Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XIV • Nr. 159 • noiembrie 2013

pag. 8

Mesajul Preafericitului Daniel

Darul vieţii ca timp De

cultivare a Darurilor spirituale

Întru mulţi şi fericiţi ani,Înaltpreasfinţite Părinte Mitropolit

Dr. Nicolae Corneanu, cu ocazia împlinirii binecuvântatei vârste de

90 de ani, vă urează membrii colegiului de redacţie al revistei „Vatră nouă“

împreună cu toţi creştinii ortodocşi din parohia Giarmata Vii -Überland.

Redactor-şefPreot Vasile D. Suciu

eDitorial vatră nouă nr.159 noiembrie 20132

În 21 noiembrie 2013 ÎPS dr. Nicolae Corneanu a împlinit 90 de ani, din care peste jumătate de secol dăruiţi arhipăs-toririi Mitropoliei Banatului şi Caranse-beşului şi 70 de ani neîntrerupţi de slujire a bisericii ortodoxe, precizând faptul că tânărul student în teologie a fost hirotonosit diacon celibatar în anul 1943, de către episcopul Veniamin Nis-tor al Caransebeşului în biserica paro-hiei Obreja. Într-un cuvânt, putem spune, o viaţă pentru o credinţă şi o slujire. Acum, când privim înapoi, acum, când cu încuviinţarea ÎPS Nicolae, încer-căm, cu admiraţie să privim în oglinda preagenerosului său suflet, avem reve-laţia unui om al credinţei şi al bisericii, unui pământean, creat de Dumnezeu după chipul şi asemănarea Sa şi în slujba Sa şi a credincioşilor săi.

Am mai scris şi cu alte prilejuri, dar repet şi acum, la 4 martie 1962, student fiind, participând la slujba de întroni-zare a Preasfinţitului Episcop ca Mitro-polit al Banatului de către Patriarhul Justinian Marina, moment în care l-am văzut prima dată pe Înaltul Nicolae, cu figura-i distinsă, caldă, calmă, blândă, de o frumuseţe spirituală greu de ima-ginat, am trăit revelaţia pogorârii din ceruri. Iar atunci când, peste ani, am văzut prima dată Capela Sixtină la Vati-can, gândul m-a dus la mitropolitul nostru. Am văzut în lumina chipului lui Dumnezeu pictat de Michelangelo în Geneză, un chip uman frumos, luminos, de o bunătate de nemăsurat, lumina Înaltpreasfinţitului Mitropolit Nicolae. Şi dacă nu ar fi trecut peste 500 de ani din momentul pictării Capelei Sixtine, eram tentat să cred că Michelangelo l-a avut în minte, în momentul realizării operei sale, pe mitropolitul nostru.

Născut la Caransebeş, într-o familie de preoţi (tatăl a fost preot la Biserica „Sfântul Ioan“ din localitate, iar unchiul secretar al episcopului Miron Cristea, devenit ulterior Patriarhul României) la data de 21 noiembrie 1923, tânărul Nicolae Corneanu urmează şcoala pri-mară, gimnaziul şi Liceul Traian Doda în Caransebeş. În perioada 1942-1946 frecventează, în paralel, cursurile Facul-tăţii de Teologie şi ale Facultăţii de Litere şi Filosofie ale Universităţii din Bucu-reşti. După absolvire, se înscrie la doc-torat, avându-l conducător ştiinţific pe eminentul profesor teolog Ioan Coman,

iar la 30 iunie 1949 susţine teza de doc-torat cu tema „ Viaţa şi petrecerea Sfân-tului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului”, conferindu-i-se titlul ştiinţific de doctor în Teologie.

După terminarea studiilor universi-tare şi doctorale şi până acum la împli-nirea a 90 de ani, dr. Nicolae Corneanu îşi împarte viaţa şi opera între biserica ortodoxă, păstorind credincioşii săi, şcoala teologică ortodoxă, fiind, pe rând, profesor la Seminarul teologic din Caransebeş şi la Facultatea de Teologie din Sibiu, activitatea ştiinţifică, acade-mică, prin publicarea a numeroase cărţi, studii, articole, cuvântări şi activitatea de om al cetăţii – spirit ilustru – trăitor contemporan al vieţii frământate, cău-tător şi promotor al echilibrului inter-confesional şi interetnic timişorean, bănăţean şi românesc, exemplu de înţelegere a concordiei interreligioase pentru mulţi înalţi ierarhi ortodoxi români şi nu numai.

În anul 1960 este hirotonosit preot de către PF Patriarh Teoctist, în acel timp episcop-vicar patriarhal, iar la 15 de-cembrie în acelaşi an, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului.

Se călugăreşte la Mănăstirea Cernica din apropierea Bucureştiului, la 12 ia-nuarie 1961, păstrând numele de Nico-lae, iar la data de 15 ianuarie 1961, este hirotonosit arhiereu în biserica „Sfântul Spiridon cel Nou“ din Bucureşti de către Patriarhul Justinian, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc la 22 ianuarie al aceluişi an în Catedrala Epi-scopală din Arad.

La 17 februarie 1962, Colegiul Elec-toral al Patriarhiei Române, îl alege în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timi-

şoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului. Întronizarea s-a făcut dumi-nică, 4 martie 1962, în catedrala mitro-politană din Timişoara de către patriar-hul Justinian Marina şi alţi membri ai Sfântului Sinod, în prezenţa multor preoţi şi credincioşi din Banat. În cuvân-tarea rostită cu acest prilej, ÎPS Mitropo-lit Nicolae spunea: „...În clipele acestea solemne fac juruinţă în faţa Lui Dumne-zeu şi a voastră de a nu precupeţi nimic pentru împlinirea tuturor îndatoririlor ce-mi revin ca arhiereu, îndrumător şi conducător al turmei duhovniceşti ce mi s-a dat spre păstorire, aşa încât să pot spune mereu, ca altădată Cel căruia ne închinăm: „pe cei ce mi i-a dat.... ast-fel i-am păzit că n-a pierit nici unul din-tre ei (Ioan 17,12)” (Rev. Mitropolia Banatului, anul XII, nr. 1-4, ianuarie-apri-lie 1962, pag. 40-41)“.

În anul 1962 este ales membru per-manent al „Grupului de studii patristice” înfiinţat de Comisia „Credinţă şi consti-tuţie” al Consiliului Ecumenic al Bise-ricilor. În domeniul ecumenismului, poate fi amintită participarea în anul 1961 la lucrările „Adunării Generale a Conferinţei Creştine pentru pace“, cu sediul la Praga şi la Simpozionul inter-naţional „Căutarea păcii dincolo de dife-renţele ideologice“ (1980). În anii 80 a colaborat cu Institutul Ecumenic Pro Oriente din Viena susţinând mai multe comunicări. Între anii 1978-1981 a fost ales membru în Comitetul Consiliului Ecumenic al Bisericilor. A fost delegatul Patriarhiei Române la instalarea papilor Ioan Paul I şi Ioan Paul al II-lea.

În calitate de Mitropolit al Banatului, a făcut parte din delegaţiile Bisericii Ortodoxe Române care au vizitat: Patri-arhia Bulgară (1966), Bisericile vechi orientale din Armenia, Egipt, Etiopia şi Siria (1969, 1979, 1997), Patriarhia Rusă (1971), Biserica Greciei (1971), Biserica din Etiopia (1971), Biserica romano-catolică din Belgia (1972), Biserica Lute-rană din Suedia (1987), Patriarhia Ecu-menică de la Constantinopol (1978, 1981, 1989), Patriarhia Sârbă (1981, 1995) şi Patriarhia Ierusalimului (2000).

A răspuns din partea Bisericii Orto-doxe Române, o vreme, de comunităţile ortodoxe române de peste hotare, vizi-tând de mai multe ori SUA ( 1984) şi Canada, (1979), parohiile româneşti din Australia şi Noua Zeelandă (1984) şi parohiile din Europa occidentală.

În aprilie – iunie 1967 a fost locţiitor de Mitropolit al Ardealului, iar în pe-rioada octombrie 1977 – aprilie 1978 locţiitor de Mitropolit al Olteniei. În repetate rânduri va suplini Eparhia Ara-dului şi o vreme pe cea a Caransebeşu-lui. Ca ierarh, s-a îngrijit de problemele

Dr. Nicolae corNeaNuMEMBRU DE ONOARE

AL ACADEMIEI ROMÂNE

vatră nouă nr.159 noiembrie 2013 3eDitorial

administrative şi gospodăreşti din epar-hie, având multiple iniţiative, dintre care amintim: construcţia unui nou corp de clădire la centrul eparhial, montarea şi sfinţirea bisericii de lemn din incinta reşedinţei (1972), reorganizarea tipo-grafiei arhidiecezane şi înzestrarea cu un sediu potrivit (1982), organizarea unei colecţii muzeale la catedra Mitro-politană din Timişoara, sprijinirea ridi-cării şi pictării a zeci de noi lăcaşuri de cult, restaurarea unor monumente isto-rico-bisericeşti din eparhie, construcţia a numeroase biserici noi, sprijinirea mănăstirilor (ctitorirea în anul 1969 a noii biserici de la mănăstirea Şag-Timi-şeni şi reînfiinţarea Mănăstirii Cebza în anul 1993), înfiinţarea Facultăţiilor de Teologie din Timişoara şi Arad (1993) ş.a.

De-a lungul timpului a colaborat la mai multe reviste şi publicaţii: Învierea, Altarul Banatului, Studii teologice, Orto-doxia, Jurnalul literar, Orizont, Gândirea, Vatra şi, de asemenea, la posturi locale şi naţionale de radio şi televiziune.

A publicat următoarele cărţi si volume: Învăţătura creştină ortodoxă (Ed. Mitropolia Banatului, Timişoara, 1971), Ieşit-a semănătorul. Culegere de predici (Ed. Mitropolia Banatului, Timi-şoara, 1974), Pedobaptismul de-a lungul vremii (Ed. Institutului Biblic şi de Misi-une a Bisericii Ortodoxe Române, Timi-şoara, 1975). Fundamentarea teologică a pedobaptismului (Ed. Mitropolia Bana-tului, Timişoara, 1979), Temeiurile învă-ţăturii ortodoxe (Ed. Mitropolia Banatu-lui, Timişoara, 1981), Învăţătura ortodoxă despre mântuire (Ed. Mitropolia Banatu-lui, Timişoara, 1983), Contribuţia Bana-tului la teologia şi spiritualitatea româ-nească (Ed. Mitropolia Bana tului, Timişoara, 1983), Culegere de predici (Ed. Mitropolia Banatului, Timişoara, 1984), Biserica românească din nord-vestul ţării în timpul prigoanei hortiste (Ed. Institu-tului Biblic şi de Misiune a Bisericii Orto-doxe Române, Bucureşti, 1986), Patris-tica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creştine (Ed. Mitropolia Banatului, Timişoara, 1987; reed. Ed. Polirom, Iaşi, 2001), Quo vadis? Studii, note şi comentarii teologice (Ed. Mitro-polia Banatului, Timişoara, 1990), Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare (Ed. Amarcord, Timişoara, 1998). A tra-dus din limba greacă: Scara raiului (Ed. Amarcord, Timişoara, 1994, ed. II, 1997; ed. III 2000), Viaţa Fericitului Pahomie (Ed. Anastasia, Bucureşti, 1995), Origen şi Celsus (Ed. Anastasia, Bucureşti, 1999), Pe baricadele presei bisericeşti, vol. I-II (Ed. Mitropolia Banatului, Timişoara, 2000), Credinţă şi viaţă (Ed. Dacia, Cluj, 2001), Pe firul vremii – meditaţii ortodoxe (Ed. Jurnalul literar, Bucureşti, 2000),

Popasuri duhovniceşti de la Crăciun la Paşti (Ed. Mitropolia Banatului, Timi-şoara, 2001), Miscelaneea patristica (Ed. Dacia, Cluj, 2001), Farmecul scrierilor patristice (Ed. Anastasia, Bucureşti, 2002).

Este iniţiatorul şi coordonatorul colecţiei Comorile pustiei ce apare în cadrul Editurii Anastasia. În anul 1992 a coordonat apariţia lucrării Ortodoxia românească.

Cu privire la activitatea de om al cetăţii, trebuie să subliniem curajul, spi-ritul de toleranţă şi echilibru, totodată referitor la rezolvarea raporturilor dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Greco-Catolică, pe de o parte, şi raporturilor generale interconfesionale din Timi-şoara şi din Banat şi exemplu de urmat pentru ceilalţi ierarhi din România. Prin înţelepciunea sa proverbială, înaltul echilibru interior, înţelegerea creştină a aproapelui, toleranţa şi capacitatea excepţională de dialog, ÎPS Nicolae Cor-neanu a avut o contribuţie de necontes-tat cu privire la ceea ce, îndeobşte, numim şi trăim în Banat – armonia inter-confesională şi interetnică. În fiecare an după Revoluţia din 1989, ÎPS Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului, cu pri-lejul marilor sărbători ale Paştelor, Cră-ciunului şi ale Anului Nou, ale Rugii Timişoarei a organizat la Mitropolie întâlniri ale conducătorilor tuturor con-fesiunilor, cu responsabilii vieţii politice, administrative, cultural-ştiinţifice şi aca-demice timişorene. Prin slujbe comune multiconfesionale la Catedrala Mitropo-litană a comemorat pe eroii neamului şi pe cei ai Revoluţiei din Timişoara şi din toată ţara.

I-a fost acordat titlul de Doctor honoris causa de către Institutul de Teo-logie Protestant din Cluj (1978), Univer-sitatea Aurel Vlaicu din Arad (2003), Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara (2003) şi Universitatea de Vest din Timişoara (2003) etc.

Urmare a neobositelor preocupări cărturăreşti, este ales în anul 1992 membru de onoare al Academiei Române. Ca membru de onoare al Aca-demiei Române trebuie să subliniez prodigioasa activitate academică a Înaltpreasfinţitului Dr. Nicolae Cor-neanu în cadrul Filialei Timişoara a Aca-demiei Române. Prezenţa Domniei Sale în Academia Română, ţinuta ştiinţifică remarcabilă, puntea trainică între ştiinţă şi religie, a fost resimţită în permanenţă la toate manifestările ştiinţifice prileju-ite de Zilele Academice Timişorene sau cu alte ocazii, Dr. Nicolae Corneanu expunând lucrări remarcabile.

Iată numai câteva din titlurile expu-nerilor ÎPSS dr. Nicolae Corneanu, mem-

bru de onoare al Academiei Române, la festivităţile de deschidere ale Zilelor Academice Timişorene: Cultură şi religie în Banat de-a lungul veacurilor, 1991; Ştiinţa şi religia, 1993; Aspecte filosofice ale cercetării raportului spirit-corp, 1995; Credinţa şi ştiinţele, 1997; Bisericile şi divi-ziunea lumii contemporane, 1999; Contribuţia unor reprezentanţi ai Bisericii din Banat la întemeierea şi dezvoltarea Academiei Române, 2001; Savantul Nico-lae Paulescu şi religia, 2003; Perspectivă religioasă privitoare la reproducerea umană asistată, 2005; Cărturarul bănăţean Iosif Popovici, 2007.

Este preşedintele de onoare a numeroase fundaţii şi societăţi. În anul 1992 devine membru al Uniunii Scriito-rilor din România. I s-a conferit, în decur-sul timpului, titlul de cetăţean de onoare al municipiilor Timişoara, Lugoj, Caransebeş ş.a.

Am avut ocazia să aflu, în mod direct, părerile despre Mitropolitul Banatului, dr. Nicolae Corneanu, de la cea mai înaltă personalitate a lumii ortodoxe, Preafericitul Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopo-lului, cu ocazia unei vizite efectuate în Turcia. În momentul în care m-am prezentat Preafericitului Patriarh Ecu-menic Bartolomeu al Constantinopolu-lui şi i-am spus că sunt din Timişoara şi că reprezint judeţul Timiş în Senatul României, a început să vorbească în cuvinte calde, admirative despre con-fratele Nicolae, Mitropolitul Banatului. Pentru noi, cei care reprezentam Timişoara la întâlnirea cu Preafericitul Patriarh al Constantinopolului, faptul că a zăbovit în discuţie despre excepţionala lucrare a Înaltpreasfinţitului Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, a fost un moment de mândrie şi de admiraţie faţă de arhipăstorul nostru şi confratele nostru de la Academia Română.

Acum, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, a peste jumătate de veac de când se află în fruntea bisericii orto-doxe a Banatului precum şi cu prilejul lansării volumului omagial – sinteză a unei vaste opere de o viaţă – „ ÎPS Nico-lae Corneanu, membru de onoare al Academiei Române – omul şi opera”, comunitatea academică românească, membrii Filialei Timişoara ai Academiei Române, enoriaşii din Giarmata Vii şi cititorii revistei Vatră Nouă îi dorim Înaltpreasfinţitului dr. Nicolae Corne-anu, Mitropolitul Banatului, viaţă îndelungată, plină de împliniri în arhi-păstorirea Mitropoliei Banatului, în viaţa academică şi a cetăţii.

La mulţi şi luminoşi ani!Acad. Păun Ion otImAn

Secretar General al Academiei Române

vatră nouă nr.159 noiembrie 20134 reflexii

Pagină realizată de LăCRIMIOARA tOMIUC

moliD

Organismul uman, această com-plexă şi perfecționată „maşină”, are nevoie pentru o bună funcționare de peste 100 de substanțe exogene. Prin-tre acestea, un loc deosebit îl ocupă vitaminele. Prezente în toate procesele metabolice, oriunde un proces bio-logic îşi desfăşoară fluxurile şi refluxu-rile, enigmaticele vitamine îşi aduc con-tribuția lor. Deficitul acestora din alimentație conduce spre instalarea unor maladii, aşa precum prezența lor echilibrată ne apară de îmbolnăviri. De aceea, specialiştii propun creşterea dozelor de vitamine, între care vitam-ina A, B, C, asociate, dacă se poate, cu fier, zinc, cobalt, cupru, etc.

Păstrarea vitaminelor în diverse pre-parate ca şi „vitaminizarea” acestora, iată o formulă cât se poate de practică pen-tru a înlătura carențele posibile. Astfel, este ştiut că vitamina C se distruge uşor la lumină şi temperatură ridicată, mer-gând chiar până la pierderea totală. Un grad mare de instabilitate se constată în cazul vitaminelor B1, B2 şi PP.

Care dintre „prelucrările” culinare determină pierderile de vitamine ale unui aliment?

•Nu oscilați între prăjirea şi frigerea cărnii. Sistemul din urmă reține vita-minele B1 şi B2 în preparat, acestea distrugându-se numai parțial. O mai bună reținere a vitaminelor o asigură grătarul sistem rotisor decât cel clasic. Prin fierbere vitaminele trec în apă în procent diferit: bucata întreagă de carne pusă în apă fierbinte îşi conservă vitaminele; carnea tăiată în bucăți mici

şi aşezată pe foc în apă rece îmbogățeşte vitaminic zeama (supa).

•Carnea preparată în vase sub pre-siune şi ferită de contactul cu oxigenul, îşi păstrează substanțele nutritive.

•Cartofii curățați şi tăiați mărunt care se păstrează trei ore în apă se secătuiesc de vitamina C.

•Varza tocată trebuie imediat pre-gătită, timpul de contact cu oxigenul eliminându-i prețioasa vitamina C.

•Timpul mai lung de fierbere, ca şi cantitatea de apă mai mare, reduc puterea calorică a legumelor.

•Fasolea verde, spanacul sau varza reîncălzite a doua zi mai posedă doar 33% din procentul nutritiv inițial.

•Legumele verzi, ce se pot consuma ca atare, au mai multă vitamină în frun-zele mai mari. În mediul acid însă, clo-rofila se distruge rapid.

•Vara, puneţi din abundenţă pă- trunjel mărunţit în tocături.

•Fierbeți perişoarele în aburi pentru persoanele ce țin regim, serviţi-le fierbinți, dar înainte de a a fi servite, tăvăliți-le prin pătrunjel verde.

•Folosiţi storcătorul pentru a obţine suc de pătrunjel proaspăt şi turnați-l în supe sau în ciorbe, dacă copiilor nu le place pătrunjelul tocat.

•Combinați ½ pahar de smântână cu 2 gălbenuşuri crude şi zeamă de lămâie şi dregeți cu acest amestec ciorba de legume.

•Ciupercile fripte la grătar stropiți-le cu zeamă de lămâie.

•Peştele alb, pregătit rasol, serviți-l cu cartofi fierți, stropiți cu unt şi verdeață.

•Nu prăjiți ceapa pentru sosuri. Fierbeți-o în apă foarte puțină şi treceți-o prin sită,fără a adăuga şi apa în care a fiert

•Peste salatele de legume fierte, puneți uleiul când acestea sunt fierbinți.

•Apa în care au fiert ciupercile folosiți-o la prepararea sosurilor.

•Nu sărați niciodață friptura şi mai ales ficatul în momentul în care le puneți la fript. Faceți această operație doar la sfârşit.

•Merele pentru plăcintă dați-le pe o răzătoare din plastic şi înainte de a le căli stropiți-le cu zeamă de lămâie.

•În piureul de urzici adăugați 2-3 linguri de caşcaval ras sau de smântână.

•Untul ce-l veți folosi la un preparat topiți-l numai pe baie de aburi. Focul îl deteriorează, îi schimbă calitatea şi culoarea.

•În sosurile în care puneți vin, adăugați-l numai la urmă, când sosul nu mai este pe foc. Altfel îşi pierde aroma şi calitățile.

•Pentru mâncărurile rămase pentru a doua zi pregătiți-le alte garnituri, din legume proaspete.

•La refolosirea maionezeia rămase, puneți o lingură de apă fierbinte.

•Când luați supa de pe foc, puneți-i 2-3 felioare de țelină tăiate subțiri şi verdeață. Lăsați-o acoperită până ce serviți.

•O cură de urzici folosită ca infuzie sau în diferite preparate duce la o învio-rare generală a organismului.

•Puneți telemeaua uscată pentru 2 ore în lapte dulce călduț.

vitamiNizați mâNcărurile!

Din coaja de pe trunchiul molidului se obține, prin extracție, sacâzul. (Colophonium).

Prin tăieturile longitudinale (inciziile) care se fac în scoarța arborilor se scurge un balsam (Terebenthina), din care prin distilare se separă o fracțiune volatilă, asemănătoare uleiului volatil de terebentină de pin, şi rămâne un reziduu, care prin purificare serveşte, de asemenea, la obținerea sacâzului.

În alte țări, sacâzul se obține din specii de pin. Din cetina de molid, dar mai ales din cea de brad, se extrage ulei volatil.

Sacâzul se utilizează în industria săpunurilor, serveşte la obținerea unei soluții adezive şi la obţinerea plasturilor. Uleiul volatil de cetină de brad şi de molid serveşte la obținerea de preparate aromatizante (pentru băi, încăperi, diferite produse cosmetice).

În medicina populară, un sirop obţinut din ramurile tinere de molid se utilizează în bronşite. sursa foto: www.eplante.ro

vatră nouă nr.159 noiembrie 2013 5sfatul specialistului

ÎNgrăŞămiNtele orgaNice Şi rolul lor ÎN HrăNirea plaNtelor

De cand mă ştiu, ţăranul român, vara şi toamna transporta şi administra îngrăşămintele organice pe terenurile sale agricole, constient fiind de faptul că ridicarea fertilităţii naturale a solului o constituie buna administrare a guno-iului de grajd. Aceasta dovedeste că din cele mai vechi timpuri gunoiul de grajd a constituit singurul îngră-şământ din agricultura premodernă, iar astazi deţine încă un loc important.

Noul sistem de agricultură biologică presupune folosirea în exclusivitate a îngrăşămintelor naturale, eliminân- du-se îngrăşămintele minerale.

Gunoiul de grajd este un amestec alcătuit din dejecţiile solide şi lichide ale animalelor şi din materialul din aşternut.

Gunoiul de grajd este considerat cel mai complex îngrăşământ repre-zentând o importantă sursă de azot, fosfor, potasiu, calciu, sulf şi microel-emente. O tonă de gunoi de grajd conţine, în funcţie de specia de la care provine, în jur de 4 - 5 kg azot, 2 - 2,5 kg fosfor, 4 - 6 kg potasiu, 1- 2 kg sulf, 2- 3 kg calciu şi 100 – 300 g microele-

mente cu magneziu, cupru, bor, man-gan, etc.

Cercetările efectuate la noi în ţară şi în străinătate au scos în evidenţă importanţa îngrăşămintelor naturale asupra producţiei plantelor agricole, precum şi asupra însuşirilor fizice, chi-mice şi biologice ale solului.

Prin încorporarea lui sub brazdă ridică starea generală de fertilitate a solului, creează condiţiile cele mai bune pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. De asemenea, favorizează formarea de agregate solubile în sol, intensifică activitatea microorga-nismelor din sol.

Înainte de a fi introdus în sol, se recomandă ca acesta să sufere procese de fermentare, timp de 3 - 6 luni sau chiar 12 luni.

Procesul de fermentare se rea-lizează prin aşezarea zilnică a gunoiu-lui de grajd în platformă. În urma fermentării se ajunge la o temperatură de până la 60°C, temperatură ce dis-truge aproape în totalitate rezerva de seminţe de buruieni rezultată din fecale şi aşternut .

Eficacitatea gunoiului de grajd depinde nu numai de cantitatea şi calitatea acestuia, ci în mare măsură, de epoca şi metoda de încorporare. În general, se recomandă se fie aplicat uniform pe toată suprafaţa, mecanizat sau manual, şi încorporat în sol, în vară sau toamnă, sub arătura de bază.

Pe terenurile în pantă în vederea stăvilirii eroziunii solului datorată precipitaţiilor şi topirii zăpezilor, se recomandă împrăştierea la suprafaţa solului încă din toamnă, fără încopo-rare.

Toate plantele cultivate reacţio-nează favorabil la aplicarea gunoiului de grajd. În primul an, este folosit mai bine de plantele care au o perioadă mai lungă de vegetaţie , cum ar fi sfecla de zahăr şi furajeră, cartoful, porum-bul, floarea-soarelui şi majoritatea legumelor.

Cerealele păioase folosesc mai bine acţiunea gunoiului de grajd pe solurile fertile în al doilea an de la aplicare, iar pe cele sărace, în primul an.

Efectul gunoiului de grajd este de 40-50% în anul I, 30-35 % în anul II şi 20-30% în anul III de la aplicare.

Cercetările efectuate la noi în ţară, cât şi în strănătate, atestă superiori-tatea fertilizării combinate a îngră-şămintelor organice cu cele minerale. Îngrăşămintele minerale în funcţie de specia de plantă cultivată, variază între 30-60 kg/ha.

Folosirea îngrăşămintelor organice pe suprafeţe întinse depinde foarte mult de numărul speciilor de animale existente în exploataţiile agricole. În ţările dezvoltate, zootehnia reprezintă 60-70% din venitul realizat în agri-cultură, în timp ce la noi în ţară, ca urmare a diminuării şeptelului de ani-male, aceste venituri nu depăşesc 25-30%.

Creşterea exorbitantă a preţurilor la îngrăşămintele minerale în ultimii ani impune folosirea eficientă a îngrăşămintelor naturale în creşterea şi dezvoltarea producţiei agricole vegetale din ţara noastră.

Prof. univ. emerit dr. ing. AuREL LăZuREAnusursa foto: www.sustainabilityatspu.wordpress.com

vatră nouă nr.159 noiembrie 20136 politia comuNală – 0256.205118

Una dintre infracțiunile cele mai grave şi mai perfide este tâlhăria, specifică, în general, infractorilor voia-jori sau nespecializați, a celor laşi, fără scrupule, care nu au un mod de ope-rare bine definit.

Prin conținutul său, tâlhăria lezează valorile esențiale ale individului, în primul rând proprietatea, şi, nu în puține cazuri, libertatea, integritatea corporală, sănătatea sau chiar viața.

Această infracțiune reprezintă o violare a legii şi o cauză de nelinişte pentru desfăşurarea normală a re- lațiilor sociale.

Datorită unor particularități, activi-tatea de prevenire şi combatere a aces-tei infracțiuni este foarte complexă şi presupune deosebite eforturi din partea organelor de poliție, începând cu măsurile sociale şi terminând cu instrumentarea cauzelor.

tâlhăria este prevăzută de Codul penal la art.211 care stipulează:

Furtul savîrşit prin întrebuințare de violență sau amenințare, ori prin pune-rea victimei în stare de inconştiență sau neputință de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunilor, ori pentru ca făptuitorul

să-şi asigure scăparea, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 18 ani.

tâlhăria este săvîrșită în urmă-toarele împrejurări:

- de două sau mai multe persoane;- de o persoană având asupra sa o

armă sau o substanță narcotică;- de o persoană mascată, deghizată

sau travestită;- în timpul nopții;- într-un loc public sau într-un mij-

loc de transport;- într-o locuință sau dependințe ale

acesteia;- în timpul unei calamități;Tâlhăria se pedepseşte cu închi-

soare de la 5 la 20 ani. Tâlhăria care a produs consecințe

atât de grave, sau a avut, ca urmare, moartea victimei, se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 ani şi interzi-cerea unor drepturi.

Tâlhăria este infracțiunea care adună pe acelaşi „teren” persoane cu nivel de pregătire şi ocupație foarte diferite, de aici rezultă necesitatea unei mai riguroase selecții a persoanelor cu care venim în contact.

PENtRU A NU DEVENI VICtIME URMAȚI-NE SFAtUL:

- evitați deplasările la ore târzii prin locuri retrase sau întunecoase,

- nu purtați în mod ostentativ asu-pra dvs. obiecte de valoare, sume de bani sau bijuterii,

- nu acceptați compania unor per-soane pe care nu le cunoaşteți şi refuzați să le însoțiți la petreceri, dis-coteci, baruri, etc,

- nu vă lăudați față de necunoscuți cu bunurile de valoare pe care le dețineți asupra dvs. sau la domiciliu,

- refuzați invitațiile făcute de dife-rite persoane, de a le urma în locuri retrase pentru a vă oferi un „chilipir”, în ciuda tentației prețului avantajos,

- evitați pe cât posibil contactele cu persoane având manifestări violente, care pot avea reacții neprevăzute,

- nu consumați abuziv băuturi alcoolice, chiar dacă „buzunarul” vă permite sau prietenii vă îndeamnă la acest lucru, în caz contrar va avea loc o diminuare considerabilă a capacității de reacție şi discernământ, stare care vă poate aduce multe neplăceri. Este păcat ca soarta dvs. să depindă de un pahar de băutură în plus.

NOI V-AM PREVENIt,VOI DECIDEȚI!

Șeful Postului de PolițieAgent șef de poliție

matei Ionel

poliția ÎN spriJiNul comuNității ruraletâlHăria

un grav atentat la avutul și integritatea persoanei

sursa foto: www.bhsjacket.com

vatră nouă nr.159 noiembrie 2013 7aŞa-i Dzâsa pâN baNat-bleoceli

Pagină realizată de colonel ADRIAN ANgELESCU

Pe un blog, se pare al Politehnicii Timişoara, cineva care semnează „Clau1921”, a scris: Nu îmi aduc aminte pe ce site am găsit poezia asta, dar am fost inspirat să o copiez. Credeţi-mă pe cuvânt, când i-am citit poezia unui prieten de-al meu care e mai în vârstă, i-au dat lacrimile şi m-a rugat să i-o citesc din nou. Efectiv închidea ochii şi îşi imagina acţiunea din fiecare vers… La sfârşit mi-a spus: „Aşa o fost, Claudiule… Mi-i dor dă satu meu bătrân…”

Pe acelaşi blog, postată o reţetă culinară a unei autoare sau autor necunoscut:

Dimitrie Acea, cel pe care l-am evocat în numărul trecut ar spune în încheiere:

M-am încins în pat pră spaceŞî în gânduri calt mereuSă înviu cuvince moarceDîn bătrânu satu mieu,

Vorbili-ale bănăţeneDă la paori învăţaceAcolo cu fraţî noştriŞî surorili dîn sace.

Astădz limba păorimiiDîn Banat dă mult zuitată-i,

Cinărietu n-o prişiepe,C-are alta-mprumutată.

Mi-i dor d´o casă dântr-un satÎn care am crescut ş-am stat,

Mi-i dor să mă aşcepce-n pragDoi bătrânei topiţ dă drag.

Mi-i dor dă gang şî dă voreţŞî dă potrele pă pereţ,

Mi-i dor dă Paşci şî dă CrăşiunDă maica şî dă tata bun.

Mi-i dor în grajgi să văd o vacăŞî buna să mă spelie-n troacă.Mi-i dor dă meri şî dă băgrini

Şî dă copăii dîn veşini.

Mi-i dor dă ierni cu piţărăiDă nuşi, cârnaţ şî colăşei,

Mi-i dor să plec iar pă ogaşCu o străicuţă la nănaş.

Mi-i dor dă stână şî dă oiDă oaminii dă pă la noi,

Mi-i dor să mai întorc la fânDă meră, să le bag în sân.

Mi-i dor dă cuină şî dă cindăSă mă arunşie tata-n grindă,Mi-i dor dă brânză şî dă caş

Şî dă lumina dîn lămpaş.

Mi-i dor când îmi aduc aminceCum făşea mama plăşince,Mi-i dor dă verilii cu soare,

Dă gealuri şî dă drumu-ăl mare.

Mi-i dor dă furcă şî dă fusDă anii care mi s-or dus,

Mi-i dor să mai închid un ochiO babă să-mi dăscânce dă giochi.

Mi-i dor acu ca nişiodatăŞî iară dau vina pă soartă,

Nu mă ghingesc că adz or mâniePoace li dor şî lor dă minie.

recuNoaŞteţi autorul?

8 iconostas nr.159 noiembrie 2013mesaJ aNiversar

Editat dE Parohia ortodoxă Giarmata Vii anul xiV nr. 159 noiEmbriE 2013

Împlinirea a 90 de ani de viaţă ai Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, reprezintă un prilej deosebit de a mulţumi împreună lui Dumnezeu pentru darul sfânt al vieţii şi pentru darurile revărsate asupra sa, pe care le-a cultivat prin rugăciune şi osteneală, înţelepciune şi stăruinţă, fiind ajutat de colaboratori, cler şi popor, păstori şi păstoriţi, părinţi şi fii duhovniceşti, fraţi şi surori în Hristos-Domnul, spre binele Bisericii şi al societăţii.

Taina rodirii spirituale, pastorale, culturale şi sociale, ca taină a misiunii Bisericii în lume, este cuprinsă în cuvintele Mântuitorului Hristos: „Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne în Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic (...), căci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi, şi roada voastră să rămână” (Ioan 15, 5 şi 16). 

Din cei 90 de ani de viaţă ai Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, 70 de ani i-a împlinit întru slujire preoţească de diacon (1943), preot (1960) şi arhiereu (1961).

O mare parte a acestei slujiri sacerdotale a fost trăită în anii dictaturii comuniste, când Biserica era controlată şi obligată să-şi restrângă activităţile sale doar la viaţa liturgică.

Totuşi, în pofida multor oprelişti, viaţa Bisericii a con-tinuat, iar după schimbările din anul 1989, activităţile Bise-ricii s-au intensificat şi multiplicat în plan spiritual şi social misionar, deoarece au apărut noi şanse, dar şi noi cerinţe şi probleme în societatea capitalistă pluralistă, însă şi marcată de individualism, prozelitism, secularizare, emigraţie şi alte fenomene noi.

Toate aceste aspecte au fost privite cu atenţie şi respon-sabilitate de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nico-lae al Banatului.

Opera sa teologică şi culturală bogată, rigoarea administrativă şi deschiderea spre cooperare cu alţii în plan religios şi social sunt trăsături majore ale activităţii.

La această sărbătoare binecuvântată, de împlinire a 90 de ani de viaţă şi de multă activitate misionară, aflată sub semnul rodirii binecuvântate şi împlinite în statornica slujire la altarul Banatului, adresăm Înaltpreasfinţitului Părinte Mi-tropolit Nicolae calde doriri de sănătate, pace, bucurie şi mult ajutor sfânt de la Dumnezeu în păstorirea clerului şi a credincioşilor din Mitropolia Banatului.

Întru mulţi şi fericiţi ani,  Înaltpreasfinţia Voastră!

† DanielPatriarhul Bisericii ortodoxe Române

Mesajul Preafericitului Daniel

Darul vieţii ca timp De cultivare a Darurilor spirituale

9 iconostas nr.159 noiembrie 2013 volum omagial

laNsarea volumului omagial „ÎNaltpreasfiNţia sa Dr. Nicolae

corNeaNu. omul Şi opera”

Vineri, 22 noiembrie, de la ora 10,30 în sala de festivităţi a Centrului eparhial din Timişoara, a avut loc lansarea volu-mului omagial intitulat „Înaltpreasfinţia Sa Dr. Nicolae Cor-neanu. Omul şi opera”, realizat cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă ai Întâistătătorului Bisericii din Banat.

Volumul conţine evocări de suflet şi pasaje majore, din bogata sa operă teologică şi patristică, selectate de profe-sorii pr. conf. dr. Nicolae Morar şi conf. dr. Claudiu T. Arieşan de la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie din Timişoara.

A fost o sărbătoare duhovnicească pe care a trăit-o întreaga Mitropolie a Banatului şi datorită participării a patru ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfinţia Sa dr. Serafim Joantă, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, Înaltpreasfinţia Sa dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradu-lui, Preasfinţia Sa dr. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului şi Preasfinţia Sa Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepis-copiei Timişoarei.

Ierarhii au luat cuvântul şi au subliniat calităţile deose-bite de slujitor al Bisericii şi de cărturar desăvârşit ale Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nicolae Corneanu.

La eveniment au participat şi membri ai Academiei Române, respectiv Acad. Toma Dordea, preşedintele filialei Timiş, şi Acad. Ion Munteanu, care au oferit Mitropolitului Nicolae o diplomă de cinstire şi au transmis un cuvânt din partea Acad. Ion Păun Otiman, secretarul general al Aca-demiei Române. 

De asemenea, Universitatea de Vest din Timişoara reprezentată de conf. univ. dr. Dana Percec, decanul Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie a oferit Înaltpreasfinţiei Sale o diplomă de cinstire pentru sprijinul acordat învăţământului universitar timişorean.

Au mai participat personalităţi ale învăţământului me-dical universitar din Timişoara, care şi-au manifestat bucu-ria de fi aproape de Părintele Mitropolit, subliniind că le este un reper de spiritualitate şi cultură.

Pe lângă aceştia au fost de față şi reprezentanţi ai instituţiilor administrative şi culturale bănăţene, clerici, monahi şi credincioşi din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei.

Preasfinţia Sa Paisie Lugojanul a dat citire mesajului de felicitare intitulat „Darul vieţii ca timp de cultivare a daruri-lor spirituale”, adresat de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viaţă a Înaltpreasfiţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului.

Evenimentul cultural de astăzi l-a avut ca moderator pe PC Părinte dr. Ionel Popescu, vicar eparhial, care la rândul său, a adus mulțumire lui Dumnezeu pentru bucuria de a-l fi cunoscut pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nicolae şi pentru părinteasca grijă arătată față de toți colaboratorii Centrului eparhial.

La finalul manifestării, ierarhii prezenţi, alături de mem-bri ai Academiei Române, profesori de la Universitatea de Vest şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara, au adus aprecieri şi au felicitat pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nicolae la reşedinţa mitropolitană.

La rândul său Înaltpreasfinţia Sa a mulţumit celor prezenţi pentru manifestarea organizată şi volumul oma-gial alcătuit cu acest prilej, împărtăşindu-le arhiereasca binecuvântare şi asigurându-i de dragostea Sa părintească.

10 iconostas nr.159 noiembrie 2013cateHism

1. În postul Naşterii DomnuluiPostul Naşterii Domnului repre-

zintă una dintre cele mai importante perioade duhovniceşti de peste an. Biserica noastră l-a numit „stadionul virtuţiilor“, locul şi timpul unde toţi creştinii se luptă pentru dobândirea virtuţiilor, aşa cum atleţii, la stadion, urmăresc victoria şi cucerirea premiu-lui. Este perioada binecuvântată din an, plină de minunate slujbe şi alese tropare care îndeamnă sufletul ome-nesc la reculegere şi sentimente sfinte.

Care este scopul Postului Naşterii Domnului? De ce Biserica noastră l-a statornicit şi îmbogăţit cu atâta har? Simplu: pentru ca să poată creştinul, pe durata lui, să se pregătească duhov-niceşte, să se închine la ieslea din Betleem şi să sărbătorească cu bucurie venirea în lume a Domnului nostru Iisus Hristos. Perioada sfântă a Postului Naşterii Domnului este timpul purifi-cării şi curăţirii sufletelor şi a trupurilor. Aşa, adevăratul credincios se apropie purificat de greutatea păcatului şi chi-nuirea patimilor, vine la Paharul Vieţii şi primeşte Trupul şi Sângele Domnului nostru Iisus Hristos.

2. pocăinţa: calea întoarceriiUnul din principalele elemente ale

pregătirii duhovniceşti, cel mai eficient putem spune, este Taina Spovedaniei.

Pocăinţa şi spovedania este prima cerinţă şi cea mai sfântă datorie a cre-dinciosului, care simte infinita măreţie a lui Dumnezeu şi conştientizează păcatul şi sărăcia naturii omeneşti. Întreaga viaţa a creştinului trebuie să fie o neîncetată căinţă, o continuă înto-arcere la Dumnezeu.

Unul din cel mai indicat „timp de căinţă“ este Postul Naşterii Domnului. Cutremurătoarea şi dumnezeiasca măreţie a întrupării Cuvântului Lui Dumnezeu şi naşterea Sa în Betleemul Iudeii, cu care se încheie această perioadă sfântă, presupune şi o corespunzătoare pregătire duhov-nicească, pocăinţă adevărată şi spove-danie sinceră. De ce? Pentru că prin spovedanie se curăţă sufletul de murdăria păcatului şi se eliberează din

spoveDaNia – taiNa Împăcăriilanţurile diavolului. Conştiinţa se linişteşte şi este împăcată. Omul, care din cauza păcatului s-a îndepărtat de Dumnezeu, se reîntoarce şi se reîmprieteneşte cu El, începe să trăiască o viaţă nouă.

3. Spitalul sufletelorCe este exact spovedania? O mare

taină a Bisericii noastre. Cea mai reprezentativă taină a iubirii de oameni a lui Dumnezeu. Păcatul este boala sufletului, şi omul care calcă voinţa lui Dumnezeu este duhovniceşte bolnav. Biserica, prin Taina Spovedaniei, se arată oamenilor ca un mare spital, în care harul lui Dumnezeu vindecă bolile sufleteşti şi cicatrizează rănile duhov-niceşti provocate omului de către săgeţile păcatului.

Fondator şi întemeietor al acestei mari Taine este însuşi Domnul nostru. Cu acel îndemn: „Pocăiţi-vă că s-a apropiat împărăţia cerurilor“ (Matei 4, 17) a început misiunea Lui pentru mântuirea neamului omenesc, ca să predea mai târziu, după învierea Lui, ucenicilor Lui puterea duhovnicească de a ierta păcatele oamenilor; „Luaţi Duh Sfânt, cărora le veţi ierta păcatele, le vor fi ier-tate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute“ (Ioan 20, 23)

Însă trebuie să spunem că spitalul duhovnicesc al Bisericii este deschis pentru fiecare om, oricât de păcătos este. Invitaţia Domnului Hristos este generală „ Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi“(Matei 11, 28). Toţi cei ce simt oboseala şi greutatea păcatului pe umerii lor, sunt invitaţi să se bucure de pacea şi libertatea, odihna şi bucuria pe care o dăruieşte Hristos.

4. condiţii necesareCu ce condiţii se cuvine să venim la

taina Spovedaniei? Cele mai impor-tante sunt: conştientizarea păcatului, pocăinţa şi hotărârea de schimbare. Conştientizarea este o experienţă cutremurătoare în calea noastră spre mântuire. Omul care începe să con- ştientizeze păcătoşenia lui, vede pati-mile lui, slăbiciunea lui, se umileşte şi se refugiază la Dumnezeu, la Tatăl nos-tru milostiv, ca să pună la picioarele Lui toata viaţa lui.

Cunoaşterea păcătoşeniei conduce la pocăinţă şi la hotărârea schimbării. Pocăinţa este o profundă chemare a sufletului omului să se schimbe radical. Să-şi schimbe mintea, sentimentele şi modul de viaţă, şi după aceea să tră-iască viaţa lui Hristos şi cu lupta lui duhovnicească să realizeze virtuţiile despre care ne învaţă Sfânta Evanghelie.

5. cu luare aminte şi sinceritateO altă întrebare ar fi: „Cum să ne

spovedim?“ Înainte de toate trebuie să ne rugăm fierbinte, să cerem lui Dum-nezeu să ne dăruiască iertare pentru păcatele noastre şi pocăinţa sinceră. În această stare de rugăciune, să ne adunăm şi să ne reamintim toate păcatele noastre. Ar fi bine să notăm totul pe hârtie, să nu le uităm şi să nu aşteptăm să ne întrebe duhovnicul.

În timpul spovedaniei, nu trebuie să ne simţim ca în faţa unui simplu om, ci în faţa lui Dumnezeu, căci El participă nevăzut şi ascultă spovedania (măr-turisirea) noastră. Aceasta ne va ajuta să depăşim ruşinea şi să fim sinceri, lucru absolut necesar pentru spove-danie. Fără sinceritate nu numai că nu primim iertarea păcatelor, dar adăugăm şi păcatul înfricoşător al necinstirii Lui Dumnezeu. Dumnezeu cunoaşte adâncimea sufletului nostru în cel mai mic amănunt.

În timpul spovedaniei, nu vom spune greşelile altora, mutând greu-tatea vinovăţiilor noastre asupra lor. Spunem doar păcatele noastre, nu şi ale altora. Să luăm asupra noastră greutatea responsabilităţii faptelor noastre. Isus Sirah înţeleptul ne sfătuieşte: „Nu-ţi fie ruşine a mărturisi păcatele tale“ (4, 26).

6. reţineri neîntemeiateMulţi dintre creştini, deşi acceptă

marea importanţă a Tainei Spove-daniei în viaţa creştinească, totuşi păstrează reţineri serioase faţă de nişte aspecte ale ei. Astfel, le este foarte greu să ia marea hotărâre să bată la uşa duhovnicului, mulţi întrebându-se: „Cum un om ca şi noi ne poate ierta păcatele?“. Poate, pentru că a primit

continuare în pagina 9 >>

11 iconostas nr.159 noiembrie 2013 cateHism

harul preoţiei şi puterea duhovnicească: „Oricâte veţi lega pe pământ vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe pământ vor fi dezlegate şi în cer.“ (Matei 18,18). Învăţătura Sfintei Scripturi e foarte clară. Duhovnicul nu exercită acest lucru cu puterile lui, ci cu puterea dată de Dum-nezeu, iar păcatele omeneşti nu le poate şterge decât harul Hristosului nostru. Duhovnicul este doar instrumentul ha-rului.

Alţii se gândesc: „De ce să mă duc la preoţi, pentru că şi ei fac aceleaşi fapte chiar şi mai rele?“ Aceasta contestaţie, dacă nu este calomnie, de cele mai multe ori a duşmanilor credinţei, şi rezultat al predispoziţiei noastre ten-tate să ne găsească justificări, este pre-text şi nu obstacol care nu poate fi depăşit. Sfinţii noştri Părinţi recomandă: „Aşa cum bolnavul caută să descopere specialistul cel mai bun pentru afec-ţiunea lui, aşa şi tu caută să găseşti duhovnicul cel bun şi experimentat, dacă mai ales crezi că mult mai multă valoare, decât sănătatea corpului, are mântuirea sufletului nostru. Deci să nu căutăm pretexte uşoare: „Fariseule orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paha-rului şi a blidului, ca să fie curată şi cea din afară.“ (Matei 23 ,26)

Alţii susţin: „Nu mă spovedesc pen-tru că preoţii dezvăluie păcatele noastre altora, nu am încredere.“ Şi aici se poate spune că este vorba de o confuzie, acest gând fiind cultivat subtil de cel viclean în sufletele oamenilor, ca astfel să ne depărteze de la harul mântuitor al Tainei. Trebuie să învingem o astfel de teamă. Duhovnicul, conştient fiind de cât de gravă şi înfricoşătoare este vina divulgării păcatelor spovedite, nu încalcă în nicio situaţie secretul Tainei. Aşadar să nu ne lăsăm înşelaţi de dia-vol.

7. „Eu spun păcatele la icoană“. greşeală!O altă categorie de creştini susţin:

„prefer să spun păcatele mele la icoană“. Argument foarte naiv! Icoana nu a primit o astfel de putere, să asculte şi să ierte păcatele oamenilor. Şi apoi, într-o astfel de situaţie cum este posi-bil să ştim că ne-a iertat Dumnezeu, iar la diferitele noastre probleme cine o să ne îndrume? Cine o să ne sfătuiască? Cine o să ne dea medicamentele spir-

ituale corespunzătoare ca să ne vindecăm de patimile noastre? In con-cluzie, nu putem să ne spovedim la icoane, ci la duhovnic.

8. Mersul continuuPe de altă parte, alţii susţin: „De ce

să mă spovedesc dacă oricum am să fac din nou aceleaşi păcate?“ Superficial şi acest argument. Nici chiar viaţa de zi cu zi nu îl confirmă, pentru că şi la medic mergem când ne îmbolnăvim din nou, chiar dacă recidivează aceleaşi afecţiuni, iar haina noastră o spălăm când se murdăreşte şi atâtea altele. Deci, de ce să nu se întâmple la fel şi cu sufletul nostru? Viaţa creştinului este un mers continuu pentru dobân-direa sfinţeniei şi virtuţiilor. Fericiţi cei care urmează acest mers continuu. Chiar dacă se împiedică şi cad, nu e aşa de grav, e de ajuns să se ridice şi să continue drumul din nou. Dumnezeu ţine totdeauna deschisă uşa pocăinţei şi ne aşteaptă.

9. capcana amânăriiAmânarea este cel mai obişnuit

mod de evitare a spovedaniei. „Avem timp mai târziu“ auzim pe mulţi spunând. Amânarea este cel mai peri-culos pretext, adevărată capcană ce păcăleşte conştiinţa omului şi înde-părtează orice grijă duhovnicească de la inima lui. Omitem că nu stăpânim timpul şi că nu ştim momentul în care o să plecăm din această lume. Cum putem să antici-păm cu atâta uşu-rinţă cât o să trăim sau când o să murim? De ce nu vedem câte morţi subite, accidente, boli sunt?

Uneori mai auzim: „Eu nu mă spovedesc pentru că nu am păcate!“ Pentru aceştia rea-mintim însuşi cu-vântul lui Hristos care spune că doar El este fără de păcat, nici măcar Sfinţii Părinţi n-au fost fără de păcat. Iar apoi, dacă cel

mai mare bine este împăcarea şi uni-rea noastră cu Dumnezeu - acest lucru presupunând obligatoriu spovedania - de ce să fim lipsiţi de o astfel de bunătate?

Deci să facem ascultare la porunca lui Dumnezeu: „Nu întârzia a te întoarce la Domnul şi nu amâna din zi în zi“. (Înţelepciunea lui Isus Sirah 5, 8)

10. invitaţie dumnezeiascăDomnul ne adresează o invitaţie

măreaţă: „Fiule, dă-mi inima ta!“. Dum-nezeu cere inima noastră să o cureţe în „baia“ pocăinţei, această mare taină a Bisericii noastre. Să o sfinţească cu harul Lui. Nu e aşa de important ce am făcut până astăzi. Cel mai important este ce o să facem de acum încolo şi cum o să răspundem la invitaţia Lui.

Să lăsăm harul lui Dumnezeu să ne inspire în hotărârea eroică a pocăinţei şi să ne conducă paşii la paraclisul spove-daniei, acest spital al sufletului. Acolo o să simţim libertatea adevărată şi bucu-ria reală. Acolo o să trăim taina iubirii lui Dumnezeu, care pentru mântuirea noastră s-a făcut om, s-a răstignit şi a înviat.

Acum, în acest post al Naşterii Dom-nului, să ne împăcăm cu Dumnezeu prin Sfânta Taină a Spovedaniei, cerându-i, cu umilință, iertare de greşeli şi mân-tuirea sufletelor noastre. Amin.

Sursa: Internet

>> urmare din pagina 8

sursa foto: www.libris.ro

12 iconostas nr.159 noiembrie 2013biografii

La sărbătoarea „Intrării în Biserică a Maicii Domnului”, 21 noiembrie 2013, Întâistătătorul Arhiepiscopiei Timi-şoarei, Înaltpreasfinţia Sa Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, aniversează, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, 90 de ani de viaţă. Acest popas aniversar este nimerit, aşadar, pentru a evoca personalitatea ierarhu-lui bănăţean care, prin viaţa, opera şi activitatea sa pastoral-misionară, cul-turală, teologică-didactică, social-filantropică şi ecumenică a marcat, mai bine de jumătate de secol, viaţa bisericească a Banatului.

Născut la 21 noiembrie 1923 în Caransebeş, din părinţii Elena şi Liviu, preot la biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din oraş, Nicolae Corneanu a urmat cursurile cunoscutului liceu „Traian Doda”, apoi pe cele ale Facultăţii de Teologie din Bucureşti (1942-1946), fiind concomitent şi student al Facultăţii de Filozofie, apoi al celei de Litere, secţia Filologie clasică (1946-1948). La vârsta de numai 26 de ani devine doctor în Teologie, teza sa, coordonată de renu-mitul patrolog Ioan G. Coman, având titlul „Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahis-mului creştin pe Valea Nilului” 1.

După o activitate didactică de câţiva ani la Academia Teologică şi la Semina-rul teologic din Caransebeş şi admi-nistrativ-bisericească la sectorul cul-tural al Arhiepiscopiei Timişoarei, datorită pregătirii ştiinţifice şi teologice de excepţie, concretizată prin nume-roase studii, articole, recenzii etc., pub-licate în foile şi revistele bisericeşti, la 1 martie 1956, diaconul Nicolae Cornea-nu este numit conferenţiar universitar la catedra de Îndrumări Misionare a Institutului Teologic de grad universitar din Sibiu, în această calitate predând Teologia simbolică şi Limba greacă.

Talanţii cu care l-a înzestrat Tatăl Ceresc l-au recomandat, însă, pe tânărul teolog pentru slujirea arhierească, aşa încât în anul 1960 a fost hirotonit preot, la 12 ianuarie 1961 a intrat în cinul monahal la mănăstirea Cernica, iar la 15 decembrie, acelaşi an, este ales episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. 1 Ed. Amarcord, Timişoara, 1998.

Peste un an şi o lună, respectiv la 17 fe-bruarie 1962, acelaşi for bisericesc îl alege în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi de Mi-tropolit al Banatului, instalarea noului ierarh fiind făcută de către Patriarhul Justinian Marina duminică, 4 martie 1962, în prezenţa unor membri ai Sfân-tului Sinod, a multor preoţi şi credincioşi din Banat. În cuvântarea rostită cu acel prilej, Înaltpreasfinţia Sa spunea: „ … în clipele acestea solemne fac juruinţă în faţa lui Dumnezeu şi a voastră de a nu precupeţi nimic întru împlinirea tuturor îndatoririlor ce-mi revin ca arhiereu, îndrumător şi conducător al turmei duhovniceşti ce mi s-a dat spre păstorire, aşa încât să pot spune mereu, ca altădată Cel căruia ne închinăm: „pe cei pe care mi i-ai dat […] astfel i-am păzit că n-a pierit nici unul dintre ei” (Ioan 17, 12)” 2.

Devenit Mitropolit al Banatului, Nicolae Corneanu valorifică pregătirea teologică de excepţie printr-o activitate intensă de cercetare, materializată în numeroasele materiale publicate în ţară şi în străinătate şi prin volumele de stu-dii extrem de importante pentru gân-direa, spiritualitatea, psihologia, istoria, sociologia, poezia şi filologia patristică.

Bogata activitate teologico-ştiinţi-fică a ierarhului cărturar Nicolae Cor-neanu este întregită de una la fel de importantă pe plan pastoral-misionar, filantropic, administrativ-gospodăresc şi ecumenic, de care ne vom ocupa în continuare şi care l-a făcut cunoscut însă în lumea teologică internaţională pentru deschiderea pe care o arată faţă de celelalte culte şi dialogul permanent cu toate confesiunile creştine din Banat şi cu comunitatea izraelită. Ierarhul bănăţean promovează, de peste cin-cizeci de ani, un ecumenism practic bazat pe întâlniri de rugăciune şi pe organizarea de către reprezentanţii tuturor confesiunilor a unor acţiuni comune menite să promoveze cu- noaşterea şi mărturisirea Evangheliei în ziua de azi. Autoritatea şi competenţa sa în acest domeniu sunt confirmate de participarea la numeroase întruniri teo-

2 A se vedea: rev. „Mitropolia Banatului”, anul XII, nr.1-4, ianuarie-aprilie 1962, p. 40-41

logice şi cu caracter ecumenic în ţară şi în străinătate, prilej cu care a susţinut diferite prelegeri, comunicări şi referate publicate în revistele de specialitate din ţară şi de peste hotare. Astfel, în anul 1962 este ales membru permanent al „Grupului de studii patristice” înfiinţat de Comisia „Credinţă şi constituţie” a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, iar între anii 1978-1981 a activat ca mem-bru în Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor şi a fost delegat de Patriarhia Română la instalarea papi-lor Ioan Paul I şi Ioan Paul II. De aseme-nea, a făcut parte din delegaţiile Biseri-cii noastre care au vizitat: Patriarhia Bulgară (1966), Bisericile vechi-orientale din Armenia, Egipt, Etiopia şi Siria (1969, 1979, 1997), Patriarhia Rusă (1971), Biserica Greciei (1971), Biserica romano-catolică din Belgia (1972), Biserica luterană din Suedia (1987), Patriarhia Ecumenică (1978, 1981, 1989), Patri-arhia Sârbă (1981, 1995), Patriarhia Alexandriei (1998) şi Patriarhia Ierusa-limului (2000). A mai participat la dife-rite întâlniri, congrese, conferinţe cu caracter teologic şi ecumenic în: S.U.A., Germania, Anglia, Danemarca, Franţa, Finlanda, Elveţia, Cehoslovacia.

În anul 1961 a participat la lucrările Adunării Generale a Conferinţei Creştine pentru pace cu sediul la Praga şi la Sim-pozionul Internaţional Căutarea păcii dincolo de diferenţele ideologice (1980), iar între anii 1978-1981 a activat ca membru în Comitetul Central al Con-siliului Ecumenic al Bisericilor. Înalt-preasfinţia Sa a fost ales apoi vice-preşedinte al Conferinţei Creştine pentru pace, membru în Comitetul de muncă şi participant la toate adunările generale ale acestei organizaţii, a luat parte la cea de-a IV-a Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Upsala, iulie 1968), unde a prezentat un comentariu pe marginea conferinţei dr. Visser’t Hooft: Mandatul mişcării ecu-menice. De asemenea, după Adunarea generală ce a avut loc la Nairobi (1975) devine membru al Comisiei Bisericilor pentru Afaceri Internaţionale (CEAI) şi după 1977 activează ca membru în Comitetul Central al acesteia. Pe aceeaşi linie a contactelor ecumenice se înscrie

VOCAȚIA ECUMENICă A MItROPOLItULUI NICOLAE CORNEANU

13 iconostas nr.159 noiembrie 2013 biografii

colaborarea sa cu Institutul ecumenic „Pro Oriente” de la Viena, unde a susţinut, de asemenea mai multe comunicări, precum şi participarea la comisiile de dialog internaţional orto-dox-catolic şi ortodox-luteran. Impor-tantele sale contribuţii în domeniul ecumenismului au fost publicate, împreună cu alte materiale, în volumul Quo vadis? Studii, note şi comentarii teo-logice, Ed. Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1990. Două din secţiunile volumului menţionat, Bisericile creştine şi ecumenismul (pp. 105-120) şi Termi-nologia ecumenistă (pp. 123-162) sunt, de altfel, rodul participărilor la diferite „întruniri panortodoxe, la comisiile de dialog inter-bisericesc sau inter-religios, la diferite congrese, conferinţe, colocvii şi simpozioane” 3 şi evidenţiază „necesi-tatea dialogului dintre marile religii ale lumii, conjugarea eforturilor aderenţilor lor în scopul sprijinirii năzuinţelor de mai bine ale umanităţii” 4.

Pe lângă aceasta, mitropolitul Nico-lae Corneanu promovează, în mate-rialele publicate, „o perspectivă ecu-menică moderată, dar temeinică, bazată pe o viziune realistă asupra restaurării unităţii Bisericii”, „[…]

3 Asist. Ştefan C. Alexe, Studiile patristice într-o perspectivă ecumenică, în rev. „Ortodoxia”, XVIII (1966), nr. 3, p. 489.4 Mitropolit Nicolae Corneanu, Quo Vadis? Studii, note şi comentarii teologice, Ed. Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1990, p. 109.

contribuţia sa în domeniul ecumenolo-giei reprezentând, indiscutabil, una dintre cele mai importante creaţii româneşti în domeniu, care poate con-stitui, pentru generaţiile actuale şi viitoare de teologi, o zestre de mare valoare” 5. Pe această linie a ecumenis-mului practic se înscrie, de altfel, şi iniţiativa mitropolitului Nicolae Cor-neanu de a retroceda – după 1990 – Bisericii Greco-Catolice lăcaşurile de cult din Arhiepiscopia Timişoarei, care i-au aparţinut până în anul 1948.

Înaltpreasfinţia Sa a răspuns o anumită perioadă de timp, în calitate de exarh, de comunităţile ortodoxe române de peste hotare, vizitând de mai multe ori Statele Unite ale Americii şi Canada (1979), parohiile româneşti din Australia şi Noua Zeelandă (1984) şi parohiile din Europa Occidentală. De asemenea, în perioada aprilie-iunie 1967 a fost locţiitor de mitropolit al Ardealului. Iar din octombrie 1977 şi până în aprilie 1978 locţiitor de Mit-ropolit al Olteniei.

În câteva rânduri a suplinit Episcopia Aradului şi pe cea a Caransebeşului, aceasta din urmă reactivată prin ostenelile Înaltpreasfinţiei Sale, în anul 1994. Tot Înaltpreasfinţia Sa a arhipăstorit apoi pe fraţii români trăitori în Banatul sârbesc, pe care i-a vizitat de nenumărate ori, îngrijindu-se totodată de înfiinţarea Episcopiilor ortodoxe pentru românii din Serbia şi Ungaria, sufragane Mitropoliei Banatului.

Contribuţia sa remarcabilă la mişcarea ecumenică modernă şi mai ales articolele, studiile, traducerile şi comunicările ştiinţifice publicate în ţară şi în străinătate îl situează pe „eruditul ierarh bănăţean” în rândul teologilor, savanţilor şi ecumeniştilor de talie internaţională, cercetările sale în dome-niul literaturii şi spiritualităţii patristice fiind răsplătite prin alegerea ca mem-bru al „Asociaţiei Internaţionale de Stu-dii Patristice” din Paris. În urma activităţii sale ştiinţifice a fost invitat, împreună cu preotul profesor Ioan G. Coman, la cel de-al IV-lea Congres Internaţional de Studii Patristice de la Oxford (16-21 sep-tembrie 1963), unde a prezentat comu-nicarea: Contribuţia traducătorilor ro-

5 Robert Lazu, I.P.S. Mitropolit dr. Nicolae Corneanu – membru de onoare al Academiei Române, în vol. Academia Română, filiala Timişoara. Istoric, 1951-1999, Timişoara, 1999, p. 142-143.

mâni la răspândirea operei „Scara” a Sfântului Ioan Scărarul, iar la 27 mai 1970 a fost oaspetele Facultăţii evan-ghelice din cadrul Universităţii Hum-bold (Berlin) unde a susţinut prelegerea Episcopul şi misionarul Ulfila traducător al Bibliei 6.

Datorită acestor multiple realizări, mitropolitul Nicolae Corneanu a fost ales membru de onoare al Academiei Române, la 10 noiembrie 1992, în acelaşi an devenind şi membru al Uni-unii Scriitorilor din România.

De asemenea, i s-a acordat titlul de Doctor honoris causa de către Institutul Protestant din Cluj-Napoca (1978), Uni-versitatea „Aurel Vlaicu” din Arad (2003), Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara (2003), Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului (2003) şi Universitatea de Vest din Timişoara (2003), fiind totodată şi preşedinte de onoare a numeroase fundaţii şi societăţi. Oraşele bănăţene: Timişoara, Lugoj şi Caransebeş i-au conferit titlul de „cetăţean de onoare”, iar Grupul pentru Dialog Social i-au oferit premiul „pentru întreaga viaţă închinată adevărului, dreptăţii şi libertăţii” (1997). În anul 2000 i se conferă ordinul naţional „Pen-tru Merit” în grad de Mare Cruce al Preşedinţiei României, iar în anul 2005 este nominalizat de Departamentul de Stat S.U.A. ca „personalitate de excepţie a României contemporane”.

Aşadar, mitropolitul Nicolae Cor-neanu este un ierarh de înaltă ţinută morală şi academică, creator al unei opere ştiinţifice impresionante, care aşteaptă încă să fie analizată şi sistematizată o personalitate marcantă a Bisericii şi societăţii contemporane, un om de exemplară bunătate şi evlavie, dăruit cu trup şi suflet misiunii sale, un ecumenist şi un „savant de talie naţională, ale cărui studii au şi un vădit interes internaţional”, căruia îi adresăm, la ceas de frumoasă şi binecuvântată aniversare urarea îndătinată: „Întru mulţi şi rodnici ani, Înaltpreasfinţite Părinte Mitropolit !”.

Preot dr. IonEL PoPESCuVicar administrativ

al Arhiepiscopiei timișoarei

6 A se vedea: pr. prof. Ioan G. Coman, Participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la lucrările Congresului al IV-lea Internaţional de Studii Patristice de la Oxford, în rev. „Biserica Ortodoxă Română”, LXXXI, (1963), nr.11-12, p. 1109.

14 iconostas nr.159 noiembrie 2013DiN viaţa paroHiei • 1 -31 octombrie

Donaţii

comemorări

comemorări

botezuri

Anonim 50 leiChirilă Maria 100 lei Gligan Victor 50 leiHubert Petru 200 leiPleşa Vichente 100 leiRuen Andrei 50 leiSavi Sorin 50 leiSimici Andrei 50 leiSpătar Vasile 100 leiŞerban Alexandru 50 leiTodea Toma 50 leiLăzureanu Aurel 200 kg grâu

mâNDrescu KariNa-lara-maria

Fiica lui Vlad-Emil şi Lucia-CarmenData naşterii: 25 iunie 2013

Data botezului: 05 octombrie 2013Naşi: Barbu Alexandru şi Maria-Dana

La mulţi ani!

bostaN DeNis-augustiNFiul lui Alexandru-

Adrian şi ValeriaData naşterii:

20 august 2013Data botezului:

05 octombrie 2013Naşi: Filiponi Ioan şi Emilia

La mulţi ani!

bostaN patricK-aNDrei

Fiul lui Florin-Sabin şi Ionela-Camelia

Data naşterii: 16 august 2013Data botezului:

12 octombrie 2013Naşi: Bostan Adrian şi Anda-Maria

La mulţi ani!

sÎrca aNDreea-maria

Fiica lui Florin-Ionică şi ElenaData naşterii:

23 septembrie 2013Data botezului:

27 octombrie 2013Naşi: Suciu Claudiu şi Lavinia

La mulţi ani!

Cu durere în suflete amintim că s-a scurs 1 an şi 6 luni de când ne-a părăsit pentru totdeauna

giucHici ioaN Te vom purta în suflete de-a pururi! Familia Şerban Aurel şi Maria. Dumnezeu să te odih-nească în pace!

Familia anunţă cu durere în suflet că s-au scurs 7 ani de când

smoleaNu ioaN, soţ, tată şi bunic a păşit în lumea celor drepţi. Îl vom păstra veşnic în inimile noastre şi nu-l vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Soţia Giuchici Elena şi familia Coţofrei, cu lacrimi în ochi şi cu durere în suflete, amintesc că a tre-cut 1 an şi 6 luni de când a plecat pentru totdeauna dintre noi

giucHici ioaN Te vom plânge mereu şi nu te vom uita nicio-dată. Fie-ţi ţărâna uşoară!

Pentru mama lina şi tata vasile din parte copiilor Traian şi Maria, a nepoţilor Aneta, Sabin, Ciprian, Gabri-ela şi a strănepoţilor Michelle, Saşa şi Andrei

Ca la icoane sfinte eu mă uitLa pozele cu voi

Şi mi-aş dori la fel de multSă fiţi iar între noi

Dar ştiu că unde sunteţi voiVă e la fel de bine

Aşa i-aţi spus la Dana-n visRâzând că vă e bine.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Decesepleşa vichente

S-a născut în data de 15 februarie 1930, în localitatea Hodoş, ju- deţul Timiş. A decedat în data de 16 octom-

brie 2013. Un ultim şi pios omagiu din partea soţiei, fiicei, nepoţilor şi strănepoţilor. Dumnezeu să-l odih-nească în pace!

coNcursul ”lăuDați pe DomNul” – etapa eparHială

În biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” a Parohiei Timişoara- Iosefin a avut loc duminică, 15 septembrie, etapa eparhială a concursului național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul”. Au participat formații corale din eparhia Timişoarei: corul „Doina Banatului” al parohiei Timişoara-Iosefin condus de prof. Nicolae Şincari, corul „Teofora Dacica Timisiensis” al parohiei Timişoara-Dacia condus de pr. Ionuț Filip, corul „Sfânta Maria” al parohiei Giarmata Vii condus de pr. prof. dr. Nicolae Belean, corul „Doina” al parohiei Gătaia condus de pr. Adam Rugaci şi corul „Învierea” din Foeni, diri-jat de pr. Nicolae Strizu.

corul „sfânta maria“ a ocupat locul al treilea. felicitări!

vatră nouă nr.159 noiembrie 2013 15

Clubul Sportiv Mediator deține dotarea modernă completă care este benefică unui club de şah.

În cadrul clubului, unde sunt legitimați, ca membrii, sportivii legitimați la F. R. Şah, funcționează şi Şcoala de Şah „Visul unui pion”, unde elevii sunt antrenați cu materiale specifice, pe cheltuiala clubului.

Aceste materiale sunt: caiete spe-ciale de şah, tipizate şi tipărite la sediul clubului de către prof. Partenie Mihai, lucrul pe laptop cu programe de şah aferente analizei de partide, liniare, pixuri, creioane, radiere, carioci, markere, caiete şcolare A5, caiete studențeşti, agende , table magnetice de demonstrație.

Programa şcolară de şah din acest an cuprinde pregătirea teoretică pen-tru următoarele grupe de elevi:

1) boboci, elevi care pleacă de la zero cunoştințe în şah,

2) Începători, categ. a IV-a şi fără categorie,

3) avansați, categ. a III-a, 4) avansați, categ. a II-a,5) performanță, categ a I-a cu ELO.

A fost stabilit orarul pe grupe de elevi, antrenamentul fiind compus din 144 ore în anul şcolar 2013-2014.

Sedința este de 2 ore, de două ori pe săptămână, adică 16 ore/lună, înmulțit cu 9 luni (octombrie, noiem-brie, decembrie 2013 şi ianuarie, feb-ruarie, martie, aprilie, mai şi 1-20 iunie 2014 ) în total sunt 16 x 9 = 144 ore de curs în anul şcolar 2013-2014.

La acestea se adaugă aplicațiile practice, cum obişnuim noi să denu-mim participarea la diferite concursuri. În cadrul acestora este cuprins şi con-cursul de trei ore, din cadrul mara-tonului de sâmbătă (atunci când nu avem concurs oficial), pe care îl considerăm ca făcând parte din aplicațiile practice ale cunoştințelor teoretice învățate în timpul săptămânii.

În timpul acestui Maraton de sâmbătă elevii îşi vor exersa deschide-rile preferate şi predate la antrenamen-tele din timpul săptămânii.

Părinții şi bunicii copiilor, cei care ştiu să joace şah, sunt invitați să parti-cipe, ca şi în anii trecuți, să se înscrie şi ei la acest concurs.

În premieră, în acest an Maratonul de sâmbătă s-a desfăşurat în trei etape, cu fişă scrisă şi partidă analizată în pro-gramul de antrenament, cu premii în medalii, iar pentru campion s-a acor-dat cupă şi medalie.

Partida premiată cu Premiu de frumusețe a fost a sportivei iarca irina care a primit Medalia de aur.

clasamentul general:campion – Caraşca Bogdangr. b 14 ani: 1. Zaharia Mihai 2. Mirea Rareşgr. b 12 ani: Caraşca Andrei gr. f 12 ani: Mioc Flavia gr. b 10 ani: 1. Popescu Dinu 2. Anton Claudiu 3. Perescu Bruno gr. f 10 ani: 1. Iarca Irina 2. Koszorus Oana 3. Tokar Mirunagr. b 8 ani: 1. Arsinoaia Ioan 2. Apostol Mihai 3. Perescu Toma.

iNfo ŞaH

coNcursul De pregătire la ŞaH,maratoNul De sâmbătă,

etapa fiNală, 12-26.10.2013

Pagină realizată de ELEONORA și PARtENIE MIHAI, antrenori la C.S. Mediator

vatră nouă nr.159 noiembrie 20131616 reţete culiNare

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

issN 1584-4323

tehnoredactare şi tipar s.c. partoş s.r.l. , timişoara, str. zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

periodic al comunității din giarmata viiadresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975, 0732-519 535e-mail: suciuvasile1966@yahoo.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouacolegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-şef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, ec. Rodica ANDRAŞIU, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

ingrediente:- 100 gr unt,- 1 legătură ceapă verde- 2 morcovi- 500 gr vârfuri de sparanghel- 100 gr mazăre verde- zahăr- piper proaspăt măcinat- 100 gr Parmigiano Regianno- 4 linguri hasmaţuchi mărunţit (pătrunjel creţ)- 500 gr tagliatelle- 1 mână bucheţele broccolimod de preparare:Puneţi apa la fiert, adăugaţi sare şi fierbeţi tăiţeii după

indicaţiile de pe pachet.Spălaţi ceapa verde şi tocaţi fin partea albă. Partea

verde tăiaţi-o în role mici şi lăsaţi-o deoparte. Curăţaţi morcovii şi sparanghelul şi tăiaţi-le felii sau

bucăţele mici. Dacă folosiţi mazăre verde congelată, lăsaţi-o să se dezgheţe.

Fierbeti încet legumele în apă cu sare, până când se înmoaie.

Topiţi untul şi adăugaţi sare şi piper. Adăugaţi şi legu-mele, amestecând.

Strecuraţi tăiţeii şi puneţi-i într-un castron.Adăugaţi legumele sotate şi hasmaţuchi, apoi

amestecaţi-le bine. Serviţi cu parmezan răzuit.Dacă înlocuiţi untul cu ulei de floarea soarelui şi nu

serviţi cu parmezan, aveţi o mâncare de post delicioasă.sursa: www.culinar.ro

ingrediente- 2 linguri nucă de cocos- 1 lămâie- 3 linguri margarină- 1 cană apă- 1 cană zahăr

- 2 căni făină- 1/2 cană ulei- 6 linguri cacao- 400 gr gem de prune- 20 gr zahăr vanilat- 10 gr de sare

paste primavera Negresa de post

mod de preparare:Se amestecă zahărul cu apa, se fierbe la foc mic până

se face sirop, se lasă la răcit, se adaugă faina şi uleiul. Se amestecă bine cu telul , se pune cacaoa, amoniacul

stins cu zeama de la lămâia stoarsă, gemul şi zahărul vanilat. Se amestecă bine ,se unge tava cu ulei, se pune hârtia

de copt, se pune aluatul în tavă şi se bagă la cuptor la foc potrivit, pentru 25-30 minute.

Pentru glazură, într-o cratiţă se pun câte 3 linguri de margarină, zahăr, apă şi cacao se amestecă şi se pun la foc mic şi se fierb.

Când prăjitura este gata, se scoate din cuptor, se unge cu glazura şi se presară nucă de cocos.

Se taie cuburi şi se aşează pe o farfurie.sursa: www.culinar.ro