dansul popular moldovenesc

8/19/2019 Dansul Popular Moldovenesc

1/9

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Arte Frumoase

Departamentul

ETNOFOLCLOR

ILIEV ANDREI

Referat

Tema: Dansul popular moldovenesc

Profesor: Nicolaie Gri incea

Autor: Iliev Andrei


2/9

Chi inau !"#$

%ansul moldovenesc

Dansul moldovenesc reprezintă una dintrecea mai veche artă populară, fiind totodată un„poem al neamului”, căci, cînd danseazămoldovenii − „inimile vorbesc”. Fiecare mişcarevorbeşte despre talentul şi caracteristicelespirituale ale poporului în diferite perioadeistorice.

El scoate în eviden ă atît caracterul, cît şi temperamentul, for ai a!erimea poporului. "une în valoareîn elepciunea şi umorul, dezvăluie sincer şi direct aspira iile şi sentimentele oamenilor. Dansumoldoveneşti alcătuiesc adevăratul tezaur al poporului nostru împreună cu muzica, costumul na&ional, arta

populară etc.Dansul a fost întotdeauna o parte inte!rantă a vie&ii social#culturale, cu fiece ocazie, cîntecul şi dansul

au avut un rol important. $semenea ocazii sînt zilelede sărbătoare i ritualurile de familie, tîr!urile,manifestările le!ate de muncile a!ricole icredin&ele le!ate în fertilitatea pămîntului.

%storia dansului moldovenesc este una bo!atăi ori!inală. Din timpuri străvechi acestea erau

înso ite de cîntece, de ritmul bătăilor din palme saucel ob inut cu a&utorul instrumentelor de percu ie.'ai tîrziu ( erau acompaniate de orchestre de fanfară sau taraf, care includeau viori, ambale, fluiere şi altinstrumente populare, erau înso itei de stri!ături satirice ori !lume.

)n atribut important îl constituie costumul na ional, care este irepetabil prin decorarea motiveloornamentale i spiritul creativ.

Istoria dansului

Dansul este o crea ie e*presivăi profundă a poporului, o reflectare artistică emo ională specificăvie ii sale multiseculare.


3/9

%zvoarele dansului moldovenesc îşi auînceputul în trecutul îndepărtat, la traci şi !eto#daci.'ai multe obiceiuri rituale din antichitate sîntle!ate de intrarea într#o stare specifică prinintermediul dansului. +lasificicînd dansurile, putem men iona dansul mimetic utilitar, ceacompania munca omului, apoi dansurile ritualice,care erau înso ite de cîntece, aveau mişcări ritmateşi de re!ulă se dansau pe loc deschis în poiene, pe cîmpii. $stfel de dansuri erau interpretate de , -, persoane, sau de un alt număr impar de dansatori, ceea ce avea un sens sacral pentru strămoşii noştri. 'atîrziu dansul ludic /animalier0, care imita animalele sau diverse scene dintre îndră!osti i etc. şi abianeolitic putem vorbi de dansul arhaic − hora, care a însemnat în acea epocă şi sociabilitatea colectivăconstituirea acelei matrice arhetipale a formelor cinetice ale dansului de mai tîrziu. "rintre cele mcunoscute dansuri ritualice moldoveneşti pot fi amintite „Căluşarii”, „Drăgaica”, dansuri care au rădăciniadînci în istoria culturii poporului nostru.

Din cele mai vechi timpuri via a cotidiană a poporului a fost înso ită de dansurile de colectivitatecare s#a reflectat cu o putere deosebit de mare ener!ia emo ională a moldovenilor („Hora”, „Sîrba”,„Bătuta”, „Brîul”, „Învîrtita”, „Trei lemne”, etc.

1a timpul său dansurile ca„Ruseasca”, „Bulgăreasca”, „Armeneasca”, „! îgăneasca” au fost preluate de la bul!ari, ruşi, armeni şi i!ani. 2mprumînd elementele şi ritmurile separate din la dansualtor popoare, moldovenii le interpretau în felul lor ( cu mult foc, vioiciune şi într#un mod cu totul spec 3ici unul dintre popoarele sus#numite nu mai are dansuri similare, iar dacă le au, acestea se numesc dansmoldoveneşti. "entru diferite perioade istorice sînt caracteristice anumite !enuri ale dansului.

Evului 'ediu îi sunt caracteristice dansurile colective, „de lan ”, „de cerc”, pe cînd în epoca 4enaşteridevin populare dansurile solo bărbăteşti. 1a fel, este caracteristică răspîndirea dansurilor libere în perechi.

2n epoca feudală este răspîndit aşa#numitul „&oc rural” la moldoveni, care a fost apoi dansat şnobilime, transformîndu#se în „&oc popular” ( dans popular.

+ea mai lar!ă răspîndire a primit#o dansul „hora” /în bul!ară „5676”0, ce provine de la !recescu„choros” şi care conform unor mărturii − este cel mai vechi dans din 'oldova. 2nsă la începutul secolului a8%8#lea, „hora” nu era numai un simplu dans, cuvîntul capătă o nouă conota ie însemnînd şi un fel

serbare, festivitate cu specific popular /„9ora satului”0. 9ora nu are un final bine determinat, durata depinde de in!eniozitatea dansatorilor, e*istă o mul ime de variante ale acestui dans în diferite re!iuni. 9o poate fi numită conform locului de unde provine ( „9ora de la :rhei” sau poate purta numele persoanei saua evenimentului, în cinstea cărora este interpretată ( „9ora miresei”, „9ora %lenu&ei”, „9ora nun ii” ş.a.m.d.+îteodată cuvîntul „hora” se omite, iar dansul se numeşte pur şi simplu „3uneasca”, „Floricica”, etc.

1a mi&locul secolului al 8%8(lea no iunea „hora” cu sensul ei !eneral este înlocuită cu no iunea „&;ocul era or!anizat de un !rup de flăcăi. Ei strîn!eau bani şi an!a&au muzican i. 2n zilele de sărbătoare &dura de obicei de diminea ă pînă seara tîrziu.

2n secolele al 8%8(lea ( 88(lea dansurile libere sînt înlocuite cu dansurile de pereche şi cele de !rup.2n baza dansului folcloric sînt create variante scenice ale dansurilor populare, interpretate de căansambluri de profesionişti. +ele mai bune dintre ele intră în fondul de aur al core!rafiei na ionale.


4/9

"e parcursul istoriei sale îndelun!ate dansul în 'oldova a suferit mereu transformări, reflectînddezvoltarea culturală a 'oldovei, însă, şi#a păstrat elementele sale tradi ionale, care stau astăzi la bazdansului contemporan moldovenesc.

Stilurile dansului moldovenesc

Dansul popular moldovenesc se caracterizează printr#o varietateinterpretativă de la o zonă a ării la alta.

2ntîlinim o mare bo!ă ie de ritmuri şi de tempouri, de pozi iidiferite ale bra elor cu mişcări ele!antei line în dansurile femeieşti şivirtuozitate în dansurile bărbăteşti. de „sîrbă” /măsură de ?@A, sînt e*ecutate într#o micare rapidă de bărba&i i femei în cerc, carese &in cu mîinele de umeri0,

> de „bătută#horă” /măsură de ?@A, sînt e*ecutate într#o micare rapidă, bătutele sînt e*ecutate, deobicei, de bărba&i i includ micări virtuoase0,

> horele − /de bărba&i i de femei, în ambele cazuri participan&ii formează un cerc sau semicercise &in de mîini0,

> de „ostropă&” /&in de dansurile de ritual, măsură de @ B sau C@ , se e*ecută într#o micarerapidă, de obicei, individual, cu un obiect din zestre&inut în mîini0,

> de „hora#mare” /măsură de B@ sau C@ , se e*ecută într#o micare moderată i înceată, participan&ii formează un cerc,&inîndu#se de mîini, care sînt îndoite în coatei ridicate la nivelulumerilor0.

2n dependen&ă de rolul lor social dansurile populare moldoveneti se clasifică= în dansuri rituale,le!ate de obiceiurile calendarice /„Ca ra”, „Călu" arii”0 i de familie /„Dansul miresei”, „!estrea”,„"ocul mare”0, în dansuri nerituale, care, la rîndul lor, pot fi divizate în dansuri cu obiect„Coasa”,„#oama”, „$#ele”, „S%re&elu" ul”, „Sîsîeacul”, „Tăbăcăreasca”, „!&roboleancă”, „Co" erul”, „"ocul%ierarilor” ( redau procesul de muncă.„Hai&uceasca”, „'oiniceasca”, „Arnăutul” ( o!lindesc luptăeroică a poporului.„$lenu#a”, „Catincu#a”, „#arasci#a”, „(ititica” ( redau chipul femeii.„Tran&a%irul”, „Busuiocul”, „)lean&ra”, „Ra#a”, „*+iocelul”, „ iliacul”, „Hulubul”, „Călu#ul” ( sînt consacrate florei i faunei. „-ulgerul”, „'întul” ( redau fenomenele naturii.


5/9

"aşii cu diferite deplasări lar!i sau mărun i pe loc, paşii sincopa i sau schimba i, sau în succesiune,şi pozi ia bra elor în timpul dansurilor, ritmul diferit fac să deosebim mai multe variante ale unuiiaceluiaşi dans în diferite păr i ale ării.

„C)ASA” este un &oc moldovenesc. $cest &oc simbolizeaza munca pe o!oare# cositul# aspectreiese indeosebi din prima parte a &ocului. ;ucatorii ( baieti si fete# stau in formatie de cerc sau semictinandu#se de mana sau cu mainile pe umar.

+a si alte dansuri populare si la &ocul „+oasa” distin!em pasi de plimbare, de deplasare inainte dupa fi!urile &ocului. ;ocul se incepe pornind spre stan!a cu piciorul drept dus in fata celui stan!, se fac continuare pasi laterali spre stan!a, cu dreptul in fata si stan!ul inapoi in deplasare si se continua cu C papasati mai mari de mers, iar ultimul cu o bataie mai accentuata.

Dupa ce s#a efectuat partea % cu cei pasi spre stan!a , &ucatorii cu !reutatea pe piciorul drept piciorul stan! in fata celui drept si fac aceiasi pasi spre dreapta , insa de data aceasta cu stan!ul /stan!#drepstan!0 si /partea % a &ocului0 se face alternativ, de ? ori la stan!a si de ? ori la dreapta. Dupa terminacesteia urmeaza fi!ura %= cu !reutatea corpului pe piciorul stan! si cu rasucire usoara spre stan!a duc piciorul drept in fata celui stan! si facem pe loc C pasi# drept ,stan! ? si drept C , rasucindu#ne cu !reuta piciorului spre dreapta. Fi!ura a %%#a urmeaza dupa stri!atura „


6/9

Dansul a avut o importan ă deosebită în via a socială a omului fiind nelipsit din ritualurile reli!ioasetimp s#au produs muta ii în cadrul dansurilor &ocurilor populare în sensul că unele şi#au păstrat func ia/+aluşul, +ununa, Dră!aica0, iar altele s#au transformat în dansuri de !luma.

"rimele referiri asupra e*isten ei dansului popular îsi fac apari ia începInd cu secolul al#8J#le/Kr.)reche0 şi continuă cu secolul al#8%8#lea, perioadă în care apar primele cule!eri printre care fi!urauun număr important de dansuri populare, iar înfiin area celor două arhive fono!rafice au eviden iat bo!ăvarietatea acestui repertoriu.

Germinolo!ia este reprezentată de trei termeni =

> 9ora /9ora la &oc pentru zona 'oldova, 'untenia si :ltenia0

> Dans /dan 0

> ;oc /!ioc0

De#a lun!ul timpului s#a creat o !amă între!ă de &ocuri ca=


7/9

Dansurile populare nu au voie sa dispara, ele trebuie sa renasca, sa e*iste in inima fiecaruia dintre no

Folclorul coreo!rafic

"e toată suprafa a pămIntului se !ăseşte o varietate imensă de dansuri folclorice care prezintă foar pre!nante diferente de la o ară la alta, de la un popor la altul.

Goate aceste crea ii artistice ale omenirii s#au dezvoltat in acelaşi timp cu dezvoltarea popoarelor le#au produs, reflectIndu#le talentul si caracteristicile spirituale si păstrIndu#se pana in zilele noastre formartistice de o indiscutabila valoare.

Dansul folcloric dezvăluie aspira iile şi sentimentele oamenilor si e*primă în acelaşi timp caractertemperamentul, for a, a!erimea, în elepciunea şi umorul poporului.

Dansurile populare moldovenesti cunoscute prin frumuse e, rafinament artistic şi marea lor varietaconstituie acest tezaur alături de cIntece, fabule, le!ende şi poezia populară.

2n dansul popular moldovenesc se întIlneşte o mare bo!ă ie de ritmuri şi tempo#uri, de atitudini bra elor, îmbinIndu#se ele!anta mişcărilor lirice ale dansurilor de femei cu vitalitatea si virtuozitadansurilor bărbăteşti.

"aşi cu deplasări lar!i sau paşi mărun i pe loc, paşi schimba i, paşi in contratimp se combinadeplasări mici sau deplasări mari in toate direc iile, intr#o imensa varietate de combina ii. 1a acestadau!ă intensitatea aşezării paşilor pe podea, care creste in acest fel varietatea nuan elor ritmice. %n da popular se întIlnesc de asemenea paşi încrucişa i, pinteni pe podea sau in aer, o întrea!a !ama de săritusalturi cu mare elan, paşi pe vIrful sau pe tocul piciorului, alternInd cu paşi talpa piciorului, ridicare

picioarelor in aer cu diferite amplitudini, rotarea picioarelor in aer sau la nivelul solului, bătăi pe cizma sidiferite se!mente ale picioarelor, piruete pe călcIie e*ecutate de fete, pocnituri din de!ete etc.

1a dansurile de !rup se întIlnesc inuta de „horă”, dansatorii prinzIndu#se de mIini cu bra ele îndodin cot si ridicate la înăl imea umerilor, inuta de „sIrbă” cu bra ele spri&inite pe umerii partenerildreapta şi stIn!a, inuta de „brIu”, cu bra ele prinse în cin!ătoarele partenerilor din dreapta şi stIn!a, incu bra ele încrucişate în fata sau în spate, cu bra ele formInd un lan ridicat deasupra umerilor sau un la bra e coborIte.

1a dansurile de perechi varietatea apare şi mai pronun ată prin posibilită ile diferite in care partener prind.


8/9

%ar în :ltenia, 'untenia şi Dobro!ea aceste stri!ături au rolul de conducere a dansului prin anun arefi!urilor.


9/9

dansul popular moldovenesc

Documents