte. Sunt aici mai mult de şase ore de mărt urii,domnule preşedinte. Au ost t rimise copii la sediul Congresului, la BI, la CIA, la Procurat ura "enerală, la P ost , la avocat ul Casei Albe şi t ut uror celor care mi-au venit $n minte. Nu lipseşte nimic de pe casete. Este inclusă şi $nregist rarea ăcută de alter Sullivan $n timpul discuţiei pe care aţi avut -o la tele on, $n noaptea $n care a ost ucis. Nu coincide cu versiunea pe care mi-aţi prezentat -o. Cu

complimente din partea lui Bill Burton. n bilet ul lăsat spunea că-şi $ncasează poliţa de asigurare.



5 Unde-i Burton? $nt rebă preşedintele, cuprins de urie. 5 Spitalul air ax l-a declarat decedat $n dimineaţa asta, la ora

zece şi jumătate. Plagă prin $mpuşcare, provocată de el $nsuşi. Richmond se $mpletici până la scaunul său. Nimeni nu se o eri să-

l ajute. Se uită la ran şi $nt rebă: 5 'ai vrei ceva? 5 Da. Burton a mai lăsat o hârtie. mputernicirea pent ru

următoarele alegeri. mi pare rău, dar mă tem că nu aveţi vot ul său. 'embrii Cabinet ului se ridicară şi plecară, unul câte unul. n

capitală, teama de sinucidere politică $n urma unei asocieri nepot rivite era oarte puternică. Apoi plecară oamenii legii şi

agenţii Serviciului Secret. Rămase doar preşedintele, privind $n gol. Seth ran vâr$ capul pe uşă şi zise: 5 Nu uitaţi, ne vom revedea curând. Apoi $nchise, liniştit , uşa.



EPILO"

Anotimpurile erau capricioase $n ashington, iar o săptămână de primăvară, cu vreme uscată şi plăcută, era urmată de o scădere bruscă a temperat urii şi de o umiditate ca de saună. n iulie,locuitorii oraşului se adaptau pe cât puteau, dar aerul putea i respirat cu greu, iar mişcările nu erau niciodată su icient de lente ca să nu-ţi $mbibi hainele de t ranspiraţie. n tot chinul ăla, mai existauşi seri care nu erau dist ruse de materializările subite ale unor

urt uni cu ploaie torenţială şi cu ulgere care ameninţau să lovească pământ ul la iecare bubuit ură. Seri $n care briza era răcoroasă,aerul, proaspăt , iar cerul, senin. Seara aceea era una dint re acele seri.

*ac stătea pe marginea piscinei de pe acoperişul clădirii. %ort ul său ai lăsa să i se vadă picioarele musculoase, bronzate, cu părul $ncreţit de soare. Era mai zvelt ca $nainte. Lunile de exerciţii izice

$ndepărtaseră orice urmă de grăsime. Sub t ricoul lui alb jucaunoduri de muşchi bine $ncordaţi. Avea părul scurt , iar aţa i se bronzase la el de mult ca rest ul corpului. Apa clipocea $nt re degetele de la picioare… *ac se uită la cer şi t rase aer adânc $n piept. Locul usese $nţesat cu t rei ore $n urmă, când cei care lucrau$n birouri $şi o eriseră t rupurile buhăite şi nebronzate puterilorrevigoratoare ale apei calde. Acum, *ac rămăsese singur. Nut rebuia să se culce, iar dimineaţa, somnul nu avea să-i ie t ulburat

de deşteptător. Uşa care dădea spre piscină se deschise, scârţâind. *ac se

$ntoarse şi văzu cost umul de vară bej, mototolit şi incomod. Bărbat ul ducea o pungă din hârtie ca enie.

5 Administ ratorul clădirii mi-a spus că te-ai $ntors, zise Seth ran, zâmbind. Te deranjează dacă-ţi ţin companie?

5 Nu, dacă $n pungă ai ceea ce cred că ai.

Detectivul se aşeză pe un scaun de pânză şi-i $ntinse o bere lui *ac. şi deschiseră cutiile şi sorbiră cu sete.



5 Cum a ost pe unde ai umblat? $nt rebă ran. 5 N-a ost rău. A ost bine că am plecat. Dar a ost plăcut să mă

$ntorc. 5 Locul ăsta pare pot rivit pent ru meditaţie… 5 Pe la şapte e $nghesuială. Vreo două ore. Dar cea mai mare

parte a timpului e ca acum. Detectivul se uită cu jind la bazin şi $ncepu să-şi scoată panto ii. 5 Te superi? 5 Eşti invitat ul meu. ran $şi su lecă pantalonii, $şi puse şosetele $n panto i şi se

aşeză lângă *ac, vârându-şi picioarele albe ca laptele $n apă, până la

genunchi. 5 Doamne, ce bine e! Detectivii de la ţară, cu t rei ete şi cu

ipotecă, ajung rareori la bazine de $not. 5 Aşa am auzit şi eu. ran $şi masă călcâiele, apoi se uită la prietenul său. 5 Se pare că ţi-a priit viaţa de pierde-vară. Ar t rebui să te

gândeşti dacă nu-i cazul să rămâi aşa. 5 'ă tot gândesc. Ideea mi se pare tot mai at răgătoare. ran se uită la plicul de lângă *ac. 5 E ceva important? 5 E de la Ransome Baldwin. ţi aminteşti de el? Detectivul dădu din cap. 5 Da. A decis să te dea $n judecată pent ru că i-ai părăsit ata? *ac clătină din cap şi zâmbi. şi termină berea, căută $n pungă şi

scoase alta, $ncă rece. i arunca una şi lui ran:

5 Nu se ştie niciodată… n mare, individul $mi scrie că sunt prea bun pent ru *enni er. Cel puţin, pent ru moment. *enn t rebuie să se mat urizeze. O t rimite $n st răinătate pent ru un an, să $ndeplinească sarcini de misionariat pent ru undaţia de Caritate Baldwin. Spune să-l anunţ , dacă am nevoie de ceva. %i mai zice că mă respectă şi mă admiră.

5 "rozav! exclamă detectivul, sorbind din bere. Nu se poate mai

bine de atât. 5 Ba da! Baldwin l-a ăcut pe Barry Alvis şeul juriştilor care se



ocupă de a acerile sale. Alvis e individul pe care l-a dat a ară *enn de la Patton şi Shaw. Alvis s-a dus imediat $n biroul lui Dan +irsen şi a scos tot ul la iveală. Cred că Dan a ost văzut ultima dată pe marginea unei clădiri oarte $nalte…

5 Am citit că irma şi-a $nchis porţile. 5 Toţi juriştii buni au plecat. Cei slabi t rebuie să-şi câştige

pâinea ăcând altceva. Spaţiul a ost deja $nchiriat. nt reaga irmă a dispărut , ără urmă.

5 Asta s-a $ntâmplat şi cu dinozaurii. Doar cu avocaţii durează mai mult… mormăi ran, şi-i dădu un pumn lui *ac care izbucni $n râs.

5 'ulţ umesc că ai venit să mă $ntâmpini. 5 N-aş i ratat o asemenea ocazie. *ac se uită la el, devenind brusc serios. 5 Ce s-a $ntâmplat? 5 N-ai citit ziarele? 5 De luni de zile. După năvala reporterilor, a organizatorilor de

tal-show-uri, a echipelor de procurori independenţi, a producătorilor de la ollywood şi a curioşilor de tot elul, am decis că nu mai vreau să ştiu nimic despre nimeni. 'i-am schimbat numărul de tele on de zece ori, dar ticăloşii continuă să-l a le. De aceea mi-au plăcut atât de mult ultimele două luni. Nu mă cunoştea nimeni.

ran $şi puse gândurile $n ordine şi zise: 5 Păi, să vedem… Collin s-a recunoscut vinovat de omor cu

premeditare, de ucidere din culpă, de obst rucţionarea justiţiei şi de

$ncă vreo şase delicte mai mici. A ost acuzat de procurat ura din ashington. Cred că judecătorului i-a ost milă de el. Collin era din +ansas, a crescut la o ermă, a ăcut armata la in anteria marină,apoi a ajuns agent al Serviciului Secret. A executat ordinele primite. A ăcut asta aproape toată viaţa lui. Dacă preşedintele $ţi spune să aci ceva, t rebuie să aci. A ost condamnat la $nchisoare, de la douăzeci de ani la $nchisoare pe viaţă. 'i se pare o sentinţă blândă,

dar Collin a colaborat $nt ru tot ul cu procurat ura. Poate că $nţelegerea merita ăcută… Probabil că Tim Collin $şi va sărbători $n



libertate cea de-a cincizecea aniversare. Stat ul Virginia a decis să nu-l acuze, pent ru că a cooperat şi a depus mărt urie $mpot riva lui Richmond.

5 Ce-i cu "loria Russell? ran u gata să se $nece cu berea. 5 Isuse, emeia aia a scos tot ul din ea! Probabil că procurat ura a

chelt uit o avere cu plata gre ierilor. Individa vorbea ără $ncetare. A ăcut cea mai bună $nţelegere. N-a ost condamnată la $nchisoare, ci doar la o mie de ore de muncă $n olosul comunităţii. Va i subsupraveghere timp de zece ani. Pent ru premeditare $n vederea săvârşirii unui asasinat. ţi vine să crezi? Oricum, cred că-i pe cale

să-şi piardă minţile. A examinat -o un psihiat ru, desemnat de judecător. Cred că "loria Russell va pet rece câţiva ani $nt r-un ospiciu. Să ştii $nsă că Richmond a brutalizat -o, emoţional şi izic. Dacă măcar jumătate din ce a povestit e adevărat… Doamne ereşte! Individul o luase razna.

5 Ce-i cu Richmond? 5 Tu chiar ai ost pe 'arte! A avut loc procesul mileniului, iar t u

ce-ai ăcut? Ai dormit? 5 Trebuia să mai doarmă cineva… 5 Recunosc că a luptat până la s ârşit. Probabil că a chelt uit tot

ce-a avut. Pot să-ţi spun că individul n-a lăsat o impresie bună, când a depus mărt urie. A ost oarte arogant şi se vedea că minţea. Procurat ura luase urma banilor t rimişi prin mandat telegra ic şi ajunsese la Casa Albă. "loria Russell $i scosese dint r-o mulţime de cont uri, dar ăcuse greşeala de a st rânge cele cinci milioane $nt r-un

singur cont , $nainte de a-i expedia. Probabil că-i usese teamă că Luther se va duce la poliţie, dacă banii nu vor int ra toţi, deodată, $n cont ul lui. Planul lui Luther a uncţionat , chiar dacă el n-a mai apucat să vadă acest lucru. Richmond n-a ost $n stare să explice t rans erul banilor. Nici multe alte lucruri. Acuzatorii l-au ăcut pra . Preşedintele a $ncercat să acă pe grozavul, să arate câte a ăcut el pent ru măreţia Americii. Nu i-a olosit la nimic. După părerea mea, e

periculos şi bolnav mintal. 5 %i deţinea codurile pent ru atacul nuclear… oarte rumos! Ce-



o să păţească? ran privi un timp unduirile apei, apoi răspunse: 5 A ost condamnat la moarte. *ac $l privi ne$ncrezător, apoi exclamă: 5 Cum de-au reuşit? 5 Un mic t ruc, din punct de vedere juridic. L-au acuzat că a

olosit asasini plătiţi. E singura sit uaţie $n care nu se aplică regula că vinovat ul este cel care a apăsat pe t răgaci.

5 %i cum au susţinut acuzaţia? 5 Au motivat că Burton şi Collin erau subordonaţi plătiţi, a căror

unică sarcină consta $n a ace ceea ce le spunea preşedintele să acă.

Iar acesta le-a ordonat să ucidă. Cei doi au acţionat ca un asasin plătit de ma ie. E o şmecherie, dar juriul a acceptat verdict ul şi sentinţa, iar judecătorul nu s-a opus.

5 Isuse! 5 apt ul că individul era preşedinte nu $nseamnă că t rebuie

t ratat alt el decât cetăţenii obişnuiţi. Nu cred că ar t rebui să im surprinşi de cele $ntâmplate. %tii ce el de oameni vor să ajungă preşedinţi? Oameni anormali. ncep prin a i normali, dar până să ajungă la uncţia aceea şi-au vândut su let ul diavolului de mai multe ori şi au călcat pe atâtea cadavre, $ncât nu mai sunt ca mine sau ca tine. Nici măcar un pic.

ran mai privi o vreme apa din piscină, apoi concluzionă: 5 Dar nu va i executat niciodată. 5 De ce? 5 Avocaţii săi vor ace apel, vor interveni asociaţiile care se

opun pedepsei cu moartea, vor i t rimise scrisori din toată lumea… Individul a scăzut teribil ca popularitate, dar mai are $ncă prieteni puternici. Aceştia vor găsi un punct slab $n dosar. Pe de altă parte,ţara poate accepta ca ticălosul ăsta să ie condamnat , dar nu cred că Statele Unite sunt $n stare să execute un om pe care l-au ales preşedinte. Nu dă bine, pe plan internaţional. Nici eu nu-s oarte $ncântat de idee, deşi consider că individul $şi merită soarta.

*ac luă un pumn de apă şi lăsă lichidul cald să-i curgă pe braţe. Rămase tăcut , privind $n gol. ran se uită la el şi zise:



5 Nu că din t reaba asta n-ar i ieşit nimic bun… La naiba,dist rict ul air ax vrea să mă acă şe de divizie. Am primit o erte din vreo zece oraşe, pent ru post ul de şe de poliţie. Procurorul care a condus Cazul Richmond va i ales procuror general, la următoarele alegeri…

Detectivul sorbi din bere, apoi $nt rebă: 5 Cu tine ce se va $ntâmpla, *ac? Tu eşti cel care l-ai doborât pe

individ. Tu ai avut ideea să-i $ntindem o cursă lui Burton şi preşedintelui. At unci când am descoperit că-mi ascultauconvorbirile tele onice, am simţit că-mi explodează capul. Ai avut dreptate $nt ru tot ul. Deci, t u cu ce te-ai ales din povestea asta?

*ac se uită la prietenul său şi-i răspunse, ără nicio a ectare: 5 Am rămas $n viaţă. Nu mai lucrez pent ru bogătaşi, la Patton şi

Shaw, nu mă mai căsătoresc cu *enni er Baldwin. E mai mult decât su icient.

ran $şi privi venele de la picioare şi se interesă: 5 %tii ceva despre +ate? *ac sorbi din bere, $nainte de a răspunde: 5 E $n Atlanta. Cel puţin de acolo mi-a scris. 5 Se stabileşte acolo? 5 Nu ştiu. Nu mi-a scris nimic clar… *ac ăcu o pauză, apoi adăugă: 5 Luther i-a lăsat casa, prin testament. 5 Aş i surprins dacă ar accepta. Bani câştigaţi $n mod necinstit

şi toate celelalte. 5 Luther a moştenit -o de la tatăl său, care o cumpărase cu banii

săi. Luther $şi cunoştea iica. Cred că dorea ca ea să aibă… ceva. Ocasă nu-i un loc rău ca s-o iei de la capăt.

5 Da? După opinia mea, pent ru o casă e nevoie de două persoane. %i de copii, şi de scutece murdare, ca să ie completă. *ac,voi doi aţi ost hărăziţi să iţi $mpreună, ascultă-mă pe mine!

5 Nu cred că mai contează, Seth, mormăi *ac, ştergându-şi st ropii de apă de pe braţe. +ate a t recut prin multe. Poate prea

multe. Iar eu am legăt ură cu toate necazurile ei. Nu pot s-o condamn că a vrut să plece de aici şi să uite tot ul.



5 Nu t u ai ost problema. Din câte am văzut , a ost altcineva. *ac se uită la un elicopter ce t recea huruind pe deasupra. 5 Seth, m-am săt urat să iu cel care ace primul pas. Cred că

$nţelegi ce vreau să spun. 5 nţeleg. ran se uită la ceas, iar *ac $i observă gest ul şi-l $nt rebă: 5 Trebuie să te duci undeva? 5 'ă gândeam că avem nevoie de ceva mai tare decât berea.

%tiu un local, lângă Dulles. Costiţe ripte, lungi cât braţ ul meu,porumb iert , $n ştiuleţi de-un ilogram bucata, şi teuila până răsare soarele. %i chelneriţe care nu arată rău deloc, dacă-ţi place

genul. Eu, iind om $nsurat , o să privesc de la distanţă cum te aci de râs. O să mergem acasă cu taxiul, pent ru că o să im criţă, şi o să dormi la mine. Ce zici?

*ac rânji şi răspunse: 5 Putem s-o lăsăm pe altă dată? Cu toate că mi se pare o idee

grozavă. 5 Eşti sigur? 5 Sunt sigur, Seth. 'ulţ umesc. 5 At unci, aşa să ie. ran se ridică, $şi aranja pantalonii şi se aplecă să-şi $ncalţe

şosetele şi panto ii. 5 Vrei să vii duminică la mine acasă? acem un grătar, burgeri,

carto i prăjiţi şi hot dogs… ac rost de bilete la Camden ard… 5 Consideră că ne-am $nţeles deja. ran se ridică şi se $ndreptă spre uşă. Se $ntoarse şi se uită $n

urmă: 5 *ac, nu te gândi pr ea mult. Uneori, nu-i un lucru prea sănătos. 5 'ulţ umesc pent ru bere! $i st rigă *ac, ridicând cutia pe care o

ţinea $n mână. După plecarea lui ran, *ac se $ntinse pe ciment şi se uită la cer

ce părea plin cu mai multe stele decât ar i put ut i numărate. Cândva se va t rezi dint r-un somn adânc şi-şi va da seama că a avut

un vis oarte bizar. Dar ceea ce visase i se $ntâmplase, de apt , cuadevărat. Acest gând nu-i crea un sentiment prea plăcut. Iar asta se



adăuga stării sale de conuzie. Sperase că, la vârsta lui, va i scăpat de mult de o asemenea stare.

Un zbor de o oră şi jumătate spre sud $i putea da răspunsul cel mai clar cu privire la ce-l aşteaptă. +ate hitney urma sau nu să se $ntoarcă. El ştia $nsă, cu certit udine, că nu putea să se ducă după ea. De data asta ea t rebuia să se $ntoarcă $n viaţa lui. Nu amărăciunea $l ăcea pe *ac atât de erm. +ate t rebuia să hotărască. Să decidă ce viaţă va duce. Trauma emoţională pe care o su erise din cauza tatălui ei usese depăşită de sentiment ul copleşitor de vinovăţie şi de durere, pe care-l simţise la moartea acest uia. Avea multe lucruri la care t rebuia să se gândească. %i-i explicase oarte limpede că voia

să acă acest lucru singură. Probabil că avea dreptate… *ac $şi scoase cămaşa, se aruncă $n apă şi $notă t rei lungimi de

bazin. Braţele lui tăiau apa. După aceea ieşi pe terasă. Luă prosopul şi şi-l aruncă pe umeri. Noaptea era răcoroasă, iar iecare st rop de apă acţiona pe pielea sa ca un aparat de aer condiţionat. Se uită din nou la cer. Nici urmă de rescă. Nu se vedea $nsă nici +ate.

Se decise să se $ntoarcă $n apartament , ca să se culce, când auzi din nou scârţâit ul uşii. Probabil că ran uitase ceva. Se $ntoarse şi,timp de câteva secunde, nu u $n stare să se mişte. Rămase locului,cu prosopul pe umeri, temându-se să scoată cel mai mic sunet. Poate că tot ce se $ntâmpla nu va i adevărat. Poate că era doar un alt vis, care va dispărea la primele raze ale soarelui. n cele din urmă, se ridică şi se duse spre uşă, $n timp ce apa se scurgea de pe el.

*os, $n st radă, Seth ran rămase lângă maşină, admirând rumuseţea serii, bucurându-se de mireasma aerului ce semăna mai mult cu aceea a unei primăveri ploioase, decât cu cea a unei veri umede. N-o să ie prea târziu, când va ajunge acasă. Poate doamna ran va dori să meargă la co etăria din apropiere. Doar ei doi… I se povestiseră lucruri bune despre $ngheţata la cornet , cu bomboane de zahăr cu unt. Ar i ost un mod per ect de a $ncheia ziua… Se urcă $n maşină.



Ca tată a t rei copii, Seth ran ştia cât de minunată şi de preţioasă este viaţa. Iar ca detectiv din Brigada Omucideri a lase că acest bun preţios putea i dist rus cu brutalitate. Se uită la acoperişul blocului şi zâmbind porni motorul. .E mare lucru să t răieşti”, $şi spuse el. Poate că ziua de azi n-a ost prea bună. Dar mâine ai şansa de a $ndrepta lucrurile.

david baldacci - puterea absolută

Documents