daniel goleman - inteligenţa emoţională

5/7/2018 Daniel Goleman - Inteligenţa emoţională - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/daniel-goleman-inteligenta-emotionala-559abbc472e46 1/212



DANIEL GOLEMAN este edactor aThe New

YorkTimes. rincipalele teme pe care e abordea-

zd in articolele sale sint inspirate din gtiinlele

comportamentalegi ale funclionirii creierului.

A predat la Harvard (unde 9i-a uat 9i docto-

ratul) 9i la inceputul carierei salede zianst a

fost redactor principal la PsychologyToday.

DAMEL GOLEMAN

Emte$sgwm$ermLol+ibrrali

Tiaducerede

IRINA-MARGARETA NISTOR

,

BUCUREgTI,2ool



ts.

DescriereaCIP a Bibliotecii Nalionale

GOLEMAN, DANIELInteligenla emolionalli / Daniel Goleman

trad.: Irina-Margareta NistorBucuregti:Curtea {eche Publishing, 2001

424p.;20 cm (CXgicheie;28)

ISBN 973-8120-57-5

L Nistor, Irina-Margareta (trad.)

r59.9M

Coperta colecliei de DAN PERJOVSCHI

Coperta de DAN STANCru

DANIELGOLEMAN

EMOT ONAL INT ELLIGENCE

Why t can matter more han IQ

Copyright @1995by Daniel Goleman

Published by arrangements with Bantam Books

@Curtea VechePublishing,200L,pentru prezenta versiune in limbglromAnd ,

ol

ISBN 973-8120-67-5

Pentru Tara,izuor de nlelepciune

emolionald



Provocarea ui Aristotel

Oricine oate eoeniurios e simplu.Dar sd e n-

furii pecine rebuie, it trebuie, tnd rebuie,entruceea e rebuie icum rebuie nu este eloc gor.

ARISTOTEL, Etiu niconuhicd

Era o dupd-amiaz6.de august insuportabil de cXlduroasd a

y York, o zi din aceleacind tofi oamenii transpiri,abundent,

i'ce ii face sd se simttr extrem de inconfortabil 9i de ursuzi.

firtorceam la hotel gi, urcindu-md intr-un autobuz de pe Ma-

Avenue, am fost luat prin surprindere de gofeq,un bbrbat

de virsttr mijlocie, care dvea tirn zimbet plin de entu-gi'Carem-a intimpinat cu un prietenos: ,,Bund ziua! Ce

faceli?" Cu acest salut ii intimpina pe toli cei care urcau in

strecuriddu-se apoi prin aglomeralia din mijlocul ora-

Fiecare pasager erala fel de mirat cagi mine, dar fiind in-

digpozilie mofoclnoasl datoritd vremii mult prea cdlduroa-

ini ii rlspundeau.weme ce autobuzul abia se tira pe asfalt, incetul cu ince-

avu loc o transformare aproapemagici. $oferul ne-a Prezen-spl€ binele nostru, un monolog, un comentariu plin,de via-

ceea ce seintimpla in jurul nostr.u: era o virzare extra-

la un magazin, o superbX expozilie la un'muzeu sau

ali'auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la ci-

I din col!? tncintarea sa referitoare la,nenumdratele

ili pe care le oferea acest orag era contagioasd.PinI si

din autobuz, fiecaresescuturasede acea carapaceursu-

care urcase, ar cfird goferul le striga: ,,Cu bine gi si aveli o,zav6l", fiecare r5spirndeazimbind.

Lireaacestei nflniri o pdstrez de aproape douXieci de

Fe vremea cind am mers cu acel'autobuz din Madison Ave-

tocmai imi terminasem doctoratul in psihologie - dar psi'de la aceavreme dddeafoarte pulind atenlie felului cum

hryutea'produce o asemenearansformare. tiinfa psihologiei

dh d" fapt foarte pu,ure sau aproapenimic despremecanicalthotiilor. pi totugi, imaginindu-mi rXspirdirea unui virus al



8 Pronocarea ui Aristotel

unei stSri de bine ce trebuie sd fi flcut valuri prin orag, ncepindcu pasagerii acestui autobuz, am constatatcd soferul era un felde impiciuitor urbary un soi de vr5jitor, cdci ii stitea in puteresd transforrne acegtioameni posaci 9i iritabili in fiinle deschisela suflet si imblinzite.

Printr-un contrast clar, iatd citeva gtiri din ziarele siptdminiiresPective:

r La o gcoalSdin cartier, un pugti de noud ani a fost cuprins defurie gi a umplut cu vopsea toate bdncile gcolii, calcuLtoarele

gi imprimantele, vandalizind totodatd gi o magini din parca-rea gcolii. Motivul: ciliva colegi din clasa a treia il fdcuserd,,bebelug", ar el a vrut s5-i impresioneze.

. Opt tineri au fost rdnili in urma unei altercalii dintr-un club derap din Manhattan, unde, dupd o serie de imbrirceli, s-a trasin mullime cu pistoale automate de calibrul 38.Raportul ard-ta cd asemenea ncidente ce pornescde la lucruri aparent mi-nore, percepute ca o lipsd de respect,au ajuns sd fie tot maides irtilnite in ultimii ani in intreaga !arX.

o Conform unui raport, in cazul victimelor minore sub doispre-zeceani, 57"/"dintre criminali sint pirinfii lor naturali sau pd-rinlii vitregi. in aproapejumltate d.incazuri, pdrinlii suslin cd,,ei incearcXdoar sd-gi disciplineze copiii". Bitaia fatald por-negtede la ,,infracfiuni" cum ar fi faptul cd acel copil e blbcatin fala televizorului, plinge sau gia murddrit scutecele.

r Un tindr german este udecat pentru cI a omorit cinci turcoai-ce mai tinere sau mai pulin tinere intr-un incendiu pe care l-aprovocat in timp ce acesteadormeau. Aparlinind unei grup5rineonaziste,el s-a ustificat spunind cd nu-9i gdseaniciodatd oslujbd,bea preamult gi totul din vina striinilor. Cu o voce careabia se attzea,el a pledal ,,tmi pare cumplit de rdu pentruceeace am ficut 9i mi-e ingrozitor de rusine.,,

in gtirile de fiecare zi apar o mullime de astfel de rapoartedespre dezintegrarea civilizaliei 9i a siguranfei, despre atacuriviolente datorate unui impuls mirgav, ce aclioneazdsub influen-

!a furiei ucigage.$tirile doar reflectd la scarXmai mare acelsen-timent cutremurdtor cE emoliile au fost scdpatede sub controlatit in propria noastri viafd, cit gi in a celor din jur. Nimeni nueste erit de acestval imprevizibil de iegiri necontrolate gi regre-te; el pbtrunde in viala noastrd intr-un fel sau altul.

Proaocarealui Aristotel 9

in ultimii zeceani, s-a nregistrat o revfusare constantdde ase-

menea incidente, care portretizeazh trbsdtttrile unei stupiditdfi

emolionale,ale disperdrii gi neglijenlei ir familii, comunit5li sau

ln viafa in comun. in ultimii ani s-aucronicizat minia 9i dispera-

rea,fie ci e vorba de tdcuta singuritate a copiilor incuiali fur casl

cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiilor abando-

nati, neglijali, maltratafi sau de atmosfera violmlelor conjugale.

O stare emolionali proastd ce se rispindegte continuu poate fi

constatati in statisticile ce indicd o crizh in lumea intreagd, pre-

cum gi din amintirile valurilor de agresiune - adolescenliinar-

mafi la gcoal6,neinfelegeripe gosele, aresfirgesccu schimburi defocuri, fogti angajalinemullumili care 9i masacreazdogtii colegi.

Maltratareaanofionald,atacularmat9i strexi posttraumatic irt sin-

tagme ce au intrat itr vocabularul de zi cu zi al ultimilor zece ari'

precum gi urarea caredin vesela:,,Yd urez o zi bun5!" s-atrans-

lormat intr-una lipsiti de gust: ,,Fd-mdsd am o zibwld.!"

Aceastdcarteesteun ghid ceurmdregtesi dea sens a ceeace

nu are sens.Ca psiholog 9i ca ziarist in ultimii zeceani la New

YorkThnes,am urmXrit progreselegtiinlifice legate de infelege-

rea iralionalului. De la acestnivel am fost izbit de doud tendin-

te opuse, una care portretizeazd creqtereadezastrului din viala

noaitrX emoflonald 9i cealalt5care oferd citeva remedii pline de

speran!5.

DE CETOCMAI ACIIM ACEASTA

EXPLORARE

Ultimii zece ar:ri,n ciuda lucrurilor rele, reprezintd irsX 9i un

progresfiri egal in privinla studiilor gtiinlifice asupraemofiilor.

Cel mai important estefaptul ci putem sdvedem cum lucreaze

creierul,gi ista datoritd unor rnetode inovatoare, cum ar fi noile

tehnologii ale imaginilor creierului. Pentru prima datd in istoria

omenirii a devenit vizibil ceeace era un mister profund: felul in

care opereazi masa de celule complicate atunci ctrd gindim 9i

simtim, ne imagin5m sau visdm. Fluxul de date neurobiologice

ne face sI inlelegem mai clar felul in carecentrii de emofie ai cre-

ierului duc la minie sau la lacrimi 9i cum alte pirfi ale creierului

ne irndeamndsdne rdzboim sau sd iubim, canalieindu-ne spre bi-

ne sau spre r5u. Aceasti claritate fdrd precedentin privinla felu-

lui cum funclioneazdemoliile 9i egecurileaduce r prim plan noi

remedii pentru crizelenoastreemolionale colective'



10 Proaocarea ui Aristotel

-A trebuit si agteptpind acum pentru ca recolta gtiinlificd sd

fie suficient de bogatd ca se scriu Jceastdcarte.Acesie puncte devedere vin atit de tirziu, in parte pentru cI locul sentimentelorin viala mintali a fost surprinzdtor de neglijat de cdtre cercetd-tori de-a lungul anilor, ldsind emotiile asemeni unui continentneexplorat la nivelul psihologiei gtiintifice. in acest spaliu gols-au grlbit si apard o mulgime de c5rli pline de intenliibune, cusfaturi bazatepe pdreri dovedite clinic, dar lipsite de orice bazdgtiinfificd. In prezent, gtiinfa este n sfirgit caplbild sh aibl o vo_ce autoritartr in privinta acestor ntrebdri insistente gi complica_te despre pdrlile cele mai irafionale ale psihicului

gi sd realizezeo hartd de o anumitX precizie a sufletului omenesc.Aceastd realizare a hdrlii este o mare provocare pentru cei

care subscriu unei viziuni inguste in privinga inteligenlei, susfinind cd IQ-ul [de la IntelligenceQuotient- coeficient de inteii-genldl este un dat genetic ce nu poate fi schimbat ir funcfie deexperienlade viald 9i cI destinul nostru este n mare misurd de-terminat de aceastdaptitudine. Acest argument ignorl proble-ma cea mai provocatoare:ce putem schimba pentru a-i ajuta pecopiii nogtri sX e fie mult mai bine in viafi? Ce factori sini in joc,de exemplu, atunci cind o persoandcu un Ie mare se zbate dingreu, furvreme ce o alta, cu un IQ modest, se descurcd surprin-zdtor de bine? A9 susfine cd diferenla constd cel mai adesea ncapacitateanumitd aici inteligenldemofionald, are include auto_controlul,

zelul, perseverenta ;i capacitatea de automotivare.Toate acesteaptitudini, ata cum vom vedea, te pot fi insuflatecopiilor, fapt care le va acorda o ganstrmai mare, independentde potenlialul intelectual primit pe linie geneticd.

Dincolo de aceastdposibilitate, se deslugegteo necesitatemorald presantS.Acesteasint vremuri in care strucfura societi-lii pare a se descilci cu o vitezd mai mare ca niciodatd, acum cindegoismul, violenla 9i slrlcia spiritului par sd i9i aibd rddicinilein bundtateavielii noastrecomune. Iati un argument pentru im-portanla inteligenfei emofionale, element esenlial al legdturiidintre sentimente, caracter si instincte morale. Existd t6t maimulte dovezi ci aptitudinile fundamental etice din viatd igi auoriginea in capacitSlileemofionale pe care le au la bazX.pentru

unii, impulsurile sint emolii de nivel mediu; s5minfa impulsuri-

lor esteo dorin!5 aizdtoare de exprimare prin acfiune. bei caresint sclavii impulsurilor - agadar,cei lipsiti de autocontrol -au mult de suferit din punct de vederemoral. Capacitateade a

Prooocarea ui Aristotel 11

controla impulsurile std la baza voinlei 9i a caracterului' In mod

timilar, rddlcina altruismului se gXsegten empatie, in capacita-

tca de a citi emoliile celorlalfi: a nu simli nevoia sau disperarea

celuilalt inseamnd o lips6 de afecliune. $i dacXexistd doud atitu-

dini morale de caretimpurile noastre ar aveanevoie, ele sint cu

riguran!5 autoinfrinarea gi compasiunea.

CALATORIA NOASTIU{

ln aceastdcarte eu sint cdlduza ntr-o cdldtorie ceva scoate a

lveali idei nebdnuite despre emolii - un voiaj ce are ca scoP o

mai bund inlelegere a momentelor celor mai compliclte d-i1

existenlanoastr5gi a lumii carene inconjoard.sfirgitul cdlitoriei

consti in inlelegereaa ceeace nseamni - 9i a felului cum - sI

ddm inteligenld emoliitor noastre. Aceastd inlelegere in sine

poate ajuta-intr-o oarecaremdsurd; cunoaqtereaacestui tdrim al

ientimentelor are un efect similar cumva cu acelaal impactului

pe care l are un observator la nivel cuantic in fizici, modificind

ceeace e de observat.

Cdldtoria noastrd incepein Partea ntii cu noi descoperiri de-

spre arhitectura emolionald a creierului, care oferi o explicalie

pentru momentele celemai nefavorabile *in viala noastrd, ace-

iea cind sentimentelecoplegesc aliunea- Itrlelegerea nteracliu-

nii structurilor creierului care comandd momentele de furie 9i

fric6 - sau de pasiune9i

bucurie - dezvdluie multe despre fe-

lul in caredobindim obiceiurile emolionale ce pot submina cele

mai bune intenfii, Precum 9i ceeace Putem facepentru a ne std-

pini impulsurile emolionale celemai distrugdtoare 9i mai demo-

ializatoare. Cel mai important este ce datele neurologice suge-

reazdcd ar exista o adevdratd fereastrd de oportunitdli pentru

formarea obiceiurilor emolionale ale copiilor.

Urmdtorul popas important din cSldtoria noastr5, Partea a

doua a acesteicir,ti, constX n a vedea felul furcare datul neuro-

logic joacXun rol esenlial in flerul fundamental de a trdi numit

inleligenldemofionald: e exemplu, faptul cd sintem capabili sdne

stdpiirim un impuls emolional; sd ghicim sentimentelecele mai

as.nt s" ale celuilalt; si tratdm cu cel mai mare tact o relalie -

sau cum sPuneaAristotel, capacitateatard' ,,sd e infurii pe cine

trebuie, cii trebuie, cind trebuie, pentruceeace trebuie

9icum

trebuie." (Cititorii carehu sint atragide detaliile neurologice s-ar

puteasd doreascd d treacddirect la acestcapitol')



12 Proaocarea ui Aristotel

Acest model ldrgit a ceea ce inseamnd sd fii ,,inteligent" pu-ne emoliile in centrul aptitudinilor necesarepentru viald. Parteaa treia examineaze citeva diferenle-cheie pe care le genereazdaceastecapacitate: felul in care acestecalitlfi pot intreline celemai de pre! relalii ale noastre sau cum inexistenla lor Ie poatecoroda; felul in care forlele pielei careremodeleazd stilul nostrude muncX pun un pre! fdri precedent pe inteligenla noastrdemofionald, pentru cd de ea depinde succesul a slujbd; 9i cit deotrdvitoare pot fi emoliile noastre atunci cind ne pun in pericolsdnitatea fizicil, de exemplu fumatul tigard de la figard, sau cumne poate ajuta echilibrul emolional sI ne ap5r6m sdndtatea9i bi-nele personal.

Mogtenirea geneticd il inzestreazd pe fiecare dintre noi cu oserie de emolii care determind temperamentul. Circuitul creieru-lui presupune insd o maleabilitate extraordinard; temperamen-tul nu este un destin. Aga cum se arate in Partea apatra,lecliileemolionale pe care e invilim in copildrie, acasd9i la gcoalS,mo-deleazd circuitele emofionale, ficindu-ne mai ugor adaptabili- sau inadaptabili - la fundamentele inteligenlei emofionale.Aceasta inseamni cX adolescenfa gi copiltrria sint ferestre deoportunitate pentru a forrnA obiceiurile emolionale esenliale ca-re ne vor domina intreaga existenfd.

Parteaa cinceaexploreazi hazardul care i agteaptd pe cei ceau eguat n stdpinirea domeniului emoliilor - felul in care defi-cienlele de inteligenli emolionald sporescspectrul de risc, ceeace duce la depresii sau violenld ori la tulburdri de alimentaliesau consum de droguri. De asemenea,sint prezentate date con-crete in legiturd cu primele gcoli care ii invald pe copii ce in-seamndcapacitd,tileemolionale gi sociale de care au nevoie pen-tru a rdmine pe caleacea bunl in via!5.

Poatecd lucrul cel mai tulburdtor din intreaga carte esteson-dajul efectuat asupra unui mare numdr de pdrinli 9i profesori gicare indicd tendinla mondialtr a generaliei actuale de copii de aavea mai multe probleme emolionale decit tr trecul sint maisinguri 9i mai deprimali, mai furiogi gi mai nestdpinili, mai emo-tivi gi mai inclinafi sd se ingrijoreze din orice, mai impulsivi 9imai agresivi.

Daci existd intr-adevir un remediu, eu cred cd el consti infelul in care i pregdtim pe tineri pentru via!5. in prezent, l5sdmla intimplare educafia emolional5 a copiilor nogtri, ceea ce ducela rezultate 9i mai dezastruoase.O solulie ar fi o noutr viziune in

Proaocarea ui Aristotel 13

privinla a ceea ce pot face gcolile spre a forma complet elevii,punind la treabd in acelagi timp mintea 9i sufletul. CdlStorianoastr5 se sfirgegte prin vizitarea unor gcoli unde se lin cursuriinovatoare, ce vizeazd str e ofere copiilor datele esenfiale referi-toare la inteligenla emofional5. Eu prevestesc c5 va veni o zicird invdldmintul va include in programa sa obignuitd studiereaacestorcalitdli umane incalculabile cum ar fi congtiinla de sine,autocontrolul gi empatia, precum gi arta de a asculta, de a rezol-va conflictele 9i de a coopera.

InEtica nicomahicd, ristotel igi pune irtrebdri filozofice refe-

ritoare la virfute, caracter gi o viald mai bund, provocarea saconstind in stipinirea prin inteligenli a vielii noastre emofiona-le. Pasiunile noastre, atunci cind sint bine exercitate, sint in!e-lepte; ele ne cdlSuzesc gindirea, valorile 9i supraviefuirea. Dinpdcate,pot irsi sd o ia razna cu ugurin!5, ceea ce se 9i intimpl5deseori. Aga cum constata gi Aristotel, problema nu constd inexistenla emofiilor, ci in felul in care adecadrn moliile 9i expri-marea lor. Intrebarea este cum putem sX ddm inteligenld emofi-ilor noastre - gi sX eaducem civilizalia pe strXzi gi afecliunea inviata comund?



PARTEANriI

Creierul emotional



Pentruceexisti sentimentele?

Binenu poli aedu lecitcu sufletul;ceea eeste sen-lial estenoizibilpentruochi.

. ANTOINEDE SAINT-EXUPrtRY,\CUI rtNT

SAanalizdm ultimele clipe ale lui Gary gi Mary JaneChaun-,uh cuplu complet devotat fetilei lor de unsprezeceani, An-

care era condamnatd la un scaun rulant, in urma unei pa-i. Familia Chauncey se afla intr-un tren Amtrak ce s-a prd-inh-un riu, dupd ce un glep lovise gi sldbise un pod de ca-

din Louisiana. Gindindu-se mai intii la fiica lor,cei doiftrcut tot ce-au putut ca s-o salveze pe Andrea atunci cind

au ntrvtrlit n trenul scufunda! ei au reugitsd o impingd peastrtr cdtre salvatori, dupd care, cind vagonul s-a dus laau pieritr., au pierit'.

Povestea Andreei gi a ptrrinlilor ei, al cdror ultim act eroic asi igi salvezecopilul, surprinde un moment al unui curaj

mitic. Ftrrtr ndoialtr, asemenea ovezi de sacrificiu ptr-pentru copii s-au repetat de nenumtrrateori in istorianirii sau rnpreistorie9i de nenumdrateori de-a ungul evo-i specieinoastre2. rivit dih perspectivabiologilor eVolufio-un asemenea acrificiu de sine ptrrintescstil labaza ,,suc-

de crizl nu estenimic altcevadecit iubire.Ca privire aruncati asuprascopului gi puterii emofiilor, un

lui feproducerii" in trecerea genelor la,o noud generafie.din perspectiva pdrintelui care ia o decizie disperatd intr-un

eneaactexemplar de eroism plrintesc std mtrrturie pentrualtruist al iubirii - gi pentru toate celelaltesentimmte pele trdim - intr-o viaftr de om3,Acest lucru sugereazi,cd

noastrecele mai profunde, pasiunile sau ucrurilecaretir{im sint cdlSuze senlialegi ctrspecianoastrtrgi da-

ir mare parte existenlacapacitdliiumane de a iubi.r este o putere extraordinartr: doar o iubire puternicl *absolutdde a salvacopilul iubit: poatedeterminauns5-gi anuleze instinctul de conservare. Din punct de ve-



18 Creierul emolional

dere al intelectului, sigur cd sacrificiul lor de sine a fost unul ira-

fional; din punct de vedere sufletesc,a fost singura alegere pecare o puteau face.

Sociobiologii subliniazd intiietatea sufletului fald de minte inasemeneamomente cruciale, afunci cind se pune intrebarea dece, de-a lungul evolufiei, emoliei i-a fost incredinlat un rol atitde important in psihicul uman. Ei spun cd emoliile ne c5leuzescin hfruntarea situaliilor dificile 9i a indatoririlor mult prea im-portante spre a fi ldsate doar in grija intelectului - primejdia, opierdere dureroas5, perseverarea n atingerea unui scop in ciu-

da frustrdrilor, legdtura cu un partener de via!5, clddirea unei fa-milii. Fiecareemolie tr parte oferd o dorinld distinctd de a aclio-na; fiecare ne aratd direclia cea bund in abordarea provoclrilorinerente ale vieliia. Cum acestesitualii s-au repetat mereu de-alungul istoriei evoluliei noastre,valoarea supraviefuirii reperto-riului nostru dmofional a fost atestatd de faptul ce s-au impri-mat in structura noastri nervoasd ca nigte tendinfe automate, in-nescute ale suflefului omenesc.

Acea perspectivi asupra nafurii umane care ignori putereaemofiilor este una intristitor de ingust6. Denumirea in sine deHogo sapiens,specia care gindegte, duce pe un figas gregit inaprecierea ocului pe care l au emofiile in viala noastrS,agacumconstate recent gtiinla. Dupi cum gtim cu tolii din experienfi,atunci cird trebuie si ne modeldm hotdririle gi acfiunile, senti-mentele conteazd n egald mdsurd - gi uneori chiar mai mult -decit gindurile. Am mers mult prea departe cu sublinierea im-portanlei ralionalitdlii pure - adicd a ceea ce m5soard IQ-ul -in viala omului. La bine sau la rXu, inteligenfa poate sd nu maiaibd nici o importanld atunci cird sentimentele ii iau locul.

cfNDpAsruNrrE copLEFEsc ArTUNEA

A fost o adevdratd tragedie a erorilor. Matilda Crabtree, o fe-tild depaisprezece ani, i-a fdcut o glumd tatilui ei: a sdrit dintr-odebara gi a lipat ,,Bau" atunci cind pirinlii ei s-au intors la ununoaptea dintr-o vizit6, la nigte prieteni. Bobby Crabtree gi soliasa gtiau cd Matilda a rdmas la nigte prieteni peste noapte. Au-

zind zgomote prin cas5,Crabtree a scos pistolul de calibru 35 9is-a dus in dormitorul Matildei, sd vadX despre ce e vorba. Cindfetila a sdrit din debara, Crabtree a impugcat-o in git. MatildaCrabtree a murit doudsprezeceore mai tirzius.

Pentru ce existd sentimentele? 19

Frica este o adevdrati mogtenire emotionald in evolufia

omului. Ea ne mobilizeazd sX ne apdrim familia de primejdii;

acest mpuls l-a indemnat pe Bobby Crabtree sd pund mina pe

armi 9i se caute intrusul pe care il bdnuia cd bintuie pe acolo.

Frica a primat atunci cind Crabtree a tras inainte s5-gi dea sea-

ma exact in ce trage, inainte de a recunoagtevocea fetilei sale.

Asemenea eaclii devenite automatisme sint deja gravate fir sis-temul nostru neryos/ spun biologii specialigti in evolulia specii'

lor, deoarece pentru o lungd 9i cruciali perioadd din preistoria

umani ele au asigurat supraviefuirea. Chiar mai important este

faptul cd ele stau labaza principalei sarcini a evolufiei: a puteada nagtereunor urmagi ce vor putea duce mai departe aceste

predispozilii genetice- o tristd ironie, acest ucru a dus la ma-

rea tragedie a familiei Crabtree.

Dar in vreme ce emoliile noastre au fost ghidate inteligent in

lunga perioadd a evoluliei, noile realitdli ale civilizaliei prezen-

te au apdrut cu o asemenea epeziciune, incit evolulia nu mai !i-ne pasul cu ceeace se ntimplS in jur. Intr-adevdr, primele legi gi

date etice,cum ar fi: Codul Hammurabi,CeIe ece orunciale evrei-lor sau EdicteleimpfuatuluiAshoknpol fi descifrateca ncerciri de

a sttrpini, a supune 9i a domestici viala emolionald. Sau,agacumdescriaFreud in Disconfort n culturd, societateaa trebuit sd ntd-

t€ascdanumite legi pentru a stlpini excesele emofionale, carealtfel ar fi mult prea nesdbuite.

ln ciuda acestor constrirgeri sociale, pasiunile coplegesc a-

|iunea iar gi iar. Aceste date ale naturii umane apar din insigi ar-hitectura fundamentald a vielii mintale. in termenii biologici ca-rc stau la baza descrierii circuitului neuronal al emoliiloq, ne

nagtem cu ceea ce a funclionat cel mai bine pentru ultimele

50000 de generalii umane 9i nu pentru ultimele 500 - 9i cate-goric nu doar pentru ultimele cinci. Evolufia deliberat lentd ca-rc a modelat emoliile noastregi-a fdcut datoria de-a lungul a mi-

lloane de ani; ultimii 10 000 de ani, chiar dac5 au fost martoriiunei rapide forme de civilizalie umand gi ai unei explozii demo-

grafice de la cinci milioane la cinci miliarde - au ldsat puftre

urme in tiparul biologic al vielii noastre emolionale.De bine, de rdu, evaluarea fiecdrei intilniri personale gi reac-

|iile noastre fir raport cu aceastasint modelate nu doar de jude-clti ralionale sau de propria noastrd istorie a vielii, ci gi de tre-

cutul nostru irdepdrtat ancestral. Aceasta ne face uneori sdrvem porniri tragice, ca n cazul tristei intimpliri din casa ami-



20 Creierul emofional

liei Crabtree. Pe scurt, ne confruntSm mult prea des cu dilemepostmoderne, cu un repertoriu emolional modelat de nevoileimediate ale Epocii pleistocene.Aceastdafirmalie std la baza su-biectului pe care l tratez.

Impulsurile care duc la fapte

lntr-o zi de primdvard timpurie, pe cind mergeam cu maginape o gosea/printr-o trecdtoare montand din Colorado, dintr-oda-td un val de fulgi de zdpadi mi-a acoperit magina. Nu mai ve-deam nimic in fa!d, fulgii de zdpaddmd fdceauca orb. Apdsind

piciorul pe frin5, am simlit curh mi cuprinde teama 9i am ince-put si aud cum imi bate inima.

Teama s-a transformat intr-o adeviratd fricd: am tras pedreapta, agieptind sd treaci ninsoarea.O jumdtate de ori maitirziu ninsoarea s-a oprit, vizibilitatea a revenit gi mi-am conti-nuat drumul - oprindu-md citeva sute de metri mai incolo, un-de o ambulanld il ajuta pe un pasagerdintr-o magind ce intrasein plin in automobilul din fafd, care mergeaprea incet; ciocnireablocasegoseaua.Dacd a9 fi continuat sXmerg prin zdpada aceeaorbitoare, probabil cd ag fi intrat 9i eu in ei.

Frica preventivd m-a obligat atunci si md opresc 9i poate cdmi-a salvat viafa. Ca in cazul unui iepure ce mpietregte de groa-zd atunci cind zdregteo vulpe trecftrd - sau ca un mamifer pre-

istoric speriat de un dinozaur -, drn fost cuprins de o teamd in-terioari care m-a fdcut sXmd opresc,sd fiu mai atent 9i sd mi fe-rescde o posibil5 mare primejdie. .

In esenfd, oateemoliile sint impulsuri ce te determind sd ac-

fionezi, planuri imediate de abordare a viefii, planuri pe care leavem inndscute. Rddicina cuvintului emolieeste motere,verbullatinesc care trseamnd ,,a misca" plus prefixul ,,e", adicd. ,a teda la o parte", sugerind cX endinla de a acliona este mplicitd inorice emolie. Acesteemolii duc la fapte, lucru ce poate fi cel maiugor observat la animale gi copii. Doar la adullii ,,civilizali" 96-sim aceastl mare anomalie pentru regnul animal, emoliile - rI-ddcina impulsurilor de a acfiona - desprinse de reacfiacea maifireascS6.

in repertoriul nostru emofional, fiecare emolie joacd un rolunic, asa cum relevd semndtura biologicd distinctivd (vezi Ane-xa A pentru detalii in legdturi cu emoliile ,,fundamentale".).Cunoile metode de a pdtrunde in trup gi in creier, cercetdtorii au

Pentru ce existd sentimentele? 21

descoperitmai multe detalii psihologice despre felul in care fie-care emofie pregdtegtecorpul pentru o reacfie dif.erltd7:

r Cind te mtnii, singele circuld mai repede ir:rmiini si ili este maiugor sd ngfaci o arml sau si lovegti un dugman;bXt5ile inimiicresc9i se degajd hormoni precum adrenalina, ceeace gene-reazdun plus de energie suficient de puternic pentru o faptdin fortd.

r Cind ,ti-ericd, singele stribate mugchii cei mari, cum ar fi ceidin picioare, 9i ili estemai ugor sd fugi - gi sI te albegti la fa-

fd, pentru cd singele ipi opregte

Sursul

(creindu-li senzalia cX

,,!i-a inghelat singele in vene"). In acelagi imp, trupul parali-zeazd, chiar dacd doar pentru o clip5, poate gi pentru a l6satimp ca omul sd evaluezesituafia 9i sd constate dacd nu cum-va cea mai buni solulie este o ascunzdtoare.Circuitele dincentrele emolionale ale creierului aclioneazi un flux de hor-moni ce pune trupul in stare de alertd, fdcindu-l gata sd aclio-neze, ar atenlia se fixeazd asupra ameninld.rii imediate, pen-tru a vedea mai bine ce reaclie trebuie adoptatS.

r Printre schimbdrile biologice cele mai importante din stareadefericirese numdrd o activitate sporitd a centrului creierului,care inhibd sentimentele negative gi fircurajeazd cregtereaenergiei, linigtind ceeace ar putea genera ginduri de ingrijora-re. Nu existd insi o modificare fiziologicd radical6 care sI du-ci la pasivitate, ceea ce face ca trupul sd-gi revind mai rapiddin aparilia emoliilor supdritoare. AceastXconfiguralie ii ofe-rd trupului un fel de odihnd general5, precum gidispozilia 9ientuziasmul pentru a indeplini diferite indatoriri gi de a sestrXdui pentru o mare varietate de scopuri.

t lubirea,sentimentele de tandrelegi de satisfacliesexualS deter-mintr o trezire parasimpaticd - contrariul psihologic al aceleimobilizdri de tipul ,,luptd sau fugi" provenite din fricd sau mi-nie. Modelul parasimpatic, dublind ,,reaclia de relaxare", re-prezint5 un set de reacfii ale corpului ce genereazi o stare decalm 9i mulfumire care faciliteazd cooperarea.

r Ridicarea sprincenelor a surprinderepermite mdrirea razei vi-zualegi totodatd pltrunderea luminii in retind in cantitate maimare.Acest fapt oferd informalii suplimentare despre un eveni-ment neagteptat, dcind sd fie mai ugor de firleles exact ceea cecc ntimplS 9i punerea la cale a celui mai bun plan de acfiune.

I In lumea intreagd,exprimarea dezgusttth.ri rati la fel, transmi-

find acelagimesaj:e ceva agresivca gust sau ca miros sau me-




taforic. Expresia de dezgust a felei - buza de sus curbatd in-tr-o parte, in vreme ce se strimbd ugor din nas - sugereazdoincercare primordiald, agacum observase Darwin, de a inchi-de ndrile atunci cind apareun miros nepldcut sau de a scuipao mincare nocivi.

r Principala funclie a tristelii este ajutorul dat pentru adaptarein cazul unei pierderi importante, cum ar fi moartea cuivaapropiat sau o mare dezamdgire. Tristelea aduce o scddereaenergiei gi a entuziasmului fafd de activitdlile viefii, in specialfald de divertisment sau fa!5 de pldceri, iar adincimea ei 9i in-

trarea in depresie duce la o scdderea metabolismului. Aceas-td retragere introspectivi creeazdocazia de a jeli o pierderesdu o speranld goald ;i de a congtientiza consecinleleacestorapentru viata cuiva, iar pe mdsurd ce energia revine, se confu-r€azenoi inceputuri. Aceasti pierdere de energie se poate sd-ifi tinut pe oameni trigti - gi vulnerabili - in apropierea casei,unde erau mai in siguran!5.

Aceste rclinalii biologice de a acliona sint modelate ulteriorde experienla noastrd de viald 9i de cultura ngastrd. De exem-plu, pierderea unei persoane dragi duce oriunde la tristele 9imihnire. Dar felul cum ne manifestdm mihnirea - cum sint eta-late emoliile sau cum sint ele relinute pentru clipele de singurd-tate - e structurat de culturd gi tot a9a anumite persoane dinviala noastrd intrd in categoria ,,foarte dragi", fiind jelite.

Perioada de inceput a evolufiei, fir care aceste eaclii emolio-nale prindeau form5, a fost fdrd indoiald o realitate asprd,pe ca-re majoritatea oamenilor au indurat-o ca specie ncd din zorii is-toriei noastre consemnate. Era o perioadX cind pulini sugarisupravieluiau 9i pulini adulli treceau de treizeci de ani, cindanimalele de pradX puteau ataca n orice moment, cind varialii-le intre secetdgi inundalii reprezentau diferenla dintre foamete

9i supraviefuire. Dar odatd cu progresele din agriculturd, chiargi in societdlile umane cele mai rud imentare ganselede supra-viefuire au crescut enorrn. in ultimii zece mii de ani, ae cinaacesteprogrese s-au inregistrat in lumea intreagS, ameninldrileferocecare au linut populalia umand in gah au inceput sd fie std-pirite.

Toate aceste ameninldri au creat gi reacliile noastre emofio-

nale atit de prelioase pentru supraviefuire; pe misurd ce ele aupilit, a inceput sd dispari insi gi armonia pdrtilor repertoriuluinostru sentimental. Dacd in vremurile trecute declangarea urieiputea constitui un moment crucial pentru supraviefuire, accesul

Pentru ce existdsentitnentele? 23

la armele automate pind 9i al copiilor de treisprezeceani a trans-format acest apt intr-o reaclie prea adesea dezastruoasSs.

Cele doui minti ale noastre

O prigtend imi povestea despredivorlul ei, o despdrlire du-reroasi. Solul ei se ndrigostise de o femeie mai tindri, de o co-legi de la birou, gi brusc a anunlat-o ce o va pdrdsi pentru a semuta cu cealalti. Au urmat luni amare de dispute nesfirgite pen-tru casd,bani 9i copii. Acum, la citeva luni dupi evenimente, eatocmai imi declara cd a inceput sd-i placd aceistd ipdependenld

gi cd se bucuri si fie iar pe propriile-i picioare.,,Pur gi simplunu md mai gindesc la el - nu imi mai pasd", a mdrturisit ea.Darcind tocmai spunea asta,ochii i s-au umplut de lacrimi.

Acel moment al ochilor inldcrimafi ar putea trece usor neob-servat. Dar printr-o inlelegereempaticd, ?!i dai seama mediat cdatunci cfird cineva ldcrimeazd inseamnd cd este trist, in ciuda aceea e spune,9i ucrurile sint la fel de ugor de priceput ca atuncicind citegti cuvintele de pe o pagind tipdritS.Unul este un act alminlii emofionale,celdlaltesteun act al minlii ralionale. De fapt,avem douA rninfi, una caregindegte 9i una care simte.

Aceste doui moduri fundamental diferite decunoagtere n-teraclioneazXpentru a crea viata noastr6 mintali. Mintea rafio-nald este modul de comprehensiune de care sintem cel maicongtienfi: mai proeminent in starea de trezie, operind cu gin-

duri, capabil sd cintdreascdgi sd reflecteze. Dar pe lingi acestamai existd gi un alt sistem de cunoagtere, unul impulsiv gi foar-te puternic, chiar dacd uneori ilogic - mintea emofionald. (Pen-

tru o descrieremai detaliat5 a caracteristicilor minlii emofiona-le, vezi Anexa B.)

Dihotomia emolional/rafional aproximeazi distinclia popu-lari intre ,,inim5" si ,,minte"; atunci cind stii ,,in inima ta" cd unlucru este bun ai o altfel de convingere- cumva un tip mai pro-fund de convingere- decit atunci cind gtii cd un lucru este bundin punct de vedere al minlii ralionale. Exist5o varialie stabilda raportului rafiune-emofie in controlul asupra minlii; cu cit un

eentiment este mai intens, cu atit mintea devine mai dominantemolionald - 9i deci mai ineficientd din punct de vedere rafio-nal. Aceasta este o ordine a lucrurilor care pare sd dureze din

erele ndepdrtate ale evolufiei - a avea emofii, gi anume intui-fii care cilduzesc reacfia instantanee in situatiile in care viala neeste n pericol gi in care a ne opri sX ne gindim Iace sd facem ne

Poatecostaviala este un avantaj.




Acestedoud minfi, cea emolionald 9i cea rafionald, acfionea_zd de cele mai multe ori in strinsd armonie, impletindu-gi cdileatit de diferite pentru a ne cdlduzi prin lume. be obicei, existiun echilibru intre mintea emo,tionilX 9i cea rafional5, in careemoliile alimenteazdgi informeazi operaliile minlii ralionale gimintea ra,tionald afineazi giuneori se opune emofiilor. $i totqiminlile noastre, cea emofionald 9i cea rafionali, sint facultdfisemi-independente, a9a cum vom vedea, fiecare reflectind ooperafiune distinctS, dar conectati a circuitului creierului.

In multe sau in majoritatea momentelo{, acestedoud minti

distincte sint extrem de rafinat coordonate; sentimentele sintesentiale pentru gindire, iar gindirea pentru sentimente. insiatunci citrd intervine pasiunea,se creeazXun dezechilibru: min_tea emolionali preia controlul, inecind mintea rafionald. Uma_nistul din secolul al XVI-lea Erasmusdin Rotterdam scria satiri-zind tensiuneaperenl dintre rafiune gi emoflee:

Iupiter a impirlit mult mai multd pasiunedecit raliune _ poli cal_cula raportul ca iind camde 24 a i. El a fdcutsdexistedoi tirani fu-riogi ces_e pun puterii solitarea Rafiunii: minia 9i dezmigul.ln cemdsurdRafiuneapoatepreveni forlele acestoradoui in viafa de zicu zi a omului, estedestulde limpede.Ragiuneaacesingurul lucrudecareeste n stare, zolindu-se.sirepetindu-piormule d! virtute, invremececeilalli doi o-trimit la naiba9isirt tot mai zgomotogigimaiagresivi,pind ceConducdtorul or obosegte,enunld 9icapituleazi.

CUM S-ADEZVOUTAT CREIERUL

fe1trua inlelege mai bine puterea emoliilor asupra gindirii

- gi de ce sentimentelegi raliunea sint vegnicgata d^e eiboi _,sx luim in considerarefelul in care a evoluat-creierul. creierulomului, cu kilogramul sdu gi jumdtate de celule gi de neuroni,este de trei ori mai mare decit al verilor nogtri de pe ,"uru

"rro-uliei, primatele non-umane. Dupi milioane de ani de evolufie,creierul a crescutde la baz6 spre virf, centrii superiori s-au dez_voltat ca prelucrare a centrilor de jos, pXrli mult mai vechi alecreierului. (Dezvoltarea creierului in embrionul uman refacetraseul evolulionist.)

Parteacea mai primitivi a creierului estecomune tuturor ce_lorlalte-spec,iicare au un sistem nervos peste minim, trunchiulcreierului aflindu-se in jurul virfului mlduvei spindrii. Aceastdrdddcind a creierului regleazd,uncliile debaz| ale viefii, cum arfi respiralia gi metabolismul celorlalte organe ale corpului, con-

Pentru ce existd sentintentele? 25

trolind totodati reacliile stereotipe 9i migcirile. Acest creier pri-mitiv nu poate fi ficut sI gindeasci sau sd nvefe;el este progra-mat dinainte si reglezefunclionarea corpului ca atare9i sI reac-

fionezepentru a asigura supravieluirea. Acest tip de creier a fostunicul in Epoca Reptilelor: imaginafi-vd un garpe care sisiiepentru a semnaliza ameninlarea unui atac.

Din forma cea mai primitiv5, trunchiul creierului, au apdrutcentrii emolionali. Milioane de ani mai tirziu, in plan evolutiv,din acestezone emolionale s-au dezvoltat zonelede gindire sau,,neocortexul", respectiv, bulbul cu circumvoluliuni care for-

meazi straturile superioare alecreierului. Faptul cd creierul ca-re girdegte s-a dezvoltat pomind de la trdsltura emolionaldspune multe desprerelalia dintre gindire gisentiment; a existatun creier emolional cu mult inainte sd existe cel rafional.

Cea mai veche ridlcind a vielii noastre emolionale sti insimful olfactiv sau, mai precis, in lobul olfactiv, in celulele carepreiau qi analizeazd.mirosurile. Orice entitate vie, fie cd este vor-ba de ceva nutritiv, otrdvitor, de un partener sexual, de un ani-mal de pradd sau de o victimtr, totul are o anumitd semnXturdmoleculartrdistinctd ce poate fi purtati de vint. ln acele vremuriprimitive, mirosul era un sim! de o importanld capitalS pentrusupraviefuire

De la lobul olfactiv au irceput sb evolueze centrii strivechiai emofiei, dezvoltindu-se suficient pentru a inveli in final par-

tea de sus a creierului. In fazele sale rudimentare, centrul olfac-tiv era format din straturi foarte subliri de neuroni care mpreu-ntr analizau mirosul. Fiecarestrat de celule absorbeamirosul, ilanaliza, mpXrfindu-l pe diverse pategorii relevante:comestibileau otrtrvitor, disponibil din punct de vedere sexual, dugmanaau hrand. Un al doilea strat de celule transmitea mesaje pringistemul neryos, informind trupul ce are de ftrcut ca reacfie: sdmugte/str scuipe, sI se apropie, si fugd sau sI urmtrreascdlo.

Odat5 cu aparifia primelor mamifere, au aplrut noi straturicheiede creier emofional. Acesteaau inf5gurat trunchiul creie-rului, artrtind ca un fel de inele cu partea de la bazd lipsd, undelgi ftrceacuib trunchiul creierului propriu-zis. Pentru cd aceasti

Partea creierului se nfigoard in cercuri 9i mlrginegte creierul semai numegte gi sistem limbic, de la ,,limbus", care n latind in-teamne ,,inel". Acest nou teritoriu neural a adus emolii tipicepentru aceast5dezvoltare a repertoriului creieruluill. Cind seteae puternicd sau intr-un moment de furie, cind strtem indrdgos-



26 Creierul emofional

tili pind peste urechi sau morfi de fricd, sistemul limbic este celcarepreia de fapt comanda, prinzindu-ne in strinsoarea sa.

Pe mdsurd ce a evoluat, sistemul limbic gi-a rafinat doud in-

strumente extrem de eficiente: invilatul 9i memoria. Acest pro-

gres revolulionar a permis unui animal sXfie mult mai degteptin alegerile salede supravieluire ;i sd 9i modeleze cu grijd reac-

fiile, pentru a se adapta cerinlelor mereu in schimbare, flrd a re-acliona de fiecare datd invariabil gi automat la fel. Dacd un anu-

mit aliment ducea la imbolnXvire, el putea fi evitat data viitoa-re. Decizii cum ar fi ce anume trebuie mincat gi ce nu continuau

sd depindd in mare mdsurd de miros; conexiunile dintre bulbulolfactiv 9i sistemul limbic au preiluat sarcina de a face distinclieintre mirosuri 9i de a le recunoagte,comparind un miros acfual

cu unul din trecut, disting?nd astfel intre bine 9i rdu. Acest lucru

s-a fXcut prin ,,rinocefalon", intr-o traducere exactd: ,,creierulnasului", parte din circumvoluliunile limbice qibazd rudimen-

tard pentru neocortex, creierul care gindegte..Acum 100 de milioane de ani, creierul mamiferelor a evoluat

spectaculos. Situate deasupra celor doud straturi subliri de cor-tex - regiunile care planificd 9i i:rfeleg ceea ce este simlit, coor-donind migcdrile -, alte citeva noi straturi de celule neryoase

s-au ad5ugat spre a forma neocortexul. Spre deosebire de corte-xul cel vechi in doui straturi, neocortexul oferea o laturi extra-ordinard, intelectuald.

Neocortexul luiHomo sapiens,mult mai mare decit la orice al-td specie,a dat trdsitura distinctiv umani. Neocortexul este o-

cul in care sildgluiegte gindirea; aici se afli centrii care pun cap

la cap gi inleleg ceea ce percep simlurile. Acest lucru adaug5

unui anumit sentiment ceea ce gindim despre - 9i ne permite

sd avem sentimente in legdfurX cu diverse idei sau cu arta, sim-bolurile, imaginile.

De-a lungul evoluliei, neocortexul a permis o fini ajustarejudicioasd, carefdrd indoialS ctr a creat enorme avantaje n capa-

citatea organismului de a supravielui in condilii potrivnice, fd-

cind posibil ca urmagii sdi sd transmitd prin gene acelagi circuit

neural. Supravieluirea se datoreazi talentului neocortexului de

a crea strategii .siplanificdri pe termen lung, precum si alte ter-

tipuri mintale. In afard de asta, triumful artelor, al civilizaliei gi

al culturii sint la rindul lor rodul neocortexului.Aceasti noud addugire la creier a permis nuanldri in viala

emofionald. De exemplu, iubirea. Structurile limbice genereazl

sentimente de pldcere 9i de dorinll sexuald - emolii care hrd-

Pentru ceexistd sentimentele? 27

nescpasiunea sexuald.Dar addugareaneocortexului 9i a cone-xiunilor sale la sistemul periferic au permis gi dezvoltarea legi-turii dintre mamd 9i copil, lucru ce stl,labaza unitdlii familiei gia implicdrii pe termen lung in ingrijirea copilului, fapt ce a fricutposibild dezvoltarea umand. (Speciilecarenu au neocortex,cumar fi reptilele, nu au instinct matern; cind ies din oud, puii tre-buie sd se ascundd pentru a evita sd nu fie cumva mincati demembrii propriei specii.) n cazul oamenilor, legitura protectoa-re pdrinte-copil permite o maturizare ce dureazd pe toatd pe-rioada copildriei - timp fir care, de altfel, creierul continud si se

dezvolte.Pe mdsurd ce avansim pe scara filogenetici de la reptile la

maimule 9i la oameni, cregtegi volumul neocortexului; odatd cuaceasti cregtere,se formeazd o anumitd geometrie a conexiuni-lor circuitului creierului. Cuicit aceste egdturi sint mai nume-roase a nivelul creierului, cu atit sint posibile mai multe reacfii.Neocortexul permite subtilitali 9i complexitili ale vielii emofio-nale, cum ar fi capacitateade a avea sentimentefald de sentimen-tele noastre. La primate existd o mai mare legdturd intre neocor-tex 9i sistemul limbic decit la orice alte specii - dar 9i mai sem-nificative sint legdturile de la oameni -, care sugereazi de ce sin-tem capabili sd ddm dovadd de o mult mai mare gamd de reacfiiin raport cu emoliile noastre, reugind sd e nuanfim. In vreme ceun iepure sau o maimuld au doar citeva reaclii tipice restrinse la

fricd, neocortexul uman, mai mare ca dimensiune, permite 9i unrepertoriu mai larg - inclusiv sunatul la Polilie. Cu cit sistemulsocial este mai complex, cu atit flexibilitatea este mai importan-td - 9i nu existi un sistem social mai complex decit cel al lumiiin care rdimlz.

Acegti centri superiori nu stdpinesc nsi intreaga noastri via-

fd emolionald; ir chestiunile sufletegti esenliale - 9i mai ales trurgenlele emolionale - se poate spune ci ele sint lXsate n gri-ja sistemului limbic. Avind in vedere cd partea cea mai mare acentrilor superiori ai creierului au inmugurit din zona periferi-cd sau s-au extins in funclie de ea, creierul emolional are un rolcrucial in arhitectura neurald. Fiind rlddcina de la care s-a dez-voltat noul creier, zonele emolionale sint intrepdtrunse de miria-de de circuite legate intre ele gi care strdbat neocortexul. Acest

lucru dh o enormd putere centrilor emofionali, putind astfel sdinfluenleze funcfionarea restului creierului - inclusiv a centri-lor gindirii.



Anatomia unui blocajemorional

Pini in ziua de azi, Roblesa avut tot timpul sd regreteacesteciteva minute de furie dezlXnfuit5. $i in prezent el este tot in in-chisoare, dupi treizeci de ani, pentru ceeace a ajuns sd fie cu-noscut drept,,crimele impotriva fetelor cu studii".

^Asemeneaexplozii emofionale sint o formX de blocaj neural.

In acesteclipe, dupi cum sugereazd dovezile,un anumit centrudin creierul limbic declarl cd este vorba de o urgen!5, concen-hind tot restul creierului asupra acesteirealitdli care nu suferdamfirare.Blocajul apare firtr-o clipX, declangindo reaclie drama-ticd inainte ca neocortexul, creierul care gindegte,sd aibl vreo

gansi sI analizeze complet irtr-o fracliune de secundi ce se fur-timpld 9i str hotirasci ce e de ficut. Tlrtrsdturaprincipal5 a aces-tui blocajestecd odatd cu trecereamomentului respectivcei ast-fel posedafinu-gi mai dau seamace li s-a ntimplat.

Aceste blocaje nu sirt izolate. Ele sint incidente irgrozitoare,care duc la crime violente, ca in cazul omoririi fetelor cu studii.ln aceastX ormd catastrofald- dar mai pufin intmsi - se pe-trec multe, in mod similar, destul de frecvent in mintea noashe.lncercagisd vd amintili cind ,,v-a!i pierdut busola" pentru ulti-ma dattr, descdrcindu-v5 pe cineva - pe partenerul de viali saupe copil sau pe goferul altei magini - intr-o asemeneamlsurd,'lncit ulterior, dupd un moment de reflecfie gide gindire, vi s-aptrrut nepotrivit. Mai mult ca sigur cd era tot o formd de blocaj, opreluare neurald a controlului/ care/ agaclun vom vedea, i9i are

originea in nucleul amigdalian, un centru al creierului limbic.Nu toate blocajele limbice sint tulburtrtoare. Atunci cind ci-

neva este atit de impresionat de o glumd incit il cuprinde un risaproapeexploziv, aceastaeste tot o reaclie limbictr. Acest lucrure manifesttr gi in momentele de bucurie intensi: cind Dan fan-ren, dupd mai multe egecuri care l-au marcat profu1rd, a luat inrfirgit medalia de aur olimpicd la patinaj vitezd (ceeace urase sifrctr promilindu-i acest ucru surorii saleaflate pe patul de moar-te), in cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din1994,sofia sa a fost atit'de coplegitl de emolie gi de fericire, incitr trebuit dusd de urgen!tr lacabinetul medical al patinoarului.

L O CUL TUTUROR PA SITIAIILOR

La oameni, nucleul amigdalian (de la cuvintul grecesc,,amygdala", care inseanrnd ,,migdald"), are forma unui mtr-nunchi de migdale, fiind alcdtuit din structuri conectate ce se

29

Anatomiaunui blocaiemotional

Vidla esteo comedie entrucei care jndescAio tra-gedie entr.ueicare usentimente.

HORACEWALPOLE

Era o dupi-amiazi fierbinte de august drnl963,chiar ziua incare reverendul Martin Luther King, ]r. gi-a linut discursul ince-put cu ,,Eu am un vis" in cadrul margului din Wbshington, or-ganizat ir favoarea drepturilor omului. lh aceazi, Richard Ro-bles, un sptrrgltor inrdit care tocmai fuseseeliberat condifionatdupd o pedeapsi de trei ani, luatl in urma a peste o sutX despargeri, a incercat si facX rost de nigte heroinX, spunea el chpentru ultima datd. Voia sd renunle la viafa de delincvent, vasusline el ulterior, dar avea nevoie disperati de bani pentru iu-bita lui 9i pentru fetila lor de trei anigori.

Apartamentul pe care l-a spart in aceazi aparlinea lui JaniceWylie, o tindrd de doutrzeci gi unu de ani, documentarist la re-

vista Neu,tsweek,ilui Emily Hoffert, doutrzeci 9i trei de ani, in-vdfdtoare. Degi Robles aleseseun apartament aritos din cartie-rul de est al New York-ului tocmai gindindu-se cd nu este ni-meni acasi, Wylie era acolo. Roblesa ameninlat-o cu un culit 9ia legat-o.Cind sXplece,a venit Hoffert. Ca s5 reugeascdsd fugd,Roblesa legat-o 9i pe ea.

Ani de zile mai tirziu Robles povestea cd atunci ci:rd o legape Hoffert, Janice Wylie l-a avertizat cX n-are scdpare: i9i vaaminti cum aratl gi va ajuta polilia str-i dea de urmd. Robles,ca-re promisesecI este ultima lui spargere,a intrat in panicd tr ase-meneamdsurd, incit 9i-a pierdut complet controlul. Intr-un mo-ment de nebtmie, a inLgficato sticld de suc gi le-a lovit in cap pefemei pind au leginat,dupl care, prins de o cumplitd furie, dargi de fricd, le-a injunghiat de nenumdrate ori 9i le-a hlcuit cu un

culit de bucitirie. Amintindu-9i de acestmoment, doudzeci gicinci de ani mai tirziu, Roblesse pliragea: ,Pur 9i simplu o lua-sem razna. Am simlit ci-mi explodeazdcreierul."



30 Creierul emolianal

afld in creiel, in spatele inelului limbic. Existd doud amigdale, cite

una de ambelepdr,tiale creierului, localizate r interiorul capului.

Nucleul amigdalian uman este relativ mare tr comparalie cu celal rudelor noaske mai apropiate de pescaraevoluliei, primatele.

Hipocampul 9i nucleul amigdalian erau celedouS zone che-ie ale primitivului ,,creier al nasului" gi care, pe misurd ce au

evoluat, au dat nagterecortexului 9i apoi neocortexului. Acum,

aceste structuri periferice stau la baza invdldrii gi a memoriei:nucleul amigdalian este specializatin chestiuni emofionale. Da-

cd nucleul amigdalian este despdrlit de restul creierului, rezul-

tatul este ncapacitateade a mai distinge semnificalia emoliona-ld a evenimentelor; aceastdstare se numegte uneori ,,orbire afec-tiv5".

Lipsa trdsiturii emolionale duce la disparilia sentimentelor.

Un tinSr al cdrui nucleu amigdalian au fost indeptrrtat chirurgi-cal pentru a putea stdpini severeatacuri de apoplexie a devenit

complet neinteresat de cei din jur, preferind si se izoleze fdrdnici o relalie umand. Degi era perfect capabil sd converseze, elnu-gi mai recunogteaprietenii apropiali, rudele, nici mtrcar ma-ma 9i rdminea perfect calm 9i senin atunci cind vedea tulbura-rea lor in fala indiferenlei lui. FXri nucleul amigdalian el pdrea

sd-gi fi pierdut sentimentul recunoagterii, precum gi toate senti-mentele fald de sentimentel. Nucleul amigdalian aclioneazd lanivelul memoriei afective, lucru foarte important in sine; viala

fird nucleul amigdalian esteo viald lipsitl de un senspersonal.De nucleul amigdalian se leagd nu numai afecfiunea; orice

pasiune depinde de el. Animalele ctrrora le-a fost scos nucleul

amigdalian saule-a fost secfionat.nu se mai tem gi nu se mai in-furie, igi.pierd dorinla de a se intrece sau de a fi cooperante,nu-gi mai gisesc locul in cadrul speciei lor; emoliile sint tocite

sau absente.Lacrimile, o caracteristici exclusivd a oamenilor,

sint declangatede nucleul amigdalian gi de o structurd apropia-td, girusul cingular; fiind refinute, lovite sau in vreun alt fel atin-

se ugo1 acestezone ale creierului pot determina oprirea plinsu-

lui. Ftrri nucleul amigdalian nu existd lacrimi de tristele care safie domolite.

foseph LeDoux, un neurospecialist de la Centrul de $tiin!5Neurald al Universittrlii din New York, a fost primul care a des-

coperit rolul cheie ucat de nucleul amigdalian in creieful emo-

lionalz. LeDoux face parte dintr-o noud generalie de neurospe-

cialigti, care au pus bazele irnor metode inovatoare Siunor teh-

Anatomia unui blocajemofional 31

nologii pe mdsurd, acesteaaducind o mare precizie in stabilireaorganizdrii creierului in funcfiune, dind la lumind adev5'rate

mistere ale minlii omenegti, ce pdreau impenetrabile celorlaltegeneralii de oameni de gtiin!5. Descoperirile sale referitoare lacircuitul creierului emofional aveausd indepirteze o idee pre-conceputd n leglturd cu sistemul limbic, punind nucleul amig-dalian furcentrul acliunii 9i plasind celelalte structuri perifericein roluri cu totul diferite3.

Cercetdrile lui LeDoux explicd felul in care nucleul amigda-lian poate prelua controlul asupraa ceea ce facem,chiar in vre-

me ce creierul care gindegte, neocortexul, este nci pe cale sd iao hotdrire. Aga cum vom vedea,sufletul inteligenlei emolionaleconsti in felul in care funclioneaz5 nucleul amigdalian gi cuminteraclioneazdcu neocortexul.

RETEAIIANEURALA

Ceea ce intrigX in infelegereaputerii emoliilor la nivelul vie-

fii mintale sint acele.momente pasionalepe care le regretlm ul-terior,de indati ce lucrurile reintrd pe un fdga; normal; intreba-rea este cum de am devenit iralionali atit de u9or. De exemplu,o tindrd a mers doud ore pind la Bostonca sd ia o gustare gi s6-9ipetreacdziua cu iubitul ei. In timpul gustdrii, el i-a oferit un ca-dou pe care ea 9i-l dorea de luni de zile,o gravuri greu de g6sit

gi cumpdratd tocmai din Spania. Dar incintarea ei a dispirutcomplet ctrd, la sugestiaei ca dupd masd sd meargl impreundla un matineu la cinema pentru ctr-gi dorea si vadl in mod spe-cial un film, prietenul ei a uluit-o de-a dreptul spunindu-i cdnu-9i va putea petrece ziua cu ea pentru cI are antrenament lafotbal. |ignitX gi neincrezdtoare,ea s-a ridicat in lacrimi, a iegitdin regtaurant 9i, dintr-un gest impulsig a aruncat gravura lagunoi. Luni de zile mai tirziu, reanalizind incidentul, nu a regre-tat cd a plecat, ci cd a rdmas flrd gravurS.

S-a descoperit recent cI in asemeneamomente - ctrd reac-

fia impulsivd o coplegegtepe cea logici - nucleul amigdalianareun rol crucial. Semnalele ce sint receplionatede cXtresimfuriii dau nucleului amigdalian posibilitatea sE scaneze iecare ex-perien!5 in parte, distingind problemele. Astfel, nucleul amig-dalian are un rol extrem de important in viala mintalS, esteunfel de santineld psihologicS, ce infruntd toate situaliile, toatepercepfiile, avind in gind doar o singurd intrebare, dintre cele




mai primitive: ,,E oare ceva ce nu-mi place? Care mi jignegte?De caremd tem?" DacI lucrurile stau aga- dacd in momentulrespectiv apare un da" -, nucleul amigdalian reacfioneaziinstantaneu asemeniunor cabluri de transmisie neurald ce tele-grafiazdun mesajde crizi cltre celelalteptrrli ale creierului.

In arhitectura creierului, nucleul amigdalian este un fel deserviciu de urgenld: estemereu gata sX ransmitl apeluri de ur-genld cdtre pompieri, polilie sau vecini cind sistemul de alarmdal unei casesemnaleazl probleme.

Cird se aude semnalul, si spunem,de fricd, se transmit ur-gent mesaje citre toate pdrlile importante ale creierului: acest

lucru genereazdsecrelii de hormoni de tipul ,,luptd sau fugi,,,mobilizind centrii migcdrii gi activind sistemul cardio-vascular,mugchii 9i organele internea. in urma semnalului nucleuluiamigdalian, sint activate gi alte circuite, cum ar fi secrefiaunuihormon pentru stlrile de crizd,,norepinefrina, care sporegtere-aclia zonelor cheie ale creierului, inclusiv a celor care determinica simfurile sI fie mai treze, punind practic creierul in alertd.Semnalesuplimentare ale nucleului amigdalian determinl kun-chiul cerebralsd transforme fa!a, dindu-i o expresiede teamd,sdinghele celelaltemigctrri ale mugchilor, str sporeasctr itmul car-diac, sd creasci tensiunea arterialtr gi str ncetineasctrrespiralia.Alte semnaleindreapttr atenlia asupra sursei propriu-zise a fri-

cii gi pregdtescmugchii si reacfioneze r conformitate cu aceas-ta. Simultan, memoria corticaltr este determinatl sd gdseascdorice informalie util5 in acea stare de crizd, reaclionind in con-formitate cu precedenteleexistente.

$i toate acesteasint doar o parte a unui irtreg gir de schim-btrri atent coordonate, pe care le orcheskeazdnucleul amigda-lian prin zonele de comandd de la nivelul creierului (pentru oprezentare mai detaliat6,,vezi Anexa C). Reteauaextinsd a nu-cleului amigdalian, formatd din conexiunile neurale, permite ca .in timpul unei crize emofionale sicapteze gi sd direclioneze ma-re parte a restului creierului - inclusiv mintea rafionald.

SAMflNETA EMOryONALA

Un prieten povestea despre faptul cX a fost in vacanftr in An-glia 9i ci a luat o gustare la o cafeneade pe malul unui canal.Mergind apoi la plimbare gicoborind treptele ce dldeau spre ca-

Anatornia unui blocajemofional 33

nal, dintr-odati a vizut o fatd ce privea fix spre apd cu o expre-sie de groaz5 pe chip. ihainte de a-9i da seama ceface,s-a arun-

cat in apd - cu haina gi cravata pe el. Doar dupX ce a ajuns inaptr a realizat cd fata se uita gocatd a un comis voiajor care cX-zuse ir canal - gi pe careastfel el l-a putut salva.

Oare ce l-a fdcut sd sardfurapi inainte si ;tie de ce?Rdspun-

sul estemai mult ca sigur nucleul amigdalian.Printr-una dintre cele mai frapante descoperiri din ultimii

zece ani, cercetirile lui LeDoux au aritat c5, n privinla emolii-lo1, arhitectura

creierului oferd o pozilie privilegiatd nucleuluiamigdalian, care devine un fel desantineld emolionalS capabilXsXblochezecreieruls. Studiul sdu a aritat cd semnalelesenzoria-le de la ochi sau de la ureche merg mai itrtii in creier la talamus

9i apoi - printr-o unicl sinapsX la nucleul amigdalian; un aldoilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex -aceaparte a creierului care gindegte.Aceste increngdturi ii per-mit nucleului amigdalian sX nceapd sd reaclionezeinainteaneo-cortexului, carearanjeaztr nformaliile ce trec prin mai multe ni-veluri de circuite ale creierului, inainte de a fi percepute pede-a-ntregul gi de a inilia un rdspuns mult mai fin decupat.

Cercetdrile lui LeDoux sint revolulionare in ceea ceprivegtelnlelegerea vielii emofionale, pentru cd sint primele carepun ineviden!6 cdileneurale ale sentimenteloq,care nconjoarl neocor-

texul. Acestesentimente care au calea directd a nucleului amig-dalian sint de obicei cele mai primitive 9i mai puternice; aceitcircuit explicd puterea emoliei de a coplegi rafionalul.

Conform teoriei convenfionale, in neurogtiinfd, ochiul, ure-chea9i alte organe senzitive transmit semnalele la talamus gi deacolo la zonele de prelucrare senzoriald din neocortex, undegemnalelesint reunite in obiectele asa cum le percepem noi.Semnalelesint triate dupX semnificafie,astfel incit creierul recu-noagte ce este fiecareobiect in parte gi ce inseamnd prezenla sa.Din neocortex, susline vechea teorie,semnalelesint trimise c5-tre creierul limbic gi de acolo este radiati reacliapotrivitd cdtrecreier gi restul trupului. Cam aga unclioneazd de cele mai mul-te ori - dar LeDoux a descoperit un mic grup de neuroni careduce de la talamus direct la nucleul

amigdalian, adaugindu-secelor care ajung pe drumul mai larg al neuronilor cdtre cortex.Aceasti potecd mai ingust5 gimai scurtd - un fel de alee 15tu-ralnicd neurald - ii permite nucleultii amigdalian sd primeascd




informalii directe de la simluri ;i si aibd o reaclie tnainteca elesd fie inregistrate complet de cdtre neocortex.

.Aceasti descoperiredetroneazdideea ci nucleul amigdalian

depinde integral de semnalele de la neocortex pentru fo"rmula_rea reacliilor emolionale. Nucleul amigdalian poate declangaoreacfie emolionald prin intermediul ciii de urgenfi, chiar dacieste trregistrat gi un circuit reverberativ paralel intre nucleulamigdalian gi neocortex.Nucleul amigdaliin estecel care ne in_deamnl s5 trecem la fapte, in vreme cl neocortexul, mai lent _dar mai bine informat

-, desfdgoarEun plan mult mai aminun_lit de reacfie.LeDoux a rdsturnat vechea conceplie privind cdile strdbXtu_

te de emofii prin cercetdrile sale asupra fricii la animale. in ca_drul unui experiment crucial, el a dis1ruscortexul auditiv al so_bolanilor, dupd care i-a expus la un sunet similar insolit de ungocelectric.$obolanii au invilat repedesd seteamd de acestsu_net, chiar dactr el nu putea fi inregistrat de neocortexul lor. inschimb, sunetul a luat drumul direct de la ureche la talamus siapoi la nucleu-l amigdalian, sdrind peste nivelurile superioare.Pe scurt, gobolanii au invilat si aibd o reacfie emolionali fdrtrvreo implicare corticald: nucleul amigdalian a perceput, relinutgi orchestrat independent frica lor.

_,,Dinpunct de vedere anatomic, sistemul emolional poate

acliona independent de neocortex", rrri-a spus LeDoux. ,,0nelereaclii emolionale 9i memoria emolionald pot fi formate fird nicio participare congtientd cognitivd.,, Nucleii corticali pot add_posti amintirea 9i repertoriul de reaclii pe care le u,ou-, fe.I sene ddm prea bine seamade ce aqlionim astfel,pentru cd scurtd_tura de la talamus la nucleul amigdalian ocolegtecomplet neo_

lo.tglll:Acest ocol pare si-i permiti nucleului amigdalian sX

devind depozitul unor impresii emolionale 9i amint'iri desprecare n-am gtiut niciodatd totul in mod constient. LeDoux avan-seazr ideea.cd rolul subteran al nucleului amigdalian la nivelulmemoriei estecel ce explicd, de exemplu, un experiment uluitor,furcare oamenii au dobindit o anumitd preferinfd pentru formegeometrice ciudate ce le-au fost trecute atit de rapid prin falaochilor, incit n-au ajuns si fie congtienti citugi de pugiri cd le-ar

fivdzut6lAlte cercetdri au ardtat cd in primele miimi de secundd din

momeltul in care percepemcevanu numai cd nlelegem incong_tient despre ce estevorba, dar gi hotdrim dac6 ne pluce suu r,.,;

Anatomia unui blocai etnotional

Thlamus

Nucleulamigdalian

REACTIE: LUYTA SAU FUGI

Mugchii eimai sepregdtescen*uo acliute upiild.

Un semnaloizunl ajungede a retind mai intti la talamus,undeeste radus nIimbajul creierului.Mare partea mesnjuluimergeapoi Ia cortexul :izual,un-deeste nalizatgi naluat ca ?nleles irdspunspotioit; dacdacest dspunseste

emofional, emnalulmerge a nucletLl migdalian,pentru a actiaacentrii emo-lionali. Dar o partemai micda semnalului nilial mergede a talamusdirect anucleulamigdalian ntr-o transmisie apiild, earepermiteo reaclie npidd(degi

maipulin precisd).Astfel, nucleulamigdalianpoatedeclanga ruclie emolio-nnld nainte ca espectirs iientri corticalisdfi inleles n totnlitatecese ntimpld.

,,incongtientul cognitiv" participd nu nurnai la congtientizarea

identitdlii a cdea ce vedem, dar gi la opinia despre acel lucruT.

Emoliile noastre au o minte proprie, una care susline puncte de

vedere independent de mintea noastrd rafional5.

SPECIALISTLflN MTMONrcEMOTTONALA

Opiniile incongtiente int o formd de memorieemofionald;cle sint inmagazinaten nucleulamigdalian.Cercetdrileui Le-Doux9i ale altor specialigtin neurologiepot sd sugereze cum

35

Rltmul cariliac si tensiuneaarteiald. cresc.




cd hipocampul, care a fost considerat multi vreme structuracheie a sistemului limbic, estemai implicat in inregistrarea gi increarea unei semnificafii pentru tiparul* perceptiv decit in reac-

liile emofionale. Principalul rol al hipocampului estesi asigureo memorie cit mai ascufitd a contextului, ceeace este absolut vi-tal pentru semnificafia emofionaltr; hipocampul estecel care re-c-unoagtesemnificalia diferitf,, si zicem, a unui urs aflat la grtr-dina zoologicd fafi de a unuia ce se gtrsegte n propria-fi curte.

In vreme ce hipocantpul igi amintegte fapte seci, nucleulamigdalian reline partea emolionaltr care inSofegte acele lucruri.

Dactr ncerctrm se trecem cu o magintr de pe o bandtr pe alta pegosea,abia reugind si evitiim_o ciocnire frontaltr, hipothmusulrefine datele specifice ale iniidentului; ca, de

"""'*pl.r,p" ."

bandi ne aflam, cine era cu noi sau crrn arlta cealalti misind.Nucleul amigdalian va fi insd cel care va da oricir{ mai apoisenzalia de"teamtr, tr momenhrl in care vom mai treee prinfr-ositualie similari. Sau cum spunea l,eDoux: ,,hipocampul esteextrern de important ir recunoagterea unui chip ca fiiru:l al uneiverigoare, de exemplu. Dar nucleul amigdalian estecel care vaadiuga gi ideea c5, de fapt, nu ne place persoana respectivtr.,,

Creierul folosegteo rnetodX simpld, dar foarte abill de a inzes.tra registrul emolional al amintirii cu o potenfd specialtr: acelagisistem de alarmtr neurochimici care determini corpul str reacfio-neze prin luptd sau

fuge in si{pliile ameninfltoare inregistreazdin memorie qlipa respectivi c;itm poate de viu8. lntr-oltare destres (anxietate sau emolie intensX, respectiv bucurie), un nerycarepomegte de la creier ajunge la glandele suprarenale, determi-nind o secrclie de hormoni, epinefrine gi norepinefrine, care cir-cultr prin corp, dind semnalul ctr este o stare limitl. Acegti hor-moni activeazi receptorii nervului vag; in vreme ce nervul vagtransmite mesaje de la creier pentru a regla inima, el le hansmitegi inapoi la creier, generind epinefrine gi norepinefrine.,Nucleulamigdalian estelocul principal din creier unde se duc acestesem-nale; aceste semnale achveazd neuronii din nuileul amigdalian,care semnaliznazd altor regiuni ale creierului, 'ur a9a fel ftrcit strsporeascl amintirea a ceeace se itrtimpltr.

Aceastdtrezire a nucleului amigdalian separe cI impriml in

memorie majoritatea momentelor de intensd activitate emofio-nald cu un grad suplimentar de forld - di aceeane amintim

* ln original: pattern (N. red.)l crire, reaclia poate veni in egald mdsurtr de la felul cumabordatd o astfel de situatie in trecut.

Anatomia unui blocaj emolional

utor,de exemplu,undeammers a prima ntilnire sauce i-atunci cind am auzit la gtiri cX a explodat nava spalial5

.Cu cit trezireanucleului amigdalian estemai intenstr,atit amintirea este mai puternicS; experienlele care ne sperie

i ne ingrozesc cel mai mult in viagtr sint dintre cele mai d-ene-

arnintiri. Aceasta nseamnd cI ir creier existi, prin unnare,

bisteme de memorie, unul pentru faptele oarecare gi unul

cele cu incirc5turtr emolionald.Un sistem specialpentruemolionale are o logicl bine ginditd tn evolufe, bine-

inzestrind animalul cu amintirile vii a ceea ce-l amenin-

ii place. Dar amintirile emofionalepot fi ctrlduzegregite r

ALAKMELE NEURALE DEM ODATE

dintre dezavantajele acestor alarme neurale este ce me-

urgent pe care il transmite nucleul amigdalian este uneori,

nu chiar foarte des, iegit din uz - mai ales in raport cusocialtr luidd in care trtrim noi, oamenii. Ca sediu al

i emolionale, nucleul amigdalian scaneaze experienladeci o analiznazd comparird ceea ce se intimplX irprezent cu ceea ce s-a intimplat in trecut. Metodele

rcomparare furt e tip asociativ: tuncicind un elementcheiepitualiei prezente seamdndcu ceva din trecqt, putem strnu-

acestucru -potrivire". Acest apt explici de ce circuitul e[uz: reacliaapare nainteaunei confirmXri complete.Seco-rdtr n grabi o reaclie a prezent n funclie de amintiri intipl-dehult, impreuni cugindurile, ernoliile 9i reacliile dobfirdite

abordare a unor evenimente ce sint doar vag asemdnitoare,

rl sirficient de apropiate pentru a alarma nucleul amigdalian.

'Astfel, o fostd infiimieri din cadrul armatei, traumatizatd de

ndratele trni oribile pecare e ingrijise ii vreme de rdzboi,cuprinsd dintr-odatd de un fel de groazd,urd 9i panicd-;are a reacliilor ei de pe terenul de luptd, declangatX duptr

zile pe neagteptateatunci cind a deschis uga de la o deba-

ln care copilul ei ascunsese n scutecurit mirositor. Citevate disparate ale aCelei'situafii au fost suficiente pentru a

similitudini'cu o primejdie trecuti gi astfel nucleul amig-

si proclame starea de urgenfi. Problema este cd pe lingiemofionale care au puterea necesare de a genera ase-

37



38 Creierul emotional

Imprecizia creierului emolional in asemeneamomente seada-ugd faptului cd multe amintiri emofionale puternice provin dinprimii ani de viafd, din relalia copilului fbarte mic cu cei care iipoartX d-eeriid. Acest lucru esteadevdrat in special in cazul eve_nimentelor traumatizante, cum ar fi bdtdile sau ndiferenla. tn pri-mii ani de viald, alte structuri ale creierului, in special hipo_campul, care are un rol crucial in amintirile noastre narative. sineocortexul, locul ln care,sirt addpostite gindurile ra,tionale, re_buie sd sedezvolte in totalitate. La nivelul riemoriei, nucleul amig_dalian gihipocampul lucreaz5 n colaborare; iecare nmaeazinei_zd gi recupereazd nforrnafiile specialede sine stdtitor. fi .,r.u.rru

:: lif*."*pulrecupereazi informafiile, nucleul amigdalian ho_

tdrd;te dacd informafiile au 9i valenle emofionale. dar nucleul

3migdalian, carese maturizeazd. oarte rapid in creierul sugaru_lui,este format de fapt in totalitate ince de la nagtereacopihirui.

LeDoux se ntoarce la rolul nucleului amigdalian in copildriepentru a susline o idee care a stat la baza gindirii pslhanilitice:gi anume cd interacliunile primilor ani de iiula for*"uzd un setde lectii emolionale bazaie pe deprinderi gi nemultumiri dincontactele

.dintrecopilul foarte mic gi cei care u., gil;a de ele.

fcgslelectii emolionale sint atit de puternice 9i totufi utit a" ai_

ficil de inleles din punctur de vedere al adultuiui, inc'it,credeLe-Doux, ele sint inmagazinate in nucleul amigdalian sub o forme

neprelucratd, fiind un fel de tipare ferd cuvi_ite ale vielii emolio_nale. Pentru cd acesteprime amintiri emolionale se fixeazd ina-rnte ca respectivii copii s6 aibd cuvinte pentru experienla lor,atunci cind acesteamintiri emolionale sfiri declangaieulteiior invia!5, nu mai exist5 o potrivire cu gindirea articulatd in ceeaceprivegte reaclia care ne cuprinde. Unul dintre motivele pentrucare.putem fiingelali de iegirile noastreemolionale este aptul ceele dateazdadeseadinh-o perioadi timpurie a existenlei nbastre,cind lucrurile erau neclare gi nu aveam-incdvocabulaiul necesarpentru a inlelege evenimentele petrecute. putem avea un senti_ment haotic, dar nu 9i cuvinte plntru amintirile care _au creat.

ciND EMoTULEsfNTRArTDE

srgoNFUZE

Era cam trei dimineala cind un obiect enorm a cd,zutprin ta_vanul din colful {ormitorului meu, imprdgtiind in incdpere ceeace se afla in pod. intr-o secundd,am sdrit din pat gi am iesit din

Anatomia unui blocaj emolional 39

cnmeri ingrozlt, ca nu cumva si cadd intregul tavan' Apoi, din-

du-mi seama cX sint in siguran!5, am tras prudent cu ochiul in

dormitor, pentru a vedea ce a dus la acestdezastru - 9i aveam

aI descopdr cd lucrul cemi s-apdrut a fi fost tavanul ddrimat nu

era altceva decit o grimadi de cutii pe care solia mea le inghe-

tuise intr-un col! cu o zi inainte, dupd ce le triase din debara, 9i

careacum cdzuserl pe jos. Nu cdzusenimic din pod: pentru ci

nu aveam pod. Tavanul era intact, ca 9i mine, de altfel'

Faptul cdam sdrit din pat pe umdtate adormit - ceeacePoa-

te ctrm-ar fi salvat si nu fiu rinit dacd ntr-adevlr ar fi cdzut ta-vanul - ilustreazXputerea nucleului amigdalian de a declangao

anumite acliune la care recurgem in situaliile de urgenfd, in mo-

mentelevitale, inainte ca neocortexul sX aibi timp sX nregistre-

ze in intregime ce s-a intimplat. taseul stdrii de urgen!5 care

merge de la ochi sau de la ureche la talamus gi apoi la nucleul

amitdahan este crucial: se economisegte imp intr-o situalie de

urgenld, mai ales cfird este necesard o reaclie instantanee' Dar

acest ircuit de la talamus la nucleul amigdalian nu transmite de-

clt o micl parte din mesajul senzorial, partea ceamai mare din el

luind drumul principal cItTe neocortex. Deci, ceeace se nregis-

treazX n nucleul amigdalian aia drumul direct este n cel mai feri-

clt caz un semnal brut suficient doar pentru un avertisment. Sau

cum sublinia LeDoux: ,,Nu e nevoie sd gtii exact ce esteun anu-

mit lucru pentru a-!i da seamacd poate fi periculos."lo

Drumul direct prezintd un enorm avintaj la nivelul timpului

creierului, care se mdsoard in miimi de secundi. Nucleul amig-

dalian al gobolanului poate genera o reaclie in raport cu o per-

ceplie n douisprezece miimi de secundd.Drumul de la talamus

la neocortex gi apoi la nucleul amigdalian dureaz5 cam dublu.

Ilebuie inci si se faci mdsuritori similare in cazul creierului

uman, dar in mare, ritmul estemai mult ca sigur acelagi'

ln termeni evolugionigti, supravieluirea depinde de acest

drum direct, pentru ci astfel s-a ajuns ca ea si fie de mai lungl

duratd, permilind reaclii rapide 9i opliuni care economisescci-

tcva miimi de secundd cruciale in reacfia fald de pericol. Aceste

miimi de secundd ar fi putut tot a9a de bine sd salveze vielile

rtrtrmogilor nogtri protomamifere gi probabil de aceea existiaceste ipare in creierele mamiferelor, inclusiv in al dvs. 9i al

meu. De fapt, in vreme ce acbstcircuit poate juca un rol relativ

limitat in viala mintal5 a oamenilot redus doar la crizele emo-

|lonale, mare parte din viala mintald a pdslrilor, pegtilor gi rep-




tilelor graviteazd in jurul lui, pentru ci insigi supraviefuirea lor

{epinde de o analizare perrnanentd a priddtoriior sau a pfi,zi-lor. .Acest creier primitiv minor la mamifere este creierul-prin-cipal la nemamifere", spune LeDoux",,El oferd o cale foarie ra-pidd de declangarea emofiilor. Este nsd un proces rapid gi dez-ordonat celulele sint rapide, dar nu foarte precise.,,

O asemenea mprecizie, de exemplu la o veverigd,e.bgntrde-oarece o determind str se ascundd, fugind la cel mai mic semn cI

I Preajma ar putea fi vreun dugman, sau se se arunce pe oricelucru comestibil. Dar in cazul viefii,emofionale a oamenilor,

a1ea1!e imprecizie poate avea coasecinfe dezastruoase pentrurelafiile noastre/ deoarece inseamni, vorbind la figura! ie pu-tem sd ne repezim la cineva sau si fugim de cineva de carsnueste cazul (de exemplq o chelnerifi a sctrpat din mine tava cugasecomenzi atunci cind a ztrrit o femeie care avea o claie de ptrrrggu gi cref

-asemenicelei pentru,care o ptrrisise fostul ei so!).

Asemenea gregeli emofionale aflate i:l qtadiu inilial se bazea-zd pe sentimente prioritare in raport cu gindirea. LeDoux nu-megte acest luc-ru ,,emo!ie precognitivi", o reactie bazatd pe in-formafii fragmentare senzoriale, care nu au fost stocate cohpletgi nu ay fost integrate intr-un obiect recognoscibil. Este o folpdbruti de informalie senzoriald, ceva de gehulCum seeheam me-Io4ia,in care, n loc str se factr o judecati rapidd a bucifii muzi-cale pe baza a doar citorva note, se ajunge la o perceplie integra-

ld prin citeva incercdri. Daci nucleul arnigdalian simte aperlndll ttpu. senzorial de import, el trage o anumiti concluzle, de-clangind reaclii incd inainte de a-i confirma realitatea pede-a-ntregul - sau chiar deloc.

Nu e, deci, de mirare ctr de fapt nu putem pdtrunde suficientde bine in intunericul emoliilor noastre explozivg, mai alesatunci cind incd sintem sclavii lor. Nucleul amigdalian poate re-acfiona intr-o crizl de furie sau de frici inainte ca insugi corte-xul s5-gi dea seama ce se intimpl5 g! de ce o asemenea emolieestedeclangatd ndependent sau anterior gindirii.

MANAGEREMOYONAL

Fetila unei prietene, Jessica,de gaseanigori, dormea pentru

prima dattr a o prietentr de joaci, 9i nici mdcar lu era pria lim-pede care era mai emolionatd, mama sau fiica. in vreme ce ma-ma se strtrduia sd nu se bage in seaml faptul ci este ntilinigtitd,

Anatomia unui blocaj emo[ional 4l

apogeul a fost atins la miezul noplii, cind se pregitea de culca-

le s.i a auzit telefonul sunfird. A aruncat perigla de dinli gi s-a

rcpezit la telefon, cu inima b[tindu-i si-i sarl din piepf imagi

ni4du-gi-o pe Jessican tot felul de ipostaze cit sepoate de ingro-zitoare.

-,,,,Mama a ingfdcat receptorul gi a strigal ,,]essica!"- in timp

CFo voce de femeie tocmai spunea: ,,& cred cI am gregit num5-

ruI..."ln acelmoment,mamagi-a evenit9i,politicoas5, e un ton

etlptrit, a intrebah ,,Cenurntrr,cduta!?"

, Atunci cind nucleul amigdalian funclioneazl pregedndo re-acfie impulsivtr nelinigtitd, o altl parte a creierului emofionalpermite o rpactiemai potrivitd gi mai corecttr.Amortizorul cre-ierului trece de-lanucleul amigdalian, careparcl a pinlit, la ce-lllalt capit al circuitului major,spre neocortex,a lobii prefron-tall carese afl5 chiar n dreptul frunfii.,Cortexulprefrontal;pa-rc cd funcfioneazi atuncicind cineva e speriatsau nfuriat, linig-fndu-se sau stlpinind sentimentulpentry a acfiona mai eficienth situalia dati sau alunci cind o noui ingtiinlare cere un cu to-lul alt rdspuns,ca n cazul mamei ingrijorate care rtrspunde aielefon.Aceastl zond neocorticalda creierului are o reactiemaigr.raliticisaumai potrivitii ir raport cu impulsurile emolionale,podulind nucleulamigdaliangi alte zone imbice.,

". De obicei, zonele prefrontale guverneazd eacfiile noastre

pmolionale ncd de la inceput.Nu uitali ci ceamai mareproiec-fie a informaliei senzorialece provine de la talamus nu merge anUcleulamigdalian,ci la neocortexgi la numerogii centri de pre-lq+re Cide analizare a ceeacea fost percepuf aceste nformalii

;,i reaclia noastrX n raport cu ele sint coordonate de lobii pre-fpontali,caresirt locul in carese planificX9i se organizeazd c-

frunile in raport cu un scopl nclusiv cele emofionale. n neocor-tex, o serie de circuite in cascadtrnregistreazdgi analizeaz5n-tgrmaliile, le infeleg,gi, prin intermediul lobilor prefrontali, or-Cfestreazd reaclie.Dacd n timpul acestuiprocgssesimtene-Vpia'Uneieactiremotionale, a estedictati de lobii prefrontali,Cereucreaze n strinsd egtrturi cu nucleul amigdalian 9i cu al-p circuite din creierulemofional.

,. , Aceastdprogresiecare ace oc discerntrmintului in cazul re-

lcliei emolionaleesteun aranjament tandard, u o singurtrex-oepliesemnificatiVi, n cazulurgenfeloremofionale.Cind sede-gfangeazf, emolie, in citeva clipe lobii prefrontali analizeazl.




proportia riscuri/avantaje tt, din miliarde de reaclii posibile,este aleasdcea mai bunXll. in cazul animalelor, cind sd atace gicind sd fug5. ln cazul oamenilor... cind sd atace,cind sX ugi -

9i, de asemenea,c?ndsd fie impdciuitori, cind sd convingd, cindsi caute simpatie, cind sd fie ca un zid, cind si creezesentimen-te de vinovifie, cind si plingd, cind sd braveze, cind sd fiO dis-preluitori - g.a.m.d.,ntreg repertoriul de posibilitdfi emofionale.

Reaclia neocorticald este mai lentd in creier decit in mecanis-mul de deturnare, pentru cd presupune mai multe circuite. Deasemenea/poate sd fie mai judicioasd 9i mai atenti, avind in ve-

dere ci sentimentul este precedat de o gindire mai profundi.Cind suferim o pierdere gi ne intristdm sau sintem fericili dupdun triumf, o reugitd sau cuget5m la ceva ce a spus sau a ficut ci-neva, iar apoi ne simfim jignili sau ne infuriem, inseamnd cd ne-ocortexul este a datorie.

Ca 9i n cazul nucleului amigdalian, fird funclionarea lobilorprefrontali, in mare parte viala emolionald s-ar ndrui; dacd lip-segte nlelegerea faptului cd un anumit lucru meritd o reacfieemotionald, nu va mai exista nici o emofie. Rolul lobilor prefron-tali in emolii a fost bdnuit de cdtre neurologi incd din anii 1940,atunci cind se ajunsese a o vindecare disperatd - gi din pdcateprost utilizat5 - printr-o ,,rezohare" chirurgicalS a bolilor min-tale: lobotomia prefrontald care (adesea a intimplare) indepdrtao parte din lobii prefrontali sau, altfel spus, legdtura dintre cor-

texul prefrontal 9i creierul inferior. Atunci cird incd nu existanici un fel de medicalie eficienti pentru bolile mintale, loboto-mia era incurajatd ca solufie a gravelor tulbur5ri emofionale -respectiv,tdierea legdturilor dintre lobii prefrontali gi restul cre-ierului pentru ,,indepdrtarea" disperdrii pacienfilor. Din pdcate,aceastdmetodd avea s5-i costepe pacienfii regpectivi viala emo-

fionald, pentru cd aceastapur 9i simplu dispirea 9i ea. Circuitulcheie fusesediskus.

Detumarea emolionali presupunea doud dinamici: declan-gareanucleului amigdalian 9i incapacitateade a activa procese-Ie neocorticale care de obicei echilibreazd reacfia emolionali -sau restabilirea zonelor neocorticale in cazul unei urgenle emo-

!ionale12.n asemeneamomente, mintea ralionalS est-e oplegitlde cea emofionald. Felul in care acfioneazdcortexul prefrontal camanager eficient al emoliei - cintdrind reacliile inainte

de a tre-ce la fapte - este tocmai potolirea semnalelor de activare trans-mise de nucleul amigdalian 9i de alli centri periferici - asemd-

Anatornia unui blocajemolional 43

nltor cu felul in care un pdrinte opregteun copil impulsiv si seagite,spunindu-i sd sepoarte cum trebuie (sausd agteptecu rdb-dare)ca sd se dea ceeace dorestel3.

Se pare cd lobul prefrontal stirg estecomutatorul cheie carepoate ,,inchide" emoliile tulbur5toare. Neuropsihologii care stu-diazd dispoziliile pacienlilor care au suferit accidente la lobiifrontali au ajuns la concluzia cX una dintre sarcinile lobului fron-tal sting estese aclioneze ca un termostat neural, reglind emofi-ile neplScute. Lobii prefrontali drepfi sint locul in care se gdsescsentimentele negative cum ar fi frica gi agresivitatea, n vreme ce

lobii stingi reusescsd stlpileasci acesteemolii primitive, proba-bil inhibind lobul dreptla. ln grupul nostru de pacienli care su-feriserd atacuri cerebrale/ de exemplu, cei ale cdror leziuni seaflau in cortexul prefrontal sting erau inclinati sd vadd numainenorociri gi sd se teamd permanenf cei cu leziuni in parteadreaptd erau ,,exageratde veseli"; in timpul examenelor neuro-logice, glumeau 9i pdrea cX nu le pasd de nimic1s.Apoi a apdrutcazul solului fericit un bdrbat al cdrui lob prefrontal drept fuse-se parlial indepirtat in urma unei operalii la care s-a recurs da-toritd unei malformalii a creierului. Solia le-a spus doctorilor cXdupd operalie soful a suferit o schimbare radicald de personali-tate, n sensul ci nu se mai supdra aga ugor gi, in plus, ea se bu-cura 9i pentru faptul ci era mai afectuosl6.

Pe scurt, lobul prefrontal stirg pare a fi parte a circuitului ne-ural care poate bloca sau incetini orice, ir afard de emoliile ne-gative prea puternice. Dacd nucleul amigdalian aclioneazd ade-seaca o supapd de urgenli, in schimb lasd obii prefrontali sd fieparte a comutatorului creierului care poate ,,inchide" emofiileneplicute: nucleul amigdalian propune, lobii prefrontali dis-pun. Aceste egdturi prefrontal-limbice sint extrem de importan-te pentru viala mintald nu numai in reglarea fini a emoliilor; elesint esenliale pentru o navigare la nivelul deciziilor celor maiimportante din viali.

ARMONIZAREAEMOTIILOR. FrAGrNDURIIOR

Legdturile dintre nucleul amigdalian (gi structurile limbiceaferente)9i neocortexsint centrul luptelor sau al tratatelor de co-

operare dintre minte 9i suflet, dintre gind 9i sentiment. Acest cir-cuit explicd de ce emolia este atit de importantd intr-o gindire



M Creierul emolional

eficientd, atit tr luarea hotdririlor infelepte, cit gi in ingtrduireaunei gindiri limpezi.

SI ludm in considerare puterea emoliilor de a intrerupe gin-direa. Neurologii folosesc termenul de ,,memorie funcfionald"pentru capacitateade atenlie carereline in minte faptele esenlia-le pentru a rezolva o anumitd insdrcinare sau problemtr, indife-rent dactr este vorba de anumite trXsdturi ideale pe care le-arctruta cineva atunci cind viziteaztr mai multe locuinfe posibileori despre elementele de ralionament in rezolvarea unui test.Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care rtrspundetn mod direct de memoria funcflonaltrl7. Circuitele de la creierullimbic la lobii piefrontali mai dau beamX9i de faptul ctr semna-lele de emolie puternicd - nelinigtea, mi:nia 9i altele asemenea

- pot crea o stare neurali ce poate sabota capacitatea lobilorprefrontali de a menline actlvtr memoria. De aceea, atunci cindsintem suptrra;i din punct de vedere emofional, spunem: ,,Numai pot gindi limpede" - gi din acelagimotiv o stare permanen-tI de disconfort emofional poate crea deficienle in capacitateaintelectualX a copilului, schilodindu-i posibilitllile de a inv5fa.

Aceasttr deficien!tr este mai subtiH gi nu poate fi intotdeauri5inregistratl prin testele de inteligenti, chiar daci ele ne indictrprin unele mtrsurtrtori neuropsihologice precise agitalia gi im-pulsivitatea continud a unui copil. lntr-un studiu, de exemplu,s-a dovedit ctr problema unor blieli de gcoaltrprimard, care degiaveau un coeficient de inteligenld peste medie, totugi nu dddeaurezultate prea bune la gcoalX,putea fi explicattr prin testele neu-ropsihologice care au indicat o proastE funcfionare a cortexuluifrontalls. Ei erau impulsivi 9i nelinigtili, adeseadistrugdtori 9i cuprobleme * ceed ce sugera o proasttr unclionare a lobilor pre-frontali in raport cu nevoile limbice. In ciuda potenlialului lorintelectual, acegtiasint copiii cu cele rnai mari riscuri, in sensulci pot avea egecuri profesionale, pot aiunge alcoolici gi delinc-venfi * nu pentru cd intelectul lor ar fi deficitar, ci pentru cd nureugescsi.gi stdpineascl viafa emofional5. Creierul emofional,separat de zonele corticale inregistrate in testele IQ, controleazdin egalS mdsurd momentele de furie 9i de compasiune. Aceste

circuite emolionale sint modehte de experienle1edin copildrie:9i acesteexperienle sint cele care stau labaza reacliilor noas-tre in momentele de pericol.

Trebuie strne gindim gi la rolul emoliilor in cazul hotdririlorcelor mai ,,rafionale". In citeva lucrtrri cu implicalii multiple in

Anatomia unui blocaj erholional

vielii mintale, dr. Antonio Damasio, un neurolog de

Universitatea din lowa, de la Colegiul. de Medicind, a fdcut

i atente asupra felului furcare pacienlii au de suferit in ca-unor probleme de circuit prefrontal.amigdalle. Hotirirea lor

45

profund viciati * chiar dacd nu apare nici o deteriorare la

lul IQ-ului sau al capacit5lii lor cognitive. In ciuda inteli-

Dr. Damasio susline cd hotlririle lor sirnt atit de nefericite

rtru ci au pierdut accesul la invdldtura de Ep emofionnt. Tn

i lor intacte, ei fac alegeri dezastruoase n cariertrsau i:rpersonaldsau chiar pot zlbovi obsedantde mult asuprahotdriri cit se poate de simple, flrm ar fi btabilirea unei in-

de legtrturtrdintre gind giemofie, circuitul prefrontal-a-I este o poart2iextrem de importanttr pentru ceea ce ne

saune displace de-a ungul unei intregi viefi. Odattr ntre-memoriaemofionaldde la nivelul nucleului amigdalian,

ferentce glndegteneocortexul, nu mai sint declangate eac-emofionaleasociate r trecut imprejurtrrii respective to-

devenind de o neutralitate absolutd. Un stimul cum ar fi un

favorit sau o cunogtinlX antipaticl nu mai genereaztr nicinici aversiune; acegti pacienli au ,,uitat" aceste leclii

pentru cd nu mai au acces a locul in care sirt iruna-

in nucleul amigdalian.

Asemeneadovezi l-au determinat pe dr. Damasio sd a o po-

neintuitivd, conform cdreia sentimentele sint practic indis-

sabile en|ru deciziile afionale;ele ne indreaptepe drumulbun, iar logicaseactr a putea face apoi cum e mai bine. Ir

il gindirii.Aeldar, emoliile conteazdntr-un rafionament. n acestbalet

lentimentelor 9i al gindurilor, capacitatea emolionald ne cd-

hotdririle de moment, lucrind in colaborare cu mintea

ajutind - sau dimpotrivd - gindirea. Tot aga, creie-

ce lumea ne confruntl adesea cu o mare posibilitate de

i (Cum ar trebui si vi investili fondul de pensii? Cu cine

trebuisI vf, ctrstrtorili?),ecliile emofionale e careni le-a dat(cum ar fi amintirea unei inv'estifii dezastruoase sau a unei

[giri dureroase) ne trimit semnale care ne determind sXo hottrrire,eliminind uneleposibiliHli 9iscolindu-le n evi-

i pe altele.Astfel, dr. Damasiosuslinectracest reieremo-I este mplicat n ralionamenten aceeagimdsurdca 9i cre-

glndirii joac5 un rol de conducltor la nivelul emoliilor - in




afari de acelemomente ir care emofiile scapl de sub control 9icreierul emolional o ia razna.

Intr-un fel, avem doud creiere, doui minfi - 9i doud feluridiferite de inteligen!5:.cearalionald 9i cea emofionali. Felul cumreugim in via!5 este determinat de ambele - nu conteazd,doarIQ-ul, ci gi inteligenfa emofionald.ntr-adevi1, intelectul nu poa-te funcliona la capacitate maximd fdr5 inteligenla emolional5.De obicei, complementaritatea dintre sistemul limbic gi neocor-tex, dintre nucleul amigdalian 9i lobii prefrontali dd seamd defaptul cd fiecareeste partener egal in viala mintald. Atunci cind

acegtiparteneri interaclioneazi bine, inteligenla emolionald iesela suprafald - 9i totodatd gi capacitatea ntelectuald.

Acest lucru ristoamd vechea teorie a existenlei unei tensiuniintre fafiune 9i simfire: noi nu vrem sd renun!trm la emolii gi sdii dim raliunii locul care i se cuvine, ata cum a procedat dras-mus, ci sd des-coperimun echilibru inteligent intre celedoud. Ve-chea paradigmd suslinea cd existd o raliune ideald care a sclpatde emolie. Noua paradigmd ne irdeamnd sI armonizlm minteagi sufletul. Pentru a face asta aga cum.se cuvine la nivelul exis-tenlei noastre, trebuie ca mai intii si inlelegem mai exact ce tr-seamnd str-fi folosegti r mod inteligent emofiile.

PARTEAA DOUA

Natura nteligenfeiemotionale



Cind a fi degtepte o prostie

De ce anume David Pologruto, profesor de fizicd la un liceu,injunghiat cu un cufit de bucXtdriede unul dintre elevii lui

rezultateexcelentea invdtiturd este nc[ un lucru discutabil.faptele, agacum au fost ele prezentatepe larg, sint urmdtoa-

lason H., elev in anul doi, cu zecepe linie, invlfa la liceul Co-ings, Florida, gi era ferm hottrrit sd meargd mai departe la

nultatea de Medicintr. $i nu la orice facultate - visa sd ajunglHarvard. Dar Pologruto, profesorul lui de hzicl,,iididuse lui

doar 80 de puncte din 100 a un chestionar.Crezftrd ci no-un biet 9 - i-ar putea pune in primejdie visul de o via,tA,a luat un culit de bucdttuie,l-a adus la gcoaltrgi in timpul

confruntrdri cu Pologruto in laboratorul de fizictr gi-a in-fat profesorul in clavicultr, inainte de a se fi pornit o lupticei doi.

Un udecdtor -a gdsitpe ]asonnevinovat,pentrucI ar fi su-de o crizl de nebunie temporard in timpul acestui incidentcornisie formattr din patru psihologi 9i psihiatri au declaratjurdmint cI in timpul confrunttrrii biiatul fusesenebun.fa-a susfinut cd el intenlionase sd se sinucid5 din pricina rezul-lui de la test 9i se dusese a Pologruto s5-i spund cd se omoa-n pricina notei proaste.Pologrutoa povestitaltceva: ,Eucd a irncercatXmd omoarecu cufitul" pentru chera urios

pricinanotei proaste.pupd cea fost transferat a o 9coal5 articulard,Jasona ter-

Fat iceuldoi ani mai drziu ca9efde promofie.Luind numaia terminat cu medie maxim6. Degi |ason a oblinut asemeneaspectaculoase, ostul lui profesor de fizicd David Polo-

s-a plins cd |ason nu gi-a cerut niciodatd scuze 9i nici nuasumat rdspunderea pentru faptul cd l-a atacatl.



50 f:fatura inteligenfei emolionale

Intrebarea este cum a fost cu putinld ca.o persoand atit de in-teligentd sd comiti un act iralional - atit de prostesc?Rdspun-sul: inteligenla academici are foarte pulin de-a face cu vialaemofionali. Cei mai degtepfi dintre noi pot cddea pradd unorpatimi cumplite 9i unor impulsuri necontrolate; persoanele cuun IQ ridicat pot deveni piloli uluitori de progti atunci cind seafl6 la cirma propriei lor vieli.

Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate anotelor, a IQ-ului sau a altor evaludri in ciuda popularitdlii loraproape mistice, de a prevedea fdrd greg cine va reugi in viafd.

Cu siguran!5 cd existd o legXturd intre IQ 9i performanlele inviald, in cazul unor grupuri largi de persoane.Mulfi dintre ceicu un IQ scXzut sfirgesc prin a ocupa slujbe modeste, iar cei ca-

. re au un IQ mare au tendinla si devinX persoanebine pl5tite -Iucru care nsd nu estevalabil intotdeauna.

Existi foarte multe exceplii la regula conform cdreia IQ-uldetermini succesul - de obicei, fiind mai multe exceplii decitcazuri care se potrivesc cu regula. in cel mai fericit ciz, IQ-ulcontribuie cam cu 20"/. la factorii care determind reugita in via-

!5, fapt care i lasd pe ceilalfi 80% pradd altor forfe2. Aga cum no-ta un observator: ,,Cea mai mare parte a locurilor pe care gi legdsegte ineva in societate este determinatd de factori carenu aulegdturi cu IQ-ul, pornind de la clasele sociale 9i ajungind pinila noroc."

Chiar gi Richard Herrnstein gi Charles Murray, a cdror carte,TheBeIICurae Curba ui BeII) acordl o importanlX capitald IQ-u-lui, recunoscacest ucru; cei doi subliniazd: ,,Peun elev in anulintii de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAI de mate-matici poate sXnu-l impingi inima sd devinl matematician, dardacl vrea sd se ocupe de o afacere,si devind senator americansau si cigtige un milion de dolari poate n-ar trebui sd-gi ase a oparte visurile. .. Legdtura dintre punctajele la tesfe gi aceste eu-gite este diminuattr de totalitatea altor caracteristici pe care el leaduce la viatd,.'3

Eu sint preocupat de cheia acestor ,,alte caracteristici", res-pectiv, de inteligenla emofionald: apacitateade a fi in stare sd semotiveze 9i sXpersevereze n fala frustrdrilor; de a-9i stdpini im-pulsurile gi de a amina satisfacfiile; de a-gi regla stlrile de spirit

9i de a impiedica necazurile s5-i ntunece gindirea; de a fi stdrui-tor 9i de a spera. Spre deosebire de IQ, care are o istorie deaproape 100 de ani de cercetlri aplicate pe sute de mii de oa-

Ctnd afi degtepte oprostie 51

nreni, inteligenla emolionald este un concept nou. Nimeni nupoate spune exact in ce m5surd variazd.de la o persoand la alta

de'a lungul unei viefi. Dar din datele existente reiesecd poate fi,la fel de puternicd 9i uneori chiar mai puternici decit IQ-ul, iar

{n mdsura ir care existi mulli care suslin cd IQ-ul nu poate fi

tctrimbat prin experienld sau studii, in Partea a Cincea voi ar5-

fa cd acelecompetenle emofionale de o importanti crucial5poJ.

f 9_e|,rlaitepimbr45t5!i!9pg$utd deJa'v,lralaopil4riei cuiondilia se acemefortul sE i inv5ldm pe copii.

TNTELTGENTA MOTTONALAtrDEsTrNur

rl imi amintesc de un coleg de an de la Colegiul Amherst care

fgase 800 de puncte la testul SAT gi la altele similare inainte de

l;intra la facultate. In ciuda extraordinarelor sale capacitdli inte-

fpctuale, mai tot timpul igi pierdea vremea, se culca tirziu gi lip-

lga de la cursuri, pentru cI dormea pind la prinz. I-au trebuit

tproape zece ani ca sd-gi a diploma.: IQ-ul explicd furtr-o mic6 mdsuri destinele diferite ale celor

promit in egald mdsuri, urmeazd cam aceleagistudii 9i auaceleagiganse.Cind 95% dintre fogtii studenli la Haward ai

iilor anilor 1940: vremuri ir care cei care aveau un IQmergeau la gcolile Ivy League mai mult decit fir prezent -

fost analizali la virsta matur6, s-a constatat cd aceia care avu-cele mai bune rezultate la testele de la facultare nu?u re-

it cel mai,bine gi in viafd, comparativ cu colegii lor cu rezulta-mai proaste, mai ales cird a fost vorba de salariu, de produc-

sau de statuhrl lor in domeniul respectiv. N-au avut nici

mai mari satisfaclii fir vialX gi nici cele mai fericite relalii cucu familia sau in dragostea.

Un studiu similar pentru virsta adultl s-a dcut gi asupraade biiefi, majoritatea opii de imigranli, doul treimi prcve-

din familii care trtriau din aiutor social si care au crescut nMassachusetts,pe vremea cind ,,cumplita mahala"

la doi pagi de Harvard. O treime dintre ei avea un IQ sub 90.nou, IQ.ul a avut o micd relevanlXpentru felul in care s-au

cu slujba sau r restul existenlei or; de exempltr, T%

cei cu IQ-ul sub 80 au fost gomeri zece ani sau chiar 9i mai'darasta s-a ntimplat 9i cu7o/"dintre cei cu IQ-ul de peste

. Bineinleles ci a e$stat o legSturd (a9acum existd, de altfel,



52 Natura inteligqnlei emolionale

intotdeauna) intre IQ gi nivelul socio-economic la virsta de pa-kuzeci gi gaptede ani. Dar capacitateadobinditd in copildrie dea gestiona frustririle, de a-gi stdpini emoliile gi de a se furlelegecu ceilalfi a fost factorul de diferenliere cel mai important'. .

Sd ne aplecim insd gi asupra datelor unui studiu in burs,efectuat asupra a 81 de absolvenfi ai promofiei 1981ai liceelordin Illinois. Evident c5 ei au avut media cea rnai mare. Dar irvreme ce au continuat sd se descurcebine gi la facultate, luindnote excelente,cam pinl la treizeci de ani rul au ajuns sI atingidecit un nivel mediu de reugitd.La zeceani dupd absolvirea li-

ceului, doar unul din patru se afla la cel mai inalt nivel in profe-sia pe care gi-o alesesegi mulli nu se descurcasertrprea grozav.

Karen Arnold, profesor de pedagogie la Universitatea dinBoston, unul dintre cercetdtorii care au urmdrit destinul absol-venfilor, dddea urrnStoarea explicafie: ,,Cred cd am descoperitpersoanele<ascultltoar€> cafe gtiu str reugeascdn acestsistem.Absolvenlii se zbat la fel ca.noi to!i. Atunci cffrd gtim despre opersoantrctr a absolvit o facultate, gtim doar cd a,reugit cu bineacolo unde tot ce a fdcut s-a mdsurat ir note. in schimb,nu gtimnimic despre felul in care reacfioneazAa vicisitudinile vie!ii.,,6

$i aceastaeste problema: inteligmla la invi!trturd nu te pre-gtrtegte pentru viltoarea - sau pentru ocaziile - cu care te itr-tilnegti la nivelul vicisitudinilor viefii. Un IQ ridicat nu este ogaranlie de prosperitate,prestigiu sau fericire tr viald, pentru ctrgcolile noastre 9i cultura noastrtr se concentreazd, asupia capaci-ttrlilor de ftrvdfdturd, ignorind inteligenla emofionali, un set detrdstrturi - unii l-ar putea ntrmi caracter - eare conteazd imensin destinul nostru perscinal. Viala emolionali este o dominanticare poate fi, precurn matematica sau cititul, gestionatd cu maimult sau mai pulin talent 9i care presupune un set unic de com-petenle. Mdsura in care cineva abordeaztr aceste competmteeste de o importanld majord pentru infelegerea faptului cI opersoanA poate reugi fur viafi, in weme ce o altd persoand, cu ointeligenld egal5, sfirgegte intr-o funddturtr: aptitudinile emofio-nale sint meta-abilitdfi,:cedetermind cit de bine putem folosi ta-lentele pe care e avem, inclusiv inteligenfa pur5.

Desigur cd exist5 multe cdi spre reugita in viald gi multe do-menii in care celelalte aptitudini

sint rtrsplitite. tn societateanoastrtrbazatd, ot mai mult pe cunoastere,capacitateade a std-pini tehnica estecategoric importantd. Existd gi o gluml pe careo spun copiii: ,,Cum va fi strigat pestecincisprezeceani nesufe-

Ctnd afi degtept e o prostie 53

tl de acum?" Rispunsul: u$efu"'. Dar chiar gi in ce-i privegte,,nesuferifi" inteligen,ta emofionaltr oferd o altl falet5 la loculmunc6, agacum vom vedea ir Parteaa treia. Dovezile aratd

carese descurci din punct de vedere emolional -igi cunosc ai igi stiptnesc bine sentimentele gi care deslugescrdeazd eficient sentimentele celorlalfi - sint in avantaj indomeniu al vielii, fie cd este vorba de relatiile sentimenta-

ryi"intime, ie de respectareaegulilor nescrisecareguvemea-tbugita n politicaorganizatoricd.Cei careau capacitdliemo-

le bine dezvoltate au gi mai multe gansesd fie mutlumili in

gi eficienli, si-gistiipineasci obiceiurile mintale care stau lapropriei lor productivittrfi; cei carenu-gi pot controla Via,taionali giduc bdtdlii ntemehfungs5-9i aboteze apacitateals€concentraasulra muncii gi asupraunei gindiri clare.

IIN ALT FELDE INTELIGENTA

,Pentru un observator nfiimpldtor, micula Judy de patru ani-poate pdrea o fiinf5 izolatd prinke colegii ei de joactrmai so-ili. Ea std deoparte, nu participd intens la joacd gi nu esterdat6in centrul atenFei.ln schimb, esteun fin observator al

6ofisticarea ei nu a fost evidentd pird ceeducatoarea lui fudyd-a adunat pe tofi copilagii.de patru ani pentru a intra in Jo-Clasei, gculClasei un fel de casd pdpugilorcarecopiazdI de grddinild9iunde apar igurine care r locde cap aumici

sociale din grldinila ei gi poate estechiar cea mai sofis-dintre copii atunci cind este vorba sd arializeze felul cum

ceilal!i.

ale copiilor de grddinild 9i ale educatorilor - estedeun test asuprapercepliei sociale.Cind educatoarea -a cerut

cel cu cuburi g.a.m.d. Iudy a ftrcut-ocu o acurateleinari. Atunci cind i s-a cerut strageze iecarebtrietel9i

IuiJudy

dezvdluiefaptul cI ea d'efine o harti so-perfectd a grupei salede la gridinild 9i un nivel de percep-

pentru o fetild de patru ani. Acesteasint capaci-

fudy sA ageze fiecare fetifd 9i fiecare blielel in acea parte atperii in care e placelor cel mai mult si se oace- coltul ar-

nre fetitd alituri de cei cu care e place cel mai mult sI se oa-

fudy a dovedit cd i poate gisi pe cei mai buni prieteni ai fie-

care ulterior ir viald ii vor permite lui ]udy sXdevind o ve-



54 Natura inteligenlei emoliorfrIe

detd in orice domeniu in caresfultnecesare ,cahteli in abordarea

oamenilor" - de la vinzdri la management gi diplomalie.

Acest talent strtrlucit al lui judy in domeniul social a fost re-

marcat atit de timpuriu gi datoriti faptului cd ea a invSlat la grd-

dinila Eliot-Pearson din campusul Universitdlii Tufts, unde a

fost aplicat Proiectul Spectrum, o programd de invd!5mint la ni-

vel internalional pentru descoperireadiverselor tipuri de inteli-

gen!5.Proiectul Spectrum recunoagteci repertoriul capacitd.tilor

,urnane merge cu mult dincolo de cei trei & adicl dincolo de li-

mitata impdrlire asupra cdreia gcolile se concentreazdin mod

tradilional, de abilitatea fu:r rivinfa cuvintelor 9i a cifrelor. Acestproiect scoate n evidenli faphrl cd talente precum celal lui ]udy

- o perceplie a socialului - sint extrem de importante, iar edu-

calia trebuie sd e hrtrneasci in loc sd e ignore sausi le frustreze.

tncurajindu-i pe copii sX-gidezvolte o intreagd gam5 a capacitd-

lilor de care va depinde reugita lor sau incurajindu-i doar sd le

foloseascdpentru a se mplini in indiferent ce ar face,;coala de-

vine un factor important gi ir ,,predarea" capacitililor de a se

descurca n viafd.

Spiritul vizionar gi cdlduzitor al Proiectului Spectrum_este

Howard Gardner, psiholog la Harvard Schoolof EducationT.,,A

sosit timpul", mi-a spus Gardner, ,,si, ne lirgim noliunea'de

spectru al talentelor. Cea mai importanti contribulie 9i unica pe

clre educalia o poate aduce la dezvoltarea copilului este sd fl

ajute sd se indrepte spre un domeniu in care talentele sale si fiecit mai in favoarea lui, in caresd fie mu$umit 9i competent. Am

pierdut complet din vedere acest ucru. In schimb, am suPusPeloatd lumea unei educalii conform ctrreia nu pofi reugi altceva

decit sd fii profesor universitar. li evalulm pe toli conform unor

standarde extrem de inguste ale succesului. Ar trebui si petre-

cem mult mai pulin timp pentru a-i inregimenta pe copii 9i mult

mai mult ajutindu-i sX-gi dentifice talentele date de Dumnezeu

9i sd 9i le cultive. Existd sute gi sute de modalit5li de a reuqi 9i

capacitili total diferite ce pot ajuta la asta."sBiheinlelesci Gard-

ner vede celmai bine limitele vechii gindiri asupra inteligenlei.

El subliniazi faptul ci epocade glorie a IQ-ului a inceput itr pe-

rioada primului rdzboi mondial, cind doud milioane de ameri-

cani au fost alegi prin intelmediul primului test in scris, inven-

tat chiar iIr vremea aceeade Lewis Terman, un psiholog de la

Stanford. Acest lucru a durat decenii, care au fost etichetate de

Gardner drept ,,felul de a gindi la nivelul IQ-ului": ,,acegti

Ctnd afi degtepte o prostie 55

fie cd sint degtepfi sau nu, agas-au ndscut. Nu putemprea mult situafia, iar testul nu spune altcevadecit da-

faci sau nu parte dintre cei degtepfi. Testul de admitere la fa-te Sebazeaztr e un singur tip de aptitudine,care li deter-

d viitorul. Aceastdmodalitate de gindire a pus stdpirire peetatea noastrd."

; Cartea lui Gardner din 1983,care a avut un mare imp act,FramesMind (Cadreleminfii), a fost un manifest impotrivfle-ului; eaopunea ideea cX nu existd un singur tip monolitic de inteligen-care si stea a baza reugitei in viafd, ci un spectru larg de inte-

enle cu gapteposibilitdfi. Lista lui includea gi cele doud tipuriinteligenfi standard, respectivcel al invfi5rii, inteligenla ver-{ 9i ogica matematicd,dar includea gicapacitateaspafiald,de

g geniul chinestezic era evident in flexibilitatea fizicb gi in gra-Marthei Graham sau a lui Magic Johnson; gi talentul muzicallui Mozart sau YoYo Ma. Completind aceastd ist5, apar cele,utr alete a ceeaceGardner numegte ,,inteligenfeleperionale,,:

interpersonale,um ar fi cele ale unui mareterapeutCarl Rogerssau ale unui lider mondial precum Mirtin

King, Ir., gi capacitdlile,intrapsihice",care pot apdrea, peo parte, in intuiliile lui Sigmund Freud sau, mai pulin evi-

ir mulfumirea interioard ce se poate obline atunci cind ci-reugegtesi fie in aconCcu adevdratele lui sentimente.

esenlialX r cazul unui artist plastic sau al unui arhi-

care ne-au tira4izat cit arn fost la scoali - de la cele de

Cuv?ntul operativ irr privinla irfteligenlelor este multiplu:delul lui Gardnermergemult mai departedecit conceptulndardde IQ, ca actorsingulargi nvariabil.El recunoagted

fFcitate, care ne-au implrlit intre cei care au fost indreptalik gcoli tehnice gi facultate gi pinl la cele preuniversitare, careStabilit ce colegiu vom putea urma - sebazeazdpe o nofiu-llmitati a inteligenlei, care este desprinstr de adevdrateleca-$tl!i 9i abilitXli ce conteazd n viali pestegi dincolo de Ie.Gardner recunoagtecX cifra gapte este una arbitrard in pri-

fa tipurilorde inteligenfX; nu existd un numdr magic referi-la multiplele talente umane. La un moment dat, Cardner silpa sa de cercetdtoriau extins celegapteposibilitdli la douA-i de tipuri de inteligenli. Inteligenla interpersonald, de

a fostimpirliti in patru capacit5fi istincte:spiritul detcere,capacitateade a cultiva relaliile gi de a pdstra priete-aceeade a rezolva conflictele si de a face analize sociale.



56 Natura inteligenlei emolionale

adici aceean care udy excela a doar patru ani.Acest punct de

vedere care prezintd multele falete ale inteligenlei oferd o ima-

gine mai ampl5 asupra capacitdfii copilului gi asupra potenfia-

lului stru pentru reugit5 decit IQ-ul standard. Atunci cind elevii

Programului Spectrum au fost evaluagi conform Scalei de Inteli-

genld Stanford-Binet - cirdva, standardul de aur al testelor IQ

- gi, din nou, conform unui set de intrebXri ce urmdrea strmd-

soare spectrul de inteligenle aga cum le definise Gardne{, nu au

existat legituri semnificative intre rezultatele copiilor la cele do-

ud testee.Cei cinci copii cu celmai mare IQ (intre 125 9i 133) au

dezviluit diverse profiluri ir raport cu cele zecetrdslturi im-

portante misurate de testul Spectrum. De exemplu, dintre cei

cinci copii ,,ceimai degtepli", conform testelor IQ, unul erafoar-

te bun in trei domenii, trei in doud 9i cel de-al cincilea coresPun-

dea doar uneia dintre tris5turile importante ale Spectrum.

Aceste puncte tari erau impdrlite astfel patru dintre punctele

tari ale acestor copii erau plasate irndomeniul muzical, doud in

domeniul artelor vizuale gi unul in inlelegerea sociali, unul in

logictr 9i doud in limbaj. Nici unul dintre ceipinci copii cu IQ-uri

mari nu erau ,,tari" in ceprivegte migcareaTizicd, cifrele sau teh-

nica; migcarea fizicd 9i cifrele erau chiar punctele slabe in cazul

a doi dintre cei cinci.Concluzia lui Gardner a fost ci: ,,scalade inteligenld Stan-

ford-Binet nu putea prezice reugita la nivelul activit5lilor Spec-

trum." Pe de alti parte, rezultatele la Spectrum le-au dat pirin-

lilor 9i profesorilor un indiciu clar referitor la domeniile fali de

care copiii vor arlta un interes spontan gi in care se vor descur-

ca indeajuns de bine, incit sd dezvolte o pasiune care intr-o bu-

ntr zi sI ajungd dincolo de pricepere, ctrtremdiestrie.

Gindirea lui Gardner referitoare la multiplicitatea inteligen-

lei continui sd sedesfdgoare.La zeceani dupi publicarea teoriei

sale, Gardner a oferit acesterezumdri pentru inteligenlele per-

sonale:

Inteligenla interpersonald stecapacitatea e a-i inlelegepe ceilalfi:ce anume i motiveazi, cum lucreazd, um sepoatecoopera u ei.Agenfii de vinziri, politicienii,profesorii,medicii de clinicd9i ide-rii ieligiogi cu o influenli clari celmai adeseasint indivizi cu ungrad ridicat de inteligenli interpersonald. nte[genta intrapersona-1i... esteo capacitate orelat{,orientatdspre nterior. Esteacea a-

pacitatede a orma un modelplin de acuratele9i de veridicitateasinelui9ide a fi in staresd olosegtiacestmodelPentrua ailiona eft-cient n viatd.lo

Cind a i deptepteo prostie 57

Intr-oaltA nterpretare,Gardnerobserva i miezul nteligen-tei interpersonale resupune ,capacit5filee adiscernegi de ardspunde n modul cel mai nimerit la st5rile, emperamentele,motivaliile gi dorinlele altora". La inteligenla ntrapersonali,cheiacunoagteriide sine, el mai include ,,accesula propriileFentimente, apacitateade a discerne ntre elegi de a le stipinih cilduzireacomportamentului"ll.

SPOCKVS.DATA:ATUNCIcf^rDcrrNoAtrEREANu ESTE E4 rNs

Exist5o dimensiunea inteligenlei personale ndelung scoa-ed n evidenfd,dar pulin explorati in studiile ui Gardner: olul

Tmofiilor.Astase datoreaztrpoategi faptului cd, agacum imi su-geraGardner, ucrdrilesalesint determinate rofund de un mo-del al minlii cognitiv-gtiinfific.Astfel, punctul stru de vedereBsupranteligenlelor pune accentulpe cognitiv -tnfelegerea detine gia altora in ce privegtemotivafiile, obiceiurile de munci gifolosireaacestor nformafii in conducereapropriei vieli 9i pen-tru a te ftrlelegecu ceilalfi. Dar cagi n cazui domeniului chines-lpzic, unde excelenla izicd se manifesti nonverbal, domeniulgmoJiilorseextinde la rindul s5u,dincolode imbaj gidecogpitiv.

; Degi se acordtrun spafiu amplu descrierilor ntetigentelorpersonale in perspectivaolului pecareacestealjoaci la nivelul

lmoliilor gi al sttrpinirii or,Gardnergi cei careau ucratcu el nuguurmiritin detaliu olul sentimentuluiincazulcestornteligen-S, concentrindu-se supracunogtinlelordespre entiment.Aceas-ftrconcentrareoateneintenfionattrasdneexplorat astuloceand emofiilor, care fac ca viala interioar5 gi relafiile str ie atit de

hsd loc descopeririloratit in sensul n care existtr nteligen!tr in

fiFolii, dar gitr sensul n care nteligenla poate i datil enofiilor.

de constringtrtodre gi adesea ircurcate. De asemenea,

Accentul pus de Gardner pe elementelecognitive la nivelullelor personale reflectd zeitgeist-ul psihologiei care i-a

t punctelede vedere.Accentulexagerat ecarepsihologiap-unepe cunoattere chiar gi in domeniul emoliilor este in par-t datorat unor capricii din istoria acesteigtiinfe. Pe a iumitltea

secol, psihologia la nivel universitar a fost dominati de

viorigti, duBd modelul lui B. F. Skinner, care considera cdcomportafirentul poate fi perceput obiectiv din exterior 9i,

prin grmare, poate fi studiat cu acuratefe gtiinfificd. Behaviorig-




tii au reglementat toatd viala interioard, inclusiv emofiile, care

nu era la indemitra gtiinlei.

Apoi la sfirgitul anilor L960,a apdrut ,,revolufia cognitivtr",

accentul in psihologie indreptindu-se asuPra registrelor minta-

}e, al stocdrii de informafii gi al naturii inteligenlei. In continua-

re ins[ emoliile nu puteau fi abordate. Teoria tradilionalI acceP-

tatl de savanfii cognitivigti considera inteligenfa ca fiind rezul-

tanta unui proces la rece al faptelor. Totul este hiper-rafional,

precum Mr Spock dtn Star Trek, arhetrpul octelilor informafio-

nali lipsili de orice fel de sentimente 9i care trtrupeazi ideea ci

emoliile nu au ce cduta la nivelul inteligenlei, ele doar stricindimaginea unei vieli mintale.

Savanlii cognitivigti care au imbr6li9at acestpunct de vede-

re au fost sedugi de calculator camodel operativ al minlii, uitind

cd in realitate materia creierului este scXldatd intr-o budinci

dezordonatd pulsind de produse neurochimice gi nu se apropie

in nici un fel de siliciul ordonat gi aseptic din care a lignit meta-

fora cdlduzitoare pentru minte. Modelele predominante care cir-

culi printre savanlii cognitivigti referitor la felul in care mintea

proceseaztr nformalia au fost lipsite de recunoagterea aptului

ctr ralionalitatea este ghidatd - 9i poate fi biruitd - de senti-

mente. Modelul cognitiv este in acest sens'o privire sirlcittr a

minfii, adicd una carenu reugegte d explice Sturm und Drang'ul

sentimentelor care dau savoare intelectului. Pentru a rlmine la

aceastl viziune, savanlii cognitivigti au fost hevoifi, ei in9i9i, sf,ignore relevanfa pentru modelele minlii create de ei a sPeranle-

lor personale gi a temerilor, a neinlelegerilor in cisnicie sau a in-

vidiilor profesionale - ei au indeptrrtat sentimentele care dau

savoare vielii dar 9i momentele de criztr gi care, in fiecare clipd,

influenfeazd exact iir mdsura in care (cit de bine sau cit de slab)

sint prelucrate informaliile.

Versiunea gtiinlificl unilaterali conform cdreia ar exista o

via!6 mintali fdri influenle emolionale care a clliuzit ultimii

optzeci de ani de cercettrri asuPra inteligenlei - se schimbi

treptat, pe misurd ce psihologia a inceput sX recunoascl rolul

esenfial al sentimentelor in gindirg. Precurh personajul Data din

Star Tiek:generaliaurmdtoare,psihologia incepe sd aprecieze pu-

terea gi virtulile emoliilor la nivelul vielii mintale, dar 9i primej-

diile pe care e reprezinti. La urma urmei, a9acum vede Data lu-crurile (spre marea lui mirare, in mXsura in carepoate simli a9a

ceva), ogica lui rece nu reugegte I glseascd solulii umane'Urfla'

Cind afi deptept e o prostie

ul nostru estecel mai evident la nivelul sentimentelor. Da-tncearcd sd simt5, dindu-gi seama cd rateazd, eva esenlial. Elap.rietenie9i loialitate; precum Omul de Tinichea dnVrdjito-din Oz,lui ii lipsegteo inimd. Lipsindu-i simpl liric ce inso-

sentimentele, Data poate cinta sau scrie poezii cu o marerzitate tehnicd, dar fird a trdi pasiunea. Lec,tiadupd caretinjegte sint tocmai valorile mai inalte, cele ale sufletului

ic - credinfa, speranfa, devotamenful, iubirea -, carecu desdvirgire unui punct de vedere rece, strict cognitiv.

imbogdfesc;un model mintal care e ignortr este unul

Atunci cind l-am trtrebat pe Gardner despreaccentulpe ca-tlpune pe gtrdurile asuprasmtirrrentelorsiu pemetacunoag-

mai mult decit pe emolii insele,el a recunoscutctr a avutsd abordeze inteligenla din perspectivi cognitivtr, dar

r spus totodatd: ,,Cind am scrisprima dat5.despre nteligen-personale, de fapt aorbeamdespre emofii, in special potrivit

59

mele de inteligenld intrapersonald - una dintre compo-fiind acordarea din punct de vedere emofional cu'sine.

sentimentelor viscerale sint cele care devin esenlialeinteligenta interpersonald. Dar atunci cind a fost dezvol-

in,practicd, teoria multitudinii inteligenlelor a evoluat, con-mai mult pe metacunoagterel'7 adiia pe congtien-

procesului mintal al cuiva - ,,gi mai pulin asupra irtre-

game a capacitdlilor emolionale."Chiar 9i aga,Gardner apreciazd mportanla cruciald a acestoritdli emolionale gi relalionale aflate labaza vielii. El subli-cd: ,,Mulfi dintre cei care au un IQ de L60 lucreazd pentru

cu un IQ de 10O n cazul in carecei dintii au o slabtr nteli-

td intrapersonald,ar acelor din urmtreste idicat5. n lumea.nu existd o inteligenld mai importantii decit cea interper-

Dacf, n-o ai, nu vei gti cu cine sd te cdsdtoregti, ce slujbdiei g.a.rn.d. ebuie sd ne formdm copiii la nivelul inteligen-personale ircd din 9coli."

EMOVILE POT Ft INTELIGENTE?.

, Pe4tru o infelegeremai complettr a felului fir cares-ar puteaasemenea pregdtiri la nivelul

copiilor, trebuie si ne oprim gialtor teoreticieni care i-au urmat lui Gardner - cel mairu fiind psihologul de la Yale,Belefg4lgv_Cy area reugitsd




prezinte in detaliu felurile tr care putem da inteligen!tr emofii-lor noastrel2.Acest efort nu este unul nou; de-a lungul anilor,chiar gi cei mai invergunafi teoreticieni ai IQ-ului au ircercatuneori sI aducX emofiile in zona inteligenfei, flrd a socoti cd in-tre ,,emofie" gi ,,inteligenld" existl o contradicfie inerentl in ter-meni. Astfel E.L. Thorndikenun eminent psiholog care a avut larindul s5u un cuvftrt de spus in popularizarea noliunii de IQ inanii 1920gi 1930,propunea intr-un articol dinHarper's Mngazineideea cd un anumit aspect al inteligenlei emolionale, inteligenla

,,sociald"- car€ este capacitateade a-i irlelege pe ieilalfi ,,9ide

a acliona cu inlelepciune in relaliile interumane" - este ir sineun aspect al IQ-ului unei persoane.Alli psihologi ai vremii auacordat o conotalie mai cinicd inteligenlei sociale,considerind-ocapacitatea de a -i manipula pe ceilalfl - de a-i determina sd fa-ctr ceeace vrem, indiferent dacl sint cu adevdrat dispugi sau nu.Dar nici una dintre acesteconceptualizdri ale inteligenlei socia-le nu i-a influenlat pe teoreticienii IQ-ului, drept pentru care, in1960,a apdrut un manual de o mare importan!5, carecuprindeateste de inteligenlX ce declarau inteligenla socialtr drept un con-cept,,inutil".

Dar inteligenfa personalSnu poate fi ignoratd tocmai pentructr are o laturd inttritivtr gi una de bun sim!. De exemplu, cindRobert Stemberg, alt psiholog d9 la Yale, le-a cerut oamenilor sddescrie o,,persoantr inteligentS", capacitSlilede a se descurca npracticd se numdrau printre prindipalele trdstrturi incluse pe lis-td. Studiul mai sistematic al lui Sternberg l-a fdcut sd revintr Ia oconcluzie a lui Thorndike: anume cX inteligenla sociald eSte alt-ceva decit inteligenla academictrgi cd este o parte extrem de im-portanttr in a-i face pe oameni si reacfioneze bine in situaliilepractice cu care sint confruntali fur viaftr. Printre inteligenlelepractice care sirt, de exemplu, foarte apreciate la locul de mun-ctr, se numdrd gi acea sensibilitate care le permite manageriloreficienli sX ntuiasci mesajele mplicitel3.

in ultimii ani, un ttumhr tot mai mare de psihologi au ajunsla concluzii similare, fiind de acordcu Gardneq,gi anume cX ve-chiul concept de IQ, carese concentreazd pe lingvisticd 9i mate-matici 9i care reprezenta un factor predictiv al succesului la

gcoali sau caprofesor, fir cazul in care testul IQ era trecut cu bi-ne, s-a dovedit cd este din ce n ce mai ineficieirt, pe mXsurd ceviala igi continud cursul dincolo de porlile instituliilor de invS:

limint. Acegti psihologi - printre care se numdrl gi Sternberg

Ctnd afi deptepte o prostie

rlovey - au ircercat sd-gi formeze o imagine mai largd asu-inteligenfei, reinventind-o la nivelul necesitSlilor pentru re-

furviald. Pe aceastd inie se ajungedin nou la aprecierea avaloare a inteligenfei ,,personale" sau emofionale.

Salovey include inteligenlele personale ale lui Gardner in de-

fia de bazd pe care a dat-o inteligenlei emofionale, extinzindcapacitdli la cinci domenii principalela:

6l

oCtfrioagtereamoliilor ersonale.,@hoagtereanui sentimentatuncictndel apare estepiatra de

emo . Aga cum vom in Capi-[, capacitatea de a supraveghea sentimentele d_ea un Ino-!qe!tu!-egte e o imp;rtmre

i ai existenlei personale, avind un sim! mai sigur asuprain carereaclioneazi tr privinfa deciziilor pelsonale

-de

cu carese cdsetoresc irl la slujbape caregi-o au.

!gsE9_fslj11q!!eeie$i-sepesilelglde,a-S9r!-sllglqgnfientiza-5 va examina capacitatea de a necalma, de

',scutura anxietate, de depresie gi.de irascibilitate - giincapacittrlii de a avea acestecalittrli emofionale

mentale.C-e-tg1lg"nU*l91r9'.e--q9s-4..pS-l!4phSe-s-

fir urma obstacolelor9i a necazurilor din via!5..

il Motiaarmde sine. Aqacrunvom artrta n Capitolul 6,punereain serviciul unui scop este absolut eseirlial pentru a-i

atenfia cuvenitd, pentru motivarea de sine, pentru stdpi-

tltg!"eers"Blgllqu.dSZag]1glrii*dippsrari,urvremeceace-care exceleazd n aceastddireclie se pot reechilibra mult mai

,gicreativitate. Autocontrolul emolional - aminarea recom-

5lgqline_btg.$F$llilor'-3stalab.azarsugltelordeelul. Capacitatea de a h ,,pe faz6" duce la performanle iegi-

comun in toate domeniile. Cei care au aceastd capacitatetendingastr ie mult mai productivi 9imai eficienli in tot ceea&ttreprind.':Recrnwtereaemoliilor n ceilalfi.Empati4 o alti capacitate

tl se clddegte ebaza congtientizdri i e sine emofionale, stementul ,,capacitdlii de inlelegere a celorlalli". Capitolul 7

investiga rXddcinile empatiei, costul social al surzeniei emo-

o'rnteleserede srne. rvanoastrli-iEntimenta e lasa

gi motivele care duc de la empatie la altruism. Cei care




sint empatici sint mai atenli la semnalele sociale subtile ce indi-

cd de ce au nevoie sau ce vor ceilalfi. Aceasta i facesd fie mult

mai potrivili pentru profesiunile care presupun grijafalE de cei-

lalgi, cum ar fi profesorii, agenfii de vinztrri sau cei din domeniul

managementului.5, ,Maneatareaelafiilor.Arta de a stabili relafii inseamni in ma-

re parte capagitateade a gestiona emofiile celorlalli. Capitolul S

se ocupd de competenla sociald, dar 9i de incompetenla la acest

nivel gi de capacitXfile specifice mphcate. Acestea sfurtcapacitd-

file care contribuie la o rnare popularitate, la spiritul de condu-

cere gi la eficimld in relafiile interpersonale. Cei care exceleazdfir aceste abilitdli se deFcurcX bine in tot ceea ce irseamnd inter-

acliunea pozitivi cu ceilalli; acegtia sitrt adevdrate vedete pe

plan social.

Evident cd oamenii au capacittrli diferite in fiecare dintre

aceste direcfii; unii dintre noi, si zicern, igi pot stdpini mai bine

propria nelinigte, dar sint relativ incapabili si calmeze pe altci-

neva la suptrrare. Baza nivelului capacitdlii noastre este fdrd in-

doiald determinatd neuronal, dar aga cum vom vedea, creierul

este extrem de plastic, invtrfnd mereir. Lipsurile la nivelul capa-

cittrlilor emolionale pot fi remediate: agadar, n mare mdsurtr, in

toate aceste direcfii conteazd obiceiurile gi reacfiile, carb, atunci

cirrd se face eforhrl cuvenit, pot fi imbunltdfite.

rQ-uL;"*i,iff#[tR{"!IaNALA:

IQ-ul gi nteligenla emof,onali nu sint competenfe.contradic-torii, ci mai degrabtrseparate.Cu tolii amestecXmntelectul cuacuitateaemofionald.Cei careau un IQ ridicat, dar o inteligen-

!Xemolionaldscizutd (sauun IQ scdzutgi ointeligenldemofio-nald ridicatX) sint, ir ciuda stereotipurilor, relativ pufini. lntr-a-devdr, existi o oarecare orelarentre IQ gi anumite aspectealeinteligenlei emolionale- degi suficient de ingustd pentru a fa-ceclar faptul ci, in mare mdsurd, sint entittrli independente.

Spredeosebirede testele Q familiare, nu existtrdeocamdatXnici un test caresd stabileascd,6;corulnteligenlei emolionale" gi

s-arputeasdnici nu existevreodatl. Degi existtrample studii re-

feritoare a fiecarecomponentl in'parte, unele, cum ar fi empa-tia, sint mai bine testateprin mostrele abilitllii propriu-zise aleuriei persoane deexemplu,punirad-ostrdetermine sentimen-

Cind a i degtept e o prostie 69

cuiva in funclie de expresia fefei, agacum este ea inregistra-

'Bdzicem, pe o caseti video. Totugi,.folosind o anumitd misu-ceeace el numegte ,Blasticitatea eului", ceeace este si-

inteligenlei emolionale (incluzind principalele competen-aociale 9i emofionale), ]ack Block, psiholog la Universitatea

din Califomia, a fdcut o comparalie intre doutr tipuritic pure:cei cu un IQ mareversuscei cu aptitudini emolio-marirs.Diferenlele int griitoare.

d direct 9i de 4 alEeao pdr€re pozitivd despre ele insele;are un sens p-entru ele. Ca gi beiba.Ei, ele sint simpatice 9i

Tipul pur de IQ mare (asta nseamnd ltrsarea a o parte a in-emofionale)este o caricaturtra ittebcfualului care se

adapta la nivel mintal, dar este ncapabiFsdse adapteze apersonaltr. Profilurile difertr ugor de la bXrbali la femei.I cu un IQ mare - nu e nici o surprizd - dovedegte o

gami de interese ntelectuale 9i de capacitili in aceastddi-. El este o persoand ambilioasd 9i productiv6,, previzibild,,toare9i netulburatd de ingrijortrri in ceeace-l privegte.

tendinla de a fi critic ai condescendent,greu de mul;umit 9icu probleme sexuale, nclusiv la nivelul experienfei sen-

inexpresiv gi detagat, prevenitor 9i rece emofional. Princei careau o inteligen!5 emolionald ridicatd sint echili-

din puntt de vedere social, simpatici gi veseli, nu cad pra-,femerilor gi trgrijorlrilor caresd-i macine, Au o mafe eapaci-deasededica ryp ;i sufletoamenilor9icauzelct ot, de a-gina rtrspunderi i de a aveaun profil etic; sint inlelegdtori9i

in relaliile lor. Viala lor emolionali este bogati 9i nor-; ei se simt bine cu ei insigi gi cu ceilalli gi cu universul so-

ln care trdiesc,

Femeile cu un IQ ridicat au, cum e de agteptat, rcredere in-sint fluente ilr exprimarea gindurilor, apreciazl ches-

intelectuale gi au o larga gamd de interese intelectuale giDe asemenea,au tendinla sd fie introspective, pradd ne-gi lucrurilor care le macind, sentimentului de vinovilie

sX-gi exprime minia deschis (chiar daci o fac indirect).Femeile inteligente din punct de vedere emolional, din con,au tendinla de a fi categorice, de a-gi exprima sentimentele

igi exprimi sentimentele in mod potrivit (9i nuiegiri pe care si le regrete ulterior); se adapteizd bine stre-. lnclinalia spre viala sociald le face sd stabileascdcu ustr-noi relafii; se simt destul de bine cu sine qi strt vesele,



64 N atur a in teligenlei emol on aIe

spontane 9i deschise la experienle senzuale.Spre deosebire defemeile doar cu un IQ ridicat, rareori sint nelinistite ori se simtvinovate sau se frtrmfirtd pentru ceva.

Sigur ctracesteportrete sint extremele-in fiecaredintre noiexisttr un amestec de IQ gi inteligen!5 emolionald la anumite ni-veluri. Dar ele oferd o privire instructivd referitoare la fiecaredin acestedimensiuni, furmod separat, ale calitifilor fiecdruia.Pind la un anumit punct, orice om are o inteligenfd cognitivi 9iuna emofional[, prin urmare, acesteportrete se contopesc.$i to-tugi, dintre cele doutr, inteligenfa emofionald adaugf mult mai

multe calitdli care ne determini str fim cu adevdrat oameni.

Cunoagte-te e tineinsuti

O vechepoveste aponeztrvorbegtedespreun rdzboinic sa-ai care -a provocat pe un maestru Zen sd i explice ce n- rnntr ai gi iad. Ctrlugdrul nstr -a rdspuns cudispre!: ,,Egtiun i

cofan- n-are rost str-mipierd vremea cu unul catine!" iSimlindu-se ofensat,samuraiul s-a nfuriat cumplit, a scosia din teactrgi a zbieral ,,Te-ag utea omori pentru obrtrzni-asta,",,Acesta ste adul", a rtrspuns alm cdlugdrul.Uluit strcons-realitatea in spusele maestrului care igi indreptase atenlia

ij.

miniei ce-l cuprinsese, samuraiul s-a linigtit, gi.a bdgat

in teacd,a fdcut o plecdciune9i -a mulgumit ctrluglrului ciluminat.

r ,,laracesta ste airJl",a spuscdlugtrrul.Congtientizarea brusctr de cdtre samurai a stirii agitate in ca-

Socrate: ,,Cunoagte-te pe tine insufi" face referire tocrrrai la

ce este esenlial in inteligenla emofionalS: congtientizarea

iilor sentimente fir momentul in care ele apar.

iLa o primi privire, ar putea pirea cd sentimentelenoastre

evidente; o gindire mai atentd ne amintegte insd cd am tre-

cu vederea ceea ceam simfit cu adevirat in legdturl cu un

lucru sau cI am reactionat tirziu fald de acestesentimen-

aflate n joc. Psihologii folosescun tertnen destul de ponderat,

pentru a se referi la congtientizareaacestui pro-

degindire,9imetadispozifie,entrucongtientizareamoliilor.

prefer termenul cangtientizare-de-sine,n sensulunei atenfii

manenteacordate stdrilor interioarei.

geafla ilustreazd diferenla covirgitoare intre a fi cuprins de un

ntiment 9i a deveni congtient ctrpoli fi inghilit de el. lndemnul

ln cadrul acestei congtientiziri autoreflexive, mintea consta-

pi investigheazi experienla in sine, inclusiv emoliile2.




Aceastd calitate a congtientizirii seamdndcu ceeace Freuddescrie ca ,,atenlie egal flotantd" gi pe care o recomanda psih-analigtilor.O asemeneaatentie abordeazi tot ceeace se ntimpldin starecongtienti cu imparlialitate, ca 9i cum ar fi vorba despreun martor interesat gi care totugi nu reaclioneazS.Unii psihana-ligti ii mai spun gi ,,eul observalsltt - capacitateacongtientizd-rii de sine care i permite analistului s5-gisupravegheze propri-ile reaclii la spusele pacientului 9i la procesul de liberd asocierepe care-l lese pacientul3.

O asemeneaconstientizare desine pare sI necesiteun neo-cortex activat, mai ales n zona limbajului, acordat spre a identi-

fica gi a numi emofiile stirnite. Congtientizareade sine nu este oforml de atenlie caresX se ase purtatd la voia intimpldrii de cd-tre emolii, reaclionind exagerat9i amplificind ceeace esteperce-put. Mai degrabd este un mod neutru de a menline reflecfia desine, in toiul, totugi, al unor emolii turbulente. William Styronpare str i descrisaceastd acultate a minlii scriind despre depre-siile lui profunde, vorbind despre ea ca fiind o simfire ,,a uneiinsoliri de cdtre un al doilea sine - un observator spectral carenu impdrtdgegtedemenla dublului sdu gi deci estecapabil de ocuriozitate lipsiti de patimd in momentele in care camaraduls5u se zbate."+

in cel mai bun caz, observareade sine permite o congtienti-zare la

rece a sentimentelor pasionale sau fulburdtoare. ln celmai rf,u caz,semanifestd doar printr-o ugoarddistanlare fatl deexperienla respectiv5, un canal paralel al congtientizdrii, careeste ,,meta": planind deasupra san dedesubtul fluxului princi-pal, congtient fatd de ceeace se intimpld mai degrabEdecit a fipreluat 9i pierdut ir acel flux. Este,de exemplu, diferenla ftrtrea fi miniat de moarte pe cineva 9i a gindi totugi: ,,Sentimentulpecare l triiesc este unul de minie" chiar in momentul in care el tecuprinde. Din punctul de vedere al mecanicii neurale a cong-tientizdrii, aceasti subtili deplasare a nivelul mintalului sepre-supune cd semnalizeazi cd.acelecircuite neocorticale suprave-gfeazl activ emofia, acesta iind primul pas in cigtigareaunuianumit control. Aceast5 congtientizarea emofiilor este compe-tenla emofionald fundamentald pe carese clddesccelelaltecom-

petenle, cum ar fi cea a autocontrolului emofional.Pe scurt, autocongtientizarea nseamndsd fim ,,congtienfiatitde dispozilia in care sintem, cit gi de gindurile pe care le avemdespre aceastddispozilie", dupd cum spune ]ohn Mayer, psiho-

Cttnoagte-te pe tine tnsuNi 67

la Universitatea din New Hampshire, care, aldturi de Peterde la Yale, a formulat teoria inteligenlei emofionales.

de sine poate fi vdzutd ca un fel de atenlie non-vd 9i lipsitd de judecili asupra stdrii interioare.Dar Mayer

ci aceastl sensibilitate poate la rindul sdu si fie maicalmd; gindurile tipice prin care se exprimd aqtocongtien-

emolionald le includ pe acestea: ,Ar trebui sd simt aga";gindesc la ceva frumos ca se-mi ridic moralul"; iar pentru

autocongtientizaremai restrictivi, o fua26. are permite o eva-: ,,Nu te g?ndi la astaacum" - ca reaclie la ceva foarte su-

"Degi existdo distinclie logici intre a fi congtient de sentimen-

gi a acliona pentru a le schimba, Mayer considerd ci din mo-practice cele doud merg de obicei min 'rd n mind: a recunoag-

o dispozilie incorectd inseamnd sd doregti sd o depdgegti.recunoagtereeste nsd distinctd de eforturile fdcutepen-

determinat s5-9i oveascdprietenul de joac5,putem opri lovi-dar minia lui va continua sd clocoteascd.Gindurile copi-

lUlui sirt incS fixate pe ceea ce a declangatsupdrarea - ,,Darbtl-a furat juciria!" - gi minia continud sd-l stdpineascd.Auto-longtientizarea are un efect mai puternic asupra sentimentelor

a ne impiedica si acliondm conform unui irnpuls emotional.mci cind ii spunem: ,,Inceteaz1t"unui copil a cdrui superare

ptrtimage au de antipatie: nlelegereaaptului cX ,Ceea e simt

Itte furie" oferdun mai maregrad de ibertate nu doaropfiu-

'' . Mayer descoperdcd oamenii au tendinla de a aborda stiluridlferite de a participa sau de a-gi st5pini emo!ii1e6:

h de a nu acfiona,ci gi pe aceeade a incerca sd-fi treacd.

atocongtientizarea.ongtientizarea dispoziliilor in momentulr,ln careele apar ii face pe oamenii care procedeazi astfel sd ai-bl o viziune sofisticatdasupra vielii lor emolionale.Claritatea

referitoare la emolii poate da nagterealtor tr5sdturi de per-

i,qOnalitate:sint persoaneautonome gi sigure pe limitele lor, ausinitate psihologicdbund 9i tendinla de ,aaveao privire po-

zitivd asupra viefii. Cind sint prost dispugi, nu mediteazd laasta fur oate felurile, iar proasta dispozifie nu devine o obse-sie, fiind capabili si iasd mai ugor din aceastdstare. Pe scurt,

,, inteligenla ii ajutd sd-9i stdpineascdemofiile.Inchiiereatnsine.Existd oameni careadesease simt cupringi de

r, €moliile lor gi nu se simt in stare sd scape deele, de parcd dis-pozi$ile ar fi preluat controlul asupra lor. Ei sint schimbStori




gi nu foarte congtienfi de propriile sentimente, drept pentrucare se pierd ugor in ele, firtr a le putea contempla in perspec-tivd. Ca urrnare, nu se strdduiesc prea tare sd scape de acestestdri proaste, avind impresia cd nu delin controlul asupra vie-

lii lor emofionale. Adesea simt cd sint coplegili gi cd au sc5patemofiile de sub control.

oAcceptarea.Degi aceste persoane gtiu adesea foarte exact ceeace simt, au insd tendinla sI accepte cu ugurin!6 dispoziliileprin care kec, fdri a incerca si le schimbe. ExistXdoui ramuri

ale tipologiei celor care accepti: cei care de obicei sintbine dis-pugi, deci nu strt motivali sd-gi schimbe dispozilia ir care seafltr, 9i cei care, in ciuda limpezimii asupra stirilor lor, sitrt ir-clinali spre stf,ri proaste, pe care le accepttr ntr-o atitudine pa-sivtr, neficind nimic sd le schimbe, in ciuda disconfortului -acestmodel este ntilnit mai ales la persoanele deprimate, ca-re se resemneazdin fala disperirii.

PATIMAFUL'I I]VDIFERENruL

Strne maginem entruo cliptrci ne afldm ntr-unavionca-re zboard de la New York la San Francisco. A fost un zbor lin,dar pe mtrsurtr ce vtr apropiali de Munlii Stincogi, se aude voceapilotului: ,,Doamnelor gi domnilor, urmeazi nigte turbulenfe.Vd rugtrm sd vtr intoarceli la locurile dvs. 9i sd vtr puneli centu-rile de siguranli." Apoi avionul intre in zona de turbulenlg ca-re sint mai rele decit tot ce ali intilnit pfurtr acum - avionul estearuncat in sus 9i in jos gi dintr-o parte in cealaltd precum o min-ge {e phiA purtattr de valuri.

Inkebarea este: ce facefi? Sinteli genul de om canese refugia-ztr intr-o carte sau intr-o revisttr sau care continui strse uite la unfilm, adaptindu-se turbulenfelor? Sau sinteli dintre cei care reci-tesc instrucliunile pentru cazurile disperate sau care le pindescpe stewardese pentru a vedea dacd dau semne de panicl? Orisinteli dintre cei care-giciulesc urechile spre a auzi dacd e cevain nereguld cu motoarele?

Oricare dintre aceste rdspunsuri vi s-ar pdrea mai firesc, el

este un semn asupra felului in care reacfiondm la stres.Scenariulcu avionul face parte dintr-un test psihologic creat de SuzanneMiller, psiholog la Universitatea Temple, pentru a constata dacdoamenii au tendinla de a fi vigilenli, preocupindu-se de fiecaredetaliu intr-o asemeneasitualie disperatd, sau dacd din contri,

Cunoagte-tepe tine tnsuli 69

asemenea momente nelinigtitoare, incearcd si-gi distragdntia. Aceste doud reaclii intr-o situalie limiti au consecinle

de diferite pentru felul in care oamenii igi experimentea-propriile reaclii emofionale.Cei care gi creeaztr starede

ar fi privali de ibertateprin insdgi aptul cX rateazd otulde atent gi amplifictr ird strwea propriile reaclii* mai ales

starea or e lipsitd de o congtientizarecalmtr.Rezultatulctremoliile lor par gi mai intense.Existd9i dintre aceiacarerctrsd-gidistragd atenfia, nebdgindu-gi n seamdpropriile

gi minimalizindu-gi astfel experienta reacliei emofionale,nu chiar gi dimensiunea in sine a reacfiilor.

de la acesteextreme, rezultd cd pentru unii congtien-emofionald este coplegitoare, n vreme ce pentru algii

dactrefstd. Si ne gindim la studentul care ntr-o searlci in cimin a izbucnit un incendiu gi merge str ia un ex-

gi stinge focul. Nimic neobignuit - in afard de faptul ci. spre extinctor 9i inapoi el mergenormal gi nu aleargtr.?N-a simlit ctrar fi vreo urgenfi.

Itr intimplare mi-a fost povestittr de Edward Dieneq,la Universitateadin lllinois, care a studiat intensitatea

oamenii gi trtriescemofiile7.Dintre studiile de caz pe ca-psiholog le fdcuse,studentul se remarcase rin faptul ci

celmai pufin intensemoliile, din citepersoane ntilnise. Era esenfialmenteo persoantr drtr nici un fel de patimi,treceprin via!tr ftrrtrsd simttr mare lucru, chiar gi ir cazulincendiu. Prin contrast,sd udm gi exemplul unei femei de

capdt al spectrului alctrtuitde Diener. Pierzindu-9it[ pixul preferat a fost distrusl zile intregi.Alttr datd,a fostde impresionattrcitind cd sefaceo mare vinzare de pantofi

redus ntr-un magazincostisitor, ncit a ltrsatorice altce-aruncat n magindgi a condus trei ore pintr la magazinulicago.

Dienerconstati ctr n general emeile trdiescatit emoliile po-cit 9i pe cele negative mai puternic decit birbalii. Ltrsind

parte diferenlele de sex, viafa emofionali este mai bogatlcei careobservtrmai multe. Sporireasensibilittrfiiemo-

are drept consecinli pentru aceastd ategorie aptul cI lamicd provocare se dezlinftrie adevlrate furtuni emofio-

o ahnosfertr de rai sau de iad, in vreme ce ceilalgi, de la ex-opusd, abia de simt ceva chiar gi in cele mai cumplite im-



70 Natura inteligenlei etnolionale

OMULFARASENTIMEATIE

Gary 9i-a furfuriat logodnica, pe Ellen, pentru cd, d.e9iera untip ihteligent, atent gi un chirurg care reugise n carierd, nu aveanici un fel de emolii 9i nici un fel de reactie la orice manifestarcsentimentald. Gary putea vorbi strilucit despre gtiinle gi arte,dar cind era vorba de sentimente - chiar gi pentru Ellen -amufea. Degi ea se strdduise s5-i stirneascdpasiun-ea,Gary rd-mdsese mpasibil gi lipsit de cea mai mici reailie. ,,Eu nu-rni ex-prim sentimentele", i-a spus Gary terapeutului la care Ellen l-atrimis cu insistenld. ,,Cind este vorba de viala emofionald',, amai addugat el, ,,nu gtiu despre ce se vorbesc; n-am sentimentcputernice - nici pozitive, nici negative."

Nu doar Ellen era frustratd de rdceala ui Gary: pe m5surd cci se_ onfesa terapeutului, el gi-a dat seama cX este incapabil sIvorbeasci deschiscuiva despre sentimentele sale.Motivul: maiintii, cd nu gtia ce simlea de fapt. Dupd cite igi dddea el searna,nu se miniase, nu se ntristase 9i nu se bucurase niciodatds.

A9a cum a constatat terapeutul, acestvid emolional i-a fdcutpe_ceiasemeni ui Gary incolori 9i inodori: ,,Ei plictisesc pe toa-ti lumea. De aceea i gi trimit nevestele a tratament.,, pljtitudinea emolionald a lui Gary exemplificd ceeace psihiatrii numescalexitimie,de la grecescul a - care inseamnd ,,lips6',, Iexis, careinseamnd

,,cuvint"gi thymos,

care nseamnd ,,emo!ie', Acegti oa-meni nu-gi gisesc cuvintele pentru a-9i exprima sentimentele.Intr-adevdr, ei par lipsili de toate sentimentele, degi astas-ar pu-tea datora mai degrabd incapacitdlii de a-gi exprimaemolia decitabsenlei totale a emofiei. Aceastdcategorie de oameni a fost ob-servatemai ftrtii de psihanalistii cares-au mirat cd existi o cate-gorie de pacienli care nu puteau fi tratali prin nici o metddd,pentru cd nu dddeau sefilne si aibi sentimente, fantezii sau vi-se colorate - pe scurt, nu dddeau dovadd de o viali emotiona-l5 interioari desprecare ar fi putut sXvorbeascie.Tr5siturile clinice definitorii ale alexitimicilor includ dificultatea de a descriesentimentele - ale lor sau ale altora - 9i un vocabular emolio-nal extrem de limitatlO. Mai mult, discem cu greu emoliile intreele sau de senzaliile trupegti, astfel incit pot povesti cd au nervi

la stomac, palpitalii, transpiralii sau ameleli - dar nu-9i dauseamaci de fapt simt o stare de nelinigte.

,,Ei dau impresia cd sint altfel, nigte extrateregtri care au pi-cat de pe o cu totul altd lume gi au fost paragutali in miiloiul

Cunoagte-tepe tine tnsuli 77

societdli dominate de sentimente", aga i descrie doctorul

Sifneos,psihiatrul de la Harvard, care, n 1972,a inventat

I de alexitimiell. Alexitimicii pling rareori, dar si cind o

semai opresc. Totugi, sirt foarte incurcali dac5 sint intre-

cepling. O pacienttrcu alexitimie era atit de supdratd du-

a vdzut un film cu o femeie ce avea opt copii 9i urma sd

de cancer, ncit a plins pind ce a adormit. Cind terapeutul

lt[gerat cd probabil a intristat-o filmul, fiindci ii amintise de

ei mamd care sufereade un cancer r ultimul stadiu, fe-

a inmdrmurit complet uluiti gi a rdmas fdrX grai. Cind te-a intrebat-o apoi ce simte, ea i-a rdspuns ci se simte

lrozitor", dar nu gi-a putut clarifica mai mult sentimentele.

ad5ugat cI din cind in cind se trezegte plingind, dar nu gtie

exact de ce plinge12.

este esenla problemei. Alexitimicii nu cd nu ar simfi

nimic, dar sint incapabili s5-9i dea seama gi mai ales

1eexprime - sau sd explice exact cesentimente au. Le lipseg-

h mod acut capacitatea undamentald de a da dovadd de in-

emolionald, de congtientizare de sine - faptul de a gti

ce emolii ne tulburd in interior. Alexitimicii dezmint

conceplie a simfului comun potrivit cdreia este mai mult

clar ceea ce simlim: ei habar nu au despre ce este vorba.

ceva- sau mai precis cineva - ii impresioneazl. intr-atit

sd simti ceva, experienfa in sine ii blocheazi gi ii coplegeg-

Seci trebuie evitatd cu orice pre!. Sentimentele ajung la ei,

cind ajung, ca o amefitoare nelinigte; sau aga cum spunea

care a plirs dupd un film, e vorba despre ceva ,,ingrozi-

, dar pe care nu-l poate explica, precizind cefel deingrozitor.

Aceastdconfuzie fundamentalS in privinla sentimentelor pa-

d ducd adesea a vagi probleme medicale, atunci cind real-

aceste senzalii de disperare emolionalX sint trXite; acest

estecunoscut in psihiatrie sub numele de somatizarc

re emolional6 poate fi confundatd cu una fizicl (9i este di-

de o boali psihosomatic5, n cazul cireia problemele emo-

duc la complicalii realmente de ordin medical).Intr-ade-,mare parte din interesul psihiatrilor fald de alexitimici este

de a-i deosebi de cei carevin la doctor pentru a cere ajutordeosebirede cei care cad pradd uflei obsesii sterpe de a g5-

diagnostic medical gi un tratament pentru ceea ce este de

o problemd emolionalh.



72 Natura inteligenfei emolionale

In vreme ce nimeni nu poate spune ince precis ce anumeproduce alexitimia, dr. Sifneos propune ca explicafie o deconec-tare intre sistemul limbic Ai neocortex,in special de centrii vor.birii, ceeace s-ar potrivi foarte bine cu ceeace am aflat desprccreierul emolional. Pacienlii cu atacuri grave de apoplexie laia-re aceasttrdeconectare a fost realizattr printr-o operalie chirurgi-cald cu scopul de a-i elibera de acestesimptome, observa Sifne-os, devin insensibili din punct de vedere emolional, asemeni ce-lor cu alexitimie, care sint incapabili sd igi exprime sentimentele

in cuvinte 9i sint lipsifi de o via!tr imaginartr. pe scurf degi cir-cuitele creierului emolional pot reacfiona prin sentimente, neo-cortexul nu poate tria acestesentimente gi nici nu le poate nuan-

!1pli" limbaj. Henry Roth observa in romanul s6u CalI It Sleep

(9il-i zicemsomn) puterca limbajului: ,,Dactr poti exprima irncu-vinte ceea ce simfi, inseamntr ctr acel ceva ifi aparline." ln modcorolar evident, aceasta este gi dilema alexitimicilor: negtrsin-du-gi cuvintele pentru sentimente, nu gi le pot insugi.

IfinNn SEMrIMEA/TELEI/ISCERALE

Tumora care cregtea n spatele frunfii lui Elliot avea dimen-siune3 unei mici portocale; i s-a fdcut operalie

9ia fost indepdr-

tattr. Degi intervenfia chirurgicaltr a fost declarattro reugitd,ulte-rior, cei care-l cunoscuseri bine au spus cd Elliot nu mai eraElliot - el suferiseo schimbareseverdde personalitate.Ctndva,fusese un avocat celebru, iar acum nu mai era in stare sd-gi inlslujba. Solia l-a pdrdsit. El gi-a investit economiile in afaceri pd-guboase9i a sfirgit prin a locui in dormitorul pentru oaspe,tidincasa ratelui sdu.

ln cazul lui Elliot, intervenise o problemd care ii uimea peto!i. Din punct de vedere intelectual, era la fel de degteptca maifurainte,dar nu mai gtia s5-gidrimuiasctr timpul, pierzindu-se inamdnunte minore; igi pierduse simlul prioritililor. Reprogurilecare se fdceaunu pireau sd-l afecteze; useseconcediatdin maimulte slujbe de avocaturd. Degi testelede inteligenlX nu detec-

taserl nimic in nereguld cu facultdlile mintale ale lui Elliot, el s-adus totugi la un neurolog, sperind sI descoperevreo problemineurologicS; pebaza acesteiaar fi oblinut unele avantaje finan,.ciare, despre carecredeacd i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-

Cunoapte-tepe tine insuli 73

sale de dupl operafie.Altfel, concluzia nu putea fi decit

esteun bolnav inchipuit.AntonioDamasio, eurologul a carea mersElliot, a fost 9o-!e un element care ipsea din repertoriul mintal al lui Elliot:

nu era nimic in nereguli cu logica sa, cu memoria, cu aten-

Baucu orice alttr capacitate cognitivh, Elliot pur gi simplu igi

lse sentimentele referitoare la ceeace se intimplase cu ell3. $iizbitor era faptul ci Elliot puteapovesti hagicele ntimpliriviala sa cu o detagareotali, cagi cum ar fi privit de la dis-

pierderile giegecuriledin trecutul sdu- ftrri nici un dramregret sau de tristefe, de frustrare sau de minie fa!tr de ne-

lile viefii. Propria lui tragedie nu-l indurera; Damasio era

impresionatde povesteaui Elliot decitElliot insugi.Damasio a ajuns la concluzia ci aceasttrnecongtientizare

avea drept surstr ndeptrrtarea odattr cu tumora decreier pi a unei plrti din lobii prefrontali. Ca urmare, inter-

chirurgicaltr a ttriat legitura dintre centrii de jos ai creie-emofional, tn special nucleul amigdalian 9i circuitele cola-

rle,9i capacitateade gindire la nivelul neocortexului. Gindi-

lui Elliot devenise una ca de calculator, capabild deci str trea-

prin toate azelecalculirii unei hottrriri, dar incapabili strde-oalori perrtru diverseleposibilitdfi. Fiecareopfiune in

erauna neutrtr.Acest alionament otal lipsit de orice m-

emolionald era esenlaproblemei lui Elliot, sau cel puliniga btrnuiaDamasio:o preapulurd congtientizare sentimente-

lor salen raport cu lucrurile l ftrcea e Elliot strproducdun ra-

lonament gregit.t; Acest handicap 9i-a ftrcut simliti prezen,tagi irn hotdririle de

"il cu zi. Atunci cind Damasio a incercat sd aleagd o zi gi o ord

pentru urmitoarea programarea lui Elliot, rezultahrl a fost o

nultitudine de nehotlriri: Elliot gisea argumentepro 9i contra

h cazul fiecdreizile 9i ore propusede Damasio,dar nu putea

llege ntre ele.La nivel ralional,aveamotiveperfect ogicepen-a obiecta sau de a acgeptapractic orice moment pentru pro-

Numai ci lui Elliot ii lipsea acelsim! a ceeace simleain

cu oricare dintre acestemomente. Lipsindu-i congtien-

rea propriilor sentimente,nu avea nici un fel de preferinle.

I Di" nehotdrirea ui Elliot putem invila o leclieesenfialX, ime aceeaa rolului crucial al sentimentelor atunci cind navi-

,gtrmpe acestnesfirgit orent al deciziilor personale in via!6. In

Vremece sentimenteleputernice pot face prdpdd in rafionamen-




te, Iipsacongtientiz5rii sentimentelor poate fi 9i ea dezastruoasd,mai alesatunci cind trebuie sd cintdrim hotdririle de care depin-de in mare parte soarta noastrl: ce carierd sd urmdm, dac5 si rI_minem intr-o slujbi sigurd sau si ne mutdm la una mai riscantddar 9i mai interesantS,cu cine sX egim in orag sau cu cine si necdsdtorim, unde sd trdim, ce apartament sX nchiriem sau ce ca_sd sdcumpdrdm - 9i agamai departe. Asemeneahotdriri nu potfi bune dacd sint luate doar ragional, ele presupun 9i un senti-ment visceral 9i nlelepciunea emofionaH idunaH din experien-fele trecute. Logica formalX nu poate funcliona de una singure

cabazd. pentru a hottrri cu cine sX ne cdsltorim sau in cinlesiavem incredere sau ce slujbd sd ne ludm: acesteasint zone in ca_re raliunea f5rd sentiment esteoarbi.

Semnalele ntuitive care ne cdlduzesc n asemeneamomenteapar sub forma unor valuri aclionate limbic din viscere, pe careDamasio le mai numegte 9i ,,marcatori somatici,,,,uu *ui birruzis, sentimente viscerale. Marcatorul somatic este un fel de alar-mi automat5 care de obicei atrage atenlia asupra unui pericolpotenlial presupus de o anumitd acfiune in desfdgurare. el maiadesea,acegti marcatori ne indepdrteazd e o alegere impotrivacdreia sintem avertizali de experienla anterioard. Totodati, ei nepot avertiza 9i cind apare o ocazie excelenti. De obicei, pe mo_ment, nu ne amintim exact ce anume a dus la formarei senti_menfului negativ; nu avem nevoie decit de un semnal cd o po_

tenlial5 perseverare trtr-o anumiti direclie poate fi un dezastiu.De cite ori apare un asemeneasentiment visceral putem sd re_nun!5m imediat sau sd continudm cu mai multd incredere, ast_fel incit multitudinea de alegeri sd devinx o matrice decizionalimai ugor de manevrat. Cheia unor decizii personale sdnltoaseeste simplX: sI fim in acord cu sentimentele noastre.

GO LIREA INCONSTIENTULUI

Vidul emolional al lui Elliot sugereazl c6, xistd un spectrude abilit5li de a simfi emoliile pe misurd ce ele apar. Conformlogicii neurogtiinfei, daci absenfa unui circuit neural duce la odeficientd a unei anumite abilitdfi, ahrnci relativa putere sau sld-biciune a aceluiagi circuit din creierele intacte ar irebui sx ducd

la niveluri cor.nparabilede competenl5 in ceea ce privegte aceacapacitate. n termenii ce descriu rolul circuitelor prefrontale tnacordarea emofional5, ea sugereazd cI din motiv-e neurologice

,Cunoagte-te pe tine insuli 75

pnii dintre noi sesizdm cu mai mare ugurinli decit allii frica sau

deci sintem mai congtienli de noi ingine din punct de

emofional.

S-arputea ca 9i talentul pentru introspeclia psihologicd sd !i-ill de acelagicircuit. O parte dintre noi sirtem mai bine acordali

ctr modurile simbolice specifice minlii emofionale: metafora 9ifuibetul, alXturi de poezie, ctrtece 9i fabule, toate sint in limba-

fUl inimii. La fel sint visele 9i miturile, ir care asocialia dezldn-pitd de idei determind fluxul narativ, fiind intdritd de logica

lhinlii emo,tionale. Cei care se afld intr-un acord firesc cu pro-

priul glas al inimii - cu limbajul emoliei - sint cu siguranldmhi apli de a exprima mesaje, ie cd estevorba de romancieri, de

hxtieri sau de psihoterapeufi. Acordarea interioar5 ii face sI fie

ihai talentali in a da glas ,,inlelepciunii subcongtientului" - ir-trdit al viselor noastre si al inchipuirilor noastre, simbo-

! care ntrupeazi celemai profunde dorinle ale noastre.

Congtientizarea de sine este fundamental5 in pdtrunderea

ic5; aceastaeste facultatea mintald pe care vrea sd o fa-

puternicd psihoterapia. Intr-adevir, pentru Howard Gardner,ul de inteligenld intrapsihicd este Sigmund Freud, marele

f al dinamicii tainice asufletului. Aga cum o spunea foar-

clar Freud, mare parte din viala emolional5 este ncongtienti;

f€ntimentele care ne frdmintd interior nu trec intotdeauna pra-

congtientizdri i. Verificarea empiricd a acestei axiome psiho-

provine din experienle asupra emoliilor incongtiente,

Ctrmar fi remarcabila descoperire ci oamenii i9i formeazd prefe-

fe pentru lucruri in legdturd cu care nici mdcar nu-9i dau sea-

cd le-au mai vdzut. Orice emolie poate fi - gi adesea9i este

inconstientd.

lnceputul psihologic al unei emolii se declangeazl de obicei

inte ca persoana respectivd sd fie congtientd de sentiment in

De exemplu, atunci cind celor care se tem de gerpi li se ara-

ttr o imagine cu gerpi, senzorii din pielea lor vor detecta transpi-

care s-apornit ca sefiln al nelinigtii, degi ei suslin ci nu simt

o teami. La aceste persoane transpiralia apare chiar 9icind imaginea unui garpe este prezentatd atit de fugitiv,

nu congtientizeazd exact ce au vdzut, dar ei incep deja sd se

inigteascX.Aceste emolii precongtiente continud sd se forme-in final devenind suficient de puternice pentru a se transfor-

in congtientizare. Astfel, existd doud niveluri de emofie, cel



76 N atura in teligenl ei emo ion aIe

congtientgi cel incongtient.Momenhrl in careo emofie devinecongtienttrmarcheazdnregistrareaei caataren cortexulfrontalla.

Emofiilecareclocotesc ub pragul congtientiztrriipot aveaun impactputernicasupra elului in carepercepem i n care e-acliontrm,chiar dacdhabar nu avem cd ele lucreazddeia. Deexemplu,o persoanienervatdde o intilnire nepltrcuttr e avutloc cevamai devremeeste rascibildore ntregi dupd aceea, im-findu-se igniti cind nimeni nu intenlioneazAsd.-oigneascigirepezindu-sea ceilalli ftrri nici un motiv.S-arputealX nici nubagede seamtr it estede irascibiltr9i chiarsd ii surprinstrdactr

i seatrageatenfia,degiaceasti ipsd de congtientizare sufocdgi i dicteaztreplicitiioase.Dar de firdattrce i estecongtientiza-ttr aceastd eacfie- odattr ce e inregistrattr de cortex - poateevaluadin nou lucrurile gi hottrrdgtestrse scuture de sentimen-tele cu care rtrmdsese e la inceputul zilei, schimbindu-gipers-pectivagidispozifia.n felul aceita,congtientizareae sineemo-tionaltrdeyinepiatra de temeliea stratului urmdtor de inteligenldemofionald; apacitateae a sescuturade o proasttrdispoiigie.

W

ffiinrobit de patimi

Norocle ceiCe-mbindbinehibzuieli i patimi

lncit nu sintsubmtna SoarteiluietDin ure cintdeacumarea.Dd-mi nsu!

Netnrobit cpatimi,gi-amsd-lport

In inimd, n miezul nimii,Precume port.

Hamletpentruprietenul siu Horatio

Faptulde ane putea stdpini, de a face ali furtunilor emofio-

I carene sfilt scoasen calede cdheSoarttr9i de a nu deveni

de patimi a fost trudatcao adeveratd irtute incdde pe

lui Platon. n greaca eche,acestucru senluneasophro-

,grija gi inteligenlade a-!i conduce iata;echilibru9!inte-me", agacum aveastr raducl PageDuBois,specialistn

rc[. Romanii gi primii cregtiniaveaus-onumeasce unperan-

temperare,adicd ablinere de' a excesulemofional. Scopul

echilibrul ginu o trdeplrtare a emofiilor: fiecaresentiment

irte arevaloarea9isemnificalia ui. O viald lipsitl de pasiu-fi o plictiseali'pe vastul tdrim al neutralitdfii gi o izolare fa-

bogl;ia viefii insfui. Dar aga cum observa chiar Aristotel,

sint emoliile potriaite,sentimenteleproporlionale cu in-

le. Cind emoliile sint prea titcute,eleduc la plictis gi la

cind sint scdpatede sub control 9i seajunge a extre-gau sint de prea lungd durattr, devin patologice, ca in cazul

rrcsiei demobilizatoare, al nelinigtii coplegitoare, al furiei tur-

al agitafiei nebune.itr-adevtrr,sttrpinireaemoliilor tulburdtoare este cheia m-

lrii cu viala emofional5;extremele emoliile prea intense

de prea ungi durati - ne submineaztr chilibrul.Evident

e vorba de a simfi un singur tip de gmolie; si fii fericit tot

amintegte oareclun de acele insigne cu chipuri zimbitoa-

iare erau la modi ir anii 1970.At fi multe de spus n privin-mei contribulii constructivea suferinlei la viala creatoare9i

; suferinla poate tem.perasufletul'



78 . Natura inteligenlei emolionale

Momentele bune gi cele proaste pot condimenta viata, cucondilia sd fie pdstrat un anumit echilibru. in calculul sufletuluiomenesc existd proporlii de emofii pozitive gi neiative care de-termind senzalia de bine - sau cel purin acestaesteverdictul inurma studierii dispozifiilor in cazul a sute de bdrbali 9i femei ca-re purtau asupra lor aparate semnalizatoare care le aminteaudil clnd in cind sd-9i nregistreze emoliile din momenhrl respec-tiv1.Oamenii nu trebuie neapdrat sd evite sentimentele neplicu-te ca sd se simtd bine, ci doar sX nu scape de sub control lcestesentimente furtunoase, care dizlocd orice bund dispozifie. Ceicare a,u episoade de minie

cumplitd sau de deprimare se potsimli bine totugi dacd au momente de bucurie iau de feriiirecare sd le contrabalanseze pe cele dint?i. Aceste studii mai con-firmi gi independenla emofionalului in raport cu inteligenlaacademictr,descoperind cd existd doar o sla6d relalie sau poatenici una intre note sau IQ 9i binele emofional al oamenilor.

Aga cum undeva ir fundalul gindurilor existd rln murrnurpermanent, la fel existi gi o fredonare emoflonali constantd; n-cercafi si sunali pe cineva pe pager la 6.00 a.m. sau la 7.00p.m.gi de fiecare datd va fi intr-o'dispozifie sau alta. Evident cA ori-cine poate avea o dispozilie complet diferitX de la o zi la alta;dar. atunci cind dispozilia rdmiree n medie aceeagide-a lungulmai multor sdptdmini sau luni, aceastaare tendinla sd reflecte nmare cam care este senzalia de bine a persoanei respective. S_adovedit cX pentru majoritate, sentimentele foarte intense sint re-lativ rare; cei mai mulgi ne afldm ?ntr-ozoni de mijloc; cu usoa-re kes5riri ir acestcarusel emofional.

$i totu9i, gestionarea emofiilor este o slujbd non-stop: mareparte din ceeace facem - in special n timpul liber - eite o in-cercarede a ne gestiona dispozifia. Totul, de la cititul unui ro-man sau privitul la televizor pind la alte activitlli gi prietenii pecare ni-i alegem, poate deveni o modalitate de a ne face sA nesimlim mai bine. Arta de a ne calma este un talent fundamentalal vie!ii;.unii psihanaligti, cum ar fi ]ohn Bowlby gi D. W. Winni-cott, o considerd drept una dintre cele mai importante trneltepsihice. In teorie, se susfine cd sunetele emolionile pe care e in-vald sugarii pentru a secalma, tratindu-se pe ei ingigi a9acum iitrateazd, ei ce au grijd de ei, ii fac mai pulin vulnerabili la gocu-rile creierului emotional.

Aga cum am vd,zut,strucfura creierului ne arat5 cd foarteadeseaavem pulin sau nici un control asupra momenfului in ca-

Inrobit de patimi

gintem cupringi de emolii, ca 9i asupra a ceeaceurmeazd sdacesteemolii. Dar avem oarecum o idee despre ctt durea-

emofie. Nu putem spuneacelagiucru atuncicind estevor-bristefe, ingrijorare sau mfirie; de obicei, aceste dispozilii

cu timpul gi cu multd rdbdare. Dar atunci cind acesteemo-de mare intensitate gi au tendinla sd depdgeascd n anu-

punct, ele intr6 in zona extremS, ajungindu-se la nelinigti

)nice, mftrii necontrolate, depresie. Atunci cind ajung in faze-

cele nai grave gi mai necontrolabile, se recurge a medicalie girapie pentru a putea.fi indepdrtate.

asemenea momente, unul dintre se{nnele capacitdlii deloreglare emojionald poate fi faptul de a recunoagteci e vor-de o agitalie cronici a creierului emolional, prea putemicd

a putea fi depigitd fdrd ajutor farmacologic. De exemplu,treimi dintre maniaco-depresivi nu au fost niciodatl tra-

pentru aceastXproblemd. Litiul sau medicamentele mai noiiontrabalansa iceasti depresie p ar alizantl, care altemeazi

episoade de nebunie ce amestecd haotic euforia gi maniaii cu irascibilitatea gi furia. O problemd iri cazul mania-

lep-resivilor este cXatunci cind ei se afl5 in aceastdstare, sintde increzdtori in sine, fircit nu v6d de ce ar fi nevoie s5-i aiu-

a, in ciuda hotdririlor dezastruoase pe care e iau. in ca-acestor tulbur5ri emolionale grave, medicalia psihiatricd

o unealtX pentru o gestionare mai bund a viefii.

Dar atunci cind sepune problema de a infringe categorii maii-te de proastd dispozi fie, sintem ldsali sdne descurcim cu

riile noastre instrumente. Din pdcate, aceste mijloace nuintotdeauna eficiente - sau cel pulin asta este concluzia laa ajuns Diane Tice, psiholog la Universitatea Case Western

care a intrebat peste patru sute de birbali 9i femei ceii aplicd pentru a scdpa de asemeneadispozilii nesdni-

gi cit de bune au fost rezultatele obginute in urma acestor

Nu toatl lumea este nsd de acord cu premisa filozoficX con-cireia dispozifiile proaste ar trebui schimbate; Tice a des-it cd existd gi aga-numilii ,,puri9ti ai dispoziliilor", aceiSo/o

susfin cI nu incearci niciodatd sd igi schimbe dispozifia,

tru cX, dupd pXrerea or, toateemoliile sfurt,,nafurale" 9i arui trdite agacum se manifestS, indiferent cit ar fi de descu-

. $i apoi mai existd 9i cei carecautd si fiein dispozilii ne-




pldcute din motive pragmatice: doctorii care trebuie strfie sobri

pentru a le da vegtile proaste pacienfilor;asistenlii sociali care gi

cultivtr intransigenla fap de nedreptdli pentru a fi mai eficienli

in bdtdlia pe care o duci chiar gi un tinlr a spus ci igi cultivl mi-

nia pentru a-l ajuta pe frtrliorul lui sf, le facd fal6 copiilor rdi de

pe terenul de oactr.$i apoi existtrgi cei caresirt de-a dreptul ma-

chiavelici, intr-un sens pozitiv, in privinfa manipultrrii dispozi-

iiilor - urmirifi-i cu atenfie pe cei care vin str stringX bani pen-

tru facturi gi care inadins se strtrduiesc se parX cit mai furiogi,

pentru a da impresia de fermitate in fala datornicilof. Dar ca-zurile in care sirit cultivate dispoziliile nepldcute sint rare, pen-

tru ctr in rest aproape toatil lurnea se plinge cd este la mila dis-

pozifiilor sufletegti. Felurile in care oamenii furcearci sd se scutu-

re de o proasttr dispozifie sint categoric foarte diferite.

ANATOMIAMNIEI

Sd zicem cd goferul unei alte magini vE taie calea in mod pe-riculos in timp ce vi aflali la volan pe o autostradd. Dactr auto-mat gindifi: ,,Nenorocitul naibii!"- asta inseamnd enorm pen-tru traiectoria pe carie o va lua minia in cazul furcare acest gindva fi urmat de altele de revoltd 9i rtrzbunare: ,,Nenorocitul nai-bii, putea si intre in mine - nu-l las eu sd scapeaga ugor!" De-

getele vi sealbesc de cit de tare stringeli volanul, cind de fapt alivrea sd l stringeli pe celtrlalt de git. Intreg trupul se mobilizea-zd pentru luptd, gi nu pentru fuge - ftrcindu-vi str tremurafi. sdtranspirafi, inima bate mai tare, iar mugchii felei se incordeazila rindul lor. Ali vrea bi-l omorlfi pe individul acela.Dupd carevI claxoneazd o magintr din spate pentru ctr ali incetinit in urmaa ceea ce era cit pe-aci str vi se rtimple - gi sinteli in stare sd ex-plodali de furie gi fali de goferul acesta.Aga se ajunge la hiper-tensiune, conducere neatenttr gi chiar la focuri de arrnd pe auto-stradtr.

Si compardm aceasttr secvenle a miniei care cregte cu ungind mai ingdduitor fa!5de goferul carev-a tiiat calea: ,Poatecdnu m-a vdzut. Sau poate ctr a avut un motiv serios sdgofezea9a

de neatent, de exemplu, o urgen!5 medical5." Aceastdfrazd arputea sd temperezeminia gi sI introduci elementul de mil5, saumicar si vtr faci sX avefi o minte mai deschisd,scurtcircuitindminia, care altfel ar lua proporfii. Problemaeste, agacum propu-

Inrobit de patimi

nea Aristotel, sd ne amintim sd avem doar o'mhie potriaitd, pen-hu cI de multe ori minia ne facesi ne pierdem conkolul. Ben-

JaminFranklin spunea foarte infelept: ,,Mtria nu apare nicioda-ttr fird motiv. Dar rareori apare pentru unul care sX merite."

. Existtr, desigur, diverse tipuri de minie. Nucleul amigdalian

.poate fi sursa principald a scinteii de furie pe care o simfimatunci cind un gofer neatent ne pune in pericol. Dar la celdlalt

,capdtal circuitului emolional, neocortexul probabil cd indeam-htr la un alt tip de minie, calculatS, cum ar fi o rdzbunare cu sin-ge recesau o revoltd fald de o nedreptate de orice tip. O aseme-

nea mirie ginditd are mai mult ca sigur, agacum spunea Frank-lin, ,,un motiv intemeiat", sau cel pufin aga pare.

Dintre toate proastele dispozilii de care oamenii vor sd sca-pe; rniria pare str fie cea mai intransigentd; Tice a descoperit cd

lninia este dispozilia pe care oamenii reugesccel mai greu s-o

Controleze. ntr-adev5r, minia este cea mai seducltoare afunci'clndeste vorba de emo,tii negative;acel monolog interior de a-!i

singur dreptatepe carb l propagXumple mintea cu argu-dintre cele mai convingXtoare pentru a-!i vXrsa furia.

Fpre deosebire de tristele, minia dd energie, chiar o stare de eu-forie. Putereade seduclie gi de convingere a miniei poate expli-

prin sine de ce anumite puncte de vederefurceeace o priveg-strt atit de comune: cI minia este incontrolabili sau, oricum,n-ar trebuistr ie controlatd gi ci, de fapt, virsarea furiei esteo

de catharsis,deci este bund. Un alt punct de vedere com-opus, o reacfie impotriva imaginii sumbre de pind acum,

cd minia ar putea fi complet prevenit5. Dar o lecturda descoperirilor gtiinlifice sugereazd cd toate acesteatitu-

i comune fafi de minie sint prost direclionate, ajungind chiarfel de mituria.

Cursul gfurdurilormirioase careadundfuria este n mod po-

fial cheiauneia dintre celemai eficiente tride a gdsio supa-impotriva miniei: subminarea de la bun inceput a convinge-lr care alimenteazi mfiria.Cu citne frXmintdm mai multin le-

:5 cu lucrul care ne-a infuriat, cu atit gdsim ,,motive mai in-iate" 9i justificlri pentru faptul cX ne-am miniat. Dacd neentrtrmpreamult asupraunui lucru carene-amfuriati d5m

la moar5. n schimb, dacd hcercdmsi privim lucrurile 9ialtd perspectivi, totul se calmeazd. Tice a descoperit ci re-unei situafii in mod pozitiv este una dintre cele mai efi-

81

cdi de a potoli minia.



82 Natura inteligenlei ernolionale

Minia ,ddbrtzrta"

Aceasti descoperire corespunde concluziilor psihologuluiDolf Zillmann de la Universitatea din Alabama, care in urmaunei serii de experimente atente a reugit sd facXmisurdtori pre-cise ale miniei 9i ale anatomiei minieis. Gdsirea ridXcinilor mi-niei ftr partea de luptd a expresiei ,,lupti sau fugi" nu e nici osurprizd. Zillmann a descoperit cd in toate cazurile minia estedeclangati de senzalia de a fi pus in primejdie. Aceasti starepoate fi semnalizatd nu numai ir cazul unei primejdii fizice, cigi, ocazie mult mai des intilniti, al unei ameninliri simbolice a

respectului de sine sau a demnitdlii personale: atunci cind cine-va este tratat nedrept sau grosolarq fiind insultat sau ridiculizatori frustrat tr urmdrirea unui scop important. Aceste percepfiiduc la declangareasistemului limbic, care are un efect dual asu-pra creierului. O parte din acestval degajd catecolamine,ceeacegenereazdo rapidd gi episodicd desc6rcarede energie, suficien-tX,,pentru a trece la fapte serioase", dup6 cum spune Zillmann,cum ar fi reacfia ,,lupti sau fugi". Acest val de energie dureaziaproximativ doud minute, timp in care pregdtegtecorpul pentruo betaie zdravtrntr sau o fugi rapid5, in funclie de felul in carecrer^erul molional hotlrigte sd acfioneze.

Intre timp, un alt impuls generat tot de nucleul amigdalianprin intermediul increngdturii adrenocorticale a sistemului ner-vos creeazi un mediu tonic pentru acliune, care dureaz5 mult

mai mult decit energia catecolaminelor. Excitalia suprarenald gicorticald generalizatd poate dura ore intregi gi chiar zile intregi,

linfird creierul intr-o stare de alerti gi devenind baza pentru re-aclii ulterioare ce pot apdrea destul de rapid. in general, aceastistare declangatoarecreatd de adrenocortical explicd de ce oame-nii sint mai predispugi la minie, daci inainte a existat o provo-care sau o iritare din altl cauzd. Stresul de orice fel creeaz5aceastX ecrelie adrenocorticali, coborind pragul de Ia care estetrezittr minia. De exemplu, o persoand care a avut o zi grea laserviciu este mult mai vulnerabil5 si ulterior se poate infurianiai ugor acasi - pentru cd, de exemplu, copiii sint prea gIlS-giogi sau fdc prea multd mizerie -, ceeace n alte imprejuriri nuar fi fost suficient pentru a declangao crizl emofionali.

Zillmann ajunge la aceastdperspectivi asupra miniei prin-

tr-o observare foarte atentd. De exemplu, intr-un studiu, a avutun complice care -a provocat pe participanlii bdrbali 9i femei cese oferiserd voluntar pentru experiment, ficind tot felul de re-

Inrobit de patimi

i nepotrivite. Apoi, acegti voluntari s-au uitat la un film ca-

le-a ficut pl5ceresau la unul care -a eneryat. Ulterior, au avutia si se rXzbune pe complice, dindu-i o recomandare despre

credeau ci va sluji la angajareaacestuia. ntensitatea rdzb*lor a fost directproporlionaldcu felul furcare i influenlaseI pe care ocmai 1vdzuserd.Dupi filmul carenu le-a dcut

au devenit mult mai furiosi si au dat evaludrile cele mai

'Minia se clidegte pe mlnie

Studiile lui Zillmann par si explice dinamica funcliondriii drame de familie a cXrui martor am fost intr-o zi cind am

Ia cumpdrdfuri. Md aflam la supermagazin cind am auzit

'o mamd ira spus fiului sdu doar atit, dar foarte apisat: ,,Pu-.. la.. . loc!"

,,Dar o orealtl" s-a miorldit el, linind strins in brale cutia cude porumb pe care era un desen cu JestoaseleNinja.

,,Pune-o la loc!" - spuse ea mai tare, de astd datd cuprin-nunla.

ln acel moment, celXlalt copilag care se afla in cdruciorul deturi a ddrimat un borcan cu dulceatd. Cind acestaa ate-

jos, mama a lipat ,,Asta e prea de tot", pdlmuindu-l fu-

str; a ingfbcatcutia blielelului de trei ani 9i a aruncat-o in celapropiat raft, l-a apucat de incheietura miinii 9i s-a grdbit

magazin, impingi:nd periculos cdruciorul ir care se afla su-care acum plingea, in timp ce celdlalt bdielel dddea din pi

a3

lre ti protesta: ,,Lasd-md os,lasd-md. os!"

Zillmann a descoperit cX atunci cind trupul este deja intr-o

de agitafie, ca tr cazul mamei de mai sus, gi ceva declan-

o deturnare emolionald, emolia care apare, fie cd este vor-minie sau de nelinigte, este extrem de intensd.Aceasta esteica ce apare atunci cind cineva se irfurie. Zillmann soco-

,cd explozia furiei este ,,o secvenli de provocdri, fiecare de-pind o reaclie excitantd care dispare trcet". In aceastd rgi-

fiecaregfird succesiv care provoaci minia sau fiecare per-devine un minideclangator pentru impulsul nucleului

de a creavaluri de catecolamine, fiecare n parte cre-impuls hormonal. Tieceo secundd nainte sd apardurmi-

giapoi cel de-al treilea 9.a.m.d.; iecare val sporegteceeacet deja, escaladind rapid nivelul de trezire psihologicl ali. Un gfird care ntervine ulterior in acestdeclansatorde:




ja existent estegi.mai intens in minie decit la irceput. Minia seclddegte pe minie; creierul emolional se incinge. intre timp, mi-nia netemperati de rafiune se transformd ugor in violen!5.

In acel moment, oamenii devin neiertltori ginu mai gindescralional; gindurile lor se concentreazl, asupra rdzbundrii gi ri-postei, uitind de eventualeleconsecinle. Acest inalt nivel de ex-citare Zillmann il definegte ca: ,,addpostind iluzia puterii gi a in-vulnerabilittrlii ce poate inspira gi facilita o agresiune", astfelin-cit persoana furioasi ,,i9i pierde controlul rational", avind o re-aclie dintre cele mai primitive. Impulsul limbic este ascendent.

Lecfia cea mai durtr de brutalitate cdlduzegte persoana la fapte.

Balsam pentru minie

Dupd ce oferd aceasti anaLzf a anatomiei furiei, Zillmannsocotefte ctr existX doui cdi principali de. intervenfie. O cale

, pentru risipirea miniei este de a lua furstdpinire gindurile caredeclangeaztr alurile de minie, avind in vedere cd ele sint cele ce

',evalueazdo interacliune care confirmtr gi incurajeazlprimaiz-ibucnire de minie, iar reevaludrile subsecvente pot alila fldc5rile.Conteazd foarte mult momentul; cu cit mai repede, cu atit maibine pentru eficienla dezamorsXrii acestui cerCal mfuriei. ntr-a-devdr, minia poate fi complet scurtcir,cuitati dacd informalia delini gtire sosegte lia inle c;r-miniapropau-gstr sd adioieze.

Puterea de inlelegere necesard pentni?-dEZi-morsa minia

este mai limpede explicatd printr-o alttr serie de experienle alelui Zillmann, furcare un asistent

-prostcrescut" i-a insultat 9i i-a

provocat pe voluntarii care tocmai fdceau gimnastictrpe bicicle-t5. Atunci cind voluntarilor li s-a dat ocazia sd pltrteascd cuaceeagimonedd (din nou dindu-li-se posibilitatea sd facd oproastdevaluare a candidaturii aceleipersoanepentru o slujbd),ei au fdcut-o cu minie 9i satisfacfie. Intr-uira dintre versiunileacesteiexperienfe, un alt complice, o femeie, a intrat dupd ce vo-luntarii au fost provocali gi inainte sI apuce sd rtrspundd cuaceeagimonedi; ea i-a spus primului complice care i provocasecd il cauti cineva la telefon pe hol. In timp ce iegea,el a mai fX-cut o remarcd dezagreabil5 gi la adresa ei. Ea instr a reacfionatpozitiv, explicind dupl ce acestaa plecat ci bietul de el era foar-te tensionat 9i ingrijorat, pentru cd nu gtie dacdo sd a examene-

le orale pe care unneazd si le dea. Dupd aceea, oluntarii, atuncicind li s-a oferit ocazias5-i plXteasctrcu aceeagimonedd bdrba-tului mitocan, au hotdrit sd n-o facd totugi. Chiar 9i-au exprimatcompasiuneapentru situalia lui.

I4robit de patimi

Aceste informalii de linigtire permit o reevaluare a minieite de diverse evenimente. Dar mai existd gi o posibilita-

specifici de a potoli minia. Zillmann constattr cd ea funcfio- nfoarte bine la nivelurile de minie moderati; la nivelurile

85

Calmarea

r Crnd aveam treisprezece ani, m-am infuriat odatd foarte tare 9i amiegit din casd urind ci n-am sX mi mai intorc niciodattr. Era o fru-moastr zi de varl 9i m-am plimbat pe superbele pajigti pind ce linig-teagi frumuseleapeisajuluim-au calmat, ar duptr citevaore m-amfoitorsspdsit9iaproapecomplet potolit. De atunci,de cite ori mi in-

1,furii, procedez la fel 9i mi se pare ci este cel mai bun leac.

Aceastd povestire a fost relatatX de unul dintre subiecfii unu-dintre cele mai gtiinfifice studii asupra mfuriei, efectuat in

; Continud sd fie un model pentru o a doua posibilitate de

frintrescaladtrrii itualiei ostile, rcercind sd se distreze.gtrsegte [ aceastd distracfie esteextfem de puternicd

schimbarea dispozifiei, dintr-un motiv foarte simplu:greu sI rimii furios cind te simli bine. Exist5 nsd un truc,

sau descregte explicd multe dintre descoperirile Dianeireferitoare la strategiile pe care oamenii spun cd le folosescricei pentru a-9i potoli minia. Una dinke strategiile cele mai

letgeles,gi anumesd potolegtiminia sufigien{citsdpoli sirroll

,ejtugr sromenJpHcUt-pecare l trdiegtidinglin:.-Aiflizele lui Zillmann rEferitdare a felurile in care minia

ute de minie, nu mai este luatd in calcul, pentru cX aparece el numegte ,,incapacitateacognitivtr't - gll alte cuvinte,

teeste sI rdmii singurpind te-so.aialqrszi. Mulli oamenictr aceastd olulie sepoatepune in practiCi mergind la vo-

nu mai sfurt n stare sd gtrdeascdnormal. Cind oameniideja foarte infuriafi, ei refuz5 informalia de linigtire, spunin-: ,,Asta e prea de tot!" sau ajungind la,,cele mai cumplite

t5!i posibile ale limbii engleze",duptr cum se exprima

Zillmann.

minia: psihologia calmtrrii - agteptind ca adrenalina stracolo unde nu mai poate sX deClangezeminia. intr-o

de exemqlu, asta inseamnd str te distanlezi de celdlalto vreme. In perioada de calmarepersozma urioasd poa-

unei magini - pentru cd atunci cind conducem facem prac-o pauzd (gi Tice mi-a spus cd asta a determinat-o sS.conductratent).Poatecd o variant5 mai sigur5 este mersul laplimba-

exercifiul fizic ajuti gi el la potolirea miniei. Ca gi metodele de




relaxare, cum ar fi respiralia profundd 9i relaxarea mugchilor,tocmai pentru cd acest ucru schimbd fiziologia trupului dintr-oincordare determinatd de minie in destindere gi poate gi pentrucd atenlia este distrasd de la ceea ce a declangat minia. Sportulpoate rdcori minia din acelagimotiv: dupd o activare psihologictrintens5, n timpul exerciliului fizic, trupul igi revine la un alt ni-vel, de mai micd intensitate, atunci cind reintrtr in repaos.

Perioada de calmare nu va apdrea insX daci in acest timpvom continua sd urmdrim girul gindurilor care duc la minie gidac5 fiecare gind in sine este un mic declangator pentru o ade-

vdratd cascadda miniei. Puterea capacitilii de distraclie consttlin faptul cd stopeazd acest ren al miniei in care se afli ginduri-le negative. In sondajul sdu referitor la strategiile prin care oa-menii igi stdpinesc minia, Tice a descoperit cd distracfia ajutd 9icalmeaztr minia: televizorul, filmele, cititul si orice intervine inindepdrtarea gindurilor minioase. Dar Tice a mai constatat cliexist5 9i alte solulii, cum ar fi cumpSrdturile sau mincatul, darcare nu au acelagiefecf estesimplu sdcontinui sd te concentreziasupra gindurilor care te-au infuriat atunci cind mergi la Mallsau devorezi o felie de tort de ciocolat5.

Pe lingi acestestrategii, addugafi-le 9i pe cele inventate deRedford Williams, psihiatru la Universitatea Duke, care s-a gin-dit sd ajute persoaneleostile careriscd sd contracteze boli de ini-md dacd nu-gi controleazd irascibilitateaT.Una dintre recoman-

dirile sale este ca acestepersoane se foloseascdcongtientizareade sine pentru a surprinde la timp gindurile cinice sau ostile, in-cd din momentul ilr care se formeazd, 9i a le nota. Odatd ce gin-durile sint captate ir acest fel, ele pot fi reevaluate, aga cum aconstatat Zillmann, aceastdabordare funclionind mai bine ina-inte ca minia sd ajungi furie.

Eroarea descirciirii

Cind tocmai mi urcam intr-un taxi la New York, un tindr ca-re traversa strada s-a oprit irn ala maginii, ca sd agteptereduce-rea circulafiei. $oferul, nerdbddtor si porneascd, l-a claxonat,strighdu-i sd plece din drum. Rispunsul a fost o injuriturd 9iun gest obscen.

,,Nenorocitul dracului!", a zbierat taximetrisful, ameninlin-

du-l cu magina,apisind pe acceleratorgi pe frind in acelagi imp.in fala acestui pericol mortal, tirdrul s-a dat deoparte gi a dat unpumn in taxi, ir momentul in careacestaa intrat in trafic. Afuncigoferul a inceput si ii strige o intreagi coleclie de injurii.

Inrobit de patimi 87

Fe mdsuri ce am inceput si avansdm,goferul incd foarte agi-

mi-a spus: ,,Nu trebuie sd permili nim5nui sd te calce n pi-

. Tiebuie sd-i rlspunzi cu aceeagimonedi - mdcar te

ugurat!"Catharsisul - a da friu liber miniei - esteuneori o modali-

de a aborda furia. Teoria populard susline cd ,,te face si te

i mai bine". Dar aga cum o sugereazl 9i descoperirile lui

nann, existi 9i argumente contra catharsisului. Acest lucru

t indicat pini in anul 1950,cind psihologii au inceput sdtes-

efectelecltharsisului gi au descoperit de fiecare dati ci a da

liber miniei nu inseamnd a o alunga (chiar dacXdin pricinaseducitoare a miniei te simli satisfdcut)8'S-ar putea sE

9i unele situalii speciale, n care acestsistem de a da friu

miniei funcfioneazd: atunci cind esteexprimatd direct cXtre

na ce reprezintd linta, dindu-li senzalia cd egti din nou

pe situa,tie sau cd indrepli o nedreptate sau atunci cind

,,rdul cuvenit" adus celeilalte Persoane/ ceea ce ar

-o si igi schimbe pozlliafiri sd pldteascd,eventual, cu

monedS. Dar pentru cX minia are o naturI incendiari,

acest ucru estemai ugor de spus decit de fdcute.

Ticea descoperitcd d_""jetS-ar"ea-1iryelestu una -4ln!$-Sefei proastemoa4itXg_a9_iltmare,zbucnirilede turie impiedi-

da-asiiEitlei-iiea creieruli-i emofional, ar asta dcindu-i pe

i 9i mai furiogi decit erau. Tice a constatat cX atunci cind

renii spun cd 9i-au virsat nervii pe Persoanacare i-a provo-efectul oblinut esteo preltrngire a dispoziliei furioase 9i nu

re a ei. Mult mai eficient este ca oamenii si se calmeze

intii gi abia apoi, intr-o manierd mult mai constructiv5, sI se

cu perioana respectivi, pentru a-gi rezolva disputa'

cum spunea maestrul tibetan Chogyam Trungpa atunci

a fost intrebat cum e mai bine s5-!i stlpinegti minia: ,,N-o

. Dar nici nu acliona in funcfie de ea."

CALMAREANELINIPTII;crNE, Elr sA-Ml EAc GRrII?

[A,,ru! Toba de egaPamentnu sund bine deloc... ]o duc la repa-

rat?... Nu-mi pot permite cheltuiala asta'. . Ar trebui sd au bani din

fondul pentru facultate al lui ]amie... $i ce daci nu imi mai pot per-rilritese-l trimit la studii?... Notele proaste de sdpt6mina trecutd... pi

dacd notele vor fi 9i mai proaste gi nu mai poate intra la facultate?

i Tobade egapament nu sund bine deloc..'




$i astfel mintea ingrijoratd se rotegte a nesfirgit, in cercul vi_cios al unei melodrame de slabi calitate, mergind dintr_o ingri_jorare ftrtr-alta. Exemprul anterior ni-r oferi d"oipsihorogi a! taUniversitatea de Stat din pennsylvania, Lizabeth Roe"mersiTh-omasBorkovec, ale_c5rorcercetdri asupra ingrijordrii _ mie_zul nelinistii - au ridicat acestsubiect la rang:uf de adeviratigtiin!510.Nu mai existd, desigur, nici un obstacil ftr fala f"!iij"_rdrii, atunci cind ea apare;anilizind insd o probleml _ adila io_losmd reuecflaconstructivX,care poate pdrea a fi o irgrijorare _poate aplrea o solufr-e..ntr-adevtrr, reacgiacare subliiiaza ingri

ior.ar91.9ste igilenia fald de pericolul potenfial, care a fosf f?rdindoial5,^ esenlial p"li* supraviquiie dJa iungul"-roi.,!u1mane. Atunci cind frica declangeazi creierul emJlional, parte

din nelinigtea rezultati fixeazd,aten,tiaasupra pdricorurui imi-ngnt, obligind mintea sd se fixeze asupra rerutuiin carear trebuistrgestionezesitualia, ignorind orice iltceva pentru moment. in_tr-un fel, ingrijorarea este o repetilie a ceea

"",_u, putea intim-

pla rdu gi a felului in care trebuie ibordatd situa,tia;misiunea in_grijordrii.este str giseascdsolulii pozitive in cazul pericolelor ceapaq,anticipind primejdiile.

Dificultatea intervine atunci cind este vorba de ingrijordricronice repetitive, cele care apar iar 9i iar gi nici mdcir nu seapropie vreodatd de o solufie pozitivtr. O analizl atentd a irgri_jore{i cronice sugereazi ctr ei are toate atribut"f"

"""i

UfJ.u;

emofiional; ngrijordrile parcx vin de niciunde gi sint necontrolalbrle,generind de obicei un fel de atmosferi d.enelinigte, sint im_previzibile din punct de vedere ralional, blocind persoana nsri_joratd asupra unui singur punct de vedere inflexibil, u."tu ui?u_brectulul generator de ingrijorare. Cind acestciclu al ingrijor5riise ntensificd gi persistx, el se transformi intr-un ua""arltito.ujneuraf ajungindu-se la tulburdri de anxietate curn ar fi fobiile,obsesiilesau crizele de panictr. n fiecaredintre acestesttrri iheri-jorarea se fixeazd intr-un mod diferif pentru fobi.,

""il;;;f;;xeazdpe temeri; pentru obsedat,pe prevenirea unei calamitdticare il sperie; pentru cei care suferi de crize de panicd, ir,grqr_rdrile se concentreazdpe frica de moarte sau chiar pe iaeeu?a'u.putea suferi o asemeneacrizi.

I.r toate acestesitualii, numitorul comun este ngrijorarea ca_

re o ia razna. De exemplu, o femeie tratatd pentru o tulburareobsesivdare o serie de iitualuri care i ocupd aproape toate ore_le in care se afld in stare de veghe: duguri decite^patruzeci gi

Inrobit de patimi 89

cinci de minute de mai multe ori pe zi, spilatul pe miini irtrecinci 9i doudzeci de minute. Ea nu se va agezadecit dupd ce vasteriliza scaunul cu alcool. Nu se va atinge de nici un copil saude nici un animal - pentru cd sint ,,prea murdari". Toateacesteobsesii au fost activate de teama ei morbid5 gi foarte acutl demicrobi; igi face griji permanent, gindindu-se cI dacd nu se spa-ld gi nu sterilizeazd totul, o sd se molipseascd de vreo boali 9i ostr moard11.

O femeie aflatd sub tratament din pricina unei ,,tulburdri ge-neralizate de anxietate'- dsnumirea psihiatrictr a ingrijortrrii

permanente - a reaclionat astfel atunci cind i s-a cerut sd-giex-prime firgrijorarea in cuvinte, vorbind timp de un minut:

$ar puteasdnu fac.bine e ac.Ar fi prea artificial,deci n-armai fio indicalie despre ucrul real ori noi trebuiesd ajungem a lucrul re-a1...Dactrnu se ajunge a lucrul real,nu md pot facebine.Si dacdn-amsd mi facbine,n-amsd mai pot fi fericiti niciodatd.l2

ln aceastdprezentare plind de virtuozitate a ingrijordrii faldde ingrijorare, cerinla ca ngrijorarea sd fie exprimati in cuvintevreme de un minut, adicd doar citeva secunde, duce la contem-plarea unei catastrofe care va dura o viafd: ,,N-am sd mai pot fifericitd niciodatS." Ingrijortrrile de obicei urmeaztr un asemeneatipar - o conversafie cu sine care merge de la ingrijorare la in-grijorare 9i care cel mai adeseaajUnge a catastrofd9i la imagina-

rca celei mai cumplite tragedii.Ingrijordrile sint de obicei expri-mate fir gind, mai precis, ftr auz gi nu in vdz- adici in cuvinte,nu in imagini - lucru extrem de semnificativ pentru stdpinireairgrijoririi.

Borkovec gi colegii sdi au inceput sI studieze ingrijorareaatunci cind au incercatsi gdseascdun leac pentru insomnie. Allicercetdtoriau constatatcd anxietatea apare sub douX forme: cog-nitiad - sau ginduri ingrijordtoare gi somaticd prin simptomefiziologice ale anxietilii cum ar fi transpiratul, bdtiile rapide aleinimii sau febra musculari. Principala probleml a celor ce sufe-rtr de insomnie nu este de fapt tensiunea somatice,dup5 cum adescoperit Borkovec. Ceea ce-i fine treji sint tocmai gindurile si-ciitoare. Ei sint persoanecare se ngrijoreazl in mod cronic ai nudepot abline de la asta, ndiferent cit de somn le-ar fi. Singurul

lucru care ii poate ajuta sd adoarmi este sd nu-gi mai facd griji,concentrindu-se asupra senzaliilor produse de metodele de re-laxare. Pe scurt, grijile pot fi stopate prin distragerea atenfiei.




Majoritatea celor carese ngrijoreaze par totugi a nu fi in sta-re sXprocedezeastfel. Borkovec consideri ce motivul are n par-te legdturd cu o consecin!5 a faptului cd se ingrijoreazd pind ceacest lucru devine un obicei. Se pare insd cd existd totugi cevapozitiv in aceste ngrijordri: ele sint o modalitate de a abordaameninlirile potenliale 9i pericolele ce pot apdrea. Procesul deingrijorare - atunci cind urmeazi o cale normald - constl in-tr-o repetifie a ceea ce sint pericolele 9i in refleclia asupra cdilorin care trebuie rezolvate. Dar ingrijorarea nu funclioneazX chiaraga de bine. Noile solulii gi modalitilile de a vedea o probleminu provin de obicei din procesul de ingrijorare, cu atit mai pu-

lin cind este vorba de o trgrijorare cronicd. In loc si produci so-lulii la acestepotenliale probleme, cei care se ingrijoreazX deobicei pur 9i simplu semacind cu gindul la pericolul tr sine, tre-zindu-se cu un moral extrem de scdzut gi totodatd temindu-se,rdminind mereu pe acelagi figag al gindirii. Cei care suferS deingrijorare cronicd i9i fac probleme pentru o vastd gamd de lu-cruri, dintre care cea mai mare parte nu au cum si se furtimple;ei deslugesc ot felul de primejdii in calea viefii, pe care algii s:arputea ca nici micar si nu le observe.

$i totugi bolnavii de ingrijorare cronicd i-au spus lui Borko-vec cd sint ajutafi de ingrijorarea lor 9i cX ngrijoririle lor se au-toperpetueazi intr-un cerc nchis la nesfirgit.-Oarede ce ngrijo-ririle aiung un fel de dependen!5 mintal5? in mod ciudai, aga

cum subliniazd 9i Borkovec, obiceiul ingrijordrii se adincegtecam in acelagi el ca superstiliile. Jinind cont de faptul cd oame-nii se ngrijoreazd din pricina multor lucruri cu ganse oarte micide a se intimpla cu adevirat - cineva drag care ar putea muriintr-un accident de avion, un faliment gi altele asemenea exis-ti la nivelul creierului limbic cel pulin un fel de fenomen magic.Precum o amuletd care ne apiri de unele rele anticipate, cei ca-re se ngrijoreazl reugescdin punct de vedere psihologic sd crea-dd ci previn pericolul care i obsedeazd.

Funclionarea ingrij oririi

S-amutat la Los Angelesdin Midwest, tentatd de o slujbd a o edi-turi. Numaici intre timp editura a fostcumpdratd e altcineva ieaa rimas pe drumwi. Apucindu-se trscrieca iber profesionistd, eo piali de desfacerenegali, s-a rezit coplegitdde treabdgi ncapa-bild si-9i pl5teascda timp chiria.A trebuit sd-gi imiteze convorbi-rile telefonice i pentru prima datl era fird asigurarede sdnitate.Aceastdipsi desiguranfda devenit extremde stresant5: nceput

Inrobit de patimi

, sd-9i acd tot felul de ginduri, si vadi tot felul de catastrofe in ceea

ce privegte sinitatea ei, orice durere de cap putea fi o tumord pe cre-

, ier, se gi vedea implicatd intr-un accident ori de cite ori mergea cu

i magina. Adesea se pierdea in lungi reverii, gftrdindu-se la griji, in-'

tr-un amestecde frimintdri de tot felul. Dar, declara ea,aceste ngri:' joriri deveniserd aproape o formd de dependenid.

Borkovec a descoperit un avantaj neagteptat al ingrijordrii. In

vreme ce oamenii sint cupringi de gindurile lor pline de griji, ei

si nu mai observe senzaliile subiective ale anxiet5lii stirniteaceste ngrijordri - bdtdile rapide ale inimii, broboanele de

re, tremuraful -, iat pe mdsurd ce ingrijorarea continud,pare cd anuleazd o parte din anxietate, cel pulin aga poate fi

din ritmul cardiac. Se presupune ci lucrurile se succedaga:cel care se ingrijoreazd observd ceva care declangeazd

unei posibile amenin!5ri sau primejdii; el igi imaginea-pi o catastrofdcare, la rindul ei,ge ereaz| o ugoari crizd de an-

xietate.Dupd care cel ce se ngrijoreazd se asd pradd unui lung

$r de ginduri stresante, iecare avind la bazdwr alt motiv de in-

griiorare; pe mtrsurd ce atenlia este indreptati ir alti direclie,

dicl la acest9ir de ingrijordri, concentrareaasupra acestorgin-

i face ca mintea sd abandoneze imaginea catastrofald inilia-

care generasesenzalia de anxietate. Borkovec a constatat cX

lginile sint declangatoaremult mai puternice pentru anxieta-

fiziologicd decit gindurile, deci cufundarea fur ginduri 9i ex-

imaginilor catastrofalealind in parte experienla anxie-ttrtii. Astfel, furgrijorarea este refiltdritd, dar devine un fel de an-

in raport cu anxietatea evocatd.

,i" Cei carese ngrijoreazd insi in mod cronic se nfring singuri,

sensulcd totul capdtl aspectulunor idei stereotipe igide 9i$u mai existi nici o bregd creatoare care ar putea duce la o rezol-

a problemei. Aceastdrigiditate apare nu numai ir manifes-

tareaconlinutului gindurilor in$rijoritoare, carepur gi simplumai mult sau mai putin aceeagi dee mereu. La nivel ne-

urologic existi o rigiditate corticald, un deficit in privinla capa-

fii creierului emolional de a reacliona in mod flexibil la im-

prejurdrile unei schimbdri. Pe scurt, ingrijorarea cronicd funcfio-

doar in anumite direcfii, niciodatd in cele prin care se

unge la concluzii: ea ugureazd ntr-o oarecaremdsurd anxieta-

dar nu rezolvd niciodatd problema.Singurul lucru pe care cei card se ngrijoreazd in mod cronic

91

pu-l pot face este sd urmeze sfatul care li se dX cel mai des, de



92 Natura inteligenlei emofionale

altfel: ,,Nu-!i mai facegriji" (sau gi mai riu: ,,Nu-!i mai facegriji,fii fericit"). Cum cei care se ingrijoreazd in mod cronic au pro-bleme la nivelul nucleului amigdalian, devin imprevizibili. Prininsdgi natura lor, ceva ce li se ivegte in gind persist5. Duptr maimulte experienle, Borkovec a descoperit cd existi ciliva pagifoarte simpli care pot fi de folos pine gi celor caresuferi de o in-grijorare cronictr foarte gravtr, pentru a-gi line acest obicei subcontrol.

Primul pas este congtientizareade sine, detectareaepisoade-lor ingrijordtoare cit mai aproape de inceputul lor - ideal ar ficit mai curind sau imediat dupd ce imaginea catastrofalS declan-geazdciclul ingrijorare-anxietate. Borkovec ii pregtrtegtepe oa-meni sd abordeze situafia invlltndu-i mai intii sI monitorizezesemnele de anxietate, in special, si invele si identifice situafiilecare declangeazdngrijorarea sau gindurile gi imaginile care daunagtere ngrijortrrii, precum gi senzafiile ce le insolesc la nivelultrupului. Prin exercifiu, oammii pot identifica ingrijordrile in-tr-un stadiu incipient al spiralei anxietifii. De asemenea,ei inva-

!d metodele de relaxarepe care le pot aplica furmomentul in ca-re igi dau seamactr ncepe ingrijorarea 9i pe care le pot practicazilnic, pentru a fi in stare str le foloseascd pe loc atunci cfurd aumai mare nevoie de ele.

Metoda de relaxare itr sine nu este trsd suficientd. Cei ingri-jorafi trebuie str conteste activ gindurile ingrijordtoare; daci nuvor reugi, spirala ingrijortrrii va reveni. Astfel, urmtrtorul paseste abordarea unei pozifii fa!5 de aceste presupuneri: este oirefoarte probabil ca infmplarea aceeade'ternut sd se gi petreacX?Este neaptrratnecesarstr presupunem cd dxlstl doar o alternati-vd sau eventual nici una pentru a impiedica sd se intimple agaceva? Exist5 pagiconstructivi carepot fi fdculi? Oare ajut5 la ce-va sd ne gi"di* la nesfirgit la aceste lucruri care ne dau o starede nelinigte?

Acest amestecde scepticism sdndtosgi gindire profundd sepresupune cd ar putea si aclionezeca o frind asupraactivdrii ne-urale care susfine anxietatea.Generarea activi a unor asemeneaginduri poate amorsa circuitul ce inhibd sistemul limbic careduce la ingrijorare; in acelagi imp, o starede relaxareactivatd in

mod voit anihileaztrsemnalele prezenlei anxiettrfii, pe care cre-ierul emolional le trimite in corp.Intr-adevdr, Borkovec subliniazd cd acestestrategii stabilesc

o anumitd ordine a activitdfii mintale, care este ncompatibild cu

lnrobit de patimi

ijorarea. Atunci cind unei ingrijordri i sepermite sd se repe-a fi abordati, ea cigtigi teren, interindu-gi puterea decon-

abordarea i prin contemplarea nui 9ir de punctedeplauzibile faceca acestgtnd ingrijordtor sd fie consideratnaiv ca adevirat. Chiar gi unii dintre cei care se ingrijo-

indeajuns de mult incit sd fie calificali cu diagnostice psi-au sctrpatde ingrijorare procedind astfel.

Pede alti parte, pentru cei care se ngrijoreazd atit de tare in-au ajuns sd sufere de fobii, de obsesii, de crize de panicd, este

prudent - gi intr-adevdr acestaeste un semn de congtienti-

de sine - str ia anumite medicamente care firtrerup acestvicios infernal. O reactivare a circuitului emolional cu aju-unei terapii este otugi necesarA entru a reduce pericolul

cazul problemelor de anxietate, pericol ce poate reapireaurci cind este intrerupttr medicafial3.

ABORDAREAMEIANCOLIEI

Singuradispozilie ftr care oamenii fac cele mai mari eforturia se scuturadeea este ristetea;Diane Tice a constatatctrii sirt mai inventivi atunci cind incearci sd scape de tris-

. Bineinfeles, nu trebuie scdpat de orice fel de tristefe; melan-ca orice altd dispozilie, aregi ea avantajeleei. Tristefea pe

o aduce o pierdere areefecte invariabile; ne pierdem intere-fald de distraclii gipltrceri,ne concentrtrmasupra pierderii gine diminueaztr energia de aface noi eforturi - cel pulin pe

.Pescurt,nemenline ntr-o staremeditativ5, retrastrdinvia!tr agitattr, dsindu-ne ntr-cj starede suspensie,n ca-

ielim incercind sd gdsim un sens9i in final ajungem str ne

hptlm psihologic Aistrne facem noi planuri caresdne permi-ttr ne ducemviala mai departe.

valiunile sint utile; nstrdepresiile otale nu. William Styrono descriere oarteelocvent5a ,,numeroaselormanifestdri r-

ale bolii", intre altele, ura desine, un fel de sentirrimt

o ,,rdceald",,,un sentiment sumbru care se strecoa-

ln mine, o teamd gi o instriinare gi mai presus de toateo su-anxietate"r4. Apoi existd citeva semne la nivel intelectu-

,dezorientarea, incapacitatea de concentrare gi pauzele demorie", iar intr-o fazd ulterioard mintea este,,dominatd deanarhice" gi de ,,ideeacd procesul meu de gindire a

93

cuprins de un val toxic 9i incalificabil caremi-a anulat orice




reaclie posibild de bucurie ir raport cu lumea celor vii,,. Existdgi efecte fizice: insomnia, starea de a fi apatic ca un zombi, ,,unfel de amorleali, o nervozitate, dar mai ales o fragilitate ciuda-td", precum 9i ,,o vegnicd nelinigte". Apoi se pierde gustul fal5de pldcere: ,,mincarea,ca de altfel orice altceva care presupunco senzafie, devine brusc lipsiti de orice savoare,,; n-final, spe-rag_ta ispare gi este nlocuitd de ,,o groazdsinistrd,, 9i de o dis-gerar_e tit de palpabild, incit pare o durere fizicd insuportabild,fa!5 de care singura solufie este,aparent, sinuciddrea.

Incazul unei asemeneadepresii majore viafa este paralizat|;nu se mai ivegte nici un fel de nou inceput. Sirnptomele pro_

priu-zise aledepresiei fac ca viala sd rdmitrd in suspensie.DupApdrerea lui Styron, nici o medicalie gi nici o terapie nu ajuia;aceastdstare nu trece decit odatd cu timpul care se scurge, sin-g-ryyt reJusiu rdminind spitalul, care, infinal; risipegte?eznd-dejdea. Dar pentru cei mai mulli, mai ales pentru iei care sufe-rd de cazuri mai pulin grave, o solulie ar fipsihoterapia, dar gimedicamentele - cel mai la modd katament estecel iu prozac.dar existd cel pulin alte doudsprezecemedicamente, in specialpentru depresiile majore.

Eu md concentrez aici asupra celei mai des intilnite forme detristefe, care, a limitele superioare, devine ceea ce se cheamd ntermeni de specialitate ,,depresiasubclinici,, - adicd melanco-lia obignuitd. Aceasta

esteun tip de disperare pe careoamenii opot rezolva singuri, cu condilia sd existi resuriele inteme nece-sare.Din pdcate,o parte dintre strategiile folosite adeseaau unefect contrar 9i ii face pe oameni si se simtd chiar mai riu d.ecitinifial. Una dintre strategii este statul de unul singur, lucrd ca-re-i atrage pe cei care se simt la plmin! totugi, cJ mai adesea,sentimentul de insingurare gi de izolare sporegte ristelea.Acestlucru poate explica parfial de ce Tice a Constatatcd tactica ceamai des folositd pentru lupta impotriva depresiei este o vialdmondentr - iegitul la masi fir ora9, a un meii sau la cinema;pescurt, trebuie ftrcut ceva impreun5 cu prietenii sau cu familia.Acest lucru funclioneazi bine daci efbctul de ansamblu esteacelade a-i abateomului gindul de la tristefe. Dar el poate pre,lungi aceasti stare dactr se folosegtede prilej doar pentru a cu-getq

9imai mult la

ceeace l-a adus in aceasituafie., Intr-adevbr, o stare depresivd va persista sau se va adinci infunclie de gradul ftr careeste *megate. ingrijorarea fali de ceeacene deprimd faceca depresiasd fie gi mai intensd gi de mai lun-

Inrobit de patimi

duratd. In depresie, ngrijorarea poate avea mai multe forme,

95

nici una dintre aceste efleclii nu este nsolit5 de un gir

acliuni concretecare ar putea sd mai aline problema. Alte in-

des ntilnite ar fi cele ce au forma ,,izol6rii gi concentrd-

asupra a cit de ingrozitor te simli, a girdului cd partenerul de

te-ar putba respinge pentru cd egti deprimat sau a preocu-

dacd vei avea din nou o noapte de insomnie", cel pulin aga: psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford, care a

t unde duce rumegarea problemei in cazul persoanelor

te1s.

Persoaneledeprimate igi justificl de obicei acest tip de fri-

re spunind cd incearcd ,,sdse firleleagd mai bine"; de fapt,

4elrn 9g fdrd sXfacl njg! unl2as in direclia fir-

terapii, ajutd foarte mult sd refle u-

glgZglgldgp_llmdrii, insd-5toa_qn ca,Zglt sa-re uge g pers-

[yg qeg ag]-rgri:are-ilLp'tu. t**na si&rafia carea cauzatstare.Ocutun{q1g.pgqly3jnjriCte-tepurgisimplu,inrdu-

a-cS_ast5.dispozife.Deasemenea,meditaleaglig:11 dp-.9-ate*-inr{gtg"!idepresia,

condiliile necesare pentru a fi 9i mai deprimat. No-

di ca exemplu o femeie agent de virzdri care in-

concentrindu-se asupra aceluiagi aspect al depresiei in si-

cit de obosili ne simlim, cit de pufind energie avem, cit de

motivali sintem, de exemplu, slu cit de pulin muncim. in

str fie deprimati 9i-9i petrece ore intregi irgrijorindu-se in

uri cu gisirea unor clienli importanli. In acel moment, vin-

ind sd gi distragtratenlia,ar fi putut strse dedice^truP i

vinzdrilor,Jocmai entru a uita de aceasti ristele. n acest

scad, iar ea se simte o ratata, ceeace i alimenteazXstarea

depresie.Dacd la aceastXormtr de deprimare ar fi reaclionat

virzlrile nu ar fi scXzut9i experienfa de a vinde i-ar fi spo-

fircrederea n sine gi i-ar fi atenuat inclinalia spre deprimare.

'Nolen-Hoeksma a constatat cd fglqgile sint inclinate mai

b,arbal!i-q-4re{g-q}gze,h!qo-,{*gage"ra,tatuncicinte. Ea a presupus ce acest lucru s-ar putea explica cel

in parte prin faptul ci femeile sint diagnosticate ca depre-

de doud ori mai des decit birbafii. Bineinleles tX pot intrajoc 9i alli factori, 9i anume cX femeia este mult mai dispusX

dezvdluie motivul de ingrijorare sau cd n viala ei se pot ivi

multe situalii care si o deprime. Bdrbalii igi pot ineca depri-




marea in alcoolism, num5rul acelora dintre ei care aleg aceastllsolulie nefericitd fiind de doud ori mai mare decit al femeilor.

Terapia cognitivS vizeaz6.schimbarea acestor tipare de gin-dire 9i, confonh unor studii, s-a dovedit cI poate fi folositd im-preunf, cu medicalia pentru tratareadepresiilor nu foarte gravcr

9i chiar cd estesuperioari medicaliei i:r prevenirea revenirii de-presiilor ugoare. Doud strategii sint extrem de eficiente in acesttip de beteliel6. Una este inv5larea modului de confruntare cugindurile aflate in centrul frXmintdrilor - chestionarea asupravalabilit5lii lor gi gindirea unor variante mai pozitive. Cea de-a

doua ar fi organizarea voitd a unor programe plicute gi care sddistragd atenfia.

Unul dintre motivele pentru care aceasttrdistragere a aten-

liei funclioneazd este aptul ctr gindurile deprimante aparca dinsenin, strecurindu-se total nepoftite in mintea cuiva. Chiar giatunci cind persoaneledeprimate incearcdsd-gialunge ginduri-le deprimante, cel mai adeseaele nu reugescsi gdseascdo va-rianttr mai bund; odatd pomit, fluxul gindurilor deprimante areun efect magnetic foarte puternic la nivelul asocialiilor de idei.De exemplu, atunci cind persoanelor deprimate li se cere sd re-compuntr o propozilie din patru cuvinte date aleator, cel maiadeseaopteazdpentru mesajul cel mai deprimant (,,Viitorul pa-re foarte sumbru") gi nu pentru cel mobilizator (,,Viitorul parefoarte strXlucit')r7.

Tendinla de perpetuare a deprimtrrii se manifesttr pinl 9i ingenurile de distracfie pe care gi le aleg oamenii. Atunci cind lis-a dat o listtr de modalittr'i pozitive sau plictisitoare de a igi luagindul de la ceva trist, cum ar fi irmormintarea unui prieten, su-biectii au ales activitSlile mai melancolice. Richard Wenzlaff,psiholog la Universitatea din Texas,este cel care a ftrcut acestestudii 9i care a ajuns la concluzia ci aceia care sint deja depri-mali trebuie si faci un efort suplimentar pentry a se concentraasupra unui lucru mai mobilizator, avind grijl sd nu aleagdce-va in genul unui film melodramatic, al unui roman tragic -pentru ctr asta i-ar putea indemna sd recadd n aceeagidispozi-

lie sumbrd.

Modalititi de.ridicare a moralului

Imagina!-vd cd mergefi pe un drum necunoscutabrupt 9i plin deserpentine r vreme ce afardesteceafd.Dintr-odatd, o ma.sind d!i9-negte n fald la numai cifiva metri,distanla fiind prea micd pentru amai puteafrina la timp. Aptrsati frinacu putere pini in podea9i de-

tnrobit de patimi 97

rapafi, magina alunecind ugor sPrecealalti magind. Constata$ ci ea

este plind de copii, un vehicul care ii duce la grddinild - 9i asta cu

o secundi inainte de a auzi cum geamul se sParge 9i metalul se iz-

begte de alt metal. Apoi, dupi ciocnire, se agterne dintr'odatd linis,-

trea,urmati de un plins in cor. Reugili sd fugifl la cealaltd magini 9iconstata,ti cI unul dintre copii zace nemigcat. Sinteli plin de remug-

clri gi vi cuprinde o nesfirgitd tristele din pricina acestei tragedii.

, Un asemenea cenariudureros a fost folosit pentru a-i face

Ivoluntarii din cadrul experienlelor ui Wenzlaff sdse emofo-profund. Ei au ncercatapoi sd-giscoattr in minte aceasti

r,notlindu-gigindurile ata cnm le veneau r minte in urmd-noud minute. De fiecare dattr cind li se strecura in minte

gind despre ulburdtoarea cene, trceauun semnpe.hirtie,iresurl si igi notau ideile. in vreme cemajoritatea, odattrcu

cerea timpului, segindeau din ce in ce mai rar la aceastd sce-

tulburltoare, voluntarii mai deprimafi au dovedit cd ponde-

glndurilor obsedante creptea,baunii au fdcut chiar referiri in-

:cte la acea scend n gindurile lor, care se PresuPunea ci ar fi

ruit str i fost ndreptatesprealtceva.Mai mult, cei careaveauo inclinalie spredeprimareau folo-alte ginduri stresantepenku a-9idistrage atenfia. Dupd cum

rnea Wenzlaff: ,,Gindurile se asociazd mintal nu numai in

ie de confinut, ci gi in funclie de starea ir care se afl5 per-

, de dispozilia ei. Oamenii au un intreg setde ginduri de-

nte care apar cu mare repeziciune atunci cind sint trigti.care se deprimd ugor au tendinla sd-9i creeze relele foarte

:rnice de a-ociafii de idei intre acesteginduri, astfel incit ele

greu de suprimat de indatd ce aPareo proastd dispozilie'

nea ironiei, cei deprimali folosesctocmai un subiect depri-

ca si i9i ia gindul de la un altul de acelagigen/ ceeace stlir-

te gi mai multe emolii negative."

O alttr teorie susline ctr plinsul ar fi modalitatea naturald de

nivelul substanlelor chimice ce aPar odati cu suferinfa.

cd uneori plinsul poate sd ne scaPede blestemul histefii,

el poate gi str ase o anumiti obsesieprivitoare la motivele

rerdrii. Ideea unui ,,plins sdndtos" este ingelStoare:plinsul

intlregte meditarea asupra unei situalii nefericite prelun-

de fapt starea de disconfort. Distraclia reugegte sd rupd

care menline aceagindire coplegit5 de tristele; unul din-rrmentele teoriei de bazd conform cireia terapia socurilorrgumentele teoriei de bazd cireia terapia gocurilor

este eficientd in depresiile grave este9i faptul cdea pro-

o pierdere a memoriei pe termen scurt - pacienlii simfin-



98 N at ur a int eli g en! ei em o! ional e

du-semai bine pentru cd nu-9i mai amintesc de ce erau atit detrigti. tn oice caz,studiind tipurile de tristele, Diane Tice a des-coperit cI mulli au suslinut ce s-au indreptat spre diverse mo-dalit5li de distracfie,clun ar fi cititul, televizorul 9i cinematogra-ful, jocurile video sau ocurile puzzle, dormitul, reveria - visa-tul la o vacanld imaginard. Wenzlaff ad5uga faptul ctr distraclii-le cele mai eficientesint aceleacare fi schimbtr starea- cum arfi un eveniment sportiv palpitant, o comedie, o carte optimisttr.(Atenfie instr: unele distraclii in sine pot perpetua starea de de-presie.Studiile au ardtat ci aceia carese uitd foarte mult la tele-

vizor sirt de obicei mai deprimali decit irainte s5 o fdci!)Gimnastica aerobictr, constate Tice, este una dintre cele mai

eficiente tactici pentru indeplrtarea depresiilor ugoare,dar 9i aproastei dispozifii. Aici irstr trebuie si includem un avertis-ment, gi anume ci avantajelesportului funclioneazd cel mai bi-ne in cazul celor lenegi,care nu se omoartr prea mult cu exercifi-ile fizice, deci in cazul sedentarilor. in ce-i privegte pe aceia carefac sport zi de zi, chiar dacd aduce o schimbare de dispozilie,efectul maxim a fost oblinut doar atunci cind s-au apucat deacestobicei sdndtos.De fapt, pentru cei care facgimnasticd, efec-tul asupra dispoziliei este invers: ei incep sd se simti prostatunci cind sar cite o zi peste educalia hzicl. Sportul pare sdfunclioneze bine pentr0 cd schimbtrstareapsihologic5 presupu-sd de dispozilia respectivS:depresiainseamnd un moral scdzut,

iar gimnastica aerobicdreugegtesd heleascd trupul. ln mod si-milar, tehnicile de relaxarecare aduc trupul intr'o stare de inac-tivitate funcfioneazd foarte bine in cdzul anxietdlii, care este oformd de agitalie, dar nu tot atit de bine in cazul depresiei.Fie-care dintre aceste abordiri pare sd funclioneze in sensul cdopregte acestcerc infemal al depresiei sau al anxietdfii, aducindcreierul la un nivel de activitate incompatibil cu stareaemofio-nalEcare a pus stdpinire pe el.

Ridicareamoralului prin intermediul unor desfdtiri sau pld-ceri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru mo-mentele de tristele. Unele dintre modalitdlile obignuite prin ca-re oamenii se calmeazd atunci cind sint deprimaliar fi bdile fier-binli sau consumareamhcdrurilor favorite ori a asculta muzicasau o partid5 de sex. n cazul femeilor, este populard solulia dea-9i cumpdra singure un cadou sau de a se desfbta pentru a de-pXgio proastd dispolilie, dar 9i mersul la cumpdrdturi sau chiaruitatul prin vitrine. In privinla studenfilor, Tice a constatat cimincatul este un paleativ de trei ori mai des folosit de cdtre fe-

Inrobit de patimi

au clderi nervoase.Mincatul exageratsau alcoolul ca anti-

,ilar, are efecto irnbundt5lire a imaginii personalece duce la

icarea moralului, cum ar fi imbrdcatul frumos sau fardatul'

99

i pentru calmarea tristelii, in vreme ce bhrbafii sint de cinci

mai predispugi decit femeile la bdutur5 sau la droguri atunci

la nivelul sistemului nervos gi deci, practic, sporegtestareade

O abordaremult mai constructivi in privinla ridic5rii mora-

i, susline Tice, estesd pui la caleo mici victorie sau o reugi-

reprezintS, esigur,o solufiecu doud Xiguri:mincatul n ex-

duce a regrete;alcoolul esteprincipalul factorde deprima-

la itrdemind: nigte treburi care agteptaude mult sd fie fdcute

in casdsau alte mici lucruri ce agteptiu sd fie rezolvate. ln mod

Unul dintre cele mai putemice antidoturi in cazul depresiei

pulin folosit in afara terapiei - este PercePerea ucrurilor

rtr-o alta perspectivd sau retncadrareaognitiad.Este firesc s5

vditXm atunciciird o relalie ia sfirgit 9i sdne cuprind5 ginduri

autocompdtimire, cum ar fi convingerea cd: ,,Asta inseamnd

voi rdmitnepentru totdeauna singur(d)", ceeace evident cX

te disperarea. Totugi, irntorcindu-ne in timp 9i gindin-

la faptul ci relalia nu era prea gtozavd9i ci de fapt nu ftr-

o pereche potrivitd - cu alte cuvinte, privind din altd

:ctivi aceastdpierdere, trtr-o lumini pozitivl - acest u-

ionstituie un a4ticlqlsl'!dqte."tii. n mod similar, pacienlii ca-

suferi de cancer,ndiferent cit de gravd ar fi starea or/ reugescaibd o dispozifie mai buni dacd sint in stare se descoperecI

alli pacienli careo duc 9i mai r5u (,,Totugise poate 9i mai

- eu cel pulin pot sdumblu"); cei care se compard cu Per-rele sdnitoase sint automat 9i cei mai deprima1il8.Asemenea

atii cu aceia care o duc gi mai reu sint surprinzdtor de

te: deodat6,tot ceeace pdrea atit de ftrgrozitor nu mai pa-

chiar aga.

O alti metodd eficientdde a scdpade deprimare este a-i aju-

pe allii. Cum depresia sealimenteazddin rumegarea ginduri

9i preocupareade sine, a-i aiuta pe ceilalli ne face si ne des-

de acestepreocupdri, atita vreme cit incepe si ne inte-

suferinla altora. Implicarea fir voluntariat - ca antrenor

Liga funiorilor, ca sfdtuitor sau pentru a-i hr5ni pe cei fdrd

- a fost dintotdeauna una dintre celemai eficiente solu-de schimbarea dispoziliei, cel pu,tin aga eiesedin studiul lui

. Da{, din pdcate,aceastdmetodd estefoarte rar practicati.




Lr sfirgit, unii oameni reugescsd-gi depigeasci starea de me-lancolie orienfndu-se spre transcendent. Ticemi-a spus: ,,Rugi-ciunea, dacd egti credincios, funcfioneazi indiferent de stareaproast5 in care te afli, mai ales dacd este vorba de depresie."

CEICE REPRIMA: NEGAREAIOWALA

,,I-a tras un picior in burtd colegului de camerd. .1'Aga ince-pea fraza.$i se sfirgea astfel: ,,...dar de fapt voia sd aprindtr lu-mina."

Aceastl transformare a unui act de agresiune intr-o gregealdnevinovat5, chiar dacf, este pulin plauzibili, este o reprimarecaptattr n oiao. Aceastd frazd a fost scrisd de un student care s-aoferit sd participe la un studiu referitor la reprimatori- oamenicare de obicgi gi in mod automat par sS.estompeze ulburtrrileemolionale inainte de a le congtientiza. inceputul acestui frag-ment: ,,I-a tras un picior in burtd colegului de camerd-.." i-a fostdat unui student pmtru a fi completat in cadrul unui test. Alteteste au ardtat cd acest mic act mintal de evitare ftrceaparte din-tr-un tipar mai vast al existenlei tinirului.de a distruge majori-tatea emoliilor supdrdtoarele. n vreme ce la inceput cercetitoriii-au considerat pe cei care gi reprimb emofiile drept un exempluedificator al incapacitilii de a le simli - rude bune cu alexitimi-

. cii, eventual -, ir prezent ei sint considerafi ca fiind exper,ti inreglareaemofiilor. Au ajuns str se adapteze atit de bine prin ins-tinctul de autoapdrare impotriva sentimentelor negative, fircitnici mdcar nu le mai congtientizeazd atura negativd. tn loc s5-imai numim reprimatori, agacum obignuiau pind acum cercetA-torii, un termen mult mai potrivit mi s-ar pdrea imputurbabili.

Mare parte din acest studiu fdcut in principal de Daniel

Weinberger, ir prezent psiholog la Universitatea CaseWestem

Reserve,aratd ctr degi aceste persoane par calme 9i imperturba-

bile, uneori ele pot str ajungd sd clocoteasctrdin pricina. acestor

tulbur5ri psihologice pe care par si le ignore.In timpul testului

de completare a frazei, voluntarii au fost 9i ei monitorizali in

ceea ce privegte nivelul de excitare fiziologicd. Reprimatorii ca-

re pireau ctr emantr calm au fost trddali de agitalia trupului:cind au fost confruntali cu fraza despre colegul de cameri vio-lent gi altele asemenea,au dat semne de anxietate, adicl inima a

inceput sI le batd mai repede,sd transpire 9i sd e creascX ensiu-

Inrobit de patimi

arteriald.$i totu9i,cind au fost rtrebafi cum sesimt, au rds-cd sfirt perfect calmi.

Aceastdcontinui indepdrtare a unor emolii precum minia gitea nu este un lucru neobignuit. Una din gasepersoane

astfel,cel pulin aga uslineWeinberger. eoretic, o-pot irv5la in mai multe feluri sd fie imperturbabili. Unul ar

fi o strategiede supravieluire n situaliile dramatice, umfi un plrinte alcoolic intr-o familie in care aceasttr roblemtreste ecunoscutS. ltul ar fi un ptrrintesau ambii pdrinli ca-

la rindul lor fac parte din categoria celor care-gi eprimtr emo-

gi prin urmare sint un exemplu,adictrsearattrveselisau cagheali atunci cind sint confruntali cu situalii nelinigtitoare.pur gi simplu aceasti rtrstrtur5poate fi un temperamenttenit.Nimeni nu poatespune exactcind apareun asemenea

ftr existenfa cuiva; cei care igi reprimi sentimentele lamaturitdlii sint calmi 9i stnpinifi.

Problema care rtrmine, desigur, este cit de calmi sint de fapt.lntr-adevdr sd nu perceapXsemnele fizice ale emoliilor tul-

? Sau doar se prefac a fi calmi? Rdspunsul la aceast5re a venit tr urma unui studiu foarte inteligent, realizat

,psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wis-care anterior colaborase cu Weinberger. Davidson i-a

pe cei imperturbabili sI rezolve un test de liberd asociere,cuprindea o listX de cuvinte neutre, dintre care unele aveau

nrranfd ostiltr sau sexuald, menitd si stimeascd un sentimentanxietate la aproape oricine. Aga cum au demonstrat-o reac-

lor fizice, toli au dat semne fiziologice de disconfort ca re-ie la cuvintele respective,chiar dactrasocialiile de idei pe ca-

fdcut au ardtataproape intotdeauna cXau incercat strmi-efectul cuvintelor supirdtoare, apropiindu-le de al-

mai nevinovate. Daci primul cuvint a fost ,,urd", reacfia a,,iubire".

101

Studiul ui Davidsona profitat de faptul cd(in cazul drepta-or) un centrucheieal analizdriiemofieinegativeseafltr n lo-

drept al creierului, in vreme ce centrii vorbirii se afl5 in cel.Odat6 ce emisferadreaptX ecunoagteaptul.c5un cuvint

suplrdtor, ea transmite aceastdnformalie cdtre corpuscallo-acelelement care mparte creierul in doud jumdtdfi, iar apoi

vorbirii, reaclionindu-se printr-un cuvint rostit. Folo-o combinalie complicattr de lentile, Davidson a reugit sd afi-un cuvirt astfel incit sd fie vdzut doar cu iumitate din cim-

vizual. Din pricina legdfurii neurale a sistemului vizual, da-



r02 Natura inteligenlei emolionale

cd afisajul s-ar fi fdcut in jumdtatea stirgd a cimpului vizual, arfi fost recunoscut mai irtii de lobul drept al creiirului, care arro anumitd sensibilitate la suferinld. baci afigajul s-ar fi f5cut injumdtatea dreaptd a cimpului vizual,semnalul-ar fi ajuns in par-tea stingd a creierului fdrX a fi perceput ca o problemd nepldcutil.

Cind cuvintele au fost prezentate emisferei drepte, a duratun timp pentru ca imperturbabilii sd rdspundd - dar numai incazul in care cuvintul fa!5 de care trebuiau sd reaclioneze eraunul care ii deranja. ln cazul cuvintelor neutre,nu exista nlcl otrage^re e timp in privinla vitezei cu care era gdsiti asociafiade

idei. Intirzierea apdrea doar atunci cird cuvintele erau prezenta-te emisferei drepte, nu gi celei stingi. Pe scurt, imperturbabiliipdreau cd datoreazd aceastl reacfie unui mecanism neural careincetinegte sau intervine in transferarea informaliilor deranjan-te. Ideeaeste cd einu se prefac cAnu ar fi congtienfi de gradul deeneryare;creierul lor le ascunde aceastd nformafie. Mai precis,stratul de indulcire a sentimentelor care acoperd acestepercep-

lii neplicute poate sdse datoreze acliunilor lobului frontal stftrg.Spre surprinderea sa, atunci cfurdDavidson a mdsuratnivelul deactivitate al lobilor frontali, s-a dovedit cd activitatea estemai in-tensd n partea stirgi - centrul sentimentului pozitiv - 9i maipulin in partea dreapti, centrul sentimentelor negative.

Acegti oameni ,,seprezintd pe ei ingigi intr-o lumind pozitivdgi irtr-o dispozilie joviald", mi-a spus Davidson. ,,Ei neagd fap-

tul ci stresul ii deranjeazd gi aclioneazd printr-un tipar al activd-rii frontale stingi, cind stau gi se odihnesc, stare asociatdcu sen-timentele pozitive. Activitatea creierului poate fi cheia acestorafirmalii pozltive, in ciuda unei teaclii fiziologice clare,care sea-mind foarte tare cu o stare de disconfort." Teoria lui Davidsonspune cX, n privinla activitdlii creierului, este nevoie de energiepentru a trii realitdlile nepldcute intr-o lumin5 pozitivd. Reacliafiziologici puternicd se poate datora incercdrii suslinute a cir-cuitului neural de a menline sentimentele pozitive sau de a lesuprima ori de a le inhiba pe cele negative.

Pe scurt, imperturbabilitatea esteun fel de negare joviald, odisociere pozitivd - gi probabil este9i un indiciu pentru func-

lionarea mecanismului neural in cazul unor stiri disociativegrave/ care pot apdrea, de exemplu, dupd o situafie de stres

posttraumatic. Atita vreme cit acest ucru nu presupune decit odetagare,spune Davidson, ,,pare a fi o strategie cu o reugitd ma-ximd pentru autoregldrile emotionale", degi nu se cunosc urmd-rile la nivelul constientizdrii de sine.

Aptitudinea de a stipini

O singurd datd in viali am fost paializat de frictr. Tohrl s-a petrecut

la un examen de matematicd, in primul an de facultatg-p,entru ci,

nu gtiu de ce, dar nu invdfasem. Inci imi amintesc in:iperea in ca-

re am intrat ir acea dimineald d€'fiiimavara de parcd mergeam Ia

tAiere gi imi sinleam inima grea. Fusesem de multe ori la cursuri in

aceaste salA. fotugi, in acea dimineaf6, nu mai vedeam nimic pe fe-

reastrd gi nici micar nu mai observam incdperea. Priveam fix in po-

dea drept in fafa mea ir timp ce mi indreptam spre locul de lingi

ugi. Cind am deschis coperta albastrd a caieh:lui de examen, am

simlit in urechi blthile inimii 9i am perceput acest gust al anxietdlii

$n stomac.

M-am uitat o datd rapid la intrebirile de examen. Dar nici o speran-

fd. O ortr m-am uitat fix la paginA, mintea mea gindindu-se la con-

secingelepe care urma si le am de suferit. Aceleagi ginduri se repe-

tau la nesffr9it, pe ling6 fricd gi tremurat. Am rimas incremenit caun animal care fusese oprit in loc de o inlepifuri cu curara. Ceea ce

m-a impresionat cel mai mult ir acelmoment cumplit este cit de in-''chisd a devenit mintea mea. Nu am petrecut ora aceea ncercind cu

disperare sd gisesc o rezolvare a testului. N-am visat cu ochii des-

chigi. Pur 9i simplu am stat fixat asupra fricii ingrozitoare, agteptind

str se termine acestchin.l

AceastXpovestire a momentelor de chin imi aparfine; 9i in

de azi estepentru mine cea mai grditoare dovadd a impac-

devastator pe care l are gocul emolional asupra limpezimii

ii. Acum imi dau seama cA acest chin al meu era un fel de

al posibilitSlii creierului emolional care stdpinegte gi

r p ar alizeazd gindirea.

MXsura ir careproblemele emolionale pot interveni in viala

d nu este ceva nou pentru profesori. Studentii nerdbdd-furiogi sau deprimali nu inva!5; cei care sint pringi intr-o

starede spirit nu primesc informafiile in mod eficient

nu gtiu ce sd facd pini la urmd cu ele.A9a cum am vdzut in



104. Natura inteligenlei emolionale

Capitolul 5, emofiile negative puternice abat atenlia spre prrr.pria lor preocupare/ interferind cu incercarea de-cbncentrareasupra altui lucru. thtr-adeva4,unul dintre semnelecarearatd ci1sentimentele au tendinla sd-gischimbe direcfia 9i str cadtr n pr-tologic-este faptul ctr sint atit de insistente, incii copleger" ori.ualt gind, sabotind permanent incercdrile de a acordi atentie ori-ctrrui alt lucm intilnit. pentru persoana care trece printr_un di,vor! suplrdtor - sau pentru copilul ai cdrui perin,ii divorleaztr- mintea,nu se opregteprea mult asupra lucrurilor ce par prin

comparalie mdrunte, cum ar fi munca sau gcoala;p"r,t* a"i .u

{inJgrii-.11ice,gindurile de autocompdtimire gi de disperare,

de deznidejde gi de neajutorare le intrec pe toate celelalte.

- 9indemoliile coplegescputerea de coircentrare,esteblocatll

cl€ apt capacitateamintald -c6nitivtr, pe care savanfii o nrunescg.i,,memoria funcfionaltr,,, capiciiatea de a'r$ine toite informa_liile relevante in raport cu miliunea'de indepiinit. Ceea

""fr"o"

cupi memoria funclionall poate fi la fel de lumescprec,.r*iifr"-le care formeazd un numdl de telefon sau la rut ae

"ompti.itrecum o intrigd pe care un romancier incearci sI o urzeasctr.Memoria funcfionall este o funcfie executivd la nivel mintal, fl_cfurdposibile toate celelalte eforturi intelectuale, de ra alctrtuireaunei p.ropozifii pind la deslugireaunei complicate probleme de

logi:|'.

Cortexul prefrontal este cel care indeplinegte aceastilfunclie a memoriei funcfionale - gi nu uitafi, acolo are loc intil-nirea dintre sentimente gi emofii3. Cind circuitul limbic care con-verge pe cortexul prefrontal se afld tr zona tulburirilor emolio_nale, eficacitateamemoriei funcfionale are de suferit: nu mai pu_tem gindi logic, aga cum la rindul meu am constatat in timfulacelui inspiimintitor examm de matematici.

Pe de altd parte, trebuie luat tr consideraregi rolul motivdriipozitive - indreptarea sentimentelor spre entuziasm,zel 9i in_cyd.gre

:spre reugitd. Studierea sportivilor olimpici, a muzi_

cienilor de renume internafional 9i imarilor maegtii de 9ahara-td cI acegtiaau ca trdsdturd comund capacitateade a se'motivapentru a unna un antrenament neindurltor si regulata.Iar pen_tru o cregterestabilXa gradului de mdiestrie,'necesardunui per_former internafional, aceste

antrenamentetrebuie sd nceapi in_cddin copildrie. La Olimpiada dinlggl,participanfii din echipachinezl de sirituri in apd aveau doispr"re"u ani gi fdcuseri totatiteaantrenamenteca gi membrii echipei americane,careaveallpeste doudzeci de ani - scufundltoiii chinezi incepuserd un

Aptitudinea de a stdptni 105

extrem de riguros incd de la virsta de patru ani. i.h

similaq, cei mai mari violonigti ai secolului XX au irceput

ul instrumentului de la cinci ani; campionii internalionali

gah s-au apucat de acest oc ir medie pe la gapteani, in vre-

ce aceia care au ajuns doar la nivel nalional s-au apucat pe

lece ani. Atrcepe mai deweme oferl o gansdmai mare in via-

ceimai buni studenli a vioartrde la ceamai mareAcademieMuzictr din Berlin, careacum au doulzeci de ani, au studiat

zece mii de ore, fir vreme ce cei care se afld in egalonul al

au studiat cam gaptemii cinci sute de ore.

Ceea cepare sd-i despartl pe cei din virf de ceilalfi cu capa-

egale este mtrsura tr care, incepind devreme in viafd, au

in stare sdgi continue printr-o pregtrtire asidud ani gi ani de.Aceasttrperseverenlddepinde de anumite kdsdturi emofio-

- entuziasmul gi perseverenla in faia obstacolelor fiind

i importante decit orice altceva.

Rdsplata suplimentard care vine din motivalie, pe lingd ta-

iJrntrscut, oate i vdzutX n remarcabileleperformanle ale

lilor asiatici in gcolilegi profesiile din America. O trecere

revisti atentda acestei ealittrli sugereaztraptul cX acegtico-americani de origine asiaticd au un avantaj mediu faftr dei la IQ, de doardoutrsau rei punctes. i totugi, n ceea epri-

profesiile liberale, cum ar fi dreptul gi medicina, mullii de origine asiaticd se comportd ca9i cum IQ-ul lor ar

cu mult mai ridicat - echivalentul unui IQ de 110 a america-

de origine japonezd gi al unuia de 120 a americanii de origi-

chinezd5.Motivul pare sd fie faptul ci incd din primii ani de

copiii asiatici muncesc mai mult decit albii. Sanford Do-

sociolog la Stanford, a studiat peste zece mii de lice-

gi a constatat cdamericanii de origine asiaticd petrec cu40%i

r mult timp la pregdtirea lecliilor decit ceilalli elevi. ,,In vre-

ce cei mai mulli pirinli americani sint dispugi sd accepte cdgopil poate avea9i pdrli mai slabegi str pund accentulpe

forte, pentru asiatici abordarea este urmdtoarea:dacd

i luat note bune, solulia este sd nveli mai mult seara9i, dacd

nu reugegti,sd te trezegti mai devreme dimineala ca si maii pulin. Ei considerfl ci oricine se poate descurca bine la

pcoalS aci faceefortul cuvenit."Pescurt,o culturdetici a mun-

cii se raduceprintr-o motivafie mai puternicS, rin zel9i perse-verenle un avantajemolional.




In mlsura furcare emotiile noastre merg in direclia sau spo-resc capacitatea noastrtr de a gindi 9i de a planifica, de a urmaun antrenament pentru un scop indepdrtat, pentru a rezolvaproblemele, ele determini limitele capacitStii noastre de a ne fo-losi abilit5lile mintale furniscute 9i de a hotdri cum ne vom d.es-curca in viafl. $i in mdsura in care sintem motivafi simlind unenfuziasm sau o pl5cere pentru ceea ce facem sau chiar gi ungrad optim de nelinigte - vom fi propulsali spre reugittr. inacestsens, inteligenla emofionald este o aptitudine majord, ca-

pacitatea care afecteaztr n mod profund toate celelalte capaci-tX!i, fie facilitin4 fie combinindu-se cu ele.

COMIR OLA REA IMPULS URIL ORrTESTULPRAIrTRn

Imaginafi-vi ci aveli patru ani gi cd cineva vX face urmdtoa-rea propunere: dactr agtepli pinl ce facem citeva comisioane, veictrpdta ca premiu doui prijituri. DacI nu poli si agtepli piniatunci, primegti numai una - dar !i-o dau chiar acum. Sigur cdaceastaesteo provocare pentru sufleful unui copil de patru ani,acest microcosmos al vegnicei bet5lii dintre impuls gi ablinere,dintre sine 9i eu, dintre dorinli gi autocontrol, dintre risplattr 9iamtrare. in funcfie de ceea ce alege copilul acest test poate fi

grditor; el oferi nu numai o interpretare a caracterului, dar gi atraiectoriei pe care o va avea probabil in viafd.

Nu existd un talent psihologic mai important decit a rezistala impulsuri. Aceasta este baza autocontrolului emofional,avird tr vedere cd toate emoliile, prin insigi natura lor, duc in-tr-un fel sau altul la un impuls, spre o acfiune. Rdddcina cuvin-tulwi emofie,amintifi-vi, este verbul ,,a migca" Capacitatea de arezista impulsului de a acfiona, de a nimici migcarea ncipient6,

se ransferd cel mai adeseagi la nivelul funcfiondrii creierului in-tr-o inhibare a semnalelor limbice cdtre cortexul motor, degi oasemenea nterpretare rimire deocamdatd speculativi.

Oricum, un remarcabil studiu in care unui copil de patru ani

i s-a pus in fald o prdjiturd aratd cit de important5 este capacita-

tea de linere in friu a emoliilor 9i de amiure a impulsului. Aceststudiu a fost inceput de psihologul Walter Mischel in anii 1960,

la o grddinild din padrul campusului universitar Stanford, 9i i-anumdrat mai alespe copiii celor de la facultatea Stanford, absol-

Aptitudinea de a stdPini 707

venti gi alli angajafi, studiul urmdrindu-i pe acei copii de patru

rni gi in timp, pini la terminarea liceuluiT.

Unii copii de patru ani au fost nevoili sd agtepte cincispreze-

ce sau doudzeci de minute, ceea ce cu siguran!5 li s-a pXrut o

vegnicie, pini ce s-a intors cel care ficea experienfa. Ca str se

gprijine in lupta lor interioard, ei gi-au acoperit ochii ca sdnu se

uite la ispittr sau au stat cu miinile in poald vorbind intre ei, cin-

$nd, jucindu-se, pinl ce uneori chiar au obosit 9i au adormit.

Acegti pregcolari curajogi 9i hotdrili au primit risplata celor do-

utr pr5jituri. Dar alfii, mai impulsivi, au 9i ngficat o prdjiturd de

lndatd ce persoana cari: fdcea experienfa a iegit din incdpere pen-

tru a-gi face ,,comisioanele".Diagnosticul pentru felul in care au gtiut s5-9i stdpfureascd

impulsul a fost limpede doisprezecesau paisprezeceani mai tir-

aiu, toli acegti copii fiind urmdrili 9i la adolescenli. Diferenla

gmolionali gi sociald irtre pregcolarii care au ftrgfdcat prdjitura

,gicei care au avut ribdare a fost enormi. Cei care au rezistat is-

pitei la patru ani au devenit intre timp adolescenli mult mai

competenli din punct de vedere social: erau eficienli, siguri pe

ei gi mai capabili sdse adapteze frustririlor viefii. Era mai pulin

probabil cd ar fi putut si cedeze nervos, sd nlepeneasc5 de fri-

c[ sau si dea inapoi din cauza stresului ori s5 fie ugor de dezor-

ganizat sau de niucit intr-o stare de tensiunei ei au trfruntat

provoc6ri 9i nu au abandonat nici mdcar in fala marilor dificul-

tiifi; au fost increzdtori in sine 9i demni de incredere.Au luat ini-

tiative 9i s-au implicat in proiecte. Dupd zece ani, erau in conti-

nuare in stare sd amire rdsplata, urmirindu-gi scopurile.

r Copiii care au ingficat prijitura, aproximativ o treime din to-

r tal, au dat dovadd de mai puline calit5fi, prezentind |n portret

, mai degrabd tulbure din punct de vedere psihologic. In adoles-

, c€nld, erau timizi in privinla legdturilor sociale; sau erau furcd-

pdf,rnali9i indecigi; lesnenemulgumili de frustriri; se considerau

,16r" sau nedemni; dddeau inapoi sau se blocau fur fala stresu-

, lui; se simleau nesiguri 9i nemulfumili pentru cd nu ,,ob!inuse-

rl destul"; cddeau ugor pradd geloziei sau invidiei; reaclionau

exagerat a orice lucru care i irita, iegindu-gi din fire, provocind

certuri 9i neinfelegeri. $i dupd toli acegti ani, tot nu erau in sta-

re sX 9i amine rdsplata. .

Agadar, ceeace remarcdm la o virstl fragedd se dezvoltd la

scar5mare la nivelul competenlelor sociale gi emofionale, de-a

lungul vielii. Capacitateade a impune aminareaunui impuls std




labaza unei multitudini de eforturi, incepind cu un regim d.esldbit 9i pini la luarea unei diplome ca medic. Unii copii lhiar 9ila patru ani au reugit si stdpineasci lucrurile esenliJle: au fostcapabili str deslugeascdanumite situalii socialecurn ar fi amira-rea beneficiului, sI i9i distragd atenlia ca sd nu se concentrezeasupra ispitei imediate 9i si fie suficient de perseveienli pentruatingerea unui scop - cele doud prijituri.

-$i mai surprinzdtor este faptul ctr atunci cind copiii testafi au

fost evaluali din nou la sfirgitul liceului, cei care a patru ani ag-teptaserd cu rlbdare erau studenli mult mai buni decit cei care

acfionaseri sub indemnul imboldului. Conform evalutrrii pdrin-filor,,ei erau din punct de vedere academic mai competenfi: maicapabili str gi transpunl ideile in cuvinte, sd foloseaicd logica gisi reaclioneze logic, sd se concentreze, si-gi fac6 planuri pe carestr-le especte gi mai neribdtrtori si invefe. Mai uluitor eite fap-tul cd au avutnote foarte mari la testeleSAT. Tieimea copiilor ieingfdcaserdprXjitura cu mare nerdbdare abia dactrau luat sZa depuncte la testul de gramatictr, iar la matematrcd,,S2S;treimeace-lor care-auagteptat cel mai mult au avut intre 610qi 612de punc-te, o diferenlX de 2L0 puncte in totals.

Felul in care copiii trec testul amindrii recompensei la patruani este un indicator de doutr ori mai exact asupra noteloide laexamenele SAT decit IQ-ul; IQ-ul devine un indicator putemicnumai duptr ce copilul invali sd scrie 9i sd citeascde.Acest lucru

sugereazX aptul cd aceacapacitate de a amtra recompensa con-tribuie major la potenlialul intelectual, independent de le-ul insine. (Un control deficitar al impulsurilor in copildrie poate fi {easemeneaun indiciu asupra delincvenlei ulterioare, din nou unindicator mult mai exact decit lQ-ulto.; Aqa cum vom vedea inPartea a cincea, degi unii aduc argumente ci IQ-ul nu poate fischimbat, reprezentind o limitare definitivi in potenliaiul exis-tent al unui copil, existd dovada clartr cd abilitdfile emolionalec]rm ar fi controlul gi deslugirea corectd a situaliilor sociale pof fidobindite.

Ceea ce Walter Mischel, cel carea fdcut aceststudiu, descrie,printr-o fraztr destul de nefericiti - ,,direcfionarea spre scopprin aminarea autoimpustr a rdsplatei" - s5fg esenla autoregld-rii emofionale: capacitatea de a nega impulsul ir avantajul sco-

pului, indiferent cd este vorba de punerea bazelor unei afaceri,de rezolvarea unei ecualii algebrice sau de cigtigareaunei Cupe.Descoperirea sa reduce rolul inteligenlei emolionale ca metaca-


ce determintr cit de bine.sau cit de rdu sfirt oamenii ir

sd-giutilizeze capacitSlile mintale.

D SPOnyr PROASTE,GfNDTREPROASTA

lmi facgriji pentru fiul meu.Abia a nceput si joace n echipadefot-.bal,dar mai devreme sau rnai frziu tot va avea un accident.Este

shesantsi-l urmdregtipe teren, agacHnici nu m-am mii dus la me.ciuri. Sint sigurA ctr iul meu estedezamtrgit ctrnu mi uit cumjoa-

ctr,dar pur9i

simplu nu rezist nervos.

Vorbitoarea urmeazd o terapie pentm anxietate. Ea igi ddma ci lngrijorarea intervine in mod nefericit tr existenla ei,

care nu o mai poate duce agacum ar vreall. Dar atunci cind

sd ia o hottrrire simpld, crun ar fi aceeade a-9i vedea sau

fiul jucind fotbal, mintea i estecotropittrde gtrduri catastro-. Ea nu mai este iberi sd aleagd; grijile ii coplegesc aliunea.

Aga curn am vdzut, grijile sint miezul efectului devastator al

fetSlii asupra performantei mintale de orice fel. ingrijorarea,desigur, o reaclie utiltr - a luat-o razrl.ai a devenit o pregdti-

rnintaltr prea zeloasl pentru o ameninlare anticipati. Acest

de repetilii mintale sint dezastruoase din punct de vedere

atunci ciild intr5 intr-un fel de rutintr care capteazd in-

atenfie, intervenind in orice alte incerclri de concmtrare

altui lucru.Anxietatea submineaztr intelectul. tn cazuri ce necesitd efor-

intelectuale complexe sau ale unor misiuni tensionatepre-aceea controloiilorde trafic aerian,anxietatea ronici este

indiciu aproape sigur cd persoana respectivi va da greg n ce-

urmd. Persoaneleanxioase stnt predispuse si eguezechiar

oblin un punctaj b.un a testul de inteligen!tr, agacum ara-trn shrdiu ficut pe 1790de studenfi care sepreglteau sd ocu-posturi de controlori de trafic aerianl2. Anxietatea saboteazd

asemeneaperformanfele a invd!5turtr de orice fel: in peste

'de studii diferite, trcutepe 36 000de persoane, -aarltat cdia pentru ingrijorare duce la o mai slabd performan!5 la

indiferent cum s-ar face misurarea acestei perfor-

- prin note sau tesfe,prin punctaje sau realiz5ril3.

Atunci cind celor care sint pradl ingrijordrii li se cerestr r-o misiune cognitivd, de exemplu, sd mparti obiec-

in doui categorii, iar ei povestesc ce le trece prin gind



110 N atura in t eligenl ei emolionale

rn asemeneamomente/ constatdm cd sint ginduri negative _,,Nu voi fi in stare sd ac asta,,, ,Nu md prilp la genril trstadeteste" 9i alte justificiri asemdnitoa." _ iure sLbaieazape o in_trerupere a capacitilii de a lua decizii. lntr-adevdr, aturrci cincl,

l,.T "o*pu_ta!ie,un.grup de persoanecare nu se ngrijoreazd ii

tost rugat,sA se ngrijoreze inadins vreme de 15 minite, capaci_'atea lor de a indeplini aceeagimisiune s-a deteriorat viziUil.L'rnctcelor care igi faceau griji li s_adat o pauzd de relaxare de15 minute - ceeace le-a redus nivelul de'ftrgrijorare _ inaintesd furceapl treaba,ei n-au mai avut problerngYe.'

Anxietatea din timpul examenelora fost studiattr pentru pri_ma dattr in mod gtiinlific in anii 1960de cdtre Richard'elpertjca_re mi-a mdrturisit cd interesul i-a fost trezit tocmai pen'tru cd aconstatatci un student al lui didea ftrtotdeauna.erultutu prour_te la teste din pricina emoliilor, in vreme ce colegul ,a"hufphHaber considera ci tensiunea inaintea unui exanien il ajutd iefapt sa se descurcemai binels. Cercetarea or, al5turi de aite stu_dii, a aritat ci exist5 doui tipuri de studengi anxiogi: cei ctrroraanxietatea le diminueazd performanla la invdldtur5 9i aceia caresint in staresi se descurce n pofida stresului _ sau poate chiardatoritd luir6. Ironia testtrrii anxietdlii este cd nehnigiea de a sedescurcabine la test, care, r mod ideal, poate motiva elevii pre_cum Haber sd studieze din greu pentru a se pregiti, poate li felde bine str sabotezesuccesulalbia. pentru

"ui

.i.u sint prea an_xio9i,- eama dinaintea testului interfereazd cu gindirea iogicd 9i:", T:i.l:"

necesardpentru a invdfa eficignt, iar in timpil tei_tului le tulbuli limpezimea mintald, esenliiH pentru ca iucruri_le si meargSbine.. Numdrul motivelor de ingrijorare pe care le invocd cei caredau testepot fi un indiciu direci asupra a cit de slab le va rezol_va17.Resursele mintale se concentieazA asupra unei misiunicognitive - ingrijorarea -- micgorind resursele disponibilepe1tru prelucrarea altor informafii; dacd ne preocupd griji cumar,fi posibilitatea de a pica la teste,sintem mii puUn utJr,gi u f"_lul rn care am putea gdsi rdspunsurile. Grijile devin adevtrratept"f"l1i care se ndeplinesc, indreptindu-ne cu precizie ipre de_zastrul pe care l preziceau.

Cei care sint in stare sd igi stiptneasceemoliile, pe de altdparte, se pot folosi de aceastdanxietateanticipativi _-in legatu_

rd cu un discurs care trebuie linut sau cu un test care rebuiJdat,de exemplu - motivindu-se pentru o pregitire mai temeinicd


pentru oblinerea unor rezultate mai bune. Literatura

de specialitate descrie, n psihologie, relalia dintre anxie-

9i perforrnanfd, nclusiv ceamintald, subforma unui U rtrs-Virful acestuiU inversat reprezinti relalia optimX intrete 9i performan!tr, cu un consum nervos mediu pentm

a ceva. Prea pulini anxietate instr - prima parte a

dui - duce a apatiesau a o preaslabtrmotiva$ea strtrduin-dea sedescurca, n vreme cepreamulttr anxietate celdlalt

al U-ului - saboteazX orice incercare de a reugi cu bine.

O stareugor exaltatl -hipomania, cum senumegte ea n ter-

de specialitate - pare ideald pentru scriitori gi alfi crea-presupunind o flexibilitate 9i o diversitateplintr de imagi-a gindirii; seglsegteoarecumspre virful rdsturnat al U-u-

Dar dacd euforia este scipattr de sub control, ea devine di-

nebunie, ca in cazul schimbXrilor de dispozifie ale mania-resivilor, iar agitalia submineazd capacitatea de a gindi

de coerent pentru a scrie bine, chiar dacd ideile circultr

- de fapt, chiar prea liber pentru ca vreuna si fie urmdri-

suficientgi si se oblind produsul finit.Buna dispozifie, atit cit dureaz5, sporegte capacitateade a

flexibil gi mai complex, soluliile problemelor fiind gdsite

i ugoq, ie ci este vorba de unele intelectualesau interperso-

. Acest lucru sugereazd cE o posibilitate de a ajuta pecinevagindeasc6mai bine o anumiti problemd ar fi sI i se spuni o

.Risul, ca gi stareade exaltare, par strajute oamenii sdgin-mai deschis9i sd faci mai ugor legituri intre idei, obser-

relalia care altfel i-ar fi putut qcoli-

trdsdturd mintalX im-

nu numai in creativitate, dar 9i ir recunoagterea elafi-

complexe 9i in prevederea consecinlelor unei hotlriri luate.

Avantajele intelectuale ale unui ris sinXtos sint Si mai izbi-

cind estevorba de rezolvarea unei probleme carepresupu-

o solufie creatoare.Conform unui studiu, s-a constatat c5 oa-ii cares-au uitat la o casetdvideo au rezolvat mult mai bine

ri^gm5 olositl de psihologi pentru a testa girdirea creatoa-

. In acest test, oamenilor li s-a dat o luminare, chibrituri gi o

cu pioneze gi li s-a cerut sXpun5 lumtrarea pe o bucatd

de plutd, astfel incit sd ardd fird sd curgd ceard pe jos. Ma-

celor cdrora li s-a dat aceastXproblemd au cdzut.intr-o



172 Natura inteligenfeiemofionale

unfill desprematematicisaucareau fdcutexercifii;au folosit

cutia in carese aflau pionezele,glsind o solulie creatoare. upus cutiacu pionezepebucatade plutl giau folosit_o e postdesfegnic.

.Chiar 9i dispoziliile pllcute pot schimba girul gindirii.

Atunci cind facemplanuri sau luim decizii, cei carednt binedispugi au o percepliepreferenliald care i determind sdfie maiexpansivi 9i mai pozitivi in gtndire. Acest lucru sedatoreazd nparfe

lemoliei, pentru cI atunci cind sintem bine dispugi neamintim mai multe lucruri pozitive; atunci cind analizlm avan-tajef -sjdezavantajeleuneiacgiuni gi sintem bine dispugi, me-

'moria favorizeazdcanalizareaprobelor in mod pozitividetermi-nindu-ne str acem,deexemplu,cevamai aventurossaumai ris_cant.

ln mod similar, o proasttr dispozilie. nfluenleazi memorialrtr-o direclie negativtr gi astfel eite mai probabil ctr din teamtrvom ajunge a o hotdrtre exageratde prudenttr. Emofiile sctrpa_te de sub control incomodeaid intelectul. Dar agacrun am vor_bitin Capitolul5,putemdeterminaemoliilescXpate e subcon-trol sd revinl la norma| aceastd ompetenldemogionaHesteap_titudinga majortrcarefaciliteazd toite celelaltetipuri de inteii-gegd. Strnegindim la citevacazuri specifice:ulrunt"l"le speran_fei 9i ale optimismului gi acelemomentepline de ufur, ind ou_menii se deptrgesce

sine.

ctmApA rDoREt 1rPO.LLIAIVIVAEORTAGfNDIRI PozITIw

Studenliiau fostsupugiurmdtoareisitualii ipotetice:

Degi v-a!i propus sd luali un 9, dupA prima evaluare,30% din ceeac.eali ffcuf a_fostgregit 9i a[ primit un 6. A trecut deja o siptdmindde cind ali aflat ci ali luat un G.Ce facegi?te

Totuldepindedesperanfd.Reaclia tudenlilorcu un nivel ri_dicat-desperanlda fost sd nvefemai mult 9i si giseascidiver_sesolulii pentrua-gimtrrimedia inal6.Studenliicu un nivel desperanldmai scdzuts-augindit la mai multe posibilittrlide a_9i

miri nota,dar au doveditmai pulini hotdrire n obginereaces_tui scop.$i aga umerade agteptat, tudenliicu un nivel de spe_ranldmai scdzutau renunlatin celedin urmd a tot, simfindu_sedemoralizafi.


tofugi, aceastdntrebarenu este doar una pur teoreticd,cird C. R. Snyder, psihologul de la Universitatea dincare a ftrcut aceststudiu, a comparat reugitele la invdfd-

ale studenfilor n anul I cu o speranldcrescuti cu aleceloro speranld scizutd, el a descoperit cd speranla era un indica-mult mai bun al notelor din primul semestru decit notele de

SAT, estce sepresupune destecapabilsdprevadd e-se vor descurca tudenlii la facultate 9icareestestrins

cu IQ-ul). Din nou se dovedegtecd degi capacitdlile intelec-sirt cam aceleagi,aptitudinile

emolionale constituie dife-capitald.rExplicafia ui Snyderesteurmdtoarea:,Studenfiicu speran-

i i9i fixeaztr copurimai spectaculoaseigtiucum sI mun-din greu pentru a le atinge. Atunci cind se face o compa-

firtre studenlii cu aptitudini intelectuale echivalente inie de rezultatele la invllXturtr, ceeace le facesd difere este

20

Selntimpl[ ca in legendara gibinecunoscuta poveste a Pando-prinlesa din Grecia anticd.Ea a primit in dar o cutie miste-

din partea zeilor ce o invidiag pentru frumuselea sa. I s-acd nu trebqie sd desehidd niciodatX acest dar. Dar intr-ozi, coplegittr de curiozitate 9i de ispittr, Pandora a ridicat

ca se arunce o privire gi a adus lumii marile nenorociri

relele gi irebunia. Un zeu milos a ldsat-o insd sI irchi-cutia la timp, astfel incit sXpoati prinde unicul antidot caree suportabili nefericirea pe lumea asta:speranla.Cercetdtorii recenli au descoperit cd speranla inseamnl mai

decit un leac.Uneori, joacl un rol extrem de important inoferind tot felul de avantaje in diverse domenii, cum ar fi

ln viafa gcolari sau suportarea unor slujbe apisdtoare.in sensgtiinlific nu reprezintl doar o imagine luminoa-

ideea ci totul va fi bine. Snyder o definegtemai precis ca fi-

2credinfa ci existf, voinla gi posibilitatea de a-!i atinge sco-le, indiferent care ar fi ele".

Oameniiau tendinfasd ie diferili in funclie de misura irnca-fac speranfe. Unii gindesc despre ei cd sint in stare sd iasd

incurclturi sausdgtrseascdolulii la probleme,r vreme

dfii pur 9i simplu nu se simt in stare sd aibd energia,capaci-Sasau mijloacele de a-giatinge scopurile. Cei care au un inaltau mijloacele de a-giatinge scopurile. Cei care au un inalt

de speran!6,constatd Snyder, au c.un aceleagi risdturi co-sint tr stare sd se motiveze, gdsescresursele necesare




pentru a descopericii de indeplinire a obiectiveior, linigtindu-stratunci cind se afld intr-o situafie dificild, sptrnindu-gi ci totul seylindrgRta. Sint suficient de flexibili pentiu a gdsi diverse posi-biliteli de a-9iatinge scopurile sau de a 9i le scliimba, in cazul irrcare devin imposibile, gi au inteligenla de a impirti in mai mul"te faze o misiune ce altfel n-ar putea fi atinsi.

Din perspectiva inteligenfei emofionale, speranfa inseamntrsd nu cddem pradd unei anxietdli coplegitoaresau unei atitudinidefetiste sau depresiei ir fala unoi situalii dificile sau a unorobstacole. ntr-adevdr, cei care 9i facsperanle ajung sd fie depri-

mali din ce in ce mai greu pe misurd ce inainteazl ftr viafX, ur-mdrindu-gi scopurile; sint in general mai pulin anxiogi 9i trecprin mai puline nelinigti emofionale.

O PTIMI SMAL : M ARELE M OTIUAT O R

Americanii careurmdresc intrecerile de inot gi-au ficut marisperanle pentru Matt Biondi, unul dintre membrii echipei olim_pice a SUA din 1988.Unii cronicari sportivi chiar suslineau cdBiondi estede talia lui Mark Spitz, cel care ir.irgZ2 a luat gaptemed^aliide aur. Din picate insd, Biondi a iegit pe locul trei la pri-ma trtrecere, la proba de 200 de metri liber. La urmitoarea,aceeade 100de metri fluture, Biondi a fost irtrecut la mustafd,medalia de aur luind-o un alt inotltor care a fdcut un

efort zu-plimentar pe ultimul metru.

|urnaligtii sportivi au ficut tot felul de speculalii potrivit ci-rora aceste urfringeri l-ar fi demobilizat pe Biondi pent u probe_le care urmau. Dar Biondi gi-a revenit si a luat medalia de aur inurmdtoarele cinci probe. Martin Seligman,psiholog la Universi-tatea din Pennsylvania, a fost unul dintre spectalorii care nus-au dovedit deloc surpringi de revenirea lui Biondi, pentru cdel il supuses! pe sportiv chiar in acel an la un test ce ii evaluaoptimismul. In cadrul unei experienle flcute de Seligmary an-trenorul de inot i-a spus lui Biondi in timpul unui dvenimentspecial care trebuia sd demonstreze marele lui talent cf a avutun timp mai prost decit era in realitate. in ciuda acestui feed_back demobilizator, cind lui Biondi i s-a cerut str se odihneascX

pufin 9i sd mai incerceo datd sX noate, performanla lui _ carede fapt era deja foarte buni - a fost 9i mai bunf,. instr atuncicind alli membri ai echipei au fost informali cd ar fi oblinut untimp prost, degi nu era adevdrat - aceiacare, potrivit testelor,


pesimigti - la ceade-a doua incercare timpul lor a fost 9i

ca gi speranla, inseamn6 un orizont de agtepta-

c5ruia, in general, lucrurile serezolvd pirii la urm5

in ciuda obstacolelor gi frustririlor. Din punctul de ve-

al inteligenlei emolionale, oPtimismul esteo atitudine care

piedici pe oameni sd cadd in apatie, dezn6dejde sau depri-

lntr-un momentmai dur. impreuni cu ruda saapropiatX,

optimismul aduce cigtiguri de-a lungul existenlei (si-

cu condilia si fie un optimism realist; un optimism prea

poate fi dezastruos)22.

iligman definegte optimismul in funclie de felul in care oa-

i igi explicd reugitele9i egecurile.Optimigtii considerl cdun

se datoreazd unei situalii care poate fi schimbatS,aga ncit

viitoare vor reugi, in rlreme ce pesimigtii se invinovdlesc

egec,atribuindu-l unor trisdturi cenu pot fi schimbate 9i

de care sesimt total neaiutorali. Aceste explicalii diferite au

Slicaliiprofunde in raport cu felul in careoamenii reacfionea-

ln fala viegii. ne exemplu, la o dezamdgire cum ar fi refuzul

li se oferi o slujbd, optimigtii au tendinla sd reaclioneze activ

itere la facultate mdsoard talentul, in vreme ce stilul ex-

iv dezvdluie cine va renunta. Este o combinalie de talent

'plini de speranlX, ormultrdu-gi repedeun plan de acliune

fi cerind ajutor sau un sfat cuiva; ei consider5 obstacolele

situaliiremediabile. n schimb,pesimigtii eaclioneaztrn

unor asemeneaobstacoleprin presupunerea cd nu pot faceic pentru a imbundtdli situalia data urmitoare, deci nu reac-

eazl in nici un fel; ei considerd obstacolul ca fiind datorat

ior deficien,tepersonale, care ntotdeauna ii vor trage inapoi.

Ca gi in cazul speranlei, optimismul prezice reugite la invd-

intr-un studiu asuPraa o suttr de persoane,studenfi in

an ai promoliei 1984 a UniversitXgii din Pennsylvania, re-

e aceitora la testul de optimism au fost un indicator mult

precisal notelor or din primul an decittestulSAT sauno-

de la liceu. Seligman, are -a studiat, sPunea:,Examenele

lerat 9i capacitatea de a continua inclusiv in fala infrirgeri-

caren final duce la reugitd.Ceeace e lipsegte estelor de ap-

este motivafia. Trebuie sd gtim daci cineva va merge

departe chiar 9i cfrrd situalia devine una frustrantd. Intuilia

spune cd la un anumit nivel de inteligenld reugita pro-




priu-zisd nu_depindedoar de talent, ci gi de capacitateade a in.frunta egecul."z3

Una dintre cele mai griitoare demonstralii ale puterii opti-mismului in motivarea oamenilor este un studiu pe care Seiig.man l-a flcut asupra unor agenli de vtnziri care comercializauasigurdri pentlu compania Metlife. Capacitateade a acceptacueleganle un refuz esteabsolut esenlialdin vinzirile de orice fel,dar mai alescird estevorba de o asiguraret caz n care ,,nu,,_u-rile sint descurajant mai multe decit"da-urile. Din acesi motiv,trei sferturi dintre cei carevind asigurdri renunl5 la aceasti me_

serie in primii trei ani. seligman a'descoperit cd noii vinzitoricare erau optimigti din fire reugeausI vindd cu 32"/,mai multeasigurdri in primii doi ani d9 s-lujbedecit pesimigtii. in timpulprimului an, numirul pesimigtiloi cure,"rrrrr,t5 esie de doud orimai mare decit al optimigtilor.

Mai mult, Seligmana convins compania Metlife sd angajezeun grup special de solicitanfi_deslujbl care au avut un punctaimare latestele de optimism, dar au picat la testul practic'(referiltorla o intreagd gamd de reaclii ale unui profir standard aicrtuitpebaza rdspunsurilor date de agenlii de vinzdri care reusiserdin carierd).AgesJg.ffp speciala vindut cu2l/omai multe asigu-rdri decit pesimigtii in primul an 9i cu sr% maimult in al doieaan. Faptul cd optimismul conteazl atit de mult in reugita vinzd_rifor este_egat 9i de o atitudine datorati inteligenlei emolionale.

Orice refuz pe care il intimpind un agent de vinzdri este o micdinfringere. Reaclia emogioniH ra acea"stf,nfringere este d.eo im-

ryJtanjecapitald in privinfa capacitdlii de a geii o motivalie su_

ficrenta_ entru a continua. pe mtrsuri ce refuzurile se adund,moralul se deterioreazd,agentului fiindu-i din ce n ce mai greus5-puni mina pe telefon cisa mai sune un potenfial client. Acestrefuz esteextrem de greu de acceptatde r-rhpesimis! pentru cdel il interpreteazd astfel: ,,Sint un rataf n-am sd ,errgescsd vindnimic in veci" - interpretare care genereazd apatia gi defetis-mul, in cazul in carenu se ajunge chiar h depresie.Ciptimigtii,pe de altd parte, spun a9a: ,,N-im abordat birre situalia,, saui,,Pur gi simplu persoanaasta era prost dispusd.,,Neconsiderin_du-se pe ei motivul principal al es_ecului,9i pot schimba abor_darea la urm5torul telefon. In vreme ce sistemul mintal

al pesi-mistului duce la disperare, cel al optimistului nagtesperanld.O perspectivd pozitivd sau neg;tivd poate fi otrdsitur5 iem_

peramentald innlscutd; unii oameni au din fire tendinla str pro-

Aptitudinea de a stdpini

intr-un fel sau aitul. Dar agacum vom vedea 9i in Capi-14,.temperamentul oate i temperatprin experienlaacu-

Optimismul gi speranla ca9i neputinla9i disperareafi dobindite. Ceeace susline ambele rdsSturi pozitive

viziunea a ceea ce psihologii numesceficacitatepersonald,ci egti stdpin pe intimpldrile vielii tale 9i ci poli fa-

provocirilor cu care egti confruntat. Dezvoltarea uneide orice fel intdregte aceastdeficacitate personald,

ca persoana respectivdsd fie mai dispusd sd-gi asume ris-gi sd urmdreascd provocdri mai serioase.Depdgireaacestor

ri sporegte r schimb sentimentul deeficacitate persona-Aceastdatitudine ii ajutd pe oameni str gi foloseascXmai bi-

pe care e au - sau sd facd n a9a el incit s5 gi le dez-

Bandura, psiholog la Stanford, care a fXcut multe cer-in privinla eficacittrlii personale, o rezumd astfel: ,,Con-

oamenilor despre capacitdlile lor au un efect profundacestorcapacitifi. Capacitatea nu este o proprietate fixd.

enorm de multe variante furcare aceastdcapacitatepoateti. Cei care au aceasteeficacitate personal5 se dau la o

din calea egecului;ei abordeaztr ucrurile in aga el incit sdstdpiri gi ftrrtrsXse ngrijorezen privinla diverselorde-

posibile."2a

TRANSAI NEUROBIOL A GIA MAIESTRTEI

Un compozitor descrieastfelmomentele n care ucreazd elbine:

eine.2s(}

,Descriereaa esteextraordinarde asemXndtoareu aceea \-/

Te afli intr-o stare de extaz intr-o asemenea mSsurd incit simli cA f-

Fproape nu edgti. Am trdit asemeneamomente de multe ori. Parci I

tnfira este desprinsd de trupul meu gi nu am nimic de-a face cu ceea Ite se ntimplh. Stau doar 9i md uit 9i mtr minunez. Totul curge de h \_Z

117

sute de bdrbali gi femei - alpinigti, campioni la gah, chi-, baschetbalittl, ingineri, directori 9i chiar funclionari -

cind povestescce s-au intrecut pe sine intr-o activitate la

r. St4reape care o d'Aga-a spus Mihaly Csikszentmihalyr, psiholog la Universi-n,din Chicago, care a adunat asemenea elatXri ale momen-

de virf din de vedere profesioffi



118 N atura in t eli g en! ei emo! ion al e

durat dou5zeci de ani26.Sportivii numesc o asemeneastare dcgralie ,,zona",pe calrco ating atunci cind rezultatele lor extraor-dinare par a fi obginute fdrd efort, p_ublicul;i ceilalti ridispdrind pentru o cligfl.intr-ugmonqg4!_binecuvintat care iiffi Roffe-SieinrotGiGE a .ob-tinTo-mc--..".-._tlalie-de aur la schi la Olimpiada de iarnd din 1994, dupd ce aterminat cursa a declarat ctr ry31341in,tgg!e3bl9lg!gin(Iic,{'en-tru c5 intrase intr-un fel de stare de relaxare: ,,M-am simlit ca ocascaqa.' ' '

Capacitatea de a intra intr-o asemenea rans5 este de fapt unmoment de inteligen!tr emolionald maximd. Transa reprezinttrpoate emolia absolutd aflatd in serviciul performanlei gi al acu-muldrii de cunogtinfe. Intr-o asemenea rans5, emoliile nu nu-mai cd sint stdpinite gi canalizate, dar sint 9i pozitive, pline deenergie Si qentrate pe misiunea ce trebuie indeplinitd. AtuncicindlgtiiufffiFddphctiseala deprimdrii sau de agitalia anxie-t6!ii, aceastd ransl ili esteblocatd. $i totugi transa (sau eventu-al ceva asem5ndtor) este o experienld prin care trece aproapetoat5 lumea din cird in cind, mai ales cind aclioneazl la cotemaxime, incerctrd sd-gi depXgeascXimitele anterioare. Aceasttrsenzalie estemai clard ir momentele de extaz in care doi parte-neri fac dragoste 9i ajung la o armonie totald. Experienla esteuna extraordinari: pecetea acestei ranse este o bucurie sponta-

n5, aproape un extaz total. Pentru cd n aceast5 ransd ne simfimatit de bine, ea este intrinsec o rdsplatd. Este o stare n care oa-menii sint

minunat md acest curs special.este atit de

Fare este solici-tat de o operalie grea in timpul cdreia intrd ir aceasti stare spe-cial5, atunci cind o termind observdnigte moloz pe jos, n saladeoperalii, 9i inheabX ce s-a intimplat. Este uluit sd afle ctr,attrncicind era atit de absorbit de actul medical o parte din tavan a cd-

zut - gi el nici mdcar n-a observat.Transaesteo stare de uitare de sine opulg renlgllpli4lne-

- .------->..-

@ loc sd se piardd intr-o preocuparepli-nd de nervoZitaGlceltare intri in aceastd ransd sirt atit de ab-

Aptitudinea de a stdptni t19

de ceea ce aq de f5lglgcit uitd de ei, renunlind la preo-mai pulin importante ale vielii de zi cu zi - cum ar fir, facturile 9i chiar starea de bine. in acest sens, aceste

sint lipsite de egoism. Eul nu mai existi. in mod para-care-E-dffiEr:okrea stare dovedesc o stdptrireri a ceeace fac, ile lor fiind te ne-

la capacitate maximl atunci se afld intr-o aseme-

stare/ei nu mai sint preocupafi de felul cum se descurci, da-

uryna o reugiti sau un egec pentru cdplicerea purd a ac-fir sine ii motiveaz5.

'f iconcentrare a atentiei ra acfiu-

de stare deExisti ins5un ingel[tor la poarta de in-zon5. El poate presupuneun efort considerabil

calmare 9i concentrare pentru a incepe treaba - acesta iindpas care presupune o oarecare disciplinS. Odatd instala-

aceasti concentrare are propria saputere, caredetageazdaceade tulburdrile emolionale, iar misiunea respectivd pa-

'bse ndeplini fdrd nici un efort.

,Intrarea intr-o asemeneazond se mai produce 9i afunci cindii au de realizat n lucru

Ju:u.^:

pt+ellg-pricepglieje

i intr-o asemeneamdsurS, furcit e sint puse la incertalE'itetile @5zmlffihalF:-;OarncrcXseconcentreazX aibineatuncic?ndi seceremai multde obicei 9i sint in stare sd ofere mai mult ca de obicei. Da-

secereprea pufin, oamenii seplictisesc. Dacd li se cereprea

intri in panicd. tansa apare ir acea zonl foarte delicatd

mal a intr-o asemen'eatransX. Una

ttrg plictiseal5 9i panicd.

,Pldcereaspontand, starea de gralie 9i eficacitatea ce caracte-de transa sint incompatibile cu atacul emofional, moment

valul limbic capteazd restul creierului.

transd este una relaxatS,dar foarte

re diferd de acela n care te strdduiesti si fii atent cind

,Thansaesteo de constrin-

91Presu extaz

de

-extazpare si fie un plodus jntermediar al concentrd:

carepremerge transa. hrtr-adevtrr, literafura clasici a

ind o atenlie

r, transa este reflec- ,

l rrCe

Alenlia fir stareaAcest tpde



120 l{atura inteligenlei emolionale

tradifiilor contemplative descriestdrile de absorblie experimen-tate ca purd grafie: transa este ndusd doar de o concentrarein-tenstr.

Atunci cind urmdrim o persoand aflatd intr_o asemeneasta-

4-

' ::' -------t_v'-v.-]Brrs.rrl lqrlsrlrl -

presle merge rn_ aralel-cu ceeace se ntimpld in creieq,unde screpetdun paradoxsimilar:chiar gi ucrurile celemai complical,se fac cu un consumminim de energiemintali. i"t

",llr"J.

transd,creierulesteatit de ,,calm",incit trezirea9i inhibarea ir_cuitelorneuraleseadapteaztr evoilorde moment.Ctrd oame.nii sint

existd o

Ij TTi*1biId,deoarecenseamnd tr ransa e permiteoameni_

rea mpulsuluitd

lor sd abordezechiar gi lucruri extrem de grele, indiferent de do-meniu, fie ctr estevorba de o partidd .r.t ,irr rnur" maestru al sa_hului sau de rezolvareaunei probleme de maternaii;il; ffi_plexe. in principiu, s-u. cred.ec{ asemenea acliuni sofisticateqlesupun o mai mare activitate corticald gi nu una mai micd.Cheia transei este insd aceeacd ea se instale azd doar.hi ;;atins un virf al capacitllii respective, in ca

*.'*!d ;;;il;i;' circuitelleurate"',{ffi,ffi#ciei6\-..-

,M*"T:i:"*5*:"J..#S,;performanlaoptimtr-para fi o oazda eficienlei";;ii"il,;ii",lrtrlrTte o energiemintaltraplggpedCrminim.Acest ucru areo

logrcapoate n sensul.ctrcF6cticd abildlepel4qiteoamenilorsdjntre in transd:stipryreEfrlsJEiiiromtr-6 anur-nrite1i.r*, ri"naesrcmiba-ae deune_le mintale,ca r cazulprogramatoruluide calculatoare, ;;;-rt g=I_gede{apt creierulpoate i mai eficientatuncicind Ieexe-c}tX.Ivfi2gfrile ineantrenate resup,n un efoit mintal ;"i;i.decit 6ldGJE-dbriE-eu-ftsftnsr6gatesau decit celecaresint inctrmult preagrele.n mod similar,atuncicinJcrelerul funclionea_zi mai pulin eficientdinpricina oboseliisauaneryozitdlii sauaemofiilor,ata cum se nfmpltr la sfirgitul unei zile h"ti9i;tr*sante,are oco estompare precizieiefortului cortical,i""t*

"Alfosj activatepreamultezonenu neapdratnecesare ceea eao.usa o stareneuraldprofund distrastr ealteelemmte3O.ce_lagi ucru se ntimpl' 9i ' cazulplictiselii.Ou..i"J.i"i;;i;;;

I cu eficienfd maximd ca n cazul transei, existd o rela]ie p1e-intre zonele active gi necesitdlile misiunii respective. in

Aptitudinea de a stdp?ni 121

stare chiar 9i munca

tNvAyarut gr TRANSA; TNNoUMaDELDEEDUCATIE

cX aceastd ransd apare in zona ir care o anumitd ac-ii provoacd pe

oameni sd aclioneze a capacitate maximd,mdsurd ce aptitudinile lor cresc,sporescai ganselede a ajun-in aceastd ransd. DacI treaba este prea simpld, ea este plicti-

; dacd este prea complicatd, se ajunge mai degrabd la an-decit a transtr.Sepoatesuslineci stipinirea unui anu-

sau a unel ini este stimulatd de experienfaceva cl'ln ce rn ce mar bme ca

st5 m-

dst,ca balerintrsau ca geneticianeste cel pufin in partede a rdmine r trans5, ntr-adevdr,dintr-un studiu fdcut

pra a 200 de artigti plastici la 18 ani dupl ce au terminat ar-plastice, Csikszentmihalyi a constatat cd aceia care in stu-ie au savurat din plin bucuria de a picta au devenit pictoriortanfi. Cei care au fost motivali in facultate, dar visind la

gi la bani, s-au depirtat in ceamai mare parte de acestdo-

iu dupd ce au absolvit studiile.Csikszentmihalyi trage concluzia c5: ,,Pictorii, mai presus de

rte, trebuie sI picteze. Daci artistul aflat in fala pinzei incepese ntrebe cu cit o va vinde sau cevor spune criticii, nu va mai

Aga cun({ggrya esteo necesitatepentru miiestria intr-o anu-tl artd sau profesie ori intr-un megtetug, tot agaeste gi cu in-

fatq} Elevii care ntrd in ace -

ln stare sd meargd pe caleaoriginali pe care a pornit. Reugite-

5!!ndomeniul reafiei.degl"d" g_t*pllSg*Jge!4,caElF- -tpune n strgurobiectiv."sr

lsi deptrgescoten!!Al!r!@!-pdile$e!especial de gtiin!5 din Chicago - toli fiind si-

|i printre primii 5% in matematictr - au fost caracterizafi de

fltre profesorul or ca fiind capabilide realiziri mai mari saugpi mici la matematici. Felul in care acegtielevi gi-au petrecut

a fost monitorizat, fiecare avind un pager care din cindcird suna la intimplare pestezi gi atunci ei erau instruili si

notezece ficeau in aceacliptr 9i n ce dispozifie seaflau. N-a fost



r22 Natura inteligenlei emolionale

deloc surprinzdtoare constatareacd aceia care n-au reugit marelucru au invdlat acasdcam cincisprezeceore pe strptdmind, cumult mai pulin decit cele doutrzeci 9i gaptede bre pi sdptlmindin care i9i pregltiserd temele colegii lor cu rezultate eicelente.Cei carenu au reugit mare lucru i9i ocupau mai tot timpul in ca-re nu firvilau cu mondenitXli sau cu stitul la taclale cu prietenii9i familia.

Atunci cind le-a fost analizatl dispozifia, a-iegit la iveald odescoperire-grditoare. Atit unii cit gi ceilalliGetreceau foartemult timp din siptdmind plictisindu-se cu activi-Efi cum ar fi ui-

tatul la televizor, ceeace nu insemna o provocare pentru capaci-tatea lor intelectuali. La urma urmei, acest luciu este valabilpentru aproape toli adolescen,tii.Diferenla esenliald consta inexperienla de a studia. Pentru cei care au reugit spectaculos, n-vitaful e", .' pl5cere untransd cam 40% din timpul acordat acesteiactivitlfi. pentru ceicare n-au reugit mare lucru, transa apbrea doar cam in 16% dintimpul afectatstudiului; cel mai adeseaapirea o stare de anxie-tate care le depdgeacapacitateade a o stdpini. Cei care nu au re-ugit prea multe descopereaupldcerea gi transa in mondenitdli 9inu ir studiu. Pe scurt, elevii care au avut reugitede virf, la nive-lul potenlialului lor de invdfdturl, sint cel mai adeseaatrasi destudiul propriu-zis pentru cl in felul acestfia-E-il#Farede transa.Din picate, cei care n@gi

1u ajung sd atingi aceleaptitudini care sd le provoace transa selipsescde bucuria studiului gi riscd sd-9i imiteze nivelul intelec-tual de care ar fi putut sd se btrcure pe viitof2.

Ho-ward Gardner, psihologul de la Harvard care a dezvoltatteoria inteligenlelor multiple, considerilragSa4r*tt5rile pozitivecare o clasifictr astfel drept (ea mai sdnltoasd cale de a-i invatap_e 9pjr, motivindu:i din interior 9i nu cu ameninlIri sau promi-siuni de recomperpg,),Ar trebui s6 folosim starea pozitivi a co-piilor pentru a-i determina sd nvele la materiile laiare ti;ar nu-tea dezvolta anumite competenfe'1,piopuneaGardner.,,fransa

.du"it."on"ri"""ir"ffir-o_

@ci cindcopiiile pii"n-"r. taffiG--incepsd se batd. Cind insl sint coplggifi de o anumitd treabd,de-

vin nerdbdtrtori si-gi facd temele.Ql mai bine se"invafd atuncicind 1ii la un anumit lucru;i pofi &t*tt o anumitd plAcere nfaptul ci te-ai angajat ir acea reab[')

Ap/vd*u<a stdPini 123

Strategiaolositdfn multe gcoli$re pun in practicdmodelullligenlelormultip@iie Gardnerseaxeazd supra

ificdrii profilului com

Un cu talent inndscut la muzicX sau la sport de

plu, va intra mai ugor ilr transd in domeniul respectiv de-

lntr-un altul, spre care are o mai micd inclinatie. Cunoscind

ul copilului, profesorulpoatesi adaptezeelul in careesteo anumitX materie 9i s5-i ofere lecliile la acest nivel

incepind cu faza de iniliere 9i pinl la una mai avansatd

ln felul acestaoferindu-i un stimulent optim. Astfel se nvald

cu plXceregi nu mai apar nici frica sau plictiseala. .Speran-Esteca atunci cfurdcopiii in[rd in transa invdlatului aceasta,i ndemne sd mai inceice gi ih alte domenii", spune Gardner,

lugindcd experienlaaratdctra9asegi?ntimpl5.In generalvorbind, acestmodel al transeisugereazd dstipi-:aunui talentsaua unui setdecunogtinlear puteasdaibd ocla sine, pe misurd ce copilul esteatras lr zonele n care sean-

in mod spontan = adicd. in?e cTI**

ce copilul va ft-,telege-c5 uimincl un

u - indiferentc{este vorba de dans,frIt6ffilil-sau muzicd - acestadevine o sursd de bgcurie pe care nu o

avea decit in starGE cum penFUa se{unge insEre cleTiansd estenevoie de a trece dincolo de anumi-

limite ale capacitdlii fieciruia, ea devine o motivafie prim-de progres; iar copilul va fi mai fericit. Acesta, desigur,

un model pozitiv de iriv5lare 9i de educalie tr raport cu ce-

pe care le gdsim in gcoli.Cine nu-gi mai amintegte gcoalaca pe

tngiruire de nesfirgite ore de plictiseald punctate de momente

mare panicd? Urmirirea unei st5ri de transd prin intermediulhrrii este rnai uman, mai firesc gi prin urmare mai eficient

intru canalizarea emofiilor in serviciul educaliei.

Acest lucru este aplicabil gi ink-un sensmai general, in carelizarea emoliilor spre scopuriproductiveesteo aptitudine

jortr.Fieci este orba de controlarea nui impuls saude ami-unei recompense, de reglarea dispoziliilor in a9a fel incit

sX aciliteze 9i nu sd mpiedice gindirea, de motivarea perso-

dea 9i de a incerca iar 9i iar atunci cind intervin

sau de a gdsi c5i de a intra in starea de transtrpentrufirai mare eficacitate- toate acesteadovedesccd puterea emo-

cgnste in ghidarea unui efort eficient.



Ridicinile empatiei

Revenim Ia Gary, strdlucitul chirurg din picate alexitimic,care9i-a supdrat atit de tarelogodnica, pe Ellen, pentru cXnu_giputea manifesta sentimentele gi nu le ricunogtea nici pe ale ei.Ca majoritatea alexitimicilot el era tipsit de empatie 9f d" p"rr_pectivS. Dacd Ellen spunea ctr este cu moralul ia pdmint, barynu reugea si o infeleagd; dacd ea ii vorbea despre iubire, elschimba subiectul. Gary fXceacomentarii ,,constructive,, referi_toare la Ellen fdrd si-gi dea searnaci ea se simfea direct atacatdde acestecritici 9i nicidecum ajutatd ir vreun fel.

Empatia se construiegtepe congtientizareade sine; cu cit sin_tem mai deschigi fald de propriile noastre emofii, cu atit sintemmai capabili sd interpretxm sentimentele altoral. Alexitimicii

preflrm Gary, carehabar n-au ce simt, sint de fapt total pierdufiatunci cind trebuie sd-gi dea seama ce simt""i

di., ;ur. Ei sintafoni din punct de vedere emofional. Notele emolionale trans_mise prin cuvintele sau faptele celorlalli _ tonul vocii sauschimbarea poziliei corpulul tdcerile elocvente sau tremuratul.care spune multe - trec neobservate.

-Dezorientali de propriile lor sentimente,arexitimicii sint la fel

de.uluili cind ceilalli i9i exprimd sentimentele fafd de ei. Aceas-td incapacitate de a detecta sentimenterecerorlaili este un efectmajor la.nivelu-l inteligenlei emogionalegi un egec ragic in ceeace ar trebui sd fie ceva omenesc,cdci toate se leagd inire ele, rd_ddcina afecliunii aflindu-se tr acordul emofional"gi in capacita_tea de a fi empatic.

^ .Aceastd

capacitate- talentul de a gti ce simtceilalli

_intrAin joc in vaste zone ale arenelor viefii, de la vtrzdri lamanage_

ment, de la iubire la afecliunea pirinteascd, de la compasiune"laacliunea politic5. Absenfa empatiei estede asemeneagrditoare.

Rdddcinile emoatiei t25

ei este detectati la psihopafii criminali, la violatori 9i la cei

molesteazdcopii.

oamenilor sirt rareori transpuse in vorbe. Mult mai

ele sfurtexprimateprin alte ndicii. Cheia ntuirii senti-altcuiva st5 n capacitatea de a interpreta canalele non-

tonul vocii, gestica, expresia felei gi altele asemenea.

ct ceamai vastl cercetare supra imbajului trupului gicapacitdlii oamenilor de a detectaasemeneamesaje non-a fost fdcuti de Robert RosenthXl,psiholog la Harvard,

etudenfii sdi. Rosenthal a impXrlit un test de empatie refe-

la PONS (Profle of NonaerbalSensitiaity Profilul Sensibi-Nonverbale), o serie de casetecu diverse tinere care-si ex-sentimentele, de la uri la iubirea matemtr2.Sceneleres-au un spectru foarte larg, de la gelozia furioasd pind la a

iertare, de la manifestarea recunogtinlei pind la seducfie.a fost montatd astfel incit din fiecare cadru unul sau mai

canale de comunicare nonverbale au fost sistematic gter-

pe ingd faptul cd schimbulde replici verbalenu seauzea, e

fi bund adaptare emofionald, a fi mai popular gi mai deschis

- probabil cd nu este surprinzitor - mai sensibil. In general,

lmplu, in unele scene dispirird orice altfel de indicii in afardexpresia felei. In altele, erau prezentate doar migcirile trupu-

cu inteligenla academicd a fost constatatd 9i in cazul uneiri cu o versiune PONS pentru copii. in acest test, efectuat

g.a.m.d., trecind prin principalele canale nonverbale de co-icare, astfel incit spectatorii sd detectezeemolia cu ajutorulindiciu sau al altuia, nonverbal.

Din testele fdcute asupra a peste 7 000 de persoane n Stateleite 9i 18 000 in alte 1iri, s-au constatat avantajele capacitdlii

a interpreta sentimentele prin indicii nonverbale, inclusiv o

reile sint mai bune decit bdrbafii ir acest ip de empatie. Toli

care9i-au imbunf,tdlit performanlele de-a lungul unui test dei gi cinci de minute - un senul care aratl cI au talentul

discearnd capacitatea empatici - s-a dovedit cd au gi relafii

bune cu sexul opus.Nu ar trebui strne surprindd sd afldmtia ajuttr in viala sentimentald.

Continuind pe linia descoperirilor referitoare la elementeleinteligenld emofionaltr, s-a constatat cdnu existd decit o rela-

lntimplStoare intre rezultatele rndsurdtorii acuit5lii empatice

cele de la examenele de admitere sau de la testul IQ ori de lade sfirgit de an din gcoal5. ndependenla empatiei in ra-




asupra a 101 copii, cei care au dovedit o oarecare aptitudinepentru identificarea sentimentelor nonverbale erau printre cei

mai indrdgiji in 9coal69i mai stabili din punct de vedere emofio-

nal3. Tot acegtia au fost 9i cei care s-au descurcat mai bine lagcoalX,degi in medie IQ-urile lor nu erau mai mari decit ale co-piilor care au doledit o mai micd aptitudine fir interpretarea me-

sajelor nonverbale - sugerind cd stdpinirea capacitilii ernpati-

ce ajutd la o mai mare eficien!5 gi la cursuri (sau pur 9i simplu ii

determini pe profesori si-i indrdgeascd mai tare).In mdsura ih care mintea rafionalX inseamnd cuvinte, emoli-

ile inseamnd nonverbal. lntr-adevdr, cind cuvintele cuiva sint in

dezacord cu ceeace transmite de fapt, gi aceasta a nivelul tonu-

lui vocii, al gesticii sau al altor canale nonverbale, adevirul

emolional consttr in felul fir care spune ceva 9i nu in ceea e spu-ne. Una dintre regulile empirice folosite in cercettrrile de comu-nicare este ctr 90% sau chiar gi mai mult din mesajul emolionaleste nonverbal. Asemenea mesaje anxietate n tonul vocii cui-va, iritare printr-o gestictr foarte precipitati - sint perceputeaproape intotdeauna subcongtient, ftrrd a da o atenlie specialdnaturii mesajului, ci doar primindu-l tacit 9i reaclionind la el.

Capacitatea care ne permite sd'facem asta bine sau riu este larindul ei dobinditX in cea mai mare parte implicit.

crrM AcTloN EAZAEMPATTA

ln momentul in care Hope, care avea doar noud luni, a vizut

un alt copil cdzind, a izbucnit in lacrimi gi s-a tirit si fie alinatd

de mama ei.ca gi cum ea s-ar fi lovit. Michael, care avea un an gi

trei luni, s-a dus s5-9i a ursulelul de la prietenul lui Paul, careplingea; cum Paul a continuat si plingd, Michael i-a dat inapoiursulelul care-i asigura securitatea. Ambele gesturi mirunte de

simpatie gi de afecliune au fost constatate de mdmici pregdtite

special ca str nregistreze asemenea ntimpldri in care aclioneazd

empatiaa.Rezultatele acestui studiu au sugerat cd riddcinile empatiei

se afld undeva in prima copiltrrie. Practic, din ziua ir care senasc,sugarii suferX cind aud alt copil plingind - o reaclie pe ca-re unii o considerl un precursor timpuriu al empatieis"

Psihologii dezvoltirii au constatatci sugarii reacfioneazXcumultd inlelegere la suferinfa.altcuiva, chiar furainte de a-gi da

searnape de-a-ntregul cI ei existi practic separat. La numai ci-teva luni dr.lpi nagtere, sugarii reacf,oneazl la orice li se infm-

Rdddcinile empatiei

celordin jurul lor ca 9i cum li s-ar nfmpla lor, plingirdcird v5d un alt copil cu lacrimi in ochi. Pe la un an 9i ce-

incep sd nleleagdcd de fapt suferinla nu le aparfine,ci esteltcuiva,degisint nctrdezorientafi, egtiindpreabine cestr a-Intr-un studiu ftrcut de Martin L. Hoffman de la Universita-din.New York, de exemplu, unbdielel de un an gi-a adus md-

pentru a-l alina pe un prieten care plingea, ignorind-o peacestuia, areeragiea r aceeagincipere.Aceasttr onfu-

seconstatXgi atunci cind un copil de un an imittr suferinlaa, poate gi pentru cX doregte

sdinleleagd

mai bine ce secu persoana respectivd; de exemplu, dacd un alt copillovbgte la deget, copilul de un an igi va duce gi el degetul la

sd vadi dactr l doare. Vdzirdu-gi mama plingind, copilulgterge a ochi, chiar dacd nu i-au curs lacrimi.Aceastd mitalie motorie,cum mai este ea numitd, a fost inifial

de la care a pornit cut'rntul empatic,agacum a fost el folo-ial in anii 1920 de citre E. B. Titchener,un psiholog ame-

. Ateastd ugoar5 diferen!5 fa,tdde conceptul inilial porneg-la grecesculempatheia,,,a e simli in", termen folosit inilial

127

rreticienii esteticieni pentru a denumi capacitatea de a per-experienfa subiectivd a unei alte persoane. Teoria lui Tit-

susfine cd empatia i;i are baza iretr-un fel de imitatie fizi-nefericirii altora, ceeace evoci aceleagisentimente in per-

respectivd.El s-a gindit la un cuvint aparte gi nu s-a opritsimpatiei,carepoate fi simlitd in general fali de altcineva

a impdrt5gi sentimentele persoanei respective.,Mimarea motorie dispare din repertoriul copiilor in perioa-

care rcep sd meargtr de-a bugilea, cam pe la doi ani 9i ju-

cfurd igi dau seama cd durerea altcuiva este diferitf, deproprie gi sint in stare sd se relaxeze.Iatd o intimplare

din jurnalul unei mdmici:

Copilulunor vecinipltrge... $i Jennyseapropiegi ncearce i-i deani$te ursecuri. Se ine dupd el 9i ncepe sd scinceascdiea. Apoi in-cearcd i il mingiie pe pir, dar el seretrage...Copilagulse calmea-zl, dar enny incd pare ngrijoratd.ContinuAsd-i aducduclrii, si-lmfngiie pe cap9i si-l batd pe umtrr.6

aceastl fazd de dezvoltare, copilul ingepe sd facd distinc-

cei din jurul lui in raport cu sensibilitatea personalS 9iemolionale ale altora. Copiii ca Jenny congtienti-

abil gi se acordl cu ceilalfi. O serie de studii fXcutede Ma-Radke-Yarrow gi Carolyn Zahn-Waxler de la Institutul Na-



128 Natura inteligenlei emotionale

lional de Boli Mintale aratd cI o mare parte dintre diferiteleabordiri empatice au o strirsi legdturd cu disciplina impusd depdrinli copiilor. Astfel s-a constatat ctr sint mai empatici acei co-pii a clror disciplini presupune atragerea atenliei asupra faptu-lui cX prin comportamentul lor ii afecteaz6,pe alfii: ,,Uite ce tareai supirat o", tt loc de ,,Urit din partea ta." S-a mai.constatat c5empatia copiilor este formatd gi prin observarea reacliilor altoraatunci cind acegtiasuferd; imitind ceeace vtrd, copiii igi dezvol-td un repertoriu empatic reactiv, in special ajutindu-i pe cei caresirt necdjifi.

COPILULBINE RACORDAT

Sarah avea doutrzeci gi cinci de ani atunci cind a nXscut doigemeni, pe Mark 9i pe Fred. Ea avea mpresia cd Mark ii seamd-ntr mai tare, ir vreme ce Fred semina mai mult cu tatll lui.Aceastd perceplie ar putea sd stea labaza unei subtile diferenlein felul in caregi-a tratat btriefii. Cind aveau doar trei luni, Sarahtrcerca adesea sI intilneasctr privirea lui Fred, iar cird ftrtorceacapul, din nou incerca sd l fac5s-o priveascI. Fred reacfiona de-venind mai empatic. De indattr ce ea intorcea capul, Fred se in-torcea dupd ea gi acest ciclu continua pind-la aversiune - ceeace adesea i aducea ui Fred lacrimi in ochi. in cazul lui Mark, Sa-rah nu incerca practic str stabileascdun contact vizual impus, ca

in cazul lui Fred. In schimb, Mark putea s6-9i ia ochii de la eaoricind poftea, iar ea nu incerca sd l urmdreasctr din priviri.

Un gest mlrunt, dar edificator. Un an mai |irziu, Fred eraclar mai speriat gi mai dependent decit Mark; una dintre moda-litdlile prin care igi exprima aceste sentimente era aceea cd nuvoia str priveasci pe nimeni in ochi, agacum procedase9i cu ma-ma lui la trei luni, intorcird intruna capul in stinga 9i ir dreap-ta. Pe de alt5 parte, Mark ii privea pe oameni drept in ochi; cirdvoia str ntreruptr acest contact itzual, intorcea capul ugor in sussau intr-o parte cu un zimbet de invingtrtor.

Gemenii 9i mama lor au fost atmt linuli sub observalie in ur-ma trnui studiu ftrcut de Daniel Stern, pe atunci psilriatru la Uni-versitatea Cornell, la Facultateade MedicindT.Stern este ascinatde acest schimb mirunt 9i repetat care se petrece intre ptrrinte gi

copil; el considertr ctr celemai importante leclii de via!5 emolio-nald'sint date in asemeneamomente de intimitate. Dintre toateacestemomente, cele mai importante sint acelea n care copilulafld ci acesteemofii sint receptate cu empatie, acceptategi reci-

Rdddcinile empatiei 129

irtr-un proces pe care Stern il numegte de racordare.Ma-gemeni,lorera intr-un perfect acord cu Mark, dar nu exista o

emofionald cu Fred. Stem afirma cd aceste momen-t repetate de racordare sau de dezacordare dintre pd-

gi copil fiormeazl un orizont de agteptare emofional al co-ajuns adult in ceeace privegte relaliile apropiate - poa-mai mult decit orice intimpllri dramatice din copilXrie.

racordare e ace acit,'capartea ritmului unei rela-Sbrn a studiat acest ucru cu o preciziemicroscopici prin in-

unor inregistrdri video ale marnelor9i

sugarilor cedu-ore ntregi. El a constatatcf, prin aceasttr acordaremamele

copiii sd-gi dea seama cd ele simt ce simt 9i ei. De exemplu,sctncegte e bucurie gimamaconfirrne bucuria legtrnin-

ugorpe copil, gingurindu-i pe limba lui sau mifindu-l chiar.un copil scuturtro uctrriegiattrnci mruna l impinge pufin inn de rtrspuns. ntr-o asemeneanteracliune, mesajulclar este

p6

seracordeaztrmai mult sau mai pufin nivelului de in-al copilului. Aceste mici racordtrri la nivelul copilului ili9i retrtdreascl sentimentul cd se aflX intr-o conexiune

mesajdesprecare Stem susline ctrmamele l trans-din rninut furminut atuneictrd interacfioneazd u sugarii lor.

este oarte diferittr de o simpld imitalie. Sternspus: ,,Dacddoar imifi copilul asta arati doar ce-a fdcut, nu

si4!it. Pentru ca el sX nleleagd faptul cd sesizezi ce sim-

si redai sentimentelesale profunde intr-un alt fel.copilul gtie cd este nfeles."

face dragoste este probabil cea mai apropiati aproximalieadultd a acestei intime racordiri intre mamd gi copil.

scrie: ,Afacedragoste resupunesesizareattrrii subiecti-uilalt o dorinld irnpirtd9it5, intenlii comune 9i o stare re-de excitare senzuald simultand" atunci cind cei care se

lgi rlspund in mod sincron, ceeace dd un sens acit de ra-. Actul sexual este, n cel mai bun sens, un act de

mutuali; in celmai rau sens,este ipsaacesteimutuali-

PRETULRA CORDARTIGRE'ITE

susline cd din aceste ncercdri de racordare repetati su-.tncepesd gi dezvolte ideea cd persoanelecelelalte pot gi ii

i sentimentele. Acest sim! pare a se nagte pe la opt




luni, cind sugarii incep si-gi dea seamacd sint entitifi separate

9i continu5 sd fie formali prin relaliile intime de-a lungulfirtre-gii vieli. Cind plrinlii sint in dezacord cu copilul, el este foartetrist. In cadrul unei experienle, Stem le-a pus pe mame si reac-

lioneze exagerat sau insuficient ftr raport cu sugarii, in loc si co-respundd agteptdrilor, racordirdu-se la sentimentele lor; sugariiau reacfionat imediat prin disperare 9i supdrare.

-Abgenfa prelungitd a racorddrii dintre ptrrinte gi copil duce

la un chin emolional irigrozitor pentru acestadin urmX. Cind unplrinte nu reugegte i-9i manifeste empatia printr-o anumitX ga-

md emolionall fald de copil - bucurie, lacrimi, nevoia de im-br5ligiri - copilul incepe sd evite sXse mai exprime gi eventu-al chiar sd mai simt5 aceleemolii. Astfel, trtreaga gami de emo-lii se presupune cd ncepe sd fie uitati, scoasddin repertoriul re-laliilor intime, mai ales dacXde-a lungul copiliriei lceste senti-mente continud sd fie ascunsesau descurajate.

in mod similar, copiii pot ajunge s6 faioizeze o gamd nefe-ricitd de emofii, care vor genera dispozifii pe mdsuie. Chiar 9icopiii ,,prind" anumite dispozilii: copiii de trei luni ai mXmici-lor deprimate, de exemplu, oglindesc dispozilia mamelor atuncicind se joacl cu ele, afigind mai degrabd sentimente de miniesau de tristele gi mult mai pulin de curiozitate spontanX sau deinteres, comparativ cu sugarii ai cXror mame nu sint deprimatee.

Una dintre mamele studiate de Stern reacliona permanent

insuficient fa!5 de nivelul de activitate al copilagului; irr celedinurm5, copilul a invdlat sd fie pasiv. ,,Un copil tratat astfel invaldcd atunci cind seentuziasmeaztr gi nu reugegtesX-gientuziasme-ze 9i mama, nu mai are rost s-o facd" afirmd Stern. ExistX rrsdsperanle in relaliile ,,reparatorii": ,,Relafiile stabilite de-a lungulvielii - cu prietenii sau rudele, de exemplu, sau in psihoterapii- igi schimbd forma permanent, modificind modelul de func-lionare. Un dezechilibru dintr-un anumit moment poate fi co-rectat ulterior. Este,de fapt, un proces permanent, care dureazio viald intreagS."

lntr-adevir, diverse teorii ale psihanaligtilor suslin cd relafii-le terapeutice care furnizeazd chiar o asemeneacoreclie emofio-nali reprezinttr de fapt o experienld reparatorie de racordare.Oglindireeste ermenul folosit de unii ginditori psihanaligti pen-

tru reflectarea a ceeace pacientul ii expune terapeutului, aiestadin urmd reflectind starea interioard tot asa cum reugegteacestlucru o mami aflatd in acord cu sugarul ei. Sincronizareaemo-

Rdddcinile empatiei

este ir afara congtientizirii propriu-zise,.de9i pacientul

de fapt sd ie profund recunoscut i nfeles.Costulemolionalal lipsei unei racord5ri n copildriepoate i

foarte mare pentru tot restul vielii - 9i nu doar pentru co-

Un studiu efectuat asupra unor criminali care au comis cele

crude gi violente crime aratd cA una dintre caracteristicile

Ior, care ii diferenliazd de ceilalli delincvenfi, este toc-

faptul cXau mers din casd n casd, au tot schimbat divergi pd-

i adoptivi sau au fost cresculi in orfelinate - acestecazuri re-

rsugerird cd neglijarea emolionald gi prea pulinele ocazii de a

racorda sentimental cu cineva au dus la acesteatrocitdtilO.

131

ln vreme ceneglijareaemolionald pare si opacizezeempatia,

9i un rezultat paradoxal, determinat de un abuz emolio-

suslinut gi foarte intens, inclusiv cruzimi, ameninldri sadice,

sau simple rdutdli. Copiii care silt supugi unui aseme-

tratament pot deveni hiper-receptivi la emoliile celor din ju-

lor, datoritd vigilenlei posttraumatice putind deslugi semna-

de ameningare. Preocuparea obsesivi pentru sentimentele

lli este tipicX acelor copii matratali din punct de vederegi care la virsta adultd suferd de o instabilitate emo-

intens5, cu vegnice suiguri gi coboriguri, care adeseasint

te ca aflindu-se ,,la limita unor tulburdri de persona-

te". Mulli dintre acegtiaau un fler inndscut in a detecta ceea

Simt cei din jur 9i deseori se afl6 cd au suferit maltratiri emo-

in copildrielr

NEUROLOGIAEMPATIEI

Aga cum se ntimpl5 deseori in neurologie, rapoartele referi-

la cazuri ciudate 9i bizare sint de obicei primele indicii ale

lui empatiei fir creier. Conform unui raport din

, de exemplu, in care erau revizuite mai multe cazuri de le-

ale lobului frontal din dreapta, pacienlii au dat dovadl de

deficien!5 curioasd: erau incapabili sd inleleagd mesajul emo-

nal din tonul vocii celorlalli, degi inlelegeau perfect cuvintele

sine. Un l,Mulgumesc" sarcasticsau unul plin de recunogtin-

9i unul plin de minie aveau acelagi nleles, neutru, pentru ei.

schimb, un raport din 1979 vorbea despre unii pacienli care

iserd eziuni in alte pdrli ale emisferei drepte 9i carereacfio-diferit ca perceplie emolionald. Acegtiaerau incapabili sd-9i

propria emolie prin tonul vocii sau prin gesticd. Ei




gtiau ce simt, dar pur 9i simplu nu puteau transmite asta.Toatcacesteregiuni corticale ale creierului, aveau sd observe diversiautori, au strinse legdturi cu sistemul limbic.

Aceste studii au fost trecute ftr revistl cabazd,pentruo lucra-re semnati de Leslie Brothers,psihiatru la Institutul de Tehnolo-gie din Califomia, carese ocupa de biologia empatieilz.Reanali_zind atit descoperirile neurologice cit 9i studiite comparative peanimale, Brothers a subliniat ci nucleul amigdalian 9i legdturadintre acesta gi zona asociativtr a cortexului viiual constituie che-ia circuitului la nivelul creierului de care

e legatd empatia.Mare parte dintre studiile neurologice relevante s_aufdcutpe animale, mai ales pe maimufe. Faptul cI acesteprimate afi_geaztrempatie - sau o ,,comunicare emolionalX,,, cum preferdsd-i spund Brothers - este clar nu numai din povestirill anec-dotice, dar gidin studii cum ar fi urmtrtoarele:maimulele au fostinvdfate mai intii sd se teamd de un anumit ton, prin aceeacd ila:rzelu atunci cind primeau gi un gocelectric. Apoi, au invdlatsr evite goculelectric,aprsind pe o manetd ori de cite ori auzeauacel sunet. Pasul urmdtor a fost ca perechi din acestemaimulesI fie puse in cugti separate,singura comunicare dintre ele ficin_du-septintr-un televizor cu circuit inchis, care e permitea sdva_dI imagini cu cealalti maimull. prima maimuli, dar nu gi ceade-a doua, avea sd audd acel sunet nepldcut, ceeace-i trezea o

expresiede fricd. ln acel moment,."u'd"-u d.ouamaimulE,vd-zindfrica pe chipul celei dintii, apisa maneta care mpiedica go_cul electric - ca un act de empatie, in cazul in care nu era o for_mI de altruism.

Dupd ce s-a stabilit cd acesteprimate non-umane detecteazlintr-adevdr emoliile urmdrind chipurile semenilor lor, cercetrto-rii au introdus in creierul maimulelor eleckozi fini. Acegti elec-

f.ozipermiteau furregistrareaactivitilii unui singur neuron.

Fjectrozii care nregistrau neuronii din cortexul vizriat 9i din nu-cleul amigdalian au ardtat cd atunci cird o maimuld vede chipulceleilalte, aceastdnformafie ajunge la neuroni trecind mai intiiprin cortexul vizual gi apoi prin nucleul amigdalian. Aceastdtraiectorie evident ci esteuna standard pentru orice informatiecare trezegteo anumitX emofie. Sulprinzdtor

este insi faptul cdrezultatele acestorstudii au ardtat cd in cortexul vizual au fostidentificali neuroni care pdreau sI aclionezenumai cardspunslao anumitl expresie a felei sau la anumite gesfuri, cum ar fi o

Rdddcinile empatiei i33

ameninldtoare a gurii, o grimasd de fricd sau o ghe-

docilS. Acegti neuroni sfirt diferili de ceilalli din aceeagi

care recunoscchipurile familiare. Asta pare sd insemne cd

faptcreieruleste onceputde a bun inceputsd eaclionezeatmite expresii emolionale- adicdempatia esteun datbiologic.

Alte dovezi referitoare la rolul cheie pe care l joacd traiecto-

amigdalo-corticald ar fi interpretarea gi reaclia la emofii;

!8tea, gaclrn sugereazd rothers, par n studiilepe maimu-lflate in silbdticie careau suferit o deconectarentre nucleul

9i cortex. Cind au fost ldsate printre ai lot acesteau fost in stare str gi continue obiceiurile cum ar fi ace-

de a se hrXni gi de a se ctrlira in copaci.Dar bietele maimule

pierdut posibilitateade a reaclionaemolional n raport cumaimule din grupul lor. Chiar 9i cind o maimu!5 din grup

t sX o abordeze prietenos pe maimula ce suferise deco-

aceastea din urmd a fugit 9i ?n final s-a izolat, refuzind

legdturd cu celelalte maimufe.

Tot aceste egiuni alecortexului furcare se afli concentrati ne-

ii specifici emoliei sint gi cei care, dupl cum observd Bro-au cele mai puternice legdturi cu nucleul amigdalian; in-

emoliilor presupune un circuit amigdalo-cortical ca-

.areun rol primordial in orchestrareareacliilor potrivite. ,,Va-irea de supraviefuire a unui asemenea sistem estemai mult

clar6" laprimate, constati Brothers. ,,Percep!1afa,tdde al-abordare individuald ar trebui sX dea nagtere unui anumit ti-

[de reaclie psihologici] - 9i foarte rapid - croit in funclie

i;rtenlie, ie ci estesi mugte, ie str se spele, ie sd se nmul-t t73

Obazi psihologicd similari penku empatie in cazul oameni-

aparein cadrul studiului fdcut de psihologul Robert Leven-

'de la Universitatea Berkeley din California, care a studiat

ri cistrtorite,furcercind i ghiceascd e simte partenerulo discufie mai aprinsSla.Metoda lui este simpld: cuplul

lnregistrat pe video, iar reacliile psihologice lesint mdsura-

rh'rnci cind sint discutate chestiuni supirdtoare din cdsnicia

- cum sd disciplineze coplli, cum sI cheltuiascdbanii gi al-

asemenea.Fiecare partener revedecasetagi povestegtece ait furmomentul respectiv, clipS de clipd. Apoi partenerul re-

casetaa doua oari, trcercind sdinterpreteze sentimentele




Cea mai exactAempatie s-a produs in cazul solilor gi soliilora cdrorpropriefiziologieo urmdreaexactpeacee6 partenerulul a ca"re se uita. Adicd atunci cind partenerul reacliona transpirinclmasiv, la fel reacliona gi celdlalf atunci cind partenerului il bl-tea inima mai incet, ritmul cardiac i se incetinea 9i celuilalt. pe

scurt, trupul lor imita in mod subtil, clipd de clipi, reacfiile fizi-ce ale partenerului de viafd. Daci tiparul fiziologic al privitoru-lui il repeta pe acela din timpul disculiei inifiale, el, privitorul,putea spune foarte pulin din ceea ce simlea celdlalt. Empatia

apdrea doar in momentul unei sincronizdri fiizice.Aceasta sugereazd faptul cd atunci cird creierul emotionalcoordoneazi trupul prink-o reaclie puternicd - sd zicem, seaprinde de minie - nu poate apdreao prea mare empatie, ir ca-zul in care apare n vreun fel. Empatia presupune suficient calm9i receptivitate, astfel incit semnalele subtile ale sentimentelorceluilalt sd poatd fi recepfionate gi imitate de cdtre propriul cre-ier emolional.

EMPATA g ET CA nAo AcJrrttAAIRUISMULUI

,,Niciodatd sd nu crezi cd gtii pentru cine bat clopotele; elebat chiar pentru tine// - este una dintre cele mai celibre fraze

din literatura englezd. ohn Donne vorbegte de fapt despre eg6-tura dintre empatie 9i afecfiune: suferinla altcuivj devine u ta-,qsimli ceva fa!5 de cel5laltinseamnd ci-!i pasi. ln acestsens,con-trariul empatiei este antipatia. Atitudinei empaticd este mereuantrenat5 in judecifi morale, in dileme morale care implicd po-tenliale victime: oare trebuie sI minti ca sXnu ili jignegtiun piie-ten? Oare trebuie sI te lii de cuvint gi sd mergi la un prieten bol-nav sau sd accepli o invitalie la cind apdrutd in ultimul moment?Oare trebuie linutd artificial in vial6 o persoand care altfel armuri?

Aceste probleme morale slnt formulate de un cercetdtorcares-a ocupat de empatie, Martin Hoffman, ce susline cd rddicinilemorahtefii se afld in empatie, pentru cd ea ne face sd ne pese depotenlialele victime - cineva caresuferX,este r pericol iau du-

ce o viald cu lipsuri grave, de exemplu - si sd le impdrtdgim su-ferinfa, ceeace ne impresioneazi suficient ca sd i ajutamls. Din-colo de aceastd egSturd imediati dintre empatie 9i altruism,Hoffman presupune cd aceeagicapacitate pentru o afecliune

Rdddcinile empatiei

faptul de a ne pune in locul altcuiva - ii face pe oa-

sd respecte anumite principii morale.

Hoffman crede cI existd un fel de progres firesc al empatiei

din cea mai fragedd copildrie. Aga cum s-a constatat, la un

copilul intrd in panicd atunci cind vede un alt copil cdzind gi

sdplingtr; aportul esteatit de puternicai de imediat, n-

$i bage degelelul in guri gi gi infundi capul in poala mamei,

cum 9i el ar fi avut de suferit. Dupd primul an, cind copiii

mai congtienli cd sint o entitate diferit5, trcearcd in mod

135

si aline un alt copil careplinge, oferindu-i, de exemplu, ur-

rl lui. lncX de la doi ani, copiii incep sX nleleagd cd senti-

altcuiva diferl de ale lor si devin mai sensibili la orice

ie card dezvdluie ceea ce simte de fapt celdlalt; in aceasti fa-

de exemplu, ei igi dau seama cd celilalt copil are mindria lui

consecinld cea mai buni solulie pentru a-l ajuta atunci cind

nu esteneapdrat sd ii acorde toatd atenfia.

Mai tirziu, in timpul copil5riei, cel mai avansat nivel de em-

se manifestd atunci cind copiii sint in stare si inleleagl o

re dincolo de situalia imediatl gi sd priceap[ ci starea

sau situafia in viafi poate fi o sursd de nemulfumire cro-

. ln acest moment, ei devin inlelegdtori fali de un intreg

, curn ar fi cei sdraci, cei oprimali sau cei marginalizafi.

inlelegere din adolescen!5 poate duce la convingeri mo-axate pe ideea de a alina nefericirea gi nedreptatea.

Empatia subliniazd multe fa;ete ale judecifii morale gi ale

i. Una ar fi ,,mfiria empatici", pe care ohn Stuart Mill o de-

ca fiind ,,sentimentul firesc revangard... care se formeazd

velul intelectului gi al simpatiei... atunci cind este vorba de

!e carene afecteazdpentru cd ii afecteazl pe al!ii"; Mill il

numea 9i,,apdrdtorul dreptilii". O altd situalie in care em-

duce la o acliune moraltr este atunci cind o persoani din

este suficient de impresionatd ca sd intervini in favoarea

victime; cercetdrile arati cd in realitate cu cit empatia fald

victimd este mai mare cu atit ganseleca acest martor exterior,lntervind sint mai mari. Existd dovezi conform cerora nivelul

empatie al oamenilor ar corespunde cu judecSlile lor morale.

diverse studii din Germania si SUA au ardtat cd pece oamenii sint mai empatici, ei favorizeazd mai mult

ile morale 9i, n consecinfd, resursele alocate celor nevo-




WATA FARAEMPATIE:CE ESTE TT,IuTNTTE CELUI IARE MILESWAZA;

M O RALITATE A SOU O PATULUI

Eric Eckardt a fost implicat intr-un delict scandalos: fiindgarda de cgrp a patinatoarei Tonya Harding, Eckardt a aranjatcl niqte ucrsagi plltili sX o atacepe Nancy Kerrigan, rivala Ton-yiei de.la Olimpiada din 1994,care a luat medalii de aur la pro-ba feminind de patinaj artistic. ln urma acestui atac,genunciiullui Kerrigan a avut de suferit grav, fapt care a impiedicat -o sd srr

antreneze citeva luni, foarte importante de altfel pentru carierasa. Atunci cind Eckardt a vdzut-o pe Kerrigan la televizor cumplinge, remugcdrile l-au cuprins brusc gi i-a spus unui prietensecretul lui, ceeace a dus Ia arestareaatacatorilor. Aceaita esteputerea empatiei.

De obicei instr, din picate, ea le lipsegte.celorcare comit celemai oribile crime. Profilul psihologi&l violatorilor, al celor caremolesteaztrcopii gi al celor care dau spargeri extrem de violenteeste acelagi:ei sint incapabili de empatie. Aceasti incapacitatede a simfi suferinla victimelor le permite sXse minttr singuri, in-curajindu-se astfel in actele or criminale. pentru violatori, min-ciuna sund cam aga: ,Fembilor le place sd fie violate,, sau: ,,Da-cd se opune, de fapt se astrmai greu, asta e tot,,; pentru cei caremolesteazdcopiii: ,,De fapt, nu-i fac nici un rau copilului, ci doar

ii dau pulintr iubire" sau: ,,E doar o altl forml de afecfiune,,;pentr_upirinlii care 9i maltrateazl fizic copiii: ,,Astanu este de-cit o disciplintr de fier." Aceste autojustificEri au fost preluate dela oameni tratali-,pentru astfel de probleme gi care au declarat cdasta gi-au spus atunci cind igi brutalizau victimele sau sepregtr-teau s-o facd.

Blocarea empatiei la acegti oameni in momentul in care isichinuiescvictimele esteaproape intotdeauna parte componentda unui ciclu emolional care accelereazdacestgacte pline de cru-zime. Ele stau mdrturie din punct de vedere emolional pentruceea ce duce la un delict sexual cum ar fi molestarea unui co-pil17.Ciclul incepe atunci cind agresorul e foarte suptrrafi furios,deprimat, singur. Aceste sentimente pot fi declangate,de exem-plu, de urmXrirea unor cupluri fericite la televizor, ceeace i cre-

eazd, poi un sentiment de deprimare, datoritl faptului cI el estesingur. Atacatorul care cautd mingiiere in fantezia favoritl do-regtede obicei o prietenie caldd cu un copil; fantezia devine se-

Rdddcinile empatiei 137

gi sfirgegte n masturbare: Dupd aceea, atacatorul simte

o vreme o oarecaredescdtugaredin starea de tristefe, nu-

ceaceasta stede scurti durat5; depresia i singuritatea e-

ln gi mai mare orfX.Atacatorul ncepesd se gindeasce umputeas5-gipund n practictr anteziileerotice,spunindu-gictr

justificdri, ca de exemplu: ,,De fapt, nu-i fac nici un rdu co-

i, pentru cXnu sufertr din punct de vederehzic" qi: ,Dacdcopil nu vreastr acdsexcu mine,mi poateopri."In acestmoment,atacatorulvede copilul prin lentileleunei

perverse gi nu cu empatie fal i de ceea ce simte cu ade-

*trrat cqpilul intr-o asemenea itualie.Aceasti detagare mofio-caracterizeaztr tot ceea ce urmeazi, de la planul pus la cale

tru a-l prinde singurpe copil pind a repetarea tentda ceea

1eseva ntimpla 9iptrnerean practicda planului. Toateacestea

fnt,urrnlrite ca gi cum copilul implicat n-ar aveanici un fel deproprii; in schimb, atacatorul proiecteazd in fantezia

1neroticeo atitudinecooperanttr inpartea copilului.Sentimen-

{elecopilului - greafa, eama,dezgustul- nu sint luate in sea-

intr.Dacdatacatorul e'ar percepe, le ar ,,distruge" ohrl pentru el.

"i Noile tratamente entru agresoriide copii 9i alli atacatori-se

foncentreazemai alespe lipsa de empatie fald de victime. ln-

trunul dintre celemai promilitoare programe de tratare, ataca-brii citesc elattrricumplite ale unor delicte similare cu ale or,

povestitedin perspectiva ictimelor.Deasemenea,rmdresc a-video cu victimele in lacrimi, in care acestea povestesc ce n-

&amne sX ii molestat.Apoi atacatorii rebuie si scriedesprepropriul lor delict din punctul de vedereal victimelot imaginin-

{u-gi'ce a simfit victima. Ei citescaceaste ovestire tr cadrulqnei erapii degrup gi ncearcd drdspundd a intrebdrile eferi-

bare la atacul Lspictiv din perspectiva ictimelor. n final, ata-catorii trec printr-o reconsti tuiresimulattra delictului, de data

lceasta ucind rolul victimei.ri William Pithers,psihologul nchisorii din Vermont,cel carea

crcataceastAerapiea privirii lucrurilor dintr-o altXperspectivd,ni-a spus: ,,Empatiacu victima schimbdpercepfia,astfel ncitilegareadurerii devine dificild chiar gi in fanteziile erotice."$i.Abtfelntdregtemotivareablrbalilor respectivide a se upta cu

fornirile lor sexualeperverse.Doar jumdtatedintre atacatoriircxuali careau urmat acestprogram n inchisoare epettrdelic-t€lecomise, omparativcu cei carenu au urmat acest ratament




gi caresint mult mai mulli. Fdrd aceasti motivalie inilial5 inspi_ratd de empatie, restul tratamentului nu va funcfiona.

'In vreme ce existi unele mici speranle de trezire a unui simtempatic la atacatori cum ar fi pedofilii, in cazul criminalilor psi_hopali (care mai nou se_numisc sociopayi, cesta iind un diag_nostic psihiatric) ele sirit mult mai reduse. psihopalii sint binE_cunosculi pentru faptul ci stnt fermecdtori 9i nu au nici un fel deremugcdri, nici mdcar fir cazul actelor celor mai crude gi mai ne_miloase. Psihopatia, incapacitatea de a simlr empatia sau vreocompasiune de orice fel sau micar de a avea

o tresdrire de cons-tiinld, este una dintre celemai uluitoare lipsuri"*ogiorrule.-ni_a totalei rdceli sufletegti a psihopatului pare sI se afle in inca_

pacitatea lui de a face altcevl decit conexiuni emolionale super_ficiale. Cei mai cruzi criminali, cum ar fi ucigagii in serie

"udi"i,are se bucurd de suferinla victimelor inainti de a Ie omori rs_prezintd un fel de rezumat al psihopatieils.

.Psihopalii sint 9i mitomani credibili, fiind in stare sd spund

orice-pentru a obline ceeace doresc, gi manevreazi emogiilevic_timelor cu acelagicinism. Sdne gindim la cazul lui Faro, degap-tesprezece ani, membrul unei bande din Los Angeles, care a mu_tilat o mamd gi pe copilagul ei; impugcindu-i din-magina in mers.El ctescrieaceastd ntimplare mai curird cu mindrie decit cu re_mugcare_. ergind intr-o magind cu Leon Bing, care tocmai scriao carte despre bandele din Los Angeles, Cripis

;iBlood.s,Faro

avryj s-earate ce poate. El i-a spus lui Bing ,,ci o sd factrpe nebu_nul" fa!5 de cei ,,doi gagii. din magina.r"r-etour". Iatd cum po_vestegteBing acestschimb de violenfe:

$oferul, simlind cdcinevaseuitd la el, arunci o privire citre magi_na noastrd. ii prinde prr1r*-u lui Faro, lngherind pentru o clipi.Apoi opregtemagina, euitd in jos,seuit5 ntr-o pa*e. Fara ndoia_li cd n privirea lui am vizut frica.

Faro ii demonstreazd lui Bing ce privire i-a aruncat persoa_nei din cealaltl magind:

M-a privit fix gi irtreaga fizionomie i s-aschimbatde parcdcinevaar fi fdcut un trucaj fotografic, prin caresd demonstreze recereatimpului. A devenito faldde cogmar, ieste nspdimirtdtor si veziacestucru cu ochii di. Acestchip ifi spuneci dlaciai rispunde cu

aceeagi onedd, ac5 -ai provocapeaiestpugti, i_aiur.rrriurr,*u_re risc.Privirea ui spunecdde faptnu-i pisi de nimic, nici de via-!a ta, nici de a lui.le

Rdddcinile empatiei

Bineinleles cd ntr-un comportament atit de complex precum

fel criminal sint multe explicalii plauzibile care nu evocd baza

,biologicd.Ar fi aceeacd o capacitate emolional5 perversd - in-

llmidarea altora - are o valoare de supraviefuire intr-un mediu

,xtrem de violent gi se poate transforma intr-o capacitate de a

Comite crime; in aceste cazuri, prea multd empatie ar putea fi

contraproductiv5. intr-adevdr, olipsd oportund de empalie poa-

le deveni o ,,virtute" in multe roluri din via!5, de la polifistul an-

fhetator ,,rdu" pini la conducitorul unei corporafii. Cei careau

3D(ecutat cte de torturd pentru terorigti, de exemplu, descriu fe-

lul in care au irrvdlat sd se disocieze de sentimentele victimelorpentru a-gi face ,,treaba".Sint multe c5i manipulatorii., Unele dintre cele mai rele chipuri pe care e ia absenla de em-patie au fost descoperite ntimpl5tor intr-un studiu asupra uno-

dintre cei mai cumplili indivizi care 9i b5teau nevestele.Cer-rea a scos a iveald o anomalie psihologicE intilnitd la mulfi

sofii care-9i blteau nevestelesau le ameninlau cu cufltulta{r cu arma: acegtisoli acfioneazd astf.elcu singe rece, rtr-ungrod calculat, gi nu pentru cd sint intr-un acces de minidO. inmomentele lor de furie maximS, aceastdanomalie iese a iveal5:Ittmul cardiac scadeinlocsXcreasc5,aga cum se ntimpld de obi-

i in crizele de furie. Acest lucru inseamnl ci din punct de ve-,dere psihologic sirt mai calmi cind devin violenli gi abuzivi.Violenla lor pare a fi o formi de terorism calculat, o metodd de

6qi stdpfurinevestele nsuflindu-le frica.' Acegti soli reci gi brutali sint o specie aparte fald de ceilallitoli care igi bat sofiile. Mai intii, par a fi violenli gi in afara cds-hiciei, inctrierindu-se prin baruri, la serviciu sau cu ceilalli mem-Dri ai familiei. 9i in timp ce cei mai mulli bSrbafi devin violenlicu soliile lor impulsiv, din furie, pentru cd se simt respingi sau

sau de frica de a nu fi pSr5sili, ceilalli igi calculeazl bdtdi-le, care uneori par sd nu aibXnici un motiv - 9i odati ce ncep,orice ar face ea, sofia, chiar gi trcercarea de a-l abandona, are ca

sporirea violenfei.,"i Unii cercetdtori care i-au studiat pe psihopalii criminali bd-

cd stilul lor rece de a manipula 9i lipsa empatiei sau aunii, poate uneorisi apard tocmai dintr-un defect neural.*

* Atenlie: chiar dacd ir:r anumite tipuri de criminalitate sint irn jocJrnele ipare biologice - cum ar fi un defect neural in empatie - astanu inseamni cd toli criminalii au probleme biologice sau cd existd unele

1.39



140 N at ura int el gen ei emoion ale

O posibili bazd psihologicX a psihopatiei nemiloase a fostprezentatd in dou5 feluri, fiecare sugerind implicarea unor tra-see neurale citre creierul limbic. pe una dintri ele undele cere_brale sint mdsurate pe mdsurd ce oamenii fircearcr str d.escifrezemai multe cuvinte ale cdror litere au fost amestecate. Cuvintelesint afigatefoarte repede, cam la o zecime de secundd.Majorita-tea oamenilor reaclioneazd diferit la anumite cuvinte cu incirctr-turi emofional5, cum at fi a ucifu, fa!tr de cuvintele neutre cumar fiscaun: ei pot decide mai rapid dactracel cuvint emofional afost incurcat, iar creierul lor araie un tipar distinctiv de reaclie la

cuvintele emoSonale, dar nu gi la cele neutre. psihopafii nu auasemenea reacfii: creierul lor nu dovedegte existenla unui tipardistinctiv de reacfie la cuvinfele emolionale gi nu rispunde mairapid la ele, sugerfurd astfel o disfuncNionalitate a circuitelor din-tre cortexul verbal, care recunoagte cuvintul, 9i creierul limbic,care ?i atageaztrun anumit sentiment.

Robert Hare, psiholog la Universitatea British Columbia, celcare a ftrcut acest studirj interpreteaztr rezultatele in sensul do-vgdi$ faptului ctr psihopalii au o inlelegere superficiali a cu-yintelgr emo!{onale, reflectare a superficialitlfii lor mai genera-le in domeniul'afectiv. Hare crede Ce mpietrirea psihopalgilor sebazeazAin pa1!e pe un alt tipar psihologic, pe care l-a descope-rit furtr-un studiu ce sugereazd o deviere in funclionarea nucliu-lui amigdalian 9i a circuitelor aflate in leglturd cu acesta:psiho-

pafii care gtiu cX vor fi supugi gocurilor electrice nu aratd nici unfel de teamtr, ca reaclie normaltr in cazul unor oameni care ur-meazi str sufere o durere hzicdzr.Cum durerea viitoare nu gene-reazi un val de lelinigte, Hare trage concluzia cd psihopalii nusftrt pregcupali de posibilele pedepse fald de ceea e fac. $i pen-tru cd ei nu simt aceastd frici - nu cunosc empatia, sau compa-siunea, fa!tr de frica sau durerea victimelor lor.

semne de naturd biologicd astfel incit si indice inclinaSa pentru crimA.A apfuut o controversA ir acest sens, ar unicul consens la care s-a aiunseste ci nu existtr un asemenea insemn biologic Ai categoric nu existi,,genacriminald". Chiar daci existdo baz6 biologicl a lipsei de empatiein unele cazuri, acest lucru nu tnseamntr cd tofi cei care suferd de a9l ce-va ajung la crimd; majoritatea nu. LipsA de empatie ar trebui pusi ald-turi de toate celelalte forle psihologicd, economice gi sociale iare con-verg spre criminalitate.

Artele sociale

Aqa cum se intimpld foarte des cu copiii de cinci ani care au

rnai mici, Len igi pierduse rXbdareaatlay, frtrliorul s5udeani gi jumltate, care ii tot ircurca piesele de Lego cu care se

ru amindoi. Cuprins de un val de furie, Len il mugcd peJay,

izbucni in lacrimi. Mama lor, auzindu-l pe |ay scincind de

Ei bine, Len gisegte mingiiere de unde ne-am agtepta mai

de la fay, care degi inilial era partea vitdmati, devine fur-

,,1€n, te rog", il implord Jay. ,,Nu mai pliage. Te rog, nu mai

rere,vine gi-l ceartdpe [€n, spunindu-i str aseobiectulaces-dispute, respectiv piesele de Lego. In acestmoment - pen-

.rcdprobabil cd s-aptrrut o mare nedreptate l,en izbucneg-in plins. Inctr ritattr, marna ui refuztrstr-l consoleze.

timp aft de preocupatde lacrimile fratelui lui, incitincepe strinigteasctr.Schimbulde replici suntr camagal:

Len incd plinge. Subacestpretext al egecului,Jay gi implordmqca din p{€u lui Ley ,,Mdmico,Len plinge! Len plturge.e.Uite la el.PlingeLen.

lacrimile continud sd curg5. ngeniosul |ay incearcd otugi o

Igtrategie:distragerea tenfiei. i aratl fratelui lui o maginu-

Apoi, intorcindu-se spreLen, |ay adopt2to atitudine mater-',.mfu\giindu-9iratele careplinge, liniCtindu-l totodattr gi in-

si-l calmeze: ,Asculttr,Len, nu mai plinge."Len continud str se smiorctrie, rnciuda consoldrilor. Atunci

idoptl alttr tacticd, dindu-i o mini de ajutor la strinsul pie-de Legogi la punerea or intr-un sdculef addugindpriete-

,,Ei,Lnn,sX e pun la loc pentru Lenny,da?" Chiar gi aga n-

vrind astfel sd i abattr gindul de la mica tragedie care toc-l7a cuprins. ,,{Jite,e un om intruntru. Ce-i asta, Len?Ce-iI-.en?"



742 Natura inteligemlei emolionale

Len insd nu manifestd nici un interes, este de neconsolaf la-crimile lui nu se mai opresc. Pierzindu-gi rdbdarea cu el, mamirvine cu ameninlarea pdrinteascd tipicd: ,,Vrei sd-fi trag o pal-md?",|a care Len rdspunde printr-un ,,Nu" govXitor.

,,Atunci, potolegte-te, terog", spune mama fer.m, usor exas-perat5. Printre sughifuri, Len reugegte si scoatd un suspinat:,,Incere."

Ceea ceduce la stratagema final5 a lui ]ay: imprumutird dirrfermitatea mamei gi din tonul ei autoritar, el ameninfd: ,,Nu maiplinge, Len.

CIili

trag una!"Aceasti microdramd scoate a iveal5 o complexi gi remarca-bild atitudine emolionali de careeste n stareun copil de doi anigi jumdtate care ncearci sd rezolve emotiile altcuiva. in aceastdfurcercaremediati de a-gi calma fratele,lay dd dovadd de unvast repertoriu de tactici, de la simpla implorare la gtrsireaunuialiat in mama sa (de9i ea nu este de nici un ajutor) pinX la min-giierea fizicS,sprijinul practic, distragerea atenliei, ameninl5rile

9i poruncile directe. Firtr indoial5 cI Jay se bazeaz|pe un intregarsenal care a fost folcsit asupra lui ir propriile-i momente cuprobleme. Nu conteazd.Ceea ce conteaze este'cdel l-a aplicat in-tr-o situalie dificild incl de la o virstd foarte fragedi.

Desigur ci, aga cum gtie orice plrinte care a avut un copilmic, afigareaempatiei lui Jay 9i i:rcercareade calmare a celuilaltestecategoric universal valabilS. Tot aga cum un copil de virstalui poate detecta n suptrrarea fratelui gansade a se rizbuna 9ichiar de a inriutili situalia. Aceleagi pomiri pot fi folosite pen-tru a necdji sau chiar a chinui un frate. Dar chiar 9i aceste r6s5-

.turi malilioase vddesc necesitatea de o importanld capitald aexistenlei unei inclinalii emofionale: capacitateade a 9ti care sintsentimenteleceluilalt gi de a acliona astfel incit acestesentirhen-te si poatd fi formate. Capacitatea de a gestiona emoliile altcui-va este nsugi miezul artei de a manevra poziflrv relaliile interu-mzule.

Pentru a manifesta o asemeneaputere interpersonal5, copiiitrebuie sd ajungd la un nivel de autoconkol, inceputul dezvoltd-rii acelei capacitili de a-gi potoli minia gi supdrarea, mpulsuri-le gi enervirile - chiar dacd aceastdcapacitate dd greg uneori.Racordarea a cerinfele celorlalfi presupune un minim de calminterior. Tentativele de semnalizare a acesteicapacitdli de stdpi-nire a propriilor emofii ies la ivealS cam in aceeagiperioadi: co-piii mici invald sd agtepte drd sdplingd, sXse certe sausd ingu-

Artele sociale

i pentru a obline ceeace-gidoresc, ceeace estemai practic

sd oloseascd orla - chiar dacl nu intotdeauna aleg aceas-

cale. Rlbdarea pare o altemativd la acceselede furie, cel pu-

ocazional. Semnelede empatie aPar Pe a doi ani; empatia lui

143

abordare a emoliilor altcuiva - o adevdratd arti a relaliilor

- presupuneformarea a doutr talente emofionale,gi empatia.

Avind aceastdbazd, ,,capacitilile umane" se dezvoltS.Aces-

sint adevdrate competenle socialecareduc la eficienla in tra-

celorlalfi; deficienlele in aceastddirecfie duc la incapacita-

adicd rdddcinile compasiunii, l-a irdemnat pe acesta sX n-

e atit de mult sX gi linigteasci fratele care plingea. O astfel

de adaptare la viala sociali sau la dezastre ntelpersonale re-

ate. ntr-adevdr, tocmai lipsa acestor capacitdli poate face ca

gi cei strdluciti din punct de vedere intelectual si naufra-

in relaflile lor interumane, dovedindu-se aroganli, insu-

sau insensibili. Aceste capacitEli la nivelul vielii socia-

permit cuivasd semobilizezesau se ie o surs5de inspira-

r pentru ceilalli, si reugeasctr n relaliile intime, sd-i convingd

sX-i nfluenleze pe ceilalgi sau sd-i facd sd se simtd in largul lor.

MANTFESTATIVA EMOTilLE

Una dintre calitilile importante in viala sociald este felul in

oamenii gtiu, mai bine sau mai pulin bine, sd-9i exprime

rriile sentimente. Paul Ekman folosegte termenul reguli de

imnre pentru a desemna consensul social in privinla senti-

,telor ce trebuie manifestate in anumite momente. ln aceas-

direclie, culturile diferitelor PoPoare vaiazd enorm' De

Ekman gi colegii sdi din japonia au studiat reacliile fa-

ale studenlilor la un film infioritor despre ritualul circum-

aborigenilor adolescenli. Cird studenlii japonezi au urmd-

acest ilm in prezenla unei persoane ce rePrezentao autorita-

fefele lor dideau doar vagi searlnede reacfie.Dar atunci cind

ci sint singuri (degi erau inregistrali cu o camerd as-

), chipurile lor s-au contorsionat, dovedind un amestecde

disconfort, spaimd gi dezgust.

Existd mai multe reguli debazd,ir privinla modalitdlii de ex-

,2.LJna dintre ele esleminimalizarea exprfundrii emoliei -

fiind tradilia japonezi ir cazul resimlirii unor sentimen-

de disconfort ir prezenla unei Persoanece reprezintd o auto-



t4 Natura inteligenlei emolionale

ritate gi de aceastaau dat d.ovadi studenlii atunci cind gi_arr

::rj.":9Ttelenepldcuten spatele nui chip ,"lrt .r. ju.iar h exagerareaceealesimt" .i"g"",

-prir.*"i"urbur"uu*pr*emofionale; cesta stesistemulabordatae fetila degasenire i9i schimonosegteala, iacruntinau_secumplit gi strimblrtdu-gigura,atuncicind

ryrepede,a," piinjl mameiei cd frnkle mai mareanectrjit-o. u ti"iu ui ri-o irt)?r,i* uunuisentimeflicu un alttrf acestsistemapare n anumite culfuri

"ri"fi*;;;;;estenepoliticossI refud, drept pentru

"ur"

," ahqeazd; nilipozitivl(chiardacd abe).Fel-uln caresini folosiie;";ri"';l;;:tegii gi cunoagtereaor constituieun factor important in intelr,genlaemofionald?

InvXfEmfoarte de timqyliu exprimarea acestor reguli, lp.p:rl"^.qri"tr-o educafie_xplicita. Aiest lucm sepetreceatunclciq iljnvftem pe copil sliu-gi

"rutuJ"ru*agirea, strzimbearctrgisd rnulfumeascj n momentul n carebunicul i_aadusdlziua lui un cadouoribil, dar a fdcut_o il;fti;;;.;il;

educafien privinla regulilora""*pri*ur"'r"

fu." cel mai ade.t.",1.pli"putereaexemplutui:copiiiinvali sf, aci"""u

." v#Lallii. In privinfa educirii sertime.r,tetoi"r"ofiif"

,ht"ti

;il;:cul.cit9imesajul.Daci unui"opit

i susp"rls6 zimbeasc59isbmulfumeascd"de cdtreun ptrrinte"u*

in u""l-o*"nt

esteas.Pru, poruncitor $i rece-_ 9i care 9i transmite mesajul ristit inloc

s-o aci Fopt_it i cu cdldurtr_;;;;il ia sigur ci acelco.pil va rvdfa-oaltr reclie9iva reaclion" l?;i; bunicurui ncrun.tindu-segi dirdu-i unlespuls teio", urr reieztt,,Multumesc,,,

!f::9lsup_ra buniculuieite foa*e difert H prmul cazeste e"

:":jl*:fciamdgit); n cel de_at oiiu",

"rtujignit de acesrmesat ontuz.

.Exprimarea mofionaldaredesigurconsecingJimediaterin

imp.1c!.utsuprap-ersoaneiarepririqt" u""rt *esaj' Copiii sint11l|tlti: lequld

de genul ,,Asiunde_liadevarateteentimenteatuncicind elear puteastrsuperep""lr,"lru

arag; nfocuies,e_i"cu un sentimentnesincer, ai mai-pufinsupdrdtor.,, semeneareguli privitoare a exprimur"u

"^-oliiiorfac'partedin dicliona_

rul regulilordebund uviinfd; elediiteazi im'pactuf entimente_lor asupra uturor celorlalgi. ur-u Uir,uulJ"t" ,"grrti inseam-

:: iil:1, "" impactoptim;atuncicind sinturmateprost,duc aun dezastruemotional.Evidentcdactoriisint ad.evlratiartigtiai exprimdrii emofio_nale;expresivitateaor genereazdeacliapublicului; Si f5rd n_

Artele sociale 145

o parte dintre noi sint actori inniscufi. Dar asta rtr-o

mtrsurd,:pentrud ecliilePecare e invilim in privin-

emoliilor sint conforme modelelor pe care le-am

diferind in foarte mare mtrsuri in ce privegte ca-

de a dovedi o mare pricepere.

EXPRESNTTATE I I COIVLT]VIII\IAREAEMOTTONALA

rdzboiului din Vietnam, un pluton american aetr e refugieze itrtr-o plantalie de orez in toiul unui

de focuri cu vietramezii. Dintr-odatX,au inceput sd se

: spreei gase dlugdri.Perfectcalmi9i linigtili, cllugdrii

t exactn zona de luPtl.s-auuitat nici in stinga,nici in dreapta.Au luat-oprin

r,igi amintegte David Busch, unul dintre soldalii ameri-

al vie.tii sociale: emoliile sfint contagioase. Sigur ctr

A fost de-adreptul ciudat, pentru cdnimeni nu i-a imp 'rc-duptr ce au hecut, mi-am pierdut orice chefde luptf. J"luoiams-o ac,saucelpufin nu in ziuaaceea. i probabil cd

ilucru au simlit cu tofii, pentruci toati lumeaa renunlat.

simplu am ncetatstrne mai luptdm."3Calmrrlcdlugdrilor

tips-itgi pe ceilalfi, transformindu-i in soldali pacifigti,

ahau n plin6.bltIlie. Acest ucru ilustreazi'urt principiu

intimplare esteuna extraordinard. De obicei, contamina-

rtionald este mult mai subtili, fiind un fel de schimb ta-

f,resepetrecen fiecarentilnire in parte. Transmitem9icap-

dispoiigiile celuilaltintr-un fel de economiesubterani apsi-

astfel incit unele intilniri sint otrXvitoare, iar altele bene-

Schimbul emolional are loc la un nivel subtil aproape im-

felul in care ne mullumegte un vinzitor ne poate fa-

ire simgim gnorafi, respingi saubinevenili 9i respectali.Ne

unul altuia sentimentele ca gi cum ar fi un fel de micro-

ti .

semnale emolionale in decursul fiecdrei intilniri

semnale ii afecteazdpe cei care se afli in preajmi' Cu

tem mai abili din punct de vedere sQcial,cu atit ne contro-

mai bine semnalele Pe care le transmitem; rezerya unei so-i politicoase este a urma urmei doar o modalitate de a asi-

a faptul ci nici o scurgere de emolii supXritoare nu va avea

(este o reguli sociali care atunci cind ajunge in domeniul re-



146 Natura iitdligenlei emolionale

laliilor intime este sufocantd). Inteligenfa emolionaltr include qiadministrarea acestui schimb; ,,simpatic" gi fermecitor sfult er"mmii pe care i folosim in privinla celor cu care ne place si fim,pentm ci talentul lor emofional ne face str ne simlim bine. Celcare sirt in stare sX-i ajute pe allii str se calmeze au un deosebittalent in relaliile sociale;ei sint sufletelespre carese ndreaptd ceiaflali in situalii emolionale grave. Cu tofii sintem practic unelteutile unii altora in acest schimb emolional la bine 9i la rdu.

Iattr o demonstrafie remarcabild a subtilitllii cu care emofii-le trec de la o persoand la alta. lntr-o experien!tr simpli, doi vo-

luntari au completat o listX despre dispoziliile lor ir momentulrespectiv, duptr care au stat pur gi simplu fald in fa!tr, agteptindpersoana care ficuse experienla sd se reirtoarctr in incdpere. Do-ud minute mai tirziu, ea s-a intors gi i-a rugat strnoteze din noudispogilia tr care se afltr. Intenlionat au fost aleseperechi de su-biecfi in care unul sd fie genul care igi exprimtr foarte tare emo-

liile, iar celdlalt gi le ascunde. Invariabil, dispozilia celui mai ex-presiv s-a tranpferat asupra celui pasi#.

Oare cum a avut loc acest transfer magic? Mai mult ca sigur,rtrspunsul este c5, ftrrtr gXne dtrrn seama, prelutrm emoliile pe ca-re le vedem exprimate de altcineva prin intermediul unui mi-metism al expresiei lor faciale, al gesturilor sau al tonului vociisau al altor semne nonverbale ale emofiei. Prin aceastd mitafie,oamenii recreeaze in sine dispozifia celuilalt - o versiune ceva

mai pulin intenstr a metodei Stanislavski, in care actorii igi amin-tesc gesturi, migciri gi alte exprim{ri ale emofiilor pe care e-ausimlit puternic in trecut pmtru a reda din nou acestesentimente.

Imitarea de zi cu zi a sentimentelor este de obicei destul desubtilX. Ulf Dmberg, un cercetdtor suedez de la Universitateadin Uppsala, a constatat ctr atunci cind oamenii vtrd un chipzimbitor sau unul furios, propriul lor chip redi sernne ale acele-iagi dispozifii prin ugoare modificiri ale mugchilor faciali.Schimbtrrile sint evidente la nivelul unor senzori electronici, dargreu vizibile cu ochiul liber.

Atunci cind doi oameni interacfioneazd, direcfia transferuluide disgozilie este de la cel mai puternic din punct de vedere alexprimtrrii sentimentelor cf,tre cel mai pasiv. Dar unii oamenisint extrem de sensibili la contagiunea emolionali; sensibilitatea

lor inndscuttr face ca sistemul lor nervos autonom (un semn alactivittrlii emofionale) str ie declangatmai ugor. Aceastd abilita-te pare cd ii face mai pulin impresionabili; reclamele sentimen-

Artele sociale

pot impresiona pftrd la lacrimi, in vreme ce o discugie rapi-cu o persoanl veseld le poate ridica moralul (de asemenea,

si-i faci pe acei ndivizi sd fie 9i mai empatici, avfird in ve-ctrpot fi atit de mpresionalide sentimentele ltora).

fohn Cacioppo,psihofiziologul in probleme sociale de latatea de Stat din Ohio, care a studiat acestschimb emo-

subtil, a constatat cX: ,Doar a vedea pe cineva cum igi ex-emolia poate trezi aceadispozilie, indiferent dacd ne dim

nu seama ci imitdm sau nu expresia faciald. Acest lucru nilntimpl5 tot timpul - existd un fel de balet al sincronizdrii

emofiilor. Aceastd sincronizare a dispoziliei deter-felul in care o anumitd interacliune a avut loc in bine sau

tlu."Gradul de emofie resimfit de oameni in cadrul unei intilnirioglindit de cit de bine sint orchestrate migctrrile lor fizice in

fitentul vorbirii - acesta fiind un indice de apropiere de obi-necongtientizat. O persoand dd din cap cind celXlalt gi susfi-punctul de vedere sau amindoi se migcd pe scalrn in acelagi

t47

ori unul se apleactr n vreme ce celdlalt se asd pe spate. Or-rareapoate fi atit de subtild, incit dacl ambii se afld pe ba-

Aceastd sincronizare pare sd faciliteze transmiterea gi primi-dispozifiilor, chiar gi n cazul ft r care acesteasirt negative. De

se pot migca r acelagi ritm. Acest lucru a fost consta-gi de Daniel Stern atunci cind a urmirit sincronizarea intre

in perfect acord cu sugarii lor, aceeagi eciprocitate le-migclrile celor care stabilesc un raport emolional.

in cadrul unui studiu asupra sincronicitSlii fizice, fe-

relafia lor. Cu cit sincronizarea intre parteneri era mai marenivel nonverbal, cu atit partenerii femeilor deprimate se sim-

deprimate participau la aceste experienfe impreuni cuerii lor de via!tr gi discutau desprg o anumitd problemd

mai rdu duptraceste isculii - pentru ctrpreluauproasta>ziliea iubitelot'. Atunci cind oameniisesimt fericiti sau

!i, cu cit persoanele cu care se firtilnesc sint mai pelungime de undtr din punct de vedere fizic cu ei, cu atit

preiau mai ugor dispozifiile sufletegti.Sincronizarea intre profesori 9i elevi indici cit de mare este

I emofional dintre ei; studiile fdcute la nivelul clasei au

cX pe mdsurd ce coordonarea de migcdri intre profesOr 9ieste mai apropiatd ei se simt mai prietenogi, fericili, entu-

!i, mai interesafi 9i mai disponibili pentru o relalie inter-




umane. in general, un nivel inart de sincronizare intr-o interac.liune denotd cd oamenii implicafi se plac reciproc. Frank Bcr,nieri, psiholog la Universitatea de Staf din Or*on, care a flcutacestestudii, mi-a spus: ,,Misura ir care ne simgim prost sau bi_ne cu cineva depinde gi de un anumit nivel fizic. Trebuiesd exin,te o sincronizare compatibili, un moment potrivit pentru coor-donareamigctrrilor pentru a ne simli bine, in larguf nostru. Sin,

:.ro.ryu*ureflectd profunda legiturl dintre paitenerii respec=

tivi; dacd existi o mare legtrturi, dispoiiliile iufletegti lncepsllse amestece,ndiferent cI sfirt unele pozitive sau negative.,,-

Pe scurt, coordonareadispozigiiloi sufletegti este-insigiesen-fa raporturilor interumane, versiunea adulttr a racordlrii emo_lionale dintre mamr gi sugarul stru.Determinant in eficienta in-terpersonaltr,susline Cacioppo, estefelul in care cei foarte abilireugescsd-gisincronizeze emofiile. Dominanta unui lider puter_nic sau

1y""1intelpret estecapacitateade a impresiona ii-rtr_un

1l"Trtfel publicul format adeseadin mii de persoane.ln mod

similar, Cacioppo subliniazX cd oamenii care nu sint in stare sIprimeascdsau sd transmitd emoliile sint sortili str aibd problemeih relaliile lor, avird 11 vedere cd adeseasemenii nu se simt inlargul lor atunci cind le stau aldturi, chiar dac5 nu pot explicaprea bine de ce.

A stabili tonul emolional de interacliune este ftrtr_un fel odovadtr de dominare la un nivel.profund sau intim; acest ucruipseamnd determinarea stirii ernolionale a celeilalte persoane.Aceastd putere de a determina o anumittr emofie seimind cu

:Fuu :."in biologie se numegte zeitgeber care nseamnl ,,ho! de

.tiTp'),un proces (asemenicelui ciclic zi-noapte sau fazelor lu_

'nii) care antreneazl ritmuri biologice. pentru-un cuplu de dan_

*torlmuzica devine vn zeitgebeial trupului. Cind. este vorba

de o intilnire inke persoane, cel care are iea mai mare putere deexpresivitate cea mai mare forld - estede obicei gicel alecErui emofii le antreneazdpe are celuilart. partenerii d.ominantivorbesc mai mult, tr vreme ce cei supugi privesc mai mult chi_plr.rl eluilalt - acesta iind mediul p.in care se transmite afec_liunea. in mod similar, forla unui bun vorbitor

- a unui politi_cian sau a unui predicator - funclioneazd,la fel pentru a antre_na emoliile auditoriului6. Acesta este nlelesul sintagmei ,,Iiioa_cd_pedeget". Antrenarea emolionald stdlabaza cipacitilii deirifluenlare.

Artele sociale 1,49

ORI G N ILE IMTELIGEJV,IEISOCIALE

$evenim la o grtrdinildgi a ci$va pugti carealeargipe arbi.se mpiedicd, se ovegte a genunchigi incepe strplingtr,

ceilaJlibdieli continuX sd fugH- in afarl de Rogeq, aresetgte.n vremeceReggie circegte,Rogerseapleacigi-gi rea-

iul genunchi, strigind: ,,$i eu m-am lovit la genunchi!"

este citat ca avind o inteligenld interpersonaltr exem-

gi apare ntr-un studiu fdcutde ThomasHatch, unul din-legii lui Howard Gardner din Proiectul Spectrum - tcoa-

pe conceptulnteligenlelormultipleT.SeparecI Rogerextrem de apt in recunoagtereasentimentelor colegilor sdi,

legdturi foarte rapide gi bune cu ei. Roger a fost singu-

carea observat d Reggiea pilit-o gi ci sufertr,9i numai el asd-l consoleze, hiar dactrastaa constat n faptul ctrgi-a

propriul genunchi. Acest gest mirunt dovedegte un ade-

t talent in privinla raporturilor interpersonale9i o capacita-

emolionaldesenfiald entru pdstrarea elafiilor apropiate, ieeste orbade o cXsltorie,de o prieteniesau de un parteneriatafaceri.Asemenea ptitudini la copiii de grddinild sint doar'

ii talentului lor, ce se vor coace de-a lungul vielii.

Thlentul ui Roger eprezinti una dintre celepatru capacittr|icare e identificd Hatchsi Gardnerca iind componentelen-

lei interpersonale:

grupurilor - aceastaeste o calitate esenfiald pen-

itru un conducdtotpresupunind nilierea9i coordonarea for-',turilor unei intregi relelede oameni.Acestaeste alentul care r rqruvr

rile remarctra regizorii sau productrtorii de teatru, a ofileriirdin armatd gi la gefii eficienli ai unor organizafii sauinstitulii

orice el. Pe erenul de oactrn general,acesta stecopilul,carepreia conducerea,hotdrind de-ace sevor juca ceilalli sau

devenind cdpitan de echipd. ,Negocierea oluliilor - talentul mediatorului care previne con-

*l'flictele gi le rezolvi pe cele care plutesc tr aer. Cei care auca-

ipacitatea de a excela n dezamorsarea, urarbitrarea sau furme-, dierea disputelor; ei pot face carierd in diplomafie, in proble-,'mele de arbitraj sau n magistraturd, ori ca ntermediari sau ca

' administratori ai preludrilor de companii. Acegtia sint copiii

carerezolvl neinlelegerile depe terenul de joaci.



150 Natura intetigenlei emolionale

t Relaliilepersonale talentul lui Rogef,leferitor la empatie gi lar1*illt* unor iegdturi interumaie. in felul acesta'se poarestabili mai utor o intilnire sau recunoagte ori reaclioni currrtrebuie in raport cu_ entimentele gi ingrijordrile celorlalgi -arta stabilirii relatiilor interpersonah. be obicei, acesteper"soanesint buni ,,coechipieri,,,parteneri de viald pe carete pofl

' bizu| buni prieteni sau parteneri de afaceri; in lumea afaceri.lor se descurcd 9i ca agengide vinzdri sau ca administratclrlsau pot fi excelenli profesgli. Copiii precum Roger se inlelegpractic cu toati lumea,

stabilescugor ielalii de joicd si o fic cupldcere.Acegti copii au tendinla sd se descurcefoarte bine lndescifrareaemoliilor duptr expresiachipului gi sirt cei mai in-drdgili de colegii de gcoile.

. Anal.izasociald capacitateade a d.etectasau de a presupunesentimentele celorlalli, motivele gi trgrijordrile lor. Aceastllcunoagterea felului cum simt ceiralfi poate dgce la stabilireacu mai mare ugurinld a unei relalii intime sau a unei leglturide orice fel. Aceastl capacitate folositd la maximum poate fide folos unuiterapeutiompetent sau unui consilier^_ sau,dacd este combinattr gi cu un oarecaretalent literar, unui ro_mancier sau dramafurg cu har.

Puse a un loc, toate acestecapacitdli constituie ingrediente_le necesare elaliilor interpersonaie,

ele aducird farmEc,reugittrsocialX gi chiar carismd. Cei care dau dovadd de inteligentd so_ciali pot stabili mai ugor-legdturi cu ceilalfi, fiind mai ie.spicu_ce fir interpretarea reacliilor 9i a sentimentelor semenitor, nion_.d1c9re-

2iorganizare gi in rezolvareadisputelor carepot izbucni

oricind in societate.Cei carepot exprimi acersentiment colectivneexprimat gi-l pot folosi in aga el incit sX ndrepte grupuri in_tregi spre scopurile lor sint conducxtori inndscufi. Acegtia sintoamenii a ciror companie estecdutatd,pentru cd gtiu sj cultiveemoliile - ii lasx pe ceilalfi bine dispugf 9i hezesccomentarii degenul: ,,Cepl5cut e sd te afli ln preajmaunei asemeneaperso.me.,,

-Aceste capacitlfi interpersonale se construiesc pe inteligen_

lele emolionale. Cei care fac o foarte bunX impresie in socieLte,de exemplu, sint capabili si igi monitorizeze propia exprimare

a emoliilor 9i sd gi-o adapteze la ferul cum reic.ti-onezt ceilalyi,deci ginj capabili sd racordeze permanent comportamentul lorsocial, fdcind in a9a fel incit se obtina efectul icontat in acestsens/asemeniunor actori ta.lentati.

Artele sociale

daci aceste capacitifi interpersonale nu sint echili-

de un acut sim! al propriilor nevoi 9i sentimente 9i al felu-

hr care rebuie satisficute, ele pot duce a o reugitl socialtr

- o.popularitatecigtigat[ cu prelul adevdratei atis-personale.Acesta este punctul de vedere al lui Mark

psiholog la Universitatea din Minnesota, care -a studiat

151

ale ctrror capacitili sociale i transformd in adevdrali

campioni ai impresiei bune pe care o fac8.Crezul lor

ar puteasi coincidtrcu o remarctrtrcuti de W.H. Au-

carea spus ctr maginea lui de sine ,,este oarte diferitl depe care ircerc sd o creez in mintea altora pentru a-i de-

strmtr ndrdgeasctr". chimbulpoateavea oc dacl acestsocial depdgegtecapacitateade a congtienti2agi de a res-

sentimentele cuiva: pentru a fi indrXgit - sau micar pli-

l-, cameleonul social va pdrea cX este tot ceea ce vor ceilalgi

fie. Snyder a constatat cd semnul definitoriu pentru aceastl

ie este ctr fac o impresie extraordinard, dar au foarte pu-

relalii intime stabilesaumulpmitoare. Un model mult maiar fi desigur o echilibrare inhe adevdratul sine9i capa-

de adaptare la societateprin folosirea acestui talent, do-

lind integritate.

Pe cameleonii sociali totugi nu ii deranjeazi deloc ctr una

gi alta fac, cu condilia str oblind acceptul societtrfii.Ei trtr-

ln aceasti discrepan!trdintre imaginea publici gi realitateaHelena Deutsch, psiharialist, socotegte cI acegtia au

itiili ca-gi-cum", modificindu-gi personalitatea cu o re-

flexibilitate, pe mtrsurtrce capteaztr emnalede la cei

ilin jur. ,,ln cazulunora", mi-a spusSnyder, ,persoana ubtictr

fl:cea intimtr se mpletescbine, in vreme ce r cazul altora este

Vorbadoar de un adevtrrat caleidoscopde aparenfeschimbdtoa-n. Ei sint precum personajul 7-nligal lui Woody Allen, care n-

cu disperare si seadapteze in funclie de persoana in fala

,tlreia seafltr.""1, Asemmea oameni fircearctrstr detectezeun indiciu despre

ftlul cum s-ar dori sI fie inainte de a avea o reaclie9i nu spun

S:.r9i simplu ceea esimt.Pentrua fi inbune relafii giacceptafi,

icegti oameni sint dispugi si ii factrpe ceipe carenu-i pot

suferirtr creadl ctr e esteprieten. Ei i9i folosesc apacitdlilesocialepentru a-9i modela acliunile in funclie de diverse situalii 9i pro-

cedeazdca 9i cum ar avea mai multe personalittrfi, fiecare infuncgiedecel n prezenlaciruia seafltr, recind de a supersocia-




bilitate la o rezervi totald^Categoric ctr r acestsens, aceste rll-sdturi sint foarte preluite in anumite profesii cum ar fi actoria,avocatura, vinzirile, diplomafia gi politica.

U:r alt tip de autosupraveghere, poate gi mai important, pa-re str factrdiferenfa dintre cei ce ajung cameleoni,,,eurrcorugi nplan social, trcercind sd impresioneze pe toatd lumea gi cei careigi utilizeazd rafinarea sociali pentru l-gi mengine adevtrratelelor sentimente. Aceasta este capacitatea de a fi sincer sau, cumse spune/ ,,de a fi fu insufi", ceeace permite un comportamentin concordanfd cu cele mai profunde sentimente

9ivilori, indi-

ferent care ar fi consecinlele sociale.O asemeneacinste emotio-nalX poate duce ugor la o confruntare deliberatd pentru a ttria dinrXddcini orice formd duplicitard sau de negare - o curXfare a at-mosferei, ceeace un cameleon nu va inceica si facd niciodatd.

SEMNELE INCOMPETENTEI DIN PUNCTDE I/EDERE SOCIAL

FIri indoialtr ci Cecil era strdlucif el era un adeviiat expertcu studii inalte in limbi str6ine gi un neintrecut traducdtor. Exis-tau ingd 9i puncte esenliale in care era complet incapabil. Cecilplrea lipsit de celemai elementare calittrgipintru vii,ta in socie_tate. El era ir stare sti rateze complet o conversalie inti*pHto"-re la ocafea gi sI bijbiie complet dezorientat cind trebuia si-gitreactr tr vreun fel timpul; pe scurt, era incapabil de cele maisimple schimburi sociale. Dar lipsa de adaptire itr societate semanifesta sub forma cea mai gravd afunci citrd seafla tr prezen-!a femeilor, a9a ncit Cecil a ajuns la terapeut, intrebindu-se da-ci nu cumva are ,,profunde tendinle homosexuale,,, cum le zi-cea el, degi niciodatd nu avuseseasemenea antezii erotice.

-Adevdrata problemd, avea sd-i m5rfuriseascd Cecil terapeu-

tului, era faptul ci el se temea cd lucrurile pe care are de ipuss-ar putea si nu intereseze pe nimeni. Aceastdteami profunddducea la o incapacitate de adaptare in societate.Emoliiie excesi-ve din timpul intilnirilor l-au fdcut sd chicoteasci 9i sn ridl inmomentele cele mai nepokivite 9i in schimb sd nu reugeascdsIschileze mdcar un zimbet afunci cind cineva spunea ceva cuadevdrat amuzant. StingXcia ui Cecil, i-a mlrturisit el terapeu-tului, venea de undeva din copildriei toatd viafa s-a simgit^binein societatedoar in prezenla fratelui mai mare, care a reugit oa_recum si amelioreze sifualia. De indatl ce pleca de acasd nsd.

Artele sociale

tea sa era coplegitoare; era pur 9i simplu paralizat dinde vedere.social.

,Iattr ce povestegte akin Phillips, psiholog a UniversitateaWashington,care susfiirea cI problema lui Cecil igi are

irn egecul du din copiltrriede a invila celemai ele-

Suntere eclii de interacfiune ocial5:

Ce-ar i putut si fie invltat Cecil anterior? Si le vorbeasci direct ce-lor care seadreseazi;sd nilieze un contactsocial9i sd nu agteptelntotdeauna ca alfii sd facd primul pas;sA rceapd o conversafie9inu sAsemulfumeasctrdoar cu da" gi,,nu" sau

cualte rdspunsuri

dintr-un singur cuvin! sA-giarate recunogtinla fa$ de ceilalfi, sideavoie altcuiva sd astrmai intii pe ugtr;si agteptepind ce esteser-vit cineva... sd le mu$umeasctr celorlalli, sd spund ,,te rog", sd im-

" parti cu al$i ceea ce are;i.toate celelalte ucruri elementaie in rela-

,fiile interumane pe care le preddm copiiilor nogtri de pe la 2 ani.e

Este neclar dactr aceasttrdeficienfd a lui Cecil se datora doar

lncapacit5lii persoanei ce trebuia sX-l ftrvefe aceste elemente

lAFnfiale de civilizafie sociald sau dactr el nu a fost in stare sd gi

le insugeasctr. ndiferent care ar fi rdddcina rdului, povestea lui

Cecil este instructivtr, pentru ctr subliniazX importanfa esenlialtrt nenumtrratelor leclii gi reguli nescrise de armonie socialtr pe

care le primesc copiii in sincronizarea interacfiunilor lor. Efectul,lncapacitatea de a respecta aceste eguli, consti de fapt in emi-terea acelor unde care ii fac pe cei din jur sd se simttr nelalocullpr in prezenla noastrtr. Funcfionarea acestor reguli presupune

4esig* implicarea tuturor irtr-un schimb social desfdgurat inclelemai bune conililii; stingdcia nagteanxietate. Oamenii lipsilide acestecapacitdfi sint incapabili nu numai de rafinamente so-ciale,dar gi de a se descurcacu emoliile celor cu care se ntilnesc;lnevitabil lasd in urma lor o 6tare de tulburare.,, Cu tolii am cunoscut oameni asemenea ui Cecil, caresfirt su-ptrrdtor de inadaptali vielii sociale- cei care nu par sI gtie cirdeA ncheie o conversalie sau o convorbire telefonicd 9i care con-tinud str vorbeascd la nesfirgit, nebdgind in seamd toate aluziilede a-gi ua la revedere; cei ale ctrror conversafii se axeazd.perma-

nent pe ei firgigi fird nici cel mai mic interes mlrturisit pentru

oricine altcineva gi care ignori cu orice pre! incercdrile de a

Schimba subiectul; cei care se bagi ti pun intrebdri ,,nelalocullor". Aceste deraieri de la o traiectorie sociald fireasci dernon-glreazl,o lipsi de elemente fundamentale in construirea unei in-teracliuni umane.

153



1,54 Natura inteligenleiemolionale

Psihologiiau inventattermenuldisemiede a grecescul ys- care nseamni ,,dificultate,,gisemes,are nseamne,semnai,)pentrua desemnancapacitateae a detectamesajele onverba"19; lul din zece opii areuna saumai multeproblemen aceas-tX direcfiel9.Problemapoate i aceea tr nu iimte cum trebuiespafiul.personal, stfel ncit copilul sttrpreaaproapede persoa-na cu carevorbegtesau gi imprdgtie ucrurile pe teritoiiul alt-cuiva; nterpreteazdsau gi folosegteprost limbijul trupului; in_terpreteazd regitsau olosegte regitexpresiilee,tei,nifiind,deexemplu,capabil str stabileasctrn contact vizual; sau are

unsim! subdezvoltatal prozodiei,al calitifii emofionalea vorbirii,gi prin urmarevorbegte reastridentsau monoton.

Multe cercetdri -auconcentrat supradetectirii copiilor ca-re dau semnede deficienldde adaptaie in societate,copii a cI-ror stingtrcie i jace str fie neglijali sau respingi de prietenii dejoactr. n afardde copiii caresint izolali pentru ctrsint tiranici, oaltd categorieevitatd esteceaacopiilor iu permanentedeficien-!e n interacliuneadirecttr,carear trebui sdhe insofit2lde anumi-te elementesociale,mai alesde regulile nescrisecareguvernea-zd asemeneartilniri. Dactracegticopii nu se descurctrbine dinpuirct devedereal limbajului, o"-"r,ii credctr nu sint preadeg-tepli sau ctr n-au gcoaltr;dar cirndnu se descurci in ce privegteregulile nonverbalede interacfiuneumantr- in speciaiprieie-nii de oactr ii percepca fiind ,,ciuda!i,,gi ii evittr-Acegfiasintcopiii carenu gtiu str ntre ugor n joc, care i lovesc pe ceilalli inloc str se poa+e camaraderegte pe scurt, cei cate irnt ,,deevi-tat". Acegtiasint copiii cane u au reugits5-gisttrpineascdimba-jul tdcut al emofiilor 9i care, trrtrstr-9idea seaml, transmit me-sajece creeazlo senzalienepltrcuttr.

StephgnNowicki, psiholog a UniversitateaEmory,astudiatcapacittrfilenonverbalealecopiilor 9i a declarah ,Copiii cane upot deslugi sau exptirna bine emoliile se simt permanent frus-trafi.In esenfd, i nu inlelegcese ntimpli. Aceit tip cecomun!careesteun permanentsubtexta tot c€eace faci.Nu ili pofi as-cundeexpresia hip-trlui aupoziliacorpului,aga umnuiti pofimascaonul vocii. Dacdgregegtin mesajele mofionalepe iarele hansmifi permanent,constaficI oamenii reacgioneazdiudatin ceeacete privegte - egti respins gi nu itii de ce. Dactrai im-

presia traclionezicu bucurie,dar pari exagerat au urios,cons-tali ci ceilallicopii sesuptrrtr e tine 9inu inlelegide ce.Aceas-ti categoriede copii sfirgegte rintr-o lipsi a controlului n ra-

Artele sociale

cu felul in care sint tratali de ceilalli, iar acliunea lor nu areasup(a a ceea ce li se ntimplS, drept pentru care se.simt

deprimali gi apatici."

afard de izolarea sociald, acegticopii suferd 9i pe plan gco-

,Clasa,desiguq, este tot o societate,una de inv5ldminf copi-etingaci din punct de vedere social mai mult ca sigur ci va

gregit gi va reacliona gregit atit falX de profesori, cit 9iceilalli copii. Anxietatea rezultatd 9i consternareapot, la

d lor, sd ntervind in mod negativ asupra capacit[lii de a fur-a copilului. lntr-adevdr, aga cum aulrdtatlo testele referi-

la sensibilitatea nonverbald a copiilor, cei care nterpretea-gregit aluziile emolionale au tendinla sd nu se descurce prea

la gcoald,degi potenlialul lor de invdldtur5 estebun, con-testelor IQll.

,,NATE PUTEM SUFERI',:PRAGULABORDARII

Inadaptabilitatea sociali este mai dureroasd gi mai explicittri cind se manifesti intr-unul dintre cele mai periculoase

155

tgate acesteasint fdcute publice. Din acestmotiv, acestmoment

;rucial a devenit subiectul unui studiu foarte aminunfit, fdcutciliva studenli, asupra dezvoltdrii copilului. S-a scos a ivea-

,l! faptul cd existdun contrast izbitor in privinla strategiilor depbordare olositede copiii foarte indrdgili comparativcu alepceloraneacceptafi.Descoperirile au aritat ci este extrem de im-

Portant pentru adaptarea 'rn-societatesd se observe, sI se inter-prcteze.gi sd se reaclioneze in raport cu aluziile emolionale sau,fnterpersonale.Estesfigietor sd vedem cI un copil este zolat de

fi la joacd, el dorindu-gi si se ntegreze, dir nefiind accep-

,lat piacestucru fiind universalvalabil.Chiargi copiii ceimaifndrdgili sint uneori respingi un studiu fiqrt pe copii de cla-eaa doua9i a treia a aritat cd, n 26o/" in cazuri,copiii cei mai

, hdrXgili sint respingiatunci cind incearcdsd ntre intr-un grupdeja ormat.

Ilomente din viafa unui copil: ncercarea e a fi acceptatntr-ungrup de oac5.Esteun momentpericulos,pentrucdatuncicopi-ftil este ndrdgit sau urit, simtesau nu ci aparlinegrupului 9i

Copiii mici sirt extrem de sinceri in privinla judecilii emo-fionale in cazul acestor schimburi. Veli fi martorii unui dialoglntre copiii de patru ani de la o grddini,t512. inda vrea sd se oa--




ce cu Barbara-,Naqrcy gi Bill, care au nigte animilule gi nigte cu_Durl. .base uitd cam un minut, dupd care ii abordeazi agezin_du*e lingd Barbara gi incepind sd je joace 9i ea cu animilufele.Barbara se ntoarce 9i ii spune: ,,N-ai voie ,i tu 1*i!,,

,,Baam",-rtrspunde

Linda. ,,pot sX am 9i eu nigte animllule.,,,,Banu", ii spune rtrspicatBarbara. ,,Azinute vrem.,,

. .CTq Biil trecede partea Lindei, Nancy se aldturX 9i ea atacu_

lui. ,,Azi nu putem s-o suferim.,t'

- -Dinpricina pericolului de a li se spune, explicit sau implicit:

-N-ute putem suferi", toli copiii

sint foarte prudengi atunci cindI"b1" f

treacf grlgul abordArii unui grup deja format. Aceas-td nelinigteprobabil cd nrr difertr pr"u m.rlt-d" aceeape careo re-simte un adult la un cocktail unde se afli necunoscu,ticare pa, uavea o disculie foarte veseli, ca irtre prieteni intimi. pentru c6acest moment de trecere a pragului de intrare intr_un grup esteatit de important pentru * copil cercetdtorii l-au nimii ,,unqragnostlc toarte,precis... care scoaterapid in eviden!tr diferen_fa de talent social."13

De obicei,noii sosili stau mai intii in expeciativd gi abia apoiintrd timid, devenind mai siguri pe ei doai dupi ce au fXcuici_liva pagi prudenfi. Ceeace conteazdcel.mai,rr.rlt ir, privinla ac_ceptdrii unui copil este felul in care se integreazd in tipicul'unuigrup, sesizind ce jocuri sint la modd gi ce inume le displace ce_lorlalti.

Cele doui pdcate capitale care aproape intotdeauna duc la orespingere ar fi: incercarea de a prelua ionducerea prea curindsau de a nu se sincroniza cu ceeace i intereseazdpe ceilai;i. Or,tocmai asta ncearcdsd facdacei copii nepopulari: ei dau ntrvald*!t*l grup incercind mult prea 6rusc 9i mult prea curind sdschimbe cursul lucrurilor sau oferindu-gi pdrerile ori pur gi sim_plu nefiind de acord cu ceilalli incX din- prima clipi - toateacestea iild d9 fapt incerctrri de a atrage itgngia azupra lor. inmod paradoxal, ei sint ignorati sau respingi. in ichimb, copiii in_

$re.Sltistudiazd grypyl pentru a inleiege ce se ir.rtimplj acolo

inainte de a intra in el $i apoi fac un anumit lucru spie a fi ac_ceptali; agteaptdsX aibl un statut personal in grupui respectiv,statut ce va fi confirmat inainte de a lua iniliativa de a sugeru

""r trebui si facl ceilalli.

Strne trtoarcem la Rogeq, dielelul de patru ani descoperit deThomas Hatch pentru cX dtrdeadovadd d" o *ure inteliglnfl.in_terpersonal5l4.Pentru a intra intr-un grup, Roger avealcatatti-

Aitele sociale ' t57

ed observe mai intii.pe unul dintre.copiii din grup gi apoi sdce ficea acesta, pentru ca in final si-i vorbeasci 9i sd se

lrtegreze complet. Aceastaesteo strategiede succes, upi cum|'a dovedit in cazul lui Roger, de exemplu, atunci cind el giltlarren s-au ucat de-a pusul ,,bombelor" de fapt pietricele) nlosete.Warren -a intrebat pe Rogerdactrvr.eastrmeargtrcu eli-Copterul aucu avionul. lnainte.dea.se mplica,Rogera intre-baf ,,$i u ai se ii in elicopter?"

Acest moment aparent inofensiv dezviluie sensibilitatea fa-

tl de grijile celorlalfi gi capacitateade a acfidna in cunogtinli decauzd intr-un fel care sd menlinl legdtura. Iatd care este comen-tariul lui Hatch in privinla lui Roger: ,,El intii i9i <testeaz5>co-lcgii de joactr in a9a fel incit ei si rtrtnind in mediul lor gi sX-gicontinue joaca.Am asistat la felul curn au reaclionat gi alfi copiicarepur gi simplu s-au urcat irarepur gi simplu s-au urcat in propriile elicopteresauavioanegigi-au uat zborul la propriu gi la figurat din societateaespec-esPec-tiv[."

INTEIJGENTA netaynE EMOflONALEUN SruDIU DE CAZ

Dactr n testareaabilitlfilor sociale,cel mai important este strgtim sd calmtrm emofiile negative ale celorlalfi, a te descurca cucineva aflat in culmea furiei reprezintd culmea mdiestriei. Date-le referitoare la autostlpinirea miniei gi la molipsirea emofiona-li sugereazd cd o strategie eficientd ar fi distragerea persoaneifurioase, intrind in empatie cu sentimentele gi perspectiva aces-teia gi conducird-o apoi spre o alttr variantd, caresd o racorddzela o gamtrmaipozitivtr de sentimmte -un fel de udo emofional.

LJn asemeneatalent foarte rafinat pe care il reprezinti mareaartd de a putea influenla din punct de vedere emolional este celmai bine exemplificat printr-o poveste spustr de un vechi prie-ten de-al meu, riposatul Terry Dobson, care in anii 1950a fostunul dintre primii americani care au studiat artele mar.tiale in

]aponia, gi anume aikido. intr-o dupi- amiazd, se intorcea acastrcu un tren care fdcea legdfura cu Tokio, citrd dintr-odattr a urcato matahald de muncitor foarte violent, beat mort gi murdar tot.Bdrbatul a inceput sd-i terorizeze pe pasageri, degi se clitina pe

picioare: zbiera iriurtrturi, a inghiontit-o pe o femeie care lineain brafe un copil, arunctrd-o in bralele unui cuplu mai in virstd,care apoi s-a ridicat 9i s-a dus undeva mai in spatele vagonului.



158 Natura inteligenleiemolionale

Befivanul,dupi ce s-amai cldtinatde citevaori (ratindu_giovi-turile incercate), ingficatstilpul metalicdin miylocul rugo.,r-lui gi cu un riget a vrut sd-lscbatl din podea.

.In acestmoment, erry careera ntr_t condifie izicXmaximtr

T iT" 1o3t:.: pe zi de anrrenamente ikido,a simlit

"""oiua rntervrna, nainte s_opdleascdprea grav careva.Dar si_aamintit cuvintelemaestruluisau: ,Akidolesteurturecoi.iff"rfiQinearein gind sI sebatl gi-ablocat egltura cu universul.Da_cd ncercistr-idomini pe ceilaltiegtideia"infrint.Noi, d" f"p,;"_velSmsd rezolvim conflictelegi nu sd'lestirnim.,,

. jntr-adevdr,Terryacceptasea nceputuicursurilor cu maes_rrursausanu provoaceniciodatdo bdiategi sd oloseasciartelemarlialedoarcaapdrare.Acum nsd sepdreacdareocazia d-sitesteze_cunogtinfelee aikido in realitaie, n ceea

"" "ru "tu,o

ocazie egitimd. Astfelincit in vnemecetoli ceilalli pasageri n_lemnisertr r scaunele oq,Terry s-a ridicaj in picioaregi s_a n_dreqlat deliberat foarte incet spre ndividul respectiv.

- .observindu-1, efivanula zbierat ,,Aharun strtrin!Trebuiesf i s9deao leclie n stil japonez!"$i ainceputsl sepregdteas_cdsd-ivind de hac ui Terrv.

Tocmaicihd voia se facaprima migcare, inevaa strigatcutoateputerile gi cu mareveselie n glas: ,,Hei!,,.

Cum spuneam, onul era foarte-vesel,ca9i cum tocmai ar fifost ztrrit un bun prieten. Belivanul s-u niois s,rlprins gi avdzut

.T iipt"",1 Ti|t"t pe la vreogaptezeci e ani carestaieaacolo,rntr-un col!, in kimono_ul ui. Btrtrinul i_a trcut ncintat semncumina belivhnului 9i a cintat intr-un ritm vioi ,,C,mere,,.

Belivanuls-a ndreptat cu pagi mari spreel, pus pe harftr.,,Dece dracu' crezicl lg sta eu de vorbtrcu ,il"i;i"'tr;;;;,

T::yu, fi_ost gatastr l doboarepe befivan,h .;rJftr;;;;;

n tacutcelmai mic gestde violenfd.,,Ce naiba ai b{ut?',, a intrebat bitrinul, ochii indrepttn_

du-i-sespremuncitorulbeat.,,Am-bdutsake,qi oricum nu-i treaba a,,,a mugit befivanul.,,4, dat astae minunat, minunat,,, a replicat bftrinul cu un

ton plin de cdldurl. ,,yezi tu,9i mie imi placesakeui. " n""*"seard u9i cu sofiamea (si gtii ci aregaptezeci igase eanijin_cdlzimo sticluldde sakegi odrrcem n Sredind,undene agezhm

pe o banci vechede emn...,,$i a contiiuat vorbind a"rpr"""r_alul japonezdin curtea ui, dcspreminundliile di" g.h;di""l;,

undebeacu pl5cereciteun sake n fiecareseard.Chiiul belivu-

Artele sociale

a nceputstrsemai mblinzeazfpe mXsurd e l asculta e bi-

$i-a desclegtatpumnii. ,,Mda... 9i mie imi plac curmalii ja-

..", spuseel cu o vocehiriittr.

,,Da" a replicatbdtrinul cu o voce onictr. ,$ipun pariu ctraio eotieminunattr."

,,Nu", rlspunse muncitorul, ,sofiameaa murit..." Plingind,I inceputsdspundo povestedespre umgi-apierdut sofia,casagi slujba9i cit de rugine i estede el.

Chiar atunci trenul a ajuns n stafia unde Terry trebuiastrco-boare

9il-a auzit pe btrtrin cum l-a invitat pebefivan sd vini cu

el 9i sd-ipovesteasclot 9i l-a vtrzut pe acesta um gi.a dsatca-pul in poalabtrtrinului.

AstA nseamnd trai geniu n relaliileemolionale.

159



PARTEAA TREIA

Inteligenfaemofionaliaplicati



Dusmani intimr

" Sigrnund Freud remarca fald de discipolul sdu Erikson fap-

ful cXa iubi gi a munci sint cele doud capacitili umane care de-

lermind maturitatea completd. Dacd aga stau lucrurile, atunci

maturitatea ar putea fi pusd in pericol, avind in vedere tendin-

fele actuale ale cdsniciei gi ale divorfului, care fac ca inteligenla

emolionaltr sd fie mai importantd ca oricind'

Sdne gindim la procentajul divorfurilor. Numlrul divorfuri-

lor s-a stabilizat la un anumit nivel. Dar mai existd o posibilita-

te de a calcula rata divorfurilor, care sugereazdo cregtereverti-

ginoasd: privind la gansele unui cuplu proaspit ctrsitorit de a

eftrsi irc celedin urmdintr-un divor!. Degi in ansamblu numdrul

divorfurilor nu a mai crescut, riscul de divor! s-amodificat in ca-zul tinerilor cdsdtorili.

AceastXmodificare este gi mai vizibilS atunci cind compa-

rdm rata divorfurilor in cazul cuplurilor cdsitorite intr-un anu-

mit an. La americani, din cdsniciile careau inceput la 1890,cam

10%au sfirgit printr-un divor!. Penku cei ctrsdtorili in1920,18o/";

pentru cei cdsdtorifi in 1950,30%. Cdsitoriile din 1970 aw avut o

proporlie de 50% de despXrfiri. Iar pentru cei cdsitorili h 1990,

posibilitatea ca mariajul sd se sfirgeascdprintr-un divor! a ajuns

la infricogdtoarea cifrd de 67"/'11Daci acesteestimdri vor conti-

nua pe aceeagi inie, doar trei din zece cupluri clsdtorite recent

pot conta cd vor rdmine nedespdrlili toati viala.

Sepoate spune c5, n mare parte, aceastdcregterenu se dato-

reazd atit de mult scideriiinteligenlei emofionale, cit eroziunii

permanente a constringerilor sociale - cei care divorleazd nu

mai sint stigmatizali, nevestele nu mai sint dependente din

punct de vedere financiar de solii lor - cdci asta inea multe cu-

pluri la un loc, chiar 9i in cazul celor mai nefericite perechi. Dar

daci aceste constringeri sociale nu mai reprezintd un factor ce



164 Inteligenla emolionald aplicatd

line cisniciile la un loc, atunci in mod sigur cI forlele emoliona-le dinhe so! 9i solie sint cu mult mai importante, dacd doresc n-tr-adevlr ca legdtura dintre ei str dureze.

Aceste legdturi dintre so! 9i solie - 9i gregelile emolionalccare i pot determina sd se despartd - au fost recent analizate cuo mai mare precizie ca oricird. poate cI descoperirea cea maiimportantd pentru infelegerea a ce anume face ca o cdsnicie sireziste sau sd fie distrusi vine din citeva mdsurltori psihologicefoarte sofisticate, care permit urmirirea clipd de clipi a,rrr"i1"-lor emolionale la nivelul cuplului. Oamenii de gtiin-tdsint acumcapabili str detecteze valurile invizibile de adrenalini ale sofu-lui, precum 9i cregterile brugte de tensiune, sd observe trecitoa-

1e,dar grtritoare microemolii care se strecoard pe chipul soliei

lui. Aceste mdsurdtori fiziologice scot a iveald un subtext biolo-gic ascuns,care contribuie la dificultdlile cuplului, un nivel cri-tic al rea[Hfii emofionale, care este de obicei imperceptibil sautrecut cu vederea de cltre cupluri. Aceste mdsuritori irattr care

.sftrt forlele emofionale care pdstreazd o cXsniciesau o distrug.'Gregelile

apar de la bun inceput din pricina diferenlelor dintielumea emolionald a fetelor gi cea a bdielilor.

]ASNI)IALIII SI AEI:nAnAuIITIE sE AELATNIPIIARIE

Cind tocmai intram, de curind, furtr-oseard, a un restaurant,am dat pesteun tinir care iegeape ug5 9i avea un chip impietrit9i urstrz- Imediat in spatele lui era o tindrtr care venise tr fuga

-m11eil lovea cu disperare cu pumnii in spate fipind: ,,Cenii,

bal lntoarce-te imediat gi fii drdgu! cu mine!,, Aceasti rug5min-te trangantl gi categoriccontradictorie fdcuttr unui spate n retra_gere rezumtr tiparul cel mai des intilnit al cuplurilor cu proble-me: ea ncearcdsd se implice, iar el seretrage.Specialigtiiin cis-nicii au observat demult cd pind ca un cuplu sd ajungd la terape-

|t,deja ajunge la acesttipar implicare-retragere, solut ptingin-

du-se cd sofia nu este ,,rezonabild" prin ceeice solicitd ori friniegirile ei, iar ea se plinge de indiferenla lui fali de ceea ce ipu-ne ea. Acest joc matrimonial reflecti faptul cd la nivelul crrplu-lui existd doul realitdli

emolionale, a lui si a ei. Rddlcina ui"s-to_rdiferenle emofionale, chiar dacd in parte este biologicX, seafld gi in copilSrie, respectiv in cele dou{lumi emotional-en ca.re trdiescbdielii 9i fetele pe mSsurd ce cresc. Existd multe cerce-

Dugmani intimi 165

t{ri fdcute in legdturi cu aceste doud lumi separate, barierele

dintre ele intdrindu-se nu numai din pricina jocurilor diferite pe

care e preferd bdiefii gi fetele, dar gi de teama incercati de copiii

mici de a nu fi ironizali pentru cXau ,,o iubiti" sau ,,un iubit"z.

lntr-no studiu referitor L prieteniile dintre copii, s-a descoperitctrmiculii de trei ani suslin cd jumdtate dintre prietenii lor sintde sex opus; cei de cinci ani, spun ctr circa 20"h, ar cei de gapteani susfin aproape cXnu mai existd prieteni de sex opus3.Acesteuniversuri sociale separate se intersecteaz6, oarte pulin pinX laadolescenld, cind incep intilnirile sentimentale.

lntre timp, bdielii gi fetele inva!tr lucruri total diferite desprefelul in care str-gistdpineascdemoliile. Pirinfii in general discu-td emoliile - cu exceplia miniei - mai mult cu fiicele decit cufiiia. Fetele strt expuse unei mai mari cantitili de informalii de-epre emolii decit bdiefii: atunci cind pXrinlii inventeazX povegtipe care le spun copiilor pregcolari, ei folosesc mai multe cuvin-te emolionale cind vorbesc cu fiicele lor decit atunci cind vor-besc cu fiii lor; cind mamele se oactr,de exemplu, cu sugarii lor,ahqeazd o mai largd gam5 de emolii fa!5 de fiice decit fa!5 de fii;clnd mamele le vorbesc fiicelor despre sentimente, le discutXmai in aminunt din punct de vedere al stlrii emolionale, decit ofac cu fiii lor - degi cu fiii intrd in mai multe amXnunte referi-toare la cauzele gi consecinlele emofiilor precum minia (proba-

bilpentruaopreveni).Leslie Brody 9i Judith Hall, care au rezumat studiul asupra

diferenlelor de emolii intre sexe, suslin cd acest ucru se irtim-pltr probabil pentru ci fetele igi dezvolt6 mai rapid 9i mai ugorlimbajul deci t biiefii, ceeace le facesXaibtr sentimente care pre-

supun o mai mare experienld gi o mai bund exprimare, precum

9i o capacitate superioarl fald de a biielilor in ceeace privegte

folosirea cuvintelor pentru a explora 9i a irlocui reacliile emo-

lionale crun ar fi conflictele fizice; in schimb, adaugl ele, ,,bdie-

fii pentru care exprimarea in cuvinte a sentimentelor nu este

subliniatl pot in mare mXsuri sd nu congtientizeze starea emo-

tionald atit in cazul lor, cit 9i in cazul celorlalli."sLa virsta de zece ani, cam acelagiprocent de fete 9i de bliefi

slnt agresivi 9i dispugi la confruntlri directe atunci c?nd se nfu-

rie. Dar pe la treisprezeceani apare o diferenlX considerabili in-tre sexe, care incep sd se defineascd mai bine: fetele devin mai

apte decit btrielii ih arta tacticilor agresive curn ar fi ostracizarea,

birfele nefaste 9i rdzbundrile indirecte. BSielii, in general, conti-



166 Inteligenla emolionald aplicatdnua sA ie dispugi la confruntdri directe atunci cind sint fur.iogl,:fll.lr^9

strategiile mascate6.a"urtu"rtu

*ul dintre run.r(,r1rii=elemotive entru are lielii_ 9iuifio, berb"ti*;"iil;

#t#,trji::ca!idecit"*"r op",?rlpii,,L!aerripuritorefi

Cind feti,telese joacl intre ele, o fac in grupuri mici, punirrdccentul pe o mini-mdostilitate gip""

*".r*a cooperare, n vrc_e ce jocurile bdiefilor r: f3: il i*p"ri'*"i mari, punindu,aeaccentul pe concurent5' o difererigS r*i- p*r" fi constatatil flr

.:."_T::"intimpti

i!1.i cind oculUai"iii., sauat etelor stetrerupt pentru c5 cineva-p5legte ceva. Dacd un baiat accidcir,atesteoarte ectriif""":t:1f,,_"F;piil"rIL sdsedeade-opar.e 9i si nu mai pringd,.pentruca bacasd poati continua.DacAcetagiucru se ntirirpfi in cazul;;;;;ir" carese joacd,octtlseopregte9i toateseadunl in juq,case_i ine i.";"t.i[ii"*rjeplinge.Diferenfa nanifestJta" uer#fui fetile la oaci rezu-dceea eCarorGiniganaeu uuivarJ r-,rfrti.riuraa iind o de.sebire heie rtre sex-e:dielii se;#;;

""autonomia9i '.ependenlaor, rezistin! ;;;;r;;::**r,la greu, n vremeefeteleseconsiderdparte a unei adevirat

Astfel,bdt;rti ;;r;iameninga.ti de tot ceealj:i"9de egituri.

inpericoli"a"p""Ju"ga,invieme.";;r;;::"rfilt"iJ:?liil:latedeo rupturi lanivel*f"Ur*i. ai" cll suUlinia iDebo-ahTannen-in

artea i vo"n'ii iii-"tiiTrurra (purpisimpruu tnfelegi),ceste erspectivediferit".o"i r. la faptul cdbdrba_l]1r1f:*^"il"

dorescai agteptl lucruri totailirerite de la o con_ersafie;n vremeceberbaiii," *dgu;;;; Jdvorbeasca espreiverse,,rucruri,,,femeilel;;;;;il;iiiil"*ogor,ur".e scurt, acesteco:emoliiretiindb;;r,ii:qi:,"1ff.ilTjff ",tlflt;n1l,,l;

sd interpretezeatit semnele ;iil;; ;Jbate cit 9i pe celeonverbale,sr-si exprimegi sa-9i'"o*rir,ic"use.,tirr"., tele,,, arl:l:ltt

sintapfi sa,,rninimalir;r";;;iil""=."

o"" Ia vutnerabi_ttate, sentimentede vinovdfie, teaml sarr d urere.,,7 ovadacestor tdri diferjteesteuna ae neUjaauit"in lite.aturade spe-ialitate.n urmau ,"t" au ,trai;:"t;;rr";:r, de exemptu, d.n medie, emeilesint mai"*puii."

a".i, UarU"fii,cel pulin ineea eprivegtemdsurarea"upucitagii " u ir,i".pr"ta sentimen-elenegrditedupdexpresiae.tei, "fra i.""^i"cii saudupi alteluzii onverbaie.n ".a,miirr,liilffi Jrr,, u,usor e i_it sentimentele e pe chipul

"""if"i."i-i""fi cetede pe chipul

Dusmani intimi

ir vreme ce in privinla expresivitdlii bdielilor gi fe-

foarte mici nu existX diferenle, dupd ce trec de gcoalapri-

blielii devin mai pulin expresivi decit fetele. Acest lucru

reflecta in parte o altd diferenld cheie: n medie, femeile

intreaga gami de emolii cu o mai mare intensitate 9i va-

decit bXrbalii - in sensul cd femeile stnt rr.ai,,emoti-

decltbdrbaliis.acestea nseamnd ir general cd femeile intri in cisnicie

tite pentru rolul de administrator emofional, in vreme cebirbalilor acest ucru conteazd mult mai pulin pentru

vigpirea relaliei. intr-adevXr, cel mai important element

femei - dar nu gi pentru bdrbafi - pentru ca o relafie sd

re s-a ar5tat cd ar fi, conform unui sfudiu efecfuat

a264 de cupluri, ,,o bund comunicare"e.Ted Huston, psi-

la Universitatea din Texas,studiind in profunzime cuplu-

a constatat: ;,Pentru solii, intimitatea inseamnd a discuta di-

lucruri, mai ales despre cele referitoare la relalia in sine. n

bdrbalii nu inleleg ce vor nevestele de la ei. Ei spun aga:

vreau sd fac diverse lucruri cu ea, ar ea nu vrea decit sI vor-

.>>" luston a constatat cI in perioada ir care fac curte, bir-

i sint mult mai dispugi str stea de vorbi, dintr-o dorinlX de

itate, cu viitoarele lor sofii. Dar odatl cdsitorili, cu trecerea

- mai ales n cuplurile tradilionale - ei petrec tot maifufnA vreme stind de vorbd cu soliile lor, considerind ci acest

lcntiment de apropiere poate fi exprimat gi prin grldindritul im-

preuni, mai degrabi chiar decit prin discutarea diverselor as-

Pecte.Tlcerea crescindd a solilor se datoreazd 9i faptului cd bdrba-

fti sint mai optimigti in privinla cXsniciei oq, n vreme ce soliile

oe preocupd de toate problemele care apar; intr-un studiu de-

eprecisnicii, bdrbalii vid mai in roz decit soliile lor intreaga re-

lafie - actul sexual, finanlele, legiturile cu rudele prin alian!5,

clt de bine se ascultd unul pe celilalt, ce importan!5 au neajun-

durile personalelO.Nevestele, in general, igi exprimi mai mult

decit blrbalii nemullumirile 9i o fac verbal mai ales n cuplurile

nefericite. Combinind modul optimist in carebtrrbalii percep cd-

sXtoriacu aversiunea lor falX de confruntdrile emofionale, devi-ne clar de ce soliile sepling atit de des ci solii lor incearcd sXevi-

te disculiile despre ucrurile supbrdtoare din relafia lor. (Desigur

cXaceastddiferenliere pe sexe este o generalizare gi nu esteva-

labili in fiecare caz; un prieten psihiatru se plingea cd in cdsni-

16 7




cia lui sofia nu doregtesd discute despre chestiunile emolionak.,drept pentru care el este cel care e abordeazd.)

Incetineala cu care birbalii deschid discugi'e incomode irr-tr-o relalie fdrd indoiali cd se datoreazd relativei lor incapacitllide a interpreta exprimarea faciald a emofiei.

_ I:.*"il:,_O,u:*gTPt.r,sint mai sensibiieta o expresie ristd do

pe chrpur bdrbatului decit sint birbalii in a detecia tristelea di'expresia unei femeill. Astfel, o femeie trebuie sd fie cu mult maitrist5.decit un bIrbatpentru ca acestasd_iobserve sentimentele gi

eveltuaf sdpund problema referitor la cea dus la aceasti,it"ufii.Agadar, trebuie sd ne gindim la implicaliile diferen,tetorenio_

lr:ii_t:"T""sexepentru a explica fetut in iure cupl.rrile reugesc

::j,"y1t:-"ir.lsupirdrile 9i neinfelegerile'la carese ajunge inevi-

tabrl tntr-o relalie intimi. De fapt, chestiunile preciie im ar fi

:11,0:_9""fi.:

Tcuplu dragoste, sau clun trebuie crescufi co_

pru/ orl ce datorii sau economii are un cuplu nu strt elemehte

:1i: rytsd nchege sau sd strice o ctrsnicie.be fapt, de felul canr

1j::Y|1.1nc'rplu despre acpstepuncte delicare depinde soarta

casnrctel lor.ajungere.l Ia oinlelegere despre ,u*id deptrgeas_c5 neinfelegerile constituie cheia sripravieguirii unui ma'a;iuer-bafii 9i femeile trebuie si depxgeascadifeien,tele nniscute intresexe, abordind emoliile difiiile. Cind nu reugesc,cuplurile de_vin vulnerabile in fala emoliilor gi in final asta le poui" Jirt."g"relalia

propriu-zisd. Aga cum vom vedea, aceste fisuri au maimulte gansede dezvoltare atunci cind.unul sau ambii parteneriau anumite deficienle de inteligenfi emofionali.

IVEA/TIAISURTLE DIN gASNI cIE

Fred: Mi-ai strins ufelede pe sirmd?Ingrid: (cu un ton batjocoritor) ,Mi_aistrins rufele de pe sirmi.,,

N-aidecitsi !i le stringi tu, nenorocitele leaderufe.Ceslnteu,servitoare?

Fred: N-agzice.DacA-aii fost servitoare,mdcarai fi gtiut sd facicurat.

.Daciacestdialog ar fi fost dintr_un serial de comed.ie,ar fi

putut fi amuzant, numai cd acest ton dureros de tdios a fosta!o1a.at de doul persoane care formau

un cuplu gi care (p;;i;:e.:i.i ly

vd surprinde) au divorfatin urmatoiii ani12.Ei"i,

f"riintilniti in cadrul unui studiu de laborator fdcut de psihologui]ohn Gottman de la'Universitatea din Washington, care a fdcut

Dusmani intimi 1,69

pgate cea mai detaliatd analizd asupra legdturii emolionale din-

tfe cupluri, dar 9i asupra sentimentelor corozive care pot distru-

ge cdsnicial3.Conversaliile cuplurilor au fost inregistrate pe ca-

lete video, dupi care au fost analizate tr aminunt ore intregi

Pentru a deslugi emoliile secrete9i felul cum aclioneazi ele. In-

tocmirea unei hXrli a neajunsurilor ce pot duce un cuplu la di-

vort a avut un rol primordial in privinfa inteligenlei emolionalepl a importanlei sale n supravieluirea unei cisnicii.

ln ultimii doudzeci de ani, Gottman a detectat momentele

bune gi rele a peste douX sute de cupluri, o parte de curind cd-![torite, altele de zeci de ani. Gottman a fdcut o hartd a ecologiei

emolionale a clsniciei cu o asemenea precizie, incit intr-unul

dintre studii el a reugit chiar sd prevadtr care dintre cuplurile tes-

tate (precum cel al lui Fred gi Ingrid, a ctrror disculie despre ru-

fe a fost atit de tdioasd) vor divorla in urmdtorii trei ani. Intr-oproporlie de 94% el a avut dreptate, ceeacenu s-a mai intilnit in

etudiile asupra mariajelor!

Acuratefea analizei lui Gottman consti in metoda sa extrem

de minulioasd 9i de atenti de analizare a dovezilor. Atunci cindguplurile vorbesc, senzorii inregistreazd gi ceamai mlrunt5 mo-

dificare fiziologici; o analizare clipd de clipi a expresiei de pe

chip (folosind sistemul de citire a emoliilor creat de Paul Ek-

man) detecteaztr9i ceamai subtili gi trecitoare nuantare a senti-

mentului. Dupd gedinfd, fiecare partener vine separat n labora-tor gi urmdregte caseta cu irregistrarea conversafiei, dezvdluin-

du-gi gindurile ascunse din cele mai incinse momente ale schim-

bului de replici. Rezultatul este un fel de radiografie emofiona-

Itr a cdsniciei.Un semnal timpuriu de avertizare a faptului cd o cdsniciese

afltr n pericol este critica asprd, susline Gottman. tntr-o cdsnicie

sdnXtoasd,bdrbatul gi nevasta se simt liberi sd-gi exprime ne-

mulfumirile. Dar mult prea adesea, n fierbinleala miniei, ne-

mullumirile ajung sd fie exprimate intr-o manierd distructiv5,declangirdu-se atacuri la adresa caracterului partenerului de

via!5. De exemplu, Pamela gi fiica ei s-au dus str cumpere pan-

tofi, in vreme ce soful, Tom, s-a dus la o libdrie. S-au firleles sd

sehtilneascl in fala pogtei intr-o orX 9i apoi sX meargS mpreu-

nd sI vadi un film la matineu. Pamela a fost punctualX, dar niciurmd de Tom. ,,Unde este? Filmul incepe in zece minute", s-aplins Pamela fiicei sale. ,,Tatdl tiu atita e in stare sd facd, sX n-

curce totul."




Cind apare 9i Tom zeceminute mai tirziu, fericit cd s_a ntil_nit cu un prieten gi cerindu-9i scuzecA ainfirziat,pamela zice crrsarcasm: ,Nu e nimic - abia am avut ocaziasI discutim desprt,extraordinarul teu talent de a da totul peste cap. Nu te gindegtiniciodati la consecinle gi egti cumplit de egoist!,,

Reprogul Pamelei inseamnd mii mult Jecit atit: este un asa-sinat asupra personalitdfii celuilalt, un atac la persoand,gi nu un.91:"t3:" asupra faptei. La urma urmei, Tom 9i-a cerut scuze,9i totu9i Pamela I-a etichetat drept ,,cumplit de egoist,,.,Majori_

tatea cuplurilor trec prin asemeneamomlnte din cind in cind siatunci nemulfumirea in legdturd cu ceeace a ftrcut partenerul setransformd intr-un atac impotriva persoanei, gi nu a faptei. Nu-mai cd aceste critici dure au un impact emolional coroziv in

:oT.pltuti:cu reprogurile rezonabile. Asemenea atacuri, chiar

dacd sint de infeles, devin tot mai desedacd soful sau sofia simtcd reprogurile lor r5mfir neauzite sau ignorate.

Diferenla dintre reproguri 9i critici-directe la persoand esteuna simpltr. intr-un repro? solia respectiv5 specificd faptul carea ngmulfumit-o 9i criticllpta soluluiei 9i nu pe el, deciarind cea simlit ,,Cind ai uitat s5-mi iei rufele de la ipilXtoria chimicdmi-am dat seama cX nu lii la mine.,, Este o exprimare ce dove_degte inteligenfi emolionald - afirmtr

"urru,du. nu cu un ton

violent sau pasiv. Dar intr-un atac la persoand, ea folosegteoca_zia pentru a aduce o

criticd globali la adresasolului ei: ,,tgti atitde egoist 9i nu-!i pasd.Asta dovedegte ncl odatl cXnu poi aveafurcrederen tine cd ai fi in staresd faci ceva ca lumea.,, (i

"r"-"_ea criticd il facepe celdlalt si-i fie rusine, sd simtd cd nu este u-brt, cd este acuzat9i cd are defecte_ ceeace mai mult ca sigurcd va duce la o reaclie defensiv5 care nu va drege in nici un"fellucrurile.

Mai mult, atunci cind se aduce o criticl cu o nuanl5 de dis_pre!, emolia creatdesteextrem de distructivi. Dispreful inso!e9_te adesea uria; el nu se exprimd doar prin cuvintg ci 9i prin-to-nulvocii sau printr-o expiesie sup5raid a fefei. Forma cea maievident5 este,-desigur, ironia sau insulta _ ,,nenorocifule,,,,,scirbi ce egti", ,,amiritule,,. La fel de ddundtor este gi limbajuitrupului care transmite acestdispre!, mai aresstrimbiturite dingurd, caresint un limbaj facial universal pentru

dezgust, sau da_tul ochilor peste9ap, ca 9i cum u,,p.rr," ,,Of, Doamne!,,

-Disprelul faciAl estede-fapt o contracfie a mugchilor ,,gropi_

felor", a collurilor gurii (celmai adeseadoar in stinga), in i.eir"

Dugmani intimi 171'

Ct ochii sirt dali peste caP. Cind unul dintre parteneri afigeazd

lceaste expresie,celilalt, intr-un schimb emofional tacit, ftrregis-

tseazdo cregterea bdtdilor inimii cu doud sau trei pulsalii pe mi-

iut. Conversalia invizibild este n plin avint; dacd solul i9i ma-

nifestd permanent dispreful, a constatat Gottman, solia cade

mult mai ugor pradd unei intregi game de probleme de sdndta-

h, de la rdceli gi gripe pind la infecJii urinare sau o stare de ne-

llnigte, precum 9i simptome gastrointestinale. Atunci cind chi-

pul sofiei manifesti dezgustul, rudi buntr cu dispreful, de patru

lau de mai multe ori intr-o conversalie de un sfert de or5, estewr semn t5cut cd respectivul cuplu se va desPerli in urmdtorii

patru ani.

Sigur cd o manifestare ocazionald a disprelului sau a dezgus-

tului nu poate destrdma o cdsnicie. InsI asemenea exprimdri

€molionale dese seamlnd cu fumatul sau cu colesterolul crescut

ca factor de risc in bolile de inimi - cu cit sint mai mari gi de

mai lungi durati, cu atita pericolul cregte.Pe drumul spre di-

vort, fiecare dintre acegti factori il prezice pe urmdtorul pe

aceastdscard mereu crescindi a nefericirii. Critica 9i dispreful

sau dezgustul devenite obignuinld sint semne de pericol, pentru

ctr ndicX faptul cd solul sau solia 9i-au udecat in gind cit sepoa-

te de tare partenerul de via!6. in mintea lor, partenerul este ve9-

nic condamnat pentru ceva. Acest tip de gindire negativX gi os-

tild duce in mod firesc la atacuri care-l fac pe celdlalt sd aborde-ze o pozifie defensivd sd fie gata de contraatac.

Fiecare dintre cele doud capeteale reacliei lupt5-sau-fugi re-

prezint6 un rdspuns la atac. Cel mai adesea se contraatacdprin

exprimarea miniei. Aceastd cale duce de obicei la un adevlrat

meci de lipete fdri rost. Reaclia alternativd, fuga, poate fi 9i mai

dXundtoare,mai ales cird ,,fugitul" inseamnX o izolare intr-o td-

cere ncremenitd.

Acest zid al ticerii este o ultimd posibilitate de apirare. Cel

care alege aceastdsolulie refuzd conversafia, rdspunzind prin-

tr-o tdceremormintald gi un chip impasibil. Aceastd modalitate

transmite un mesaj puternic fXrd echivoc, un fel de combinalie

de rlceald, distanld, superioritate 9i detagare.Acest zid apare

mai ales n cdsniciile care se ndreapti sPreun dezastru sigur; in

85% dintre acestecazuri,soful este cel carereaclioneazi astfel nfala atacurilor pline de reproguri 9i dispre! din partea solieila.

Cind aceasti reaclie devine ceva obignuit, ea are un efect devas-



1,72 Inteligenla emolionald aplicatd

tator asupra sdndtdlii unei relafii afective: taie toate p'nlile dt'r ezolvar e a.neinf elegerilor.

GfNDURIToXIcE

Copiii nu sint cuminli gi Martin, tatdl lor, se supdrd. El se n_toarce spre sofia sa Melanie 9i ii spune pe un ton rdstih ,,Dragd,nu crezi cd ar trebui sd se mai potoleasci 9i copiii dgtia?"

El de fapt gindegte: ,,E prea ingiduitoare cu copiii.,,Melanie reaclioneazd la minialui, infuriindu-se la rindul ei.

C.fjnuli se rdsprggte, incrunttr sprturcenele9i ii rispunde: ,,Co-piii se oacd gi ei. Oricum, in curind vor merge la crilcare.,,

Ea de fapt gindegte: ,Iar incepe,tot timpulse plirge de ceva.,,Martin este acum vizibil enervat. Se apleacl a*einir,gdtor, .,.,

pumnii ftrclegtaligi spune pe un ton scosdin sirite: ,,N_ar rebuisd-i culc de pe acum?"

. De fapt, el gindegte: ,,Eaestevegnic contra mea, in toate. Arfi mai bine sd preiau iniliativa.,,

Melanie, dintr-o datX speriatl de minia lui Martin, spuneblind: ,,Nu, ii culc eu imediat.,,

Ea de fapt gindegte: ,,$i-a iegit din fire - le-ar putea facevreun rdu copiilor. Mai bine cedez.,'

-Aceste conversalii paralele - cea rostitd 9i cea din gind -

sint discutate de Aaron Beck, fondatorul terapiei

"ogr,iIirru,

.u

exemplu de gindire ce poate otrdvi o cAsniiiels. Adevlratulschimb emolional irtre Melanie gi Martin este format de gindu-rile lor gi acesteginduri, la rindul lor, sint determinate?e unstrat mai profund, pe care Beck il numegte al ,,gindirilor auto_

1nte" - trecitoare presupuneri fdcute in avans despre sine gidespre ceilalli, care reflectd atitudinile noastre emogi,onale eiemai profunde. Melanie gindegte ascuns cam aga: ,,lntotdeaunamd terorizeazd cu minia lui"; pentru Martin, gindul cheie este:,,N-are nici un drept sd se comporte aga cu mine.,, Melanie seconsiderdo victimd nevinovatd a cdsniciei o4 iar Martin socote$-te cd are tot dreptul str ie indignat, pentru cx nu este ratat coreci.

Gindurile cd am fi victime nevinovate ori cd avem dreptul sdne indigndm sint tipice pentru partenerii de viafA din cXsniciicuprobleme care gi alimenteazXpermanent minia 9i suferingal6.n

momentul ir careacesteginduri nefastecum ar fi drepful la in-dignare devin un reflex, ele se autoconfirmd: parteneiul care seconsiderd o victimd cautd vegnic acele fapte lJe celuilalt care_i

Dugmani intimi 173

pot confirma punctul de vedere, ignorind sau neluind in seaml

gesturile frumoase care ar putea pune la indoiali sau nu ar mai

Confirma aceasttrdee.

Aceste ginduri sint foarte putemice; ele declangeazdsiste-

mul de alarmX neural. Odatd ce sotul se consideri o victimd, el

declangeazbun atac emofional, drept pentru careva tot analiza

cu ugurinli pe toate felele o list5 intreagtr de nemullumiri care-i

vor aminti cd a fost transformat intr-o victimd. $i nu-9i va mai

lminti nimic din tot ceea ce a fdcut ea in intreaga lor relalie care

m putea pune la indoiald ideea ch este o victimd nevinovat6.

Partenera de viafi este pusd intr-o situafie fXrI iegire: astfel,

chiar gi lucrurile bune pe care le face vor fi rtrstXlmlcite atunci

clnd vor fi analizate printr-o lentiltr negativi gi refuzate ca o pa-

lidd incercare a ei de a nega ctr incearctr si-l transforme intr-o

victimd.

Partenerii care nu au asemenea puncte de vedere declanga-

toare de neinlelegeri dau o interpretare benignd la ceeace se n-

tfmpl5, a9a ncit e mai pulin probabil sd se ajungl la astfel de $e-hrrndri, sau, in cazul in care ele totu9i apar, partenerii igi revin

mai repede. Gtndirea care menline sau alimenteazd nefericirea

[rmeazf, un tipar subliniat ir Capitolul 6 de citre psihologul

Martin Seligman, referitor la perspectiva pesimisti 9i cea opti-

mistd. Punctul de vedere pesimist pornegte de la premisa cd par-

tenerul de viafi are defecte inerente, care nu pot fi schimbate 9icare genereazl suferinlI: ,,Este egoist 9i nu-l intereseazi decit

persoana ui; a9aa fost crescut gi agava rtrmine pentru totdeau-

na. Vrea sd-i fiu la dispozilie permanent gi pulm ii pasd de ceea

ce simt eu." In schimb, punctul de vedere optimist sune camgga:,,Acum este mai exigent, dar a fost atit de atent in trecuf

poate este prost dispus - mi intreb dacd nu are probleme la

lerviciu." Aceasta este o perspectivi in caremariajul nu este pri-

vit ca iremediabil distrus sau fdri speranfh. In schimb, ea soco-

tegtecd momentul nepotrivit se datoreazd unei situafii carepoa-

h fi schimbati. Prima atitudine aduce numai nefericire; cea de-a

doua calmeazX.Partenerii careabordeazd perspectiva pesimistd

elnt sortili blocajelor emolionale; se infurie, se simt jignili sau,

oricum, nefericili din pricina lucrurilor pe care le fac partenerii

lor de viali; gi devin tulburali de indatl ce ncepe un asemeneaepisod. Nemulguniirea lor interioari gi atitudinea pesimisti cu

aiguran!5 va declanga reproguri 9i dispre! in confruntarea cu




partenerul/ care, a rindul sau, va deveni defensiv gi se va refrrgia in spatele unui zid.

Poate_cd irulenla cea mai mare a acestorginduri otrtrvite scconstatd la solii violenli din punct de vedereJizic cu soliile lor,.Un studiu asupra solilor vioiengi fdcut de psihologii de la Uni,versitatea lndiana a demonstrat ctr acegti berbuti-imbtiligeazlexact rafionamentul pugtilor duri din curtea gcolii, detectirid in-terlii ostile chiar gi in lucrurile ceremai neutre pe care e fac so-liile loq, 9i folosescaceastl judecare gregittrpentru a_9i ustifica

propria violenld (bdrbatii agresivi din punct de vedere sexualcuiubitele lor procedeazdcumva in modsimilar, fiind bdnuitori raadresa emeilor 9i neluind in seamdobiecliile lor)12.Aga .r1- u*vdzut in Capitolul 7, acegttbdrbafi se tem mai ales sd nu fie res-pingi, nesocotifi sau supugi unor situafii jenante in public de cI_tre soliile lor. Un scenariu tipic care declangeazaginduri ce ,jus_tifici" violenfa celor care-gibat nevesteleeste: ,Ai iegit in socie-tate gi observi cX urultima jumdtate de ord solia ta a stat de vor_

l1 Si"

ris cu acelagibdrbat atrdgdtor. El pare cd-i face curte.,,Cind acegtibdrbali percep cd sogiite or fac ceva ce sugereazao.posibild respingeresau o abandonare a lor, reac,tioneazlprin in_dignare li19v-ott-e.Se pare ci gtrduri reflexe de genul: ,,O sX mepirdseascd" declangeazl un blocaj emofional, d virtutea.cdruiasolii care-9ibat nevestele reacfioneazd mpulsiv sau, cum spuncercetitorii, ,,nu reutesc sd aibd o relalie comportamentald aiec-vatd'a deci devin violenfils.

POTO PIIL : SCUFI.I]VDAREA CASNICIEI

' Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este declansa-rea unei crize permanente, pentru cd blocajele emolionale apartot mai des, iar suferinla gi minia nu mai pot fi depdgite.Gott_man folosegteun alt termen - potopul- referitor la aceasti tul_burare emolionald mult prea des ntilnitd; sofii sau so,tiileajunsiir aceastdsitualie sint atit de coplegili de negativis*ul puri"r,"-rului 9i de propria lor reacfie fali de acesta, rcit sint ingiiti,ti desentimente cumplite, scdpatede sub control. Acegti ou-*"r,i.,l.-r

mai sirt in staresd receptezenimic nedistorsionatsau si reaclio_n:z:.cu mintea limpede; le este tot mai greu sd se organizeze ingindire gi revin la reacfii primitive. Ei aivrea ca lucirrire si in-cetezesau ar vrea sX fugd ori, uneori, sd loveascd a rindul lor.

Dupmani intimi 775

potopire esteun blocaj emolional care seprelungegte de

tine.Unii oamenii ajung greu in aceaste azd, pentru cd suporti

minia 9i dispreful, in vreme ce la allii se declangeazd,incd

momentul in care partenerul face cel mai nefirsemnat co-riu. Din punct de vedere gtiinlific, descrierea momentului

consta in aceeacX bAtAile inimii crescmult peste nivelul dele.Astfel, ritmul inimii femeii ajunge si fie de 82 de bdtdi pe

t, iar al btrrbatuluide72 de bltdi pe minut (ritmul cardiacin special in funclie de dimensiuneafizic6, a persoanei).senzalie apare n momentul cind ritmul cregte cu 10 b5-

tli pe minut falX de ritmul de repaos; dacd se ajunge la 100 de

bttXi pe minut (ceeace se ntimplS cu ugurin!5 tr momentele de

ie sau de lacrirni), atunci trupul pompeazd adrenalinl gi alli

hormoni, ceea ce pdstreazd.starea de nemullumire pentru mai

multd vreme. Momentul de blocaj emolional estevizibil din rit-

mul cardiac: el poate cregte cu 10, 20 sau chiar cu 30 de bitli pe

minut intr-o clip[. Mugchii se incordeazd; apar dificultlfile de

fespirafie. Este o invazie de sentimente otrdvite gi o nepldcuti

baie de frici 9i mirie ce nu poate fi evitatd, iar in mod subiectiv

pare cI dureazl ,,o vegnicie" pini trece. In acest moment - de

plin blocaj - emoliile persoanei sint atit de puternice, iar pers-

pectiva atit de ingusti 9i gindirea atit de conhv6., incit nu este

nici o gansi de a accepta punctul de vedere al celuilalt sau de alezolva lucrurile in mod rezonabil.

Sigur cd majoritatea solilor 9i soliilor trec prin asemeneamo-

tnente de mare intensitate atunci cind se cearti - e firesc. Pro-

blema trtr-o cdsnicie apare atunci cind unul dintie parteneri se

eimte invadat aproape permanent. Apoi, partenerul se simte co-

plegit de cel6lalt, este mereu gata si reaclioneze n fala unui atac

emolional sau a unei nedreptdli, devine extrem de vigilent la cel

mai mic semn de atac, nsultd sau meryare gi categoric cXva re-

acliona exageratgi a lucrurile neinsemnate. Dacd solia unui ase-

menea personaj aflat in aceasti stare i spune: ,,Iubifule, trebuie

str sttrm de vorbd", el va alege un gind negativ: ,,Iar vrea sI ne

certtrm" 9i va declangapotopul. Revenirea dintr-o asemeneasta-

re fiziologici este tot mai dificild, in vreme ce lucrurile cele mai

inofensive strt privite dintr-o perspectivd sinistrS, care declan-

geazi mereu potopul.

Acesta este poate punctul de cotiturd cel mai periculos al

unei cdsnicii, o schimbare catastrofald intr-o relatie. Partenerul



176 Inteligenla emolionalfiaplicatd

potopit ajqse si gindeasctrot ceestemai rdu despreceldlall,interpretind mereu ot ceeace faceacestalrtr-o tumina negati:vd. Mjcile problemegmereazi betdlii majore,se simtep"irlu-neltjigni-f Cu timpul, acestpartener ncepesd considereoatt,problemeledin cisnicieca fiind grave gi imposibil de reparat,pentT cI potopuJ n sinesaboteazd rice ncercare e ndiepta_re a situaliei.Lucrurile continuindpe acest igag,pare nutil snm1i fi; discutategi partenerii nceirctrsXse a"line'pe ont pro.priu. Incepstrducdvieli paralele, ractic zolindu-seunul dece-

Itrlalt9i simlindsingurtrtatea in interiorul cdsniciei.Din pdcate,clupi cum constatdGottman,mult preadesseajunge i pasulurmdtor,careestedivorful.

,Peacestdrum spr€divo4, consecinlele agicealedeficienlelor

de competenldemofionaldsint mai mult decit evidente.Atunci:ld -"1cuplu

intrtr n cgrcul nfemalal reprogurilorgial dirp*fu-lui al defensivei9ialzidurilor cese nal,te'intre i, al gtrduuforne-pltrcutegial potopului emofional,este eflectatideflpt o d.ezinte,grarea autocongtietiztrrii ia autocontroluluiemofional,al empa-tieigi al capacitiiliideasecalmaunul pecelllalt gipe sine.

B ARBATn : sEx].rl vtrLN ERABL

Revenindla diferenleledintre sexe r ceeace privegteviafa

emofionald, edovedegte trelesint riddcina ascunstr declinu-lui cisniciei. attrces-aconstatat:Chiar gidupx mai binedetrei-zecigi cinci de ani de cdsnicie xistr o distinclie clard ntre soligi sofii_legatd e felul in careprivescconflicteleemofionale.ngeneral, emeilesint mai dispusestr ntre in discufii contradicto-rii pe problemede cdsnicie ecitbirbalii. La aceastd oncluzieaajuns n urma unui studiu RobertLevensonde la universitateaBerkeleydin California,bazindu-sepe cercetarea 151de cu_pluri cu cisnicii de ungdduratd.Levenson , onstatat trsolilorli se parenepl5cutgi chiar au o aversiune atl de a se nfuria intimpul.yryi neintelegeri _asnice,n vremecepe sofii nu le de-ranjeazd hiaragade rdu2o.

Sofiidovedesc maimare ntensitate spiritului negativde_cit soliile or; bdrbaficadmai ugorpraddacestuipotop"decit

e-meile, ca reaclie la reprogurilepirtenerului. OdatX'ajungi naceastd ituafie,solii secrettrmai multd adrenalind n siinge, e_creliedeclangatd e reacfianegativda soliilor lor; so;ilorie tre_buie mai multi vremepentru -gi revenid.intr-oasemeneata-

Dugmani intimi

. Acest ucru sugereazicd genulde blrbat stoicai mpertur-precum Clint Eastwood pare a fi de fapt o formtr de apdra-rpotriva unui sentiment coplegitor din punct de vedere

Motivul pentru care bdrbafii sint predispugi a a ajunge m-presupune Gotbnan, este acelade a se proteja pe ei,ingigip; studiul sXu arattr cd tr momentul c?ndse izoleazd.,riI-

lor cardiac scade cam cu zecebdtdi pe minut, ceeace confe-senzafie subiectivd de ugurare. Dar - 9i aici se afltr parado-

- atunci cind bdrbalii se ascund in spatele unui zid, ritmulal soliilor cregte, fapt cesemnalizeazf.o profundi nemul-Acest tango al creierului limbic, cu fiecare sex care igi ca-

alinare la celdlalt, duce la o cu totul alttr stare n raport cuunttrrile emolionale: bdrbalii doresc sd le evite tot aft depe cit nevestelese simt nevoite sI le cautecu tot dinadinsul.

Tot agacum birbalii preferdsd se refugiezen spateleunuifemeile aleg sd facdreproguri solilor lor2. Aceastl asimetrie

ca ezultatal faptului cdsoliile gi urmtrrescolul de admi-

i sI se implice in disculii aprinse. Solia i9i vede solul re-implicarea, gi atunci igi sporegte volumul 9i intensitatea

177

trator emofional. Cum.ele trcearci sd declangeze9i sd rezol-neinlelegerile gi mihnirile, tot agasolii lor se dovedesc pulin

gi furioasX,devenind disprefuitoare, pentru a da o mais greutate insatisfacfiei sale.Cind solul devine obiectul cri-gi al disprefului soliei sale, ncepe str creadd cd esteo victi-nevinovattr sau cd are dreptul sd se indigneze, ceeace de-

un potop tot mai mare. Penku a evita o atare situafie,devine ot mai defensivsau pur 9i simplu se efugiaztrn spa-

unui zid. Dar nu uitafi, cfurdsolii se izoleazd'ei declangeaziasupra sofiilor lor, care se simt complet descurajate.Pece certurile in cdsnicie se intensifici, ele pot scdpa ugor

subcontrol.

AL LUI $I AL EI: SFATMATRIMONIAL

ulfumirii, incepindsi-i faci reproguri.Cardspuns, olul de-defensivsau se refugiazi in spateleunui zid; ease simte

Dati fiind aceasti coplegitoarediferen!5 in ce privegte felulcare bXrbalii 9i femeile reacli0neazd n fala sentimentelor ne-

te din relalia 161, e pune irroblemacum igi pot apdracu-iubirea 9i afecliunea- pe scurt, cum igi pot apdra cisni-



I78 Inteligenla emot'ionald aplicatd

cia? Pe baza urmrririi interacliunii la nivelul cuplurilor a ctrnrrcdsnicie a supraviefuit pesteani, cercetdtorii problemelor matrl,moniale oferd sfaturi precise pentru bdrbali 9i pentru femei, fic.clruia in parte, precum 9i citeva indemnuri valabile gi pentruunii si pentru alfii.

Bdrbalii 9i femeile, in general,au nevoie de regltrri emofiona.le diferite. Pentru bdrbali, sfatul ar fi str nu devinlaparte intr-unconflict, ci si inleleagr cr atunci cind soliile lor aduc in discutir.o nemulfumire sau o neinfelegere,o pot faceca pe un act de iu-bire, incercind

sd pistreze relalia sdnttoasi 9i pe drumul cel bun(degis-ar putea sd fie si alte motive caresi justifice ostilitatea so.!iei). Atunci cind nemullumirile fierb, ele iresc in intensitate pi-nd ceexplodeaz[; atunci cind sint aerisite si analizate, tensiuniascade.Solii trebuie sd inleleagd ctr minia sau nemulgumirea nusint sinonime cu atacurile personale- adesea,emoliile soliilorlor fiind doar sublinieri, accentutrriale sentimentelor lor referi-toare la chesliunea in cauz5.

De asemenea,bdrbalii trebuie si aibd grijd sI nu scurtcircui_teze discu-tia,oferind prea curtrd o solugiepracticX _ in gene_ral, e mult mai important ca solia si simti ii sogulei ii as'culttrcu atenfie nemullumirea gi dd dovadd de empatie ir raport cusentimentele i in chestiunea n cauzd (de9iel nu are nevoie sd fiede acord cu ea). Ea poate considera faptul cd el ii dd un sfat ca

pe o neglijare a sentimentelor ei, socotiteneimportante. Solii ca_re reugescsi suporte minia incins5 a soliilor lor, in loc stro trea_ctrcu vederea,socotind-oneinsemnatd, 9i ajutd sofiile sd sesim-td auzite gi respectate.Mai presusde toate,sofiile dorescstr e fierecunoscutesentimentelegi respectateca valabile, chiar dacdso_lii lor sint de alti pirere. De cele mai multe ori, cind o sofie sim_te ctr punctul ei de vederes-a f5cut auzit 9i cI sentimenteleei aufost remarcate,ea se talmeazi.

- -Sfatul pentru femei-este unul paralel. Cum principala pro-

blemi a bdrbalilor este aptul cXsogiile or i9i fac uzite prea desnemulgumirile, nevestelear trebui sI facdun efort gi sEaibe gri_jd sitru-si atacesolii - se pot plinge de ceeace au fdcut ei, iarnu-trebuiecriticafi ca persoand ginici disprefuifi. Reprogurilenut?ebuiesd fie atacuri la adresa personahtl,tii lor, ci s-d ie afirma-

fii clare cI un anumit fapt nu le convine. Un atac la persoandvi-rulentva duce aproapesigur la o atitudine defensivl din parteasolului sau la ridicarea unui zid, situalie 9i mai frustrantl, careva spori neinfelegerea.De asemenea,este de ajutor ca reprogu_

Dugmani intimi

eoliei sd fie incluse ftrtr-un contextmai larg, in care gi reafir-

inclusiv iubirea fald de el.

CEARTASAruATOASA

Articolul din ziarul de dimineali ne oferi o leclie practicdfelul in care nu trebuie rezolvatd o neinlelegere incisni-

Marlme Lenick s-a certat cu solul ei, Michael: el voia si sela meciul irtre echipeleDallas Cowboys gi Philadelphia Ea-iar ea voia sdvadd gtirile. In vreme ce el gi-aadjudecat me-dna Lenick i-a spus cd: ,,5-a sdturat de fotbalul dsta", s-a

in dormitor, a ingfdcat un pistol de calibru 38 9i l-a impug-de dou5 ori, in vreme ce el se uita la meci in camera lui de

. Dna Lenick a fost acuzatd de atacde maximd gravitate gicontra a 50 000de dolari. Dl Lenick a fost audiat in sta-

buni, revenindu-9i in urma gloanlelor care ii intraseri pringi i iegiserd rin omoplatul sting9i prin gitts.

Sigur cd unele certuri in cdsnicie strt prea violente - saugrave -, dar ele oferd o primd gansi de a aduce inteligen-

emolionali in cuplu. De exemplu, perechile care rezistd im-se referdde obicei la un singur subiect gi-gioferd.unul al-

gansade a-giexprima punctul de vedere in legStur5cu aces-. Dar acestecupluri fac un pas important inainte: i9iaratd cE

ascultdunul pe celdlalt.Cum acest ucru esteceeace urmtr-de fapt cu indirjire celilalt din punct de vedere emofional,duce la reducerea tensiunilor.

Ceea ce le lipsegte in mod special cuplurilor care in final

{ung la divor! este tocmai incercarea mlcar a unuia dintre par-

$neri de a detensionaatmosferapresupusdde o cearti. Prezen-

S sau absenla cXilor de reparare a fisurilor este diferenla prim-prdiaH dintre certurile cuplurilor cu o ctrsniciestrndtoasdgi cele

$e cuplurilor care pini la urmd divorleazd2s.Mecanismele de

lEparare care mpiedicd o ceartd sd ajungd la o explozie sint de

fSpt foarte simple - menlinerea disculiei pe o anumitd linie,

Smpatia gi reducereatensiunii. Acestegesturi fundamentale sirt

Un fel de termostat emofional care mpiedicd sentimenteleexpri-

mate se dea pe dinafarl 9i sd coplegeascdacea capacitate a parte-

nerilor de a se concentra exclusiv asuprachestiunii in cauzd.Una dintre strategiile general valabile pentru ca o cdsnicie sd

funclioneze este sd nu se concentreze disculia pe anumite.su-biecte - educalia copiilor, sexul, banii, gospoddria - care sint

179




prilejuri de ceart6, ci sd se cultive inteligenla emolionall a crr_plului, sporindu-se ganselede a rezorva lucrurile. titerru calitililemofionale - in special capacitateade a se calma (sau de a_lcai,ma pe partener), empatia gi ascultareaatentd _ pot ajuta cupluls5-gi rezolve in mod eficient neinlelegerile. Toateaceitea duc laaga-numitele neinlelegeri sdnitoase sau la,,certurile sinXtoase,,,care permit unei ctrsnicii sX fie infloritoare 9i sd depigeascX as-pectelenegative care,dacXsint lisate sd se acumullze, pot dis-truge o ctrsnicie26.

- Desigur ci nici unul dintre acesteobiceiuri emofionale nu scschimbd peste_noapte;-esteecesardmultd perseverenld gi vigi-lenfd. cupluiile vor fi in starestr operezeaciste schimbdri chJicin mlsura ir care sint motivate sd hcerce. Multe, sau majorita_tea reacfiilor emofionale, se declangeazdcu atita ugurinl5 ftrtr<lcdsnicie pentru cd ele au fost deja inoculate incd din copilirie,ftrvtrlate n celemai intime relalii sau modelate pentru noide pa-rinfi, fiind deja formate fur momentul ctrsitoriei. Astfel, existdpredispozilii la obiceiuri emolionale - reacfia exagerattr a celemai mici semne de confruntare -, chiar dacd probibil am juratci noi nu vom face precum pdrinlii nogtri.

Calmarea

_._iu:ut"emolie puternici arelabazdun impuls de a acfiona;

stdpinirea acestor_impulsuri este fundamentild pentru inteli_genla emofionald. Uneori poate fi extrem de greu, mai ales r re_laliile de iubire, unde mizl este foarte mare.'Reacgiiledeclanga-te in acestesitualii se rdsfrirg asupra celor mai profunde nevoiale noastre - de a fi iubigi 9i de ane simli respectali, de anu fi pA-rdsili sau lipsili de afecliune. Nu e de miraie cd intr-o cearti incdsniciereaclionim ca 9i cum ar fi o chestiune de supraviefuire.

Dar nimic nu se_poate ezolva pozitiv atita vremi cit sogut9isolia se afld tr plin blocaj emogional.unul dintre talentele cheieintr-o cdsnicie este ca partenerii sx invele sr-gi calmeze senti-mentele de nemulfumire.. De fapt, asta inseamnd stXpinirea ca_pacitdlii de a-gi reveni rapid in urma petopului prohus de unblocaj emo,tional.Cum capacitateade f asculta, de a gindi si dea vorbi logic pare si dispard intr-un moment de crizd"emotiona_

ld, calmareaesteun pas extrem de constructiv 9i fdr6 de care numai esteposibil nici un progres n rezolvarea chestiunii ir cauzd.

_Cuplurile ambi,tioasepot invila sd-gi monitorizeze pulsul

din cinci ir:rcinci minute in timul confruntdrilor, luindu_gi_i a ca_

Du$mani intimi

la ciliva centimetri intre lobul urechii gi maxilar (cei care

gimnastictr erobicXnva!5 ugor asta)27.-uareapulsului-in

isprezece ecunde i rmulfirea lui cu patru dd valoareaui

minut. FXcind aceasta n momentele de calm, avefi un punct

reper;dacdpulsul cregte u pestezecebitii pe minut fali de

elul obignuit, nseamntr i a inceputpotopul. Dacds-aajuns

aceastdcifrd, cuplul trebuie sd facd o pauzd'de douizeci de

in care sd se calmeze inainte de a lua o hotlrire. Chiar

18 1

o pauz6 de cinci minute ar putea pdrea suficienti, recupe-

filiologicd se face treptat. Aga cum am vtrzut in Capitolulmlnia care persist5 genereaztralt val de minie; prin urmare, o

ruzdmai lungX di wrrlgazmai mare trupului sd-9i evind din

de surescitare niliaH.

Pentru cuplurile cdrora li se pare ciudat, 9i este de inleles,

i-a pulsul in timp cesecearttr mai simplu si existeo irJe-

e stabilitd n prealabilcaresdpermitd oricdruiadintre par-

.bileri sd ceardo pauzdlaprimele "*" de potop detectate.n

lceasteperioad5,calmareapoate i ajutattrprintr-o tehnicdde

lelaxare sau printr-un exerciliu de gimnasticd aerobicd(sauprin

Oricare dintre celelalte metode munlate in Capitolul 6), ceeace i

poate facepe parteneri sd asdmai repede din blocajul emolional.

.. Vorbitul in gind penku indeptutarea

atmosferei otrtrvite, Cum acestpotop este declangatde ginduri negative despre

partener, e de ajutor ca soful sau solia care s-a supdrat din prici-

in uoor comentarii prea dure sd le abordeze direct. Ginduri de

genul ,,N-am sd mai inghit aga ceva" sau ,,Nu merit sX fiu tra-

[at(d) astfel" sint sloganuri de tip victimd nevinovatd sau dreap-

.H indignare. A9a cum sublinia terapeutul Aaron Beck, prinzind

din zbor acesteginduri 9i analizindu-le - in loc sd i infurie sau

etr i jigneasci jsolul sau solia pot incerca sd scapede ele28.

Acest lucru presupune supravegherea acestor ginduri 9i fur-

telegerea aptului cI nu trebuie crezute, Precum 9i incercareade

a face un efort penku glsirea unor argumente sau perspective

car€ le pun la indoialS. De exemplu, o solie care simte intr-un

moment incins c5: ,,Lui.hu-i pasXde nevoile mele - p intotdea-

una atit de egoist" trebuie s[ se lupte cu acest gind, amintin-du-qi de cite ori solul ei a fXcut diverse gesturi care i dovedeau

afecliunea. Asta ii va permite sd igi reformuleze gindul: ,,Ei bi-

ne, uneori di dovadd cd line la mine, chiar dacX ucrul pe care




tocmai l-a f5cut demonstreazd egoism, ceea ce md deranjt,lirliprofund." Aceastd a doua formul"are deschide

"p"ril;ii;il, ;i;

i_.!lly:u: qellite o solutiepozitivd.,peind "'uai"tiill-. j,ila moard mtriei si suferintei.

Cum si asculfi si si vorbegti tfud aabordaun ton defensiv

. El : , ,T ip i ! "

-,_,t"_;,ll*r

cI lip - n-ai auzit nimic din tot ce am spus. l)ur

gl slmplu nu egti atent!,,Ascultatul esteun talent datoritd cdruia cuplurile rdmin inr_

'r^"Td

Cliur Ui n plind ceartd,cfird ambii sint cupringi de unolocal emollonal, mdcar unul sau uneori chiar amitrdoi reugesr,si asculte atent dincolo de minia care_icuprinde 9i atunci reac_lioneazd la un eventual gest reparator facui de p";t;; C;;i,,-rile.careajung sigur la divorg se asi absorbite de minie pi s" ion:centreazdasupra ei, nereugind sd mai audd _ gi in nici un caz

iliii_1t:p"rdi- propunerilor de impicare cepot fi subinfe_

lT,:^"ll_":_:.cespune partenerul. Defensiva imbracX repedc

nama tgnorarii sau a refuzului imediat in fala nemullumirii ex_primate, ca gi cum ar fi fost un atac,gi nu o irra"r.u." de schim_bare_ -omportamentali. Sigur cd, inir-o ceartd, ceea ce spun(,unul dintre parteneri estedeseori un atacsau e spus cu atita ne_

g?tr1j*, incit nu poate fi perceput altfel decit ci un atac.Chiar 9i in situaliile cele mairele partenerii pot disceme din

ceeace aud, ignorind pbrlile ostile sau negative _ tonul nesufe_

lr_llllr?reprogurile dispreluitoare -, pentru a percepe esen_

Ia mesarulut. n acestcaz,-ajut5dacl ambii parteneii i9i amintesccd.tonulregativ este de fapt o ilustrare indirectd a importanlei .subiectului ir cauzi - o dorinfd de a i se acorda toati atentia.Apoi, daci

9a !ipi: ,,lnceteazd EmX mai intrerupi, p;;il;nezeril", ar fi o dovadd.de abilitate din partea f"i ie ,p""e iaresd reacfioneze n mod deschis a ostilitaiea ei: ,,Bine,6r*i"t;;ai de zis."

_C91mai putemicd modalitate de a asculta fdrl a adopta un

ton defensiv este, desigur, empatia: distingerea sentimenttrluidin spatele elor spuse.Agu ..rrr, um vdzut in"Capitolul 7, t;lr;un partener dintr-un cuplu, empatia cu celilait prur"pir""

""ropriile sale reaclii emo,tionalesl se calmezepinice devine su_ficient de receptiv, astfer ncit fiziologia sa si bglindeascd senti-mentele partenerului. Fdrd aceastd "!turu fizioi6gicl, posibilita_

Dusmani intimi

celuilaltde a simli exactstareade spirit a partenerului esteat{. Empatia se deterioreazd atunci cind sentimentele unuia

atit de putemice incit nu perrnit armonizarea fiziologic5, ci

gi simplu devin exacerbate.

'Una dintre metodele eficiente pentru o ascultare emolionali

se numegte ,,oglindire" gi se folosegte foarte des in tera-

pentru recuperarea uplului. Atunci cind unul dintre parte-ipi exprimd o nemulfumire, celdlalt o repetd cu cuvintele sa-

trcercind sd captezenu numai gindul, ci

9isentimentele care

Aceasttroglindire folosegte a verificarea lintei corec-

gi n cazul n carepartenerulconstattr dnu a inlelesbine, n-rctr ar gi iar pinl reugegte esteun lucru care pare extrem

simplu, dar este surprinzitor de greu de pus in practicXze.

unei oglindiri corectenu constd doar in sentimentul par-

ni cd a fost in,teles, dar gi ir ajungerea la o armonizare

mofionalf,. Acest lucru in sine poate dezarma un atac iminent

fl poate impiedica o disculie sXajungi o cearti gravd.' Pentru cupluri, arta de a nu fi defensiv firseamnX a discuta

doar despre nemulgumirile specifice gi a nu se ajunge la atacuri

le persoand. Psihologul Haim Ginott, bunicul programelor de

iomunicare eficientd, recomanda ca formul6 ideald pentru o ne-

lnulfumire ,,XYZ":,,Cfurd ai ficut X m-am simlit Y gi ag fi prefe-

rat sd faci 2." De exemplu: ,,Atunci cind nu m-ai sunat sd-mitpui ce ntirzii la cind am simlit cd nu mX respecli 9i astam-a in-

furiat. Aq fi preferat sI md suni gi si-mi spui cd intirzii", in loc

fle: ,,Egti un nenorocit, nesimfit gi egoist", aceasta fiind mult

prea des rezolvarea unei asemeneasitualii in certurile unui cu-

plu. Pe scurt, comunicarea deschisXnu inseamnd teroare, ame-

ninlEri sau insulti, gi nici nu lasd oc pentru una dintre nenumtr-

ratele formule defensive - scuze,negarea rdspunderii, contra-

atacul, reproguri 9i alte asemenea. Din nou, empatia este o

unealttr puternicS.

in final, respectul gi iubirea dezarmeazXgesturile ostile din

cXsnicie9i din via!5, in general. O cale eficienti de a potoli o

ceartdestede a-i da de inleles partenerului cXpoli vedea lucru-

rile din perspectiva sa 9i cI punctul lui de vedere are o valoare

in sine, chiar dacl nu egti de acord cu el. O altX solulie este asu-marearispunderii sau chiar scuzele,daci ili dai seama c5 ai gre-

git. Sau cel pulin recunoagterea spuselor partenerului/ ceea ce

este o dovadtr cd l-ai ascultat gi ci ai sesizatemo{ile exprimate,

chiar dacl nu reugegtisd mergi mai departe de: ,,Imi dau seama

183



r84 Int eligenl a emolionald aplicatd

ci te-ai supdraf." Alteori, cind nu izbucnegte o cearta,recunoitrytereaceluilalt se poate faceprin complimente sau prin descot,e

T1:?u..u"u ce apreciezi sincer ori prin laude cu glas tare. Evlqent-ca recunoagtereaeste o modalitate de a cakia partencrrrl

sau de a pune bazele unui capital emofional sub forma un.,rsentimente pozitive.

Exersarea

Pentru cI acestemanevre sht cerute in timpul unei confrun-

tdri aprinse, cind cu siguranl5 surescitareaemblionald estema_re,,.elerebuie invdlate lemeinic, astfel incit la nevoie sI fie accc-t-tb-ttu

l" fapt, creierul emolional declangeazd eacliile de rutin,ildobindite anterior furviafd, de-a lungul repetatelor clipe a" ,r,i_nie sau.de supdrare care au devenit?ominante. Cum memoria9i reaclia au ca trtrsdfurd,debazd,emofia, in acestemomente rtrs_punsurile imediate trebuie asociateunor clipe rndi calme, de ca_re ne.amintim

11igreu in situaliile de cumpdne. Dacd o reaclic

emofional5 pozitivtr nu ne este familiartr"u,,

u* exersat-omaipufin, ea devine foarte greu de aplicat in momentele d.ecrizd.Dar.daci reaclia este repetatd inti-atit incit sI devintr un auto_matism, un reflex, ea are mai multe gansesI se poatd exprimaintr-o. crizd emofionald. Din acestemotive, strategiile *"rr'!iorru_te trebuie probate gi exersate in timpul contactElor *uii".ti"stresante,dar

9iin toiul

scandalului, dacd vrem sd aevine i p.i-mi reacfie-de la sine (sau mdcar o reaclie nu prea intirziata) inrepertoriul circuifului emofional. ln esenfi, acesteantidoturi aledestdmdrii cdsniciei strt un mic remediu educalional ra nivelulinteligenfei emolionale.

KWWConducind cu inima

I

Melburn McBroom era un gef dominator/ cu un tempera-

tlent care i intimida pe cei care ucrau cu el. Faptul ar fi putut

beceneobservat dacd acestaar fi lucrat itrtr-un birou sau la o fa-

bFicd.Numai ci dl McBroom era pilot de linie.

lntr-o zi, in1978, avionul lui McBroom tocmai se apropia de

Portland, Oregon, cfurda observat o problemd la trenul de ateri-

zare.Astfel cd McBroom a abordat un sistem de menlinere a po-

zitiei, invirtindu-se deasupra pistei la o mare altitudine Pentrua reugi sd remedieze problemele tehnice.

ln vreme ce McBroom era preocuPat exclusiv de trenul de

aterizare, rezervorul de carburant al avionului a ajuns incet, in-

cet si se goleasci aproape complet. Copilolii se temeau atit de

tare de el gi de furia lui, incit nu i-au spus nimic, degi erau inpragul dezastrului. Avionul s-a pribugit gi au murit zece Per-80ane.

Astdzi,povesteaacqsteiprdbugiri este spusd adeseacelor ca-

re invald sI fie piloli de liniel. ln cazul a 80% dintre avioanele

comercialecare seprdbugescpilolii fac gregeli care ar fi putut fi

prevenite, mai ales dacX membrii echipajului ar fi lucrat mai bi-

ne impreund, mai armonios. Munca in echipd deschide linii de

comunicare, de cooperare, de ascultare 9i de exprimare directd

- elementele de bazd ale inteligenlei sociale- care n prezent

sint accentuate n cursurile.de formare a pilolilor odati cu cu-

nogtinlele tehnice.

Locul pilotului este precum microcosmosul oricdrei organi-

zafii. Lipsa contactului cu realitatea ir cazul unui accident de

aviory efectelediskugdtoare ale unei moralitdli dubioase, lucri-torii intimidali sau gefii aroganli - oricare dintre zecile de alte

deficienle emolionale la locul de muncd - pot trece neobserva-

te de cei din afard. Din pdcate irnsd,preful unui asemeneacom-




portament poate fi remarcat prin intermediul a diverse semne,cum ar fi o descregterea productivitifii, o cregterea numdruluide termene de predare nerespectate,de gregeli gi de neinfele-geri, precum 9i datoritd exodului de angajafi ctrtre alte firme si-milare.lnevitabil existd aici un pre! de pltrtit pentru nivelul foar-te sctrzut al inteligenlei emolionale la locul de munci. Atuncicind acestnivel este excesivde scdzut,companiile sepot prdbugi

9i distruge definitiv.Preful in eficacitate al inteligenlei emolionale este o idee re-

lativ noutr pentru afaceri, iar unii manageri o pot glsi greu deacceptat. Intr-un studiu efectuat asupra a 250 de directori, s-aconstatat ctr marea majoritate simt ci lucrul ce le estesolicitat laserviciu ,,estemintea 9i nu inima." Mulli spun cI se tem cd sen-timentele de empatie sau de compasiune fali de cei cu care lu-creazd, -ar conduce la un conflict cu scopurile organizatorice.Unii considerau cd ideea detectdrii sentimentelor celor care lu-creazd pentru ei li se pare un lucru absurd - ar h, declarau ei,,,imposibil sI tratezi astfel cu oamenii". Allii au protestat, spu-r0nd ci dactr nu ar fi detapali din punct de vedere emolional,n-ar mai putea sd a hottrririle ,dlure" pe care e presupun aface-rile - degi e mai probabil cd acestedecizii ar putea fi puse inaplicare mai omenegte astfelz.

Studiul a fost flcut in arui\97},atunci cird mediul de afaceri

era cu toful altul. Punctul meu de vedere este cd o asemeneaati-tudine este deptrgit5, reprezentind un lux pe care ni-l puteampermite doar ir trecu| noua realitate concurenliali pune la locde cinste inteligenfa emofionaltr la locul de muncd 9i pe piafi, ingeneral. Sau agacum imi sublinia un psiholog de la Harvard Bu-sinessSchool, Shoshona Zuboff:,,Corporafiile au trecut printr-oschimbare radicali ir acestsecol, aptrrind o transformare a pei-sajului emolional. A fost o lungl perioadl de dominare mana-geriald a ierarhiei companiilor, cind un gefmanipulator, tipul degef luptdtor ir jungld, era rtrsplitit pentru aceste ristrturi dure.Dar aceasttr erarhie rigidd a inceput sd se dizolve in anii 1980sub dubla presiune a globalizirii gi a tehnologiei informaliei.Lupttrtorul in junglS a rimas un simbol al companiilor trecutu-lui; cel al viitorului este un adevdrat virtuoz in relaliile interper-sonale gi abordarea or."3

O parte dintre acestemotive sint mai mult decit evidente -imaginafi-vtr consecinlele asupra unei echipe de lucru atuncicind unul dintre membri este incapabil si igi stdpineascd minia

Conducind cu inima

nu dd dovadi de sensibilitate fali de ceeace simt cei din jur.

lloate acesteefecte dezastruoase asupra gindirii au fost trecute

h revistd ir Capitolul 8, pentru cd ele aclioneazl. gi la locul de

iltuncd: atunci cftrd cineva este supdrat nu poate sd-gi aminteas-

!1, nu poate sX gi dea firtreaga mlsurd, nu poate sI invele 9i nici

itr ia hotdriri limpezi. Sau cum spunea un consultant in proble-

flle de management: ,,Stresul i prostegtepe oameni."Pe latura pozitivl' sd ne imagindm ce beneficii pentru mun-

C[ ar aduce competenla emolionald - reglarea sentimentelor ir

lcordcu cei cu care lucr5m, stipinirea neinlelegerilor astfel fur-

clt acesteasd nu se agravezegi favorizarea capaiitegii de a intra

Lrtr-o stare de transd cind muncim. A sti si conduci nu irseam-

nl a gti sd domini, ci a gti sX convingi oamenii sd munceascdpentru un scop cornun. In ceeaeeprivegte propria carierX,nimicnu este mai important decit a ne recunoagtecele mai profundeBentimente fur egdturd cu ceea ce facem - 9i care ar fi schimbd-rile ce ne-ar putea aduce mai multd satisfacfie n munctr.

Unele dintre cele mai pulin evidente aptitudini emolionaleajung determinante pentru capacitateade a face afaceri 9i reflec-ttr schimbdrile permanente de la locul de muncd. VI voi explicaceva mai pe larg punctul meu de vedere, trasindu-vd diferenle-le intre trei aplicalii ale inteligenlei emolionale: capacitatea de arisipi conflictele, de a face critici constructive, crearea unei at-mosfere n carediversitatea esteprefuitd glnu devine o surstrde

fricliuni 9i punerea bazei unei refele de comunicare eficiente.

SRTTISAESTE O SLUIBA

El era nginer sezonier9i conduceaun proiectde dezvoltarede soft,fiind nevoit sdprezinte vicepregedinteluicompaniei rezultateleci-torva luni de munci ale echipei sale.Birbafii gi femeile care ucra-seri multe ore, siptlmini irtr,egi eraualdturi de el, mindri si-gi pre.zinte roadelemuncii grele. Dar cind inginerul 9i-a erminat prezen-tarea,vicepregedintele -a irtors spre el 9i -a intrebat sarcastic: ,Decirnd ai terminat gcoala?Proiectele asteastnt absolut caraghioase.N-am si le aprobniciodatd."Inginerul, profund jenat9idezumflat n-a mai scoso vorbi 9is-a n-negrit de supdrare.Cei din echipasa au fdcut cileva remarci spora-dice giuneleostile pentru a-giapira eforfuiile.La un momentdat, vicepregedintele fost chemat a rindul stru9i gedinlas-a rtre.

rupt brusc, dsind in urmd multd nemullumire 9i minie.In urmdtoarele doud sdptdmini, nginerul a fost de-a dreptul obse.dat de remarcilevicepregedintelui.Dintr-odatd,era demobihzat,de-

t87



188 Intuligenla emolionald aplicatd

primat gi convins cd n-o sa mai primeasci niciodatd o misiune atilde importantd in cadrul companiei, 9i chiar se gindea sX ptece, acgiii pldcuse acolo.

9f1nat,inginerul s-a dus la vicepre;edinte 9i i_a amintit de aceastl

intilrrire 9i de remarcile critice fdcute, dar gi de efectul lor demorari.zator.Dupd care a ircercat o foarte prudenti anchetd in care

-si_amlt.

surat bine cuvintele: ,,Mi-e pufin cim neclar ce anume voiafi str fac.B-inuiesc cr nu afi incercat doar sr mtr punefi intr-o situafie oenitili -

"tiavut 9i alt scop in gind, nu_i aga7,

'

vcepregedintele a rdmas ufuit- el nu ,si-adat seama cd remarca sa,care i se piruse doar una intimpldtoare, a avut un asemeneaefect

devastator. El chiar considera ceioftul in cauzd era unul promilator,dar dorea o aprofundare a.sa_ nu !l desfiinfase complei, ca pi'cumn-ar fi avut nici cea mai micd valoare. A deciarat insi cl nu gi_aAatseama cit de prost reagtionase gi nici cd.jignise pe cineva. Apa incitir cele din urmi gi-a cerut scuze.4

Este o chestiune de feedback, de fapt, 9i anume oamenii tre_buie sd delintr informaliile necesare9i esengiale mtru;i d;.;efortul mai_departe. nsensul inilial al teoriei siftemetor,feeaiaciinsemna schimbul de date despre cum funcfioneaz6 o parte saualta a sistemului, inlelegindu;Jg5d aceastdparte le uf"it"ura p"toate celelalte din sistem, astfel incit orice parte ce are tendinla

:di3:1din matcd sI poati fi modificati ?nbine. intr_o compa.,ie,

toattr.lumea este parte dintr-un sistem, deci feedbact*il u"t"esengialpentru organizarea acesteia_ respectiv, schimbul derntormafi.icare ii face pe oameni sI afle dacl ceeace realizeazdel merge brnesau e nevoie de o reglare, de o modernizare sau deo redirecfionare. Fdrd feedback oimenii sint in ptinr beznd; ha-bar n-au care este-pozifia lor in fEla gefului, in faga

"olugii;;;;e se agteapttrde la ei ori datd anumite probleme se vor inriu_t5lipe mdsurd ce timpul trece.' Intr-un fel, critica este una dintre cele mai importante mi_siuni ale unui manager. Totodatd, ea esteuna dinke celemai te_mul: gi poate.diskuge tot. Exact ca sarcasticul vicepregedinte,mult prea mulli manageri nu au gtiut sI stdpineascdaceasttrar_td importantd a feedback-urui. Aceastd deiicienla are trn costenorm: asa cum strn5tateaeinolionald a cuplului depinde de fe_lul in care cei doi sint in stare si destindl atmosferi ddunitoa_

re, tot asa eficacitatea, satisfaclia 9i productivitatea la locul demuncd depind de felul in care angajalilor li se reprogeazXdiver_se probleme. trtr-adevdr, felul cum se aduc criticilegi cum sintele primite determind pe termen lung cit sftrt oamenii de satisfX_

Conducind cu inima 189

la locul de muncd, 9i cei cu care se lucreaztr, gi cei fali de ca-

pcrdspunde.

.Ceamai nefericittrmodalitate

de amotiva pe cineva

;rVicisitudinile emolionale din cdsnicie pot apdrea 9i la locul

I rnunce, unde iau forme similare. Reprogurile sint considera-

drept.atacuria persoand inu nemulfumiri carear trebui sd

constructive;sint omenegticrizelede dezgust,sarcasm9idis-

tn final insgamni ridicareaunui zid itrtre celedoud ptrr.tisau

ezist€nli pasivtr, irrditd desentimentulunei tratdri nedrepte.

ele insi duc la contraatacuri gi la refq2ul rXspunderii, ceea

; una dintre formele cele mai des intilnite de critici

la locul de muncd, spunea un consultant in afaceri,

afirmalia prin care se generalizeaz6 un faph ,,Ai dat-o tr ba-

'' - spusdpe un ton dur, sarcastic, urios, ceeace nu duce nici

o reaigie,nici la o sugestie de indreptare a situaliei' Persoana

Grre primegte aceasttrcriticl se simte neajutoratd 9i suptrratd.

Bin punct de vedere al inteligenlei emolionale/ un asemenea e-

prog evidengiaztr o ignorare a sentimentelor declangate la cei cd-

iora le este adresat gi un efect devastator asuPra sentimentelor

gare stau labaza motivdrii, a energiei 9i a increderii in ducerea

ila bun sfirgit a unei firdatoriri profesionale.

Aceast6 dinamici distructivd a iegit la iveald gi irtr-un son-

daj efectuat asuPra unor manageri cirora li s-a cerut sI se gin-

deasci de cite ori s-au rdstit la angajali atunci cind s-au furcins

epiritele gi s-a ajuns la un atac la persoanIs . Crizele de furie au

avut cam aceleagiefecteca gi in cdsnicie:angaialii carePrimeaurcproguri minioase cel mai adeseaau reaclionat devenind de-

funsivi, glsindu-gi tot felul de scuze sau evitind orice rtrspunde-

re; Ori Ju devenit impietrili - fapt ce inseamnd o incercare de

evitare a oricdrui contact cu managerul cate le-a fdcut observa-

lie. Atunci cind au fost supugi aceluiagi microscop emolional pe

care -a folosit John Gottman in cazul cuplurilor, aceqtiangaiali

nemullumili au dovedit ci se socotescvictime nevinovate sau

pe bund dreptate indignafi, considertrei, la fel ca solii sau sofii-

ie ce s-a.t simlit pe nedrept atacafi sau atacate.Dacd fiziologia

lor ar fi fost urmdriti, ar fi ap5rut 9i acel potop care accentuea-zd asemeneaginduri. $i totugi rhanagerii erau 9i mai nemulfu-

mili pi se simleau provocali de asemenea eacfii, intrindu-se ast-

fel ir:rtr-un cerc infemal, care in lumea afacerilor sfirgegteprin




faptul cd angajalii demisioneazd sau sint concediali - ceea ceeste echivalentul unui divor! la nivelul unei afaceri.

intr-adevd1, ntr-un studiu fdcut asupra a 108 manageri gi ge-fi in general, criticile nefondate au dus la nehcredere, la adevd-rate bdtdlii de personalitate 9i la dispute asupra puterii, precum

9i la un motiv de conflict la locul de muncd5.O experienld fdcu-td la RensselaerPolytechnic lnstitute aratd cit de ddunXtoareesteo asemenea emarc5tiioasi in cadrul relaliilor de munci. incadrul unei experienfe, voluntarilor li s-a dat si realizeze o re-

clami pentru lm nou gampon. Un alt voluntar (un complice) arfi trebuit sd judece acestereclame; voluntarii primeair de faptunul dintre reprogurile gata formulate. O criticl era politicoaid

9i foarte la obiect. Dar cealaltdpresupunea amenin!trri gi nvino-vEliri la adresa ncapacitdlii inndscute a persoanei respective, d-cirdu-se remarci de genul ,,N-are rost nici mtrcar si incerci. Denimic nu egti in stare" gi: ,,E clar ci n-ai nici un pic de talent. Osd rog pe altcineva sd facd treaba asta."

Evident ci persoanelecare au fost atacateau devenit tensio-nate gi furioase 9i au avut reaclii antagonice, spunind ctr refuzdstr colaborezesau sd coopereze a alte proiecte cu persoanacarei-a criticat. Mulli au suslinut cX pur gi simplu vor evita oricecontact cu perso.rna n cauzl - cu alte cuvinte, s-a ajuns la zi-dul despre care vorbeam. Criticile aspre i-au ficut pe cei carele-au

primit sd se demoralizeze gi si nu se mai zbattr ca pirdatunci, dar 9i mai grav esteci nu s-au mai simlit capabili str fa-cd mdcar ceva ca lumea. Atacul la persoand a fost devastatorpentru moralul lor.

Mulli manageri sint mult prea dispugi si critice 9i prea zgir-cili cu laudele, ldsindu-gi angajalii sd audd doar ci fac vegnicgregeli. Aceasttr tendinltr spre o critictr permanenttr este o com-ponentd in cazul managerilor care nu au nici un fel de feedbackpe perioadd indelungatd. ,,Majoritatea problemelor legatede fe-lul in care muncesc angajalii nu apar brusc; ele se dezvoltd ince-tul cu incetul", observi f.R. Larsory psiholog la Universitatea Il-linois. ,,Atunci cind geful nu este n stare s5-giexprime promptsentimentele spre a le face cunoscute imediat se ajunge la o sta-re de frustrare tot mai acutd. Apoi, intr-o bund zi, elpw gi sim-plu explodeazd.Dacd.aceacriticd ar fi fost adusd mai devreme,angajatul ar fi putut str corecteze problema vizatd. Din pdcate,mult prea adeseaoamenii critictr doar atunci cind nu se mai poa-te face nimic, cind lucrurile deja fierb, cind sint atit de supirafi,

Conductnd cu inima 19L

trcit nu se mai pot abline. $i atunci criticile.pe care e aduc se faccum nu se poate mai rdu, cu sarcasm9i rdutate, ingirtndu-se olungd listd de nemulfumiri neexprimate pinl atunci sau trecin-du-se direct la ameninfdri. La asemeneaatacufi existtrcontraata-curi. Ele sint primite ca un afront astfel incit cel ciruia i se facereprogul se infurie la rindul sdu. Cea mai nefericiti modalitatede a motiva pe cineva."

Arta criticii

Ddr existl 9i o altemativd asupra cdreia ar trebui si ne oprim.Ciitica poate fi fXcuttrcu multd arti 9i atunci devine un me-

saj de mare ajutor transmis de managerul respectiv. De exem-plu, ce ar fi putut sd-i spunl vicepregedintelede care am vorbitinginerului specialist in software - dar n-a ficut-o - ar sunacam aga: ,Principala dificultate in faza actualdeste aptul cd pla-nul vostru v-a luat prea mult timp Civor cregteastfel costurile.A"g rei si vX mai gindili la propunerea voastrS, mai ales a arni-nuntele de design pentru soft-ul respectiv,spre a vedea dactrnuexisttr o cale de rezolvare mai rapidd." Un asemeneamesaj areun impact contrar unui reprog distructiv: in loc sd creezeo sen-zalie de neajutorare, de minie, de revolti, pistreazd speranla ctrsepoate gi mai bine 9i sugereazE nceputul untri plan de realizare.

Acest tip de critici ftrcuttr cu artise concentreaztr asupra aceea ce persoana a fdcut 9i poate face gi nu asupra remarclrii

unui defect dintr-o treabl prost ftrcutd. Cum observd gi Larson:

,,Un atac - cum ar fi acela sd faci pe cineva prost sau incompe-trent este total lipsit de sens.Cel vizat intrtr imediat in defen-sivi, deci nu mai estereceptiv la ceeace ai si-i spui gi cum ar pu-tea si indrepte lucrurile." Acest sfat, evident, este valabil gi incazul cuplurilor cdsitorite, care trebuie str-gidezamorseze neir-

telegprile.Lr privinla motivafiei, atunci ctrd oamenii cred ctrneajunsu-

rile lor sedatoreaztr unei deficjenle ce nu poate fi deptrgittr, ei igipierd speranla gi nu mai incearctr.Trebuie si nu uitali ci aceaconvingere care stdlabaza optimismului constl in faptul ci obs-

tacolele sau egecurile se datoreaztr intimplirilor pe care le pu-

tem modifica, oblinind solulii mai bune.Harry Levinson, psihanalist, devenit consultant al unei com-panii, a dat urmtrtorul sfat ir privinla artei de a critica, legattr in-trinsec de arta de a lduda:



192 Inteligenfa emolionald aplicatd

o Fiti Ia obiect. Alegeli o intimplare semnificativd, un lucru careilustreaztr o problemtr cheie ce trebuie modificattr sau un modelde dificultate, curn ar fi incapacitatea de a face bine anumitelucruri. Pe oameni ii demoralizeazl, s6 audtr doar ci gregesc,,ceva", fdrd sd afle exact ce anumg pentru a putea modifica si-tualia. Concentrafi-vtr asupra unor date precise, menfionafi-ipersoanei ce a ftrcut bine gi ce a fdcut prost gi cum s-ar puteamodifica situafia. Nu vtr ascundeli dupd deget, nu facefi co-mentarii indirecte sau evazive; tr final, mesajul va fi mult prea

neclar. Acesta seamdntr cu sfatul dat cuplurilor in legdturb cufelul in care trebuie precizate motivele di neinlelege ie ,,y{2" :spuneli exact care esteproblema, ce aruune nu vI convine, ceafi simfit gi ce poate fi schimbat.Levinson subliniazd ctr: ,,Precizarea la obiect este la fel de im-portantd atit cind lduddm, cit 9i atunci ctrd critictrm. N-ag spu-ne chiar cd o laudtr vagd n-are nici un efect,dar fdra indoiallctr nu este unul de amploare ginu se poate invdla mare lucrudin ea."7

. Oferiti o solulie.Critica, la fel ca orice feedbackutil, trebuie sdindice o cale de rezolvare a problemei. Altfel, cel care o pri-megte rdmfire frustrat, demoralizat sau lipsit de motivilie.Critica poate deschide o ugtrspre anumite posibilitdfi de carepersoanarespectivdnu gi-adat seamacd existtrsau pur gi sim-

plu o poate sensibiliza asupra anumitor neajunsuii care, cupulin6 atenlie, pot fi drese - dar pentru asta trebuie sd existe9i sugestii in legdturd cu rezolvarea problemelor.

o Fili prezenfi. Criticile, ca gi laudele, sint mai eficiente atuncicind sint fXcutefafi in fald gi intre patru ochi.Ceicare evitd sdaduci reproguri - sau laude_- vor sd-giu9urezepovara co-municind de la distanfi, ca, de exemplu, in scris. in acest felinsd comunicarea va fi prea impersonali 9i lipsegtepersoanavizat6,de gansade a'da un rdspuns sau de a clirifica iucrurile.

c Fiti sensibili. Acest lucru se referd la empatie. Reglafi-vd im-pactul a ceeace vefi spune gi cum ii veli ipunepersoanei res-pective.Managerii care nu au destuld empatie, subliniazd Le-vinson, sint sortifi sd ajungd str ofere un feedback in mod jig-nitor, prin puneri la punct excesive. Ca urmare, acest tip d-ecriticd esteunul distrugdtor: in loc sd deschidi o calede corec-tare a situaliei, se creeazd loc pentru resentimente emofionaleputernice, pentru supdrdri serioase,pentru o atitudine defen-sivi gi penku o distanfare greu de recuperat.

Conductnd cu inima 193

Levinson mai oferi 9i o consiliere pe probleme emolionale

Celorcare sint criticafi. Critica trebuiesocotitd o informalie valo-

roasdpentru a indrepta lucrurile, gi nu un atac la persoand. Tre-

buie evitat impulsul de a reacliona in mod defensiv in loc de

agumarea dspunderii. Dacd se ajunge la supirtrri majore,e maibine sd se ceard o amfurare a intilnirii respective, pentru a se in-ghiti acest mesaj dureros gi pentru pulind linigtire. De asemenea,

el ii sfituiegte pe oameni sd considerecritica o ocazie de a lucra

tnpretrnd cu autorul criticii pentru rezolvarea problemei 9i nu

pentru a se ajunge lao situalie de adversitate.Acest sfat inleleptevident cd igi gdsegteecourile gi in sugestiile pentru cuplurile c5'

ttrtorite, care incearcl sd-gi stdpineascd nemulfumirile ftrrd a-gi

distruge permanent relafia. La locul de muncl este la fel ca incdsnicie.

CIIM TE DESCURCI CU DIVERSITATEA

, Sylvia Skeeter, care a fost cdpitan tr armatl cird avea 30 deani, a ajuns 9ef dg turd la restaurantul Denny's din Columbia,

Carolina de Sud. Intr-o dupd-amiazd,, cind nu prea era clientel5,au intrat citeva persoane deculoare - un preot, un pastor asis-tent gi doi cintXrefi dintr-un cor religios - ca sd mdnince gi au

agteptat, in vreme ce chelnerilele i-au ignorat. Skeeter igi amin-

tegtecX ospdtdrile le ,,stdteaucu ochii in jos, vorbind intre ele cagi cum persoanele deculoare care se aflau la un metru deele nicin-ar fi existat".

, hrdignatd, Skeeter le-a infruntat pe chelnerile 9i s-a plins di-rectorului, carele-a apdraf spunird: ,,A9a au fost crescute,n-amce sd fac." Skeetergi-adat demisia imediat. $i ea era de culoare., , Dacd acestaar fi fost un incident izolat, o asemeneaprejude-

catdrasialtrostentativi ar fi trecut probabil neobservatd.Numai

c[ Sylvia Skeeter a ficut parte dintre sutele de persoane care auvenit $edepunX mdrturie fur egdturd cu discriminirile rasiale de

cares-a dat dovad[ in intregul lan! de restaurante Denny's, ceea

cea dus la un proces cu despSgubiri de54 de milioane de dolariln numele a mii de clienli de culoare care au avut de suferit ase-

meneaiigniri.Depoziliile au inclus 9i relatareaa gapte agenli afro-ameri-

cani de la Secret Service careau stat 9i au agteptat oord sd li se

ierveasc5micul dejun, furvreme ce colegii lor albi de la masa deal5twi au fost servif imediat - degi cu tolii unnau sd asigure




pazain cad.rul unei vizite a pregedintelui Clinton la AcademiaNavald a Statelor Unite din Annapolis. De asemenea,mai existagi cazul unei fete de culoare paralizate din Thmpa, Florida, carca rtrmas n scaunul ei rulant doud ore, asteptind sX se aducd dcmincare intr-o seard, dupr un bar de absblvire. Discrimindrilccare au dus la acest proces au avut loc in toate localurileDenny's - in special la nivelul managerilor districtuali 9i de ra_murd -, pentru ci se spunea cd negrii prejudiciazi afacerile. lnpr.ezfnt, in mgre parte ca unnare a acestuiproces 9i a publicitl_fii care i s-a ficut, lanlul de restaurante Dinny,s gi_andreptat

pozilia fa$ de comunitatea de culoare. Toli angajafii, in specialmanagerii, trebuie sd faci unele cursuri desprelvantajele clien_telei multirasiale.

Asemenea seminarii se lin in aproape toate companiile dinAmerica, deoarece chiar 9i cei care au prejudecdfi trebuie sd in_leleagd cd ele trebuie depdgite, ar anglyafii si reaclioneze ca 9icum nu le-ar avea. Motivele, dincolo de cele ce gin de decenla,t1:.e., sirt de ordin pragmatic. Unul dintre ele ar fi faptul cdpiala de munctr s-a modificat, bdrbalii albi nemaifiind grupuldominant, ci devenind o minoritate. Un sondaj fecut la"citivasute de companii americane a ardtat ci peste trei sferturi dintrenoii angajali nu erau albi - o modificaie demograficd ce se re_flectd in mare mdsurx in componenfa clienfiloF. utr alt motivestenevoia crescirdi a companiilor internafionale de a avea an_gajali care nu doar sd lase la o parte prejudecllile 9i sd aprecie_ze celelalte culturi (gi pie!e), ci chiar ie iransforme acesteapre_cieri.in avantaje concuren;iale. A treia motivalie ar fi marea di_versitate_tr privinla colectivitdlilor creatoare gi a energiei anke-prenoriale.

Toateacesteaaratd cI deprinderile eulfurale ale unei organi_zalii trebuie schimbati in sensul stimuldrii toleranfei, chiai-clacdprejudecilile individuale rdmin. Dar cum u, p,rieu face com_paniile acest ucru? Trista realitate este cX ntreaga panoplie decursuri video, de cursuri de o zi, de o sdptdminil,asupra diver_sitdfii" duc cu adevirat la o indepdrtare Jprejudecefilor angajali_lor care participd la acestepregitiri, fie cl eite vorba de u-ru.u-siald intre albi 9i negri, intre negri 9i asiatici sau intre asiatici sihispanici. Intr-adevrr, efectul real al cursurilor inepte de diver-sitate culturald - acelacd duc la false agteptdri prin promisiunigrga m3ri sau pur gi simplu creeaz6, atmosferdde c6nfruntare,in loc de inlelegere - poate cregte ensiunile care divizeazl gru_

Conductnd cu inima

la locul de muncd, determinird chiar o mai mare atenlie

diferenlelor. Pentru a inlelege ce se poate face, trebuie

intii sd nlelegemnaturaprejudectrlilornsele.

Rtrdicinileprejudeci$lor

195

Dr. Vamik Volkan este itr prezent psihiatru la Universitatea

Virginia, dar igi amintegte foarte bine cwn a crescut intr-o fa-

de origine turci in Lrsula Cipru, unde existaumari neirfe-

intre turci 9i greci. Copil fiind, Volkan a auzit zvonul cd

grec din partea locului flcuse cite o gaurd in cingitoare

fiecare copil turc pe care il strangulase qi i9i amintegte to-

de dispre! cu care i s-a zis cI vecinii lor greci mtrnhcd porc,

re consideratd mult prea necurattr spre a fi consumatd de ci-

cei de etnie turctr. Apoi, studiind conflictele ehtice, Volkan

arbliniazd aceste amintiri din copildrie pentru a ardta cum Poa-b fi menlinuti ura de-a lungul anilorin cadrul unei comunitdli,

;otfel incit si ajungl pini la generaliile mai recentee.Preful psi-

hologic al loiantelii fafd de propriul grup poate consta urantipa-

da fate de ceilalli, mai ales cind existd o lungd istorie a dugmX-

niei dintre anumite grupuri.

Prejudecdlile sint un fel de date emofionale dobindite incd

de la cele mai fragede virste, fdcind ca aceste eaclii sd fie foarte

greu de eradicat in intregime , chial 9i in cazul adullilor care 9i

dau seamactr gregescgindind astfel' ,,Emo!ia ce nsole9tepreju-

decata se formeazi in copilirie, cind convingerile sint folositepentru a justifica ceea ce utTrteazd", explicd Thomas Pettigrew'

psiholog in probleme sociale la Universitatea Santa Cruz din

California, care a studiat prejudecdlile zeci de ani. ,,Ulterior in

viafi, poli si-!i doregti sd-!i schimbi preiudeclfile, dar este mai

ugor se-1i schimbi convingerile intelectuale decit sentimentele

profunde. Multe persoane din sud mi-au mtrrturisit, de exem-

ilu, ce nici mdcar in gind nu mai au prejudecXli fafi de cei de

iuloare, dar li separe ugor ciudat sd dea mina cu acegtia.Aceste

sentimente sint rdmtrgile a ceea ce au invdlat in familie, irn copi-

l[rie."1o, Puterea stereotipurilor carealimenteazd prejudecdlile constd

ln parte in dinamica neutrd din mintea care creeazd aceste stere-

otipuri de tot felul care se autoconfirmirl..Oamenii igi amintesc

ma1 ugor exemplele care suslin aceste stereotipuri atunci cind

lncearcd sd rezolve situalii de cumpin6. Atunci cfurd ntilnim la

o petrecere un englez extrem de deschis din punct de vedere




emofional gi de cald, el ntrruie prejudecata potrivit clreia brita.nicii sint reci gi rezervagi, de-exemplu, darbamenii i9i spun t,Facest ucru este nefiresc, adiitr el fie este un tip *"i ,p"iiul, tiu,,a bdut ceva".

Tenacitateaacestorprejudecdli subtile ar putea explica de cetr.r. lumii- patruzeci ae ani atitudinire rasiste are americanikrralbi faid de negri au devenit tot mai tolerante, luind insi formemai subtile: oamenii dezaprobX atitudinile rasiste, dar incd ac.fioneazH n funcfie de prejudecllil2. Cind sint intreLafi, ei susgin.3 tr:

Tlintoleranfi, dar in situaliile ambigue reaclioneazd in.

::_:l^rytll_1eprejude.cdri desigisesc.itot rt uti""*pti"a1itogrce.Asemenea reac,tii ndirecte pot apirea, sd spunem, in ca_

zul unui director alb - care este cbnvins ctr nu are prejudectrfi,dar refuzd cerereade angajare a unui negru nu dJn motive rasia_le,.ci pentru cI studiile 9i ixperienga

"u],r,.,sint tocmai pot iui_

te" qen{u slujba respectivl 9i angajeaia un alb care vine dinexact acelagimediu. Sau poate lua-forma unor informagii ajutf_

Pi::^T:il*unui,asenfdevinzdrialb, ctrruia i se dx; Roni,rn vreme ce in cazul unui individ de culoare sau de origine tris_

panicl seneglijazl aceastd nformafie.

Toleranftr zero pentru intoleran!tr

Dacd prejudectrlile oamenilor nu pot fi tdiate din rddlcini

ffefWor,,ceea

ce sepoate chimba esteceeacelfacoamenii cu ele.,t".?:*y':, de exemplu, chelnerii sau gefii de unitate care aunotartt sa facd discriminiri in funclie de rasi au fost rareoriapostrofafi. in schimb, unii gefi mai mari chiar iau ircurajat, celpulin tacit, si facd discriminiri,-sugerind d.iverse strategii cumar fi plata-consumafiei ftr avans doaiin cazul clienfilo, a8".riou_re, refuzul de a seoferi mesegratuite de aniversare pmku cei deculoare, degi ele existau-pen-tru ceilalfi, sau incuierea ugllor 9ipunerea semnului de inchis in geam dacd se apropia

""g"rp du

clienli de culoare. Sau a9acuin sp'nea lohn p. Reimaru u"rro"'ut.rtcare a-dat in judecatd firma Denny,s irrnumele ug""tiioiru"rllde culoare: ,,Conducerea angului de restaurante benny,s inchi_dea ochii la ceeace fdcea personalul. Cu siguranld a existdt unfel de mesaj.-. care le dddea mini liberl in Jazul acestor mpul_suri rasiste."13

Dar tot ceeace gtim despre rdddcinile prejudecdlilor 9i de_spre cum trebuie luptat in mod eficient cu ele ne sugereazd cdtocmai aceastdatitudine - inchiderea ochilor in fagai*j,ra""X_

Conducind cu inima 197

duce la aparilia discriminirilor. in contextul dat, a nu fa-

care conJecinlegrave deoarece nseamnd a lisa microbul

tii sd se intindX fdrtr sd intilneasci vreo rezistenfI'

tnai important decit cursurile de instruire - sau Poatedecitceeaceesteesengialn eficimla lor - estecanorme-

operare ale grupului si fie schimbate irn mod decisir4'prin

r Lnor m5su*ri active impotriva actelor de discrirninare, de

qgaloanele cele mai inalte de conducere. Poate ctr nu vor

rea prejudec6lile, dar micar actele in sine vor fi blocate, iar

in sine va fi schimbatd. Sau cnm sPunea un director

IBM: ,,Noi nu tolerim insultele de nici un fel; respectul

r persoantrestecentrul culturii IBM-"14

Pentru ca aceste ercettrriasuPraprejudecdlilorsI ductr a

rte leclii de comportament la nivelul companiiloq, care sd

rnai tolerante, tiebuie ca oamenii str fie incurajali str de-

chiar 9i actele minore de discriminare sau de hdrfuire -

le iig4jitoare, de exemplu, sau afigarea calendarelor cu fe-

goui"l"u"u ce esteun ifront fa!trde colegelede serviciu'

.iormunui studiu, s-aconstatatcdatunci cind intr-un grup

fac remarci nelalocul lor din punct de vedere etnic, acestea i

jpe alti oameni si prolifereze altele similare' Simpla reaclie a-t

- ' .: ---- ^ -^t-.-x-::f^ -

-^l^^ ,l ' .^o la n rl-

iinirii icestorprejudecdlisauarefuztrrii or pe oc duce a o at-

fdestoractedediscriminaieduce a mesajeacite,conformciro-

?e"r"t

r"r,"u actear fi in regultr. n schirnb,un refuz categorical

br reprezintl un mesajputemic, prin care sedd de inleles ci

prejudecdlile u sintun fleac,ci un lucru serios, u o valoarene-

tati"a $i cu consecinlele e rigoare.

'o it .u"u ceprivegteaptitudinile de inteligenld emolionald,ele

tonstituie univantaj mai alesprin aceea trdau un exemplunu

humai ln ceprivegtemomentul, ci 9imodul cumtrebsiereaclio-

nat in mod productiv impotriva discrimindrilor'Un asemenea

feedback reLuiesdexistegi trebuiedat printr-o critici eficienti

gi fina, ncit sd ie receptatdrSurd.Dac6directorii9icolegiio fac

in mod firescsau nvage -o ac5,asemeneancidentenu vor mai

$rosfera ocialdde descuiajare or; a nu sPunenimic le ampli-

illce*.itt aceasttr irecfie,cei caresint ntr-o pozilie de autorita-

b au totodat5un rol de pivoh simpla omitere a condamntrrii

aperea.Cursurile de pregitire in abordarea diversitdlii culturale- au

stabilit noi date de po*ite la nivel organizatoric, ceeace izolea-

zd toate tipurile de discriminare 9i-i incurajeazd pe cei care au




fost martori ticuli sau indirecfi si-gi exprime nemulgumirilt. ;lobiecfiile. Un alt element activ in cadrul icestor cursuri esteat,eaperspectivd de abordare, aceastare care ircurajeazd empatia gltoleranla. Astfel, oamenii vor putea sd inleleagi suferinia cek,rafectati de discriminiri 9i atunci .rro, lrorbi d"eschis mpotriveacesfuisistem.

1".r":11:este mai practic sI incercdm sd anuldm exprimart,A

prejudecdlilor decit si elimindm atitudinea insdgi. Stereotipuri-le se schimbl foarte greu, in cazul in care se schimbi vreodatll,Punerea a un loc a stereotipurilor

din diverse grupuri culturalenu-ajut5 prea tare la scdderea ntoleranfei, agacum se d.ovedes=te in gcoli, unde ostilitatea cregte n loc str scadr. ln majoritateacazurilor, acestecursuri de instruire speciale 9i programe de lnnivelul companiilor urmdresc un scopfoarte prigmatic, schim_barea normelorprin care se ajunge ta pre;uaeclgi sau la hlrfuiri;asemeneaprograme pot ajuta mult la congtientizarea deii cd in-toleranla sau hdrluirea nu sint gi nu vor fi acceptate. nsd ideeacA un asemeneaprogram ar putea sI dezrtrddcinezeprejudectr_lile este una nerealistd-

Totu9i, avind in vedere cd prejudecilile sirt o formtr invdta_td emofional, este posibild o reinvdlare a datelor _ degi durea_25,cevavreme, iar rezultatul nu poate fi agteptat imediat ce setermind un seminar de specialitate.Ceeace conteazi insd enorm

ar fi o camaraderie suslinuttr gi eforturile zilnice spre un scop co_mun ale-unor persoane venite din medii diferite. Lecgiaaceastapoate fi invdfatd din ceeace se tntimpld tr gcoli: aturrci cind di_verse-grupuri nu reugescsd convieluiascd din punct de vederegocial,99ajlnge la bande ostile, fir care stereotipurile negative seintensificd- Dar cind elevii au muncit cot la.cof ca egali ientru agtinge uJl scop comun, ca de exemplu in echipele sp"ortivesau informafiile muzicale, stereotipurile dispar - iga cum se ntimpldir mod firesc 9i la locul de muncd, atunci cind oamenii lucreizdcu cei asemeni or ani de zile16.

,Refuzul datorat prejudecitilor al unei diversitdfi culturale la

locul de muncl inseamnl ratarea unei mari ocazii: avantajulunor posibilit5li creatoaregi intreprinzdtoare, carear oferi o for_!d de muncd diversi, la rindul sau.Aga curn vom vedea, o echi_pd de lucru formatd din oameni cu diverse culturi 9i perspecti_ve poate lucra in mod armonios gi poate ajunge la sltugi maibune, mai creatoare9i mai eficientedecit cei care ucreazd zolat.

199Conductnd u inima

TALENTIIL ORGANIZATORIC

IIIQ.ULGRUPULUI

la sfirgitul acestui secol, o treime din forla de muncd

ra o constituiau ,,lucrXtorii in cunoagtere"' cei a cdror

iiJ*"t""t"

*ur.uid devaloareaadtrugatiprin informa-

ii" .a"tt"

vorba de analigtiai pielei' de scriitori sau de

,*rio.i de soft. PeterDrucker,eminentul om de afaceri

o i"""",", termenul de ,,lucritor ir cunoagtere"' a subliniat

rcare lucrtrtor in parte este mare exPert ittT-"ttil"^1tg:-

; t.i;iJ productivitateasadepindede eforturilecoordo-;;;;;';ei echipe.orglnizlte:':,'':?.'l1TT,:*:i:::,"ti;irtri"" tit t aiittiutiitori de soft' Cum oameniiau lu-

f"io,al"""" in tandem, observi Drucker' in cazul unei

i calificate in cunoaqtere, ,,echipele devin mai importante

L;;i;; .t"t propiiu"lT'Acestucru :9"*i11*,l"=il:

iu u*ftio"ufe 9i iptitudinile care-iajutdpe oamenisdse

i;;;;;;;;"i sx hewind ot mai preluite cabun la locul

muncd, mai ales n anii ce urmeaz6'-rjo*u."u

mai rudimentard de organi"-ut" 1."""iu:liPu

:t1:hdinta, acest ucru carenu poate fi evitat de gefi - indiferent ci

ii ti"! intr-o salduLmune onceputi, intr-o incipeT-?T::::-ti

fi;:;-;;". i"aittt"tu - citeva trupuri irnaceeagi amerd

elnt ""1"mai clareexemple9i, rntr-unfel' 9i celemai vechi asu-

*u f"trrt.ri n carese mpuri atribuliile in muncd'Releleleelec-ffi;;; electronici, eleconferinfele' chipele e lucru' re-

;Jil;JJffir"ii at"r" asemeneaintnoileentitaliunc!io13l:

ffi ;;;il;;ilt" otgu"i'aJoric'otaga.cumerarhiaxplici-

tl[, cum esteea.ot""piA h nivel organizatoric' reprezintd sche-

letul organizaliei, oamenii, acestepuncte sensibile' sint sistemul

ei nervoscentral'De cite ori oameniicolaboreazd,ndiferent daci estevorba

de o fedinle deplanificaresaude o muncd n echipdpentru un

anumit proiect omun, existi un IQ al grupului' ce nsumeazh

;i;;i"';i capacitilile celor mplicati, cit a3 bine reugesc i sd

iii a".x fuU"" sfirgitmisiuneava depinde9i.decit demareeste

acest Q. Cel mai important elemeniin inteligenJa y.Pului.llu

"tt" "tft"un IQ acad^emic,i mai curind al inteligenleiemoflo-

i*"-Cft"iu in cazulunui grup cu un IQ ridicat constXn armo-

;i;;; sasociali. Capaciiateaiecdrui ndivid in parte de a se'J#;,

considerindui pe tofi ceilaltiegali'va facecaun grup si



20A Inteligenla emolionald aplicatd

fie mai talentat, mai productiv gi sd aibd mai multe succesede-cit un altul - ai c5rui membri cu talente gi aptitudini egale h al-te direclii nu se descurcd a nivelul inteligenlei emolioiale.

Ideea cd existd o inteligenfi de grup vine de la Robert Stern_berg, psiholog la Yale,9i de la Wendy Vvilliams, o absolventd, ca_

1eau incerglt str nleleagd de ce unele grupuri sint mai eficiente

decit altele18.La urma urmelor, cind oimenii muncesc impreu_ni intr-un grup, fiecarevine cu anumite calitdli _ de exemplu,g P"t luenld

a exprimlrii, creativitate, empatie ,uu u*puriirltehnicd. In vreme ce un grup poate str nu fie _mai degtept',,decittoate acestecalitafi insumate, er poate fi in schimb mai prost da-ci la nivel intern oamenii nu i9i pot impirtigi talentelelAceastaregul5 a devenit evidentii atunci cind Sternberg gi Williams aurecrutat oameni caresd a parte la echipe carear fi trebuit se des_fdgoare o campanie promolionali creatoare cif mai eficienttrpeltru un irdulcitor imagina4, despre care se spunea cd poateinlocui zahtrrul.

Surpriza a fost ctr aceiacares-au dovedit afipreanerdbddtorisd factrparte dintr-o asemmea echipi au dat in general rezulta_te mai slabe; acegtineribdltori voiau sI control-ezeei totul sausi domine situafia. Lor le lipsea un element de baztr la nivelulinteligenlei sociale, capacitateade a recunoagtece se cad.egi cenu in procesul ,,ia-gi-dd". Un alt aspectnegativ l-au reprezentatpersoanele care au constituit pentru grupl greutate de dus in

spate gi care nu au participat direct la proiect.

.Cel mai important factor in maximizarea excelenlei in a pro_

duce ceva a unui grup este gradul in care membrii acestuii aufost irnstare sd creezeo stare de armonie, care -a ajutat sd profi-te de intregul talent al membrilor grupului. Rezuitat,l generalin cazul grupurilor armonioase a fost ijutat de faptul c5"aexis_tat de fiecare datd cite un membru extrem de talenta! grupurilecu prea multe fricliuni nu au reugit s5-gi foloseascdmembrii cumari capacitifi. Unde existl un nivel crescut de stagnare emo_.tionaltr9i socialx - indiferent cx provine din frictr turiditr mirie,din rivalitSli sau din resentimente - oamenii nu pot da ce au*li bl11r.Armonia le permite grupurilor sd profiteia maxim decalitdlile creatoareale celor mii talentali ,rre*bri ui lor.

In vreme ce morala acesteipovegti e cit se poate de limpede

pentru cei ce lucreazd in echipi, ea are 9i o implicalie mai gene_rald pentru cei care lucreazd la nivelul unei oiganizalii, aiuneicompanii. Multe lucruri pe care oamenii le fac la senriciu de_

Conduc?nd cu inima 201,

pind de capacitatea or de a apela la releaua disponibild de lu-

crltori; diverse insircindri pot presupune apelarea la divergi

membri ai refelei. Ca urmare, se creeazdposibilitatea de a forma

grupuri ad-hoc, cuprinzind persoane care sI ofere un 9ir optim

de talente, experienli 9i eficienfd. De fapt, capacitatea de a

,,funcliona" in relea - formfurd o echipl temporard, ad-hoc -

esteun factor crucial in reugita in carierX.

Iattr un exemplu - un studiu referitor la marile valori de la

laboratoarele Bell, celebrul nucleu gtiinlific de pe l?ngX Prince-

ton. Aici ltcreazd ingineri 9i oameni de gtiinld care au avut re-

zultate de virf la testele IQ, de inteligenld academici. Printre

acestenenumdrate talente, o parte au iegit in evidenfd, fir vreme

ce altele au rtrmas a un nivel relativ mediu. Diferenla dintre ce-

lebritdfi gi ceilalli nu consttr n IQ-ul academic, ci in cel emolio-

ral. Ei sint capabili sd se motiveze mai bine gi str ucreze la nive-

lul relelelor neoficiale, formindu-gi echipe ad-hoc.

,,Celebritdfile" ce au fost studiate intr-o divizie a laboratoru-

lui au alcituit o unitate care a creat 9i a proiectat intrerupdtoare

electronice de control al sistemelor telefonice - o invenfle de in-

ginerie electronicd extrem de sofisticatd 9i de complicatdle.Pen-

tru ctr aceastXmuncd nu putea fi ficuttr de o singuri persoanX,

ea s-a desff,gurat tr echipe care puteau fi formate din 5 pintr la

150 de ingineri. Nici unul dintre ingineri nu poate face treaba

singur; pentru a reugi, trebuie canalizatX experienla fur domeniu

a celorlalgi. Pentru a constata r ce consth diferenla dintre cei ca-re s-au dovedit extrern de productivi gi cei care au rimas la un

nivel mediu, Robert Kelley 9i lanet Caplan au avut la dispoziliegefi9i simpli angajali reprezentind intre 10 qi15% dintre ingine-

rii considerali celebri.Atunci cfird s-au comparat ,,celebritdfile" cu oricine altcine-

va, cea mai grozavi descoperire a fost mai irtii lipsa diferenfe-

lor dintre celedoud grupuri. ,,Pomindu-s'ede la o vastd gamd de

mf,surdtgri cognitive 9i sociale,de la testele standard IQ pind la

inventarele de personalitate, nu existl diferenle semnificative in

privinla talentelor inndscute." Kelley gi Caplan scriauinHarvard

BusinessRepiezu:,,Pem5surb ce se dezvolttr, talentul academic

nu esteun indiciu clar al productivitdlii in practicd." Ca, de alt-

fel, nici IQ-ul.

DupX citeva interviuri detaliate, diferenlele esenlialeau iegitla iveali la nivelul strategiilor interne 9i interpersonale pe care

le-au folosit,,celebritSlile" pentru a-gi face treaba. Una dintre ce-




le mai importante a fost formarea unei refele a unor oameni ch€-ie. Lucrurile au fost gi mai simple furcazul celebritdfilol, pe.rtr,-,ci ele au investit timp in cultivarea bunelor relatii cu cei ale cd-ror servicii ar fi putut fi necesare n cazul formlrii unei echipead-hoc pentru rezolvarea unei probleme sau depigirea unei cri_ze. ,,Un angajat cu performante medii la laboratoarele Bell toc_mai vorbea despre o problemd tehnicd survenitd,,, au constatatKelley si Caplan. ,,El s-astrdduit si apeleze a divergi <guru> indomeniul tehnic gi apoi i-a agteptat pe acegtia,pierzindirn timpvaloros, pentru cI nu i s-a rdspunJh

mesajele trsate9i nici lae-mail-urile transmise. Celebritdlile rareori se confruntl cu ase_menea situafii, pentru cd igi construiesc refele suficient de solide incX nainte de a avea nevoie de ele. Atunci cind cer un sfat,aproape irtotdeauna acegtiaoblin un rdspuns rapid.,,

Refelele informale sirt extrem de importante pentru rezolva_rea problemelor neprevizute. ,,Organiziliile formale existdpen_tru a rezolva problemele ugor de anticipat,,, cel pulin a9a rattrun studiu referitor la aceste egele. ,Darltunci cind apar'proble_me neagteptate,organizaliile informale intrd in acfiune. Aceastireleaextrem de complexd de legdturi sociale formeazd o echipdde colegi gata oricind de acliune gi carese ntdregte n mod sur-prinzitor, transformindu-se in relele stabile. Relelele informales.ea$a.ptgga mai repede gi se migcd rapid pe diagonald, eliptic,depdgind birocralia pentru a rezolva piopriu-zis lreaba:,'zo'

_ Analiza acestorrelele informale aratd faptul cd degi oameniilucreaz.X i de zi impreund nu inseamnd neipdrat ctr au trcrede-re unul in celXlalt, pentru a-9i imptrrtdgi informalii mai intime(cum ar fi dorinla de a-gi schimba sluiba sau resentimentele fatdde comportamentul^unui 9ef sau al iolegilor) gi nici nu le vortransforma irt crize. intr-adevdq, ,ttt p.rocid" vedere mai sofisti-cat asupra relelelor informale arati ci existl cel pulin trei cate_gorii de relele de comunicare - cine cu cine vorbegte; releauaexperfilor, bazatS,pe persoanele care sint pregitite sd dea sfa_turi; gi releaua de incredere. SI fii un punct nodal intr-o retea aexperlilor inseamnd sI ai o foarte buni reputalie in domeniultehnic, ceeace adeseaduce la o avansare.Nu existi insl nici olegiturd intre a fi expert gi a fi o persoand ir careceilalli sd aibdircredere pentru a-9i mdrturisi secretele, ndoielile si vulnerabi-litXlile. Un mic tiran local sau un micromanager poate sd fie unmare expert, dar nu va inspira incredere gi atunci, dovedindu-seincapabil si conducd, igi va pierde gi eficienla la nivelul unei re-

,fereinrormur".cur"u.i;:i:"::"::"Kuo","uu.: care au foarte rnulte relafii in toate relelele, indiferent ci este

, vorba de cea de comunicare, de cea a experlilor sau de cea de in-

credere.Dincolo de talentul de a organiza acesterelele esenliale, in

cazul celebritdlilor s-a observat, la laboratoarele Bell, cd ele au

gtiut sd-gi coordoneze foarte eficient eforturile in echipd; s-au

dovedit lideri in construirea unui consens.Au reugit sd vadi lu-

crurile din perspectiva celorlalli, adici din aceeaa clienlilor sau

a celorlalli membri ai echipei; au dat dovadd de putere de con-

vingere; gi au incurajat cooperarea, evitind conflictele. Toateacesteasebazeazd pe capacitdli sociale, drept pentru care cele-

britdlile au dovedit cd au gi un alt akibut esenfial: capacitateade

a lua iniliativa - de a fi suficient de motivali pentru a-9i asuma

rtrspundereamai presus de slujba oficiald - 9i de autoadminis-trare, i-r sensul regldrii eforturilor de timp gi de muncd. Toate

acestecapacitdfi desigur cd sint aspecte ale inteligenlei emofio-n6le.

Existd semneputernice cd de fapt ceeace se ntimplI la labo-

ratoarele Bell ar fi de bun augur pentru viitoarea existenld a

companiilor, pentru lumea de miine, in care capacitdlile funda-mentale ale inteligenlei emolionale vor fi tot mai importante in

munca ir echipd, in colabordri, in ajutorarea oamenilor de a in-

v5!a impreuni cum sI lucreze mai eficient. Avind furvedere ctr

serviciile bazate pe cunoagtere9i capitalul intelectual devin totmai importante la nivelul firmelor, imbundtdlirea felului tr careoamenii muncesc impreund va deveni o cale majorX de sporirea capitalului intelectual gi ir aceastava consta diferenla esenlia-

Itr a concurenfei. Pentru a se descurca gi pentru a supraviefui,companiile ar face bine sd-gi sporeascd nteligenla emofionald

colectivd.



KKMinte 9i medicini

- Cine e-a ut:dlat oateastu, doctore?Rdspunsuloenit meiliat:- Sufertfia.

ALBERTCAMUS.Ciuma

p vage durere in vintre m-a trimis la doctor. Nu ptrrea nimicneobignuit, pini ce el.s-auitat mai atent la rezultatuf analizei deurind. A remarcat hematurii in urintr.

,,Ag vrea sd te duci la spital gi str mai faci nigte analize... alefuncfiei rinichilor. Citologie...,,, ni-a zis el pe un ton profesio_nal..Nici nu mai gtiu bine ce a mai spus. Mintea mea se blocasepe cuvintul citologie.Cancer.

Imi amintesc foarte vag de explicalia pe care mi_a dat_o in

-plivinfalocului 9i a zilei in careunna str ai analizelepentru sta-

bilirea unui diagnostic. Erau indicalii extrem de simple, dar amfost nevoit sd-l furtreb de trei sau de patru ori. Citologie _ mn_tea mea nu mai scipa de acestcuvirt. El md ftrcease-mesimt cagi

cum ag fi fost jefuit chiar in fafa casei.Oare de ce am reaclionat atit de putemic? La urma urmei,doctorul meu era doar foarte atent gi competent gi vroia str veri_fice toateposibilitilile pentru stabilirea unui diagnostic. Era pu_lin probabil sd fie vorba de

-cancer,dar aceastd ializdlogica nu

mai conta in acel moment. ln lumea bolii, emofiile degin"supre_mafia, iar frica este singurul gind. putem fi atit de fragili'dinpunct de vedere emolional atunci cind suferim de ceva"pentrucd starea noastrd mentald de bine sebazeazd,in parte p" it.rriude invulnerabilitate. Boala - mai ales .rr,a g.arrtr _ dirt*g"aceasti iluzie gi nrruie premisa conform cereia lumea noastieeste una a existenfei in deplin5 siguranfd. Dintr_odatX,ne sim_lim plini de sldbiciuni, neajutoragi9i vulnerabili.

Problema survine atunci cind personalul medical ignord fe_

lul in care reacfioneazdpacienlii din punct de vedere itnofional,chiar dacl ar trebui sd se preocupe de stareanoastrd exclusiv fi,zicd.Aceastd ndiferenfi fald de realitatea emotionald a bolii ne-

Minte si medicind

o eviden!5 care arat5 cd starea emofionald a oamenilor

205

le;.t.u uneori un rol semnificativn vulnerabilitateaor fald

boiU gipe parcursulperioadeide refacere' istemulmedical

estemult preaadeseaipsit de int-eligentiemofionali'

u pacient, orice intilnire cu asistentasau cu doctorul

fi o qinsdde aobline informalii lini.gtitoare,de a gdsimtur-

saude a gisi o consolare sauatunci cind situalia este

rtd n moJnefericit, dea descoperi invitalie la deznidei

Din pdcate,mult preaadesea ersonalulmedicalestegribit

indiferent fa!5de disperareapacienfilor.Sigur cXexisttrasis-tte nlelegitoare saumedici care-gigdsescimp sI linigteasctr

i sd nformezegi nu doar sdadministrezeun tratament' Ten-

este nsl spreun univers profesional n care mperativele

pot fu." personalulmedicalsd uite de punctele

alepacienlilor saustr ie preagrtrbit pentru a le lua

seamd.Separecd ucrurile chiar se nrlutlilesc in cadrul cru-

realittrfia sistemuluimedical,caredepindepreamult de cro-

netrarea pe care o fac contabilii.

Dincolo de atg.tm"ntul umanitar potrivit ciruia medicii ar

rui sd aductr nu numai leac, ci gi alinare, existd 9i alte motive

le, mai ales n bolile grave.

Din punct de vedere istoric, medicina itr societateamodernd

$iu aefit it misiunea ca fiind aceeade a vindeca boli - neregu-

-iilede ordin medical - 9i de a ignora starea acientului sttpor-

iaiea bolii. pacienfii, acceptird acestpunct de vedere referitor la

problema lor, au intrat intr-un fel de conspiralie a ticerii 9i au in-

ceput si ignore reaclia emolional5 la problemele lor medicale -sau sa concedieze aceste reaclii, socotindu-le irelevante pentru

problema in sine. Aceastd abordare esteretrtarita 9i de modelul

t*nrealitatea psihologicd 9i socialtr a pacienlilor aflate de asttr

Natdpe tdrim medical, 9i nu in afara lui. Existd.deih o bazXgtiin-

$ficdconform cdreia aPare o limitd a eficienl'ei medicale n P9-

It 1! -, , r r-^1--^-L . l -- : A^^^^lX

af i-

Houduprofilacticd,daf 9i in timpul tratamentului.Aceasti efi-

iieni5 ;oate fi sporitd tratind stareaemolionali a pacientului

ba"ie * stareasamedicald.Evident,mr in toatecazurile9i nu

i', tout" situatiile.Ciutind insi datedin sutele9i sutelede ca-

Luri, existXo cregteren medie destul de maredin punct de ve-'deremedicala eficienleipentru a Puteasugeracdo intervenlie

enotinnald r trebui sdfie partecomponentX ingrijirii medica-



206 Inteligenla emolionald apligatd

medical.careneagd complet ideea cd mintea influenleazi trupulintr-o mdsuri cu adevdrlt importantd.

$i totugi, mai existl o ideol,ogie a fel de neproductivd 9i n al-te direcfii: ideea cd oamenii s-ar putea vindeca singUri

"frf".iide.cele mai grave boli simfindu*e fericili sau ginjind pozitiiu

ori ideea cd oamenii sint vinovali pentru.e r-uu imbolnlvit. Re_zultatul acesteiatitudini-de-vindec,+ot a creato confuzie gene-ralizatd 9i adevdrate neinlelegeri referitoare la mdsura in careboala poate fi afectati de mintir, uneori s-a ajuns

chiar ra a invi-novdfi pe cineva pentru cd s-a imbolndvit, ca gi cum boala ar fiun semn de imoralitate sau de nevrednicie spirifuall.

AdevSrul este undeva la mijloc intre acesteextreme. Tlecindprin datele gtiinfifice, scopul meu estesd clarific corrt uai"giite 9istr nlocuiesc stupizeniile-cu o inlelegere mai limpede

",rrir.rriin care emoliile noastre - gi inteliglnla noastrd emolionald _joaci un rol in privinla s6ntrtlfii 9i iUotii.

MINTEATRtrpuLur: FELALfiVCanr EM1TITLErNFLTTENWZASAttt rdrn e

,,-!:,rr.r!:odescoperirelcutd n laboratorul aculttrliieMe_qlcrna

9r Stomatologie a Uqivgrsitllii Rochesteravea practic sdrescrieharta biologicl

a trupului: Robert Ader, psiholig, u a;coperit ci sistemul imunitar poate invtrla multe, fa fef J gi cre_ierul. Rezultatul stru a fost un adevdrat goc;pird atunci,

"u "r"_*: :edoar creierul gi sistemul neryos c*tiut pot r"u"lionu L

diferite experimente, schimbindu_gi felul in care se comportd.Descoperirile lui Ader au dus la cercetareaa ceeace se rtimpldcu miriadele de ctri prin care comunicd sistemul nervos central9i sistemgl imunitar - acelecirdri biologice care ormeazd min_tea, emoliile 9i trupul, care nu sint separlte intre elei ci strins le_gate.

F5cind experiente pe gobolani, le_adat acestorao med.icatiecarereducea th mod artificial numdrul de celule ! carese luptdcu boala 9i care circulau fir-singele lor. De fiecare daH cind i;meau aceastdmedicafie, o inghileau cu apd cu zaharind. Ader a

constatat nsi cI dacd le di gobolanilor doar apa cu""h^r;;:i;d aceastdmedicafie, num5rul de celule T tot scade_ gi incj in_

tr-o asemeneamdsurd, incit o parte dintre gobolani ,"i*Uotrra_veau gi mureau. Sistemul lor imunitar invdfase si distrugd celu_

Minte gi medicind 207

hle T ca reaclie la apa cu gust de zaharind. Acest lucru nu ar fi

ilebuit sd se ntimple, conform teoriilor gtiinlifice de pfurdatunci.

Sistemul imunitar este ,,creierul trupului", cum il numea

lpecialistul in neurologie FranciscoVarela, de la $coalaPoliteh-

nicl din Paris, atunci cind definea propriul sim! al sinelui pe ca-

rc-l are trupul - respectiv ce anurne ii aparline 9i ce nur. Qelu-

lele imunitare circulS ir singe prin intreg trupul, intrtrd practic

ln contact cu toate celelaltecelule. Celulele Pe care e recunosc e

lastrn pace; celulele pe care nu le recunosc le atac5. Atacul ne

rptrrX impotriva virugilor, a bacteriilor sau a cancerului; daci in-

sd celulele imunitare nu identifictr in mod corect o parte dintre

celulele trupului, se creeazd o boald autoimunitari, cum ar fi

alergiile sau lupus. Pind sd facd Ader aceastddescoperire abso-

lut extraordinar5, toli anatomigtii, toli doctorii au crezut cd de

fapt creierul (impreund cu prelungirile sale din trup prin inter-

mediul sistemului nervos central) gi sistemul imunitar sirt doui

entitdli separate, care nu sint capabile sd-gi influenleze unul ce-

luilalt funclionarea. Nu existasenici o cale prin care str se stabi-

leasci o leglturi intre centrii creierului care monitorizeazd ce

$ustd gobolanul gi zonele de mdduvi osoasi unde se formeazi

celulele T. Sau cel pulin aga s-a crezut vreme de peste un secol.

De atunci, de-a ungul anilor, modesta descoperirea lui Ader

a obligat la un nou punct de vedere in privinla legtrturilor din-tre sistemul imunitar 9i sistemul nervos cenkal. Psihoneuroimu-

nologia sau PNI este aceeacare studiazd actualmente subiectul

gi a devenit o gtiinli medicali de frunte. Numele in sine atestli

aceste eglturi: psihosau ,,mintea"; nel4ro,pentru sistemul neu-

roendocrin (care nsumeazd sistemul neryos 9i cel hormonal) 9i

imunologiapentru sistemul imunitar.

O irtreagi relea de cercetitori au descoperit ci mesagerii

chimici care aclioneaztr n cea mai mare mdsurd atit in creier cit

gi in sistemul imunitar sint 9i cei mai numerogi in zonele neura-

le care regleaz6.emolia2.Unele dintre cele mai puternice dovezi

ale faptului ci existd o cale fizicd directd ce le permite emoliilor

sd aibd un impact asupra sistemului imunitar a venit din partea

lui David Felten, un coleg a lui Ader. Felten a firceput prin a

constataci emoliile au un Putemic efect asuPra sistemului ner-vos autonom, care regleazd totul - de la cantitatea de insulind

secretatdpind la tensiunea arteriali. Felten a lucrat cu solia sa,

Suzanne, 9i cu alli colegi pind ce a gdsit un Punct de irtilnire al




sistemului nervos autonom, carecomunic6 i:r mod direct cu linrfocitele gicu macrofagele,cu celulele sistemului imunitat'.

In studiile ficute la microscopul electronics_aud.escoperitsinapse la nivelul capetelor,rervoaseale sistemului autontm, c.a.re PtT capdtbrusc acestorcelule imunitare. Acest punct de con=tact fizic permite celulelor nervoase si degaje neurotransmigA_tori care str regleze celulele imunitare; intr_adevir, ele semnall-

1yi.T::i: ;i,r1anoi. ceastdescoperirefosrde_ai"ptrrrevoluFonard.Nimeni nu a bdnuit ci aceste elule munitarearputea fi lintele mesajelornervilor.

Pentrua testacit deimportante sint acesteerminafii neryoa_se a nivelul sistemului imunitar, Feltena trecut la urmtrtoareafaze li experienlelepe animale,el a indepertat termina.tiiner_voasede la nivelul excrescenfelorimfatice gi aI splinei _ undecelulele munitare sint inmagazinatesaucreate_ 9ia folosit vi-3Sl

micrgbi pentru a provoca sistemul imunitar. Rezultatul arosto scadere rusctra reactiei istemului munitar fafi deviru-sul respectiv.Concluzia sa a fost cd firE aceste erminalii ner-.voase, istemul munitar pur gi simpfir nu mai reaclioneaztr umar trebui a o invaziede v1ru9i uudu bacterii.pe scurt,sistemulneryosnu numai ci stabilegteegitura cu sistemul munitar,daresteesenlialpentru o funcfionarecorectda acesfuiadin urmd.

O alttr ormdcheiede egareaemofiilorcu sistemulmunitarse faceprin intermediul influen,teipe careo au hormonii care

apar in starede stres.Catecolamineie epinefrinelegi norepin"_frinele - caremai sint cunoscute9isubnumel" J" Jr*"ii#irnoradrenalind), hidrocortizonul gi prolactina, precum gi p_en_dorfinelenaturalegiencefalinelepar r momentuldestres.Fie_careare rn puternic mpactasupracelulelor munitare. n vre_me cerelafiilesint complexe,nfluenfaprincipaltrconstl in fap_9.1a

in.ur.ne eacegti ormoniupu.'irr't .rp,i"i"f"f"'i*""ii*"*sintimpiedicaten funcfionareaoi: stresul educe,"rirt"rrgu ir_temylui imunitar celpulin temporar,poateconservtrdenergia,pentru cd prioritatea o constituie situalia urgenti imediita,esenfialtrn supraviefuire.Dacdstresul

"ri"p"ri.,ur,""t ii]rLt"intens,aceastisuprimarepoatedevenide ung5 duratii.

Specialigtiirnmicrobioiogie9ialli oamenidi gtiintedescope_ri

lotm.1imulte legdturi ntre creier9i sistemele arjiorrur.,riu.

9i imunitar - fiind nevoifi-sdu.""pi" ideeacindva ,"rprir,ra,toarecdacestea ur gi simpluexistis.

Minte gi medicind

EMOTIILE TOXICE: DATE CLINI CE

&rciudaacestor ovezi, nulli saumajoritateadoctorilor sintscepticin privinla importanleiclinicea emofiilor.Un mo-

lste faptul cX degi in multe studii s-a constatat cd stresul gi

negative sldbesc eficienla diverselor celule imunitare,

este ntotdeauna clar dactr gama acestor schimbdri este sufi-

de mare pentru a reprezentao importanld de otdtnmedical.

Chiar 9i a9a, ot mai mulfi doctori recunosc mportanla emo-ln medicintr. De exemplu, dr. Camran Nezhat, un eminent

rg specialist irn ginecologia laparoscopicdde la Universita-

9tanford,spunea: ,Dacdo persoand rogramattr entruope-imi spune cd a intrat in panicd in ziua respectivl gi cd nu

wea sd se opereze,anulez operalia." Nezhat explictr: ,,Fie-chirurg gtie ci oamenii foarte speriafi pot avea probleme

ve in timpul operafiei. Pot singeraprea tare, pot face o infec-

sau alte complicafii. Igi revin mai greu. Deci estemult mai bi-

209

str ie calmi."Motivul este cit sepoate de limpede: panica gi anxietatea fac

creascd ensiunea 9i astfel strgerarea estemai intenstr atunci

se face incizia. Singerareaexcesivd e una dintre cele mai

complicafii chirurgicale, careuneori poate duce la deces.

,' Dincolo de astfel de istorii medicale,dovada importanlei cll-a emoliilor a crescut tot mai mult. Cele mai edificatoare da-

referitoare la importanfa medicali a emoliilor provin de la o

aliz6, care combind rezultatele a 101 studii mai mici, reunite

mai mare, ficut pe citeva mii de bdrbali 9i femei. Stu-

confirmd ci emofiile perturbatoare dluneazi sdntrtdtii-

oarecaremdsur55.Cei care suferl de anxietate cronicd,de

lungi perioade de tristele gi pesimism, de tensiuni permanente

de o ostilitate continud sau care sint cinici saublnuitori ris-

d sd contactezeun numlr dublu de boli - inclusiv astrn, artri-.t, cefalee,ulcere peptice gi probleme cu inima (fiecarereprezen-

Snd o imbolnlvire majord din largile categorii de boli grave). hr

lcest sens,emoliile tulburdtoare sint un factor de risc la fel de

toxic ai de mare ca fumatul sau colesterolul pentru bolile de ini-

ilttr - cu alte cuvinte, o ameninlare majord pentru sXn5tate..,, Sigur ci existd, btatistic vorbind, o legitur5 largd in acest

rcns 9i astfel, fird indoiald, seajunge la concluzia cdtoatl lumea

care suferX de asemenea sentimente croniceva cidea mai ugor

pradd unei boli. Dar dovada rolului important pe care-l joaci




emofiile in imbolniviri este mult mai extinsd decit o aratd rrrrstudiu al mai multor cercetdri. O privire mai atqntd asupra .l,rtelor referitoare la anumite emofii, in special asupra celor trei cele mai grave - minia, anxietatea gi deprimarea _ indicd cu cln"

1t.,1,:".1ipreciseprin care sentimentele prezintl importan!tr me.qlcala/ cnrar daca mecanismur biorogic prin careacesteemotii iul

exercittr efectul nu este nci intru toitul intelesz----- i-' -r'

Cind minia este sinucidere curati

Cind am dat napoi,spuseb5rbahrl,o izbiturtrpe o laturda maginila fdcutcaaceaexcursie ddevind drl sens9i frustrantd.Dd*;;

,r*"il. r.acompletezenenumirate formulaie pentru companiadeasigurdri9isi meargi peramai multeateliere utocaremaimult austricatdecitaureparat, nci mai datorag00de dolari.$i nici macarnu fusese ina lui. Eraatit.de.sdtul,ncit de clteori sesuia n magi_n6, l apucadezgustul.ln finat, rustrarea_a dcutsi_9ivirde maii-na.Ani dezile mai tirziu erasuficientsd_9i minteascd e s_antim_plat casdseschimbea fald de supdrare.

Aceasti arnintire nepltrcutd a fost reinviattr inadins ca fdcindparte dintr-un studiu al miniei in cazul pacienlilor cu boli de ini-md de la Universitatea de Med.icindStanford.'f4i puciu"gil ,t r_

|t:ll,^:ijl.:lsupirat de care am pomenit, suferiseia d"j";;;-

rarct grrntrebareacarese punea era dacd minia a avut un impactsemnificativ asupra funclionlrii inimii lor. Efectul

*";;tttJihmomentul in carepacienlii povesteau incidentele care _au urfu_

it1l1B?Il,"r"asingelui in inimi scdd.ea am cu cinci procentes.

unll ctrntrepacienfi au manifestat chiar o scdderecu iapte pro_cente sau gi mai mult - ceeace cardiologii considerd cA ar fi unsemn de ischemie miocardictr, o scddereiericuloasi u

"ir*fuj"iangvine la nivelul inimii.

.Sciderea eficien,tei pompirii sirgelui in inimtr nu s_a rresis_

trat 9i in cazul altor trliri nlpldc.rt{"r*

ar fi anxietate" ,Ji;cazul unui efort fizic; minia s-e are ci esteaceaemolie careddu_neazdcel mai mult inimii. in timp ce_9iaminteau acest ncidentnepldcut, pacienfii susfineau ce erau doar pe jumdtate *pXrulicomparativ cu momentul

! c,ares_a ntimplai, sugerind"e

i"i_ma lor ar fi avut 9i mai mult de suferit in acel moment.

Aceasti descoperire face parte dintr_o serie mai largade do_vezi constatate n urma a zeci de studii, care aratd cit de d5un5_

toare esteminia pentru inimde. Vechea dee nu a mai rezistat, 9ianume cd o personalitate de Tip A cu tensiune mare riscd mai

Minte si medicind

gtrse mbolndveascd de inimd. De aici a reiegit ins6 o noud

re: ostilitatea esteaceeacare i supune pe oameni unui

211.

Ite dintre datele despreostilitate provin dintr-un studiu

I dedr. RedfordWilfiamsde la UniversitateaDukel0.De

cei dintii avind o inclinalie clard spre a se miria, fapt ce pre-

Williams a constatat cI doctorii care au scorurile cele

mari la testul de ostilitate cind se afld incd la facultatea de

test cu un fub introdus in artera coronariand pentru a m6-

leziunile, scorurile la testul de ostilitate sirt corelate direct

i prezintd un risc de gapte ori mai mare sXmoartr pfird

dL cinzeci de ani comparativ cu cei care au scoruri mici

,une a o moarte timpurie, chiar mai mult decit alfi factori de

cum ar fi fumatul, tensiunea sau colesterolul. Descoperirile

coleg, dr. Iohn Barefoot de la Universitatea din Carolina de

l, aritA ci- in cazul cardiacilor supugi angiografiei, adicl

gravitatea bolilor arterelor coronariene'

Sigur cXnimeni nu sPune cd minia poate cauza de una sin-

rX 6 imbohavire a arterelor coronariene; ea reprezintd unul

l factorii implicafi. Sau a9a cum mi-a explicat Peter Kauf-

geful Institutuluide Comportament in cazul bolilor de ini-

gra, piemini gi singe: ,,incd nu putem spune precis daci minia 9i

Oetilitatea au un rol cauzal in declangareabolilor coronariene

cau daci doar le accentueazdodatdce sint aptrrute, sau

9iuna

9i3lta. Dar si luim o persoand de douizeci de ani careseenervea-

zd in mod rePetat.Fiecarecrizi de minie reprezintX un stres su-

plimentar pentru inimd, avind in vedere cd ir acel moment cresc

iit*nt cardiac 9i tensiunea. Atunci cind aceastd situalie se re-

petd, poate aduce daune", mai alespenlru cX ulburarea circula-

iiei din artera coronariand cu fiecare bdtaie de inimd ,,poate

cauza eziuni in vasele sangvine, in carese dezvoltd placa' Dacd

ritmul cardiac este mai rapid 9i tensiunea cregte pentru cd vi

enervali ir mod obignuit, atunci dupd treizeci de ani aceasta

poate duce la o aparifie mai rapidl a pl6cii 9i la o boalX a arterei

coronariene."ll

Odatd ce apare o asemeneaboal5, mecanismul declangat de

minie afecteazl eficienla cu care seface pomParea singelui la ni-

velul inimii. De exemplu,conform unui studiu fdcut la Univer-

sitatea de Medicind Stanford pe 101'2bdrbali gi femei care au

avut deja un infarct 9i apoi au fost linufi sub observalie o perioa-

dI de pini la opt ani duptr aceea,s-a ardtat cd bdrbalii care s-au



272 Inteligenla emolionalli aplicatd

dovedit mai agresivi gi mai ostili au riscat mult mai mult un aldoilea infarctll. Rezuitat",i"rii;r";-"" ,Ut.", 9i la Facultateade Medicind Yale,unde s-a ficut *,t"ai" p" 929 debdrba! ccau supraviefuit unor infarcturi 9i au fost ginugisub obse.valie operioadd de pin5 la zece ani dupd

"."uuir.Cei care u., fori"ti

e",,ltt.:u apiigi la minie s-a a"riror,rt*i"I risc6 de trei ori maimult sd moartr de inimd decit cei care erau mai calmi. DacIaveau 9i colesterolul ridicat, riscul cregteade cinci ori.Cercetitorii de la yale au sublinial

"e,.,,r.,*uiminia spo_regteriscul de

decesdin cauzabolilor de inimtr, ci 9i o emotivi_tate negativd intensd de orice fel, care de obicei a"i" f"-" j"""_rare de hormoni ai stresului in intreg trupul. Dar in ansamblucele mai puternice legdturi gtiingifice"ainf,e emofii 9i bolile deinimd au labazdmhG. intr-un,tuai., facuita Urii"".ritutuu J"Medicinl Harvard au fost chestionali p;;i"

"mie cinci sute debirbali 9i de femei care au suferit de crize de inimd 9i ctrrora lis-a cerut sd descrie starea lor emolionald d.inaintea nfarctului.

cei care fuseserh furiogi au riscat ae aoux-o.i mai mult sr facdun stop cardiac, mai alescei caresufereau deja de inimd; riscul ceimaimare era prezent cam doul ore dupd c! se instala miniala., Aceste constatiri nu duc la concluzia cd oamenii ar trebuisd-9isuprime milria atunci cind ea este intemei"a-iil-";""rr,s-a demonstrat ctrfircercarea de a anula asemeneasentimente in-tr-un moment tensionat duce la o sporire a.agitaliei

in truplipoate produce o cregterea tensiunii arterialelslpe de ata pa'rtl,agacum am vdzut in Capitolul 5, ir-rcercareaepetatda" a irotoiiminia ori de cite ori incepe sf, se manifeste o transformd intr_oreacfie potrivitr in situafiile nepldcute. williams rezolvd acestparadox ajungird la concluzia ci nu conteazd, afitde mult dacd*Ti.."rtg exprimatd sau nu, ci dacd estecronicd. O manifestarea ostilitdlii din cind in cind nu este un pericol pentru ;d"il;;problema apare cind ostilitatea devine p'ermanentA, definind unstil antagonic - caracterizat de sentimlnte iepetate de neincre_dere gi cinism gi tendinla de a iace co*"riarii tdioase 9i de ajigni, precum gi de alte mdrturii 9i mai clare ale unei firi dificil;gi ale unei miaii cronicel6.

O veste care ne dd speranfe estecXminia cronictr nu trebuiesd.fie neapdrat o condamnare la moarte: ostilitatea este un obi_cei carese poate schimba.Un grup de pacienfi caresuferiseri un

ilt^1.,":*"tst _inctugintr-unprogru* ain cadrulU"i";;ritdt;

rvreqtcare tantord, conceput pentru a_iajuta sd_giempereze a[i_

Minte si medicind

care -a f6cut atit de ugor de scosdin fire. Aceasttr rvd'

ionale, flun ar fi congtientizarea miniei pe misurtr ce ea se

213

a stipinirii miniei a avut ca urrnare faptul ci riscul unui al

la infarct a sctrzut cu Moh fali de cazul celor care nu au in-

sd-gischimbe firea ostildl7. Un program imaginat de Wil-

a avut aceleagi ezultate beneficels.Ca 9i in cazul progra-

Stanford, el folosea elementele de bazd ale inteligenlei

26, capacitatea de a o regla in momentul in care se de-

gi empatia. Pacienlilor li secere si reducd gindurile ci-

9i ostilepe mtrsurdce e observd.Dacdaceste induri per-, trebuie sI incercesd le scurtcircuitezespunind (saugir-

,,Stop!" Ei sint incurajali sd nlocuiasci girdurile cinice cu

rezonabile, dar gi pe cele de neircredere din situaliile limi-

- de exemplu, gind un lift intirzie, sX caute o explicalie be-

rtr9i nu si-gi stimeasctrmfiria, imaginindu-gi cXo persoani

bun sim! estedirect Espunztrtoaree acestnconvenient.n

intilnirilor neplicute,ei sint nv5lali sdperceapi ucrurile

perspectiva celuilalt - empatia fiind un adevlrat balsam

otriva miniei.''Sau

aga umspuneaWilliams: ,Antidotul pentruostilitatear

mai multd ncredere. suficientdo motivareputernictr.Atunci

oamenii v[d cd ostilitatea ii poate blga mai repede in mor-

sint dispugi str ncerce un remediu."

Shesul o anxietate exageratd 9i nelalocul ei

Mi simt tot timpul stresatd 9i tensionatd; totul a irceput cind eram

in liceu. Eram o elevi cu 10 pe linie gi mereu imi fdceam griji pen-

tru notele mele, dacd sint sau nu pe placul colegilor 9i al profesori-

lor, sI nu cumva sd ntirzii la gcoald - 9i alte asemenea. Pirinlii mei

md obligau si iau note mari 9i sd fiu un model pentru ceilalfi.'. cred

c{ de aiii mi se trage starea de tensiune, Pentru ctr problemele de

stomac au ap{rut din anul doi de liceu. De atunci trebuie sd am ma-

re gnji sdnu beau nimic care si conlind cofeini 9i nici sdnu mdninc

mincdruri condimentate. Am observat ci atunci cfurdmi irgrijorez

sau silt stresatd, stomacul meu se revolti; 9i cum mereu imi fac griji

pentru ceva, imi este permanent greafa.le,

Anxietatea - acea senzalie riepldcutX cauzatd de tensiunile vie-

{ii - esteprobabil emofia cu ceamai mare importanld ca dovadi

gtiinlifici a legdturii dintre declangareaunei boli 9i vindecarea

ti. Cind anxietateane ajutd sI infruntdm o primejdie (lucru pre-

fupus util in evolulia omului), ea are un efectbenefic, dar anxie-

tafea vielii moderne este cel mai adeseaexageratd9i nelalocul ei




- stresulaprrind in sifuafii prin care rebuiesr trecemsauaearene amintim si nu neapdrit in cazulunui pericolcu care n,uie sdne confruntd*. Crir"f" ,Lp"iJtle anxietatedovedescn nivel maredestres.Femeia".r[i'""-;"rcd ingrijorareduce ,rroblemegastrointestinah;;i; ;"'ib," tipic penrru fetu inarganxietatea i stresul

-exa"".U"urarJUlemelemedicale.Intr-un articotdin 1993^pi;;;;

i;;;iaes of rnternatMedicie,despreo cercetare xnaus.tiva-a*p."i"gr*rii dinke stressii:1"]:iyj*,psihologur B*." M;;;; de a yaleobserva ,,arg spectru

de efecte:compromiter"u'furr.,tior,5riisistemuluimunologic ntr_oasemeneamisurd incit poategrdbi formareaemetastazer,"ur.rl

.ur,.olffi ;il;bilitate crescutdaf 1e nfecfi'e virare; ormareade atenoame areduc Ia ateroscre-ozdgi formareade cheagurid",fi#;;; produc infarct mio-ardic; ccelerarea"puriHii

aiut"lrifiiaTr,p I9i progresareaa_idl a diabetuluiae tipil; t".r.e*!il;:"r, d"nt*gu."a crizetore astm2o. e asemenea,tresularl"" tu ,rtaurgastrointestinal,eclangind olitele"r."ro"* 9iloil;;J,""te. gi creierulpoa_efi afectat e termen ""g,il;r;;

ilr*"*",, apdrind nclu_iv probtemeatehioocam"p"ht;; ;#;" Lu*ori". ln generat,puneMcEw"r,,,,uiistd dovezi u;;;il*",

sistemulnervosoatecddeavictimdskesante.,,21

unet <uzuri>>ca urtnarea unei experienl"

Dovezicoplegitoaresupra mpactului medicalal suferinfeiuapdrutdin studierea oriior;d.i;;;;

";mar fi rdcerile, ri-a gi herpesurile.Sintem

"*p"9ip".r*urrJniunor asemenea i_robi,dar de obiceisistemuinosil" irril"i",

ii infringe _ dohrd n cazulsrresuluiemofionalu""";d;;;;;r" cetmai adesea uai arenici un rezultat. ".""p;;;;;t#";." robustefea iste_ului imunitar a fost asaltateh ;; lir"o, s_aconstatatcAtresulgi anxietatea-ausldbit, lila h;ajoritatea rezurta-elor esteneclardacd ntreaga'il;;: deor.r.,,., rimunologiceu o semnificatie linici=iai"i "","

a"rrui"e maresddeschi_d calea pre mboln5"ir"r. itoii]";;J;." au ficut o leed_urd gtiinlificd ntrestres,anxietat"9i";,";;;lilitate. Studiile_aunceputcu oamenisrndtogi,i

""til;;;;f"JUs".rragie o cregtere

il:,:ilT;:: fi:rinseurmaid. #il; ;

",i][*,,r.,iimunitari

La unul dintre cele.mai.serioase studii gtiinfificg SheldonS:_T*psiholo.g.I"i1"if"tt* ff#"_M"lon, a ucratuavanfi specialigti in cercetarea Scelilor in cadrul laboratorurui

Minte si medicind 215

din Anglia, studiind curn se comporttr in via!5 cei care

foarte stresafi.Cohen a constatat cd odatd cu stresul cregte9ide a contracta o rdcealtr.Doar 27ohdintre subiectii Pu-

stresaliau rdcit dupi ceau fost expugivirusului; cei foarte

!i au rdcit in proporlie de 47%- o dovadd clarl cd stresul

rtesistemul imunitaf3. (tn vreme ce acestaeste un rezultat

fic ce confirmd ceeace toati lumea a observat sau a binuit

el este considerat a fi o descoperire fundamentalh ce

td rigorilegtiinfifice.)

mod similal, din studierea cuplurilor c6sitorite careau fd-

liste cu nemulgumiriap5rute n timpul certuri lor conjugale,dovedit cd: a trei saupatru zile dupd mai multe supXrtrri u

it sau au ficut o infeclie a sistemului respirptor.Perioada

corespunde aceleia de incubafie in cazul virugilor ce

provoacl rdceala - ceea ce sugereazd faptul cX solii, fiind ex-

pugi in momentele de ingrijorare sau de suptrrare, au devenit

mult mai vulnerabili2a.., Acelagi tipar stres-boald infecfioasi se p5streazh' giin cazul

virusului care duce la aparilia herpesului - atit a celui de pe

buza superioard, cit gi a celui care genereaz6 eziuni genitale.

Dupi ce oamenii au fost expugi acestui virus, el r6mine latent in

corp, aplrind ocazional. Activitatea virusului ce declangeazd

lrerpesulpoate fi detectatd la nivelul anticorpilor din singe. Fo-

losind aceasti unitate de misuri, reactivareavirusului herpesu-

lui a fost descoperitd gi la studenlii la medicind in perioada exa-

menelor de sfirgit de an sau la femeile de curind divorlate, ori la

persoanele aflate intr-o continutr tensiune, avird irjngrijire un

inembru al familiei care suferd de boala Alzheimers.

Anxietatea sporittr nu duce doar la scdderea eacliei sistemu-

lui imunitar; alte studii au relevat efecte adverse gi in cadrul sis-

temului cardiovascular. ln vreme ce ostilitatea cronicl 9i crizele

repetate de minie par si insemne un risc mai mare de imbolni-

vire a inimii la btrrbali, emoliile celemai periculoase, chiar mor-

tale pentru femei sfurtanxietatea 9i frica. Intr-un studiu ficut la

Universitatea de Medicind Stanford ce a numirat Pesteo mie de

bdrbali 9i de femei care suferiseri deja un infarct, acele emei ca-

re l-au flcut9i

pe al doilea erau profund marcatede cumplite te-

meri gi de anxietate. In multe cazuri, frica poate lua forma unor

fobii paralizante: dupd primul infarct, pacienlii nu mai conduc

magina, renun!5 la siujbl sau eviti sX mai iasi din casi25.Efec-

tele perfide ale stresului mintal 9i ale anxietdlii - cele produse



21,6 Inteligenla emolionalll aplicatd

de o mare tensiune la serviciu sau de o viafd foarte dificili, cumar fi cea a unei mame care-gi cregte singurd copilul, fiind nevoi_tE sd se oclpe de el gi straibd 9i o slujbe, apar ia nivel anatomic.De exemplu, StephenManuck, psihoiogta'Universitatea din pit-tsburgh, a trecut 30 de voluntaii printrlo serie de stdri anxioase,monitorizind stareasingelui acesiora, r carea ap5rut o substan_!d secretati de celulele lui, numitd adenozin triflsfat,

";t;;i.eclangamodificdri la nivel.rrlvaselor de singe. Acest fapt poateduce la crize de inimd sau la atacuri cerebrile. Atunci iir,a rro_luntarii au fost supugi

unui stres ntens, nivelul de adenozin trl_tosfat a crescutbrusc, ca gi rihnul cardiac Ai tensiunea.E de inleles cd riscurile de imbobrivirepar mai mari pentru

cei ale cdror slujbe sint mai ,,stresante,,:ei trebuie ,e fria"pii

i:i.r"tsarcini.sub o puternicd presiune a pretenliilor fatl de'ei.qe;r nu au nrci un control asupra felului in care vor fi indeplini_

te acelesarcini (acest ucru duie, de exemplu,la faptul"e

J.[iamulli goferi de autobuz care suferi de hipertensil;. iil;studiu asupra a cinci sute gaizeci 9i noud de pacienli .ri

"urr.",ectal gi y" g*p comparativ, cei care au.declirat ci in cei zeceanl antenorr au avut srujbe oarte stresanteerau de cinci ori maiexpugi cancerului decit cei carenu cunogteaustresul2z.C"*

"i_elul de stresesteatit de mare, tehnicile de relaxare"e

cor,t ufu_lanseazX?nmod direct declangareastresului se folosesc ur rata_mentele chimice pentru a

reduce simptomele ftrtr-un mare nu_mdr de boli cronice. printre acestease numdri bolile card.iovas_

:"tr",citeva tipuri de diabet, artritele, astmuf, p.oUfu*"i" gur_

trointestinale 9i durerile cronice,pentru a menfbna doa. o iar-te dintre ele. ntr-o oarecaremlsurd, toate simptomele sint agra_v3te d9 st1es.gi e problemele emofionale; dac! pacienfii ,",ri"r.sd se destindl gi str-gistdpineascdsentimentele nelinijUtoare, eipot sd amine sau chiar str scapede simptomele respectiveze.

Costurile medicale ale depresiei

D.inl1-od-ala,_i-apus diagnosticul.Canceruldesin ntrasen meta_stazd,celulelemalignereapdruserigiseextinseserda cifiva ani du_pd o operalie are usese ocotitio reugitd.Doctorulnu_imai puteavorbi despreun tratament-ar chimioierapia_ar i putut of&i celrhult nci vreociteva yii guviafd.Era de^ingelesa feceaprintr_ostaredepresivd astfel,incit ri deciteori mergeaa oncologzbrc_nea n lacrimi.Reacfia octoruruierade fiecarJaataaceeasio poi-teasi iasd mediatdin cabinet.

Minte ;i medicind 217

In afari de rlceala jignitoare a oncologului, oare nu cumva

GOntadin punct de vedere medical gi faptul cd el nu trata starea

de permanenti tristele a pacientei? Cind o boalS ajunge sI fie

atit de virulentd, este pulin probabil ce vreo emofie de vreun ffl

ar mai putea aneaun ifect cbnsiderabil asupra evoluliei bolii' In

Vreme ie depresia femeii categoric ctr ii inrdutdfea acesteultime

luni de viali, dovada medicalX clarX ctr melancolia poate afecta

evolulia cancerului este incd indoielnicdze. Lisind de'o parte

cance;ul, o mullime de studii au sugerat cXdepresia joactr untol

important in alte boli, mai alesn inr5utdlirea lor' Aceasti influ-

enfe este atit de covir9itoare, incit pacienlilor cu boli grave care

stnt deprimali estenecesarsX e fie tratati 9i depresia'

Uni dintre comPlicaliile care survin in tratarea depresiei la

cei dejabolnavi este aptul ci simptomele acesteia,nclusiv pier-

derea poftei de mincaie 9i letargia, sint confundate cu ugurinld

cu semnelealtor boli, mai ales de citre doctorii care nu au des-

tul5 experienld in diagnosticarea psihiatricd. Incapacitateade a

diagnoitica depresia poate si devini o problemi suplimentar5,

pen"truci depresia treceneobservatX9i netratati - ca in cazul

pacientei car- phngea deoarececancerul de sir intrase in meta-

itaz1. Egecul n diagnosticare 9i netratarea depresiei cregte iscul

de deces n cazul bolilor grave.

De exemplu, in cazul a 100 de pacienli cirora li s-a fXcut un

transplant d-emtrduv5 osoasd,12 din cei L3 care au suferit de-

presii au murit in primul an dupd transplant,,in vreme ce34 din-

te ceilalti 87 ncd mai trdiatr 9i dupa doi ani30.n cazul pacien;i-

lor cu boli cronice de rinichi care fac dializ6, cei cdrora li s-a

diagnosticat o depresiemajord e probabil si moari in urmdtorii

doi ani; depresia este un puternic factor de determinare a mo-

mentului morlii, chiar mai important decit oricare alt simptom

medical3r.Drumul care face legitura intre emolie 9i stareame-

dicald nu esteunul biologic, ci unul atitudinal. Pacienlii d9p1-

mali se pling mult mai tire de regimul medical - trigfurd, de

exemplu, in dietd, ceeace-i exPune unui risc crescut'

$i'bolile de iniml sint accentuatede depresie.lntr-un studiu

ficut pe 2832debdrbali gi femei de virsti mijlocie-ceau fost ur-

mirili de-a lungul a doisprezece ani, cei care au dat dovadd de

o permanentd disperare 9i o lipsl cronicd de speranlI au,murit

in mai mare numar de boli de inime32. n cazul celor 3% careerau cel mai grav deprimali, riscul de a muri de inimd era de pa-

tru ori mai mare decit la cei carenu erau deprimafi'



2L8 Inteligenla emolionaldaplicatd

-_ l"p:r cd.depresianduceun riscde mbobrivire foartecres_cut pentrucei careau supraviefuitunui irf"."t r. i;;;il;

efectuatasupraunor paiiengidi"t _.rr,,piiul din Montrealcareaufos!.9xlernagi upEce fuseserdi"t"fif" urma unui infarct,pacienfii deprimali au prezentatun risc mult mai mare de amuri in urmdtoarelegasl uni. Cam unu din opt pacienliseriosdeprimali erade cinciori.mai " ptit"u;aiuiecit ce'ar,tisdsufe-re deo boall similard_ de

"""*irt",ri -oardde nimd din ca-

y1u 11gidisfunclii a v.entrigululuistingsaua altorproUf"*"

"f.nimii de dinaintea nfarchrlui. ri"tr"p"riu'ele mecanisme a-re a_r utg-a-explica

e9edepresia poregtentr_oasemenea tr_surd posibilitateaunui infarct urte;ior se numarr efectele aleasupra itmului cardiac, arecregte isculunei aritmii fatale.

9a constatat ddepresia ste eaaur"."*pfi"i refacerea u_pd o fracturd de col de femur.'lnt _" ,i;li""fu.t,rJur.rorunor femei mai in virstd cu fracturtra" i"iJ,

"ft"*;i;; f:;evaluatepsihiatric a interriare.C"[ ;;r.;;;fereau de depresieau stat nternate n mediecu opt zilemai *i d".lt;1"

",ilr;;uri similare,dar care.nusufeieauau a"piesiu 9i doar o treimedintre eleau mai reutlt yreodatesr;;;iga- pu. f"*"if" G;:ite careodatdcu celelalte ngrijiri *"Ei.uru au primit 9i unlJ"":?r

p:ihptriS qentrudepresiilor u" u*irulroie demai puti_nd terapie izicdde recuperare entruu *"rg" ;ir;r;;;i;;tf#;

::Tt"Tut"de mai

puline ori in urmltoar"fE t "i luni dupd pri_ma externare.

_ln mod similar,atunci cind au fost studiali pacienliia ctrrorstare

91aatit de gravd.incitsenumdraupririr" primii 10%carenecesitau erviciimedicale_ adesea uit o.a sufereau ebolimultiple, curnar fi, de,exempf",proti"rn" lardiace 9i diabet_unul din gase ufereade aepresiiira"u. etr.,"i

"inau"""ioipu_cienfi e-a ost tratatdprobrlma aEpr"riui, rmdrur de zile din-tr-un an in careerau iircapabifiae ireo uc,irrior" a sctrzutde la79la 5'1, entrucei cu depreriigo"u 9iJ"-ia-eZ dezilepe an la18pentrucei ratali de depresiiugoarlsa--

AUANTATELB*r!;iii.fr#LEEMoTrrLoR

Tot mai multele dovezi referitoare la efectele medicale ad_verse produse de minie,T".*tuT 9i d"p;il;;; sint de_adreptutcoplegitoare. Atit mi:ria cit 9i anxieiat"; ;tu".i cind sint cronice,

Minte Fi medicind

care afecteazXcursul bolii.

Preful pesimismului - 9i avantajele

2t9

predispune la o intreagd gamd de boli' Chiar dacXdepresia

puteaia nu-i faci pe oammi mai vuln-erabilila

ilftniv-trlt

niod sigur ea aduci prejudicii capacitdliide insdndtogire i

treste i-sculde deces,mai ales a pacienlii mai firavi 9i care

; n stdri grave.

Dacd aceistd formd de nemulpmire emolionald cronicd este

multe ori toxici, emoliilepozitive pot fi tonice pinl la un

rmit punct.Astanu inseamndn nici un cazci emoliapoziti-

vinalca saucd risul ori fericireapot schimbasingurecursul

ei oli grave.Ceeace oferdemoliile pozitive paredestuldepercEptibit, dar fdcindu-se studii p" ttt' mare numdr de

*", t" pot desprinde ittteva efecte din masa de variabile

, optimismului

Ca 9i n cazul depresiei,existd un cost medical al pesimismu-

lui - gi avantaje ce corespund optimismului' De exemplu' 122

de bdrLali care suferiserd deja un infarct au fost evaluali in pri-

vinla gradului de optimism sau pesimism' La opt ani dupd ac-

cident]dintre 25 cei mai pesimi9ti,21 muriseri; dintre 25 cei mai

optimigti, doar 6 muriseid. Perspectiva or mintald s-a dovedit a

fi un mai bun indiciu de supraviefuire decit orice alt factor me-

dical de risc, inclusiv daunele aduse inimiiir urma primului in-

farct, blocajul arterial, colesterolul sau tensiunea' Intr-un alt stu-

diu, paciettgi care au fdcut o operalie de by-pass 9i careerau mai

optlti'ti9ti gi-au revenit mai repede 9i ay a1lt mai puline cor.nnfi.

ci;ii t*ai.ule in timpul opeialiei 9i dupl aceeadecit pacienlii

pesimigti3s.' Ca rudd apropiati a optimismului, speranla are puteri vin-

decdtoare.Cei care au multe speranld este firesc sd depdgeascf,

mai ugor marile incerclri, inclusiv problemele medicale' Lrtr-un

studiu efectuat asupra unor persoane paralizate ir urma unor

accidente a coloand,cei care u avut mai multd speran!5au fost

in staresi oblind o mobilitate fizicd mai mare comParativ cu cei-

lalli pacienli cu accidente similare, dar care s-au simlit mai pu-

1in piini de speranle. Speranla esteextrem de grditoare in cazul

putuliriilo. pioduse de accidentele la coloani, avind in vedere

il tragedia ie petrece de obicei la persoanecam de douizeci de

ani gi esteurmarea unui accident,iar paralizia se nstaleazi pen-

. tru iot restul viefii. Felul in care reacfioneazi din punct de vede-



220 IntuIigenla emolionald aplicatd

re emolional persoana paralizatd,va avea urmari asupia mlsu_rii in careea va faceeforhrri ce _arputea aduce o mai bund func-fionare fizicl gi socialtr36.

Existd mai multe explicalii ale faptului cd o perspectivl opti_mistd sau pesimistd are.consecingeasupra sdndtifii. O teoricpresupune cd pesimismul duce- a depresie, careajunge str nter_tereze.cu rezistenfa sistemului imunitar la tumori'gi iifecfli _ ospeculafie nedemonstrati deocamdate. Sau poate ce pesimigtiis.e eglijeazdpe ei ingigi _ unele studii au constatat ci pesimig-tii fumeaztr 9i beau.mai mul.t, fac^maipugin

sport d""it;pti;;_tii gi in general sint mai neatenfi i" pri"i"g" obiceiurilor il ;#-vtrrat sdntrtoase.Ei biire, se poate intimpta ca ntr_o bunl zi fizio_loqf speranfei si fie prin.ea ins5gi un i"t* ai" punct de veJe_re biologic in lupta trupului impotriva;Jil"r.

Cu pulin ajutor din partea prietenilonvaloarea medicali a ielafiilor interumane

Pe ista riscurilor emolionale-periculoasepenhu slnltate pu_tem.adduga gi ticerea - iar legr'turile emo.tiinale strtrse r" iRape lista de factori protectori. Siuaiite facute ae_a ""g"l;;;;;doudzeci de ani gi in care au fost ir"pli";; fste treizeci si sap_teiq.mii depersoaneuardtat tr zolareal.tdt-;;#I-tul ci nu ai cui sd-i impdrtlgegti emofiile,urr r,,, ai cu cine intre-.tfne-o eglturd strinsi * dubieazi riscurile de

imbolnlvir;;;;de deces3z.zolarea ir-sine, conchide"","pr.t

din 19g7din re_vista Science,,,estea fel de im.portantd peitru rata mortalitiliica gi fumatul, tensiunea arteriald mare, cilesterolul crescut,oUL_

:lr"j"::ltlnsa e11tca1ei.t t -udevia"-utur rpor"gt"ir",rlqe qeces toarde r,6 ori, in vremec€ zolareasocialr'de2 ori,prezentindastfelun pericolgi mai marepentrusXndtate38.

rzolarea stemai greapentrubdrbalidecitpentru emei.Nu_mSrulbdrbagilorzoligi caiemor esteal, a""i saude ,ei ori maimaredecit al celorcareaustrinse legdturi sociale;pentru fe*Jle izolate, iscul estede L,5ori mai"marea".it pur,t ., celecu oviald sociali bogati. Ac-ea1td iferenld dintre btr'rbagi9i femei tngriyinta impactului izolirii sepoate'datora aptului ctr emeile\1tine

sdaibd elafii emotionalLmai apropiate;astfel,citeva e_gdturi sociale int suficientepentru o fe*!i" comparativcu unnumdrmic de prietenipentru un bdrbat.

_-.P,":1rycd singuritatqa nu esteacelagiucru cu izolarea;

muru oamenr are rdiesc ingurisause ntilnesccu pulini prie_

Minte si medicind

totugi mullumili gi sdndtogi'Mai curiredconteazdsenti-

subiectiv de izolare de lume 9i faptul cdnu au cui sd se

227

Feze,ceeace sPoreqte iscul de irnbolndvire. Aceasti consta-

cgte tot mai ameninfhtoaie, avind in vedere izolarea cresctr-

generatd de uitatul la teleVizor 9i de-pierderea obiceiurilor

6le, de faptul cI nu se mai merge la cluburi, cd in societtrlile

moderne nu semai fac vizite 9i nu mai au aceeaqimPor-

nici grupurile de ajutorarecryn ar fi Alcoolicii Anonimi, ca

ai comunittrfii.

Puterea zoltrrii constituie un factor de risc al mortalitdlii-

,legtrturileapropiateau un efectvindectrtor- celpulin agase

rtJconstatJdintr-un studiu ficut pe o sutdde Persoaneare

lfost supuseunui transplantdemdduvtr3e. intrepacienliica'

;aubeneficiatde un pu[ernic sprijin emolional din parteapar-

de vialX, a dmiliei sau a prietenilor,54o/oau supravie-

transplantului mai bine de doi ani, spre deosebirede doar

dintie cei care nu au avut decit foarte pulin sprijin din ex-

ln mod similar, persoanele mai in virstd care au ftrcut infarct,

r careaveau dou6 sau mai multe Persoane n jurul lor, deci se

u bizui pe un spriiin emofional, au de doul ori mai multe

sdsuprivie;uiasci mai bine de un an dupd infarct decit cei

f,are nu au nici un sPrijinao'

i Ou. poate cidovada cea,mai grditoarea puterii de vindeca-

re a legSturilor strinseo aduceun studiu ficut in $uedia 9i Pu-

blicat l lgg34r.Tolibdrbalii care rdiau ntr-un oragdin Suedia,

,laGOttubotg,gi erau ndsculi i:r 1933au avut ocaziasI facdun

consult meJical gratuit; gapteani mai tirziu, 752dtnue birbafii

Care enisertra icest consultau fost din nou contactafi.Dintre

pcegtia,4l murisertr intre timP.

Printre birbalii care au declarat inilial cd trdiesc intr-un stres

pmolional puternic s-a inregistrat o rattr a mortalitdlii de trei ori

mai mare decitin rindul cel,orcareau sPuscd duc o viald calmd

gi linigtit5. Ttrlburirile emolionale se datorau unor probleme

cu ut fi cele financiare grave, nesiguranla locului de muncd

gau concedierile, faptul ci erau implicali fir weun Processau ca

heceau printr-un diivor!. Faptul de a avea trei sau mai multe

dintre acesteprobleme in anul de dinaintea consultului a deve-

nit un factor prevestitor mai puternic Pentru moartea 191n ur-

mdtorii gapte ani decit indicatorii medicali, precum tehsiune

crescutS, iigliceride crescutesau nivelul colesterolului crescut.



222 Inteligenlaemolionalllapticatd

$i totugi,printre cei careau spuscdau o via,ti intimd sigurll,P!.careg9pot bizui - 9 solie,piieteni apropiali_ nu ,_o"ngistratnicio rerarieenici.un'fetltre rt

"rrli*u.u 9i ratamortari-tdlii' Faptulctraveaucui sdseudt"r"r" gi"u

cinesdvorbeascd,j:t,Yl:*><11"up:lsganeare uteautreofere

"*heri"r" ,;spn tn sauo sugestie_aapdratde mpactulmortal.",lgo.iiosi

traumeleviefii.Calitatearelafiilor

-interumane,precum gi numi.rul acestorapar a fi cheia ezolvlrii situafiilorau st es.nufrfil"

";g;;"du gi

elecostul lor. Certurile in cdsnicie,de exemplu,au un im_pactnegativ asuprasistemului imunitar€. Un studiu fe""i ul"-pra unor colegide cdminde a o facultatea ardtatcXmisura incareacegtia eurtrsc ntre ei determind iscurde a raci sau Ju-ufacegripeprecumsi ryz1teadoctor. otrnCacioppo, siholog aUniversitatea e StatOhio,careu fe."il"irt.studiu asupraco_legilor de cameri, mi-a spus: "Eil;;; il, ,_po.tuntd relaliedin via!tr,sint oameni ..,"ur"

tevezi ,i ai )igi deci totur devinede o. mportanld cruciali pentru ;;;;. e dt ,;;i;ri" ;;;;mai importantd n via!tr,cuatitea conteazlmai multpentru sta_reade sintrtate.,,€

Forfavindectrtoare sprijinului emolionalln Minunatete oenturiale ui RobinHood,Robin i sfdtuiegtepe cei care sealdturd:

,Spune,ti_ne,rour,rril""r*t "ii"".diUeschis.ntotdeaunaun guvoi de vorbe utirreo inimtr furhistatd;e ca gi cirm am da drumul unui bara; unJ" ,_u,, adunat preamul-te."Aceastdnfelepciun-e op..lara'aie ,i *ur" merif sepa_recdaspunetot ce ai pe sufleta1uta, evinechiar""

U"","".aicamentug""i cind aplr problemecu inima. O"pli"";;;ii";;'_I a sfatului lui Robinvine-din_partea"iiu*u, pennebacker,

psiholog laSouthemMethoaist dniverriry, iur" a ardtat n urmaunui gir de experimte.ci dacd i facemp6'oam"r,i strvorbeascidespreucruriie careii framinu jG];il;oateaveaun efectmedicalbenefic4.Metoda ui este "rr,ur."Uit d" ,i*pld,l;;;;

oamenilor sdscriev*Te de cincisprez""" ,u., doudzecide mi_nute pe zi, camcinci zile, despre ,experienlaceamai traumati-1*,1 9l

intreagaexisten!!. iu., a"rpr" grijii" pruru.te atemo_mentului. Ceeaceoamenii.scri..pout" fi"ffit

dou. p"r,t r.,"i-fectul imediat al acesteiconfesiuni esteuimitor: sporegtefunclia imunitarl. ln urmdtoarelegase .roi, ,ir,t _"1;#i;;fl:nevizite la policlinici, scadenumdrul zilelor de concediumedi_

ba chiar se irnbundtdlegte 9i funcfionarea'enzimelor din fi-

Mai mult, cei care gi-au notat lucruri care inregistteazd clat

Minte gi medicind 223

care ii frf,minti au gi avut cele mai mari Progrese

nivelul funcliei imunitare. in urma acesteiexperienfe,s-1ge-

r,,ceamai sinitoasd" caledea aerisipulin atmosfera induri-

care macini; la fuiceput, era exprimat un mare grad de triste-

anxietate, mirie - in funclie de sentimentele care apdreau

cird sedeschideaun subiectdelica! apoi, in urmtrtoare-

zile, se inchega o povestire care descoperea un fel de sens in

sau in chinul respectiv.Acest proces desizui ci seamdnd cu ceea ce se intimpl5

i cind oamenii igi exploreazd nelinigtile prin psihoterapie'

devdr. constattrrile lui Pennebacker sugereaztr un motivr, constattrrile ui sugereaztr n motiv

pentni carealtestudii aratdcI pacienlilor care acpsihoterapie

;e hnse operafii sau tratamente medicale adesea e estemai bi-

ie diipuict de aederemedicaldecit celor care fac doar simple tra-

tamente medicaleas.

. Poatecd una dintre cele mai rtrsuntrtoaredemonstralii ale

impactului clinic al sprijinului emolional-a fost irregistrat in

grupuriie de femeicu cancer a sir in fazi de metastazdavansa-

ie ai U UniversitateaMedicaldStanford.Dupi tratamentul ini-'fial, careadesea insemnatgi o operalie,cancerulacestor emei

a revenit gi s-aextins n intreg corpul. Era doar o chestiunede

timp din punct devedereclinic pinl ceboala e va ucide' Dr'Da-

vid'Spiegel, carea condusacesfstudiu, a fost la rindul lui uluit

de aclstidescoperiri,cade altfel gi lumeamedicali: femeilecu

o formtr de canier avansat a sin caremergeausdptiminal la ir-

truniri cu altepersoanecu aceleagi roblemeau trtrit de doudori

.maimultdecitcelecareau tnfruntatboalape contpropriua6'

Toate emeileau primit acelaqi ratament standard;singura

diferenfi a fost ctruneleau participat la acestentilniri de grup,

unde s-auputut desctrrcan fala celor care e infelegeau,gierau

dispusesX e asculte emerile, durerile 9i sup{are3'. {{esga,u"urtu utu singurul loc unde femeile puteau vorbi deschisde-

spre iceste"ttio;ii,

pentru cd celelaltePersoanedin viala lor nu

sL ncumetaustrdiJcutecu eledesprecancer9i despremoartea

iminenttr;Femeilecareau merb a acesterntruniri au triit trei-

zecigi gaptedeluni, in medie, n vreme ce celecarenu au mers

la acestentruniri aumurit in rnedie n urmdtoarelenoulspreze-

ce luni - cregterea peranleide via!5 in cazul acestorp.acie1t9

fiind mai presusdemedicaliesaudealte tratamentede oricefel.



224 Inteligenfa emolionald aplicatd

Sau agacum spunea dr. Jimmie Holland, psihiatrul 9ef oncolog

9:la spjtil{ dg_urgentisi";;:i;;;;'t-

"ent*de tratarercanceruluidin New y_ork:,,Oricep-acien"iu cancerar trebui shp_articipea acest-tipde ntruniri.,,'lntr-adevdr,dactracesta r firosr un nou medicamentcaresd sporeascd peranlad.eviaftr,companiile armaceutice -ar i bdtui pe el care'sd_lroa""a *aiintii.

APO RruL INTE I G ENTEIEMO7'ION ALE

LA N GRII RILE.MED c ALEin ziua fn caream^fdcut n consultmedicalde rutind gi s_audescoperiturme de singe n..rrinu *"a, ao.to*f m_a rimis strfacanalizegipentru aceastami s_a icut o injecliecu o substan_

fd decontrast adioactivl. y_u* intins pe o *ria subun upui"t

f: :*"gl{Tre si mi s-au frcut mai mirite ,uaiografii ale felu_rut cum a reacfionat ubstanla econtrast r rinichl givezicauri_nartr.Nu m-am dus singur str_miac aceasti analizl:a venit cumine un prietenapropiig giel tot medic,cui" tocmaiera n vizi-ttr9i s-aoferit sdma nsogeascia spital.A"t"t

ir, i,r.eperecit mis-a fdcut radiografia9i aparatuls_a otit de citevaor1pu"t*-"prind.e magineadin maimulte unghiuri,ixcind zgomit d;fi"-caredatd;rotafie,clic, rotafie.

A durat camo orHgi umdtate.La sffrgit,un specialistn bolide rinichi a intrat repede n incdpere.

"_u-r"r"rrtut in fugi gi adispdrutpenrruu uiutAu."di%;fiit;. N,i;:" intorssd_mi pu_ntr ce a vdzut.

Cind.tocmai plecamde35ol_ompreuntrcu prietenulmeu,amtrecutpe ingi nefrolog.Fiind incl destula" u*",tit a" u""urlte aylizj, n-amavut prezenlade spirit s5-ipun o intrebareca_re md frdmintase oatj dimineala. n schimb,'a icut_opri*"i"fmeu: ,,Doctore",a.spus el, ,Satelprietenului meu a murit decancera vezicaurinarl. E foartenerdbddtorsdafledacdsevidcevaunne de cancera radiografie.,,

,,Nu e nimic anormal-, a-fostreplicascurtda nefrologuiui,grdbit sdmgargd a urmitorul pacierit.

_-Incapacitatea eadeapunevreo ntrebare n privinfa lucru_

::t:i::,11",Y1_'-",r:1p"""se repetd

de mii de ori zilnic in rpiiuiuil.lr]it-"t;

un studiu ftrcutasupraunor pacienficareagteaitl silnffe la ctoctorarati c5 fiecareare r medie trei saumai multeintrebdri de pus medicului. Dar cidd pu"iurrfil pleacddin cabi-

pu au gdsit rdspuns decit la o intrebaie 9i jumdtate in me-

. Aceste constaldri vizeazd felul in care multe dintre ne-

f emolionalealepacienfllornu sint satisfdcute estilul actual

[tt.U."t" a medicinei.'intrebirile carenu-9i gdsescdspuns

irztr incertitudini, emerigiexageriri.Totodati, i determini

sd urmeze regimuri medicale Pecare nu le inleleg in-

totul.pxistdmulte eluriprin caremedicina rPutea d-9idrgeas-riziuneadespre ceel ce nseamndsXntrtate,ncluzind realittr-

emofonalete botil. Mai intii, pacienliiar puteaprimi infor-

,mai complete, esenfiale in privinfa hotdririlor Pe care !re:str e ia referitor la ingrijirile medicale; trnele servicii oferi

prezentoricui apeleaz1,laele Xspunsuripe calculatouprin

igultarea iteraturii medicale n privinla lucrurilor care i su-

astfel incit pacienfii pot deveni un fel de parteneri egali ai

:ilor in a lua hoteriri in cunogtinld de can;u,548' alttr abor-

rc ar fi programele care fir citeva minute ii invald pe pacienli

punf intre6ari eficiente doctorilor, astfel irncit str aibi"T"Fq

ilt tr"beti in gind, inctrde cind aqteaptdn fala cabinehrlui,9iiasdde acoloiu rXspunsuri a eleae'

, Momentele in care pacienlii au de irfruntat o operalie sau

Flize numeroase gi dureroase'sirt pline de anxietate - 9i re-

Minte si medicind 225

o ocazie de a aborda dimensiunea emolionald a situa-

. Unele spitale au deja un sistemde informare a pacienlilor

inteaoperafiei,pentru a-i aiutastr-gipotoleasc[temerile9istrsttrpineisctrstareade disconfort - de exemplu, invXlindu-i

ie pacienti diverse tehnici de relaxare, trspunzindu-lela intre-

bUri"n

mult inainte de operaliegispunindu-lecu citevazile mai

trainte prin cevor trece n perioadade refacere.Rezultahrl:^pa-

cienlii iii revin in medie crrdoui sau rei zile mai dewemes0'

r,, SX ii pacient intr-un spital poate fi uneori o mare singur6ta-

te gi o experienld care prisupune multtr neajutorare. Dar unele

I rpitale au nceput si proiecteze amere nde divergimembri ai

fimiliei sepoaiX trminecu pacienfii,gdtindu-le9iavind griid de

ei ca acas{ o etaptrcare,culmea,este oartedes ntilnitl in

Lumeaa Treiasl.Tehnicilederelaxarepot str-iajutepe pacienli sddepdgeasc5

nepldcerile e nsolescunelesimptome,Precum9i emoliile care

deilangeaze auexacerbeazdimptomele.Un model exemplareste on Kabat-Zinn9i clinicasade reducerea stresuluidin ca-

drul Universitdtii Medicaledin Massachusetts,nde exist1un



226 Inteligenla emofionald aplicatd

curs de zece septAmini de tehnici mintale si yoga pentru I,rcienfi;accentul se pune asupra episoadelor emo;i6rraieugu i,m

1Bq"l:gi.asupra practicii zilniCe care oferl o relaxare profun-

dd. spitalele au realizat gi casetecu diverse instrucfiuni din ca-drul cursului gi care sint disponibile pentru televizoarele pa-cien{ilo1-; un regrm emolional mult mii bun pentru cei aflagi apat decit obignuitele serialesiropoases2.

Relaxareagi yoga sint de asemeneamiezul unui program in_ovator pentru

tratarea bolilor de inimd, program i.ea1 de dr,Dean Ornishs3.p"pl un-an de aplicare u iceJtoi program, carepresupune gi un regim firi grtrsimi, la pacienfii aleidror bollcardiaceau fost destul dggrave ircit sd s! alunge la un by_pasrcoronarian s-a schimbat felul de coagulareaiteriila. ornisir mi-nspus cd tehnicile de relaxare sint plrtea cea mai importantl nprogramului. Ca 9i in cazul lui Kabat-ZinO seprofita de ceeacedr. Herbert Bensonnumegte ,,reacfi.a e relaxare,,,contrariul fi-ziologic al declanglrii stresului, care concurd la un mare numtrrde probleme medicale.

In final, conteazl valoarea medicali adiugattr a unui d.octofempatic sau a unei asistentecare se afld pe aieeagi lungime deundtr cu pacienfii, carestr poatd si ascultegi sd se acx aicultati.Aceastapresupune crearea ,unei relalii axatepe ingrijire,, 9i perecunoagtereaaptului

cd relafia dintre medic ai paiient esie insine un factor €xtrem de semnificativ. Aceste ietigii ar putea fimult mai solide dacl educalia medicaltr ar presupune gi unelteminime de inteligenld emofionald, mai alei congtienttzaread,esine 9i arta empatiei gi a ascultatuluis.

SPRE O MEDICINA CAREIA SA-I PESE

.. {.cegtipagi sint doar un inceput.'Dar pentru ca medicina

si-gi ldrgeascdviziunea intr-o asemeneamdiurd incit sd nglobe-ze-gi mpactul emofiiloq, trebuie sd se ajungd la luarea in"seriosa doud implicalii importante ale descoperirilor gtiinfifice.

l. Ajutareaoamenilorastfel nctt ei sd-1i tilpineascdmai binesupd_rdrile - ninia, anxietatea,dEresia,pesimismulpi singurdtatea_

esteoformd de preaenirea tmbolndairilor.Avind in ved-erecr date-le indicd o toxicitate a acestoremolii atunci cind ele sint cronice,fiind similare cu fumatul, sprijinirea oamenilor pentru a le tratamai bine poategvea un efectmedical potenlial U fet de mare caatunci cind fumdtorii inrditi sint convingi sd se asede fumat. O

227Minte gi medicind

ta tedeafaceastagicarearaveaunefect largasuprasd-

i-ili." "'ii1."""'l

li seimpdrt6?:ff1T:Ti:'"',T:# I#il,i'-dil;"irg*t"i emogionile'stfelncitelesddevi-

fi;il'e; . "r"Ia'rnalt 4tlt ""P9ilT1-T::i:"'?:

h;ffi ;;" iilruri."t pri" invalareatspinirii moliilor

;il;;t d; aiungavirsta ensionali,vrl!11"*::.,:l

u*"fi""fX'poiiti.ra

esJe n factor determinant n privin-

;iJ;il;;tj;nume dacdvor aveaun declinTPid "11Y:ti.Unal treileagruP infi ai putea i a9a-numitele-!:ry]i;

ti*"ti mari iei ioartesdraci, amelearemq:es:-?l:;:t-** l"pfii, cei care locuiesc in cartiere cu o ratd mare a

;;li&i iilit"'it"utii similare traiullqfiPg

T::i:?-ffi;#li.i]i;;it"" spriiinmedicaliei-ar utea td-

emoliilecaredecurg-dinacesteoT"-l-:lY::-*.^r" tn+nai-

';;;;';';;;;"r;i' /ju"sqi considerabilacd euoileorpsi-

l'ii'iJii saiispcutedaid'"i'a' Y* w:'!y: !Y:{{Y:,:i;i;;',{;;{ alju

'-u"fdcutpiei sPreo

fgriiire.ma';X; r"nr,rt ci doctorul suu ittfit^i"ta oferd,unui pa-

ii *fl"t", mingiiere 9i"ottsolate

- semai pot incd facemul-

;";;tt*" eirolionaldsteiea9"::1T,ll:1 :9=i,lii:i#"i i;3ilt'il;;;;; P*cticdasiizimedicina;eocamda-

,;;i; ; patl oarbdpentru medicinI' in ciuda tot mai numeroa-

i". I#"t"ora utiiitalii ingrijirii ne'voilor emolional"'?t:tlTlil#;;"ptu

"tiiitatii

ingrijirii.nevoiloremolionale' recum

fi;i;;li.;il;ru r"satolil" dintrecentrulemolional lcre-

lerului9isistemut,*ttt'i"tut.^t'l!idoctori:?191i,* *-t::t:Hci in privinla importanlei ctinice a emoliei pacienlilor lor' con-

lia'"trtiJl""itti dovada'ca einsemnattraucaanecdotici' ao

,rexagerare" ut, a""u.a" este9i mai grav ca o modalitate de au-

toreclaml Pentru urul'

Degi ot mai mulli pacienli n"J "-ta*urea unei ingrifiri me-

dicalemai umane,"u "ri"

pe calede_disparitie.?igotcf,mai

existi asistenteare eaeaici tttrp gisuflet9idoctoricaree acor-

il;;J;"ttl"r o ngrijire plinl de andrele9ise.nsibilitate' ar cum

."ftn"* *"aicali ilr ii""'J" i'" schimbare'iind tot mai atentda

;;!rlt;;hi.rrrrii uru""rilor,e tot mai greusdgisegtia9aceva.

Pe de altdparte,existe9i un avantil in,afaceridaci oferi o

'medicinimai omenoasd:

itarea emolionalXa pacienlilorstre-

sati,dupi cum arataprimele dovezi'poate nsemna9i o econo-

,,.|"jj|;; f mai alis in misura in cire prwine sauamini ils-

talareabolii sau i u;"ta p" Uot"avisi sevindecemai repede-':r-

tr-un studiu fdcutasupiaunor Persoanemai in virstd' cu frac-



228 Inteligenla emolionallt aplicatd

hrri de pol4 de la Facurtatea e Medicind Muntere sinai airrNew York 9i la Northwestem Univeiriiy, p""i""!ii careau focl:ill"! :t

pentru depr.esie e lftrgd.ngrqiiiL'ortopedice firegti l rtostextemali n mediecudoueZile,iui durrr"*u; economiilekrtale a cei^o ut6 9i cevade.paci""1i"" fori'a" gi soi d; d;l.ri,reprezentindcosturilemediiale cenu au mai fost r,".""ur"iC.'.

O asemenean*riiire ii facepepu"i""gi ,e fie mal muitumitlde-doctorul

or 9i*de

tratamentul neaicat.pe pielelemedicaleinctr n devenire, ndepacimfii adesea u " atesntresolulii dt

i31l*"**p:Ifi1",nivelul desatisfacgie

a intra fdrd ndoialrtrn aceasttrcuafieafuncicind ei vor decide_ experienlele efe_ricite i pot determinapepacienlisdmeargd ""fl

a""t6i, ilr;;;-me^ce eimulfumili vor deveni ideli.

. .Il {1"_Lpoatg i 9iochestiunedeetictrmedicall. ntr_unedi_l:rial

din /oa nll of the-American

Meiticat- iiicAtion,care comen=ta un raport referitor la faptul ctr depresiasporegtede cinci oriratamortalitilii duoi"t

ir,f-lryt,sescria: ,Ddmonstrafia lartrctrfactorii psihologicicum_1. i geprF;.;'#;;r"" socialtr redis-pun pacienliicu boli coronarienea dn gi mai marerisc ace .ldevini o lipsddgetici faptul cr".q[iJ"r"rj "" "hti;;hi;;;um secuvine.,,55

- P1"edescoperirile eferitoare a emolii 9i la strntrtate u auardtatmare ucru, acestucru sed.atoreazdaptuluicdp"rr.*_lul medicalneglijeazdceea

9e;imloamenii

atuncicind se upttrcu o boall cronicdsaugrav5. nsl aceastjsituagie

".,*ui poltucontinua.Emomentul a medicinaseacordeo atmrie metodicdlegdturiidintre emofiegi sdndtate. ""u

"u*"m reprezintdex_cepJia r putea ;i ar hebui - sadevinareiuH pJ"t_

","".la dispozifieo medicindcdreia d-ip"r" a"'"fi. Mtrcarar fi unamai omenoasi, ar pentru unii ar prrt"u rrr"rr,r,ao grdbirea re_facerii. ,Compasiunea..,gacum spuneaun pacient ntr_oscri_soaredeschisd trtrechirurgul s5u,^,,nunseainnea.*

"eliip"cineva-demind, ci inseamntrun medicamentcu adevdratefi_cient."57

PARTEAA PATRA

Oazedeoportunitefi



wff i.ffi*#w

Creuzetul fam liei

Urmtrtoarea situafie este o adeviratd drami in orice familie' Carl 9i

Ann tocmai ii arattr fetilei lor de cinci ani, lui Leslie, cum functionea-

zi uncrou joc video. Dar de indatd ce Leslie incepe si se oace, pd-

rinfii inceaici cu nerdbdare si ,,o ajute", itrcurcird-o mai mult' Apar

tot felul de comenzi contradictorii'

,,Ladreapta, la dreapta - stoP.Stop. Stop!", striga Ann, mama, vo-

cea ei crescind in intensitate 9i in nerdbdare, in vreme ce Leslie i9i

mugca buza 9i se uita cu ochi mari la ecran, incercind sA respecte

aceste indicalii.,,Vezi,nu te-ai aliniat.. . Mai la sfingal La stirga!", a poruncit brusc

Carl, tatdl fetei.

lntre timp, Ann, dindu-9i ochii peste cap de nemulfumire, a inceput

si lipe peste sfaturile lui: ,,Stop!Stop!"

Nereugind str-gi mullumeascd nici tatdl, nici mama, Leslie a inceput

s5-9i inclegteze madlarul gi sX clipeasctr tot mai des, pind ce i s-au

umplut ochii de lacrimi.

Pd;ntii au inceput sd se certe intre ei, ignorind lacimile lui Leslie'

,,Nu este itr stare si mute bastonagul dla nici atit"'ii sPune exasPe-

ratd Ann lui Carl.

ln vreme ce lacrimile au inceput sd se rostogoleascdpe obrajii lui

Leslie, nici unul dintre pArinli n-a det nici cea mai micd dovadi cd

ar observasau ci i-ar pisa. Cind Leslie gi-a ridicat mina si se frece

la ochi, tatdl ei a gi sirit: ,,Bine,nrina inapoi pe manet6. Trebuie sd

fii pregdtiti sd tragi. Hai, incepe!", iar mama ei spusepe un ton rds-

titi,,Bil€, mutd dcd pulin mai incolo!" intre timp, Leslie smiorcdie

u9or, singuri.in suPdrareaei.

tn asemeneamomente, copiii inva!5 lecfii foarte Profunde'

Una dintre concluziile pe care le-a tras Leslie din acestschimb

dureros ar fi ci nici pdrinlilor ei, nici nimdnui altcuiva nu-i pa-

si de sentimentele ei1.Cird asemeneamomente se repete dd ne-

numArate ori de-a lungul unei copildrii, ele transmit unele din-

tre cele mai importante mesaje emolionale-

leclii care pot de-



232.Oazede oportunitdli

termina cursul existenleiabelui copil. Viala in familie esteprirnenoastrd gcoali pentru dobindirea cunoagterii emotionaie. lrracestmediu intim invdfdm.cum sI simlim in ceeace ne priveylegi cum vor reactionaceilalli la sentimentele noastre;cum sd gindim acestesentimente 9i ce posibilitali Je ieaclie existd.Cum g,tdeslugim gi sr ne exprimam sperangelegi-temerile. Aceste cu..surr emolronale nu se pld.uy doar prin spusele9i actelepdrinf iP.t.tutldecopii,ci 9iprin ntermediul fj"rct* p;;;;Jp;;l;lii le oferi,.de stdpinire a propri'or sentimente gi de manifest'.re a emoliilor sofilor. Unii piiingi sint profesori emolionali foarte talentafi, altii sint groaznici.

Existd sute de studii carearatd c6 felul in care pdrinfii il tra,teazi - fie cI estevorba de o disciplinl asprd ,u., d" o fn1"f"gi,-re empatici, de indiferenld sau.de iataureii agamai departe"_are:or.F:c_rnfeprofunde

9i de-duratl pentru viagaemogionaltrncopilului. Felul in careun cuplu-igi stapinegtesentimentele _ pclingl felul cum igi rrateazdcopilul _ p""i"

"f"ril".fil;;" Jiciente-pentru copii, caresint aicultdtori neintreculi, ce sesizeazll

schimburile embgonale cele mai t"utir" di" cadrul familiei.Atunci cind o echiod de cercetare

"or,arrrade Carole H;";;;;

de John Gottman de la Univers*"t";ii; W;;hington au f6cut o

11::?.1l.ltil1"gtuinteracliuniianivelul uplu"rilor" r"".ii"qe rerulrn carepdrintii s-au.ocupat e copii,ei au descoperit traceJeupluri mii compe,:"t:

itil prrr,"t " *aere emo,tionalncadrul.ctrsnicieiint 9imai eficiente"tu""i "ina trebuiesd-siaiu,te copiii in momenteleemofionale unesaurele2.

-Familiile au fost urmdrite mai intii atunci cind unul dintrecopii nu aveadecitcinciani 9imai apoi cind acestamplinise no-

".1 l" lingd observareaelului in carepa.i"fu igi vorbeauunulaltuia,."i!ip3

de cercetare monitoriiat familiile (inclusivoeceaa lui Leslie) n privinla feluluj in care "tei;;;;;; ;;::::T*

sa-rarate copilului mic cum{unc}ioneazi un nou jocvldeo -.o interacliune aparent nofensivd,dar suficient egriitoare in privinla curentilor emofionale eexistXntre pXrin_te 9i copil.

Unelemame9i unii tali au procedatcaAnn gi Carl: exage_rind, pierzindu-gi ibdareadin cauza ".upu"itagii copilului?ea se descurca, idicind ,.?".-rl-grg,"stafi sau

exasperafi,uniicfial apo.ltrofindu-9i opilul, flcinXu_l

;proJ"_

pe scurt,cI_,I9 ppaa aceloragien-dingee dispregi Jurg.rstcaredistruggicdsniciile. llii insdauavutrrbdur-L"" !r"g"rfi..d;l*i-;;

' Creuzetul familiei 233

t utat se nteleagd ocul firi s5-gi mpund voinla. Acest test al jo-

Sului video a fost un barometru extrem de eficient in aprecierea

flparului emofional al pdrinlilor.

Cele mai inadecvate tipare emolionale de care au dat dova-

d[ plrinlii sint:

. Ignorareauturor sentimentelor. stfel de pirinli trateazdsup5'

rarea emolionali a copilului ca pe un lucru neinsemnat sau

enervant, peste care de-abia agteaptd str treacd.Ei nu reugesc

ed foloseasctracestemomente ca pe o gansi de apropiere fa!5

de copil sau astfel iricit s6-l ajute pe copil sd asimileze leclii decompetenld emolionali.

, Afrprmindulgent. Acegti pirinli observtr ce simte copilul, insd

considerX cd indiferent ctun ar depigi copilul furtuna emofio-'naltr, e bine - chiar, sI zicem, lovindu-I. Ca gi cei care gnorl

sentimentele copilului, acegti pdrinfi rareori fircearctr str-i pre-

zinte rnicufului o alternativtr de reacfie emofionaltr. Ei se strd-

duiesc si calmeze toate suptrrtrrile gi vor folosi, de exemplu,

tocmelile sau mita pentru a-i impiedica pe copii sd ie trigti sau

supdrali.o ManWstareadisprefului, ipsa de respectfald desentimentele opi-

lului. Acegn plrinfi sint de obicei din categoria celor care veg-

nic nu sint de acord cu ce se ntimpld, care sint aspri in comen-

tarii gi n pedepse. Ei pot, de exemplu, sX nterzicd orice mani-

festarea supdrdrii copiluluigi

sd pedepseascdgi

celmai mic

semn de irascibilitate. Acegtia sint pdrinlii care iptr miniogi la

copilul care ncearc6str-giexpuntr varianta: ,,Sdnu furdrdznegti

strvorbegti!"

Existtr 9i pdrinlii care sesizeazd ocazia oferitl de supirarea

copilului pentru a acliona ca un fel de antrenor emofional sau

de mentor. Ei iau in serios sentimentele copilului gi incearcd si

irnleleagdexact ce anume ii nemulfumegte (,,E9ti supdrat cd

Tiommy te-a ignit?") gi il ajuti pe copil sd giseasctrcdi pozitive

de calmare a sentimentelor (,,1e oc sd dai in el, de ce nu-!i gtr-

segti ceva cu care si te joci singuq,pintr ce o strai din nou chef sd

fii cu el?"). Pentru ca pirinlii sd fie antrenori eficienli in acest

sens, ei trebuie sI aibi un set minim de elemente de inteligenli

emolionalX. Una dintre lecliile emolionale fundamentale, de

exemplu, este elul in carese poate discerne ntre sentimente; untatd care, sdzicem, esternult prea preocupat de propriile lui su-

plrdri nu-gi poate ajuta fiul sd inleleagd diferenla intre a suferi



234 Oaze de oportunitdli

in urma unei mari pierderi sau a fi trist dupi un film siropos ;ritristelea care apare atunci cind unei persoane la care copiiul gi:ne i se

-intimplSceva rtru. Dincolo de aceastl distincfie, existtr gl

alte indicii mai sofisticate,cum ar fi miria, careadesea'estepr.-vocatl de o jignire.

Pe mdsurd ce qopiii cresc, ecliile emofionale pentru caresintpregdtili - gi de care au nevoie - se modifictr. Aga cum am vi_zut tr CapitolulT,lecliile de empatie incep in prima copildrie,

Tperinlii carese adapteazdsentimentelorcopilagului lor-.Chiar

daci unele aptitudini emofionale sint inttrrite de prieteni de-alungul aniloq,ptrrinfii apli din punct de vedere emogional 9i potajutl.mul.! copiii, deprinzindu-i cu toate formele de inteligenllemofionaltr: sI irnvelesd recunoascd,sI stipineascE 9i s5-g-i o_moleascl sentimentele; sd aibi o reacfie de empatie; str gtie cumsd trateze sentimentele ce apar in cadrul rela;ii1or interumane.

.Impactul unor asemeneaptrrinli asupra copiilor esteextraor_

dinar de puternic3. O echipl de la Universitatea din Washingtona constatat ci atunci cind ptrrinlii sint mai pricepuli din punctde vedere emofional, comparativ cu cei care,ru gtiu sf-9i stepi-neascdsentimentele,copiii lor - gi este de infeles - sint mai io_ciabili, mai afectuogi 9i sint mai pulin tensionali in preajma pd_rinfilor. Dincolo de acestea, acegti copii igi stlpineic niai b'ineemofiile, se calmeazdmai ugor cird sint superili gi, in general,se supdrd

mai rar. Copiii sint, de asemenea,mai relaiali dinpunct de vedere biologic;prezinttrun nivel al hormonilor de stresgi al altor indicatori ai stdrilor emogionalesupdr5toaremai redus(fir cazul in care acestmodel este suslinut de-a lungul intregiiviefi, poate duce la o sdndtatefizicd mai bun5, agac,r* a*,ia_zy.t t^nCapitglul 11).Alte avantaje sint de ordin social:acegtico_pii rtlj mai indrdgili 9i mai ugor acceptafi de semenii lor 9i sintconsiderafi de profesori ca fiind mai adaptali la societate.pdrin_

lii 9i profesorii lor considerd ci acegti copii au mai puline pro_bleme de comportament, adicd sirt mai pugin necioplifi sauagresivi. Iar in cele din urmd avantajele sint gi de ordin iognitiv;acegticopii sint mai atenfi, se concentreazd,mai ugor, deciinva_!i mai eficient. Menlinind un IQ constant, copiii de cinci ani aictrror plrinli s-au doveditbuni ,,antrenori,, au rezultate mai per_formante la matematici gi la citit atunci cind ajung in clasa

a tre-ia (un argument extrem de puternic pentru u-i uirrtupe copii sdinvele acesteabilitS.tiemofionale, care i vor ajuta la gcoali 9i invia!d). Astfel, rdsplita pentru copiii ai cdror p6rinli'sint piice-

Creuzetul familiei235

din punct de vedere emolional este o enormi - aproape

o"r"'- cantitate de avantaje in ceea ce privegte inteligenla

ld, dar 9i dincolo de ea.

PEPROPRIILE PICIOARE_ HEARTSTART

lpuneBrazelton,

cuburile unul Peste e-

Impactul pXrinlilor asuPra pregdtirii emogio-naleapare-inci

ilfue" oi. . nerry raielton,minentul"qlut11,d-"iTi;

;;;;?;;;"J simpludediagnosticareprofilulyleecry i1

Jea in viag copilul ncesugir'El i dI unuicopilde opt uni

ffi;-"i,il;;i"il n aratd uirarvrea dearanJez::.-u:"o?ilil;;F-de ll via;e 9i careare ncrederen capacittrlile ale'

va lua cubul, il va duce la gurtr, 9i-l va freca de cap' il va arunca in-

u-" p".t"l iJ*i, urmirini sd ad.dacl -l *i *::!:lli111^*

pi aieea executi ce i s-a cerut - adicl pune cuburlle unul Pesrece-

iel"li. D"pt care te privegte incintat, plrcd spunindu-fi: "Nu-ia9a

c6-s roziv?"a

Acegticopii au cdptrtato maredozdde ircuviinlare 9i incu-

raiut"Ji" pa'*eaaduflilor; ei vor reugisddepdgeasclmicilepro-

vdcfri aleLxistenlei.n schimb, opiii careprgvin din case um-

Ui", huoti"" saunlgtjente trecprin acestendatoriri mf,runte n-

t-"" fuf cemarcheLi faptul ci seagteapttrejasi deagreg'Nu

estevorbade faptul ctraiegticopii nu ar fi ir staresi pune 1-ilil";;itest! ceHIalU i i"Ft"g 9i sint suficientde coordo-nagi n migciri Pentru a facecefi Je spune' Dar chiar 9i atunci

cind o fac, povlstegte Brazelton,comportamentul lor este de

,.ii"u letuf', o privire ceparcXar spuni: ,,Nu sint bun denimic'

i"ri,'i^ fosdin stare''iAcegti opii trec prin viali avind 9peispectivadefetisttr9i nu se agteaptisd primeascl incurajdri'runie trezeasci nteresulprofesorilor,dreptpentru.careconsl-

a"iA q"oufuun loc in carenu au nici un fel debucurii' agacd n

final chiaro abandoneazX.Diferenfadintre celedoui perspective a copiilor caresint

increztrtori i optimigti9i acelorcire seagteaptdT.ulbl.""uC"'

rirr""p" si prinde iorrpd n primii ani devia!6.Plrinlii, spune

Brazelton, ,,tiebuie si inleleagacum pot, prin acliunile lor' sd

uint. tu generarearcrederii, icuriozitilii, apldcerii 4: I l"lp

ri J" u fit"l"gu limitele", ceea ee de mare olosreugitei rvia-

ia a copitului Stut t lui estebazalpe tot mai multe dovezicare

uiataci succeselecolare.depindulprinzdtorde mult de trdsi-



236 Oazedeoportunitdti

turile emo.tionaleormate n anii cind copiii sint inci pregcolari,A9acum am vizut in CTlt-olyl5, a" u*-u'*pf,a apacitateanrricopil de patru ani dea-gistdpini *p"rsui hea nhtrla mediat'prdjituricd ndicdob.tinereanui punctajmurt mai bun la testtrlde admitere,careva avea oapuir'pruru-"-ani

mai tirziu.Primaocaziede a forma

"t"-""t"rcalltefgenta emofiona-lA agarg.inprimii ani ai viefii

"rpii"f.ri,i"gi aceasticapacitatt,continudi se ormeze.e_a-lung't

""iir;;;;;;;i;: "friffii;molionalepe carecopiii le dobfrdesculierior in viaftr se bazea-

zd pe cele ormate n primii ani.$i aceste apacitIf, aga um amvdzutin Capitolul6,"ir,t

bu"u fi;;;;;;;id a invtrf,rii. Un ra_port al Centrului Nalional de programepu"t* Copii Mici sub_liniazd aptul cdreutila tagcoata "upout!-npr"uiribil$ in func_ft"* T:Tite.fapre alecopilului,r; l;;;;".tatea precoce ea citi, ci de inclinaliile emoiionale9i sociale:'sigur*fi a",i." p,interesul;sdgtiece tip de

"o-pojurnurlise agteaptadin partea

11 l, "tr1rsr-ei stdp'ineur"e;;;i;;'r*un, sa fie capabilsIagtepte, durmeze ndicalii gi.si apelezi a ajutorulprlf"*r_tui;.1fti exprimenevoile'atun"i.ilJ;;;tr in companiaattorcopii5.

Aploape tofi elevii cu rezultateslabe a gcoaltr, crie ftr ra_porf duc lipsi de unul saude mai mutteaintre aceste lementede.inteligenfiemofionald indiferenid;;; saunu 9i dificul-tdficognitive,crun ar fi disfunctiil" a" i.rrr,lire). problemanu euna minord; lr unelestate,unu din cincicopii irebuie,t;d;;clasahtii, iar pe mdsurtrceanii ou.rar"intin urmi fa!trde co_legi,devenind ot mai aescuralagi,erl"iii*,uri gi violenli.

Disponibilitateaunui copil'fa1ia" i"ouie'aupinae n sfeciatdecapacitatea 9a 9ti"r*.ieinve,te.

il;; raport,apareo lis_

li*:*^ui_p_S,"l"T"T!" che]epentruaceasthapacitate rucia_ra- roateavlhd o legtrturddirectdcu inteligenfi emoflonali6l

l. Incredere. senzaliede.co_ntroli de stdpinirea corpului, acomportamentului9ia umli din jur; increderea opilului ln fap_tul cdva reugicu siguran!trn ceea e ncearce9i cdadulfii ii vorfi de ajutor.2. Curiozitate.deeactr descoperirea nor lucruri noi esteun{aptpozitiv gi conducea pllcere.

3.. Intenlie.Dorinlagi capicitateadea aveaun anumit mpactgidea aclionacu o anumiti perseverenfd.""rif".* esten strin_si leg5turdcu un sim! al iompereng"i,i uli.u"itXgii.

Creuzetul familiei 237

troldesine.Capacitateade a-9i regla 9i de a-9icontrola ac-

conform virstei; un sens al controlului interior'

. Capacitatea de a se implica aldturi de allii, in ide-

a fi it tetes9i de a-i infelegepe allii'

dea comuniu.Doiinla 9i capacitateae a schimba

aldturide care formeazl un grup de activitate'

Dactrun copil vine saunu vine in prima zi de gcoald, au la

cu aceste alitili deiadobindite depinde furmaremtr-

de'perinli - 9ide educaiori - str-iasi891eldenllutne;e;

,de'a fi pe propriile picioare Hearf Start",echivalentul

detaliulator HeadStart.

verbal idei, sentimente9i conceptecu ceilalfi' Aceastd

te are egtrturdcu simful incredeiii in ceilalli 9i cu cel al

de a se lnplica furdiverse lucruri alituri de allii, inclu-

deadulti.

Cooptoir.Capacitatea ea-9iechilibraneyoilg.nffrii cu ale

t. DOBNDTREAELEMENTELOREMOTIONALE: FIINDAA/IENTALE1, , Sa

"i."*cd un copil de doud luni se trezegtela trei diminea-

haei incepe sI plingl. Mtrmica lui vine 9i, n urmdtoarea jumita-

ie ite ora, copiiul eite ginut in brale de mamtr, care iI privegte-cu

*ecgiune 9i ii spune cf, e fericittr str-l vadi 9i in toiul noplii' Su-carul, incintat de afecgiunea mamei, adoarme din nou'-

9i u"rl*, sd zicem cd un alt copil de doui luni se trezegte

nlineit:td in toiul noplii, dar are o mamd tensionatl 9i irascibild'

iar""uUiu a adormit cu o ortr inainte, dupl ce s-a certat zdravXn

cu sogul ei. Copilul incepe sd fie tensionat in momentul in care

*urnu it ridiclbrusc Ai ispune: ,,Mai taci - nu mai suport' Ter-

mind odati!" in vreme ce opilul cautd alinare, matna seuiti ir-

trl.rt p.n .t fix, nu-l privegte in ochi, ci retrliegte cearta cu solul

ei, ceeace o enerveaia 9i mai tare, drept pentru care il respinge'

Copilul, sesizind tensiunea, nemullumirea 9i riceala,"" T1i

vrea str fie alintat. ,,Asta voiai?", zice mama' ,,Dacd nu vrei str

sugi, n-ai decit." Cu aceleagi ges-turi bruqte il agazi inapoi tr ptr-

tul"gi iese, l5sindu-l se phnge pini ce adoarme din nou, istovit''tele

doui scenarii'sinipiezentate irk-unraport ftrcut de

Centrul Nalional de Progra'mePentru Copii Mici ca exemple de

reaclii care, n cazul cind se repetd, i insuflX copilului sentimen-

te diferite despre sine 9i despre relaliile cu cei apropiali7' Primul



238 Oazedeoportunitdli

copil invafd cd poateavea ncredere n oameni,cd ei vor obser-va nevoile-lui9i se poateconta pe ei pmtru un eventualajutoreficien! cel de-aldoileadescopeiictrde faptnimtrnui nu-i pasd,c-5 u s9poatecontape oamenigici eforturilesalede a g6s1pu-finl mingiiere au fost incununate de egec.Evidmt ctrmajorlta-teacopiilor mici in generalgustd n cele din urmd din ambele i-puri de intervenfie. Dar in mdsura ln careuna sau alta dintreacesteeaclii este ipictr pentm felul in care pdrinlii trateazduncopil, acesta a invila legliile emofionaledelpre cit de sigur sepoatesirnli un copil pe lumea asta,cit de eficient sesimtegi cit

de mult poateconta pe ceilalfi. Erik EriksonsusfinecI ar fi vor-ba despreceeacesimte un copil ca ,,increderedebaz|" saucanefurcredereebazd.

O asemeneanvtrlare emofionaltr incepe incl din primelemole-1te {e vgfe gi-continudde-a ungul intregii copildrii. Toa-te micile schimburi dintre pdrinte 9icopil au un subGgeles mo-1ioryf -lL

odatd cu repetareaacestormesajede-a lungul anilor,cop-iii gi formeazd obaz6,a perspectiveiemolionalegi a capaci-tdfilor lo_r mofionale.O fetifl ctrreia separeprea greu str acdun puzzle gi gi roagtrmf,micafoarteocupattrsi o ajuteva primiun anumit mesaj n cazul urcare trspunsulmameiesteunul datcu pltrcere a cererea trcuttr9i cu totul altul dactr ispunsul estetdios:,,Nu mtr deranja.Am o.treabd mportantl de flcut.,, Ctndasemeneaeaclii devin tipice in relalia dintre copil gipdrinte,elemodeleaztrsperanleleemofionaleale copilului in privinla rela-

liilor interumane9i perspectivelecarevor determinafunciiona-.reacopilului in vialA- in bine sau r rtru.

Riscurile sint foarte mari pentru acei copii ai cdror plrinligin!foartenepregitifi - imaturi, drogafi,deprimali, permanentfuriogi sau pur 9isimplu fdrdun scop n viag, ducind o existen-!tr-haoticd.Asemeneapdrinli estepufin probabil ctr vor reugisdofereo grijd adecvati, ca str nu mai voibim de satisfacerea e-voilor emofionalealesugarilor.Simpla neglijare,spun studiile,poate i uneori mai gravtrdecit maltratareapropriu-zistr8.n ur-maunui sondajdesprecopiiimaltratagi, -aconstatat d negliia:reacopiilor mici este elmai rdu lucru;acegtialevin anxioglne-atmfi giapatici,alternindagresivitatea u zolarea.65% intreeirepettrclasa ntii.

Prryii trei sau patru ani de viafl acoperdo perioaild in carecreierulcopilului ajungecam a doud treimi din-dimensiuneasade la virsta maturit5lii 9i evolueaztr n complexitate nh-o maimaremtrsurd aoricind. n aceastd eriqadd,anumitecunogtin-

Creuzetul familiei 239

!e cheie se fixeazi mai bine decit ulterior - 9i mai ales se ajun-

ge la o dobindire a cunogtinlelor emolionale. In aceastdperioa-

dtr, stresul puternic poate afecta capacitatea de invdlare a creie-

rului (9i prin urmare poate d[una intelectului). Degi, aga cum

vom vedea, acest lucru poate fi remediat intr-o oarecare mdsurtr

prin experienlele ulterioare din viafi, impactul acestor lucruri

dobindite de timpuriu este unul profund. Sau a9a cum rezuml

un raport pe aceasttr temd, cu cit lecfiile emolionale cheie din

primii patru ani sfit mai puternice, cu atit 9i consecinlele sitrt

mai importante.

' Un copil care nu se poate concentra,care e mai degrabd suspiciosdecit increzdtor, careeste rist sau furios in loc sd fie optimist, careestemai degrabl distrugetor decit respectuos icareestecoplegitdeanxietate,preocupat de fantezii inspdimintdtoare9icare, n generafse simteprofund nefericit - un asemenea opil arepufine posibili-tili in viattr, lisind la o parte ganseleegale de a pretinde cd toatecdile din lume slnt ale uie

crrMPoTrcKEtrEo BRVTA

Se pot invtrla multe despre efectele de durattr ale unei creg-

teri de cdke ptrrinli incapabili din punct de vedere emolional -mai ales despre rolul jucat in agresivitatea copilului - din stu-

dii precum cel efectuat asupra a 870 de copii din nordul statului

New York, care au fost urmdrili incepind de la opt pird la 30 de

ani10.Cei mai agresivi dintre copii - cei care mediat se luau la

ceartd sau intotdeauna igi impuneau punctul de vedere cu forfa

- ulterior au abandonat gcoala, iar pinl la treizeci de ani au

avut deja cazier pentru delincvenfi. De asemenea, nu reugeau

sd-gi sttrpineascl inclinalia spre violenfd: copiii lor care erau lagcoali aveau aceleagiprobleme ca gi delincvenlii lor perinli.

Existi o lecfie in privinla agresivitlfii, despre cum se trans-

mite ea de la o generalie la alta. Ldsind deoparte predilecfiile

mogtenite, cei care creeazeprobleme ca adulli se comportf ir

a9a fel incit devine clar ctr viala lor de familie a fost un fel de

gcoalf, a agresivit5lii. Cei care la virste mai mari creeazd.proble-

me au fost cresculi de pdrinli care i-au disciplinat in mod arbi-

trar gi mereu prea sever; ci:rd ajung pXrinli, ei repetd modelul

mogtenit. Acest lucru a fost valabil fie cd era vorba de un tattr

sau de o maml care in copilSrie ddduserd larirdul lor

semnede

mare agresivitate. Fetilele agresive, atunci cird cresc, sint la fel

de aspre 9i arbitrare in pedepse ca 9i bdielii agresivi citrd ajung



240 Oaze de oportunitdfi

tali. Chiar daci ei igi pedepsesccopiii extrem de sever, n faptnu-i intereseaz|viata copiilor, ignorindu-i in cea mai mare par-te a timpului. in acehgf timp, larinlii le-au dat acestora cinderau copii un exemplu viu gi violent de agresivitate, un modelpe care ei 9i l-au insugit la gcoaldgi pe terenul de joac6 gi care -aurmdrit de-a lungul intregii viefi. Pirinfii nu au fost neapirat rEigi nici nu se poate spune cd n-au vrut binele copiilor lorjmai de-grabtr au repetat stilul de a fi pdrinli care le-a fost prezentat deproprii lor ptrrinfi.

Potrivit acestui model de violenfd, acegticopii au fost disci-plinafi in mod-capricios: dacd p{rinfii erau proit dispugi, copiii

erau aspru pedepsili. Dactr pdrinfii erau bine dispugi, copiii pu-teau scdpa doar cu o predictr acastr.Aceasti pedeapsdnu erl oconsecin!tr a faptei propriu-zise a copilului, ci a felului in care sesimfeau plrinlii. Era un fel de re,tetdpentru sentimente de inu-tilitate 9i deznldejde gi pentru convingerea cA amenin'trri existepretutindeni gi pot lovi oricind. Din perspectiva vielii de fami-lie, aceste ucruri se extindeau, ca 9i pozigia violentit gi sfiddtoa-'re a copilului in raport cu lumea in general, ceea ce rtrmirne, dinptrcate,neschimbat. Este descurajant faptul cd asemeneamode-le demobilizatoare se inva!tr foarte ugor 9i il vor costa mult pecopil la nivelul vielii emofionale.

MALTRATARE A: DI S PARIIIA EMPATIEI

lntr-o joactr cu tumbe gi rostogoliri dintr-o cregd,Martin, ce aveadoar doi ani 9i umtrtate,s-aristit la o fetili care n mod inexplica-bil a izbucnit in lacrimi. Martin a incercats-o a de mintr, dar cumfata sescutura de plins, a fdcut o migcarei ruscd9i, firi si vrea, alovit-o pestebrat.Pemdsurdce acrimile continuau si curgd,Martin a nceput sd ipe:,,TerrdnA.Termind datll', ar gi ar, din ce n ce mai repede9imai tire.Crnd Martin a lncercatapoi str o consoleze,ea din nou s-a opus.Atunci, el a scrignit din dinti ca un cfrne, suierindcdhe fetifa iareplingea.Din nou Martin a mingiiat-o pe fetif5, dar dintr-o pdlmuld priete-neasc{aajunssX-idea pumni; Martin a ovit 9i ar alovit in bilta fe-ti$, in ciuda lipetelor ei.

Aceastd rtimplare nefericitd este o dovadd a felului tr care

maltratarea - bltdile repetate datorate dispozitiilor proaste ircare se afli p-drinfii - distruge inclinalia fireascl a-copiluluispre empatiell. Reacfiabizard,9i brutali a lui Martin fafi de co-

Creuzetul familiei 241'

lega lui de joacd gi de suplrarea acesteiaesteuna tipicl in cazul

copiilor care la rindul lor au fost victimele bltdilor gi ale altor

maltratdri fizice inctr din prima copilirie. Reaclia este irtr-un

contrast izbitor cu inlelegerea de care dau dovadd de obicei co-

piii 9i cu incercirile de a-gi consola prietenul de joacd atunci

cind plinge, agacum am vezut in Capitolul 7. Reaclia violentd

de la cre95a lui Martin reflectb bine lecliile pe care le-a invdlat

acasd,n privinla lacrimilor 9i a suferinlelor de orice fel: plinsul

este abordat mai intii printr-un gest de consolare, dar dactr el

continud, se ajunge la o privire uiite gi hlipete,la

lovituri9i

la

bdtei in toatd regula. $i mai supdrdtor este faptul ci Martin deja

nu mai di dovadd de aceaprimitivd empatie, de instinctul de a

opri orice agresiune impotriva cuiva care deja suferd. La doi ani

9i umdtate, el are impulsuri de cruzime 9i de brutd sadici.

Rdutatea ui Martin ia locul empatiei, fapt tipic gi in cazul al-

tor copii ca el, care nc6 de la o virstd foarte fragedtr sint speriafi

de pedepsele extrem de severegi de maltratarea emolionald din

sinul familiei. Martin ftrceaparte dintr-un grup de noui aseme-

nea copii intre unu gi trei ani, care au fost observali vreme de do-

ud ore la creg5.Copiii maltratali erau comparali cu alli noui co-

pii de la cregi care veneau tot din case serace/cu o atmosfertr

foarte stresanttr,dar carenu erau maltratali fizic. Diferenla cons-

ti in felul in careau reaclionat cele doui grupuri de copii atunci

cind unul dintre ei a fost rinit s4u suptrrat. In 23 de asemenea

incidente, cinci din norid copii nemaltratali au reaclionat la su-ferinla altui copil prin ingrijorare, tristele sau empatie. DarinZ7

de cazuri in care copiii maltratali ar fi putut 9i ei strprocedeze a

fel, nici unul nu 9i-amanifestat nici cea mai micd preocupare; in

schimb, au reactionat fie cu fricl sau minie la plinsetele altui co-

pil, fie ca Martin, printr-un atac hzic.

O fetilX maltratatd, de exemplu, a fdcut o figurd feroce, ame-

nin!trtoare, citre o alta care a inceput sd plingi. Thomas, un alt

copil maltratat, care avea un an, a inlepenit de fricd atunci cind

a artzit un copil plingind in celdlalt capXt al camerei; n-a mai

migcat, fiind insplimintat, privind in gol, intr-o stare de tensiu-

ne crescirdX, pe mesure ce celtrlalt copil continua sdpli:rgd - ca

9i cum s-ar fi agteptat la atac asupra lui insugi. Kate, de doi ani

gi patru luni, 9i ea un copil maltratat, s-a dovedit a fi aproape sa-

dicd atunci cird s-a luat de un copil mai mic, |oey, trintindu-l la

pdmirntgi punindu-i piedici; cum zicea el acolo, a inceput sd-lpriveascX cu tandrele gi sX-lbati ugor pe spate - dupd carea in-

tensificat loviturile, dtrd tot mai tare 9i gnorfurdu-i supdrarea.A




continuat aga, lovindu-l incd de vreo gase_rapte ori, pind ceacestaa fugit tirindu-se in patru labe.

. .A:u?licopii, desigur,ii trateazdpe ceilalfi aga cum au fost gi

ei tratali' Cruzimea copiilor maltratali este'de fapt o versiuneextremtr a ceea ce se vede la copiii ai cdror perinyi sint critici,amenintXtori gi pedepsescaspru. Asemenea c-opiiarr,de asemelnea, tendinfa de a fi nepisltori atunci ctrd, h jbaci, vreun copilse ovegtesau plinge; ei tind sI adopte o rdceali permanenttr, ia_re culmineaz5 cu brutalitatea. pe mdsuri ce nainteaztr in viatd.

.3 g*p, sint predispugi si aibd djficultdgi de naturd cognitive,str ie agresivi 9i neiridrdgili de colegi (nu ar fi de mirare"ca du_ritatea cu care reaclioneazd la grddinilr sd fie doar o mostrd aceeacese-va repeta in viitor). Ei sint mai irclinali spre depresii9i, ca adrrlli, pot av^eamai multe probleme cu legea 9i pot iomite acte de violenfil2.

lncapacitatea de a manifesta empatie se repetd uneori gene_ralii de-a rtrdul, cu pirinli brutali cire la rindul lor au fost"mar-tratafi de propriii plrinli fir copil6rie13.Ei sint intr_un contrastrzbrtor cu elnpatia manifestatd in mod firesc de copiii cu pirinficare i-au educat, care i-au i1c-urajat ncl de cind erau sugari si

1t11"p.-"."Tpare pentru ceilalli 9i str firleleagtr cum se sirnt cei_

rartl coplr. uer care nu au primit asemenea eclii de empatie parsi nu le mai poattr irvila vreodatl.

,Ceeace este-poate cel mai ingrijordtor in legdturl cu copiiimaltratali este felul cum au invdlat foarte de tiirpuriu sa re'ac-lioneze ca versiuni in miniaturb ale propriilor paiinli care i_auab lzat. Cind primesc btrtaia cu p" .rr, fei ae aieH zilnici, e maimult decit clar ce fel de leclii emolionare i9i insugesc.Nu uitatici existd momente ir care pasiunile o iau razna gi ci in perioa_dele.de crizi tendinlele primitive are centrilor periferici ai creie-rului capitd un rol dominant. in asemenea momente, obiceiuri_le creierului emolional ce au fost dobindite mai inainte vor do-mina, de bine, de rdu.

V5zind cum este creierul format - fie de violen!tr, fie de iu_bire -, ne ddm seama ci de fapt copillria reprezinti o gansdunicd pentru lecliile emogionale.AcegU copii betuli u., t .iit dutimpuriu intr-un regim permanent traumatizant. poate cI exem_plul cel mai instructiv pentru a inlelege

genul de invifare emo_lionali de care au avut parte acegti copii este acela de a ved.eacum trauma poate l5sa oamprentd de duratl pe creier; dar pinX9i acesteamprente cumplite pot fi indreptate.

KffiTrauma 9i reinvifarea

emotionali

Som Chit, o refugiati cambodgianS, s-a opus categoric atunci

cind cei trei fii ai s5i au rugat-o s{le cumPere mitraliere de juci-

rie AK-47. Bdielii - in virsti de gase,noud 9i unsPrezecearu -

voiau pugtite de jucirie ca sd oacepregum colegii l,or de?::i9

un joc numit ,,Pvrdy" 'ln acest oc, Purdy, personajul negativ to-

losea o asemeneamitralierd Pentru a masacraun gruP de copii

dupd care indrepta ut*u spte sine' Dupd un timp insd' copiii

i-au gdsit un alt ?inal: l-au impuqcat ei pe P-urdy'

P"urdyera de fapt reconstituirea unei intimpldri macabre' a9a

crun a f&t"u

povestitd de supravieluitorii unei mari drame ce

s-u put".rrt p" t7 f"b*urie 19'89a gcoalaelementari Cleveland

din'stoctton, California. Acolo, intr-o pauzi de dupd-amiazd a

claselor intii, a doua 9i a treia, PatrickPurdy - care la riradul sdu

irrvdlase a aceasttrgcoalhcu vreo doutrzeci de ani mai inainte -

" "pt*tpe terenul de joac6-9i a tras la irtimplare rafale de

*toittt" aiZ,zZmm in sutele de copii care se ucau acolo' Vreme

3" c;;t" minute, Purdy a imprXgtiit gloanlele in curte' dupX c-1-

i" i# a"t un pistol latimpld 9i s-a mpugcat' Cind a venit poli-

tia. cinci copiibrau pe moirte 9i doudzeci 9i noud rdnifi'

-'i. f""ifi irnediai urmdtoare, jocul ,,Purdy" a apdntt hA9d

sDontanatit la btrielii cit 9i a fetifele de la gcoalaelementarl Cle-

;'"h"i, acesta fiind unul dintre numeroasele sernne cd acele

sapte minute se ftrtipdriseri bine in amintirea lor' Cind m-am

iris la aceastdgcoald carese afld la o distan!tr micd de Universi-

tateaPacific, tavecinitatea cdreia, a rindul meu, am crescut' tre-

."t"ta cinci luni dupi povestea cu Purdy 9i cu adevXratul cog-

;;; p" care l-a declangat.Prezenla lui era incd foarte vie' degi

""t"i*i inspdimlntdtoare unne dispiruseri aeia . gdurile ld-

;;i; a" gloan,te,singele,bucdlelele de carne, piele 9i *ilPtt-:;

serd adrinate imediit - chiar a doua zi dupd nenorocire, totul



2M Oaze de oportunitdli

fiind spelat l.i zugrdvil In acelmoment, celemai profunde cica_trice ale gcolii nu se aflau in clldire, ci in psihicui

-piifo,gi"f

personalului, care incercau str-giductr viaia ca mai ii"i"tei.

jimai izbitor era felul cum amintirea acestor citeva minute

".u,u_

trditd mereu p,ln6 in cele mai mici amtrnunte. Un profesor mi_azis, de exemplu, cd i-a cuprins un val de frictr atunci .ft.J;-;anunfat venirea zilei sf. patrick. unora dintre copii le-a venitideea ctr aceastdzi ar putea fi in onoarea lui patrick purdy.

----

,,De cite ori auzeam o ambulanli ce se indrepta spre'azilul

dnr capul strdzii, ni se ttria-respiragia",mi_a zis,.i" ufiproioli.,,Tofi copiii ciuleau urechile si vadd dactr se opregte aici saumerge-mai departe.,, Citeva sdptdmini bune, copiii'au fost in_spdimfurtafi pini 9i de oglinzile din dormitoare; s_xrdspindit re_pede zvonul cI acolo igi are sdlagul un fel de monstru imaginax,,,silrgeroasaFecioartrMaria,,. La citeva sdpttrmini aupe inciient,o fetili exaltatd a venit in goand la directorul gcolii, pat il;h;;;

:t^l 4l?1 ,-A."dimpugclturi! Aud impugcdturi!,, Zgomotul ve_

nea de ta tantul unui leagln carese freca de stilp.Mulli copii au devenit hipervigilenfi, stind'-"r"., de paz6.,

:l::":T""se se repete nenorocirea; unii bdieli 9i unele fetile

9r-au tacut un loc de joacd lingd sala de curs, nemaiindrdznindsE asl pine in curte, acolo unde avrlsese oc crima. Alfii nu semai jucau decit in grupuri mici, ltrsird un copil a" puri. fuf"i!au continuat

luni ilrtregi sd evite zona ,,nefasti,, in cire murise_rtr colegii lor.Amintirile au continuat si trdiasci la fel de tulburltoare ca

visele, strecurirdu-se in minlile neatente are copiilor inainte dea adormi. in afard de cogmaruri care repetau crima, copiii eraucupringi de vise nelinigtitoare

1:3rg.i ,piriu.q pentru cg se gin_

deau.cd vor muri gi ei curind. Unii copii au incercat sd doarmicu ochii deschigi,ca str nu mai viseze.

.Toate aceste reacFi sint binecunoscute de psihiatri ca fiind

li*ntor"=1tprincipale ale tulburdrii de stres posttraumatic. Dr.

>pencer Htfr, psihiatru pentru copii, specializat in tulburdri destres posttraumatic, susfine cd problemi principaltr in cazul uneiasemenea traume este ,,amintirea principalei acfiuni violente,care-gi lpune prezenfa:.o..lovitur5de pumn, un culit infipt, unzgomot de armd. Amintirile sint

expeiienle senzoriale intense- vederea, auzirea sau mirosul unei pugti din,care s-a tras decurird;,tipetele sau tdcereabrusci a victimei; singele

"urupj"ur_

te; sirenele poli!iei.,,

Trauma 9i retnttdlatea emolionald 245

Despre acestemomente vii, inspiimintitoare, neurospecia-

ligtii su'slin ctrele devin amintiri integrate in circuitul emofional'

simptomele sint de fapt semnele unei supralicitdri a nucleului

amigdalian, impiedicind permanent congtientizarea pinl la ca-

pdt I amintirilor vii ale unui moment traumatizant. Ca urmare,

i*ir,titit" traumatizante devin declangatori mintali, gata sXdea

alarma la cel mai mic semnal care ar putea insemna cI un mo-

ment cumplit este Pe cale strse repete.-Acest fenomen declanga-

tor este ,nutc" unei traume emolionale de orice tip, inclusiv a

iinor suferinlehzice repetate din timpul copiltrriei'Orice eveniment traumatizant poate declanga asemenea

amintiri in nucleul amigdalian: un incendiu sau un accident de

magind, participarea la-o

catastroftr naturald cum ar fi un cutre-

mur sau un uragan/ un viol sau un jaf' Sutg de mii de oameni

trec anual prin alsemeneadezastre 9i mulli dintre ei sufer5 rdni

emogionalecare gi lasl amprenta pe creier'-

a"t"l" de violenfd sint mai periculoase decit catastrofelena-

turale cum ar fi un uragan, deixemplu, Pentru c6, spre deose-

bire de victimele unui dezastru natural, cele ale unui act de vio-

lenfi simt ctr au fost alese in mod intengionat ca fintX' Acest Iu-

crrrclatind hcrederea ftn oameni 9i in securitatea unei lumi inter-

personale, obazd.care tn cazul unei catastrofenaturale rxmine

ireatinsd. tntr-o clipi, lumea inconjurtrtoare devine periculoasd'

oamenii sint ameninfdri potenliale la adresasiguranlei

Perso-nale.

Cruzimea oamenilor se intipdregte in amintirea victirnelor ir

aga el incit totul este privit cu teamtr, mai ales cind ceva seasea-

-anX.tt atacul suferit. O persoani care a fost lovitd irn cap ftrri

sd-gi vadtr atacatorul devine atit de speriatd ulterior, incit pe

stradl incearci sd meargtr intotdeauna in fala unei doamne ir

virstd pentru a se simli in siguranld cI nu va fi din nou lovitd in

cap2.O femeie care a fost jefuite de cltre un bXrbat care a urcat

criea in lift 9i a obligat-o sub ameningarea culitului sd coboare-la

un etaj neocupat nu s-a mai urcat tn lifturi strptXmini htregi' dar

nici in metrou sau in vreun alt spaliu inchis, in care s-ar fi putut

simli ca irtr-o capcani. Ea a fugit de la banca unde lucra in mo-

mentul in care a vdzut un birEat care gi-a bdgat mina ir haind

exact cumprocedase efuitoruI.

irrtipariiua grouzei.in *emorie - ce are ca rezultat o vigilen-

!5 exagerati *J poate si dureze o via!6, a9a cum s-a ardtat in-

t-"t ti"ai" fdcut asupra unor suPraviefuitori ai Holocaustului'




Dupd aproape 50 de ani de la perioada in caresuferiserd de foa_me, le fuseserdmdcelirifi cei dragi gi induraserd lagirele nazis=te, amintirile care i bintuiau erau furcrfoarte vii. o deime au dc-clarat cd le estefricd in generar.Aproape trei sferturi au spus crlincd se sperie de tot ceeace le poate aminti de persecu!i";;;;t5, cum ar fi o uniformd, o bdtaie in u9i, un ciine care atrd saufumul care _e9ee un cog.Cam 60% au'spus cdse girdesc aproa_pe zilnic la Holocaust, chiar gi dupd o jumdtate J"

-ruu";diotr.

cei cu simptome active, opt din zece nci suferd de cogmaruri re-petate.

Iar unul dintre supravieluitori declara: ,,Cine a fost laAuschwitz 9i nu are cogmaruri irseamnd cd nu e normal.,,

GROAZA TNGHETATA iN MEMORIE

-Iatece spunea un veteran al r5zboiului din Vietnam tr virs_

td de 48 de ani, la vreo.24de ani dupd ce trecuseprin momentede groazd n acealar5 indepXrtatd:

Nu pot scdpade amintiri! Imaginilesesucced ind n celemai miciamanunte, parentdeclangatee ucruri fdrl nici o legdturd, umarfi o ugi trintitd, o asiatici intilnitd pe stradd,o salteadlubambussaumirosulde camede porcprdjite.seara recutdm-amdus a culcaregi n sfirgitam dormit gieubine.Spredimineali, a izbucnito furtu,nd gi a inceputsa une.M-am trezit mediat nfepenitde fricd.par_ci eram din nou in Vi9{ap in plin sezon*,rrorric, f6cind de gar_dd. Eramsigurcdvoi fi doborit u prima ocazie icdvoi muri. tlii_nile imi inghelaserd9i totugi.transpiramprin toli porii. Simleam ie_care iricel de pdr depe ceafd urnse id^icaseeitical.Nu reuseamsi-mi recapit ritmul respiraliei, iar inima simteamcA_miesedinpiept. Dintr-odati, miroseaa sulf.Apoi bruscam zdrit ceea emairdmisesedin amiculmeu toy.,. totul seaflape un talerdin bam_bus ce fusese rimis ir cimpul nostru de lupia de citre militariiViet-cong-ului...Cel de-aldoilea uIger gi unetulce _aurmatm_auficut s5sar n agahal dirl pat ncit ail aierizatdirectpe os.3

Aceastd oribild amintire, extrem de vie, de proaspdth gi dedetaliatd avea peste 20 de ani, gi totugi igi pdstra fo4a ae a'pro_duce aceeagi ricd in acest ost soldat iu gi in ziua aceeanefista.

fulb-urarSad: r.T"" posttraumatic reprezinti o scdderepe.ic.r_

loas6a nivelului la carecentrul ndural di alarma, fdcind i"rrou_na respectivd sd reaclionezg a nlomente obignuite

din viagi ca 9icum ar fi unele de mare crizd. Circuitul blocat despre care dis_cutamin Capitolul 2 pare extrem de important in ltrsareauneiurme de memorie atit de puternice: cu cii evenimenterecare de-

Trauma pi reinztdlateaemolionald 247

llangeazi blocarea nucleului amigdalian sint mai brutale' mai

io""nt" si mai oribile, cu atit amintirea se gterge mai greu' Baza

iflurag a acestoramintiri esteo alterare totall a reacliilor chimi-

ce din creierul pus ir migcare de o singurh cliptr de groazd co-

plesitoarea.t *e*e cedescoperirile privind tulburarea de stres

iostttu.t*utic sebazeazl, pelmpactul asuPra unui singur epi-

lod, rezultate similare pot ipirea din cruzimile ce au fost supor-

tate un anumit numtrr de atti, cu n cazul cu copiii caresint mal-

hatati Sexual, izic sau emofional'

cut"maidetaliatestudiiasupraschimbirilorlanivelulcre-

lerului s-au fhcut la Centrul Nalional pentru Probleme de Stres

Posttraumatic, o relea de laboratoare de cercetarecares-au con-

centrat asuPra spiialelor de veterani, unde existS mulgi dintre

cei care sufertr di tulburare de stres posttraumatic, mai ales ve-

ierani din Vietnam, dar 9i din alte rXzboaie' itt urmu studiilor

asupra veteranilor, am reugit sd avem suficiente date in legdtu-

rd cu ce nseamnXtulburarea de stres Posttraumatic' Dar aceste

informalii se aplici in egali mdsurd 9i copiilor care au suferit

qrave traume emogionad, Precum cei de la gcoalaCleveland'"

us"poate intimpla ca victimele unei traume devastatoaresd

nu mai'fie niciodafi ca mai inainte din punct de vedere biolo-

qic", mi-a spus dr. Dennis Charnet', un psihiatru ce a studiat Ia

%t", it p.ui"nt fiind directorul unei clinici de neurologie din ca-

aruf C"tt*lui Nalional. ,,Nu conteazl' dacd este vorba de ogroazdstirnitd pe cimpul de lupti, de o torturX sau de o maltra-

iare repetata in copihrie sau db o experien!tr unic5, cum ar fi fi

blocarea in timpuf unui uragan sau pericolul de a muri intr-un

accident de ma9ina. Tot aceststres ncontrolabil poate avea ace-

lagi impact biologic."'

Cuvintul cu ci.e se opereazd esteinconttolabil'Dac1' oamenii

simt cd pot face ceva intr-o situafie catastrofalX, cd pot exercita

.rr, ur,rr-it control, indiferent cit de mic, se descurci mult mai

bine din punct de vedere emolional decitcei care se simt com-

plet neaiutorafi. Neajutorarea faceca evenimentul in sine si de'

iri"e anmod

subiectii coplegitor. Sau cum imi spunea dr' ]ohn

Krystal, directorul Laboiatorului de psihofarmacologie din ca-

drul centrului: ,,Cind cineva este atacat cu culitul 9i gtie si se

apere, reactioneazd, r vreme ce altcineva i9i spune doar atit:..bir.t'rrr, om mort.> persoana neajutorat6 este cea care risc5 sd

sufere ulterior de o tulburare de stres posttraumatic' Este acel

sentiment ci viala ili estepush in primejdie pi cdnu pofi face ni-



248 Oazedeoportunitdli

1n( ca9dscapi in acelmoment ncepird modificdrile a nive_lul creierului.,,Neajutorarea a declangator l tulburdrii de stresposttrau_matica fostprezentati n zecidestudii pe .itu o per"chede co_bai careau fost rinuli in ."9d;;i;;;,tiie"arui" adminisrrin_

9"-ir:un u'or.9ocelecrric 'il;;;i,:,t""r de stresant entruun gobolan-, insd de fiecarea"ti J"

"""""9iintensitate.Unulsingurdintreacegti obaiurr"uo_ur,"ta iriirg.u ru. Cind el apd_sapemanetd, oculelectricncetapentru ambele "gti. fil;;?

t ?:.:grl r"i ir,'.gi,. *Ltili#'n1J",",l. lG ;*rruiui;antitdli de gocuri electrice. nsd cel"ur"lu,nrrt

posibilitatea sdopreascdqocurile a scdpat ftrrdnici o urmd de stres. Doar cel ne_ajutoratdin aceastr giecheu r"rurit-orrte.i

u niverulcreie-rului create estres6-.entruun".pii

l"r""i"st

impugcatpe te_enulde oa-cigi avdzutcum singeieazx9imor coteiii ,ei:'r;;pentru profesorulaflatde f1F cl-re ,r.ru'p.rtot sdopreascdma_sacrul neajutorarearebuiesd i fosi puipuUifa.

TULBARAR\4 DE STRESPO STTRAUMATTCCATIILBIIRARE LIMBICA

Trecuseri urii dezile de a un cumplit cutremurcareo arun_casedin pat gi o fdcuse"sdting ag gr;;, .e"thdu_gi bdieleluldepatru ani in acea asi cuprinsa ," into""iic.S_a hemuitorehilugi in noaptea

""u"u,"." d" l; i;;;;jes undeva n toculugii,pironitd,erd mincare, pdsau uminf,in timp cevaluri du_ptr valuri de replici ale cutrdmurului scuturaudil;;t;_;_tuI. Dupi luni dezile, 9i ,u"""ir" il*ui'f"ra" ai" aceapanicdingrozitoareceo cuprins"r" ir,p.i*"tu;t[;" dG;;i";;;deciteori auzeaces'e rtrtea ,

";t;";;-p;i*urn,rru cavarga.Simptomulcetmai obosito*i d;;;;;{liu"ir,cupu"itutea sadea mai dormi, lucru ce se niimpla a""ii"

""pfii.m."i" ,"f"fei e3.plecat- agacum tuseseFli.r;;;pi;;cutremurului.

.Principatele imptomeutuu""rG friii Jolinait" _ inclusivcelemaiintense,ate ulburarii dt;il#Jsti"utr_utic _ sedato_reazdschimbdrilordin circuitul p".ifl,ri",-." se concentreazdasupranudeului amigdalian.z partedintre schimbe.ih;h;l;apar n locus eruIeus,tlr:ture ."'r"gluur?J.refia de cdtrecre_ier a doudsubstante

umite qi,atr;lriii, aarenalinagi nora_drenalina.Aceste ubstanle eurochimic" noUiti""urd rupul incazulunui momentde ciize. acefagi"ui

ae-cat"cotumineI ofor!5 speciallamintirilor. ., trlb.rr"r"" a"'"t*, posttraumatic,

Trauma pi reinztdlareaemolionald 249

acest sistem devine hiperactiv, secretind doze mari din aceste

substanlechimice din creier, ca reacfie a situaliile carereprezin-

tX doar o micd ameninlare sau nici una, dar care amintesc de tra-

uma inifialtr, ca in cazul copiilor de la gcoalaCleveland, care n-

trau in panicX ori de cite ori auzeau o sireni de ambulanld ase-

meni celor auzite dupl crima din gcoald'

Locusceruleus9i nucleul amigdalian sint strins legate de alte

structuri periferice, cum ar fi hipocampul 9i hipotalamusul; cir-

cuitul catecolaminelor seprelungegtepind in cortex. Schimbdri-

le din acestecircuite se pare cd arnplificd simptomele tulburdriide stres posttraumatic/ ceeace inseamn6 anxietate, teamd, hi-

pervigilenfi, irascibilitate, supdrare din orice, dispozilia de a se

bate sau de a fugi gi amintirile emofionale intense gi de negtersb.

In urma unui studiu, s-aconstatatcd veteranii din Vietnam care

suferd de tulburare de stres posttraumatic au cu 40o/"mai pulini

receptori de stopare a catecolaminelor decit cei care nu au aceste

simptome - sugerindu-se astfel cd de fapt creierele or au sufe-

rit o modificare de durati in privinla secrefiei de catecolamine,

cu greu de controlateAlte modificdri au avut loc in circuitul ce leagi creierul peri-

feric de glanda suprarenald, careregleazd producerea de ACTH,

principalul hormon al stresului, Pe care corpul il secreti pentru

a se mobiliza in situaliile de crizi, in care reaclia este lup-

t6-sau-fugi. Schimbtrrile au fdcut ca acest hormon si fie secretatintr-o cantitate excesivd - in special in nucleul amigdalian, in

hipocamp giinlocus ceruleus, producind in trup modificiri ca

9i cum ar urma un moment de crizd, care in realitate nu se rtim-

PH'0.Sau a9a cum imi spunea dr. Charles Nemeroff, psihiatru la

Universitatea Duke: ,,Preamult ACTH te facesd reacfioneziexa-

gerat. De exemplu, in cazul unui veteran din Viefrram cu tulbu-

rare de stres posttraumatic, ca{e se afli intr-o Parcareunde ex-

plodeazd un cauciuc, generarea de ACTH il fac^e I plonjeze in

aceleagisentimente ca in cazul traumei inifiale. Incepe sI trans-

pire, il cuprinde frica, il ia cu frig, tremurtr gi s-ar putea chiar

sd-9iaminteascd rinturi din ceeace s-a ntimplat. Cei careau hi-

persecrelie de ACTH au gi o reaclie de spaimd exageratd. De

exemplu, dacd te strecori in spatelecuiva gi dintr-odatd pocnegti

din palme, persoana respectivd va tresiri putemic prima dat5,dar nu 9i a treia sau a patra oar5. Aceia insi care au prea mult

ACTH nu se pot obignui cu lucrul ista: gi a patra oarXvor reac-

liona la fel ca gi prima datd."l1




Un al treilea set de schimbdri apare in sistemul opioid al cre-ierului, cel care secrettrendorfinel-e,care tocescsenialia de du_rere $i,el devine.hiperactiv. Acest circuit neural imphce din nounucleul amigdalian, de data aceastaconcertat cu o anumiti re_giune de la nivelul cortexurui cerebrar.opioidele sint substantechimice din creier - agenli foarte putemici de amor,te;it:comparabile cu opiumul sau cu alte narcotice inrudite. Atuncicmd existd un nivel mare de opioide (-propria morfintr a creie_ru!ui"), oamenii au o mai maretoleranfd h durere _ un efect ea fost observat de chirurgii de pe cimpurile a" f"pU

."r"-""constatat ci soldatii grav rdnili lveau hevoie de cintitegi maimici de narcotice decit civilii cu rlni mai pulin grave.

Ceva similar se intimpli 9i tr cazul tulburerli de stres post_traumaticl2. Modificdrire-de.endorfini dau o noui dimeniiunecombinafiei neurale declangatede o nouX expunere la trauml:amorlireaanumitor senzaFi. Acest lucru se paie ci explicd un in_

lt"g:,"tde simptome psihologice ,,negativi,, observite de mult

ra rulburarea de stres posttraumatic: anhedonia (incapacitateade a.simli plicerea) gi o amorfeall emolionaltr generali, o senza_iie de izolare fa!tr de vial5 sau fal5 de preocufarea in raport cusentimerrtelealtora. Ce-iapropiali acestorpersoanepot cLnstatao

Tulgindiferenld 9i o lips{ de empatie. Un alt efectposibil poa-

te fi disocierea, incluzind incapacitatea de a-gi aminu momlntede mare importanftr, ore intregi sau chiar zilein cazul unui eve_niment traumati2ant.

Schimbdrile neurale furcazul tulburtrrii de stres posttrauma_tic se pare cI predispun persorna caresuferi de ace'asttr oall laviitoare traume. Un numlr de studii pe animale aveau sd desco_pere cd atunci cind ele strt expuse chiar gi unui stres ugor a ovirsttr fragedd sint mult mai vulnerabile decit animalele nestre-sate, care suportd o traum.tr la nivelul creierului ulterior in viatd

facestI1cru. sugereazl nevoia. stringenti de a trata copiii cu tul_

burare dg stregpostfraumatic). Acesta ar putea fi un motiv pen_tru-faptul cd dintre douX persoane

"*p.rjuunei aceleiagicatas_

trofe una suferl o tulburare de stres posttraumatic, iar cealaltlny nrlcl^eu.l migdalian este pregdtit ie descoperepericolul, iar

1tu":icind el reapare in via!tr ca o primejdieieall, alarma este

cteo urtensitate$i mai mare.Toate aceste schimbtrri neurale oferi avantaje pe termen

scurt pentru rezolvarea unor urgenfe infiortrtoare sau stresante

ce pot apdrea. In condilii dure, vigilenla este mult mai mare,persoana fiind gata de orice, imprevizibill in ceea ce privegte

Trauma gi retnodlarea emolionald 251-

durerea;corpul este pregdtit pentru a susline eforturile fizice 9i,pentru moment, indiferent la ceea ce n alte condilii ar fi erveni-mente tulburitoare. Aceste avantajepe termen scurt devin insdcu timpul probleme de durati, atunci cind creierul suportd mo-dificdri care devin predispozifii, ca o magind carerdmfureperma-nent fur viteza a patra. Cirad nucleul amigdalian 9i acea regiunea creierului conectatd la el i9i iau un alt punct de reper in mo-mentul unei traume de mare intensitate, aceastdschimbare deexcitabilitate - aceastdmdritd potenlialitate de a declanga blo-cajeneurale - inseamnd cd toati viala estegata sd devini o cri-zi permanentd, chiar 9i cele r4ai nevinovate clipe putind devenio explozie de frici innebunitciare.

RENyATAREAEMOTI2NALA

Aceste amintiri traumatizante se pare cI rdmin ca fixafii infunclionarea creierului, pentru cd interfereazi cu lucrurile invd-

late ulterior - mai precis, cu irrvilarea unei reaclii mai norma-le la evenimentele tiaumatizante. ln temerile dobindite cum arfi tulburarea de stres posttraumatic, mecanismele inv5lirii gimemoriei au luat-o razna; din nou nucleul.amigdalian este che-ia regiunilor creierului implicate. Dar in depdgirea fricii dobin-dite neocortexul are o importanli capitald.. Condilionareafticii este denumirea pe care o folosescpsiholo-

gii pentruprocesul prin care ceva ce ir ultimi instan!5 nu esteameninldtor devine inspdimint[tor, pentru cd in mintea persoa-

nei afectatese asociaztrcu ceva cumplit. Cind asemenea.emerisftrt declangate a animalele de laboratoq,Charney a observat cifrica poate dura gi ani de zilel3. Regiunea cheie de pe creier un-de se rva!5, se reline 9i se aclioneazd ca reaclie la fricd este cir-cuitul dintre talamus, nucleul amigdalian gi lobul frontal - sis-temul blocdrii neurale.

De obicei, cind cineva invald si se teamtr de ceva printr-unreflex condifionat, frica dispare in timp. Acest lucru se pare cdse intimpl5 printr-o reinvtrfare fireascd, de cite ori obiectul friciieste intilnit din nou ir absenla a ceva cu adevlrat inspdimintd-tor. Astfel, un copil care invald sd-i fie fricd de ciini pentru cd afost urmdrit de un ciobinesc geruriu:rfurios, incetul cu incetul igipierde aceastd ricd in ca2ut n care se mutd lingd nigte vecini ca-

re au un ciobtrnesc foarte prietenos, cu care igi petrece multd vre-me jucindu-se.




ih tulburarea de stres posttraumatic, reinvilarea spontandnu mai are loc. Charney susfine ctr acest lucru se poate datoraschimbdrilor din creier in cazul tulburdrii de stres posttrauma_tic, schimbiri care sint atit de puternice, incit blocarea nucleuluiamigdalian se petrece de fiecare dattr cind ceva ce amintegte fiechiar gi vag de trauma iniliali reapare, refurttrrind tiparul fricii.Acest lucru inseamnd cd niciodatl lucrurile de care ne tememnu pot fi tratate cu o senzafie de calm - nucleul amigdalian nutrva!tr niciodatd str aibi o reaclie mai slabd. ,,Dispari1ia,, ricii,

constatd el, ,,separe ctr presupune un proces de invigare activ6,care la persoanele cu tulburare de stres posttraumatic nu maifuncfioneazS,,,ceeace duce la o supravieluire anormald a amin-tirilor emof onale".la

D-actrnsd trec prin experienfele cele mai potrivite, chiar 9i ceicu tulburare de stres posttraumatic pot depdgi momentul; amin-tirile emofionale putemice gi tiparele de gindire gi de reaclie pecare le gerrereazi se pof schimba in timp. Aceasti reinvi,taie,propune Charney, estede naturtr corticaltr. Frica inilialtr incolgi_tI in nucleul amigrtalian nu dispare comple! mai degrabd cor-texul prefrontal anuleaztr in mod activ commzile date ie nucleulamiqdalian restului creierului, care ar putea reacliona cu team5.

,,Intrebareaestecit de repede scipdm de o fricd dobinditX.,spune Richard Davidsory psiholog la Universitatea Wisconsin,carea descoperit ctr rolul cortexului prefrontal sting este de'a di_minua stareade disconfort. tntr-o eiperien!tr de la6orator in ca-re oamenii mai intii au invtrlat str aibd o aversiune fafd de unzgomot puternic - un exemplu de fricd dobinditl gi o paraleldfir alt registru cu fulburarea de stres posttraumatic -, Davidsona descoperit cd oamenii caresirt mai activi ir cortexul prefron-tal sting igi depdgescmai rapid frica dobindittr, sugerind din nouroL'J imp_ortant ucat de zona corticald in detagirea de stresuldobindiCs.

REED UCAR EA CREIERULUT EM Oy ON AL

Una dintre cele mai incurajatoare descoperiri despre tulbu-rarea de stres

_posthaumatic provine dinti-un studiu asuprasupravieluitorilor Holocaustului, dintre care trei sferturi i-a

constatat cI au simptome active de tulburare de stresposttrau_matic chiar gi o jumtrtate de secol mai tirziu. Descoperireapozi_tivd a fost cd un sfert dintre supravieluitorii iare atrsuferit iind-

Trauma gi retnztdfarea emolionalll 253

va de asemenea simptome nu le mai au; inh-un fel sau altul,evenimentele din viafa lor au contracarat aceasttrproblemS. Ceicare inctr mai aveau simptomele dddeau dovadtr de modificiride catecolamine la nivelul creierului, tipice pentru tulburarea destres posttraumatic - ir weme ce aceia care gi-au revenit numai prezentau asemeneaschimbtrrib. Aceasti constatare 9i alte-le similare dau speranle ctr schimbtrrile la nivelul creierului inprivinla tulburirii de stres posttraumatic nu sint ireversibile 9icd oamenii $i pot reveni chiar 9i din cele mai cumplite traume

emolionale - pe scurt, ctracestcircuit emofional poate fi reeducat.Vesteacea buntr este deci ci gi traumele profunde ca acelea careproduc tulburarea de stres posttraumatic se pot vindeca 9i ctrdrumul spre o asemenea vindecare este parcurs prin reinvdfare.

Unul dintre modurile in care aceastd vindecare emofionaltrse pare cX sepetrece spontan - cel pufin la copii - estepracti-careaunor jocuri precum ,,Purdy" . ]ocurile acestea epetate lanesfirgit ii lasdpe copii strretrtriascd rauma in siguranli. Aceas.ta permite doutr cli de vindecare: pe de o parte, memoria repe-ttr fur cortex o stare de anxietate mai scXzutd, desensibilizindu-lgi permifnd un set de reaclii netraumatizante care-i vor fi aso-ciate. O altd cale de vindecare este'aceea tr, r mintea lor, copiiidau un alt deznodlmint, mai bun, tragediei. Uneori, juciridu-se

de-a ,,Purdy", copiii il omoar5, scolindu-gi in evidenld capacita-tea de a stlpini momentele traumatice de neajutorare.

]ocurile precum ,,Purdy" sint previzibile la copiii mici careau trecut printr-o asemenea ntimplare de o violenld coplegitoa-re. Aceste jocuri macabre tn cazul copiilor traumatizafi au fostobservate prima datd de dr. Lenore Terr din San Frantisco, psih-analist in probleme de copiilT. Ea a descoperit asemenea ocuri

la copiii din Chowchilla, Califomia - cam la o ortr de CentralValley 9i de Stockton, unde s-a furtimplat nenorocirea cu Purdy

- gitrnde in1973 un autobuz cu copii plecali intr-o excursie deo'zi a fost rdpit la drumul mare. Rdpitorii au itrgropat autobuzulgi au linut copiii i:rtr-un chin care a durat doulzeci gi gapte deore.

Cinci ani mai tiirziu, Terr a descoperit cd acei copii rdpili re-trdiau momentul in jocuri in care erau victime. De exemplu, fe-tele jucau in mod simbolic scenarii ale rtrpirii cu ptrpugile lor

Barbie. Una dintre fetife, care ura faptul cI simlise urina celor-la$i copii pe pielea ei cind stiteau acolo ghemuili de spaimd, igispila pipugica la nesfirgit. O alta se uca de-a cXldtoria lui Bar-



254 Oazedd oportunititli

bie,pdpusacaremergea ndeva nu conteaziunde_ gise n_torcea u bine,ceea eerachiarscopul n sineal ocului.b a tre_ia introduceapdpuga ntr-o groapd, n care aceasta esufoca.

In vreme ce adullii careau trecut prin traume coplegitoarepot suferiun fel deamorlealdpsihictr,deblocareamemorieisaua senzafiilor ir raport cu o anumiti catastrofd,adeseapsihiculeopiilor trateazdcu totul altfel problema. Ei sint insensibili latraumd mult mai rar - cel pulina9a credeTerr,pentiu cd 9i fo_losescantezia,se oacd9i viseazl cu ochii deschigi, "rrt ,i u_li

reaminti 9i a regindi chinurile prin careau trecut.Aceistd retr*,re voluntari a traumei se pare cd alimenteazdnevoia de a otransforma in amintiri putCrnice,careulterior pot aptrreasubformtrde flash-back-uri.Dactr raumaesteminori,

"ad" "*u*_lu mersul la dentist pentru o plombd, retrdireamomentului odati saude doudori e suficienttr.Dar daci estevorbad.espree_va coplegitoq, opilul simte nevoia sd repete a nesfirgit, ia reiave.snicirul traumei, intr-un ritual monoion 9ineindurtrtor.

, _,.9 ul:de a seajunge a ma'gineainghefati in nucleulamig_

ctallanesteceaoferitd de arttr,care a rindul struesteun mijlJcde comunicareal subcongtienturui.creierur emolional estebineadaptatirlelesului simbolicai a ceea eFreudnumeu,,pr*"rriprimar": mesajele,-respectivetafora,povestea,mirul gi artele.Aceasti cale este folosittr adeseapentru tratareacopiiior trau-

Tu|r"!i: Uneori,artapoate- eschide posibilitateca aceicopiisd discutedespremomentul de groazddesprecare altfel ,,_u, r"_drdztrisdvorbeasci

SpencerEth din LosAngeles,psihiatr,u n problemedecopii,trateazd, semenea anrri 9i povestegtedespri un pugti de cinciani carea fo$t rdpit impreund cu mama ui de ctrtre ostul iubital acesteia. drbatul -a dus'irtr-o cameri demotel,unde a po_runcit copilului si se ascunddsub o ptrturtr, n vremeceel a bd_tut-o pemamtrpfurdaomorit-o.E de nfelescdb{iatul nu eradis_pus.sdvorbeasctrespreastacu Eth,despre aietelepe care e_aauzit gidespre ot ceavdzutchiar gidesubpiturtr. Astfelce rthi-a cerutsd aci un desen oricedesen.

EI aschi,tato magintrde.cursecareaveanigteochi enormi, giarnintegteEth. Ochii aceia mengiEth i-a intelpretat ca fiind in_

driznealacopiluluide a privi pefufiC a ce acecriminalul.Ase_menea eferiri indirecte la o sieire p?ofund traumatizantaaparaproapentotdeauna n creafiile

"opiilor;Etha mai pus gialli co_

pii strdeseneze ite ceva,pentru a itcepe astfelterapia.'di"ti-

Trauma gi reiialgarea emolionald 255

rile putemice care ii preocupi se strecoard ffr desenele,ca gi ingtrdurile lor. Dincolo de asta,desenatul in sine este o terapie, cepoate fi un inceput de sttrpinire a traumei.

RENyATAREAEMOTIONALA I REFA9EREADINA O TRHIMA

Irene a mers la o intilnire care s-a sfirgit printr-o incercare de viol.Degi s-a luptat cu atacatorul, el a continuat sd o urmdreasci: a hdr-

fuit-o cu telefoane obscene gi cu amenintdri violente, sunind-o in

toiul nopfii, pindind-o gi urmdrindu-i fiecare rrigcare. Odatd, cind a

trcercat si apeleze la ajutorul polifiei, ofiferii au socotit cl problema

este un fleac, avind ln vedere cA ,de f.apt, nu s-a infmplat nimic".

Cind a inceput terapia, Irene avea deja simptome de tulburare de

shes posttraumatic, nu mai iegea in lume 9i se simtea o adevtrratiprizonierd ir propria ei casi.

Cazul lui Irene este citat de dr. Judith Lewis Herman, psihia-

tru care a absolvit la Harvard 9i a cirei munctr deschizXtoare de

noi direclii subliniaztr fazele de revenire in urma unei traume.

Hermdn susline cX ele ar fi acestea: atingerea unei stdri de sigu-

ran!tr, amintirea amlnuntelor traumei gi jelirea pierderii suferi-

te gi, in final, reincBperea unei viefl normale. Existd o logicd bio-

logicd in privinla ordinii acestor f.aze, agacum vom vedea de alt-fet aceastisuccesiunearestr eflecteelu,lir carecreierulemo-

lional inva!tr din nou cdviala nu trebuie socotiti o criz6.perrna-nenttr.

Prima azi - atingerea ttrrii de siguran!tr presupuneg5-sirea unor cdi de calmarea circuitelor emolionaleprba temtrtoa-re 9i care sepot declangaatit de ugor irncitsdpermiti reinvdfa-rea18. desea, cestucru rcepe prin a-i ajuta pe pacienlisd n-

leleagdctr starea or de surescitare9icogmarurile,hipervigilenlagi panicasint de fapt pirfi ale simptomelor tulburtrrii de stresposttraumatic.Aceastd nlelegere acecasimptomelen sine sdfie rnai pulin inspiimintitoare.

O altdfazd de nceput estea-iajuta pe pacienfisi recigtigeunanumit control asupra ucrurilor care i se ntimpld, o dezvdlare

directd a lecliei de neajutorarepe carea intiptrrit-o trauma. Ire-ne, de exemplu, gi-amobilizat prietenii gi falnilia pentru a for-ma un fel de zid irtre ea9i urmdritor 9i era gatasd apeleze i apolilie.




Felul in care pacienlii cu tulburare de stres posttrawnatic sesimt in ,,nesiguran!tr" trece dincolo de frica fald de pericolelece-i pindesc; nesiguranla incepe printr-o fazi mai intimd, prinsentimentul cX nu defin controlul asupra a ceeace se ntimpll cutrupul 9i cu emoliile lor. Acest lucru estede infeles, avind in ve-dere declangareablocajului emolional pe careo creeazi tulbura-rea de stres posttraumatic prin hipersensibilizarea circuituluinucleului amigdalian.

Medicalia le oferd pacienlilor posibilitatea de refacere ur a9a

fel incit ei sX gi dea seamacXnu trebuie sd fie la dispozifia alar-melor emofionale ce-i cuprind odatd cu o anxietate inexplicabi-15,dindu-le insomnii sau condimentindu-le somnul cu cogma-ruri. Farmacologii sperd ch ntr-o bund, zivor exista medicamen-te care si aclioneze in mod direct asupra efectelor hrlburdrii destresposttraumatic la nivelul nucleului amigdalian gi conectdriicircuitelor de neurotransmifltori. Deocamdatd insi existd medi-calii care contrabalanseazddoar o parte dintre acesteschimbdri,mai precis, existtr antidepresive care aclioneaztr asupra sistemu-lui de serotonind 9i betablocante, precum propanololul, ce blo-cheazd activarea sistemului neryos simpatic. Pacienfii pot deasemeneasd invefe tehnici de relaxare, care e dau posibilitateasd gi echilibreze aceasttr tare de nervozitate maxim6. Calmul fi-ziologic deschide o posibilitate de a ajuta circuitul emolional

brutalizat sd redescopere cH viala nu este o permanentd amenin-lare gi de a reda pacienlilor sentimentul de siguranld pe carel-au avut inainte de traumd.

O altd fazi a vindqcdrii presupune repovestirea 9i reconstrui-rea irtimplXrii care a creat trauma intr-un mediu sigur, care per-mite circuitului emofional sX dobindeascl o nouX inlelegere,mai realisttr, 9i sd reaclioneze altfel fafi de arnintirea traumati-zarftl,gi de tot ceeace poate ea declanga.Pe mlsurd ce pacienliipovestesc amdnuntele ingrozitoare ale traumei, memoria incepesd fie transformatl atit la nivelul irilelesului emolional, cit 9i inprivinla efectelorasupra creierului emofional. Ritmul repovesti-rii este unul lent; in mod ideal, ea mimeazX pagii care apar inmod firesc la cei care sint in stare sd-gi revind dintr-o traumd fX-rd si fi suferit de o tulburare de skes posttraumatic. ln acesteca-zuri

separe

cd adeseaexistd un fel de ceas nterior care ii face peoameni sd igi ,,a!ipeasc5" amintirile prea supirdtoare, care ducla retrtrirea traumei 9i care rleaparslptdmini sau chiar luni, du-pi care abia de-gi mai amintesc de cumplitele intimpldrile.

Trauma si tetnudlarea emolionald 257

Aceastd alternare intre reimersiune 9i refuzul traumei pare

sd permitd o revedere spontand a intimpldrilor 9i o reinvilare a

o."i1iui emolionale la aiestea. Pentru cei cu o tulburare de stres

posttraumatic mai greu tratabild, spune Herman' repovestirea

ilti^plXtitot poate-declan9a

temeri-coplegitoare' caz in care te-

rupurrt rl ar trebui si reducX ritmul 9i sd pdstt'ezereacfiile pa-

ciintului la un nivel suportabil, cit sI nu intrerupd reinvilarea-

Terapeutut il incurijeazd pe pacient.se Povesteasci eveni-

mentele traumatizante iit se pbati de aminunfit, ca Pe un fel de

liil d; groaz| fScut de el, retreind fiecare detaliu. Acest lucru,,n pr"rrip*e doar ceea ce s-a vizut, s-a auzit' s-a mirosit' s-a

ri#tit,.iii reacliile, sPaima, dezgustul, greaJa'Scopul este aici

transformarea amintiiii in cuvinte, ceea ce inseamnd caPtarea

unei pdrfi din aceastf,amintire, cear putea fi apoi disociatl 9i fi-

cutX'sa dispara din amintirea congtienti' Folosindu-se 9i am6-

nuntele senzoriale 9i sentimentele ce devin cuvinte' amintirile se

Dresupune cd sirt mai bine finute'sub control de neocortex' un-

i" i"J.tiif" pe care le genereaztrpot fi mai bine inlelese' mai lo-

gice 9i mai ugor de minevrat. Reinvdlarea emofionald in aceas-

ief.azaeste in mare mesurl deja dobindite Prin retrtrirea eveni-

*utttutot 9i a emoliilor, dar de data aceastaFtt-*mediu sigur

jii""o*1i*ia

unui terapeut de furcredere' Acest lucru comuni-

cAo te"!i" circuitului embgonal - 9i anume faptul cAsiguranla

9i ,,.r gtou"u poate fi trXite intandem cu amintirile traumei res-

pective.' Pustiul de cinci ani care a desenat ochii aceia imengi dupd ce

a fost martorul unei crime oribile, in care victima fusese mama

,u, n-u mai ftrcut alte desene duptr aceea; n schimb' el 9i terape-

.ttol tan, Spencer Eth, au inventat tot felul de jocuri' creindu-se

astfel o fegitrrta mai strinsd intre ei' Foarte incet, el a inceput sd

,"po,u"rt"ir"d crima, la inceput cu stereotipuri, recitind fiecare

"tia"""texact la fel de fiecare dat5' Treptat, naraliunea sa a de-

venit mai deschisd 9i mai curgitoare, iar trupul mai pulin ten-

sionat. tn acelagi timp, cogmarurile sale care rePetau scell:u

devenit tot mai rut" iu unnare, susline Eth, a unei ,,stf,piriri a

t u*"i". incetul cu incetul, ei au continuat sd vorbeasci nu de-

spre temerile pe care le-a imprimat aceastd raum6' ci despre

.i"u ." i se ntihpla b5ielelulul in viala de zi cu zi'pe misurd ce

ftrcercastr se adaptezenoului cimin aldturi de tatdl s5u' In tlnal'

pugtiul a reugit id vorbeascddespre viala zilnicX' iar amintirile-traumei

au inceput sd se estomp.eze reptat'




Ih final, Herman a constatat cI pacienlii trebuie sd jeleascdpierderea generatd de o traum5 - indiferent cd este voiba de ordnire, de moartea cuiva drag, de o despdrfire ori de regretul cInu s-a incercat salvarea cuiva sau pur gi simplu de incredereapierdutd ftr cei carepdreau cd o meritd. |elireaiare rezultd in ur-ma repovestirii unor evenimente atit de dureroaseservegteunuiscop de o importan!tr capitald. Ea creeazi capacitateade detaga-re de traumd, intr-o oarecarem5sur5. Asta inseamntrcd n loc dea fi captivi pe veci intr-un moment din trecut, pacienlii pot ince-pe si priveascX nainte, chiar cu speranli gi sd-gi reconstruiascdo vialX noui, lipsiti de umbra traumei. Ca 9i cum reciclareaper-manenti gi retrdirea groazei dintr-o traumi ar fi un circuit emo-lional a cdrui vrajd, in sfirgit, este mprdgtiatd. Fiecaresirenl nutrebuie si aducd neaptrrat un potop de temeri; fiecarezgomot innoapte nu trebuie sd trezeascdun moment de groaztrdin trecut.

Efectele ulterioare sau ocazionale ale simptomelor persistiadesea,spune Herman, dar existd semne speiifice cd trluma afost in mare parte depdgitd. Acest lucru presupune reducereasimptomelor psihologice la un nivel controlabil 9i capacitateadea suporta acestesentimente asociateamintirilor traumatizante.Estesemnificativ in special faptul ci amintirile tr urma traumeinu mai erup la momente necontrolate, ci pot fi vizitate ca oriceamintire, ir mod voluntar - gi poate gi mai important, ele potfi lSsate a o parte, ca orice alte amintiri. ln finit, trseamntr re-

construirea unei vieli noi, cu relalii puternice bazate pe increde-re gipe un sistem de convingeri care si aibd o logici chiar gi in-tr-o lume in care se pot intimpla asemenea nedrepttrli2O.Toateacestea a un loc sint semne ale succesului in reeducirea creieru-lui emofional. '

PSIHOTERAPIA AEDUCATIEEMOyONALA

Din fericire,.momentele catABtrofale urcare amintirile trau-matizante sirt intipdrite sint rare de-a lungul unei vieli pentrumarea majoritatea dintre noi. Dar acelagicircuit caie se poate ve-dea cd intipdregte amintirile traumatizante se presupune c[funcfioneazd 9i in momentele linigtite din viafd. Neajunsurileoarecum obignuite ale copil5riei, cum ar fi o ignorare perm€men-td sau o lipsi de acordare a atenfiei sau a tandrefii din parteaunuia dintre pdrinfi, abandonarea sau pierderea or ori o rispin-

Tiauma gi re?nztdfarea molionald 259

gere din partea societilii s-ar putea sd nu atingi niciodati cul-

mile unoi traume, dar iti vor ldsa amprenta in creierul emofio-

nal, ducind la deregliri - la lacrimi 9i crize de furie - in rela-

liile intime din viala ulterioard. Dacd tulburarea de stresPosttra-urnatic poate fi vindecatd, tot agase poate intimpla 9i cu cicatri-

cele ernolionale de care suferim mulli dintre noi' Aceasta este

misiunea psihoterapiei. 9i, ir:r general, totul consti in invdlarea

aborddrii iu talent a reacliilor cu incXrcdturd nervoasd, iar aici

intrd in joc inteligenla emolionald.

Dinjmica preiupusi de nucleul amigdalian 9i reacliile mult

niai bine formate ale cortexului prefrontal poate oferi un model

neuroanatomic asuPra felului in care psihoterapia remodeleazd

tiparele emolionale profunde, prost adaptate. Sau cum sPune

niurospecialistul |oseph LeDoux, care a descoperit declangato-

rul din-nucleul amigdalian Precum 9i rolul jucat de acesta n iz-

bucnirile emofionale: ,,Odatd ce sistemul emolional irvald ceva

pare cEnu mai uitd niciodatd. Terapia practic te invald sd-l sth-

pinegti - ili invall neocortexul sd inhibe nucleul amigdalian'-Impulsul

de a acliona este refulat, in vreme ce emoliile funda-

*"t tul" in aceasti privinld rdmin intr-o formd subliminald'"

Datorittr arhitecturii creierului care addpostegtereinvilarea

emolional5, ceea ce se Parecd rimire chiar 9i dupd o psihotera-

pie reugitd este reaclia remanenttr, un reziduu al sensibilitdlii

itriliut" sau al fricii, careste labazaunor tulburdri emofionale2l'

Cortexul prefrontal poate redefini sau frira impulsul nucleuluiamigdalian, dar nu poate sd-l impiedice sEreacfionezedin pri-

mul moment. De aceeanoi nu putem hotdfr'ctnd si avem ieqiri-

le noastre emolionale, avind totugi un control mai mare asuPra

duratei or. O refaceremai rapidd fir urma unei asemenea zbuc-

niri poate fi un semn de maturitate emolionald'

Dupd aceasti terapie ceeace se Pare,ctr- e schimbA sint reac-

liilepe-carele au oamenii, odati ce estedeclangattro reacfieemo-

gonile - dar tendinla de a se declanga reaclia nu dispare com-

plet intr-o primi fazS,.DoveziasuPraacestui faptprovin-dintr-o

ierie de studii de psihoterapie conduse de Lester Luborski 9i co-

legii sdi de la Universitatel din Pennsylvani*z' Ei au analizat

principalele relalii conflictuale careau condus zeci de pacienli la

psihoterapie - trdsf,turi Precum incapacitatea de acceptaresau

ie stabiliie a unei intimitdli sau frica de egecori o dependenli

exageratS.Apoi au studiat atent reacliile tipice (intotdeauna de

aut6apdraref Pe care le au pacienlii atunci cind acestedorinle




sau temeri sint activate la nivelul relafiilor lor interpersonale _reaclii cum at fi faptul cd sint prea poruncitori, prea exigenfi, cdau crize de furie sau manifestx o rdceali totali fa_ta e"ceielaltsau o retragere in carapacea lor intr-o formtr d.e autoapdrare,ceeace-il facepe celdlalt sd reaclioneze nepotrivit. it cuzt-,Iuces-tor intilniri nefericite, pacienfii sigur cx au fost cupringi de sen-timente de suptrrare - de lipsd di speranld 9i ae iristege, d; ,;-sentimente gi de minie, de tensiuni putemice pi de temeri, de in_vinovdliri 9i de autoinvinovdliri 9.a.m.d.Indiferent care este ti-

parul.specific pacientului, se pare cd el apare in aproape toaterelaliile importante, fie cd este vorba despre ,rr, sog,u,, de"preyn amant, despre un copil sau despre un perinte, dispre

"r, "o-egsau despre un gef.11u-r1a unei terapii de lungd durattr totugi, acegti pacienli

prezinti doui tipuri de schimbdri: reacfia lor emofionati la eve-nimentele declangatoare devine mai pulin tulburitoare, uneorichiar calmi sau indiferenti, iar rispunsul devine mai eficient ince privegte obfinerea a ceea ce igi doreau irtr-adevdr de la rela_lia respectivd. Ceea ce nu se schimbr insr este dorinfa sau fricaacuti gi sentimentul inilial de torturd. Cind pacientul nu mai aredecit citeva gedinle de terapie, intimplirile pe care e-a povestitse dovedesc a avea multmai puline reaclii emolionale riegativecomparativ cu cele de la firceputul terapiei 9i rdspunsurilipozi_tive sint de doud ori mai numeroase din partea celeilultu putrou-ne, atit de rivnite. Ceea ce nu se schimbi instr deloc eit" a"u"sensibilitate speciald fald de rXdtrcinile acestornevoi profunde.

. .In privinla creierului, putem face speculafii; circuitului lim_

bic.arputea tri,mile se_mnalee alarmd ia respuirs la posibila de-te$aye a unor intimpldri de temut, dar corteiul prefiontal gi zo-nele trvecinate au invtrtat firtre timp o reaclie noutr, mai iene-toasd.Pe scurt, lecfiile emofionale - chiar si in cazul obiceiuri-lor celor mai inrtrdtrcinate dobtrdite incd din copildrie - pot firemodelate. invtrlarea emoJionaldesteun pro."r'de durati p11-tind sI lind o vialX intreag*;'

KWTemperamentulnu este

predestinat

Prin urmare, aga pot fi modificate tiparele emolionale careau fost invdlate pe parcurs. Dar cum rtrmine cu acele reacfii ca-re provin din codul nostru genetic - cum rimire cu schimba-rea obiceiurilor de a reacfiona intr-un anumit fel in cazul celorcare din fire, sd zicem, stnt foarte superficiali sau cumplit de ti-mizi? Aceastf, gaml de limitdri emolionale intrd sub umbrelatemperamentaltr, acel zgomot de fond al sentimenteloq, care neinfluenfeazX dispozilia de bazd. Temperamentul poate fi definittn funclie de stiri care ne inregimenteazd firtr-o anumit5 catego-rie de viafd emoflonald. Intr-o oarecare mdsur6, fiecare avem oanumitl gamd emolionald favorittr; cu temperamentul ne nag-tem in parte datoritl loteriei genetice,care are o forlX extraordi-

nard de-a lungul vielii. Fiecarepdrinte a observat asta: ncd de lanagtere,copilul va fi calm 9i linigtit sau capricios gi dificil. intre-barea este dacd acestset emolional determinat biologic poate fischimbat prin experien!5. Oare biologia noastrtr ne fixeazX des-tinul emolional sau chiar gi un copil ndscut timid poate deveniun adult fircrezXtor?

Cel mai clar rf,spuns la aceastd ntrebare provine din studiulftrcut de ]erome Kagan, eminenhrl psiholog al dezvolttrrii de laUniversitatea Harvardl. Kagan susline cd existii cel pulin patrutipuri temperamentale * timid, indrizne! vesel 9i melancolic

- 9i cd fiecare se datoreaztr unui tipar diferit al activitdlii creie-rului. Se pare cd existtr nenumdrate diferenfe de temperament,fiecare bazindu-se pe diferenle innXscute la nivelul circuituluiemofional; pentru fiecare emolie in parte, oamenii se pot dife-

renlia in funclie de cit de ugor se declangeazX sau cit dr:l^reazd,oricit de intensi este.Studiul lui Kagan se concentreazdpe unuldintrc aceste tipare: dimensiunea temperamentului care mergede la indrdzneali la timiditate.




Zeci de ani, mamele gi-au adus sugarii gi copiii mici la labo-ratorul lui Kagan pentru Dezvolt4reiCopilului, care se afld laetajul al paisprezeceleaal Universitdlii Harvard, in SalaWilliam]ames, pentru a lua parte la studiile referitoare la dezvoltareacopilului. Acolo, Kagan

-sicolegii sdi au observat semne timpu-

rii de timiditate in cazul unui grup de copii de un an 9i noudluni adugi pentru observalii expeiimentale. Aflafi la joacd, oparte dintre ei s-au dovedit vioi gi spontani, juci:rdu-se cu cei_lalli copii practic ftrrd nici o ezitare. Altii tot$i erau nesiguri 9iezltanl| nu indrdzneau

9ise agilau de fusta mamei, ur*arir,_

dl-i h ticere pe ceilalli cum se oacd. Dupd aproape patru ani,cind_aceiagicopii au ajuns la grddinifd, ecfripi de-cercetdtori alui Kagan i-a studiat din nou. De-a lungul a*lo. care se scurse_serd,nici unul dinke copiii firdrlzneli nu devenise timid, in vre-me ce doud treimi dintre cei timizi rdmdseseri reticenfi.

Kagan consideri cd de fapt copiii caresint prea sensibili gi te-mitori se transformd tr adulli timizi 9i timoiali; de la nagtere,carn 15 pini la 20h dintre copii sint ,,inhibafi comportamental,,,dupi cum ii numegte el. Ca sugari, acegticopii sini timizi in pri_vinla a tot ceeace nu le este familiar. Asta iiface sd ezite si md_nirce lucruri noi, sd se apropie de animale necunoscutesau delocuri negtiute 9i sI fie foarte sfiogi in prezenla striinilor. De ase-menea,ei devin sensibili gi n alte sensuri - de exemplq sint in_clinali sd se autoilrvinovdleascd 9i sd-gi faci reproguii. Existd si

copii care sint de-a dreptul paralizafi. de teamd atunci cird seafld in societate: a gcoali sau pe terenul de joaci, atunci cind cu-nosc oameni noi sau atunci cird reflectorul societdlii se ndreap_td spre ei. Ca adulli, sint sortili si ajungl insingurafi, trdind in_tr-o fricd groaznictr atunci cind trebuie ia fina un discrtrs sau sdexecute ceva n public.

Tom, unul dintre bdieleii din studiul lui Kagan, este tipicpentru aceastdcategoriede timiditate. La toate misurdtorile fd-cute in timpul copil5riei -lay)oi, cinci gi gapte ani -, Tom senumdra printre cei mai timizi copii. Atunci cind a fost chestio_nat la-treisprezeceani, Tom devenise tensionat 9i rigid, mugcin-drr-gibuzele, fri:rgindu-gi miinile, cu un chip impietiit, careabiazimbea timid 9i forlat doar cilrd era vorba'despre prietena lui;rdspunsurile baleerau scurte gi pdrea abdtuP. naniide mijloc ai

copilSriei, cam pinX pe la unsprezece ani, Tom igi amintegte cdera cumplit de timid, asudind tot de fiecare datd cind trebuia strse apropie de un colegde joac5.De asemenea,era fulburat de te-

Temperamentul nu ebtepredestinat 263

meri intense: se temea ci-i ia foc casa/ ca nu cumva si se inece

in piscini sau sd rXmini singur pe intuneric. in desele cogma-

ruri, era atacatde mongtri. Chiar dacd se simlise mai pulin timid

tn ultimii doi ani gi ceva,avea ncd o oarecare stare de anxietate

in preajma copiilor gi problemele sale se concentrau acum asu-

pra rezultatelor de la gcoal6,degi era in primii 5% cei mai buni

din clasi. Tom era bdiatul unui om de gtiinfd, drept pentru care

gi-a fdcut o carierd in acest domeniu, tocmai penku ci l-a tentat

ideea cd asta ar presupune o oarecare singurdtate, potrivitX in-

clinaliilor sale introvertite.in schimb, Ralph era unul dintre cei mai firdrdzneli 9i mai

deschigi copii, indiferent de virsta la carea fost supus evalu6rii.

lntotdeauna relaxat 9i vorbXre!, la treisprezece ani gtia sd sea9e-

ze confortabil pe un scaun,nu avea ticuri verbale 9i vorbea foar-

te increzXtor,pe un ton prietenos, ca 9i cum s-ar fi adresatcuiva

de virsta sa- degi diferenfa de virstd era de doulzeci 9i cinci de

ani. ln timpul copildriei, aavut doar vreo doud temeri trecdtoa-

re - cea de ciini, dupX ce un duldu a sdrit pe el cfird avea trei

ani, gi o alta de zburat, pentru ci la gapteani auzise de un avion

care se pribugise. Ralph era sociabil 9i indrdgit 9i niciodatd nu

s-a socotit timid.

Copiii timizi separe cI vin in viali cu un circuit neural care

fr face sI reaclionezemai puternic chiar gi la stresurile mdrunte

- inci de la nagtere, nima lor bate mai repede decit a altor su-

gari ca reaclie la situaliile necunoscute sau noi. La un an gi no-ui luni, cind copilul reticent refuzd.sd se oace, inima lui, aratd

monitoarele, trcepe sdbatl ca in timpul unei crize de anxietate.

Aceasttranxietate pare sd fie labaza timiditelii de o viafd: orice

persoantr noui sau situalie nouS este socotitd o potenlial5 ame-

ninlare. Ca urmare, o femeie de virstX mijlocie care igi aminteg-

te cd a fost extrem de timidd in copildrie, in comparalie cu allii

rnai indr5zneli, are tendinla de a trece prin via!tr cu mai multe

temeri, griji gi sentimente de vinovtrlie 9i s5'suferede probleme

cauzatede stres,cum ar fi migrenele, iritlri ale vezicii biliare gi

alte indispozilii stomacale3.

NETIRO CHIMIA TIMID IT ATII

Diferenla dintre prudentul Tom gi indrXzneful Ralph constdin excitabilitatea circuitului neural centrat in nucleul amigda-

lian, credeKagan. El susfineci oamenii precum Tom, care au in-




clinafii spre temeri de tot felul, se nasc cu g neurochimie careface ca acestcircuit sAse excite ugoq,evitind tot ceea

"u "rl"ru_

familiar, fapt c9 duce la o stare de nesiguranld gi la anxietate.Ceicare/ precum Ralph, au un sistem nei-ros caiibrat mai bine inceea ce privegte excitarea.nucleului amigdalian se

"puri"*ui

greu, sint mai indrdzneli 9i mai nerdbdito-ri si explor&e noi lo_curi gi si cunoascdgi alte persoane.

- 9",pli* indiciu asupra tiparului mogtenit de copil vine dincit de dificil sau de irasCibil eite sugarul !i ain graail de tulbu_rare din momentul ir care este confiuntai cu ceva sau cu cinevanecunoscut. in vreme.ce.unul din cinci copii intri in cutegoriacelor timizi, doi din clncr au un temperament indrtrznef i

""iufin la nattere.

-O parte din dovezile culese

$9Kagan pirovin din observafii_

le asup-rapisicilor, care sint neobignuit ae'tirrfiae. Cam una dingapte dintre pisicile de casd au un tipar al fricii cur" seumenamult cu timiditatea copiilor: se retrag daci este ceva nou (sinu-gi manifestd legendara curiozitate I pisicii),

"_u;.h"i;t;rorezenoi teritorii gi nu atactrdecit rozitoare mici, fiind prea ti-

lid:,.1r^:| :: legea{a..tisupra etormai*aii, usu

",lrr,'pro""_reaza emenele or feline mai curajoase, care ar face_o fdid ezi_tare. 9a constatat la nivelul creierului aceskir pisici timide ciporfiuni ale nucleului amigdalian sint extrem de excitabile,mal

lf;..*O,deexemplu, udo ameningareau;;il;;tJ'.;

Timiditatea pisicilor infloregte cam pe la o luni, punctul cindnucleuf amigdalian se maturizeaz5 slficient pentru a preluacontrolul circuitelor din creier ce determini apiopierea siu evi-tarea. Maturizarea creierului pisicii la o lund peamdndcu cea asugarului, de la opt luni; la opt sau nouX luni, observdK"gdl;copii apare teama de ,,necunoscut/ - alacemdma iesedin incd-pere gi el rdmine cu un necunoscut, copilut izUucnugte r, i"-crimi. Kagan declard cu tirie cd acegti

"oiriiUri.riri," 6;";i;

mogtenit nivelurile cronic mari dgnorepinefririe sau de uttu ,"U_stanfe chimice care activeazi nucreur imigdarian astfer incii sefoTu.u?iun pragmicdeexcitabilitate,

"&uJulu""';;;;;]

amigdaliansi fie mai ugordeclangat. iSemnuluneimari sensibilitdli,de exempluj tr cazulunor ti_

neri,-birbalisau emei,cares-audovedit a fi a-bstur " ti*lri tncopil5rie, analizali acum ntr-un laborator p"r.,it ',

" ""a""."*

reaclioneazda motive de stres,cum ar fi mirosurilep"t"r"i"",

Temperarnentul nu estepredestinat 265

constd in ritmul lor cardiac care rhmine crescut mai multl vre-

me decit la tinerii indrdzneli de o virsti cu ei - semn ci apari-

lia norepinefrinelor pdstreaztrnucleul amigdalian intr-o starede

excitare prin intermediul circuitelor neurale, sistemul nervos

simpatic fiind 9i el activata. Kagan a descoper it ci acegti copii ti-

mizi au niveluri mai mari de reaclie in intreaga gamd de indici

ai sistemului neryos simpatic, incepind cu tensiunea arteriald gi

dilatarea pupilelor pind la un nivel crescutde norepinefrine, ca-

re apar i:r urina lor.

Un alt baromeku al timiditdtii este ttrcerea.De cite ori echi-

pa lui Kagan a studiat copiii timizi gi indrdzneli intr-un mediu

natural - la grddini!f,, impreuni cu alli copii care nu qtiau de-

spre ce e vorba sau cind au vorbit cu cei care i chestionau * co-

piii mai timizi s-au exprimat mai pulin. Un copil de grddinifi ti-

mid e in stare str nu spund nimic atunci cirnd un altul i se adre-

seazi gi sd-9i petreaci mai toatX ziua uifindu-se doar cum se oa-

ctr ceilalfi. Kagan face chiar unele speculafii, declarind ci o ttrce-

re timidd ir fala noului sau a unei posibile amenin!trri este un

semn al activitdlii circuitului neural care se desfigoari intre cre-

ierul din fald, nucleul amigdalian gi structurile periferice apro-

piate, care controleazd capacitatea de a vorbi cu glas tare (ace-

leagi circuite ne fac ca in momentele de stres sd ne ,,inghi!im"cuvintele, strne sufocdm).

Acegti copii sensibili sint in mare primejdie, pentru cd i9i pot

dezvolta un fel de dezechilibre anxioase, cum ar fi crizele de ga-nici, acesteaputind incepe din clasa a gaseasau a gaptea. In-

tr-un studiu efectuat asupra a754 de blieli 9i fete din acestecla-

se, s-a constatat cAM trecuserd deja prin cel pulin un asemenea

episod de panici sau ctr avuseserd simptomele preliminare.

Aceste episoade de anxietate au fost de obicei declangate de

alarme obignuite pentru prima adolescenld, cum ar fi prima in-

tilnire cu iubita sau un examen important - alarme pe care ma-joritatea copiilor le rezolvi fird probleme prea serioase. Dar

adolescenlii timizi din fire 9i extrem de speriali de situaliile noi

intri in panicd gi atunci apar simptomele, gi anume palpitafiile,

respirafia neregulati sau senzafiade sufocare mpreund cu sen-

timentul cf, o str li se ntimple un lucru ingrozitor, adicd or sd tr-

nebuneascd sau or sd moard. Cercetdtorii cred cI acesteepisoa-

de nu au fost suficient de semnificative incit sXpresupund un

diagnostic psihiatric cum ar fi o ,,tulburare de panicd", totugi ele

aratX ci acegti adolescenfi sint expugi unui mare risc de a dez-




volta aceast5 ulburare, od.at5cu trecerea impului; mulfi adulficare suferd de crize de panicd susfin ci atacurile u" i"""p,.ri iuvirsja adolescenfeis.

Inceputurile crizelor de anxietate sint strins legate de perioa_da de pubertate. Feiele careabia intrf,in pubertate nu au aseme_nea crize, dar dintre cele care au intrat in pubertate Ay" au cu_1o.

cuJdeja panica. Odatd ce au avut o ur"rrr".,uucriztr,ele au in_clinafia sd nceapd strse teamide o repetare, upt.uru iie;;;oameni la panictr gi la izolare de viate

Nu MADERANIEAZANIMIC TEMPERAMENTULsEL

in anii 1920,o tinird, mdtuga mea June,a plecat de la ea de

:"::[.1':I1T:"_clry eis-adusdeuna,i"g"ieh shanghaio cararoneoartepericuloasdpentru o femelesingurd, iui ul",in acele remuri.Acolo, une

j ."""r""t 9i ,_amdritat cu un de_tectivbritanic,care ucra tr polilia colonialtr in cadrul C";;;_lui Internalional de Comeri. Cind jad;;"ii u"""""rft;;_haiul, la firceputul celui de-al doilea'raiioi *.;"1,;;G;

meagi solul ei au fostinchigi nh_un agdr,carea fost descrisn1a*ea;.iin jilmutEmpireof

!!r:!y(Impiriulsoaretrr. l;tc;;

supravieluit acestor ni.oribili de lagdaea gi soful sd";;;;r:dut practic ot. Fdrdnici un ban,auTost epatriagin Columbiabritanici.

lmi amintesc evremeacind erar.n opil 9iam cunoscut_o eJune,o doarnnd n vjrstXexuberantd,aceiei ria,teaavut un cursimpresionant.n ultimii ani, flcuse

"^ "i"" ""*Uralgi rXmdsese

parlial paralizatd;dup{-o

perioaddde refacereo"rb l;;;;;dificild,eaa reugitsI umbledin nou,aarjciriopatina. Imi amin_tesc d ir acea remeam egitodatl in orui

",,irrr,", cind eaaveavreogaptezeci e ani.Nu gtiu cum a ficut, dar dupi citerrami_

lutealn auzit un lipdt ugor_ st1q. dupe- ;"torr'CL"r" 9i

""emai putea ridica. M-am repezit-sdo iiaic 9i dcrnai cind fd_ceamasta, r loc strseplingdiau sdse amenteze, inceput sErid,. Singurulei comentarii a fost *,roior,-.S;;';'.j,":;;;iar sdumblu."

.,,"^:::jttt-:_iyT q"t, din fire,ca n cazulmdtugiimele,sdgra-

l::1:,]""1"-Tl yl"i p:lpgzftiv; acestioamenisint energiJieimaorlr/n vreme peallii sint pasivi 9i melancolici.Aceas"ta imenslunea temperamenfului exuberan,taa unii si melanco_

Temperamentul nu este predestinat 267

lia la alfii - pare a fi legatd de activitatea din zonele prefronta-le din dreapta 9i stinga, polii superiori ai creierului emofional.Acest lucru a iegit la iveald in mare parte in urma studiului luiRichard Davidsory psiholog la Universitatea din Wisconsin. El a

descoperit cd oamenii care au o activitate mai mare in lobulfrontal sting comparativ cu activitatea din lobul drept sint din fi-re mai veseli; se bucurd de via!5 gi de oameni, igi depdgescobs-tacolele, precum mdtuga ]une. Cei care fursi au o activitate rela-

tiv mai mare in partea dreaptd sint sortili gindurilor negative gi

sint firi posace, a9a ncit sint ugor doborili de problemele viefii;intr-un fel, ei parcd suferi pentru cdnu igi pot potoli grijile 9i de-presiile.

Intr-una dintre experienlele lui Davidson fdcute pe volun-

tari, persoanele cu o activitate pronunlat mai intensl in lobulfrontal sting au fost comparate cu cincisprezecepersoane careau dovedit o activitate mai intensi in lobul frontal drept. Cei cuo activitate marcat mai mare in lobul frontal drept s-a demon-strat cd au un tipar distinctiv de negativism atunci cind au dat

testul de personalitate; ei corespundeau perfect rolurilor carica-turale din comediile lui Woody Allery alarmistul care vede catas-trofe peste tot, pind 9i in lucrurile cele mai mdrunte - inclinatspre spaime 9i dispozilii proaste, binuitor fald de o lume pe careo percepe ca plintr de dificultdli 9i de primejdii care stau la pin-dd. Spre deosebire de cei care suferd de melancolie, cei cu o ac-

tivitate puternicX in lobul frontal sting vdd lumea cu totul altfel.Sint sociabili 9i veseli, se bucurd din orice, adeseasint bine dis-pu9i, au ircredere in ei 9i se angajeazd puternic in vialX. Apoi,punctajele la testele lor psihologice au sugerat ch prezinti unrisc mai mic de a suferi depresii gi alte dezechilibre emofionale6.

. Oamenii careau avut probleme datorate unor depresii graveau dovedit o activitate mai scizuti in partea stftrgi a creieruluigi mai putemicd in partea dreapti, comparativ cu aceiacare nuau fost deprimali niciodati, dupl cum a constatat Davidson. Ela descoper it acelag i tipar gi la pacienlii recent diagnosticali cudepresii. Davidson a fdcut urmitoarea speculafie, 9i anume cdpersoanele care igi depSgescdepresiile au invdlat sd sporeascinivelul de activitate in partea stingd a lobului frontal - teorie

care nc5 mai agteaptd"o estare gtiinlificX.

Degi studiul sdu s-a ficut in propor lie de 30% pe oameni

aparlinind uneia dintre acesteextreme, aproape nimeni nu poa-te fi clasificat, ir funclie de tiparele creierului siu, ca avird o




tendin!tr spre un tip sau altul, spune Davidson. Diferenla detemperament itrtre cei morocXnogi gi cei veseli se manifestd inmulte feluri, in lucrurile mai mari sau mai mici. De exemplu, in_tr-o experien,td, voluntarii au urmirit fragmente dintr-un film.Unele erau amuzante - o goriltr care f5cJa baie sau un ctrlelugcarese uca. Altele erau dintr-un film educativ pentru infirmie_re, cu tot felul de aminunte sinistre din timpulbperafiilor, ceeace era foarte tulburtrtor. Persoanele mai sumbre, concentrate peemisfera dreapt5, au gtrsit cI filmulefele amuzante erau doaru9or amuzante,

in schimb s-au speriat gi au fost dezgustali cftrda venitvorba de singele din timpul operaliei gi de alte asemeneaamAnunte. Grupul celor veseli a avut reaclii minime fali de fil-mul cu operafia.Cele mai.puternice reacfii au fost cele de incin-tare datorate vizionirii filmelor vesele.

.Astfel, se pare ci avem o inclinalie temperamentaltr de a re_acliona fa!5 de viaf6, fie intr-un registru emo,tional negativ, fieintr-unul pozitiv. Tendinfa spre un timp".urrlerrt melaniolic sau

lesel- ca gi spre timiditate sau indrdzneali apare in primul an

de viafd, un factor care sugere.vd de asemeneao determinaregeneticd,Ca 9i cea mai mare parte a creierului, lobii frontali sintinci irnperioada de maturizare in primele luni de viafd, astfel in-cit activitatea lor nu poate fi mislrattr corect decit la zece uni.Dar chiar 9i la copii atit ae mici, Davidson a constatatctr nivelulde activitate al lobilor frontali prezicea deja dacd ei vor plinge

sau nu atunci cind mamele vor iegi din cameri. Corehrla eiapractic de 100%:din zecile de copii testafi astfel, fiecare d.intrecei careau plins s-a dovedit ci are o activitate mai puternicd inpartea dreaptd a creierului, in vreme ce cei care ruau plins audovedit o activitate mai putemictr in partea sttngd a creierului.

9i totugi, chiar daci aceasti dimensiune fundamentali atemperamentului existtr incd de la nagtere sau apare foarte cu_rind dupd aceea,cei care ne inscriem in tiparul morocdnos nusintem neapirat blestemafi sd strdbatem inireasa existentd trin-tind gi bufnind. Lecliile emolionale din copildriJpot avea un im-

|,actprofund asupra temperamentului, fie amplificind, fie poto-

lind o predispozilie inntrscutd.Marea elasticitate a creierului dinperioada copilSriei inseamnl cd experienlele din timpul acestoranipot avea un impact de duratd asupra modeldrii unor cdi ne-

urale pentru tot restul vielii. Poatecd ea mai bunX ilustrare a ti-pului de experienle ce pot modifica temperamentul in bine ar fi

Temperamentul nu estepredestinat 269

tocmai observafia ce s-a putut face in urma studiului lui Kagan

pe copiii timizi.

Itun N ztnEANuc LEuLurAMt DALrAr:\IPREA EXCTTABIL

Vestea cea bund pe care am primit-o fur urma studiilor lui Ka-

gan este ce nu toli copiii temtrtori devin adulli izolali - tempe-

ramentul nu este predestinat. Nucleul amigdalian exagerat de

excitabil poate fi imblinzit prin experienle potrivite. Ceea ce fa-ce diferenla sint lecfiile emolionale 9i reacliile trvdlate ale copi-

ilor pe mtrsurd ce se maturizeazl. Pentru copilul timid, ceea ce

conteaztr este felul in care este tratat de plrinfii sXi gi cum inva-

!e se $i depdgeasctr imiditatea inniscutd. Acei ptrrinfi care reu-gescsX eastr o intreagtr relea de experienfe mobilizatoare pentru

copilul lor ii ofertr acestuia ceea ce ar putea fi un corectiv al fricii.

Cam unul din trei sugari care vin pe lurne cu semnele clareale unui nucleu amigdalian extrem de excitabil igi pierde timidi-

tatea pind ce ajunge la virsta de grddinili7. Din otbervaliile ladomiciliu ftrcute asupra acestor copii cindva temitori, a devenit

clar faptul ctr ptrrinlii, gi.mai ales mamele, au jucat un rol major

in transformarea copilului timid care a devenit indrdzne! cutimpul sau continutr sd rXmftrd sfios in fafa a tot ceea ce estenou

9i sI fie speriat de orice provocare. Echipa de cercetdtori a lui

Kagan a constatat ctr o parte dintre mame au concepfia cd tre-buie s5-9iapere copiii timizi de tot ceea ce i necXjegte; ltele au

simlit cd este mai important sd-gi ajute copiii timizi sX firvele

cum sd se adapteze acestormomente supXrtrtoare,9i prin urrna-re cum sd se adapteze gi micilor betelii din viafd. Se pare cXaceasti conceplie protectoare intdregte sentimentul de teamd,

probabil prin faptul cd ii lipsegte pe copii de ocazia de a invdla

cum si-gi deptrgeascl frica. Filozofia ,,inv5!drii de a se adapta"

se pare cd i ajutd pe copiii prea speriali sd devini mai curajogi.

Observafiile fdcute tr diferite case cind copiii aveau doar

vreo tase luni au aritat cd mamele protectoare care i:rcercau

str-gi linigteascd sugarii ii luau pe acegtia n brafe 9i ii lineaustrins la piept cind se speriau sau plhgeau 9i o ficeau mai mul-

ttr vreme decit mamele care ii ajutau pe copii sX nvele s6-gi sttr-

pineascd momentelg de nelinigte. Timpul cit copiii erau linuli inbrale in momentele de calm gi in momentele de supdrare aratd



270 Oaze cleoportunitdli

cd mameleprotectoare i lineau mai mult in brale pe copii atuncicind erau supdrali decit atunci cird erau calmi.

O altl diferenld a reiegit cind copiii aveau un an, iar mameleprotectoareerau mai ingdduitoare si mai indirecte in stabilirealimitelor cind copiii fdceauceva ce ar fi putut sd dduneze,cumal fi , de_e1emplu,i introduci in gurd un obiectcareputea i in -ghifit. Celelaltemame in schimb erau empatice,stabileau imitefoarte ferme,dddeauordine precise,blocind acfiunile copiilor giinsistindpe disciplinS.

De ce oare fermitatea duce la o reducere a fricii? Kagan spe-culeazdci este ceva nvdlat faptul ci un copil se tirdste spreie_va ce-l ntrigd (dar pe caremama lui il considerdcategoriiun lu-cru periculos) gi atunci el este oprit printr-un avertisment:,,Pleacd e acololNu pune mina!" Dintr-odatd, copilul esteobli-gat sd rezolve doar o ugoard ncertifudine. Repetareaunei ase_meneaprovocdri de sute gi sute de ori in primui an de viatd il fa-ce pe copil sd retrdiascd in doze mici intilnirea cu neagteptatuldin via!5. La copiii speriafi, tocmai o asemenea ntilnire tiebuiebine stdpinitl 9i dozele mici sir:rt deale pentru a invdla aceastdleclie. Cind intilnirea are loc cu pdrinli clre, desi iubitori, nu sereped sd 9i ridice copilagul9i sd l consoleze e fiecaredatd cindse necdjegtede ceva, copilul invald treptat sd se descurce n ase-meneamomente.Cam pe la doi ani, cind acegticopii cindva te_

litori sint readugi in laboratorul lui Kagan, este mai pulin pro_

babil ci vor izbucni ir:r acrimi de cite orise incruntd cineva ia eisau de cite ori cel care face experienta le ia tensiunea.

Concluzia lui Kagan: ,,Separe cd mamele care-gi protejeazicopiii ce reacfioneazdprea puternic, ferindu-i de frusiriri ii an-xietate, in speranfa de a obline un rezultat pozitiv exacerbeazdde fapt nesiguranta copilului gi oblin efectul contrar.,,8Cu altecuvinte, strategiaprotectoareajunge si aibd un efectcontrar, lip-sindu-i pe copiii timizi de ocaziade a invila sd secalmeze n fa-!a lucrurilor cu carenu sint familiarizali si sd cigtigeo oarecarestipinire asupra fricii 1or.La nivel neurologic, se presupune c6acest lucru inseamnd cd de fapt circuitele prefrontale rateazdocazia de a invSla reaclii altemative de blocare a fricii; inschimb, inclinatia cdtre o fricd necontrolatd este accentuati purgi simplu prin repetare.

-

DimpotrivS, mi-a spus Kagan, ,,Acei copii care au ajuns sd

fie mai pulin timizi pind la virsta de grddinift se pare cd au avutpdrinti care -au supus unor tensiuni usoarepentiu a-i facesd ie

Temperamentulnu estepredestinat 271

maifleschigi. Chiar dacd aceastd rdsdturd emperamentali pare

cevamai greu de schimbat decit altele poate gi pentru ci are

9i obazd fiziologicd - nici o insugire uman5 nu estemai presus

de schimbare."

De-a lungul copildriei, unii copii timizi au devenit mai in-

drdzne ti,pe mdsurd ce experienla de viald a continuat se le mo-

deleze circuitul neural cheie.Unul dintre semnele cd un copil ti-

mid i9i va putea depigi inhibilia naturali esteacelade a dovedi

o competenli socialdmai mare:estemai cooperant9i se nlelege

mai bine cu ceilal li copii, esteempatic,dispus sd dea9i sX mpar-td gi este mai atent; este in stare sd pund bazele unor prietenii

apropiate.Aceste risdturi marcau un grup de copii identificali

ca avind un temperament timid la patru ani 9i care au reuqit si

scapede el pind la zeceanie.

Dimpotrivd, acei copii timizi la patru ani cu temperamentul

pulin schimbat in cei gaseani au avut tendirlla sd fie mai pulin

pregdtili din punct de vedere emolional: in condigii de stres

plingeau gi se retrdgeau repede; aveau reaclii emolionale ina-

decvate; erau temXtori, imbufnali 9i plingXciogi; reaclionau exa-

gerat la cea mai micd frustrare, miniindu-se cumplit; nu erau in

stare sd aibd rdbdare spre a fi recompensali; erau extrem de sen-

sibili la critici gi a dovezi de neincredere.Aceste ipsuri emofio-

nale sint desigur capabile sd dduneze relaliilor cu ceilalli copii,

iar aceloracare e au le va fi mai greu sd depigeascd repulsia ini-

liald fald de implicare.ln schimb,esteugor de constatatde ce persoanele u o com-

petenli emolionalS mai mare - chiar dacd timizi din fire - i9i

dep5gescn mod spontan imiditatea. O disponibilitate mai ma-

re pentru viala in societatepresupune mai mult ca sigur o serie

de experienle pozitive succesivecu alli copii. Chiar daci erau

tentali se nu comunice neapdrat cu un nou partener de joacd,

odatd spartd gheafa,puteau de-a dreptul sd strlluceascd n so-

cietate.Repetarea regulatd a acestor reugite sociale de-a lungul

mai multor ani va putea, iregte,sd-i aci pe cei timizi mai siguri

de ei.Acegti pagi spre ndrdzneali sint incurajatori; ei sugereazdcd

9i tiparele emofionale inniscute pot fi schimbate intr-o oarecare

mdsurd. Un copil venit pe l umea asta care se sperie ugor poate

inv5la si fie mai calm sau chiar mai indrdzne! in fala lucrurilor

cu carenu este amiliarizat. Temperamentul ricos - sau oricealt temperament - poate sd fie parte a mogtenirii biologice a



272 ()aze de oportunitdli

vielii noastreemotionale, dar nu sintem n mod necesar irnitatila un anumit meniu emolional de cdtre trisdturile mogtenite.Existi o intreagd gamd de posibilitdti, chiar;i in cazul constrin-gerilor genetice.Aga cum constatespecialigtii n comportamen-ful genetic, genele nu determind singure comportamenful; me-diul 9i mai alesceeace trlim gi invdtdm pe mdsuri ce cregter4modeleazdpredispozilia noastra emperamentald,odati cu tre-cerea impului. Capacitdlilenoastreemotionalenu sint date fixeinndscute; printr-o invdlare corecti, ele pot fi imbundtdlite. Mo-

tivele.pentru careacest ucru esteposibil lin de maturizareacre-ierului uman.

coPtLARrA:o gANSALINTCA

Creierul omului nu este nici pe departe format la nagtere.Elcontinui sd se modeleze de-a ungul intregii viefi, cel mai puter-nic progres avind loc in copilirie. Copiii se nasc cu mult maimulli neuroni decit cei care vor rdmine in creierul adult; prin-tr-un proces carese mai numegte9i ,,dereducere", creierul prac-tic pierde aceleconexiuni neuronale caresint mai pulin folosite

9i formeazd conexiuni putemice in circuitele sinaptice cele maifolosite. Simplificarea prin renunlarea la sinapsele n plus imbu-nit5legte calitateasemnalului in creier, ndepirtind cavza,,zgo-motului de fond". Acest proces este unul constant gi rapid. Co-

nexiunile sinaptice se pot forma in citeva ore sau zile. Experien-!a, mai ales cea din copildrie, modeleaztr creierul.

Demonstralia clasicd a impactului experienlei asupra dez-voltirii creierului a fost fdcuti de delindtorii premiului Nobel,Thorsten Wiesel si David Hubel, ambii neurosavantil0. Ei auaritat ci la pisici 9i la maimule existd o perioadd critici in pri-mele luni de viafi, cind se dezvoltd sinapsele ce transportd sem-nale de la ochi la cortexul vtrzului, unde acestesemnale sint in-terpretate.Dacdanimalului i se nchideaun ochi o perioadl maiindelungatS, numdrul sinapselor acestui ochi cXtre cortexul vi-zual se reducea, n vreme ce sinapsele de la ochiul deschisse n-mulleau. Dacddupd perioadacriticd ochiul inchis era redeschis,animalul deveneapractic orb de acelochi. Degiochiul in sine nuavea nimic, existau prea puline legituri cu cortexul vizual pen-

tru ca acesta i poatd interpreta semnaleledate de acel ochi.La oameni, perioada criticd corespunzitoare pentru vedereacoperSprimii saseani din viafi. In aceastdperioadd, vederea

Temperamentul ttt estepredestinat 273

normald stimuleazi formarea unui circuit neural extrem de

complex, care ncepe de la ochi gi se sfirgegten cortexul vizual.

Dacd un ochi al unui copil esteacoperit citeva sdptdmini, acest

fapt poate creaun deficit in capacitatea izuald a ochiului res-

pectiv. Dacdun copil a avut un ochi inchis citeva uni si uiterior

a putut vedea,ochiul respectivva intimpina dificultdli in distin-

gereadetaliilor.Demonstralia vie a impactului experienlei asupra dezvoltd-

rii creierului o reprezintd studierea gobolanilor ,,bogafi" si ,,si-

raci"l\ . $obolanii ,,bogali" locuiau in grupuri mici, in cu9ti,avind tot felul de distracfii, cum ar fi scdrile9i rotife. $obolanii

,,sdraci" ocuiau in cugti foarte asemindtoare,dar goale9i ipsi-

te de oricedistracfie.Dupd citeva uni, zona neocorticalda ;obo-lanilor bogali a dezvoltat relele mult mai complexe de circuite

sinaptice;circuifui neuronal al gobolanilor seraci era, comPara-

tiv cu al celorlalfi,mult subdezvoltat.Diferenla era atit de rnare,

incit creierui gobolanilorbogali era mai greu gi, ceeace nu e de

mirare, erau mai degtepli in rezolvarea labirinturilor decit gobo-

lanii sdraci.Experienle. imilare pe maimule au ardtat ci 9i in

acest caz existd diferenle intre ,,boga|l" 9i ,,sdraci" - 9i desigur

efectul poate fi oblinut gi in cazul oamenilor.

Psihoterapia careestede fapt o reinv5lare emolionali sis-

tematicd - este o dovadd pentru felul in care experienla poate

schimba tiparele emolionale 9i poate modela creierul. Cea mai

edificatoare demonstralie a acestui fapt provine dintr-un studiuasupra celor tratali pentru tulburXri obsesivelz.Una dintre cele

mai des ntilnite dorinle nestdpinite aleacestoraestesp6latulpe

miini, care poate ajunge atit de frecvent, incit si se facd9i de su-

te de ori pe zi, pin6. epielea persoaneicrapd.Studiile au ardtat

cd lobii prefrontali ai obsedalilor au o activitatepeste normal13.

]umitate dintre pacienlii studiali au fost tratali cu medica-

mentele standard, cu fluoxetin (care este mai des intilnitd sub

numele de Prozac), ar cealaltd umdtate au fost supugi unei te-

rapii comportamentale.Pacienlii suprrgi erapiei au fost expu;i

sistematicobiectului obsesiei or sau al fixafiei lor, fdrd a sener-

ge insd pind la capit; pacienlii cu obsesiaspilatului pe miini

erau dugi pind la chiuvetd, dar nu li se permitea se se spele. n

acelagi imp, ei invdlau sd gi analizeze emerile gi spaimelecare

ii chinuiau - de exemplu, faptul cd ni puteau sd se spele i fi-cea sd creadacI or sd se mbolndveasci gi or se moara. Treptat,

de-a lungul a luni intregi de asemeneaexperienfe, obsesiaa in-



Oaze de oportunitdli

ceput se se estompeze;acelagiucru s-a ntimplat 9i cu pacienliipentru care s-au folosit medicamente.

Descoperirea emarcabild otugia fost fdcuti din analizele e-alizate a scaner; ezultateleau ar5tat cd terapia comportamen-tali a dus la o scdderesemnificativd a activitilii pdrlii cheiedincreierul emolional, nucleii caudafi,ca gi n cazul pacienfilor tra-tali cu succescu fluoxetin. Experienla e-a schimbat funcfiona-rea creierului - 9i a indepdrtat acelesimptome - la fel de efi-cient ca 9i medicamentatia!

FANSE CRUCIALE

Creierului uman ii ia cel mai mult timp comparativ cu creie-rul altor specii ca sd sematurir"ru .ornpi"t. in vreme ce fiecarezond'a creierului se dezvoltd intr-un ritm diferit in timpul copi-liriei, instalareapubertilii marcheazduna dintre celemai nSval-nice perioade de specializare n creier.Mai multe zone alecreie-rului care au'un rol in-viala emolionald sint printre cele ce sematurizeazdmai incet. In vreme ce zonelesenzorialese maturi-zeazd.inprima copildrie, ar sistemul periferic la pubertate, obiifrontali - Iocul n caresemanifesti autocontrolulemotional, n-

lelegerea9i reaclia a rang de arti - continui sX se dezvolte pi-nd cdtre sfirgitul perioadei de adolescenli, ntre 169i 18 anila.

Obiceiurile de stdpinire a emoliilor, obiceiuri care sint repe-

tate mereu in copildrie si in adolescenfd,ajutl la rindul lor lamodelarea acestui circuit. Astfel, copildria reprezintd o gansd

cruciald pentru modelarea predilecliilor emofionale de-o viafd;obiceiurile dobindite in copildrie sint incluse in refelele sinapti-ce ale arhitecturii neurale 9i sint mai greu de schimbat ulteriorin via!5. Datd fiind importanla lobilor prefrontali in stdpinireaemofiilor, aceasansdde modelare sinaptici in respectiva egiu-ne a creierului poate nsemnatotodatd si cX n marele proiect alcreierului, experienlacopilului de-a ungul anilor poatemodelaultimele conexiuni in circuitele care reglementeazd creierulemofional. Aga cum amvdzut, experienfelecritice includ cit debine rdspund pdrinfii la nevoile copilului, oportunitilile gi in -drumarea de careare parte un copil in a invdla sd sedescurcecupropria suferinfd, sd-gicontroleze mpulsurile 9i sd aibd exerci-

liul empatiei. n mod similar, neglijareasau maltratarea, ncapa-citatea de implicare a unui pirinte egoist sau indiferent sau odisciplinh brutali isi pot ldsa amprenta n circuitul emolionalls.

'letnperamentulnu estepredestinat 275

Una dintre lecliile emolionaleesenfiale,nvdlatd in prima co-

pildrie gi slefuitdpe parcursul anilor ceurmeazd,o reprezintd e-

iu l in careestecalmatcopilul atunci cind e supdrat.Foartemulli

copii mici sint calmali de cei careau grijd de ei: o maml i9 i au-

de copilul plingind, il ridicd in brale gi l leagdndpind ce se inis-

tegte.Aceastdadaptarebiologicd,spun unii teoreticieni, l ajutd

pe copil sd nceap5sd nvele cum ar putea sd se potoleascdsin-

gurto. n timpul unei anumite perioade critice, ntre zece uni 9i

un an gi iumdtate, zona orbitofrontald a cortexului prefrontal

formeazd rapid conexiunilecu creierul limbic, care va fi un fel

de comutator deschis/inchis pentru momentelenepldcute'Co-

pilul carea fost calmat de nenumdrateor i invali mai ugor sdse

calmezesingur; conform unor speculafii,se pare cd n acestcir-

cuit existd egdturi puternice Pentru controlarea momentelor ne-

pldcute9i cd de-a ungul vielii vor reugi sd se calmezemai bine

la supirare.

Sigur cd arta de a se calma singur se dobindegte de-a lungul

anilor 9i prin alte mijloace, Pe mesurd ce maturizarea creierului

ii oferd copilului mai multe unelte emolionale complexe. Sd nu

uitdm cd lobii frontali atit de importanli pentru reglarea impul-

surilor periferice se maturizeazi la adolescen!6i7.Un alt circuit

cheie care continue sd se modeleze de-a ungul copildriei se afld

la nivelul nervului vag, care la una dintre terminaliile sale re-

gleazd,nima gi alte pdrli ale corpului, iar la cealalti transmitesemnale la nucleul amigdalian prin intermediul altor circuite

producind secrelia de catecolamine care declangeazd reaclia

iupt5-sau-fugi. O echipd de la Universitatea din Washington ca-

re a studiat impactul asuPra cregterii copiilor a constatat cA n-

grijirea pdrinlilor comPetenli din punct de vedere emolional

duce la o schimbare in bine a funcliei nervului vag.

Sau cum explica psihologul ]ohn Gottman, care a realizat

aceststudiu: ,,Pirinfii modificd tonul vag al copiilor" - o m6-

suretoare a cit de ugor Poate fi declangat nervul vag se face -

,,prin preg5tirea or emofionald: prin disculii cu copiii despre

sentimentele lor 9i despre cum trebuie ele inlelese, fdrd critici

sau judecili de valoare, despre cum se rezolvd diverse situalii

emofionale,pregitindu-i pentru ceeace rebuie sdfacd,de pildd in

situaliile in careestevorba desPre ovire sau retragere n momen-tele de tristele." Cind pirinlii au procedatbine, copiii au reugit

si suprime mai ugor activitatea nervului vag, care face canucle-



276 Oaze de oportunitdti

ul amigdalian sd declangeze ormonii reacliei uptd-sau-fugi-

9i deci s-au comportat mult mai bine.Este limpede ci dezvoltarea principalelor talente ale inteli-

gentei emolionale are perioadeleei critice, carese ntind pe maimulli ani in copildrie.Fiecareperioaddreprezintd o oportunita-te pentru a ajuta copilul sd dobindeasci obiceiuri emolionale be-nefice,dacd nu sereusesteacest ucru, efortul va fi mult mai ma-re pentru a oferi lectiile corectiveulterioare in viafd. Formareasispecializareacircuitelor neurale in copilirie poate fi un motiv

suficient de puternic pentru a explica de ce emoliile timpurii 9itraumele sint atit de greu de depdsit, soldindu-se cu efecte deduratd 9i chinuitoare, nclusiv la virsta adultd. De asemenea, rmai putea explica 9i de ce psihoterapiapoate dura adesea oar-te mult, mai ales atunci cind e vorba de influenlarea acestor ti-pare - gi de ce, asacum am vdzut, chiar gi dupl terapieacestetipare au tendinfa sd rdmind nigte inclinatii profunde, desi sintacoperite e noi viziuni 9i reacli i einvilate.

Evident, creierul rdmine elasticde-a lungul vielii, deginu in-tr-o mdsuri la fel de spectaculoasd a in copildrie.Orice invdta-re presupune o schim6are in creier,o intdrire a conexiunii sinap-tice. La pacienlii cu tulburdri obsesivecreierul se modificd, a*-tind cd obiceiurile emolionale po t fi schimbatede-a ungul vie-!ii, cu un oarecareefort sustinut, chiar 9i la nivel neural. Ce se n-

timpl5 cu creierul in cazurile de tulburare de stres posttrauma-tic (sau n terapiarespectivi) estede fapt un efectanalogcu ace-lea pe care e aduc experienleleemofionale n bine sau n riu.

Unele dintre cele mai grditoare leclii pentru un copil vin dinpartea pdrintelui. Obiceiurile emolionale induse de pdrinli sintfoarte diferite dacd, pe de o parte, ei sint pe lungimei de undd acopiilor, adicl recunoscnevoile emolionale ale copiilor gi le sa-tisfac sau isi disciplineazl copiii prin empatie, sau dacd,pe dealttr parte, plrinfii sint absorbili doar de sine gi ignord tulburd-rile copilului sau l disciplineazd, apriciosprin lipete si bitXi. Opsihoterapie prelungitd este, rtr-un fel, un remediu pentru ceeace s-a gregitsau s-a ratat complet in perioada anterioard n pri-vinfa pregdtirii copiilor. Dar de ce sI nu facemceeace ne std nputinli pentru a preveni aceastdnevoie, oferindu-le copiiloratenlia

9i cdlduzireanecesare entru a cultiva cahtetileemofio-naleesenliale nc i de la bun irceput?

PARTEAA CINCEA

Alfabetul emofional



,......x+:+i:r :\ilil::r !::r::.::+4::::::

i:!: iil! ,::;::::irr::ilii:l::t::t::: a::::::air::

,.......,i:il:ii:ii.......1r;i- iiiill

Costurile analfabetismuluiemotional

Totul a inceput ca o micd disputi, dar lucrurtle au luat am-

ploare. Ian Moore, elev in claselemari la Liceul Thomas leffer-son din Brooklyn, gi Tyrone Sinkler, din claselemici, au avut o

neinlelegere cu un coleg pe nume Khalil Sumpter, de cincispre-

zeceani. Dupd careau inceput sd se ege de el gi si-l ameninle

pind ce conflictul a explodat.

Khalil, speriat ci Ian si Tyrone ar putea sd-l batd, a venit in-

tr-o dimineald la gcoal5cu un pistol de calibru 38 gi, la cinci

metri de paznicul scolii, -a mpugcatmortal de la distan!5mici

pe cei doi pugti chiar pe culoarelegcolii.

Acest incident, oricit de sinistru ar fi, poate fi interpretat caincd un sernnal nevoii disperate de leclii de stdpinire a emofii-

lor, de rezolvare pagnicda neinlelegerilor sau Pur gi simplu de

adaptare la viala in comun. Educatorii, deranjati de punctajele

slabe la matematicXgi la citit ale elevilor, au constatat ci existi

9i o deficienfd mult mai alarmanti: analfabetismul emofionall.

fn vreme ce pentru imbundtdlirea performanlelor intelecfuale

s-au fdcut eforturi liudabile, aceastdnoud 9i tulburdtoare defi-

cienld nu esteabordatd n nici un fel la nivelul Programei gcola-

re. Sau cum spunea un profesor din Brooklyn, actualmente, ac-

centul carese pune in gcoli sugereazi cX ,ne preocupi mult mai

tare cit de bine pot citi copiii gi cit de bine pot scrie decit dacd

vor mai fi in viafd sdptdmina viitoare".

Semneleacesteideficienfe sepot constata n incidentele vio-

lente, cum ar fi impugcarea ui Ian 9i a lui Tyrone, caresint tot

mai dese n gcolileamericane.Acesteanu mai sint doar cazuri

izolate: cregterea ulburdrii vielii adolescenlilor gi a numdrului

necazurilor copildriei pot fi sesizatepretutindeni in StateleUni-

te - fiind un fel de model pentru tendinlele din lumea intreagd

- dupi cum se aratd n statistici precum acestea2:



280 Alfubetul entolional

In 1990,comparativ cu ultimii doudzeci de ani, in statereunite s-a nregistrat cel mai mare procent de arestdri de minoripentru delicte violente; s-a dublai numarul arestirilor adoles_cenfilor pentru violuri; rata crimelor sdvirgitede adolescenfiacrescut

$e patru ori, mai alesdin cauza ot mai desei olosiri aarmelor3.Tot n acegtidouizeci de ani, numirul de sinucideri ^rindul adolescentilor s-a triplat, la fel ca numdrul cle .opf ,rt,paisprezeceani care sint victimele unor crirne4.

Rdmin insdrcinate fete tot mai multe gi mai tinere. prnd in1993,numdrul de nagteri la fetele ntre zecesi paisprezeceani acrescutconstantcinci ani la rind, acest enomen fiind numit ,,cc>pii care ac copii"-- precum 9i numdrur 9i proporfia sarcinilorne-dorite 9i presiunile cblegilor de a facesex.'Nurndrul de cazuri deboli venerice a adolescenfis-a riplat in ultimii treizecide anis.

sigur cr acestecifre sint descurajante,dar daci ne concen-trim asupra tineretului american de origine africand,erlai alesclin orage, situafia este 9i mai ingrijordtJare, toate cifrele fiindmult mai mari gi uneori duble, dacd nu chiar triple sau mai

futlDe elemplu, consumul de heroind 9i cocaind n rindul ce-

ror roarte trneri a crescut cu 300% n cei doudzeci de ani de di_nainte de 1990; n rindul tinerilor americani de origine africand,s-a ajuns ca numdrul celor ce au droguri sd creasci decid.e 8orifali de acum doudzecide ani6.

Cauza cea mai des intilnitd adezechilibrelor adolescentiloreste boala mintald. simptomere de depresie, i"dif;;;;-;ili;;

majore sau minore, afec{eazii treime d'ir,t.u adolescenfi.pentrufete, riscul de depresiese dubleazd la pubertate. Frecven,tadez-echilibrelor de alimentalie la adolescentea crescutspectaculosT.

in sfirsit, daci lucrurile nu se- or schimba, perspectiva petermen lung a copiilor de astdzi in privinla unei casdtorii 9i aunei vieti rodnice 9i stabile este ot mai i.tunecati de la o g".,._11!e

la alta.Aga cum am r'rzut in capitorurg,in rrie're ce n anii1970gi L980 ata divorfurilor era de aprox.

'slh,pe mdsurr ce

am intrat in anii 1990,proporlia tinerbor cupluri care sfirgescprintr-un divorf estecam cl-e oue din trei.

O SENZATIE EMOTIONALA NEPLACUTA

Aceste statistici alarmante sint precum canarul din tuneluldin mina de cdrbuni, caremoare avertizindu-i pe muncitori cdesteprea putin oxigen.Dincorode aceste ifre,probremele opi-

Costurile analfabetisnruluiemolional 2E1,

ilor din ziua de azi pot fi urmdrite gi la niveluri mai stlbtile, n

situaliile de zi cu zi, unde incd nu s-a ajuns la crize profunde.

Cele mai grdit oaredate - un barometruexactal scdderiinive-

lurilor de competenld emolionale - fac parte dintr-o mostrd la

nivel nalional privitoare la copiii americani intre gapte gi gai-

sprezeceani asupra cSrora s-a f5cut un studiu comparindu-se

stareaemolional5 a copiilor de la jumdtateaanilor 7970cu ceaa

copiilor de la sfirgitui anilor 19808. ornind de la declarafiilepd-

rinfilor gi ale profesorilor, asistdm a o inr5utSlire permanenti.

Nu e vorba doar de o singurd problemd; toate indicatoarele ara-td o direclie gregit5. n medie, copiii o duc mai prost in urmdtoa-

rele privinle:

. lzolarea auproblemele ociale: referinla de a fi singuri; de a fi

secretogi; osumflarea; ipsa de energie;sentimentul de nefe-

ricire; dependenla exagerat5.. Anxietatea i depresia: orinla de a fi singuri; existenla mai mul-

tor temeri 9i ingrijordri; nevoia de a fi perfecli; sentimentul ci

nu sint iubili; agitalia sau tristelea gi depresia.. Problemeleeatenliegi degtndire: ncapacitateade a fi atenli sau

de a fi calmi; visarea cu ochii deschigi;acliuni intreprinse fird

a medita asuprasitualiei;agitalia preamare, careduce a o in-

capacitatede concentrare; ezultatele proaste de la gcoald; n-

capacitateade a-9i ua gindul de la anumite lucruri.

o Delincaenla aungresiaitatea:recventareacopiilor careau intot-deauna necazuri; minlitul 9i trigatul; certurile foarte dese cu

alfii; rdut5lile fali de allii; dorinla imperioasdde a li se acorda

atenfie; distrugerea lucrurilcrr carenu le aparfin; neascultarea

manifestatdacasdgi la gcoal6;ncipdlinarea gi proastadispo-

zilie; vorbjtul prea mult; tachinirile; firea prea aprins5.

in vreme ce toate acesteprobleme de izolare ridici noi sem-

ne de intrebare n ansamblu, ele sint barometrul unei schimbiri

majore,al unui nou tip de toxicitate careaParegi otrivegte expe-

rienlele din copildrie, al unor deficienle profunde la nivelul

competenlelor emofionale. Aceastd senzalie emolionali nepld-

cuti pare sd fie in cazul tuturor copiilor prelul vielii lor moder-

ne. In vreme ce americanii igi criticd in mod fd;ig problemele ca

fiind extrem de grave comparativ cu celeale altor culturi, sfudi-

ile ficute in lumea intreagd aratd cX existX ;i situafii mai alar-mante decit ceadin StateleUnite. De exemplu, in anii 1980,pro-

fesorii gi pdrinlii din Olanda, China gi Germania au ajuns a con-



cluzia cd nivelul problemelor pe care le au copiii din ldrile lorestesimilar cu ce lal copiilor Americii anului tcizo.Iar unele !dri,cum ar fi Australia, Franfa gi rhailanda, aveau probleme chiarmai grave decit celeactualeale SUA. Dar probabil cx lucrurilenu vor rdmine nici m6car aga pentru multd vreme. Forlele pu-ternice care propulseazi coborirea competenlei emofionale separe cd au cdpdtat avint in statele unite comparativ cu alte liridezvoltatee.

Nici un copil, bogat sau sdrac, nu este scutit de riscuri.

Aceste probleme sint universal valabile gi caracterizeazd oategrupurile etnice, rasiale sau formate pe criteriul venitului. Ast-fel, in vreme ce copiii sdraci au cele r,ui prouste rezultate in pri-vinla capacitdfilor emofionale,. ata de deteriorare de-a lungulzecilor de ani nu este mai mare decit aceeadin rindul copiiiordin clasade mijloc sau al celor bogati: oatedatelearati aceeagipantd constant coboritoare. A existat 9i o cregterecorespunzd,-toare - intreiti a numxrului de copii careau apelat la un spri-jin-psihologic (ceeace ar putea fi un semn bun, pentru cr sem-nalizeazd aptul ci existd un ajutor disponibil), precum gi o du-blare a numdrului

-decopii care au avut suficiente probleme

emolionale incit ar fi trebuif sd apelezera un ajutor, dar n-au fd-cut-o (un semn prost) - de La9% n 1976la tg% in 19g9.

urie Bromfenbrenner,un eminent psiholog in probleme dedezvoltare de la universitatea Cornell, fecut in stuaiu compa-

rativ la nivel internalional referitor la binele copiilor gi a deila-rat: ,,in absenfaunui sistem eficient de sprijin,'stresul extern adevenit atit de mare, incit pind gi familiile puternice incep si sedestrame.Agitafia, instabilitatea gi nconseivenfa vielii de fami-lie de zi cu zi sint tot mai mari la nivelul tufuror segmentelorso-cietdtii noastre, nclusiv la nivelul celor cu studii rlr, .., bani. injoc estegeneralia urmdtoare, in specialbiiefii, care,pe mdsurlce cresc,sint mai vulnerabili in fafa acestor orle distrugdtoare,cum ar fi efecteledevastatoareale divorfului, sardciei gi gomaju-lui. Statutul-copiiloramericanigi al familiilor lo r estemai dispe-rat ca niciodat5...Milioane de copii sint lipsiti de competenti sicaractermoral."1o

Acesta nu este un fenomen strict american, ci unul global,cdci concurenta mondiali in a scddeacosful miinii de lircru acreat forle economice care exercitr presiuni asupra familiilor.

Acesteasint vremuri in care familiile sint asaltatede problemefinanciare 9i atunci ambii pdrinti lucreazdmulte ore, copiii fiind

Cos ttrile analfabetismuh i emolional

ldsal idecapul lorsauingri ja te levizoruiu i;vremuricindtotmai

mulli copii cresc n s[rd!ie; cind familiile cu un singur P1itl

sint tot mai numeroase;cind tot mai mulli sugari gi-c-opiimici

sint ldsal i lacreg6,undenul ised6aProaPeniciunfeldeaten-

!ie, fiind neglila.tl.Toate acesteanseimne' chiar 9i in cazul pA-

rinfilor bine intenli'onali, erod'areanenumdratelor schimburi

mdrunte si necesar"airrtr" pdrinte 9i copil, prin care se ajunge a

competenleie emofionale. .bgest^e e f6cut in familiile care nu

mai funclioneazd atit de eficient incit sd-9ipoati Pune copiii pe

pi.iour", pregdtindu-i pentru viali? O privire mai atentdasupramecanismelor problemelor specifice iugereaz1 ci deficienlele

existente tu .,i.r"irri .o*p"tutrfelor emogionale9i sociale consti-

tuiebazaunor probleme grave - 9i felul in care.corectivele i-

ne orientate sau misurilJpreventive ar putea sd menlind mai

mulli copii Pe drumul cel bun'

imn ttv zrRE A GREwr ATr

Cinderamingcoalaprimard,copi lu lcelmairdueraJimmy,

careera r,.luru ulut.u, L" fiind inti-antiia. Era genul care li fu-

ra banii d" *ir,.ui, ifi inu bicicleta 9i te apostrofa de indatd ce-i

vorbeai. |immy era tipul bdt[ugului care se aprindea din orice'

uneori chiar din nimic.Toli ne temeam de |immy - gi p6stram

distanla. Toatd umea il ura 9i se temeade jimmy; nimeni nu se

jucacuel.Atuncicindapdre.apeterenuldejoacderacagicum.rr, foayguard invizibil ii inaeparta pe toli copiii din caleasa'

Sigur cd acei copii ca ]immy- au probleme serioase'Mai pu-

lin evident este apLl cd aceas[eagresivitate flagrantd din copi-

lirie constifuie .rn ,"ro,' pentru viiloarele pro-blemeemolionale'

} immyafdcutpugc5riepentrumolestarepirrSsSimplineascdgaisprezece ni.

Faptul ci acei copii ca Jimmy mogtenest.B:t'tttt tot restul

vielii agresivitat"u dir, copiierie i iegit la iveald in multe dintre

studiile f6cutel1.A9a cum am vdzut, viala de familie a acestor

copiiagresiviPresuPuneintotdeaunapdrinlicealterneazdne-glijenla .., urp"i*"J 9i c''' pedepselecap1i.ci9a3e;ste probabil

de inleles .e u."rt tipar ii facepe copii s{devini pulin paranoici

sau violenfi.

Nutol icopi i i fur iogisint insdgibdtdugi;opartedintreeisirr t

nigtepariaretragi,carereaclioneazXexagerataturtcicindsintne-cajigisau fagdde ceeace ei percep a fi nedreptdli. Defectul per-

Alfabetul emofional



284 Alfubetul emolional

ceptiv care-iunegtepe acegticopii constd n faptur cd ei sesizea_zd atacuri acolo unde erenu existd, maginindu-9i cd persoaneledin jur sint mai ostile decit fir realitate.Xcuustu iruce sd ri se pa_ta:5. unele fapte neutre sint ameninldtoare - un brinci nevino_vat devine o vendetd: iar singurul respuns esteatacul mediat.sigur cd asta i{glermind pe afi copii sdl-ievite, izolindu-i gi maitare. Acegti copii furiogi gi i.zori,agisintoarte sensibili la nedrep_

Ietlqj la faptul.cr ar putea fi traiati astfel. Ei intotdeauna se vidin rolul de victime-9ipot ingira oricind o listd intreagd de cazuri

in care, de exemplu,-profesorii i-au acuzat .e u, fi fdcut cevaatunci cind nu aveau nici o vini. o alti tresature a acestorcopiiesteaceea i afunci cind se afld in toiur unei crizede furie nu audecit o singurd reacfie:si loveascd.se poate vedea. um funcfioneazi aceste nclinalii percepfu-

:f 1t:,:[9*R"rimentin carebataugii sint pugi aldturi de co_pt mar pagnici si priveascd inregistriri videl. intr_unul dintrefilme, un b,iat scapdcSrlile-pe os atunci cind un altur il inghion-tegte.Copiii incep sd ridd; uaiutnt .uru u ,.apuilergilu se ener_veazd si incearcdsd dea ntr-unul dintre ."i .1." ,ia.'cir.,J *pilicare au vdzut casetavorbesc despre ea ulterior, se constatd c5bitdugul tntotdeauna ir justitici pe cel care aa ir,-pugti. gi maigrditor

.esteaptul cd atunci cind a fost necesarsd se precizezeagresivitatea din film, in discutiile d"rpru ."",i bdtdusii r_auconsideratpe cel care gi-a mbrincit ini;iar

coi"g"l'.u fiind vino_vat,^miria

bdiefelului care ovegte iind justificl#2.Acest salt ra a-i judeca pe piotagonigtii filmului dovedegteoprofundd inclinalie p"t."pirruia i., cei n care sint in mod normalagresivi: ei acfionea F,pe baza prezumliei de ostilitate sau deameninfare, nedind prea murtd iten;ie la ceeace se ntimpld defapt. De indatd ce detecteazi aceastdamenintare, sar la bitaie.De exemplu, dacd un bdiefel agresiv oacd 9ah cu un altul caremuti o piesd atunci cind nu ii Iste.rin-d"r, i.i*"i va interpretaaceastSmutare ca fiind o ingelitorie, fdrd a sta str se gindeascddacd nu cumva a.fost o simpld gregeald.pru;;;;rrerea sa esteuna rduvoitoare gi nu una nevinovatd, iar reaclia esteautomatostild. odati cu aceastdperceplie grdbitd a unui act ostil apareautomat gi"un act de agresivitite; ii loc sr ii suuiinieze celuilaltcd a fdcut o gregeald,

"It.".u direct tu u*ru.tii.r**o gi lovind.

Cu cit copiii fac mai des acest ucru, cu atit agresivitateadevinepentru ei un Sestarllomat, iar repertoriuf aJop;i"ni _ polite_!ea, gluma - se restringe.

r

Costurile analfubetismului emolional 285

Asemeneacopii sint vulnerabili din punct de vedereemofio-

nal in sensulcd au un Prag foarte scdzut al supirdrii, iritindu-se

tot mai des pentru tot mai multe lucruri; odatd ce sesupird, gin-

direa li se lrtunecd, ar actelenevinovate sint percepute ca osti-

le 9i recad in obiceiul prea bine invdlat de a reacliona printr-o lo-

viturd violent613.

Aceste inclinafii perceptuale spre ostilitate existd incd din

primele clase. n vreme ce majoritatea copiilor, gi mai ales a bd-

ielilor, sint obraznici la grddinild 9i in clasa ntii, copiii cei mai

agresivi nu reugesc i invele o modalitate de autocontrol pind in

.Ltu a doua. in vreme ce alli copii au inceput sd invele ce in-

seamnd negocierile gi compromisul pentru neinlelegerile de pe

terenul de joacd,b5taugii se bizuie tot mai mult pe forli gi vio-

lenld. Ei pldtesc un pre! social: dupd primele doud sau trei ore

petrecute cu un b5t5ugpe terenul de joaci, ceilalgicopii deja de-

ilare cI pugtiul le displacela.

Studiile care -au urmdrit pe copii din anii pregcolari gi pind

la virsta adolescenlei au constatat ci aproape jumdtate dintre

gcolarii de clasa ntii caresint obraznici, incapabili si se nlelea-

gd cu ceilal;i, neascultitori fald de pdrinli ;i in53q1!ina!i cu Pro-

iesorii devin delincvenli la virsta adolescengeiis. igur ci nu toli

acegticopii agresivi sint pe drumul ce duce la violenld sau a ac-

te criminale ulterior in via!5. Dar dintre toli copiii, acegtiasint

cei care risci cel mai tare ca n final si comitd delicte violente.Tendinla spre delicte aparesurprinzdtor de devreme a acegti

copii. Atunci iind copiiloi dintr-o grddinila din Montreal le-au

foit date calificative ir ceeace privegte ostilitatea 9i capacitatea

de a crea probleme, cei cu scoruri inalte fdceaudovadl clarl de

delincven!5 doar cinci-opt ani mai frrziu,in primii ani ai adoles-

cenlei. Existau sansede trei ori mai mari ca acegticopii sXadmi-

ti faptul cd au betut pe cineva carenu le ficuse nimic, cd au fu-

rat din magazine, cd lu folosit o armd de foc intr-g neinlelegere,

ci au dat o spargeresau cd au fuiat piese de la o magini sau ci

s-au imbdtat--gi

toate acesteancX inainte sd facd paisprezece

ani16.Calea tipici primard spre violenld 9i spre criminalitatd se

prefigureuialu copiii ca_re int agresivi 9i-greu de stdpinit ince

iit Jutu intii gi a doua17.De obicei, impulsurile prost controla-

te din primii ani de gcoaldcontribuie la rezultatele gcolareProas'

te, copiii din aceast5 ategorie fiind percepu-ti9i percepin9"-t9

pe ei ingigi ca ,,pro9ti", remarcd de altfel confirmati 9i de faptul




cd sint surghiunili in claselespeciale gi chiar daci acegticopiipot avea o mare dozd,de ,,hiperactivitate" sau disfunctii de in-vdl-are, u siguranli nu toli se afld in aceastdsituafie). Copiii ca-re la inceputul gcolii gtiu deja de acasdce nseamndstiluf,,coer-citiv" - adici violent - sint de asemenea zolali de cdtre profe-sori, care ar trebui sd-giocupeprea mult timp ca sd-i find in friu.Sfidarea regulilor de la ore, ce pare fireascdpentru acegticopii,are drept consecinldpierdereaunui timp care altfel ar fi putut fifolosit pentru invdtat; soarta or de a nu reugi la invdfiturd esteaproapepredestinatd,mai ales ncepind

cu clasaa treia. Degi bi-ielii care se indreapti spre delincventd tind sd aibd un Ie maiscdzut decit colegii lor, impulsivitatea este n mai mare mdsurlcauzadelincvenlei; impulsivitatea brielilor de zeceani este unindiciu de trei ori mai puternic al delincvenlei ulterioare fatd deIQ-ul lor18.

Pind in clasaa patra sau a cincea,acegticopii considerali be-tdugi sau doar ,,dificili" - sint respingi de colegii lor gi sint in-capabili sd-gi actrugor prieteni; ei aiung ratali din punct de ve-dere gcolar. simfindu-se fdri prieteni, se asociazi iu alti pariasociali. Intre clasa a patra 9i a noua, intrd in bande 9i duc o via-!i ce sfideazd egea gi ordinea; existi un risc de cinci ori mai ma-re pentru ei sd ajungi vagabonzi, alcoolici, drogafi, mai ales n-tre claselea gaptea9i a opta. Pe la jumdtatea anilor de gcoali, eistrt insofili de allii care ,,au inceput mai tirziu,,, dar care sint

atragi de aceststil sfidtrtor; acegti urtirziali slnt adeseacopii maimici, total nestepinili acasd,care au inceput sd bintuie pe strdzide capul lor incx din gcoalaprimard. in anii de liceu, acestgrupmarginalizat de obicei renunld la studii 9i incearcdsd se n&ep-te spre delincvenfd, implicindu-se in delicte minore, cum ar fifurtul din magazine,spargerile sau comerful cu droguri.

(o diferenld grditoare aparepe acestparcurs ntrebdieti 9i fe-te. un sfudiu asupra fetelor ,,rele" din clasa a patra - cele careau probleme cu profesorii sau nu respectd regulile, insd firi a finepopulare printre colegi - aratd cd 40% dintre ele au deja uncopil inainte sd termine anii de liceule.Asta inseamni un pro-cent de trei ori mai mare fa!5 de cel nregistrat in rindul celorlal-te fete. Cu alte cuvinte, fetele cu apucdfuri antisocialenu devinviolente - rdmin gravide.)

Desigur, nu existd o singurd traiectorie spre violentd 9i de-linwenfd; existdmulgi alli factori carepun in primejdie un copil:daci estenrscut intr-un cartier cu o ratx mare a criminalitefli, va

Cos uril e analfab e srru'ilui etno ion al 287

fi expus mai multor tentalii spre crimd gi violenfi, lucru ce Por-

negtede la faptul ci familia tidiegte ntr-un stresputernic sau n

sdrdcie.Dar nici unul dintre acegti actori nu facedelincvenla si

devind inevitabili. Toate acestea iind la fel de importante, for-

lele psihologice care acfioneazd.n cazul copiilo^ragresivi spo-

iur. 9ur,r"1e1a ei sd devind infractori violenfi. Sau cum sPune

Gerald Patterson,un psiholog carea urmdrit indeaproaPeevo-

lulia a sutede bdieli la virsta adulta tindri: ,,acteleantisocialeale

unui copil de cinci ani pot fi modelul actelor de delincvenla ale

adolescentului."20

FCOALAnATAUgtLoR

Aceastdpredispozilie mintal5 a copiilor agresivi ce i inso!e9-

te toath viagl estecea careaproapesigur ii va face sd sfirgeascd

fur necazuri. un studiu efectuat asuPra delincvenfilor minori

condamnali pentru acte d.eviolenld 9i asupra elevilor de liceu

agresivi a ajuns la conclu zia cd, cegtiaau un tipar mintal co-

,rirr., atunci cind au probleme cu cineva, automat considerd cd

persoana se afld p" o potilie antagonicd,frlnindu-sesI tragd

concluzii in legdturi cu ostilitatea acesteia ald,de ei, firl sdmai

caute alte infoimalii sau sd incercesd gindeasci pagnic pentru

a-girezolva neingelegerile.n acelagi imp, consecinlanegativd a

unei solutii violente - de obicei, o bStaie - nu le trece prin

minte. Tendinla lor agresivd este ustificata in gind prin convin-geri cum ar fi:,,E in fugul5 si lovegti pe cine-vadaci egti nebun

Ie furie,,; ,,Dacd e dai inapoi de la o bdtaie lumea o sI te soco-

teasci un lag"; gi ,,cei care sint betufi zdravdn nu suferi chiar

asa de rAu."2L'

lns6 un ajutor venit la timp poateschimba acesteatitudini 9i

poate bloca iceasti traiectorie Jpre delincvenla a copilului; mai

multe programe experimentalelu avut un oarecaresucces n a

ajutaraieme.,"u opii'agresivi se nvele si-gi controleze mpulsu-

,il" urrtirociale nainte id intre in incurcituri majore.Unul dintre

acestea,organizatla universitatea Duke, s-a ocuPat de elevii de

gimnaziu iur" ," infuriau r"p,uq" 9i creau probleme' in cadrul

i.,o, gedinle de instruire de 4Oae minute ce aveau loc de doud

ori pe siptamine, pe o perioadi de gasepind la doudsprezece

sapiamini. Acegti 6ai"1i erau invifali, deexemplu, cd-o parte

dintre aluziile Pe careei le intrepretau ca fiind ostile erau de fapt

neutre sau prietenegti. Ei invxlau si gindeascd9i din perspecti-



288Co s u ri le nnnlfabetism ul ui emo! t tna l

PREI{ENIREA DEPRESIEI

289

Dana,de saisprezeceni, a pirut intotdearrna dseadapteazSsor.

Dar acum,dintr-odata, u semai putea nlelege u celelalteete9i

ceea eo nemullumea i mai tareera ci nu reu9ea dmenlin5prea

mult o legaturd u un bdiat,chiardacdde fiecare ata '5ceai dra-

goste u JI. Morocanoasdivegnicobositd,Dana9i-apierdutpofta

demincare, -amai avutchefsi sedistrezen nici un fel.Sesimlea

neajutorati gi f5r5 speranfe, efiind in staresd iasx din aceastd

proastX ispozitiei chiarsegindeasdsesinucidd'3tur"ude dLprimareusese enerattr e ultimadespdrlire e priete-

nul ei.Eaa precizat i nu gtiacum sd aci sXasdcu un bXiat drdsi

se mplice mediat ntr-o elaliesexuali chiardaci acestucru se

pdreanconfortabil ginu gtiacum si pundcapit unei elaliichiar

iind".u

nesatisfdctrtoare.e culcacu divergibiiefi, sPunea a,cind

de faptnu voiadecitsi-i cunoascd ai bine.

Astfel ncit, cum ocmaisemutasea o altd9coal6, esimfise9i mai

timidi gi mai nelinigtita, ereugind i-9i facdprietene rintre 9tel9

de acolo.De exemplu, esfias[ deschidd reoconversafie,orbind

doarci|d i seadresa ineva.Era ncapabild Xsearatea9a umera

eade faptginici nu gtiacesdmai zici dupa: ,Buni,ce facl?"zz

Dana a urmat o terapie in cadrul unui Pro8ram exPerimen-

tal pentru adolescenli deprimali din cadrul Universitalii Co-

lumbia. Tiatamentul ei s-a concentrat asuPra felului in care ar

putea sd gi stipineasci mai bine relaliile sentimentale:cum se-9i

?acdprieteni, ium sI se simti mai increzhtoare aldturi de alli

adolescenfi,cum sI impuni limite in privinla relaliilor sexuale,

cum se se Poarte n intimitate, cum sX-9iexprime sentimentele.

in esenfd,"tu

,r. fel de incercarede a remedia o Parte dintre tr5-

sdturile emolionale fundamentale. $i a funcliona! depresia i-a

trecut.Mai ales a cei tineri, problemele in stabilirea unor relalii ge-

nereazedepresii.Dificultatea este a fel de des ntilniti atit in re-

laliile dintie copii 9i pirinfi, cit 9i in relaliile cu cei de o virsti'

Copiii deprima-ti 9i adolescenlii sint adesea ncapabili sau nu

sint dispugi sdvorbeascedesPrenemulfumirile lor. Parci nu sint

in stares5-9ievalueze corect sentimentele, dind dovadi de iras-

cibilitate, de nerdbdare,de nervozitate 9i de minie - mai ales a-

!d de parinfi. Astfel, parinlilor le este 9i mai greu sd le acorde

sprijin emolional gi si-i calduzeascS 9a cum se cuvine, inifiin-du-se un fel de spirali infernald, care sfirgeste l:r permanente

certuri si forme de instrdinare.-

Alfubetul emolional

va altor copii, s5-gidea seamacum sint percepufi gi ce ar puteaginli gi simti ceilalgicopii in situaliile care -au infuriat foarte ta-re' De asemenea,erau gi cursuri speciale pent.., stipinirea mi-niei, constind in reconstituirea unor scene,cum ar fi o tachinarecare -ar fi putut facesd-gi asd din fire. una dintre abilitdtile che-ie pentru controlarea miniei a constat in supravegherea senti_mentelor - congtientizareasenzatiilor fizici, cum ar fi rogireaobrajilor sau tensiunea muscurard i' mo.ner.,tt u.,urvdrii siabor'larea acestor^sernnea pe un indiciu ce trebie;;';;;:r:]

vild sau sd mai reflecteze a ceeace urmeazd sdfacdgi nu sd ac_fioneze impulsiv.

Iohn Lochman, psiholog la Universitatea Duke, unul dintrecreatorii acestuiprogram, *i-u rprs: ,,Ei discut' despre ,it uti-ile prin careau trecui recent,ca df exernprtr-o *uri.,.eald pe cu_loar; pe careo consideraserdvoit5. Copiii .,*o. r*bi despre ferurcum ar fi trebuit sd abordeze aceastdntimprare. unul dintre ei,de.exemplu, mi-a povestit cum s-a adresaf unui biiefer care r-aimbrincit, spunindu-i sd nu mai faci";;;;;uioi

prr gi sim-plu a plecat' Asta insemna cd detinuse controlul fara ,e igi piar_dd respectul de sine 9i fdrd si provoace o bitaie.,,Pare nteresant;murgi dintrl biiefii agresivi sint nefericifi dincauzdcd-gi es ugor din fire; prin urmare, sint receptivi ra posi_bilitatea de a invdfa cum se se controrez".'i",*;-*o*"r,t ir ca_

re deja au apucat sd se aprindd, desigur.e ur"rr*nea reacfii larece/cum ar fi retragereasau numdruirr pind la zece,astferncitsi treacdprimul impurs inainte de a reacfiona,nu se declansea_zd automat; biielii exerseaziasemenea lternativ";,;; fuiT-scenete n care fiecare are rolul sdu, ca d""*"mflu

mersul in_tr-un autobuz in care citiva pusti nu le au" pu."l Astfer, ei potincerca un rdspuns prietenos prin care si-gi pdstreze demnita-tea, dar caresd fie ollternativi la lovire, pii"I;;;;;;#;ri;de rugine.

La trei ani dupd ce biielii au urmat un asemenea urs; Loch-,*u" i.1

comparat cu allii care fuseserd a fel de agresivi, dar nubeneficiaserdde asemeneacursuri de stipiniru ? miniei. Er aconstatatc5 la adorg.lc.enta dielii care urmaserS acestprogramerau mai pulin dificili la ore, aveauo pirere mai bund despre si_ne, iar posibilitatea de a se apucade beutura sau de droguri eramult mai micd. cu cit prog.u*,rl a durat *ui *rrrt.cu atit agre-sivitateaa sclzut mai iare.



290 Alfubetul emolional Cos uri le an al abe smului em o on al

Un studiu mondial fdcut asupra a peste39 000 de p ersoane

a ajuns a concluziacd aceleagiendinfe existi gi in Porto Rico,

Canada, Italia, Germania, Franla, Taiwan, Liban gi Noua Zee-

land5. La Beirut, cregterea umdrului de depresii are o strinsd

legdturd cu evenimentele politice, cotele maxime fiind atinse n

timpul perioad.elorde rdzboi civil. in Germania, in rindul celor

nisculi inainte de 191.4, robabilitatea de a face o depresie pinX

la 35 de ani era de 4%. Pentru cei niscufi intre 1934qi 1941,era

de14%.tn lumea intreagS,generaliile cares-aumaturizat in mo-

mente de tulburiri politice sint marcate de un numdr mai marede depresii, degi in ansamblu cregtereaacestei endinle nu are

legiturd cu evenimentele politice.

Micgorareavirstei la care copiii trdiescprima experienfdde-

presivi pare de asemeneasi fie un factor comun pentru lumea

"intreagd. Atunci cind le-am cerut experlilor sd imi spund de ce

cred ei asta,au apdrut mai multe teorii.

Dr. Frederick Goodwin, directorul Institutului Nalional de

SdndtateMintald, a ficut urmXtorul comentariu: ,,A existat o

cumplitd erodare a nucleului familial - numdrul divorlurilor

s-a dublat, pirinlii au tot mai pulin timp disponibil pentru co-

piii lor 9i nu stau prea mult intr-un loc. Nu apuci s5-!i cunogti

prea bine restul familiei, iar pierderea acestor surse stabile de

autoidentificare inseamnd un risc mai mare de a se ajunge a de-

presie." Dr. David Kupfer, geful catedrei de psihiatrie a Univer-sitilii de Medicini din Pittsburgh, sublinia o altd tendin!5:

,,Odatd cu extinderea industrializdrii dupi cel de-al doilea rdz-

boi mondial, aproape cd nimeni nu mai era Pe-acasi. n tot mai

multe familii s-a nstalat o indiferen!5 a pdrinlilor fald de nevoi-

le copiilor, pe m5surX ceacegtiacregteau.Aceastanu este o cau-

zi directd a depresiiloq,dar creeazd anumiti vulnerabilitate. Fac-

torii de stresemolional careaParde timpuriu pot afectadezvol-

tareaneuronilor, ceeace poate duce la o depresie n momentele

de mare stres,chiar dacd ele pot apdrea zecide ani mai tirziu."

Martin Seligman, psiholog la Universitatea Pennsylvania,

spunea: ,,in ultimii 30 sau 40 de ani, am remarcat o cregtereac-

centuatd a individualismului 9i o descregtere convingerilor re-

ligioase, precum 9i o scdderea sprijinului acordat celorlalli de

comunitdli ori a familiilor numeroase.Aceasta nseamnd o pier-dere de resurse care ar fi putut mobiliza impotriva obstacolelor

9i a egecului. n acestsens,orice egecesteconsiderat cevade du-

ratd 9i esteamplificat in a9a el incit afecteazdotul in viatd. Exis-

291,

o noud trecere n revistda cauzelordepresiei a tineri subli-niazd,deficite la nivelul a doud zone de competenfi emofionald:talentul de a stabili relatii, pe de o^parte,si ointerpretare a refu-zurilor celorlalgi,pe de altd parte. in vreme ce o parte dintre pre-dispozitiile la depresie sint aproape sigur de ordin genetic, lte-le par a fi cauzatede obiceiul de a gindi pesimist, dar care esteun proces eversibil,ce predispune copiii sd reaclioneze iolentla celemai mici infringeri din viali - o notd proastd,o ceartdcupdrintii, o respingeredin partea celor din jur--, ajungind la de-

primare. Existx dovezi care sugereazd, d aceastd redispozitiepentru depresie, ndiferent pe ce s-arbaza,estesi mai mare la ti-neri.

PRETUL LUMII MODERNE: NUMARI]L MAREDE DEPRESII

Anii de sfirgit de mileniu au inaugurat o noui epoci, cea aMelancoliei, aga cum anii '20 erau

"pocuAnxietifiloi. Datele la

nivel internalional aratd ci stareace pare a fi o epidemie a zile-lor noastre - depresia, care se intinde tot mai tire - se adap-teazd n funclie de stilurile de viali moderne. Fiecaregeneragie,comparativ cu cele anterioare, in lumea intreagd, a inregistratun risc tot mai mare de a ajunge intr-o stare depresivi I .,.,doar o starede tristefe, ci de nepdsare,de'demoru{irur"gi de au-tocompitimire, precum ;i de coplegitoare ipsi de sperantd -de-a ungul unei vie!i23.Acestesidri upat de la virste tot mai fra-gede.Depresia a copii, cindva completnecunoscuti(saucelpu-tin nerecunoscutd), ese a iveald ca o pecetea sceneimoderne.'

Degi probabilitateade a deveni deprimat cregteodati cuvirsta, totugi cea mai mare cregterese remarcd la tineri. pentrucei niscufi dupi 195s,posibilitateade a suferi o depresiemajo-rr la un moment dat in viald este n multe fdri de trei ori mai ma-re decit pentru bunicii lor. La americanii ndsculi inainte de 1905,proporlia celorcarear fi putut suferi o depresiegravd intr-o via-fd era de doar 1o/"; intre cei ndscufi dupd 195s,phe la24 de ani,aproximativ 6"/"au suferit deja o depresie;pentiu cei nisculi in-tre 1945si7954,posibilitatea de a suferi

de o depresiemajori ina_inte de a impiini 24 de ani bstede zeceori rnai mare decit pentrucei ndscufi intre 1905si 191124.entru fiecare generatie,primulepisodde depresieare endintasd apard ot mai devreme.



292 AlfabetuI cmotional Cttsturileanalfabetismului motional 29 3

Copiii cu depresii majore trec prin astfel de episoade care

dureazd n medie 1"1uni, degi a unul din saseau tinut chiar un

an gi umitate. Depresiileugoarecaregi-au dcut aparifia a virs-

te fragede,uneori chiar la cinci ani, nu devin foarte intense,dar

dureazd mai mult - in medie, aproximativ patru ani. Kovacs a

constatatcXacei copii careau suferit o depresie minori riscd si

o transforme intr-una majord - intr-o aga-numiti dubld depre-

sie. Cei careajung la o dubl6 depresieriscXmult mai mult si se

confrunte cu o recidivi odatd cu scurgereaanilor. In cazul copi-

ilor, depresia s-aprelungit pini in adolescen!59i uneori chiar pi-

nX n primii ani de virsti adultd, suferind de depresii sau de un

sindrom maniaco-depresiv, n medie, o datd la trei ani.

Kovacs mi-a spus cd acegticopii ,,pltrtesc"nu numai suferin-

!a produsd de depresia n sine. ,,Copiii inva!5 in generalanumi-

te atribute socialede la cei de o seamdcu ei - de exemplu, ce si

faci cind vrei ceva gi nu pofi sd ai, observind cum se descurcd n

situalia respectivdceilalli copii 9i aplicind la rindul lor modelul.

Copiii deprimali se numXrd insd printre copiii neglijali la gcoa-

16,sint aceiacu care ceilalgicopii nu se ioac5,."28Fiind ursuzi sau trigti, acegti copii aiung sd evite inilierea in

contactelesocialesau si nu ia in seamdun alt copil care ncear-

cd s5-i abordeze acesta iind un semnal pe carecopilul socia-

bil il percepe ca pe o respingere;rezultatul final estecd un copil

deprimat este espins sau neluat ir seamd a joacd.Aceastd acu-

ni la nivelul experienlei interpersonale nseamnd ratarea a ceea

cear putea sX nvele jucindu-se, ajungindu-se la probleme socia-

le gi emogionalecu urmdri chiar dupa iegirea din depresie2e.n-

tr-adevdr, atunci cind copiii deprimali au fost comparali cu cei

fird depresii, s-a constatatcd sint mai pulin capabili sd seadap-

teze n societate,au mai pufini prieteni, nu sint preferafi de cei-

lal;i la joach,sint mai pulin indrdgili gi au relalii conflictuale cu

ceilal!i copii.

Un alt rezultat nepl5cut pentru acegti copii este faptul cd ei

se descurci prost la gcoald;depresia are un efectnegativ asuPra

memoriei gi puterii de concentare,drept pentru carecu greu re-

ugesc d fie atenli la ore gi sd refini ceeace i se pred5. Un copil

carenu simte nici o bucurie i9i va canalizacu greu energia sprea-gistdpinibine lecfiile,ca si nu mai vorbim de aceaexperien!5

a sthrii de iransi in timpul acumuldrii de cunogtinle. In mod fi-

resc, u ci t perioadade depresiea copiilor din studiul lui Kovacs

td o inclinafiespre a lSsao infringerede moment sa devinr unade durati si o cauzi a lipsei de sperantd.Dacdai aveao perspec-tivd mai largd, cum ar fi credinfa in Dumne zeu qiin viafa de apoi,atunci pierderea unei slujbe ar pirea . i"J;Gr" ,"*po, ard..,,Indiferent care ar fi cauza,depresia a tinleri esteo problemdpresantS.n stateleunite,

"rii*eril"variazdfoarte mult in pri_.vinfa vulnerabilitdlii de--a ungul vietii datorJ depresiilor decare suferd copiii si adolescenfii, ndiierent de f"riouda in careapar ele. unele studii epidemiorogice, .ur" ul-folosit criterii

stricte - simptomere oficiare de diagnosticare a depresiilor _au constatatcd pentru biielii gi feterJintre 10 gi 13 ani probabi_litatea de a face o depresiemajore de-a lungur'unui an estecamde 8 sau 9oh,deqiarte studii inaintasertro .ifre .u* ra umdtatefta chiar si de doar 2%). tJnele date ,.,,g"*urt cd procentulaproapesedubleazd pentru fete a pubertaie. P^rni a 16%dintrefetele ntre 74 si r6ani s_uferd epresii serioase, ar ra bdieti pro_centul rimine constant2S.

TRAIECTORTA DEPR ESIEI LA TINERI

Depresia n-ar trebui doar tratatr, ci qi preaenitd,lucru clarmai ales la copii, in cazur cirora s-a fdcui o'd"r.op"rire extremde alarmantd:chiar gi episoadeleminore dedepreJie laun copilpot duce la episoadegri.'" ulterior in viafd26. .u*ta idee punela indoiald vecheapresupunere ctrdepresia r.*pii nu conteazipe termen lung, pentru ci ei ,,o uitd iu vremea". Desigur ci fie-carecopil se mai intristeazi din cind in ci.d; copilariu gi adoles_cenfa, ca gi perioada adultd, presupun gi momente de dezamE_

gire sau pierderi importante sau mai mici care ntrelin suferinfa.Nevoia de a prevet i r,,r se referd a asemeneamomente, ci ra co_piii pentru carespirala infernali a tristelii ii aduce ntr_ostarededisperare, de iraicibilitate si de izolare - mult mai g.arre decitmelancolia.

^Dintre copiii ale cdror depresii au fost suficientclegrave n-cit.sdse ajungd la tratamentsserioase,trei sferturi mai trecuserd

printr-un episod de depresie, conform unor date adunate de

Yli'

Ko."gr:, psiholog ra Institutul9i Clinica de psihiatrie dinPittsburgh2T. ovacsu t.rdiut copli diagnosticagi u depresii n_cd de la virsta de opt ani, urmdrincl_u_i""pur....,rr.,irr,"i perioa_

de mai lungi, pe unii chiar pind la 24 de ani.



294 Afabetul emolional Cos ur i Ie an alfube ismului emo! on a 295

estemai lung5, cu atit notelescadsi mai tare9i se descurcdmarslab a teste,asa ncit pot rdmine 9i repetenli.De fapt, existdo co-relaredirectd ntre durata depresieiunui copil gi notelesale dt ,la gcoald,datoritd poverii constantedin tirnpul episodului res-pectiv.Toateproblemelede nvbfiturd implici 9i aceastd ompo-nenti a depresiei.Asa cum observdKovacs: ,Imaginafi-vd." r.intimpld cind deja egti deprimat si egtigi dat afarXde la gcoald,drept pentru carerdmii singur acasdsi nu mai ai nici mdcar cucinesd e oci."

CUM SEA/UNGE LA DEPRIMARE

Ca 9i n cazul adullilor, modaritdtilepesimistede a interpre-ta esecuriledin viali par si alimentezesentimentulde neatuto-rare si de lipsd de speranti din sufletul copiilor deprimafi. ce icaresint dejn deprimati gindesc astfel 9i astase stie dintotdeau-na. Ceeace a iegit la iveald doar recent este aptul cd de obiceicopiii care au inclinafie spre melancolie tincl cdire o viziune pe-simisti inaintede a ajungesd fie deprimali. Aceastd nformatiesugereazd posibilitate de a- i vaccina mpotriva depresiei na-inte ca ea si loveascd.

o dovadd provine din citeva studii asupra convingerilorcopiilor desprepropria capacitate e control isupra a ceeace i

se ntimpld in viatd - de exemplu, de a indrepta in bine lucru-rile. Acest ucru estedemonstral de faptul cd de obiceicopii re-acfioneazi astfel: ,,Cind am probleme acasi mh descurc maibine decit alli copii la rezolvar-eaor" 9i ,,Cind md striduiesc su-ficient, iau note mari." Copiii care nu spun nici una dintre acestefrazedescriptive pozitive sint convingicd nu pot schimba nimic;acestsentimentde neajutoraree 9i mai mare la copiii foarte de-prima!i30.

un studiu grxitor a urmdrit ciliva copii de clasaa cincea si agasean zilele ce au urmat primirii carnetelorde note.Asa cumne amintim cu tolii, carnetelede note sint in general una dintresurselede mare exaltaresau de mare dispeiare pentru copii.Cercetitorii insd gisesc cd ele au consecinleasupru ful.rlrl in ca-re copiii i9i asumd rolul in cazul unei note mai proaste decit se

agteptau.Cei careconsiderdcd aceastd otd se datoreazduneineimpliniri personale (,,sint un prost") se simt mai deprimalidecit ce i care si explici aceastd otd ca pe un lucru ce poate fischimbat. (,,Dacxmd voi strddui mai tjre la matematiid si in

special a teme o sd capdt o nota mai bun6.")31Cercetdtorii au

identificatun grup de gcolaridin claselea treia,a patra 9i a cin-

ceape carecol"egii -au respins,situalie ce a continuat 9i n clase-

le uimdtoare, ei rdminind ttittu paria. Felul in carecopiii respingi

igi explici acest refuz este de o importanlx capitald in privinla

apariliel unei depresii.Cei careconsideri cd aceastirespingere

se datoreazaunui defect personal devin 9i mai deprimafi' Cei

optimigti insa, care-gi magineaz6, 6 ar putea faceceva pentru a

iriar"piu lucrurile, nu devin neapdrat deprimali, in ciuda unei

respingeripermanente32.ar intr-un studiu referitor a copiii ca -

re irec"extrlm de greu in clasaa gapteas-a dovedit cd aceiacare

au manifestat o at]tudine pesimisti si au reaclionat negativ fali

de gcoaldgi fala de stresuladdugatacasaau suferit o depresie33'

Dovada cea mai directa a faptului c5 o perspectivd pesimis-

t5 ii face pe copii sd cadi cu ugurinld pradd depresiei provine

dintr-un siudiucare a durat cinci ani, efectuat asupraunor copii

de la inceputul clasei a treia3a. a copiii mai mici, cel mai puter-

nic indiciu cd vor suferi o depresie a fost perspectiva pesimistl

combinati cu o loviturS majoie, cum ar fi divorful parintilor sau

un deces n familie, ceeace -a tulburat mult pe copil, i-a creat o

stare de nelinigte si, eventual, au existat 9i nigte pxrinti incapa-

bili s5 ofere o consolare suficienti. Pe m5surd ce copiii au cres-

cut, terminindgcoalaprimarS, a avut loc o schimbare griitoare

ir:rgindirea lor referitor la binele 9i rdul din viala lor, copiii ca-ta-

log"ind ot mai mult acesteevenimente n funclie de propriile lor

triseturi psihice: ,Iaunote mari pentru cd sint degtept"; ,N-1*

prea mulii prieteni pentru ci n-am urnor." Aceste schirnbari n-

iep sa se nstaleze reptat cam intre clasaa treia 9i a cincea'Pe

mdsurd ce se ntimpld aceasta, opiii caredezvoltd o perspecti-

vd pesimisti - gi atribuie obstacoleledin viala lor unor defecte

p"*o.ul" serioase incep sd cadSpradd unor stdri depresive,

ia reacgiea problemele ce aPar.Mai mult, experienladepresiei

in sine pur" ,a intdreascdacestemodalitS;i de gindire pesimistd,

astfel ncit, chiar dupa ce estedep59it5stareadepresivd,copilul

rdmine cu o cicatriceemolionaldserioasd, u convingerialimen-

tate de depresie9i ntipdrite in minte: cd nu poate sd se descur-

ce a gcoali,cd toati lumea il respinge9i ci nu poatefacenimic

ca si scapede dispoziliile neplacute.Aceste dei fixe il pot face

pe copil gi mai vuinerabil, pe misur5 ce apareo alti depresiepe

Parcurs.



296 Alfabetul emotiortnl

SC URTC/R CUITAREA DEPRTSIIL OR

Cost trile anslfttbet isrnri tt i ernofional 29 7

Existdgi o vestebuni: toate ndiciile aratdcd clacdacegtico_pi i sint invdtati sd aibi o perspecti'd mai productivi fatd de di_ficultalile lor, riscul de clepreiie scade*. ntr-un st.rai., efectuatla un liceu din oregon, apioximativ unul din patru erevi sufereade ceeace psihologii numesc ,,micd depresie"',adicd nu indea-lY.:

d" gravd incit si depdgeascistareabbisnuita de nefericire3s.unii seaflau in primele ieptxmini sau luni din ceeace putea de-

veni o depresie n toatd regula.Intr-o ord de curs speciita ae h sfirgitul zilei,zSdintre elevii

ugor deprimali au fost invdfafi si-gi infrunte modelul gindiriiasociat cu depresia pentru a deveni mai doritori de algi faceprieteni, de a se nfel_ege ai bine cu pirinfii lor gi de a seimpti-ca in activitili sociale care le ficeau pldcere. La sfirgitul unuiqrogram de opt siptdmini, ss"/o intre acegtierevi gi-au depigitdepresiaugoard, n vreme ce d.oarun sfert dir,tr" cei care ,r pur-ticipaserd la acestprogram au reugit sd depigeasci momentulcritic. un an mai tirziu, un sfert dintre cei din grupul compara-tiv au ajuns a depresii grave, spre deosebirede"doir 14% dintregfevii care-particlpaseri la programul de prevenire a depresiei.Deginu a durat d.ecjtopt dupe-imieze, ,u iur" cd acestcurs spe-cial a redus riscul de depresie a jum5tatei5.

in mod similar, s-au mai fdcut descoperiri promifitoareinuffna unui curs specialde o sdptdmind pentru tinerii intre 10 si

13 ani care aveau probleme cu pdrintii ;i dideu,, ,"*u ;" il:presie. in intilnirilg de-dupd or!t" de gcoald,ei au invdlat ele-mente emolionale fundamentale, inclusiv cum sd se descurcecuneinlelegerile, sd se gindeascd nainte de a trece a fapte gi, t;te lucrul cel mai important, cum sd infrunte convingeriie iesi-miste care nsolesc depresia - d.eexemplu, hotdrini si invege

%

.* La copii, spre deosebire de adulti, tratamentul medicamentos nu

este neapirat o alternativi pentru terapia sau prevenirea depresiilor;copiii au un alt metaborisl

!raport cu medicamentelecomparativ cu

adul-tii.Antidepresivele triciclice dau deseori rezultate la adul;i, dar lacopii reuge.sc proximativ in mdsura in care esteeficient gi un medica_ment inactiv placebo.Medicamentelemai noi impotriva depresiiior, n_clusiv Prozacul,sint incd.netestate entru copii. besipramina esteunuldintre cele mai des intilnite (gi mai sigure) triciclice folosite pentruadulti. s-a demonstrat,chiar in timp ce scriam aceastd arteci ar puteasd fie cauzaclecesului a copii.

mai serios dupd ce nu s-au descurcat Prea Srozav a un test, n'

loc sd gindeasci doar cd : ,Nu sint destul de degtept'"

,,CJeace nvald un copil la acesteore estecd dispoziliile cum

ar fi anxietatea, ristelea Ji *it ia nu se revarsddin sine fdrd a de-

line nici un control asupra or 9i ci el poate schimba ceeace sim-

te prin ceeace gindegte",subliniazd psihologul Martin selig-

*u., unul dintre creatorii Programului de 12 siptdmini. Deoa-

rece lupta cu gindurile deprimante poate impiedica formarea

unei diipozifiiiumbre, Seligman mai adaugd: ,Jupta devine un

intiritoide moment care ajunge si fie un obicei'"Din nou acestecursuri au scizut numdrul depresiilor la ju-

matate- iar acest ucru mai dura gi dupa doi ani. La un an du-

pi terminarea cursurilor, doar 8% dintre participanli au avut un

punctaj modest spre grav la testul de depresie, fald de29"/' din-

ire copiii din grupulle nu a participat la cursuri. $i dupl doi

ani, aproximativ iOW dnt e cei careau participillu

curs au dat

,"*n" de cel mult o depresie ugoard, fald de 44% din grupul

comparativ.firraluruu acestor abiliteli emolionale incd din adolescenfd

poate fi de mare ajutor. Seligman observd: ,,Acegticopli se des-

curcemai bine, infruntind chinul obignuit la virsta adolescenlei

de a fi respingi de ceilalli. Ei par sd fi invilat acest ucru cind ris-

cul depresiei estemai mare, adicd in primii ani de adolescen!5'

Iar leciia continud sd aibd efect9i sd fie eficientd dupi termina-

rea cursului incd vreo ciliva ani, sugerind ci aceqticopii folosesc

aceste nformafii in viala lor de zi cu zi-"

Alli experli in problema depresiei la copii au acceptat ctt

mult entu2iasm nbile programe. ,,Dacd vreli intr-adevir o

schimbareradicalS9i reaiepLntru bolile psihiatrice cum ar fi de-

presia, trebuie si faceli ceva nainte ca acegticopii si se mbol-

niveaSci", ComentaKovacs. ,,Adevdrata solulie esteO noculare

psihologicd."

TULBURARILE DE ALI MENTATIE

Cind lucram ca student la'clinica de psihologie, a sfirgitul

anilor 7960,am cunoscut doud femei caresufereau de probleme

de alimentafie, chiar dacd acest ucru l-am inleles abia ani de zi-

le mai tirziu. Una dintre ele era o strilucitd absolventdde mate-maticd,studiase a Harvard 9i eram prieteni inci din studenfie'

Cealalti fdceaparte din personalulBiblioteciiUniversitare'Ma-



298 Alfubetttl emotional

tematiciana,desi era foarte slabi, pur 9i simplu nu era in staresd mdnince:sustineacd are repulsie fald de mincare.Biblioteca_ra era corpolentd gi cdzuse n patima inghetatei si a tortului demorcovi sara Lee gi a altor deserturi; dupe ce se ndopa - agacum mi-a mirfurisit cu oarecareeni - se ducea pe ascuns abaie 9i igi provoca virsdturi. in prezent, matematiciana ar fidiagnosticatd a suferind de anorexienervoasi, ia r bibliotecara,de bulimie.

in acelevrernuri, nu existauasemenea iagnosticrri. Mediciide clinici abia ncepuserd

si se preocupe de"aceastrproblemi;Hilda Bruch, pioniera acesteimiscrri, i publicat un articol de-spreproblemele de alimentatie n 1.96937.'Bruchra uluitd de fe_meile care erau in stare sd moard de foame si suslinea cd unadinke- principalele cauzeconsta n incapacitaieade a recunoas-te gi de a reacliona corect a nevoile trupului - 9i ur,rr.r,",

"rri-en_t,a senzatia de foame. De atunci, literatura clinicr asupraproblemelor de alimentalie s-a extins enorm spre o multitudinede ipoteze asupra cauzelor, ncepind cu fetele foarte tinere caresimt nevoia sd atingd standardelegreu de atins de frumusele fe-minind 9i pind la mamele.mult prea acaparatoare are gi impingfetele sd trdiasci un vegnicseniiment de vinovdfie.

Majoritatea acestor poteze aveau insr un defect: erau extra-polSri in urma unor observafii ficute in timpul terapiilor. Dinpunct de vedere gtiinfific, sint mult mai acceptabilestudiile fd-

cute pe grupuri mari de persoanede-a lungul mai multor ani,pentru a vedea a cine apar problemele de fapt. Acest tip de stu-dii permite o compalafie clird gi corecti, .uiu poate afirma, deexemplu,daci faptul.de a aveapdrinti abuzivi ie predispune pefete a probleme de alimentatie.Dincolo de u."uriu, poiri .o.r-tatate 9i condiliile care favorizeazd asemeneaprobieme, fiinddistinse celecarepar a fi cauza,dar carese ntilnesc adeseasi Iace i carenu au problemelecelor ce vin la tratament.

Atunci cind s-a dcut un studiu asupra a mai bine de 900defete, ncepind din clasaa gaptea9i pini intr-a zecea, -a consta-ta t ci deficienfeleemolionale - in special ncapacitateade adiscernesentimentelenepldcutegi de i le controli - sint facto-ri i cheiecareduc la problemelede alimentafie3s.hiar gi n cla-sa a zecea ntr-un foarte populat liceu din Minneapolis existau61 de fetecaredejaaveausimptome serioase e anorexie

saudebulimie. Cu ci t problemaera mai gravd,cuatit fetele eactionaumai puternic la obstacole, a chiar si la celemai mici neajunsuri,

Co s uri le analfabe is nu l ui en c! onn l

prin sentimentenegative ntense,Pe carenu 9i le^puteaucalma

ql p. carecu cit le congtientizaumai pulin cu atit le resimleau

*u i i.,t"ts. Cind acestedoui tendinle emolionaleerau cuplate

cu o nemullumire puternici in ceeace privegte corpul 1or,se

ajungea a anorexis sau la bulimie. S-aconstatatcd nu pdrinlii

exageratde exigenli oaci rolul celmai important in provocarea

pro6lu*.lor de alimentalie. (Agacum ne Prevenea i Bruch, te-

friile bazatepe acestpunct de vederenu sint bine formulate; de

exemplu,paiintii pof.r, ugurinld sd fie foarteseverica eactiela

probllmett de alimentafieale fetelor lor dintr-o incercaredispe-

iatd de a le ajuta.) relevanteau fost consideraten final gi expli-

caliile populare, cum ar fi frica de sexualitatede la inceputul pe-

rioadei de pubertategi lipsa unei bune pdreri despresine.

in schimb, lanful cauzal elevat de studiile prosPective nce-

pe cu efecteleasuPrafetelor tinere ale faptului cd au crescut n-

ir-o societatepreocupatd de canoanede frumusele feminind ca-

re presupun o sldbire nefireasca.Pe mdsurd ce se ajunge la ado-

lescente, etele sint obsedatede greutatea or. De exemplu, o fe-

tili de gaseani a izbucnit in lacrimi atunci cind mama ei i-a sPus

si mearge sd noate, pretinzind cd aratl prea grasd n costumul

de baie.b e fapt,suslinepediatrul carePovestegte azu1, reuta-

tea era nor*ilA pentru lndllimea ei3e.ntr-un studiu fdcut pe

271de tinere, umdtate dintre ele considerau cd sint prea grase,

degimajoritateaaveau greutateanormal5. Studiul de la Minnea-

polis a aritat ci obsesiakilogramelor in plus n-ueste n sine su-?icientdpentru a explica de ceunele fete au probleme de alimen-

talie.unele persoaneobezenu sint in staresd discearnSdiferenla

intre a se erne,a se nfuria 9i a e fi foame,astfel ncit unificd toa-

te acestesenzalii in ideea de foame, ceeace duce la o alimenta-

lie exageratdde fiecaredati cind sint supiratea0.Ceva similar se

pu." .X se intimpld gi cu aceste ete. Gloria Leon, psiholog 1a

Universitatea din Minnesotat carea intreprins studiul asupra fe-

telor cu probleme de alimentafie, a observatcd aceste ete ,,con9-

tientizeizd insuficient sentimentele 9i semnaleledate de trup;

acesta -a doved.itsingurul 9i cel mai puternic indiciu de a pre-

vedea continuarea problemelor de alimentalie 9i in urmitorii

doi ani.Majoritateacopiilor inva!5 sddistingd ntre senzalii9i sd

poatd spune d.aci se iimt plictisifi, furiogi, deprimali sau fld-

minzi - acest ucru fiind o parte din ceeace secheamdcunog-

tinlele emofionale.Dar aceste ete au probleme cu distingerea

299



300 Al-fnbetul cmofional Cos ur ile analfabetisnnt lu i emo ional 301sentimentelor undarnentale. ot aveaneinleregeri u iubitul fd_rd s5-gidea seamacd sint furioase, nelinistite iau deprimate _traincl doar o furfuni emoJionaldsubtilS,pu.ur".

"ugtiu stro de_pSgeascd ficient. n schimb. nvafd si se simti mai bine mincind;acestapoate deveni un obicei emolionar puternic intipdrit.,

--'

Dar cind acestobicei de calmare nteracfioneazlcu frustrdri_le pe care le trdiesc fetele pentru a rdmine subtiri, existd toate

f.lt^"]::l:" iiyqelaproblemedelim"","fi". ,ra nceput ammca exagerat", observdLeon. ,,Dar ca sd reminf subtire, va in_

cepesd versesau sh a raxativeor i sd facr foartemult,port p""_tru a scipa de kilogramele acumurate in urma unei alimentatiinesdnitoase.O alti cale n aceastduptd a" ,tapi"i;;;;;;i;lor emofionale ar.fi c:a pe care o aregcere.ur"'* mai mi'incddeloc - aceasta iinci o posibilitate ci"e simti cd existi un oare_carecontrol asupra sentimentelor cople;iroare.,,

lombinatia intre o constienhzare nterioarr nesatisfrcdtoare;i siabelecapacitdii d5

3daptare sociali coriducera faptul c5aceste ete, atunci cind sfurtnernulfumite a" pri.i""i sau de pd_rinfi, nu reugescsi aciic.eze eficient pentru o i.,aru1ri";;ffi;sau a scdpa de propria net'er.icire.n schirnb, ,rrpArur"u lor de-cla.geazd problerneie rle aii'rentafie, indifercnt dacd estevorbade l-'ulirnie sau rie ancrc,xi"rou f"r gi simplu cremincaful fdrxm5surS.Tiatarn.^telc'eficiente pentru aceasti categorie de fete,credeLe.n, ar trebui si i'crurjdi'strucfiu"i."

r.-u,.puiea rerne_tlia aceacapacit'ate mofionali ce re ipsegte.,iri"i.ru.,ii au tres_coperit", rni-a s;pusea, ,cddaci ne udr"ri* direct problernelor,te.apia functioneazd mai bine. Acestefete trebuie sd nvele sd ;iidentifice sentimenteregi sdse calmezesau sd-gistdpineascdmaibine relafiile, fdrl u upuio ca a o solufie tu ,rr,ui.;ffi;t;ffi:te de a minca."

DOAR CEI SINGUR/ RENLTNTA LA FCOALA

Aceastaestedrama din claseleprimare: Ben,erev n clasaapatra, are putini prieteni si tocmai a auzrtde la amicur lui ]asoncd nu se vor juca impreuli in pauza de prinz - iuror.,vrea sd sejoacecu un al t biiat, cu Chad.Benigi ia capul r.,'miinigi se prd-bugegten lacrimi- inci smiorcdindu-se,Ben se duce in salademese/acolounde fason9i Chad minincd.

,,lJrdsc_tupeul e care l ai!", tipdBen la Jason.,,De ce?", ntreab5Tason.

,,Pentru ci m-ai min!it", sPuse Ben cu un ton acuzator'

,,Mi-aizis toatd sSptdmina d o si te oci cu rnine9i m-ai min!it."

Dupd careBenle indreap.tdspre o masi goald,plingind uqgr:

[ason I cnua se duc la el gi incearcSs5-i vorbeascd,dar Ben igi

bag6 egetele in urechi, hotirit si-i ignore 9i fuge din sala de

*es", casS se ascundi in spatele izilor de gunoi ale gcolii' un

grup de fete care au fost martore la acestschimb de cuvinte in-

Ieaica sd aibd un rol impdciuitor, se duc la Ben gi ii spun ci fa-

son e dispus si se oace i cu el. Dar Ben nici nu vrea sd audl 9i

le spune sd-l lase r, pu.e. El igi linge rdnile, smiorcdindu-se de

.tt'rntsingural. Sigur cd esteun moment foarte intens; sentimen-

tul de a Ii respini 9i lipsit de prieteni esteunul prin care fiecare

trece a un mbment dat in copildrie sau in adolescenli. Ceeace

este nsd cel tnai grditor in privinla lui Ben este ncapacitateade

a reacliona a efoittrrile lrri ]ason <iea indrepta lucrurile - lucru

care n loc sd i aline suferinfa, o amplific5. O asemenea ncapa-

citate d,ea sesiza9i de a profita de o astfel de gansi este tipici

pentru copiii mai retragi;agacum am vilzutin Capitolul S,copiii

iespingi din punct de vedere social, n general,nrr.sint in staresI

desluseascdemnalele emoiicnale 9i scciaie; chiar cind le pot

citi, au un repertoriu foarte limitat de reaclii. Renunlarea la

gcoaldestecelhai rnare risc irentru copiii cu probleme de adap-

tare in societate.Rata renunl5rilor la studii printre copiii care

sint respingi de colegii lor estede douE pind la opt ori mai marefali de aceea nregiitratd in rindul copiilor care au prieteni. O

cercetarea ardtat ia, d" exemplu, 25% dintre copiii nepopulari

in gcoalaprimari au renunlat la gcoali iirainte de terminarea li-

ceului, comparativ cu 8% dintre ceitalgicopiia2.Nici nu-i de mi-

rare: maginali-vd 30 de ore Pe sdptlmind intr-un loc in careni-

meni nu te iubegte!

DouS tipuri de reaclii emolionale ii determini pe coPii str

sfirgeascd titt a deveni nigteparia. A9a cum am vdzut, unul este

inciinalia ipre iegiri minioase 9i percepereaunei ostilitdli chiar 9i

acolo unde ea nu existd de fapt. Cea de-a doua este imiditatea,

anxietatea 9i a fi ruginos in societate.Dar dincolo de aceqti ac-

tori temperamentali, copiii sint cei care ,,se etrag" - cei a cdror

timiditaie repetatd i facepe cei din iur s5 sesimta stingherili -

9i careautendinta de a se zola.

o modalitate prin careacegticopii ,,se zoleazd" esle elul in

care transmit unele selnnale emofionale. Cind copiii de gcoali

cu prieteni pulini au fost ntrebali cum s-ar manifestadezgustul




gi furia pe chipul lor, ei au mimat gregit de mult mai multe oridecitcopiii indrdgili. Cind unor.oiii de grddinifd li s-acerut sdexplice cdileprin caregi-ar putea faceprie"tenisau ar putea s6 nusebatd,copiii nepopulari - cei rr.url ceilalticopii se codesc dse oace avut rdspunsuri autodefensive atunci, de exem-pl1, in situalia n caredo i copii voiau aceeasiucdrie, eacliaco-piilor evitafi a fost aproximaiiv urmdtoarea: ,,Arde-i un pumn!,,- sau vagi incercdri de a obgineajutor din partea unui adult.Afunci cind copiilor li s-a cerut sd interpreteze tristelea, furiasau rdutatea, cei mai pufin populari au dat interpretdrile celemai pulin convingdtoare. Nu elte deci de mirare cd asemeneacopii sesimt neajutorati cind estevorba si igi facdprieteni; inca_pacitatea or socialddevine un fel de profefie. in toc sd nvele noiabordrri in a-gi ace prieteni, ei continud sd facdacelagiuciu ca-re nu a funcfionat nici in trecut sau vin cu solufii gi mai inadec_vate=..

in aceastdad.evxratd oterie de a fi pldcuti de allii, acegtico-pii dispun de foarte puline criterii de i acliona emofional: ei nupar deloc amuzanfi 9i nu gtiu cum sd-i faci pe ceilalti si se sim-ta bine si in largul lor. studierea copiilor nepopulari la joaci a

3lelut,au exemplu, ci sint mult mai inclinati sa rigezedecit cei-

lalfi, cd nu gtiu sd piardd, cd ,,sedau mari,, cind cigtigi, liudin_du-se pestemdsurd. Desigur cd majoritatea copiilor vor sd cigti-ge

unjoc

- dar fie cd ei cigtigd s-aupierd, mijoritatea copiiiorpot sd si relini reacliile emolionale pentru a nu submina relatiacu prietenul de joacd.

In vreme ce copiii carenu au aceastd nclinafie spre viafa so-ciald - carep-ermanentau probleme de descifrur" 9i de reacgiela emotii - sfirgescca peisoane izolate din punct de vedere so-cial, acest ucru nu se iplica acelor copii .ur" tr". doar printr-operioadd temporard de marginalizare. Dar pe cei care sint inpernanenfd exclugi gi respinsi, statutul de piria, dureros, ii ur-mdregte n tofi anii de gcoald.consecinlele faptului cd sfirgescPl". i

fi margin alizali sint potenlial mai mari pe masurd ce co-pilul intrd in virsta adulta. in primul rind, apropierea de prie-teni 9i tumultul din momentele de joacdglefuiescialentelesocia_le gi emolionale carevor duce la ait tip de relafii interpersonalemai tirziu, in viald. Copiii caresint exclusi din

acest drim al in_vifdrii sint inevitabil dezavantajali.E de infeles cd acei copii care sint respingi dau d.ovaddde

multd anxietate9i de multe griji, fiind totodatd deprimali gi sin-

Costurile analfabetismuluiemolional 303

guri. De fapt, cit de popular esteun copil in clasaa treia Parea

ii ,.ttt t'rdi.iu mult mai bun al shndtdliimintale de la L8 ani - mai

eficient decit evaludrile profesorilor 9i ale asistentelot decit re-

zultatele de la gcoali 9i IQ-ul 9i chiar mai eficient decit rezultate-

le testelorpsihologiceaa. i, a9acum am vdzut in f.azele lterioa-

re alevielii, cei careau prieteni putini 9i sint singuri riscd n mod

cronic sd fie afectali de boli de tot felul 9i o moarte timpurie.

A9a cum sublinia psihanalistul Harry Stack, nvdlam cum sd

ne negociem relaliile intime - cum si ne rezolvim neinlelege-

rile giii ne mpirtigim celemai profunde sentimente din pri-

mele noastrerelalii apropiate cu prietenii de acelagisex.Dar co-

piii caresint respingi din punct de vedere social au doar jumdta-

ie din gansele elor de-o virstd cu ei de a aveaun prieten bun in

acegtiani din gcoalaelementard,gi astfelrateazd una dintre Po-

sibilitilile esenliale de a se dezvolta din punct de vedere emo-

lionalas.Un prieten conteazd chiar cind toli ceilalgi ntorc spa-

tele (chiar dlcd prietenia respectivl nu estecea mai solidi).

ANTRENAREA PENTR U PRIETENIE

Existd speranfegi pentru copiii respingi, n ciuda incapacitd-

tii lor de adaptare. Stiven Asher, psiholog la Universitatea din

illinois, a organizato serie de ,,antrenamentepentru prietenie",

in cares-a ocuPat de copiii nepopulari 9i caresepare ci au avutrezultate poziiivea5. El i-a identificat cei mai neindrXgili elevi

d.in clasa treia 9i a patra gi le-a linut gasecursuri despre cum

,,sd aci sd fie joacamai amuzartt6", fiind ,,prieteno9i,amuzanli

gi amabili". Pentru a evita stigmatizarea copiilor, li s-a spus tu-

furor cd cei alegi sint un fel de ,,consultanfi" ai acestuicurs,prin

care Se ncercasi se afle ce anume sepoate face pentru ca oaca

sd fie mai plicut5.

Copiii-erau

invilali sd aclioneze in anumite feluri Pe care

Asher le-a descoperit a fi tipice copiilor indrxgili. De exemplu,

erau incurajati se t" gindeascd a sugestii alternative 9i sd faci

unele compromisuri (in loc sd secerte), r cazul in carenu erau

de acord cu regula jocului; sx-si aminteascdsi vorbeasci 9i sd

puni intreblri ieluilalt copil in timp cese ioacd,; dasculte9i s5-l

priveascxpe celdlaltcopil pentru avedea ce face;sd spundceva

hrdgul atunci cind celilalt facebine un lucru; sd zimbeasci 9i

sd-gioferesprijinul sau sd dea sugestii or i sd ncurajeze.Copiii

au mai inceicat sd creezecondilii agreabile social n timp cb u-



304 Alfabetul entotional

cau Marococu c.legii, dupi care i se explica in ce misurd s-audescurcat ine.Acestminicurs de nfelegerecu ceilaltia avut unefect remarcabil: un an mai tirziu, copiii care fuseserapregdtiti- si care fuseseri aregi ocmai pentru cd erau cei mai .,.p"op,r_iari in claseleor.. se-aflau rinire ceipopurari. siguq,nici unulnu era intr-adevdr vedetd iegiti din comun, dar nici unul dintreei nu mai era respins.

Rezultate similare au fost constatatesi de stephen Nowicki,psiholog la universitatea EmoryaT.prin progro*rr

sdu, citivaparia din punct de vedere social erau pregdtiti sd-gidezvolte ca_pacitatea de a distinge gi de a reacfiona cJrect falade sentinren_tele celorlalfi copii. Copiii, de exernplu, au fost inregistraf, pe ca-setevideo in vreme ce ncercausdexprime prin expresia efei fe-ricirea gi tristelea g_i u fost invdtagi a-si i*urrr,atafeascd expre-sivitatea emolionald. Dupr care au pus in practicr aceste aren-te proaspdt invdfate cu un copil cu iare igi doreau sd se mprie-teneasc5.

, $^semenearograme au dat rezultate bune intr-o proporlie

de 50 pind la 60"t y cregtereapopularitdfii copiilo.'r"spir,gi,Aceste programe (cel pulin agacum au fost ele concepute pindacum) par sd unclioneze foarte bine mai degrabd n cazul elevi_lor de clasaa treia gi a patra, decit pentru ."i dir, clasemai marigi par a fi eficiente

9ide folos

mai murt pentru copiii inadapta-bili din punct de vedere social decit p"rrtr' cei fJarte agresivi.De faprt, otul esteo chestiune de regLre find; un semn de spe-ranli pentru majoritatea copiilor respingi estecd ei pot intra incercul prieteniilor cu unels elemente emolionale de baz6 dejaasimilate.

BAUruRA FI DROGIIRILE: DEPENDEAryACAAUTOMEDICATIE

studengii din campusul universitar spun n beapind i se nt,-necd adicd a bea o cantitateenormd de bere,pini ta legin. unadintre tehnici: se pune un furtun de grddina h un butoi, dreptpentru carecantitateaunei cutii de beie ," ar." p" git in zecese-cunde.

Aceastdmetodd nu esteo curiozitate izolati. u" *"i;1a constatat ci doud cincimi crintre studenli beau cite gapte gichiar mai multe sticreodatd, n vreme ce rr6/"igi spun chiar ,,be-fivi inriiti". LJn alt termen ar putea fi cel de ,,alcoolici,,a8. am

Co shr i le anal abefismului entol on nI

jumdtate dintre studenli si aproape 4A"i"dintre strrclente e im-

batd cel pulin de doud ori pe luniae.

In StateleUnite, numdrul tinerilor care se drogheazl a cres-

cut foarte mult in anii 19809i existdo tendinld permanenti de

scidere a virstei de la carese incepe si se consume alcool. Un

sondajdin 1993a constatat d35%dintre studenteau declaratcd

beau ca sd se mbete, in vreme ce in 1.977 ttrnai 10% iceau as-

ta; n ansamblu,unu din trei studenfi beaca sd se mbete.Acest

fapt reprezintd si alte riscuri: 90% dintre violurile petrecute n

campusurileuniversitarese petrec n timp ceatacatorulsattvic-

tima - sau amindoi - au biuts0. Accidentelepricinuite de al-

cool sint cauzanumdrul unu pentru decesele inerilor intre 159i24 de ani51.

Experienla drogurilor 9i a alcoolului pare a fi un fel de ritu-

al de trecere a virsta adolescenlei, ar din picate aceastd urio-

zitate poate avearezultate deloc pldcute pe termen lung. Pentru

majoritatea alcoolicilor gi drogalilor, inceputul dependenlei se

plaseazd.unclevan anii de adolescenfd,degi pufini dintre cei ca-

re incearcdsfirgescprin a deveni'alcoolici sau drogafi. La termi-

narea liceului, peste 90% dintre adolescenfi au gustat aicoolul

tare, dar numai 1,4"/" u devenit alcoolici; dintre milioanele de

americani care au incercat cocaina,mai pufin de 5% au devenit

dependenlis2.De unde provine diferenla?

Cu siguranfd cI aceia care ocuiesc n cartiere cu o mare rati

a criminalitalii, unde drogurile se vind la colgul sfri'zii, iar trafi-

canfii sint un fel de model local de reugiti economicd,riscul de

a se ajunge la dependen!5 este mult mai mare. Unii vor deveni

dependenli dupi ce un timp au fost traficanli mdrunfi, allii pur

9i simplu pentru cd in felul acestaau mai ugor acces a cultura

celor de o seami cu ei, care dealizeazd. rogui - factor ce sPo-

regteriscul de a se ajunge la consumul de droguri in orice car-

tier, chiar 9i (poatemai ales) n celemai elegante.Totugi,rdmine

problema caredintre cei ce sededau acestorpldceri ademenitoa-

re, incercfurdu-le, or aiunge la o dependen!5 serioas5?

O teorie gtiinlificd actual5 spune cd aceia care 9i fac un obi-

cei din consumul de alcool sau de droguri, devenind tot mai cle-

pendenfi, folosescacestesubstanle ca Pe un fel de medicarnent,

ca pe o modalitate de a-9i calma anxietatea,minia sau depresia.Prin experienlele or timpurii, ajung la un anumit dozai chimic

ce poatepotoli sentimentelede anxietatesau de melancoliecare

ii chinuiesc.Astfel,din celecitevasutede elevi din clasele 9aP-



306 Alfubetul emoltonal

tea si a opta care au fost studiati vreme de doi ani, s-a doveditcd aceiacarea\zeau ulburiri emotionale mai p_uternice u ajuns9i la un abuz de consum de substante ,,o.irr!rJ. Acest lucru arputea explica de ce atit de murti tineri sint capabili sd incercedrogurile gi bdutura fdri si devinh dependenli,'in vreme ce altiidevin dependenli de la bun inceput: ce i ma i vuln;;;;;lpendenfi se pare cd gisesc in droguri gi alcool o modaritate ra_pidd de a-9icalma emotiile care -au chinuit an i de zile.. .

S:t cum spunea Ralph Thrter;psiholog la Westernpsychia_

tric Institute si la crinica din pittsburgh: ,lp""rr" cei care au opredispozilie biologicd, primul pahar"su.r'p.i*u d.ozdde dro_guri are un impact coviriitot ceeace nu se ntimprd cu ceilarti.Multi dintre cg i care au fost la dezintoxicare mi-au spus:<Atunci cind am luat droguri pentru prima dati, m-am simtitnormal pentru prima datd." gte ii stabilizea d dinil;;#;;_derepsihologic, celpulin pe termen r.rrt:liisig"i.a acestaesteun pact cu diavo-lulpentru o viitoare dependerigar,.,r, entimentde bine de scurtd duratd in schimb"r

""fiJirirrig"ripentru tot_deaunaa viefii.

Existdanumite tip3re emofionalecareparsd-i predispuni peunii s5-gigrseasci o arinareemofionatx mai a"griue intr_o anu_mitd substanfddecit in alta.De exemplu, existiEou6 cdi emofio_nale careduc la alcoolism. una incepe afunci cind cineva careafost foarteincordat gi nelinistit in copilirie de obicei constati inadolescenldci arcoolur ii calmeazdnelinigtea. Cer mai adeseasint copiii - de obicei, bdieli - cu pdrinfi alcoolici, care ra rin_

,d:11"1au-apelat a biuturd pentru a-gi potoli nervii. un factorbiologic al acestui tipar este o secrefie nsuficientd de GABA,un neurotransmifitor,care regreazdanxietatea - prea pufini

,",OlO "::".uy:.rimentatd.u ,i., nivel inalt de tensiune.Un stu_dru a ardtat cr fiii cu tali alcooriciau un nivel scizut de GABAgi sint 6xtrem de nelinigtifi, dar cind beau alcool, niverul deGABA cregte9i anxietateascadess. cegti copii de arcoolicibeaupentru a se detensiona,gdsind o reraxaredia, in utcoot.Ei sintvulnerabili si din.alte puncte de vedere,ei poirrru, a" exemplu,

prea multe sedative cu alcool tocmai pentiu a-9i reduce stareade anxietate.

un studiu de neuropsihologieasupra fiilor de alcooricicarela 12 ani dddea' se-r,u de anx"ietate, um ar fi un ritm cardiac

crescutca reacfie a stres, precum gi o impulsivitate exagerat,,ardta cd biielii prezentau 9i o prourtd funciio.u.u u lobilor fron-

Costurile analfabetismului emolional 307

talis6.Astfel, acelezone de pe creiercarear fi putut ajuta a po -

tolirea anxietSlii sau la controlarea mpulsivitilii i-au aiutat mai

pufin decit pe alti bdiefi. $i cum lobii prefrontali au un rol im-

portant 9i n funclionarea memoriei - acolomemorindu-se con-

secinlelediverselor acliuni atunci cind se ia o anumiti hotdrire-, funclionarea lor deficitari poate duce la o inclinalie spre al-

coolism, ajutindu-i sd ignore dezavantajele pe termen lung ale

bduturii, agacum alcoolul le asigurd o linigtire imediatd a anxie-

telii.

AceastXdorin!5 nestdvilitd de calm pare a fi un factor emo-

lional de naturd genetici in raport cu alcoolismul. Un studiu f5-

cu t pe 1300de rude de alcoolici a ardtat cd de fapt copiii de al-

coolici risci ce lmai tare sd ajungd alcoolici,mai ales dacdau dat

dovadd de o anxietate cronicd puternicd. intr-adevdr, cercetdto-

rii au ajuns la concluzia ci alcoolismul ce se dezvolti la acestepersoaneestede fapt un ,,medicament utoadministrat mpotri-

va simptomelor de anxietate"57.

O a doua cale emolional5 ce conduce a alcoolism provine

dintr-o starede agitalie puterrricd,de impulsivitate gi de plicti-

seal5.Acest tipar se manifesti inci din prima copildrie, copilul

fiind dificil 9i greu de stdpinit in gcoalaprimarS, hiperactiv in-

trind mereu in tot felul de incurcdturi, dind dovadi de o inclina-

tie care, aga cum am vdzut, poate s5-l mpingd sd-gi caute prie-

teni indoielnici - uneori ajungindu-se la delincvenli sau ladiagnosticul de ,,tulburarede personalitateantisociali". Acegti

oameni (majoritatea sint bdrbafi) se pling in primul rind de o

stare de agitafie. Principala sl5biciune este o impulsivitate ne-

stdpinitd; reaclia lor obignuitl la plictiseald - pe care adeseao

simt - esteo dorin!5 impulsivd de a cunoagte iscul sau ceva cit

ma i palpitant. Ca adulfi, persoanele u acest ipar mintal (care

poate avea egdturd cu deficienlele de neurotransmilitori, sero-

tonind si MAO) constatdcd alcoolul e poate potoli agitafia.Fap-

tul cd nu suportd monotonia ii facesi fie dispugi sd ncerceori-

ce; acest ucru asociat cu impulsivitatea lor fireasci ii face sd ai-

bd o inclinalie clari spre a abuza de o serie ntreagd de droguri

puternice, nu numai de alcoolss.

In timp ce depresia i poate determina pe unii sd bea, efecte-

le metabolice ale alcoolului adesea nriutilesc depresia dupd oscurtd linigtire. Cei care se apucd de bluturd considerind-o un

paleativ emolional o fac cel rnai adeseapentru a-gicalma anxie-

tatea,9i nu depresia;o cu toful alti categorie de droguri sau de.



308 Alfubetul emotional

medicamente ii linigtesc pe deprimafi - cel pulin temporar.Sentimentul cronic de nefericire i pune pe oameni in gi mai ma-re primejdie de a deveni dependenfi de stimulenli cum ar fi co-caina, un antidot direct impotriva deprimlrii. Conform unuistudiu, s-a ardtat cX peste umdtate dintre pacienlii unei clinicitratali contra dependenlei de cocaine fuseserddiagnosticali cudepresii grave inainte sd ajungi dependenfi; cu cit depresia fu-sesemai mare, cu atit dependenta era mai puternic5se.

Furia permanentd poate duce la un alt tip de susceptibilita-

te. Intr-un studiu ficut pe 400 de pacienli tratati pentru depen-denla de heroind gi de alte derivate ale opiului, cel mai eviden-

liat tipar emolional s-a constatat a fi dificultatea de a sthpini mi-nia gi accesele e furie. O parte dintre pacienli spuneau cd opiulii fdceasi se simtd in sfirgit normali 9i relaxati60.

Ctr toate cd predispozilia de a abuza de substanle nocivepoate fi in multe cazuri determinati de creier,sentimentele careii indeamni pe oameni sd se ,autotrateze"prin bduturd sau dro-guri pot fi stdpinite fdrd sd se recurgi la medicamente, asa cums-a demonstrat de zeci de ani incoace, n cadrul discutiilor mem-brilor organizaliei Alcoolicii Anonimi. Dobindirea capacitdlii dea trata aceste entimente de a calma anxietatea, e a scdpadestareade depresie gi de potolire a furiei - indepdrteazd,nevoiaimperioasXde a lua droguri sau de a consuma alcool inci din

start. AcestecapacitSliemolionale elementarese pot invSla caremediu in programele de tratare contra drogurilor 9i alcoolu-lui. Ar fi mult mai bine, desigur,dacdele ar fi dobindite mai detimpuriu in via!5, inainte ca obiceiul sd devind unul inrdit.

s ATERMTNr c1,ffi"!#i!i;Y{ DRUM

in ultimii zece ani, s-au declarat tot felul de ,,rdzboaie" im-potriva sarcinilor adolescentelor,a renuntirii la gcoald,a drogu-rilor gi, mai recent, mpotriva violenlei. Problema in asemeneacampanii este cd ele vin prea tirziu, dupd ce problema in cauzda cdpdtatdeja proporfiile une i epidemii gi s-a nriddcinat in vie-

lile tinerilor. Ele sint interventii in momente de criz\, adicd echi-

valentul rezolvlrii unei prob leme prin trimiterea unei ambulan-te pentru a salva n loc sd se acdun vaccincarear fi izolat boa-la de la nceput. n schimbul acestor ot mai numeroase ,rlzboa-ie" ar fi fost mai bine sdurm6m un sistem preventiv, oferindu-le

Costtrile analfabetismului emolional 309

copiilor nogtri capacitateade a nfrunta viala 9i sporindu-le'an-selede a evita toate acestesitualii dezastruoase6l'

Concentrindu-md asupra locului deficitelor emolionale 9i

sociale,nu inseamndcd neg rolul celorlalli factori de risc cum ar

fi dezvoltarea intr-o familie divorlatd , abuziv6, au haoticd sau

intr-un cartier sdrac nlesat de delincvenli gi de trafic de dro-

guri. Sdrdcia n sine di lovituri emolionale serioasecopiilor: co-

iiii ratu.i inci de la cinci ani sint mai speriali, mai nelinigtili 9i

mai trigti decit cei de seama or careo duc mai bine, au mai mul-

te probleme de comportament, cum ar fi frecventefurii necon-troiate sau distrug"ti d" obiecte, endinfd carese prelungeqte9i

la virsta adolesceifei.Apdsareasdriciei afecteazd erios iala de

familie: se impulineazd, formele de exprimare a_cildurii pirin-

tegti,mamele iir,t tot mai deprimate (de obicei, fiind firi soli 9i

faia stuiUd),drept pentru caie se bizuie tot mai mult pe pedep-

," urpr", pe lipete, bdtei 9i amenin!5ri corporale62'gxista insi 9i rolul pe care il joacd competenla emofionali,

dincolo de forlele familiei si de celeeconomice 9i carepoate

fi decisiv in d.eterminareamdsurii in careorice copil sau adoles-

cent este nfluenlat de acesteprobleme spinoasesau gdsegte

posibilitatede a le supraviefui.Studiereape termen ung a sute

de copii cresculi n sdricie n familii abuzive saude citre un pd-

rinte i., o g.uv5 boali mintald aratd cd pin.l 9i aceiacareau de

infruntat celemai cumplite situafii au tendinla sddeadovadddecapacitaliemolionaleesenfiale63.cest ucru Presupuneo capa-

ciiate pozitivi de adaptare n societate,ceeace-i facepe ceilalli

sd se ipropie, incredere in sine, pers€verenld optimistd in fala

egecuriior9i a frustrdrilor, abilitatea de a-gi reveni rapid din su-

pirare gi, n general,o fire fericitd.

Dar mareamajoritate a copiilor infrunti asemenea ificultdli

fdrd sdaibdaceste vantaje.Evident ci multe dintre aceste aPa-

citdli sint inndscute,este oteria genelor - dar chiar 9i atribute-

le temperamentalese pot schimba n bine, a9acum am vdzut in

Capitolul 14. O cale de intervenlie ar fi , firegte,cea politici 9i

economicX, radicarea driciei gi a altor condilii sociale aredau

nagtereunor asemenea robleme.Dar in afard de aceste actici

(caresint to t ma i pulin fuate n seamdpe ordinea de zi social5)

existd ot mai *.tlt" lucruri ce le pot fi oferit€ copiilorspre a- i

ajuta si infrunte mai bine asemenea nabiliteli irnpovdritoare'

sd luam cazul unor tulburdri emofionale, probleme de care

unul din do i americanisuferi de-a ungul viefii. Un studiu fdcut




pe un esantion reprezentativde 8 098 americani a constatatc. i48o/" u suferit de cel pufin o problemd psihiatricd de-a lungtrlvietii lorfl. Cel mai grav afectali au fostl4'/" dintre ei , care atravut trei sau mai multe probleme psihiatrice deodatd.Acestaera grupul cu celemai multe necazuri, inregistrind 60% dintrt'toate tulburirile psihice si 90"/"dintre cele mai grave 9i cu ur-mdri cumplite. Ei aveaunevoie de o ingrijire intensivd,dar abor-dareaoptimd ar fi fost prevenireape cit posibil a acestorproble-me incd de la inceput. Desigur cd nu orice dezechilibrumintal

poate fi prevenit,dar sint unele,9i chiar multe, carepot fi preve-nite. I{onald Kessler,sociolog la universitatea dln Michigan,estecelcarea fdcutacest tudiu gi caremi-a spus: ,Trebuie a i.t-tervenim de timpuriu in viafd.De exemplu,o fatdcaresuferadefobie sociali incd din clasaa gasea e apucd de bduturd din pri-mi i an i de liceu pentru a-si stipini anxietitile sociale.Cetre 3t)de ani, atunci cind vine la no i la cabinet,este ncd temdtoare,n-tre timp a devenit alcoolicdsi drogatx gi estedeprimatd,pentrtrcd viata ei esteo mizerie.Marea ntrebare dmine ce am fi pututnoi sd facemmai de timpuriu in viala ei pentru ca easd nu ajun-gi in aceastd rdpastie drd fund?"

Acelagi ucru estevalabil si pentru actelede violentd si intre-gu l gi r de pericolecu caresint confruntati tinerii din ziua de azi.Programeleeducalionalepentru prevenireaunor anumite pro-

bleme cum ar fi drogurile sau violenla au proliferat foartemuitin ultimii 10 ani, creindu-seo mini-industrie educalionald,pen-tru cd existi o piafd de desfacere.Multe dintre ele nsd - inclu-siv multe dintre celemai m-arcante ri mai des utilizate - s-audovedit a fi ineficiente.o parte, spre disperareaeducatorilor,separe chiar cd au sporit posibilitateaaparitiei unor problemepecare trebuiau sd e rezolve, gi anume drogurile gi sexul in rir:rduladolescentilor.

Informatiile nu sint de ajuns

un caz nstructiv ar fi abuzul sexual asupra copiilor. in 1,993,aproximativ 200 000 de cazuristudiate atent au apdrut numai instateleunite, numdrul lor crescind cu aproximativ r0% pean. invreme ce estimSrilevariazd, majoritatea experlilor sint de acord

cd intre 20 si 30%dintre fete 9i cam jumdtate din numxrul bdie-filor sint victimele unei forme de abuz sexual pind la virsta de77 ani (cifrele crescsau scad n functie de felul cum se definegteacest abuz sexual, ntre altele)65.Nu existd un profil unic al co-

Costurile analfabetisrnttltt i molional 31 1

pilului vulnerabil la abuzuri sexuale, ar majoritatease simt ne-

ocrotifi, ncapabili si rezistepe cont propriu gi izolafi prin ceea

ce i s-a ntimplat.

Cu aceste iscuri in gind, multe gcoliau inceput si oferepro-

grame de prevenire a abuzului sexual.Majoritateaacestorpro-

grame se concentreazd. e informatiile fundarnentale n legSfuri

cu abuzul sexual, nvSlindu-i, de exemplu, pe copii si discearnd

intre atingerile ,,bune" si ,,rele" avertrzindu-i asuprh pericolelor

care i pindescgi incurajindu-i sd le spuni pdrinlilor daci li s-a

intimplat ceva suspect.Dar un sondajnalional ficut pe 2 000decopii a aritat cd acestcurs elementarera doar cu pulin rnai bun

decit nimic - sau de fapt, mai riu decit nimic - pentru a-i aju"

ta pe copii sd facd ceva astfel fircit sd nu ajungi victime fie ale

durului gcolii, ie ale unui potenlial agresorde copii66.Cel mai

r5u este cd dintre acegti copii care au urmat un asemeneapro-

gram elementargi careapoi au devenit victime ale unui atac se-

xual, cei care au relatat pirinlilor ce se ntimplase au fost cu jtr-

mdtatemai pulini decit cei care nu urmaseri un asemeneaPro-grap.

In schimb, copiii cirora li s-a linut un curs mai complex -

inclusiv referitor la anumite competenle emolionale 9i sociale

au fost mai capabili si se apere mpotriva ameninldrii de a de-

veni victime: au reugitsd ceari sd ie ldsali n pace,sd ipe sau si

se zbat6,si ameninfe ci vor povesti ce s-a ntimplat gi realmen-te sd spund ce gi cind li s-a ntimplat. Acest ultim avantaj - in-

formarea in legdturl cu molestarea suferitd - este un mijloc

preventiv intr-un sensgrditor; mul;i pedofili fac sute de victime.

Un studiu efectuat asupra pedofililor de patruzeci de ani aratd

ci ei au in medie cite o victimd pe lund inci din anii adolescen-

!ei. Un raport in legdturd cu un goferde autobuz gi cu un profe-

sor de informaticd dintr-un liceu dezvdluie ci fiecare dintre ei a

molestat cam 300de copii in fiecare an - gi totugi nici unul din-

tre copii nu a reclamat; molestarea a iegit a lumind numai dupi

ce unul dintre bdielii care fusesemolestat de profesor a inceput

si-gi molestezepropria surioard6T.

Copiii careau urmat programemai complexeau fdcut de trei

ori mai multe reclamafii decit cei carenu au fdcut un asemenea

curs. Cum de a funclionat atit de bine? Aceste programe nu ex-puneau toati problematica dintr-odatd, ci expunerea se fdcea a

diverseniveluri de-a ungul anilor de gcoald, a parte a educa-

liei sexualesau medicale.Pirinfilor li s-acerut sd si informeze



372 Al.fabetul emofional Cos u rile analfab etist nttlu i e no iona I

ar fi cunoagtereadiferenlei dintre sentimente gi acliut'ti gi invS-

larea de a lua hotiriri emolionale rnai bune, mai intii prin con-

trolarea mpulsurilor 9i apoi prin identificarea eacliiloralterna-

tive gi a consecintelor nainte de a acliona. Mtrlte competenle

sint interpersonale: nterpretarea ndiciilor sociale i emoliona-

le, ascultarea tentd,capacitatea -e rezista a influenlelenega-

tive, abordarea ucrurilor din perspectivaaltora ;i inlelegerea

comportamentului acceptabilntr-o anumitd situatie.

Acesteasint capacitdlileemolionale si sociale cheie pentru

intreaga viald gi presupun cel putin remedii parfiale, dacd nupentru toate, micar pentru majoritatea problemelor pe care

Ie-am discutat in acestcapitol. Alegerea problemelor specifice

impotriva cdrora se pot inocula capacitilile emofionale este

aproapearbitrar5- cazurile sint similare n ceeace privegte o-

lu l jucat de competenleleemolionalegi sociale; e exemplu,sar-

cini nedorite a rrirstaadolescenfei au sinucidere n aceeagi e-

rioadS.Sigur cX,de fapt, cauzele uturor acestorprobleme sint com-

plexe, ntervenind in diferite proporlii destinul biologic, dina-

mica familiei, politica sdriciei si cultura strXzii.Nici un singur

tip de modalitate de a interveni 9i nici concentrarea supra unei

singure emofii nu poatepretinde cXrezolvd ntreaga problemi.

Dar in misura in care deficienleleemolionale sporesc iscul co-

pilului - 9i am vizut cI intr-o mare mdsuri __ atenlia trebuie

sd seconcentrezeasupra remediilor emofionale,nu prin exclude-rea altor rdspunsuri, ci prin gisirea lor impreun5. Urmdtoarea n-

trebareestecum ar putea ardta educalia in domeniul emofional.

^a^-1

J

copiii ma i in aminunt despreceeace sint invdfafi la gcoald trpiii ai cdrorpdrinti au procedata9aau rezistatmai bine amenirr-tirilor si abuzului sexual). n afari de aceasta, ompetenleleso-cialesi emotionaleau contat enorm. Nu e suficienl ca un copildoar sdgtiece e ,,bine"9i ce e ,,r6u" in privinla pipiitului. Ei tie,-buie sd congtientizezecind o asemenea ituatie inseamnd'cel-;rrdu sau nepldcutchiar inainte sd nceapi pipdielile.Acest lucnrpresupunenu numai congtientizare, ar si destuld ncredere nsinesi capacitatea e a acliona n asemeneamomente,chiar si itr

fata unui adult care poate incerca sr-l iinisteascd, punindu-i:.To1ufe in reguld." Apoi, copilul are nevoie de un inireg sir dcmodalitSli de a opri ceea e estepe calesd se ntimple -"de la afugi pind la amenintareacu reclimafia. Din acestemotive,celcmai bune programe ii invatd pe copii sd-gi mpund punctul der'-edgre, 5-giexprime drepturile 9i lr nu fie pisivi, ie gti" .ur"sint limitele si si ;i le apere I

-Programelecele mai eficiente au suprimentatapoi informafi-

il e referitoare a abuzul sexual gi invilarea abiiitdtilor esenlialeemofionale9i sociale.Acesteprograme i-au invdlat pe copii sigiseascdanumite cdi de a-girezolva conflictele nterpercor.,ul".,mod pozitiv, de a-i facemai increzdtori 9i de a nu se nvinui pen-tru ceeace se ntimpli, simfind cd existi o intreagd releade ipri-jin, profesorigi pdrinli cdrora i s-arputeaadresa.$i dach i se vaintimpla ceva riu e mult mai

probabil ca vor povesti.Ingrediente active

Asemeneaconstatdri au dus la o alti perspectivd asupra in-gredientelor ce trebuie conlinute de un progru* optim du pr"-venire,cum ar trebui el si aratepornind de la acele'evaludrim-parliale care s-au dovedit cu adevdrat eficiente. ntr-un proiectde cinci ani sponsorizat de fundafia w.T. Grant, ur, cor,sorliu clecercetXtoii a studiat acestpeisaj,distingind elementele active cepireau cruciale in reugitaunor asemeneaprograme funcfiona-1e68. ercetatorii au ajuns la conclu zia cd.r"b"*ri. acoperita in-treaga istd a capacitdfilor cheie nterpretateca elerneniede inte-ligenfd emofionald, indiferent ce problema anume trebuie pre-venit5. (YeziAnexa D pentru lista completd.)6e

Capacitdlileemolionalepresupun gi congtientizarea esine;identificarea, exprimarea si stdpinirea sentimentelor, controlul

asupra impulsurilor gi aminarearecompenselor;strpinirea stre-sului gi a anxietefii.o capacitate heie n controlurui *p.rlsului



$ colarizarea em o i iI or 315

$cola izareaemofiilor

Prhtciltnla peranfd unui popor onstd ttr-oeduca-

ti e corectd tineretului du.

ERASMUS

E un fel mai c iudat de a striga catalogul.15 copii din clasaacincea tau pe os n stil indian. Pe mdsurdce-siaud numele,ele-vii nu rispund cu ,,Prezent",cum se face de obicei la gcoald,

ci spun un numir care indicd cum se simt; unu inseamndprost-disprts) zece,cu energie maxim5.

Astdzi au moralul ridicat:

,,]essica.",,Zece: int in al noudleacer, estevineri."

,,Patrick."

,,Noud: ncintat, pufin emofionat."

,,Nicole."

,,Zece: inigtiti, fericitd.Este ora de $tiinfa Sinelui la Nueva School,gcoali amplasatd

in ceeace a fost cindva mareleconacal familiei Crocker, dinastiacare a fondat una dintre cele mai mari bdnci din San Francisco.in prezent, clidirea, care seamdndcu o versiune in miniaturi aOperei din San Francisco,addpostegteo gcoaldparticulard, careoferd ceeace poate fi numit un curs model de inteligenld emo-

lionali.Subiectul $tiinfei Sinelui il reprezintd sentimentele - cele

proprii gi cele care apar in cadrul unor relafii. Prin natura sa,aceasti temXcere ca profesorii gi elevii si se concentrezeasupra

structurii emolionale a viefii de copil - lucru carede obicei este

ignorat in majoritatea celorlaltegcoli americane.Strategiapresu-pune includerea tensiunilor gi a traurnelor din viafa copiilor casubiect pe ordinea de zi. Profesorii se referd la cazuri reale -

suferinla de a fi izolat, invidia, neinlelegerile care pot si dege-

nereze in bitii in curtea gcolii. Sau cum spune Karen StoneMcCown, creatoareaprogramei de $tiinfa Sinelui 9i fondatoare

a Nueva School: ,,Invdfitura nu se poate face izolat de senti-

mentele copiilor. Alfabetizareaemolionald este a fel de impor-tantd ca 9i invhlarea matematicii9i a cititului."l $tiinla sineluieste un adevdrat pionierat, o idee incd incipientd, carea inceputsd se rispindeasci in gcolilede pe ambelecoasteamericane*.

Denumirea acestorcursuri merge de la ,,Dezvoltarea socia-ld" la,,Capacitilile necesaren viatd" 9i pind la ,,Studiulsocial9iemofional". In unele, n acord cu ideea ui Howard Gardner,ca-re suslinea ci existd mai multe feluri de inteligenfd, seTolosegtetermenul de,,inteligenfepersonale".Firul comun estescopul de

a spori nivelul competenleisc-rcialei emolionale a copii, ca par-te componentda sistemului or de educalie obignuit- nu doarca un remediu pentru copiii careau problemesau sint definili ca

,drficlli", ci ca un set de instrumente si elementeesentialede in-

lelegerepentru orice copil.Cursurile de alfabetizare motionali au rdddcini ndepXrtate

in migcareade invdfXmint-afec tiva anilor 1,960.Ideeaa vremeaaceeaera cd lecfiile psihologice9i motivalionale erau mult maiprofund invXlate dacd presupuneari o experienld imediatd aceea e fusese nvdlat in teor ie.Migcareade alfabetizare mofio-nali a scos n eviden!5 termenul de educatie fectiadin loc sdfie folosit afectulpentru a educa,esteeducat afectul n sine.

Mai aproapede noi, multe dintre aceste ursuri 9i zelul de ale rSspindi provin dintr-o serie de programe de prevenire dejaexistente n gcoli, iecare n parte avind

oanumitd

lintd:fumatul

la adolescenfi, onsumul de droguri, sarcina, enuntarea a gcoa-l5 gi ,mai recent,violenla. Asa cum am vizut in capitolul prece-dent, consorliul W.T.Grant a fdcut un studiu al programelor deprevenire si a constatat cd sint mult mai eficiente atunci cind seocupd de cheia competenlelor emotionale 9i sociale, cum ar ficontrolarea impulsurilor, stdpinirea furiei, g5sirea de soluliicreatoare entru problemelesociale.Pornind de la acestprinci-piu, a apdrut noua generaliede modalitdti de intervenlie.

A9a cum am vdzut in Capitolul 15, ntervenfiile destinate ni-

lial a se concentra asupra anumitor deficienle ale capacitdlilor

* Pentru informalii suplimentare referitoare a cursurile de alfabeti-zare emolionali apelati la: The Collaborative for the Advancement ofSocial and Emotional Learning (CASEL) (Grupul de Colaborare pentru

Progresele n invilarea Sociald si Emofionali), catedra de psiliologie(M/C 285), Universitatea Il linois din Chicago,7007 West Harrison St.,Chicago, IL 60606-7737



31,6 Alfabetul emolional

emofionale gi socialecaregenereazi probleme, cum ar fi agresi-vitatea sau depresia,pot deveni extrem de eficiente ca elementde proteclie pentru copii. Aceste intervenfii bine conturate, inprincipal, au fost executatede psihologi cercetdtorica simpld ex-perienfi. urmdtorul pas este generalizarea ecliilor acestorpro-grame specializateca masurd preventivd pentru tofi elevii, care.sd fie predate de cltre profesori obignuifi.

O abordare mai sofisticatd gi mai eficientd de prevenire pre-,supune informalii referitoare la probleme cum ar fi SIDA, dro-gurile si altele asemenea, n acele momente din viala tinerilorcind incep sd se confrunte cu ele. Subiectul principal insd gi me-reu important estecompetenfa-cheieprin care poate fi depdsitdorice dilemd specific5: nteligenfa emofionald.

Noul punct de pornire in alfabetizareaemotionali la nivelulgcolilor facedin emolii si din viafa in societateo temi ir sine, nloc de a trata constringerile existenlei de zi cu zi ale copilului casimple intruziuni irelevante sau,cind duc la izbucniri, de a le in-credinla diverselor pirghii disciplinare ocazionaieale consilieri-lor gcolarisau alebiroului directorului.

Orele n sinepot pdrea a prima vedere plicticoasegi cu atitmai pufin o solulie pentru problemele dramaticepe care e vi -zeaz\,.Acest ucru se ntimpl5 in mare parte pentru cd,asemeniunei bune copilirii petrecuteacasi, ecfiile impdrtrgite sint scur-te dar grditoare, predate in mod regulat gi menlinute de-a lun-

gul mai multor ani. Aga pot fi intipdrite invXldturile emofionale;pe misurd ce aceastd xperien!5se repetd, ar 9i iar, creierul lereflectd ca fiind cdi, obiceiuri neurale aplicabile in momenteledure de frustrare sau de suferinte. In vreme ce substanlazilnicda alfabetizdrii emolionale poatepirea foarte banald, rezultatul- fiinle umane decente conteazd.mai mult ca niciodatd pen-tru viitorul nostru.

LECTIADESPRE COOPERARE

Si compardm un moment de la o ord de Stiinta Sinelui cuceeace fdceamnoi la ore, din citene mai amintim.

Un grup de elevi din clasaa cincease pregdiegte d oacePd-trdleleleCoopbrdrii,un joc n care iecareechipd rebuiesd aran-jeze piese de puzzlq Ei trebuie sd ucreze intr-o linigte desdvir-

giti 9i nu sint permise nici gesturile. Profesoarea o-An Vargoimparte clasa n trei grupe, fiecdreia indu-i-seo anumitd mas5.

$colarizarea emoliilor 377

Trei observatori caresint familiarizali cu jocul au cite o foaie deevaluare pentru a consemna, de exemplu, cine din grup preiaorganizarea,cine e clovnul, cine intrerupe.

Elevii impr5gtie pe masd piesele de puzzle gi se apucd detreab5. ntr-un minut gi ceva esteclar cd unul dintre grupuri vafi mult mai eficient ca echipi; termind in doar citeva minute. Unal doilea grup depune eforturi solitare, paralele, fiecare ucrindseparat a propriul puzzle, dar nu se ajunge nicdieri. Dupd care,incetul cu inceful, incep si lucreze mpreunS pentru a completaprimul pdtrat gi continu5 pind ce termind. ot puzzle-ul.

Cel de-al treilea grup inci se mai zbate. Un singur puzzleeste aproape terminat, si chiar 9i acestaaratd mai curind a tra-pez decit a pitrat. Sean,Fairlie gi Rahman trebuie incd si gdseas-cd coordonarea deald pe care celelalte doud grupuri au intuit-oimediat. Ei sint in mod clar frustrali, cerceteazd,renetic pieselede pe masdnabordeazd oate posibilitSflle, aqezind iecarepiesdlingi pdtratul parlial terminat de care aparlin gi fiind foarte dez-amdgili de fiecaredati cind nu se potrivesc.

TensiuneaslSbegte ulin atunci cind Rahman ia doui dintrepiese gi le pune in fata ochilor ca pe o mascS;colegii chicotesc.Acestasedovedegtea fi un moment de fumurd in ora respectivd.

Jo-An Vargo,profesoara, i incurajeaz6.:,,Cei areali terminatputefi sd i ajutali pe cei care nci se mai strdduiesc."

Dagan se duce cdtre grupul care nc5 nu a terminat, aratd do-

ud piese din afara pdtratului gi sugereazl.; ,Astea trebuie si lepuneli invers." Dintr-odatd, Rahman, cu chipul schimonosit deconcentrare, si di seama de nbua imagine 9i pieselesepotrivescpe loc in primul puzzle gi apoi 9i in celelalte.Se pornesc aplau-ze spontanecind ultima piesd gi gdsegte ocul gi se termind si altreilea puzzle.

UN PUNCT DE CONTROI'ERSA

Dar pe mdsuri ce orele continuS, lr urma lec fiilor de aborda-re in echipd pe care e-au primit, mai existd 9i un alt schimb deexperienld extrem de intens. Rahman, nalt gi cu o claie de pirnegru pe cap,gi cu Tucker,observatorul grupului, sint antrenaliin nesfirgite disculii asupra regulilor in privinfa interdicliilorgesticuldrilor. Tucker, cu pdrul lui blond gi frumos pieptdnat,poarti un tricou pe careseafld motoul,,Fii responsabil", eea e,cumva, i diminueazl rolul oficial.

i

:




,,Sepoate oferio piesd - asta ru inseamnd cd gesticulezi,, iispuneTucker ui Rahman cu un ton emfatic si apdsat.

,,Ba ocmai cd esteun fel de a gesticula", insistd Rahman ve-hement.

- -vargoobservd ot mai marea agresivitate din timpur schim-

bului de replici, drept pentru caregraviteazd in jurui mesei or.Acesta este un incident crucial, un schimb spontan de repliciaprinse; in asemeneamomente, ili dai searnacit efect au ivutlectiile deja nvdtate gi de felul cum pot fi invdfate noile lectii in-tl-rl mod mai profitabil.Aga cum gtieorice profesorbun, lecfi-ile date in asemeneamomente pline de scintei rdmin in memo-ria elevilor.

,,Nu e o critici - ali colaborat foarte bine - dar, Tircker, n-cearci sd spui ceeace doregti cu un ton care sd riu sune a criti-c5", spune Vargo.

Tucker, u voceadejacalmatd,iispuse ui Rahman: ,pofipur9i simplu sd pui o piesdacolounde crezici se potrivegte,si daicuiva ceeace crezicd i trebuie fdrd sd gesticulezi.pur

9i simplusd i oferi piesa."

Rahman dspundecu un ton furios: ,,N-aveaidecit sd acias -ta mai devreme" ziseel scdrpinindu-se in cap pentru a-gi lus-tra nevinovdfia. ,$ i i s-ar i zis <Fdrdgesticuldri!o,,

sigur cd minia lui Rahman merge dincolo de ceeace estesaunuo formd de gesticulare.Ecu ochii pe foaia de evaluarepe ca-re Tucker

a completat-o gi care - degi nci nu s-a pomenit - aprovocat in realitate tensiunea ntre Tucker si Rahman. pe foaiac-le valuare, Tucker trecuse numele lui Rahman in coloana cu,,Cineestenedisciplinat?"

Vargo,observind cr Rahman se uitd la formularul acelaofen-sator, aceo presupunere,spunindu-i lui rucker: ,,simte cd ai fo-losit un cuvint negativ - nedisciplinat in privinta lui. Ce aivrut sd spui de f.apt?"

,,Arfl vrut sd spun cd nu era chiar o indisciplind graad", rds-punse Tucker,contrazicindu-se.

Rahman nu inghite gdlugca, dar are deja un ton mai calm larindul lui. ,,Mi se pare cam exagerat,cel pulin dupi pdrereamea."

Vargo subliniazd o modalitate pozitivd de a vedea lucrurile.,,Tucker ncearci sd spund ci lucrul ce poate fi considerat ca

o indisciplini poate fi 9i cevacaredestinde ucrurile intr-un mo-

ment dificil."

$colarizareaemofiilor 319

,,Dar", protesteazdRahman mult mai la obiect acum, ,,indis-ciplinate atunci cind ne concentrdm cu tolii seriospe ceva, ar eufac aqa" se maimuldregte n mod caraghios, si bulbucd ochii

9i gi umfld obrajii - ,,Asta ar fi indisciplin5."Vqrgo fi:rcearcio noud leclie emofionald, spunindu-i lui Tuc-

ker: ,,Incercind sd ajufi; tu n-ai spus ndisciplinat in sensul rdu alcuvintului, dar ai transmis un alt mesaj asupra felului in carediscutafi. Rahman simte nevoia sd-i auzi gi sd-i accepfi senti-mentele.El a zis cXasemenea uvinte negativecum ar fi indisci-

plinat se par nedrept e.Nu-i placesd se spund aga."Apoi adaugd cdtre Rahman: ,,Mi-a pldcut cum !i-ai suslinut

punctul de vedere in disculia cu Tucker.Nu l-ai atacat,degi nuestepldcut si fii etichetat drept indisciplinaf. tunci cind !i-aidus piesele de puzzle la ochi, ai pirut mai curind frustrat givoiai sI destinzi pulin atmosfera.Tucker a socotit cd este o in-disciplind, pentru cd nu fi-a inleles intenfia. Nu-i asa?"

Ambii biieli au dat din cap afirmativ, ilr vreme ce ceilalgielevi i9i strinseserdpiesele de puzzle. Aceastdmicd melodramddin cadrul clasei a ajuns la final. ,,Vd simliti mai bil:re?", ntrea-bd Vargo. ,,Sau nci vd deranjeazd ceva?"

,,A, da, mi simt bine", spuse Rahman cu o voce mult maiblindd acum, simfindu-se ascultat gi infeles. Tucker di 9i el dincap zimbind. Biiefii, observind cd toati lumea deja iegisedinclis5, se ntorc gi se gribesc la rindul lor spre ugX.

POSTMORTEM: O CEARTA CARE N-AMAIIZBUCNIT

in vreme ce un nou.grup igi cauti locurile pe scaune,VargodisecdCeea e tocmai iegise a iveald. Schimbul aprins de replicisi linigtirea erau determinate de ceea ce bdielii inv5laserd dejadespre rezolvareaconflictelor. Ceea ce de obicei duce la escala-dareaconflicteloq,spune Vargo,este: ,Necomunicarea,a face otfelul de presupuneri, tragereaunor concluzii pripite, transmite-rea unui mesaj <puternic> ntr-un fel care l face mai dur pentruascultdtori."

Elevii de la orele de $tiinla Sinelui invali cd important nueste si evili complet conflictul, ci si rezolvi neinlelegereagi re-sentimentele nainte si seajung5 a o ceartdputernic5. Existd ur-me ale acestor prime leclii in felul in care Tucker 9i Rahmangi-au stdpinit disputa. De exemplu, amindoi au fdcut eforturi

pentru a-gi exprima punctul de vedere ntr-un fel care sd nu in-



320 Alfabetul ernolional

tensificeconflictul. Acest mod de a faceo afirmafie (altcevade-ci t agresivitatea au pasivitatea)estepredat la Nueva School ri -cd din clasa a treia. Se subliniazd mportanla exprimdrii sentimentelor mediate n aga el incit sd nu se ajungi la agresivitate.in vreme ce a inceputul disputei nici unul clintie beieli nu il pn-vea pe celSlalt,pe mdsur5 ce ucrurile au progresat,au inceptitsh deasemnede ,,ascultare ctiv5",privindu-se unul pe celdlalt,stabilind un contact vizuai gi transmitind acelesemnaie tXcut,,,care i dau de infelesvorbitorului cd esteascultat.

Punind aceste nstrumente in acfiune, mpreun5 cu o anumi-ti pregitire special5, ,afirrnarea" i ascultareaactivd au devenitpentru acegtibiieli nu doar nigtevorbe goale dintr-un careudccuvinte incrucigate- ci modalitdti de a reactiona n asemenearmomente, cind este mai mare nevoie de ele.

Stipinirea in domeniul emolional este extrem de dificili,pentru cd trebuie dobindite anumite abilitefl, oamenii fiind foar-te pulin inclinati sd fie atenli la noi informalii sau sd invete noimodalitdli de reaclie - mai ales cind sint sup5rafi. Pregdtireaspeciald n aceastd ireclie ajuti. ,,Oricine,adult sau elev n cla-sa a cincea,arenevoie de ceva ajutor pentru a se controlape si-ne in momentele de supdrare", subliniazd Yargo.,,Inima batefoarte repede, miinile transpir5, egti cu nervii in pioneze gi in-cerci sd asculfi bine, stdpinindu-te sI !ipi, sX nvinovSlesti sau si

sari la atac."Pentru cine este amiliarizat cu hcegtiblieti dificili de clasaacincea, ucrul cel mai remarcabil este fapful cd atit Tucker cit giRahman au incercatsd gi expuni punctele de vederefird sdse r:r-vinovdfeascdunul pe celXlalt,sd se nsulte sau sd !ipe. $i nici ntrau ldsatcasentimentele or sd ajungd a un disprefuitor ,,Du-te...!"sau la o bitaie cu pumnii ori la un abandon prin pdrdsirea nci-perii. Ceea ce putea si fie sdmin!5 de scandal a scos de fupt ineviden!5 stdpinirea de sine a biiefiloa dar gi percepereanuanfe-lor de rezolvarea conflictului; lucrurile ar fi putut si iasd cu to-tul alt fel in alte mprejurdri. Copiii din ziua de azi ajung si semi-nie - sau chiar si mai rdu - pentru iucruri mult mai mdrunte.

fnrcnr;onAnnr rLEr

La inceputul fiecirei ore de $tiinfa Sinelui cifrele nu sint in-totdeauna atit de mari ca a inceputul capitolului. Cind sint mici- unu, doi sau trei, asta ndici faptul cd se simt groaznic - gi

$colarizareaentofiilor 321

se deschidecaleapentru cao persoandsi intrebe: ,N-afivrea si

discutim despre felul cum vd simlili azl?" Daci unul dintre

elevi doregtesi rispundd (nimeni nu este obligat sd vorbeascd

dacd nu vrea) acest ucru permite scoatereaa iveald a ceeace

este gi ocaziade a gdsi opliuni creatoarede rezolvare.

Problemelecare apar vari azd in funclie de clasa n care sint

elevii. Daci sint in clasemai mici, de obicei totul pornegtede la

faptul cd au fost necdjifi, zolali sau speriafi. Cam din clasaa ga-

sea, apar noi motive de ingrijorare - sentimente de suferin!5

datorate faptului cd o fatd nu le-a acordat o intilnire, cd sint izo-lafi; prieteni imaturi; sau situafii nepldcute pentru ceimici (,,8e-

iefii mai mari s-au luat de mine"; ,,Prietenii mei fumeazd gi in-

cearcdsI md convingd gi pe mine").

Acesteasint intimpldri de o importanld capitali in viala co-

piilor gi se desfdgoar6de obicei ir afara gcolii - in sala de me-

se, n autobuzul spre gcoald, a un prieten acasd.Cel mai adesea

copilul nu impirtigegte acestegriji, dar ele il obsedeazdseara,

cind e singur in pat, pentrq cdnu are cu cine sd e comenteze.La

orele de $tiinla Sinelui ele pot deveni subiectelezilei.

Fiecaredintre acestedisculii reprezintd un profit potenfial in

privinfa scopului explicit al cunoagterii de sine, gi anume clari-

ficareacopiilor in ce privegte sinele 9i n relaliile cu ceilalli. Cur-

sul are gi un plan de leclie, careeste lexibil, pentru ca momen-

tele cum ar fi conflictul dintre Rahman gi Tucker sdpoatd deveni

unele profitabile. Chestiunile pe care elevii le pun in disculie pot

furniza exemplevii, la care sepot referi atit elevii, cit gi profeso-

rii pentru aplicareacapacitifilor emolionale dobindite, cum ar fi

metodele de rezolvare a conflictelor careau reugit sd potoleascd

spiritele fin disculia aprinsi dintre cei doi biiefi.

AB C UL INTELI GENTEI EMOTI ONALE

Programa $tiinfei Sinelui existi de aproape 20 de ani 9i este

un model de predare a inteligenlei emolionale. LJneori, ecliile

sint surprinzdtor de sofisticate.Directoarea de la Nueva,School,

Karen StoneMcCown, mi-a spus: ,,Cind linem cursurile despre

minie, ii ajutdm pe copii sI infeleagi cd aproape intotdeauna

existi gi o a doua reacfie9i cd trebuie sd caute ce estededesubt

- egti ignit? gelos?Copiii invald cd intotdeauna existi diversealegeri in privinla reacliei la emolie gi cu cit sint mai multe cdi,

cu atit existenlava fi mai bogatd."



322 Alfabetul emolional

Lista de conlinut a Stiinlei Sinelui este aproape punct cupunct identicl cu elementele de inteligenld emofionald - 9i cucalitdlile cheie recomandateca preventive pentru diversele cap-cane ce ameninli copiii. (Vezi Anexa E pentru lista complet5.)2Subiectelepredate cuprind gi congtientizarea de sine, in sensulrecunoagterii sentimentelor 9i al construirii unui vocabular pen-tru ele,precum 9i determinarea egdturilor dintre ginduri, senti-mente 9i reacfii; a afla dacdgindurile sau sentimentele sint hoti-

ritoare in luarea unei decizii; prevederea consecinleloralegeriloralternative; gi aplicareaacestor nformalii in deciziile referitoarela subiectecum ar fi drogurile, fumatul gi sexul. Congtientizareade sine imbracd gi forma recunoagterii punctelor tari gi a celorslabe,precum gi o privire in perspectivtr asupra sinelui, pozitivd

9i totusi realistd (astfelevitindu-se o capcand des ntilniti, cea aincrederii exageratede sine).

Un accent se pune gi pe stdpinirea emofiilor: inlelegerea aceeace se afl5 in spatele unui sentiment (de exemplu, durereacare genereazd.minia) gi nvilarea modalitifilor de a sttrpini an-xietdfile, minia 9i tristefea. Un alt accent se pune pe asumareardspunderii hotdririlor 9i acliunilor 9i transformarea lor in im-plicdri trup 9i suflet.

O calitate socialdcheieeste empatia, inlelegereasentimente-lor celorlal! si insugireaperspectivei lor, precum gi respectarea

diferenlelor in felul in care oamenii simt anumite lucruri. Unpunct major estestabilirea relafiilor, inclusiv a inv5la sd asculgi

9i si pui intrebiri: distingerea ntre ceeace se spune sau se facegi propriile reaclii gi udecifi; afirmarea lulcruriloq,gi nu furia saupasivitatea, precum 9i dobindirea artei colaboririi, a rezolviriiconflictelor gi a negocierii compromisurilor.

La $tiinla Sinelui nu se dau note ; viata in sine este examenulde diplomi. Dar la sfirgitul claseia opta, cind elevii se pregitesc

's I pdriseascdNueva Schoolgi si plece a liceu, iecaredi un testsocratic,un examenoral de cunoagterede sine.Una dintre intre-bdrile dintr-un examen recenta fost: ,,Descrietio reaclie corectdpentru a ajuta un prieten si rezolve un conflict cu cineva care n-cearc5si-l convingd sd se drogheze sau cu un prieten cdruia iiplace si tachineze" sau: ,,Caresint cdile sindtoase de a depisistresul, furia 9i frica?"

Daci ar mai fi trdit, Aristotel, care era atit de preocupatde ta-lentul in rezolvarea problemelor emolionale, precis cd ar fi fostde acord cu acest urs.

$colarizarea emoliilor

ALFABETIZARE A EM OT ONALA

ilr capnut oRAstrLUt

323

E de inleles ci scepticiivor intreba dacXun asemenea urs de

$tiinla sinelui ar putea sd aibd efectegi intr-un cadru mai pulin

privilegiat sau el are efectedoar in micile gcoli private precum

Nueva, unde fiecare copil, intr-un fel sau altul, estemai talentat

decit ceilal;i. Pe scurt, oare competenla emolionald poate fi pre-

datd acolo unde estemai mare nevoie de ea, n haosul total din

cadrul gcolilor publice? un rdspuns ar fi o vizitd la Augusta Le-

wis Tioup Middle School din New Haven, care e departe din

punct de vedere social gi economic, dar 9i geografic, de Nueva

School.Mai exact,atmosfera de la Troup PresuPuneun interes a fel

de mare pentru invdfituri - gcoalase mai numegte 9i Troup

Magne Academy of Sciencegi esteuna dintre celedoui gcoli din

district unde sint atragi cei mai buni elevi din clasaa cinceapi-

nE a a opta din intregul New Haven pentru o Programd special

imbunitiflte in domeniul gtiinfelor. Elevii de aici pot pune in-

trebdri din domeniul fizicii fenomenelor cosmice,prin interme-

diul unei antene de satelit careare egdfurd directd cu astronau-

[i de la Houston, sau i9i pot programa calculatoarelepentru a

asculta muzicd. Dar in afard de acesteavantaje strict legate de

invdfxmint, ca in multe alte orage,albii au fugit de suburbiile

New Havenului la gcolileparticulare, drept pentru care, a Tro-

up,95o/"dintre elevi sint negri 9i de origine hispanicd.

Foarte aproape de campusul universitar Yale - care rePre-

zintd insd un cu totul alt univers -, Tioup este amplasatd in-

tr-un cartier de muncitori sdraci,care n anii 1950avea20 000 de

oameni angajali n fabricile din apropiere, de la Olin BrassMills

la WinchesterArms. in prezent, ocurile de munci s-au redus la

mai pulin de 3 000 gi odati cu aceastaa scdzut 9i orizontul eco-

nomic al familiilor care ocuiescacolo. New Haven, ca de altfel

multe alte oragemuncitoregti din Noua Anglie, s-a scufundat in

sdrdcie,droguri 9i violenld.

Ca rXspuns a acestadevirat cogmar urban, in anii 1980,un

grup de psihologi gi de educatori de la Yale au gindit un Pro-

gram de Competenli Sociald, o serie de cursuri care se ocupd

practic cam de aceleagi ubiecte ca9i

celedin Programa $tiinfei

Sinelui de la Nueva School.La Tioup insi legitura dintre su-

biecteesteadeseamai directd si mai dur5. Nu mai esteLn sim-



324 Alfubetul etnolional

plu exerciliueducationalatunci cind se in orele de educatiest ,xuali la clasaa opta 9i elevii afld cum luarea de hotdriri pers.nale i poate ajuta si eviteboli precum sIDA. New Haven ire ct,lmai ridicat procent din statele unite de femei bolnave de sIDA;o parte dintre mamele care igi trimit copiii la Troup au dei.raceasti boald - si de altfel, gi o parte dintr-eelevii de aici. in ciu-

91 y"gi programe imbogdfite, elevii de la Troup se luptd cu t.rfelul de probleme iminente intr-un asemeneaorag; tr,itgi copiiiau acasr o situalie extrem de haoticd, in

cazul in care nu est(,de-a dreptul dezastruoasr,astfel ncit in unele zile pur gi simplunu reugescsd ajungX a gcoali.

ca de altfel toate gcoliledin New Haven, semnul cel mai vi-zibil care frapeazd, rice vizitator esteacel sefirn de circulalie inforlf de romb galben,pe care scrie ,Zond fdrddroguri,,. La usistd Mary Ellen Collins, consilierul gcolii fel de avocat alpoporului care se ocupi de problemele specialepe mdsuri ceele apar gi al cdrei rol presupune gi ajutaiea profbsorilor in ceprivegte programa de competenld socialx.Daci un profesor estenesigur in privinta predirii unei lecfii, Collins va veni la ore gi iiva arita cum sl facd.

,,Predau n gcoalaasta de 20 de ani,,,spune Collins, in timpce mi intimpind. ,,Uitagi-vd a cartierul dstacentrez doar asupra problemelor de invdtdmint itita vreme cit

existi probleme grave,cu carecopiii seconfrunti in realitate.Deexemplu, cei care au sIDA sau au furcasdbolnavi de sIDA - nusint siguri cd vor comenta asta n timpul disculiilor despre sI-DA, dar de indatd ce un copil i9i va da seamacd existd un pro-fesorcare i-ar putea asculta problemele emolionale 9i r,r, dou,pe ceie de gcoalS, nseamnd ci se deschide o cale spre conver-salie."

-La etajul al treilea al gcolii de cdrdmidd aparentd, oyce An-

drews igi conduce elevii de clasa a cincea a ora de competenldsocialS, are se tine de trei ori pe srptdmind. Andrews, ca toficeilalti profesori de clasaa cincea,a urmat un cursspecialcleva-rd pentru a st i cum sd predea,dar exuberantaei sugereazd ap-tu l cd subiectelede competenli sociali sint pentru ea mai multdecit firegti.

Lecfiade azi estedespre dentificareasentimentelor.Capaci-tateade a numi sentimentelepentru a le distinge mai bine intre

eleesteo calitateemofionali cheie.Cq o zi inainte, copiilor li s-adat ca temd sd aduci fotografii din revistecu diverse persoane

Scolar izarea em o iilo r 325

pentru a li se explicacum sd vorbeasci despre ce exprimi chi-

pul respectiv.DupI ce au adunat temele,Andrews a fdcut o lis-

ttr a sentimentelor, pe care e-a scris pe tablX - tristefe, ngrijo-

rare,entuziasm, fericire 9.a.m.d.gi s-a adresat ntr-un ritm rapid

celor optsprezeceelevi care reugiserdsh vini la 9coal5 n ziua

respectivi. Agezali in blnci de cite patru locuri, elevii ridicau

sus miinile, trcercind si-i atragi atenfia pentru a da rispunsul.

Atunci cird a addugat pe lista de pe tabldfrustrare, Andrews

a intrebat: ,,Cigi dintre voi s-au simfit vreodatd frustrafi?", toli

au ridicat mina.

,,Sice ali simlit in acelemomente?"

Rdspunsurile au venit in cascadi. ,,Oboseald", ,,Cortfuzie",

,,N-am mai putut gindi limpede", ,,Anxietate".Cind pe listd s-a addugat cuvinful eneraare,oyce a sPus:

,,Asta gtiu ce inseamnd. Oare cind se simte un profesor ener-

vat?"

,,Cind vorbegte toat5 lumea in clasi", a rdspuns o fatd zim-

bind.FdrX sd-gi asd din ritm, Andrews a trecut la o foaie de eva-

luare. Pe o coloand se afli chipurile unor bdiefi 9i ale unor fete,

fiecare exprimind una dintre cele gaseemolii fundamentale -

fericire, tristele, furie, surprindere, teamd, dezgust 9i o descriere

a musculaturii facialeactivate n fiecaredintre aceste xemple:

.|EAMA:. Guraeste eschisi i bdrbia rasi n spate.. Ochii sintdeschisi i colturile nterioare e idici in sus.. Sprinceneleint ridicate9i nrpreunate.. Apar riduri pemijlocul runtii.3

Pe mXsurd ce pozele sint trecute n revistd, pe fefele copiilor

apar expresii de fric5, minie, surprindere 9i dezgust, pentru cd ei

imitd imaginile 9i respectXntru totul reletele exprimdrii prin in-

termediul muscuiaturii faciale a fieclrei emolii in parte. Aceas-

td leclie provine din chiar studiul lui Paul Ekman asupra expre-

siilor faciale;acest ucru, de altfel, sepredd n aproape oategco-

lile in cadrul lecliei introductive de psihologie- in schimb,ra-

reori se ntimpli asta n claseleprimare. Aceastd eclie elemen-

tard face egitura dintre un cuvint gi un sentiment gi dintre sen-

timent gi expresia aciali potrivitS,ceeace poate pdrea de la si-

ne infelesgi cd n-ar trebui invSfat.$i totugi poate sen'i ca anti-

dot fald de un burprinzdtor analfabetism emotional, atit de des

intilnit. Durii din curtea gcolilor,mai lineli minte, adesea ovesc




Ia minie, pentru ci ei interpreteazdgregit rnesajeneutre gi unclt,chipuri, ca fiind ostile, de exemplu, iar fetele care ajung la problemele de alimentalie nu reugescsd discearnd r:rtreminie, anxietatesi foame.

ALFAB ETI ZARE EM OT ON ALADEGHIZATA

Cu o programi ce a fost aglomerati de noimaterii 9i subiecte la ordinea zllei, e de inleles cd unii profesori s-au simlit mulrprea incircali pentru a mai faceore suplimentare pentru incd trrrcurs. Astfel, strategiacare iese la iveald in privinla educafit'iemolionalenu ar fi ceaa crexrii de noi cursuri, ci de a amestecalecliile despresentimentegi relafii cu materiile predate.Lecliilt.emotionale se pot integra in mod firesc n orele de citire sau dt'scris, n cursurile de sdndtatesau de gtiinfd, n studiile socialt'sau n alte cursuri standard. n vreme ce a gcoliledin New Ha.ven materia Leclii pentru Via!5 esteseparat6,launele clasepro-grama materiei Dezvoltare Socialdse mbind cu cea a altor cur-suri, cum ar fi citireasau sindtatea. O parte dintre lectii se in irrcadrul orelor de matematicd - gi anume se invatd calitdlileprincipale, cum ar fi puterea de concentrare,motivarea la invi-

!5tur5, stdpinirea impulsurilor pentru a putea invdla bine.Unele proiectede dezvoltarea capacitdliloremolionale9i so-

ciale nu au programd sau ord de curs ca materie separatd,darsint strecurate in strucfura viefii gcolare.Un model al acesteiaborddri curs de competen!5 emolionald gi sociald esen-

lialmente invizibil - este Proiectul de Dezvoltare a Copilului,creat de o echipdcondusi de psihologul Eric schaps.Proiectuls-a aplicat initial in Oakland, California, 9i in prezent esteexpe-rimentat ir mai multe gcoli din intreaga !ard, in genet'al n car-tiere cu aceleagiprobleme ca aceleaale New Havenuluia.

Proiectul oferd un set de materialecarese pot adapta n func-

lie de cursurile dejaexistente.Astfel, cei din clasa ntii ascultd aora de citire povestea ,Broscula9i Ursulelul se mprietenesc".Aici, Broscuta,nerdbddtoaresd se oacecu prietenul ei carehi -berneazd,Ursuleful, ii joacdo fest6,ca sd-l trezeasci mai repede.

Istorioara este olositi pentru a provoca o disculie despreprie-tenie 9i despreceeace simt oamenii atunci cind li se face o glu-md. O serie de aventuri duc la deschjdereaunor subiectecum arfi cele despre timiditate, recunoagterea evoilor prietenilor, cumte simti cind egti tachinat gi mpdrtisirea senti'mentelor.Un plan

$colarizareaemofiilor 327

de programd oferd povestiri tot mai sofisticatede-a lungul ani-

lor de gcoali primari 9i gimnaziald, dindu-le indicii profesorilor

pentru a deschide subiecte cum ar fi empatia, stabilirea unei

perspectivegi afecliunea.

o altd modalitate de impletire a lecliilor emolionalecu struc-

tura vielii gcolareeste aceeade a-i ajuta pe profesori sd regin-

deascdmdsurile disciplinare pentru elevii carenu sint cuminli.

Sepornegtede la ideeaci in programul de Dezvoltare a Copilu-

lui apar asemeneamomente tocmai potrivite pentru a-i invdla

pe elevi diverse aptitudini care e lipsesc- controlarea mpul-

surilor, explicareasentimentelot rezolvareaconflictelor - 9i ci

existi c5i mai bune de disciplinare decit cele coercitive.Un pro-

fesor care vede trei elevi de clasa a treia impingindu-se ca si

ajungd mai repede a coadl in sala de mese i pune sd ghiceascl

o cifr6, iar cel care o nimeregte ntrd primul. Ideea mediati este

ci existi gi cii imparfiale, cinstite de rezolvare a acestordispute

m6runte, in vreme ce subiectelemai profunde pot fi negociate.

$i cum aceastaeste o posibili abordare, copiii o folosesc a rin-

dul lor pentru a trangaalte neinlelegeri (,,Eu ntii!", la urma ur-

mei, este o expresie molipsitoare in primele clase - dacl nu

cumva ea persisti gi in restul vielii sub o formd sau alta). Existd

deci un mesaj pozitiv, altul decit autoritarul gi mereu prezentul:

,,lnceteazlt"

oRARUt EMOTTONAI

,,Prieteniimei Alice gi Lynn nu vor sd se oacecu mine."

Aceastdplingere dureroasdaparline unei fetile de clasaa tre-

ia de la gcoalaelementari fohn Muir din Seattle.Ea i-a fost de-

pusd in mod anonim in ,,cutia sa pogtald" din clasd de fapt o

cutie de carton vopsiti - unde ea gi colegelesale au fost incu-

rajate s5-9iscrie nemulfumirile 9i problemele, pentru ca intrea-

ga clasdsdvorbeascddespre elegi sd ncerce sdgdseascd igtecii

de rezolvare.Aceastddisculie nu menlioneazi numele celor im-

plicali; in schimb, profesorul subliniazd faptttl cd toli copiii au

asemeneaprobleme din cind in cind gi trebuie sd nvele cum sd

le depdgeascd. tunci cind vorbescdespreceeace simt cind sintizolali, sau despre ce ar trebui si faci pentru a fi acceptati,au

ocaziasX ncerce noi solulii la acestesituatii - o posibilitate de

a observa cd existi mai multe cdi de aplanare a unui conflict,

precum gi de rezolvarea neintelegerilor.



Scolariznrea et ut iilor 329328 AIfubetttl emolional

Cutia pogtaldpermite o anumith flexibilitate,astfel ncit crizelegi chestiunilecareapar si devind subiectul orelor,pentru c.io agenddde lucru prea rigidi ar putea fi nepotriviti in cazul realititilor copildriei. Pe mlsurd ce copiii se schimbd gi cresc,sipreocupirile lo r se modific5.Deci,ce l ma i eficient ar fi ca ectiile emolionale sd se concentrezeasupra dezvoltSrii copilului si siifie repetate a virste diferite, in aga el incit sd corespundi schim-birilor 9i capacitilii de intelegere,precum gi provocdrilor cdro-

ra trebuie sX e facd fa!5 copilul.O intrebare ar fi cind trebuie si se nceap6.Unii suslin ci ntre prea devreme nici in primii ani de viafd. Pediatrul de la Har-vard T. Berry Brazelton susline ci mulgi pdrinli ar putea oblinebeneficii dacdar fi instruili sd ajungd mentori emolionali pentrtrsugarii 9i copiii foarte mici, agacum se ntimpld in unele progra-me speciale care se lin la domiciliu. Un argument puternic arputea fi o s ubliniere mai sistematicha capacit5lilor sociale.giemolionale in programele de grddinild cum ar fi HEAD STARIagacum am vizut in Capitolul12, dispozilia copiilor de a invd-

!a line in mare mdstrrd de dobindirea unor asemeneacapacit5liemolionale. Anii de grddinild sint extrem de importanli pentrupunerea bazei acestor calit5li gi existi 9i dovezi c5 programulHead Start, atunci cind este bine condus (un factor extrem deimportant), poate aveaefectebenefice,emolionale 9i sociale,pe

termen lung asupra vielii absolvenlilor sau chiar gi a celor ajungiin primii ani de virstd adulti - mai puline droguri gi arestdri,ctrsniciimai fericite 9i puterea de a cigtiga mai bines.

Asemenea intervenfii funcfioneazd mai bine afunci cind sereugegte tabilirea unui orar emolional al dezvoltdri i6. Aga cumplinsul noului-ndscut o dovedegtede altfel, copiii au sentimen-te intense ncd de cind vin pe lume. Dar creierul noului-ndscut edeparte de a se fi maturizat complet; agacum am vdzutin Capi-tolul 15, doar atunci cind sistemul sdu nervos atinge starea dedezvoltare finald - procescare sedesfdgoard onform unui ceasbiologic innbscut, de-a ungul intregii perioade a copilXriei9i pi-ni in primii ani de adolescenle emoliile copilului vor fi pede-a-ntregul formate. Repertoriul sentimental al noului-ndscuteste relativ primitiv comparativ cu gama emolionald a unui co-pil de cinci ani, care a rindul ei nu este a fel de complexd ca a

unui adolescent. ntr-adevdr, adultii cad mult prea adesea ncapcanaatit de comund 9i anume aceea d se agteapti ca acegticopii si fi atins maturjtatea cu.mult inaintea virstei corespunzS-

toare,uitind cd fiecare emofie are Propriul ei moment de apari-

!ie, programat dinainte in dezvoltareacopilului. De exemplu,

un copiltiudhros de patru ig i va putea atragemustrdri din par-

tea pirintelui - gi totugi congtientizareade sine care nagte de

obiCeiumilinga nu aParedecit dupd cinci ani'

Programul evoluliei emolionale este ntersectat de anumite

linii dJdezvoltare de alte natura, in special cognitive, pe de o

parte, gi de maturizare biologici 9i a creierului, pe de alti parte'

Aga cumam vdzut, capacitdfile emolionale cum ar fi empatia-9i

autoreglarea emolionile incep sI se formeze practic incd din

prima iopilhrie. Anii de grddinild fac sd se ajungd la o perioadi

de virf a dezvoltirii ,,emoliilor sociale" - sentimente precum

nesiguranla gi umilinla, gelozia qi invidia, mindria 9i increderea

- tJate avind nevoie de capacitateade a secomParape sine cu

allii. Copilul de cinci ani care intrd intr-un mediu social mai

vast, respectiv cel al gcolii sau al gradinifei, de fapt pitrunde in-

tr-o lume a comparaliilor sociale. Nu este vorba doar de o

schimbare exterioar5 care Provoaci acestecomparalii, ci 9i de

aparilia unei capacitxli cognitive: ugurinla de a se comPara cu

uilii it privinla inumitor Calitdli specificecum ar.fi popularita-

tea, suicesul sau talentul de patinator pe rotile. Aceasta este o

virsti la care,de exemplu, dac} sora mai mare ia un 10, ceami-

ci incepe str g?ndeasciprin comparalie ci ar fi o ,,proasta"'

Dr.

-DavidHamburg, psihiatru

9ipregedintele corporaliei

Carnegie, care a evaluit ptogtu-e de pionierat in domeniul

educa,iieiemolionale, considerd ci anii de tranzilie spre gcoala

primard gi apoi spre liceu sau SPregimnaziu sint puncte crucia-

ie in capaci titea de adaptare a copiluluiT. Intre gase9i unsPreze-

ce ani, ipnr," Hamburg, ,,gcoala steo experienld cruciali 9i de-

finitorie, careva influenla masiv adolescenlacopiilor 9i pe mai

departe. simful valorii de sine la copii depind_l substanlial de

capacitateaacestorade a se descurca a gcoald.Un copil carenu

reugegte a gcoal5 se socotegte nfrint 9i reaclioneazi ca atare,

ceeace reprezinti o PersPectivi sumbrd pentru- ntreaga sa via-

!d.,' Printie capacitalile esenliale ce se pot dobindi in anii de

gcoali se numSrd, conform lui Hamburg, ,,aminarea ecomPen-

selor, esponsabilitateasociald n cel mai potrivit mod, menline-

rea controlului asupra emoliilor 9i o privire optimisti'/ - cu al-

te cuvinte, o formide inteligenldemolionalds'

Pubertatea - pentru cI este un moment de foarte rnari

schimbdri n biologia copilului 9i n capacitSlile alede gindire,




dar 9i n funclionarea creierului - estede asemenea n momentfoarte important pentru lecliile emolionale gi sociale.Cit priveg-te anii de adolescenfi, Hamburg observi cd,,majoritatea adoles-cenlilor au intre 10 gi 15 ani atunci cind sint expugi sexului, al-coolului, drogurilor gi fumatului", precum 9i altor ispitee.

Trecerea a gimnaziu sau la primii ani de liceu marcheazXdefapt sfirgitul copildriei gi, n sine, esteo mare provocare pe planemofional. Toatecelelalteprobleme fiind ldsatedeoparte in mo-menful in care se ntrd intr-o noud formX de gcolarizare,practic

toli elevii se confrunti cu un declin in privinla increderiiin sinegi cu un plus ir congtientizareade sine; concepfiile despre ei in-gigi sint dintr-odati gubrezite 9i prinse intr-un adevirat tumult.Una dintre cele mai mari lovituri specifice, de alt fel, o primescin ,,respectulde sine socialtt incredereaelevilor c5-9i pot face

9i pistra prietenii. Acest moment de joncfiune, subliniaz|Ham-burg, ii ajutd enorm pe bdieli gi pe fete s5-9iconsolideze capaci-tXlile 9i si pune bazeLeunor relalii apropiate, ocolind crizelepresupuse de prietenii gi cultivindu-gi increderea n sine.

Hamburg observtrci atunci cind elevii intri la gimnaziu, inmomentul in care gi face aparilia adolescenfa,existd o diferen-

!i intre cei care au urmat cursuri de alfabetizareemolionali 9iceilalgi:cei dintii descoperl cd noile tensiuni ale politicii colegi-lor, cregtereaexigenlelor gcolare9i tentaliile de a fuma sau de alua droguri le pun mai puline probleme decit celorlal;i tineri de

aceeagi irstd. Ei reugesc d-gi stlpineasc5 abilitdtile emolionaledobindite , care,cel pulin pe termen scurt, i vaccineazd. n luptaimpotriva viltorii gi tensiunii cXrora rebuie sI le facd fa!d.

SINCRONIZAREA ESTE TOTUL

Psihologii dezvolthrii, dar gi alli specialigti, ncearcdsd cree-ze un fel de hXrli ale progresului emofional, pentru a fi mai pre-cigi in legdturi cu lecliile pe care ar trebui sd le invele copiii infiecare azd de dezvoltare a inteligenlei emolionale, cu deficien-

lele carevor fi de duratd gi nu vor putea fi stdp?nite a momen-tu l oportun 9i cu experienlele areputea si recupereze au si re -mediezeceeace s-aratat.

De exemplu, in programul de la New Haven, copiii din cla-selemai mici primeau leclii de congtientizare e sine, de stabili-

re a relaliilor 9i de lu.arede hotdriri. ln clasa ntii, elevii se age-zau in cerc si aruncau cu ,,cubul sentimentelor" - care avea n-scrisecurrintecum ar fi trist sau ncintatpe fiecareparte.Cind ii

$colarizareaemoliilor 331

venea rindul, fiecare elev descria momenful cind a avut un ase-meneasentiment, exerciliu ce e-a dat mai multi incredere pen-tru ocaziile in care ncercau sd exprime in cuvinte sentimentelesi i-a ajutat sd fie empatici atunci cind au auzlt despresentimen-tele altora, pe care e-au perceput ca gi cum ar fi fost ale lor.

Pind intr-a patra gi a cincea,cind relaliile cu colegii devenise-rd extrem de importante in viala lor, au avut lecfii care -au aju-tat sd-gi mbunit5leasci relalii de prietenie prin empatie,contro-larea mpulsurilor 9i stipirirea miniei. Orele de Instruire pentru

Via!5, la care elevii de clasaa cincea de la $coalaTroup incercausd citeascd emoliile dupi expresia fefei, au fost, de exemplu,esenliale pentru dobindirea unei capacitili empatice. Pentrucontrolarea mpulsurilor, existd un ,,semafor" afisat a vedere gi

careare gase aze:

Rogu 1.Stai,linigtegte-teigindegte-tenaintes{ aclionezi.Galben2. Spune-fi roblema iexprimdceea esimfi.

3. Stabilegte-fin scoppozitiv.4. Gindeste-tea cit mai multe solutii.5. Gindeste-tea consecinfe.

Verde 6.De-idrumul 9i ncearciplanul celmai bun.

Noliunea de semafor este nvocati intotdeauna cind un co-pil, de exemplu, este pe cale si izbucneascd a minie sau sd seizoleze ori si inceapd si plingd pentru ctr a fost necdjit 9i oferdun gir concret de faze pentru rezolvarea acestormomente incXr-

cate ntr-un fel mai ugor de mdsurat. Dincolo de stXpinirea sen-timentelor, semaforul reprezintd 9i o cale mai eficientd de a ac-

fiona. Obiceiul de stdpinire a impulsului emolional necugetata reflecta nainte de a acliona in funclie de sentimente - poatefi inclus in strategia fundamentald de tratare a riscurilor de lavirsta adolescentei;i pe mai departe.

in clasau gur"u, "i1iit" se reiere in mod mai direct la tentaliigi la presiunile sexuale, a droguri,la biufuri, care ncep sd apa-rd in viala copiilor. Pind n clasaa noua, pe misurd ce adolescen-

lii sint confruntali cu tot mai multe realitdli sociale ambigue, ca-pacitatea de a avea mai multe perspective - atit personald, citgi a acelora mplicali - estesubliniati in mod special. ,Dacdunpugti este urios pentru ci igi vede iubita vorbind cu un a lt tip" ,spun profesorii de la New Haven, ,,el va fi incurajat sd se gin-deascd a ceeace s-a ntimplat gi din punctul de vedere al celor-lalli 9i nu sd se repeaddcu capul inainte intr-o confruntare vio-lent5."



JJ Z Alfubetul emofional

ALFAB ETIZAREA EM OTI ON ALA CA MI I L OCDE PREWNIRE

Unele dintre cele mai eficiente programe din literatura emo-

lionali de specialitate au fost dezvoltate ca reaclie la anumiteprobleme specifice,cum ar fi violenfa. Unul dintre cele mai ra-pide cursuri preventive de alfabetizareemolionald este Progra-mul de RezolvareCreativd a Conflictelor, care se aplicd n citevasute de gcoli publice din New York si din fard. Cursul de rezol-

vare a conflictelor se axeazdasupra felului in care trebuie rezol-vate certurile din curtea gcolii, care altfel pot lua amploare,transformindu-se in incidente cum ar fi impugcarea ui fan Mooregi a lui Tyrone Sinkler de citre colegul lor de clasd de la liceul

]efferson.Linda Lantieri, fondatoareaProgramului de RezolvareCrea-

tivtr a Conflictelor gi director al centrului nafional de intervenliecu sediul in Manhattan, considerd cd programul are o misiunenu doar preventiv5. Ea susfine: ,,Programul le aratd elevilor cdexistd multe opliuni pentru a depSgiun conflict, dincolo de pa-sivitate sau agresivitate.Noi le ardtdm inutilitatea violentei gi iiajutdm sd o inlocuiascd cu abilitdli concrete.Copiii inva!5 si igiapere drepturile fdrd si recurgd a viqlenfd. Acesteasint capaci-tili care rdmin valabile o viali intreag5, si nu doar pentru cei cuo mai mare inclinafie spreviolente."10

intr-unul dintre exercilii, elevii se gindesc la un unic pas re-alist, indiferent cit de mic, care ar fi putut ajuta in aplanareaunui conflict pe care -au avut. Un alt exercifiu presupune cd ele-vii trebuie sd oaceo scend n careo sord mai mare incearcdsd-sifacd temele gi se enerveazi ci sora mai micd a pus o casetdcumuzici rap cu sonorul mult prea tare. Supirati foc, sora maimareopregtecaseta,n ciuda protestelorsurorii mai rnici. Clasatrebuie si giseascdsolulii care ar fi putut funcfiona 9i care ar fipresupus ca ambele pdrfi, adici ambele surori sI fie mullumitein egali mdsurd.

O cheie a reugitei programului de rezolvare a conflicteloresteextinderea ui dincolo de orelede clasi, in curteagcolii gi acantind, unde este muit mai probabil ca elevii s5-gi asd ugor clinfire. n acestsens,unii elevi int pregetifi si fie mediatori,un rol

care poate ncepe n ultimii ani de gcoal5primard. Atunci cindizbucnesc ensiunile, copiii pot cereajutorul unui mediator pen-tru a le potoli. Mediatorii din curtea scolii nvatd sd se descurce

$ colarizarea ernoliilor JJ J

in cazul unei bdtdi sau a unor invective ori ameninfiri, incidente

interrasialesau de alt gen , potenlial incendiare,din viala gcolard.

Mediatorii inva!6 sd gi exprime punctele de vedere n a9a el

incit ambele pirfi si simtd cd mediatorul este mparlial. Tactica

lor presupune o disculie cu cei implicali astfel ncit si-i determi-

ne sd se asculte fird intreruperi sau insulte. Ei reugescastfel sd

convingl fiecareparte sd se calmezegi si-gi exprime pozifia, du-

pd care iecare ucru spus trebuie clarificat, pentru a vedea daci

s-a nleles ce trebuie. Apoi cu tolii incearcl sd giseascdo solulie

pe care s-o accepteambele p1trfi; nlelegereaesteadeseasub for-md scrisd.

in afard de medierea unei dispute, programul ii invali pe

elevi si abordeze diferit neinleleferea fnci de la inceput. Sau

cum spunea Angel Perez, pregitit ca mediator inci din gcoala

primarS: ,,Programul m-a stimulat sdgindesc.Eu consideram cd

dacd cineva se eagd de mine sau imi face ceva, singura solulie

este ceartasau bdtaia ori o form| de rdzbunare.De cind am ur-

mat acestprogram, am inceput si am o gindire mult mai poziti-

v5. DacI mi se face o riutate, nu fircerc si rdspund cu aceeagi

monedi - ci si rezolv problema ' $i a descoperit ci poate si

transmit5 mai departe acest ip de abordare, a nivelul comuni-

tdlii din care face parte.

Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor se axeazd,pe

prevenireaviolenfei, dar Lantieri susline cd are gi o misiune mai

vasti. Pirerea ei este cXtalentele necesarepentru stopareavio-lenlei nu pot fi despdrlite de intregul spectru al competenfei

emolionale - 9i anume, de exemplu, sd gtii ce simli sau cum

sd-!i stipinegti impulsul ori supdrarea, actori irnportanli in pre-

venirea violenlei 9i in potolirea miniei. O mare parte din pregd-

tire se ocupi de elementeleemolionale debazd, cum ar fi recu-

noagtereaunui larg spectru de sentimente 9i capacitateade a le

da un nume gi de a le trata cu empatie. Atunci cind descrie va-

loarea rezultatelor efectelor programului sdu, Lantieri sublinia-

zd.cu mare mindrie faptul cd a sporit ,,afecliuneaprintre copii"

9i a scdzut numdrul bdtiilor, ironiilor 9i insultelor.

O abordare similari a alfabetizdrli emofionale a apdrut in ca-

drul unui grup de psihologi careau incercatsi gdseascdmoda-

litaf de a-i ajutape tineri pe drumul vielii, marcatadesea e de-

licte9i

violenfd. Zeci de studii asupra unor asemenea levi -

aga cum am vdzut in Capitolul 15 - au scosclar in evidenld

drumul carea fost urmat, incepind cu impulsivitatea gi cu iufea-




la cu care se minie incd din primii ani de gcoalSgi sfirgind prin

a deveni paria sociali pind si termine gcoalaprimard, urmind in-

trarea in cercul unora asemenea or gi proliferarea delictelor in

anii de gimnaziu. in primii ani de virstd adultS,mare parte din-

tre acegtibdieli au deja cazier9i sint dispugi la acteviolente.

Atunci cind este vorba de imaginarea unor solulii de inter-

venlie care ar putea ajuta asemeneabdieti sd scapede drumul

spre violenld 9i delicte, rezultatul a fost din nou Cdestenecesar

un program de alfabetizare emo!ional511.Un asemenea pro-

gram a fost creat de Carol Kusche mpreund cu Mark Greenbergde la Universitatea din Washington, in programa PATHS (Pro-

motion Alternative Thinking Strategies - Strategii de Promo-

vare a Gindirii Alternative). Degi cei careriscdsd ajungi pe dru-

mul delictelor 9i al violenlei au cea mai mare nevoie de aceste

lecJii,cursurile le sint tinute tuturor celor din clasi, evitindu-se

orice stigmatizare a vreunui subgrup cu probleme.

$i totugi lecliile sint utile pentru toli copiii. Ele presupun, de

exemplu, invilarea incd din primii ani de gcoali a stipinirii im-

pulsurilor; lipsa acesteicapacitdfi produce tulburdri specialeco-

piiloa ei nemaifiind suficient de atenli la ore gi avind deci pro-

bleme cu invdldtura 9i cu notele. Alt efect constd n recunoagte-

rea de citre copii a propriilor sentimente; programa PATHS are

cincizeci de lecJii despre diferite emolii, fiind predate emofiile

fundamentale, cum ar fi fericirea 9i minia copiilor mai mici, iar

ulterior fiind atins subiecful sentimentelor mai complicate, cumar -fi gelozia, orgoliul 9i vinovdlia. Lecliile de congtientizare

emolionald includ felul cum poate fi linut sub observaliece simt

ei gi cei din jurul lor - ceeace este cel mai important pentru cei

cu inclinalii agresive - cum si recunoascdcind cineva este cu

adevdrat ostil, spre deosebire de situaliile in care ostilitatea le

esteatribuitd altora doar de ei ingigi.

Una dintre celemai importante leclii este,desigur, stdpinirea

miniei. Premiza fundamentald de la care se pleacd atunci cind

copiilor li se predd minia (9i toate celelalte emolii) este ci ,,nu e

nimic riu in a avea toatesentimentele cu putinld", dar unele re-

aclii sint in reguld, iar altele nu. Unul dintre instrumentele prin

care poate fi invdlat autocontrolul este acelagiexerciliu cu ,,se-maforul" folosit la cursul de la New Haven. Altii ii a jutd pe co-

pii in privinla prieteniilo., o

^errr.d

contra ,"rpi.rg"rilor sociale

ce-l pot arunca pe copil in bralele delincvenfei.

$colarizarea emoliilor

REGIMTREA $COLTLOR:PREDAREA PRTN PTITEREA EXEMPLULUI.

COMUNITAN CANONA LE PASA

335

Pentru cXviala de familie nu mai oferi un sprijin sigur pen-

tru tot mai mulli copii, gcoala.rdmine ingurul loc in carecomu-

nitatea poate rezolva deficienlele competenlelor emolionale 9i

socialeale copiilor. Asta nu inseamnXcd gcolilepot line locul tu-

turor instifuliilor sociale,care tot mai des sint sau seapropie cu

pagi tot mai mari de un adevtrratcolaps.Dar cumpractic fieca-

re copil merge la gcoali (celpulin la inceput), aceastadevine un

loc in care copiii sd fie cresculi inv5lind lecliile de bazd,pentru

vial6.,pe carealtfel nu ar avea de unde s6 e primeascd.Alfabe-

ttzareaemolionali implici un mandat lirgit pentru gcoli, care

trebuie sd recupereze ceea ce familiile n-au reugit in privinla

adaptirii la societatea copiilor lor. Aceastdmisiune plind de rds-

pundere presupune doud schimb5ri majore: profesorii trebuie

si mearg5 dincolo de indatorirea lor tradilionald, iar membrii

comunitilii sI se mplice mai mult in viafa gcolilor.

Daci existd sau nu in mod explicit ore dedicate alfabenzdrii

emolionale contea26,mai pulin decit felul tn care sint predate

aceste ecfii. Poate cX n nici un alt caz nu estemai importanti

calitateaprofesorului, avind in vedere cd felul in careel i9i con-

duce clasaeste n sine un model, o leclie defacto in domeniul

competenlei emolionale - sau a lipsei ei. De cite ori profesorul

reaclioneazA ald de un eley,alli 20 sau 30 ftrvali o leclie.

Existi o autoseleclieprintre profesorii care ajung sd predea

aceste ursuri, pentru cd nu oricine este potrivit pentru a9aceva

din punct de vedere temperamental. Mai intii de toate, profeso-

rii trebuie si se simtd h largul lor atunci cind vorbesc despre

sentimente.Nu orice profesor poate face asta Sauvrea s-o facd.

Existd foarte pulin sau mai nimic in formarea standard a profeso-

rilor caresd-i pregiteasci pentru acest ip de lecfii. Din acestemo-

tive, programele de alfabetizareemolionald le acordi de obicei

profesorilor ncepdtori citeva sbptdmini de instruclie speciald.

i.h vreme ce mulli profesori sint govditori cu asemeneasu-

biecte ce li se par striine in raport cu pregdtirea 9i rutina lor;

existi dovezi ci, odatd ce sint dispuqi si incerce,majoritatea vor

fi incintali. La gcoliledin New Haven, cind profesorii au aflat cd

vor fi pregdtiti sd predea acestecursuri de alfabetizare emolio-

nali, 31%dintre ei au spus cd nu au chef s-o fac5.Dupi un an

;a

I

tI1




de predare a cursurilor, peste 90'/"au suslinut ci sint lncintali gi

cd dorescsi le predea n continuare.

o MrsrLrNEEXTTNSArruTRU SCOLr

Dincolo de pregitirea profesorilor, alfabetizareaemolionaldne l5rgegte perspectiva asupra indatoririlor gcolilor in sine,transformindu-le intr-un agent social mai explicit, care trebuie

si urmdreascdfaptul cd acegticopii inva!5 lecliile esenliale alevielii - o revenire la rolul clasic al invd!5mintulu i. Aceastlperspectivi mai largd presupune, in afard de programele speci-fice, folosirea ocaziilor ivite la ore gi in afara lor de a-i ajuta pe

elevi fir momentele de crizl personali 9i de a le transforma in

leclii de competenfd emofional5. De asemenea,unclioneazd celmai bine atunci cind lecfiile de la gcoali sint coordonate cu ceeace se ntimplS in cdminele copiilor. Multe programe de alfabeti-zareemolionald includ gi ore specialepentru pdrinli, astfel ncitacegtiasX ie invdlafi cu ce i se predi 9i copiilor gi asta nu doar

pentru a li se mpirtdgi ceea ce fac copiii la gcoal6,ci 9i pentnra-i ajuta atunci cind ar simli nevoia sXabordezemai eficient via-

!a emolionali a copiilor lor.Astfel, copiii oblin mesajeconsistente n legdturi cu compe-

tenlele emolionale de la toate nivelurile vielii lor. In gcolile din

New Haven, spune Tim Shriver, directorul Programului deCompetenld Sociali: ,,daci unii copii incep sdsecerte a cantin5,ei sint trimigi la un mediator de virsta lor, care sti de vorbd cu ei

pentru a rezolva conflictul prin aceleagi ehnici de a lua distan-

!d pe care e-au nvilat la ore.Antrenorii vor folosi aceste ehnicipentru a depdgi conflictelede pe terenul de joaci. Jinem cursuripentru pirinli, pentru a folosi acestemetode acasi."

Astfel de c5i paralele de intdrire a lecliilor emolionale - nu

doar la clas5,ci gi pe terenul de oacd;nu doar la gcoalS, i gi aca-sd - sint optime. Asta inseamni o cornbinalie mai strinsd ntregcoal5,pdrinfi gi comunitate,sporindu-seastfelgansele a ucru-rile pe care e invali copiii la alfabetizareaemolionald si nu r5-mind undeva doar la nivelul gcolii, ci si fie testate,exersate9i n-

tirite in provocdrile propriu-zise ale viefii.

O alte modalitate prin care acest sistem precis remodeleazir

gcolileestepunereabazelor unei culturi de campus, careduce lao ,,comunitate mplicatd", un loc in care elevii se simt respectafi,iubili si intr-o strinsd egdturi cu colegii, cu profesorii 9i cu gcoa-

$ coInr izarea emofi il o 337

la in sine1z.De exemplu, gcolile din zone Precum New Haven,

unde multe familii sint dezorganizate,oferi o largi gamd de

programe care recruteazd persoanele mplicate din comunitate

pentru a le pune in legdturi cu elevii a ciror viali in familie este

cel pulin dezordonatd. ln gcolile din New Haven, adullii res-

ponsabili se oferd si devind mentori, de reguli insolitori ai ele-

vilor careau o viald mai pulin stabili acasdsau sint inconjurali

de adulli carenu le oferd afecliunea necesard.

Pe scurt, structura optimi aProgramelor

de alfabetizare

emolionald constd ntr-un inceput de foarte devreme, la virsta

cea mai adecvatd, stribitind anii de 9coa16,mpletind efortul

profesorilor cu cel al pirinlilor gi al comunitXfii.

Chiar dacd in mare parte acesteprograme se potrivesc bine

in orarul zilnic al multor gcoli, ele reprezintd o mare schimbare

la nivel de programb. Ar fi o naivitate sd anticipXm programe tot

mai numeroase n gcoli. Mulli pdrinli considerd cI subiectul in

sine estemult prea intim, cX ucrurile acesteaar trebui lisate in

grija pSrinlilor (punct de vederecarecigtig5 ot mai multd credi-

bilitate, intr-o asemeneamisurd incit pdrinlii chiarse ocupd de

acestesubiecte- dar deving un argument mai pulin convingd-

tor cind cunosc e$ecul).Profesorii pot avea ezitdri in a ceda o

parte din orele de curs acestorsubiecte,carenu Par a avea o le-

gtrturi directdcu celede inv5limint; unii profesori chiar s-arPu-

tea simli stingherifi sd predea aceste ucruri gi de aceeaar aveanevoie de o pregdtirespeciald.$i unii copii se vor oPune/ n spe-

cial in ideea ci acesteorenu intrd in preocupirile lor propriu-zi-

se sau le consideri o invadare a intimitdfii. $i atunci cind aPare

gi dilema menlinerii unei calitSli optime gi a asiguririi unor

puncte de reper educalionale,programele de competenfd emo-

fionald, mai ales celeprost fdcute, creeazd' devdratedezastre, i-

ind cursuri neconvingdtoare n privinla drogurilor sau a sarcini-

lor la adolescente.Avind in vedere toateacestea, esi ne mai ostenim sdmai in-

cercdm,nu?

O ARE ALFABETIZ AREA EM OTI ON AL A

CONTEAZA?

Cogmarul oricirui profesor este n linii mari urmdtorul. in-tr-o zi, Tim Shriver deschide ziarul local 9i citegtecd Lamont,

unul dintre fogtii sii elevi preferafi, a fost impugcat cu noui

irI

F

I$

.



338 Alfubetul etnolional

gloanle pe strdzile din New Haven 9i se afld in stare foarte gra-v6. ,,Lamont a fost un elev foarte bun, un voinic - peste un me-tru optzeci 9i cinci - extrem de popular, inclusiv ca sportiv, 9icare zimbea intotdeauna", igi amintegte Shriver. ,,Pe vremeaaceea,Lamont veneacu plicere la un club pe care l conduceamgi unde discutam ideile de rezolvare a problemelor printr-unsistem carese numeste SOCS."

Acesta este acronimul pentru Situalii, Optiuni, Consecinte,

Solulii - o metodd in patru trepte: spune in ce situalie te afli gice anume simli; gindegte-te a opliunile de rezolvare a proble-mei gi care ar putea fi consecinfele;alege o solufie gi pune-o inpracticd - versiunea adulti a metodei semaforului. Lamont,adaugd Shriver, era un adept al metodei ,,brainstorming" pen-tru a gdsi solulii cit mai pline de imaginafie, dar potenlial efi-giente pentru rezolvarea dilemelor presante din viala de liceu,cum ar fi cele cu'iubitele sau evitareab5tdilor, a conflictelor.

Dar aceste ursuri separeci nu au dat roadedupd ce el a ter-minat liceul. Dupi ce a umblat pe strdzi, ir lumea sdriciei, adrogurilor 9i armelor, la cei26 de ani ai sdi, Lamont zdceaacumpe un pat de spital, inf5gurat in bandaje 9i cu trupul ciuruit degloanfe. Degi a dat fuga imediat la spital, Shriver abia a reugit sdvorbeasci cu Lamont, pentru ci mama 9i iubita acestuiaerau in-ghesuite linge el. Vdzindu-gi fostul profesor, Lamont l-a invitat

si stea pe marginea patului 9i, in vreme ce Shriver s-a aplecatspre el, biiatul i-a goptit: ,,Shrive,cind o sd ies din spital am sifolosescmetoda SOCS."

Lamont a urmat liceul Hillhouse in anii in care cursul deadaptare social5 nu incepuse si se fini. Oare viala lui ar fi fostalta dacd ar fi beneficiat de o educalie de acest gen in anii degcoald,agacum este acum cazul copiilor din gcolile publice dinNew Haven? Ar fi posibil un rlspuns afirmativ, degi nimeni nupoate faceo afirmalie sigurd.

Sau cum spunea Tim Shriver: ,,LIn ucru e clar: terenul idealpentru rezolvareaproblemelor sociale nu este doar sala de curs,ci 9i cantina, strada sau cdminul." Iatd citeva mlrturisiri ale pro-fesorilor cares-au ocupat de acestprogram la New Haven. Unuldintre ei repovestegte elul in care o fostd elevi inci necdsdtori-ti i-a fdcut o vizitd

9ii-a mlrturisit ci ar fi fost deja o mamd

cuun copil din flori, ,,daci nu ar fi invdlat s5-giapere drepturile incadrul orelor de Dezvoltare Sociale"l3.Un alt profesor i9i amin-tegtecum relalia dintre o elevd9i mama sa era atit de neferici ti,

gcolarizarea emoliilor 339

incit permanent orice disculie se termina cu lipete; dupd ce fata

a inv5lat cum si se stdpineascd9i cd trebuie sdgindeascd nain-

te sd reaclioneze,mama i-a spus profesorului cd seputea discu-

ta cu ea fdrd ,,zbierete". La gcoalaTioup o elevd din clasa a ga-

sea -a trimis un bilelel profesoareide la orele de Dezvoltare So-

cial5; cea mai buni prieteni a ei, scrisese etila, agteptaun copil

9i n-avea cu cine sX discute ce avea de fdcut, drept pentru care

intenliona sd se sinucidi, dar gtia ci profesoarei i va pdsa de

aceastd ituafie.Un moment revelator a fost acela n care,studiind o clasi a

gapteadin cadrul programului de dezvoltare socialdde la gcoli-

le din New Haven, profesorul a cerut: ,,Sd-mipovesteascd ine-

va o neinfelegere recenti care s-a ncheiat in mod pozitiv."

O fetili plinulI de 12 ani a ridicat repede mina: ,,Mi-a sPus

cineva ci fata aceasta,care se presupune cd este ceamai bund

prietenl a mea, a declarat cd ar vrea sdmd bat6.Acel cineva mi-a

spus cd ea vrea sd mi prindd la furghesuialdntr-un col! dupd

orele de gcoal5." In loc sd provoace o confruntare la minie cu

cealalti fatd, ea a aplicat o abordare care usese ncurajatd la ore

- gi anume aflareaadevirului inainte de a se ajunge la conclu-

zii pripite: ,,Decim-am dus la fetild gi am intrebat-o de ce a zis

asta.Ea mi-a rdspuns ci n-a spus niciodatd agaceva,deci bitaia

n-a mai avut loc."

Povesteapare destul de inofensivi. Doar ci fetila care o Po-vestegtea fost deja exmatriculatd dintr-o altd gcoald, ot pentru

bltaie. in trecut, eaera cea care ataca prima gi abia dupd aceea

punea intrebiri - sau nu mai punea deloc. Pentru ea, aptul de

a se angaja cu ceeace pare un posibil adversar pe o cale con-

structivd in loc de a ajunge mediat la o confruntare plini de mi-

nie reprezintt r o micd, dar reald victorie.

Poateci semnul cel mai grditor al impactului unei asemenea

alfabetizdri emolionale este ceea ce mi-a impdrtdgit directorul

gcolii unde inva!tr aceasti fetild de 12 ani. Existd o regul5 foarte

severi, conform cireia copiii care sint pringi bltindu-se sint eli-

minali. Pe mdsurd ce au apdrut orele de alfabetizare emoliona-

15,numdrul acestor elimindri a scdzut. ,,Anul trecut", spune di-

rectorul, ,,au fost 106 elimindri. Pind in prezent, anul acesta

eram in martie - au fost doar 26."

Existi avantaje concrete.Dar in afard de aceste ntimpldri re-

ale, carearatd cd au fost imbunit5fite sau chiar salvate viefi, se

pune 9i o intrebare empirici asupra importanlei alfabetizdrii



340 Alfabetul emofional

emofionale a celor care rec prin asemeneamomente. Datele ara-ti ci degi asernenea ursuri nu schimbd viafa peste noapte, pemisurd ce copiii trec de la o programd la alta, de la o clasd a al-ta, apar ameliordri vizibile in atitudinea 9i modul de a privigcoala precum 9i ale nivelului de competenld emofionale --atit pentru fetele,cit 9i pentru biielii care e-au urmat.

Au existat o mullime de evaludri obiective, cele mai intere-santeconstind in comparareacelor care au urmat aceste ursuri

cu cei care nu le-au urmat, de citre observatori independenfi,care e-au analizat comportamenful. O altd metodd ar fi detecta-rea schimbirilor inregistrate de acegticursanli inainte si dupd ceau urmat aceste ursuri, bazatdpe mdsuidtori obiective ale com-portamentului lor, cum ar fi numirul de betdi in curtea gcoliisau de elimindri. S-a ajuns la concluzia cd,existd foarte multeavantaje n privinla competenlei emolionale 9i socialea copiilor,a comportamentului lor la clasdsau in afaragcolii, cit gi n capa-citatea or de a irvdla (vezi Anexa F pentru amdnunte):

CON9TIENTIZAREA ESINEEMOTIONALA. imbunititirea recunoasterii i definirii propriiloremolii. O mai bunX nlelegere cauzelorcareau generatdiversesenti-

mente. Recunoagterea iferentei dintre sentimente si actiuni

srApimnEAEMoTirLoR. O mai buni tolerantd a frustrare 9i o mai bund stdpinire a miniei. Mai puline insulte, bdtdi gi acte de indiscipli ni la ore. Putinla de exprimare a miniei intr-un mod potrivit, fird ceartd. Mai pufine elimindri 9i exmatriculirio Mai pulind agresivitatesau comportament autodistructiv. Mai multe sentimentepozitive despre sine,gcoali 9i familie. O mai bund stipinire a stresului. Mai pulind izolare;i anxietate n societate

UTTLIZAREA EMOTIILOR iN \4On PRODUCTIV

. Mai multd responsabilitate

. O mai buni concentrareasupra indeplinirii unei misiuni gi acor-darea atentieinecesare

. Mai pulind impulsivitate; mai mult autocontrol

. Punctaje mai bune la testele de invifdturd

EMPATIA: CITIREA EMOTIILOR

. O mai mare capacitatede a privi lucrurile din perspectivacelui-lalt

$colarizare a emoliilor

. O mai mare empatiegi sensibilitateald de sentimentele elorlalgi

. O ascultaremai atentda celorlalli

ABORDAREARELATIILOR NTERPERSONALE

r O mai bundcapacitate ea analiza ide a nlelege elaliiler O mai buni rezolvarea conflictelor9i aneinlelegerilorprin nego-

cierio O mai bund ezolvare problemelora nivelul relaliiloro O mai buni exprimare9i talent n comunicare

. Mai mult succes isiguranld e sine;abordareau prietenie i m-plicarean viala semenilor

o Mai multd atenfie a!5 de semeni. Mai multi preocupare iamabilitate. Mai multd armoniegisocializaren grupuri. Mai multd mpdrtigire,colaborare iajutor. Mai multi democrafien tratarea elorlalgi

Din aceastd ist5, un lucru meriti o atenlie cu totul speciald:

programele de alfabetizareemolionali au imbundtdlit rezultate-

Ielatnadldturdale copiilor.Aceastanu esteo descoperireizola-

t5. Ea provine din foarte multe studii. in acestevremuri furcare

mult prea mulli copii nu reugescs5-9istdpineascdsupdrarea,sd

asculte sau sd se concentreze, si-9i domoleasci impulsurile,

s5-giasume rdspunderea Pentru ceeace fac sau si-gi manifeste

sentimentele fald de ceeace afld sau nvafd, tot ceeace ar puteasi aprofundeze acesteabilitXli va fi de ajutor la nivel educalio-

nal. in acestsens, alfabetizareaemolionali sporegtecapacitatea

dascdlilorde a-gi nv5la copiii. Chiar gi ntr-o perioadd n carese

ajunge la strictul necesargi bugetele sint tot mai reduse, existi

argumente pentru carese considerdcd acestePrograme ar putea

stopa declinul educalional 9i ar putea intdri pozilia gcolilor, n-

deplinindu-gi principala misiune 9i meritind investilia'

Dincolo de avantajele educafionale, cursurile par si-i ajute

pe copii sd-gi ndeplineascdmai bine rolul in viafi, sd ie prieteni

mai buni, elevi mai buni sau fii si fiice mai buni sau mai bune -

iar in viitor sofi mai buni ori solii mai bune, lucrdtori 9i 9efi,pd-

rinli gi cetdleni mai buni. Sigur cI ei nu vor dobindi fiecare in

mod egal acesteaptitudini, dar mdcar trebuie sd ncercdm sd fa-

cem tot posibilul. Sau cum sPuneaTim Shriver: ,,Fluxul reu9e9-te si ridice la api toateambarcaliunile." ,,Nu e vorba doar de co-

piii cu probleme, ci de tofi copiii careau de cigtigat de pe urma

acestoraptitudini dobindite; ele sint un fel de vaccin pe viafd."

341



342 Alfubetul emofional

C ARACTE RUL, M ORALITATE A

SI ARTADEMOCRATIEI

Existi un cuvint de modd veche caredefinegte oate calitdli-le pe care e reprezintd inteligenfa emolionald, gi anume caracter.Caracterul, scrieAmitai Etzioni, teoretician n problemele socia-le la Universitatea George Washington, este ,mugchiul psiholo-gic de care estenevoie pentru o conduit5 morald."l4lar filozoful

fohn Dewey a constatat cd educalia moral5 este mai puternicdatunci cind lectiile le sint linute copiilor in cadrul unor eveni-mente reale 9i nu doar la nivel abstract- respectiv, alfabetiza-re aemotionaldls.

Avind in vedere ci dezvoltarea caracterului este baza socie-tdlilor democratice, trebuie si luim in considerare felul in careinteligenla emolionald poate deveni acest undament. Leagdnulcaracterului este autodisciplina; o viafi plind de virtufi, asacumau constatat filozofii de la Aristotel incoace,sebazeazdpe auto-control. Piatra de temelie a caracterului constd n capacitateadeautomotivare 9i de a ne cdl5uzi singuri, fie cd este vorba de te-mele de acas5,de a gdsi o slujbd sau de trezitul de dimineafd.A9a cum am vdzut, capacitateade a amina rdsplata gi de a con-trola gi canaliza nevoile stringente ale cuiva de a acliona este ocalitate emolionali fundamentald, care de altfel pe vremuri senumea voinld. ,,Trebuiesd ne control5m - apetitul, patimile -pentru a faceceeace se cuvine 9i a fi drepli fald de ceilalti", no-ta Thomas Lickona afunci cfird scria despre educarea caracteru-lui15. ,Estenevoie de voinli pentru ca emofia si fie controlatlde ratiune."

A fi in stare sdmuli centrul a tenfiei de la tine insuli are avan-taje de ordin social; este o cale spre empatie, spre o ascultare e-ald, spre o abordarea lucrurilor din perspectiva celuilalt. Empa-tta, agacum am vlzut, duce la afecliune, altruism gi compasiu-ne. Perceperea ucrurilor din perspectivaceluilalt ne facesd scd-pdm de stereotipuri gi genereazd oleranld 9i acceptareadiferen-

lelor. Aceste capacitSli sint tot mai necesare ir aceastdsocietatetot mai pluralisti, oamenii putind astfel sd trdiascX mpreundrespectindu-se eciproc, creind posibilitatea unui discurs public

constructiv. Aceasta este arta fundamentali a democrajieilT.$colile, observdEtzioni, au un rol central n cultivarea caracteru-lui prin inocularea autodisciplinei gi a empatiei, care n schimbpermit o realS mplicare civicd, precum 9i existentaunor valori

$colarizarea emoliilor 343

moralel8.Nu ajung nsb doar predicile inute copiilor despreva-

lori: ele trebuie aplicate n practicX,ceeace se9i ntimpli pe md-

surd ce copiii igi formeazd capacitilile fundamentale emofiona-le gi sociale. n acestsens,alfabetizareaemolionald merge mind

in mir:ri cu educareacaracterului, cu dezvoltarea morali si cetd-

leneasci.

UN IILTIM CUVflNT

in vreme ce terminam aceasticarte,am fost frapat de unelelucruri tulburitoare ap6rute in ziare. n unele scria cd armele de

foc au devenit motivul num5rul unu de deces n America, depd-gind accidentele auto. intr-un altul scria cd rata criminaliteli acrescut n ultimul an cu 3o/"reDe asemenea, ngrijordtoare estegi profetia unui criminalist citat in ce l de-al doilea articol, caresusline cd ne aflim in pragul unei ,,furtuni de delincventd", ceurmeazd sd se abatd asupra noastrd n urmdtorii 10 ani. El i9imotiveazd ideea spunind ci omorurile s5virgite de adolescenlide L4gi 15 ani sint in cregteregi aceastd rupd de virstd reprezin-ti o perioadi in care natalitateaa fost sporit5. In urmdtorii 10

ani, acegtiavor avea pini Ia 24 de ani, moment de virf pentrudelictele grave violente intr-o ,,carierd" criminald . La orizont se

afld prevestiri sumbre: un al treilea articol susline cd intre anii19889i L992Ministerul de ]ustilie a nregistrat o cregterede 68%a numdrului de minori acuzali de crimd sau de atac cu preme-ditare, de jafuri ori de violuri, dintre care doar atacurile cu pre-meditare ajung la 80%20. cegti adolescenlisint prima generalie

care nu numai ci are arme, dar are arme automate pe care 9i le

poate procura cu ugurinfd, tot agacurn generaliile plrinlilor lorau fost primele cu un acces iber la droguri. Numirul tot mai

mare de arme aflate la dispozilia adolescenlilor echivaleazdcufaptul ci aceleconflicte care pini acum s-ar fi putut rezolva cu

pumnii igi vor gdsi deznodimintul prin impugcdri. Sau agacumsubliniazd un alt expert, acegti adolescenli ,,pur gi simplu nu

sint in stare sd evite disputele".

. Un motiv pentru care nu sint deloc pregdtili pentru viali

este drd indoiald acelaci societateanu s-a deranjat si se asigu-

re ci fiecarecopil este nvdlat care sint elementele esenlialepen-tru a-gi stipini minia sau pentru a-gi rezolva conflictele in mod

pozitiv - tot aga cum nu ne-am deranjat si-i inv5ldm ce in-

seamni empatia, controlarea mpulsurilor sau oricare dintre ce-



3M Alfubetttl emolional

lelalte competenle fundamentale la nivel emofional. Lisindu-i

pe copii sd invele la intimplare aceste eclii emofionale, riscdm

si ratdm aceastdocaziecarene estedatd de fapful cd maturiza-

rea creierului esteun proces de duratd 9i, prin urmare, copiii ar

putga fi ajutali sd-gicultive un repertoriu emolional sdndtos.In ciuda marelui interes de care dau dovadd unii profesori

fald de alfabetizareaemofional5, aceste cursuri sint incd rare;

majoritatea dascililot directorilor 9i pirinlilor nici mdcar ntr

gtiu cX existd. Cele mai bune modele sint in afara sistemului

educalional principal, totul desfigurindu-se in gcoli particularegi in doar citeva sute de gcolipublice. Sigur cd nici un program/

inclusiv acesta,nu oferd un rispuns la toate problemele. Dar

avind in vedere crizele prin care trecemnoi sau copiii nogtri gi

procentul de speran!5dat de acestecursuri de alfabetizareemo-

!ional5, ar trebui sd ne intrebim: Oare n-ar trebui si pred5macestecalitdli fundamentale de viali fiecdrui copil in parte -

acum mai mult ca niciodatd?

Si dacXnu acum, atunci cind?

Ce esteemotia?

citeva cuvinte despre ucrurile la care m-am referit la rubri-ca enrofie,ermen al cdrui inleles precisnu a fost incd definit depsihologii gi filozofii cares-au aplecatasupra lui vreme de pesteun secol. n sens iteral, Diclionirut oxford definegteemoliaca fi-ind ,,orice agitafie sau fulburare mintald, sentimentald sau pa-sional5; orice stare mintalS acuti sau tensionatd". Eu cred cdemotiase referi la un sentiment gi la gindurile pe care acesta eantreneaz5, a stdri psihologice gi biologice gi la mdsura in caresintem inclinali si acfionim. Existx sute de emolii de toate tipu-rile, cu diverse variafii, schimbxri 9i nuanfe. intr-adevdr, existdemofii mult mai subtile decit cuvintele care e-ar putea defini.

Cercetdtorii continutr si discute in contradictoriu care sintemoliile ce pot fi considerateprimare - ceeace n domeniul cu-lorilor primare corespunde culorilor rogu, galben gi albastru,din care sint generate to4te combinaliile posibile - sau dacdmicar existtrasemeneaemolii primare. unii teoreticienipropunincrengdturi fundamentale, dar nu tofi ceilalli sint de acord cuele.Iatd care ar fi principalii candidali (gi o parte dintre membriiacestor amilii) ai acestor trcrengSturi:

. Mtnia: furia, resentimentul, exasperarea,ndignarea, vexarea,animozitatea, rascibilitatea,ostilitatea9i poate intr-o oarecaremdsurd ura gi violenfa, care sint patologice;

. kistetea;supdrarea,mihnirea, lipsa de chef, imbufnarea, me-lancolia, plinsul de mili, singuritatea, disperarea gi deprima-rea gravd, atunci cind este de ordin patolpgic;

t Frica:anxietatea,nervozitatea,preocuparea,constemarea,ne-infelegerea, ngrijorarea, teama, spaima, groaza; ar de ordinpsihopatologic, fobia 9i panica;



346 Anexa A

. Bucuria: ericirea, ugurarea, mullumirea, binecuvintarea, in-

cintarea,amuzamentul, mindria, pldcereasenzualS, dsplata,

satisfacfia, uforia, extazul gi , a lirnitd, mania;o lubirea:acceptarea, rietenia, ncrederea,amabilitatea,afinita-

tea,devotamentul, adoralia, dragostea,agape;. Suryriza:gocul,mirarea;. Dezgustul: isprelul, aversiunea,detestarea, epulsia;.. Ruginea: inovilia, jena, supdrarea, emu9carea, milinfa, re-

gretul.

Sigur cd aceastd istd nu rezolvd toate ntrebdrile in privinla

categorisiriiemoliilor. De exemplu, cum rdmine cu o combina-

lie precum gelozia, o variantd a miniei care cuprinde tristele 9ifricd? Dar cu virtuli cum ar fi speranla 9i credinla, curajul 9i ier-

tarea, certitudinea 9i stdpinirea de sine? Sau cu o Parte dintre vi-

ciile clasice, entimente precum indoiala - sau plictiseala?Nu

existd rdspunsuri clare: dezbatereagtiinfifici asupra felului in

care rebuieclasificateemoliile continui.

Ideea ci acestea sebazeazd,pe citeva emolii principale por-

negte n parte de Ia o descoperirea lui Paul Ekman de Ia Univer-

sitateaCalifornia din San Francisco,care susline cd patru dintre

expresiile faciale (frica, minia, triste!ea,bucuria) sint recunoscu-

te de toate culturile din intreaga lume, inclusiv de indivizii com-

plet analfabefi, care nu au fost in contact cu cinematograful sau

cu televiziunea, sugerindu-se astfel universalitatea lor. Ekman aardtat fotografii cu diverse expresii ale felei unor reprezentanli

ai culturilor indepdrtate, cum ar fi cele din Noua Guinee, unde

existd triburi izolate care tr6iesc a fel ca in Epoca de piatrd, un-

deva in munfi, 9i absolut toli au recunoscut acesteemotii funda-

mentale.Primul care a constatatuniversalitatea expresiilor emo-

lionale a fost Darwin, carea folosit-o gi ca argument in teoria sa

evolulionistd, acestesemnale fiind intipirite in sistemul nostru

nervos.

Cdutind principiile debazd, am urmirit cum Ekman 9i allii

gindeau emoliile in termeni de familii sau dimensiuni gi consi-

derau familiile principale -.minia, tristefea, frica, bucuria, iubi-

rea, ruginea9.a.m.d. ca fiind celede la carePornescnesfirgi-

tele nuanldri ale vielii noastre emolionale. Fiecare dintre aceste

familii de emolii au un nucleu debaz6,,de la care se formeazi

nesfirgitelemutalii. De aici senasc dispozifiile,care,teoretic vor-bind, sint mai pulin evidente 9i dureazd mai mult decit emoliile

(in vreme ce, de exemplu, este greu sd fii foarte minios toatd

Ce esteemofia? 347

ziua,po,ti fi totugi imbufnat sau irascibil, acestea iind forme maipulin acute ale miniei gi care sint ugor de declangat).Dincolo dedispozitii exist6, emperamentele,nclinalia de a-!i aminti anumiteemolii sau dispozilii prin care ai mai trecut, fapt care-i fape peoameni sd ie melancolici, imizi sauvoiogi. ar dincolo de acestedispozitii emofionale, apar problentelede naturd emotionald,cum ar fi depresiile clinice sau anxietitile cronice, de care'uniinu mai scapd, simfindu-se pringi ca intr-o capcand cu un efecttoxic.

t,,



o.ffio

Pecetileminfii emofionale

Doar in ultimii ani a apirut un model gtiintific de studiere aminlii emofionale, care explici felul in care mare parte din ceeace facem poate fi dictat de emolii - cum putem deveni rezona-bili pentru o clipi gi atit de iralionali imediat dupd aceea 9imdsura in care emoliile au propriul lor ralionament gi proprialo r logic5.Poateci evaludrile celemai bune ale minlii emofiona-le sint cele oferite, prima, de Paul Ekman, geful laboratorului deinteractiune umand de la Universitatea California din San Fran-cisco,9i a doua de Seymour Epstein,psiholog de clinici la Uni-versitateadin Massachusettsr. hiar dacd Ekman 9i Epstein auevaluat diferit diverse dovezi stiintifice, ei au oferit totusi o lis-td fundamentali de calitdti ce disting emoliile de restul trdirilormintale2.

Un rispuns rapid, dar confuz

Mintea emofionald opereazi mult mai rapid decit cea ralio-nali, aruncindu-se in acliune fird a sta sd cintdreascd mdcar oclipd ce face. uleala sa nu permite o reflecliedeliberat5,analiti-cd, care estesemnul unei minli care gindegte.De-a lungul evo-luliei, aceastlrapiditate are egdturdcu luareahotdririlor funda-mentale, cu lucrurile cdrora trebuie sI li se acorde atenlie gi cufaptele care necesitd vigilenli, de pildd, in confruntarea cu unanimal gi luareaunei hotdriri intr-o fracliune de secund5: l mi-ninc sau md mdnincd? Organismele care au fost nevoite sd facdpauze prea lungi pentru a reflectaasupra unor rdspunsuri n-auavut prea mulfi urmagt'cdrorasd e transmitd aceste eneale n-cetinelii n fapte.

Actiunile care zvordsc din mintea emolionald poartd cu eleo senzalieputernicd gi specialdde certitudine, sint produse binedireclionate 9i reprezintd o modalitate simplificatd de abordare

Pecelile minlii emolionale

a lucrurilor, care poate fi absolut niucitoare pentru mintea rafio-nald. Atunci cird se instaleazXo oarecare agitalie sau mdcar oreacfie minimi, ne trezim ci gindim: ,,Oarede ce am fdcut asta?"- sefirn cI mintea ralionald este treazi in momentul acela,darnu a fost la fel de promptd ca mintea emofionald.

Cum intervalul dintre ceea ce declangeazdemolia gi apariliaei propriu-zis5 poate fi practic nul, mecanismul care evalueazipercepfia trebuie si fie capabil si aibd o mare vitezX de funcfio-nare chiar gi in termenii timpului la nivel de creier, timp ce separe cX este misurat in miimi de secundd. Aceastdvalorificare anevoii de a acliona trebuie sX ie automatd 9i atit de rapidS, incitsI nu se ajungd la o congtientizare evidentd3. O mullime de re-aclii emolionale isi fac aparilia practic inainte sX gtim prea binece se intimplX.

Perceplia rapidd sacrifici acuratelea in favoarea vitezei, ba-zindu-se pe prima impresie, reaclionind la imaginea de ansam-blu sau la aspectelecele mai izbitoare. Toate ucrurile sint jude-

catedeodatd, ca un tot, fird trnr6.gaz pentru o analiz6, rofundd.Elementele kXite intens pot determina aceastX mpresie fdrd ocintdrire atentd a amdnuntelor. Marele avantaj este cd minteaemolionali poate citi o realitate emolionald (e miniat pe mine;ea minte; asta l inkisteazd) intr-o clipd, construind judecdli ra-pide, intuitive, carene spun de cine trebuie si ne temern, in ci-ne sd avem incredere, cine e tulburat. Mintea emotionald este ra-darul nostru care detecteazi primejdia; dacd noi (saustrdmo;iinostri, in istoria evolufiei) am fi agteptat ca mintea ralionald sdemitd o parte din acesteudecdfi,nu numai ci am fi fdcut o gre-geald dar eAar fi fost mortald. Problemaesteci aceste mpre-sii sau judecdli intuitive, fiind fdcute cit ai clipi, pot fi gregite.

Paul Ekman crede cd aceastd apiditate cu care emoliile nepot implica intr-o acliune inainte sd congtientizdm cd ele au aptr-rut este absolut esenliald pentru marea noastrd adaptabilitate:ele ne mobilizeazesd.reacliondm fdrd sdpierdem vremea pentrua analiza cum sXreactiondm sau dace sd reactiondm in cazul si-tuafiilor grave. Folosind acestsistem pe care l-a creat pentru adetectaemofiile pornind de la schimbdrile subtile 9i pind la ex-presia faciald,Ekman a putut sesizamicroemoliile care apar pechip in mai pulin de o jumdtate de secundd.Ekman si colabora-torii sdi au descoperit

cd expresiile emolionale ncep sd fie des-cifrate in schimbdrile din musculatura fetei in citeva miimi desecundb dupd ce au fost declangate de un eveniment si cd

349



350 Anexa B

schimbdrile fiziologice tipice unei anumite emolii - cum ar fi

inrogitul la fa!5 sau cretterea ritmului cardiac - se produc de

asemenea n doar citeva fracliuni de secundd. Aceastd rapidita-

te estevalabild in special pentru emofiile intense, cum ar fi frica

fald de o ameninlare imediati.

Ekman susline cd, tehnic vorbind, emolia maximd este foar-

te scurtS,durind doar citeva secunde gi nu minute, ore sau zile.

Ralionamentul sdu este cd o emolie care sd capteze creierul 9itrupul pentru o perioadi mai lung6, independent de imprejurd-

rile care se schimbi, ar fi dovedit o inadaptare. Dacd emoliile

produse de un anumit eveniinent ar continua invariabil sd ne

domine 9i dupi ce acestaa trecut, independent de ce altceva s-ar

intimpla in jurul nostru, atunci sentimentele ar deveni cilduze

ineficiente in trecerea a fapte. Pentru ca emoliile sd dureze mai

mult, declangarea or trebuie sd fie suslinutd evocind Permanentemolia respectivd, ca atunci cind pierdem pe cineva drag 9i con-

tinudm si il jelim mult timp. Cind sentimentele persisti ore in-

tregi, ele devin de fapt dispozilii, o formd amortizati. Dispo-

ziliile stabilescun ton afectiv dar nu sint modelatori atit de pu-

ternici ai felului fur care percepem 9i acliondm Precum emoliile

puternice.

Mai intii sentimentele 9i apoi indoielile

Pentru cimintea ralionald arenevoie de ceva mai mult timp

comparativ cu mintea emolionald Pentru a inregistra 9i a reac-

fiona, ,,primul impuls" intr-o situalie emolionali este cel al ini-

mii 9i nu al raliunii. Existi 9i un al doilea tip de reaclie emolio-

nald, mai inceatd decit reacfia mediatd, care senaqte9i seampli-

fici in gindul nostru inainte de a se ajunge la sentiment. Aceas-

ti a doua calede declangarea emofiilor este una deliberattr 9i, n

general, sirtem congtienfi de gindurile care i premerg' In acest

tip de reacfie emofionaltr existd o valorificare mai extinstr; gin-

durile noastre - partea cognitivd - joaci rolul cheie in deter-

minarea emoliilor ce vor fi declangate.De indatd cefacem o eva-

luare -,,Taximetristul ista mI ingealtr" sau ,,Copilul dita este

adorabil", urmeazd o reaclie emofional6 adaptati situaliei. In

aceastl secvenld mai inceatd gindul mai bine articulat precede

sentimentul. Emoliile mai complicate, cum ar fi jena sau teama

de un examen, urmeazi acest drum mai incet, fiind nevoie desecunde sau de minute de desfigurare - acestea reprezintd

emolii care provin din girduri.

Peceti le minti i emotionale

Prin contrast, in secvenla de reacfie rapidd sentimentele par

si preceadd sau sd fie simultane cu gindurile. Aceastd reaclie

emofional5 iute ca focul preia controlul in situaliile urgente, de

supraviefuire. Aceasta esteputerea unor asemeneahotSriri rapi-

de: si ne mobilizeze intr-o clipi in fala unei situalii de urgenfd.

Sentimentele noastre celemai intense sint reaclii involuntare; nu

putem decide cind vor izbucni. Stendhal scria: ,,Iubirea este ca o

febrd carevine 9i trece ndependent de voinla noastrd."Nu nu-

mai iubirea, ci 9i minia sau frica ne cuprind, dind impreSia cX

s-ar ntimpla de a sine9i ci nu noi am hotdrit sd fie aga.De aceeaele pot oferi 9i un alibi: ,,Faptulcd nu putemalege moliilepecare

le auem" observd Ekman, le permite oamenilor sd-gi explice ac-

tiunile spunind cd erau cupringi de emofiea.Aga cum existi cdi rapide sau incete cdtre emolie - unele

printr-o perceplie imediatd, iar celelalte printr-o gindire carepresupune 'refleclie -, existi 9i emolii care pot fi produse. Un

exemplu esteacel tip de sentiment intenlionat manevrat de care

se folosesc actorii pe scend,cum ar fi lacrimile, care apar cind

anumite amintiri triste'sint rememorate in acest scop. Dar acto-

rii nu sint altceva decit nigte oameni mai pricepuli decit noi in

privinla folosirii intenlionate a celei de-a doua cdi spre emolii,

sentimentul prin intermediul gindirii. Degi nu putem schimba

ugor emoliile specifice ce pot f i declangate de un anumit gind,

foarte adeseaputem alege insd la ce si ne gindim. Exact cum

fanteziile sexuale pot duce la sentimente sexuale, tot aga amin-tirile fericite ne ridici moralul, iar gindurile melancolice ne in-

tristeazd.Dar de obicei nu mintea ra lionald hotdrdgte ce emolii ,,ar tre-

bui" sd avem. in schimb, sentimentele noastre vin de obicei ca

de la sine. Ceea cepoate controla cel mai adeseamintea rationa-

ld este cuSsul eac,tlilornoastre. n afard de citeva exceplii, nu noi

hotdrim cind s6, im furiogi, trigti g.a.m.d.

O realitate simbolici 9i mai mirlt copiltrreasci

Logica minlii emolionale este asociatiad;ea presupune ele-

mente care simbolizeazd realitatea sau declangeazd o amintire

care sd corespundi acestei realitdfi. De aceeazimbetele, metdfo-

rele gi imaginile se adreseazddirect minfii emofionale, ca gi ar-

tele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica, teatrul, opera.Marii maegtri spirituali cum ar fi Buddha gi Isus au ajuns pini

la sufletul discipolilor lor adresindu-li-se intr-un limbaj emofio-

351



352 Anexa B

nal, dind povele in parabole, abule ;i povegti. ntr-adevSt sim-

bolurile religioase9i ritualurile conteazdmai pulin din punct de

vedere rafional; ele 9i gdsesc ocul in expresiilesufletegti.Aceastd logici a sufletului - a minfii emofionale - e foarte

bine descrisi de Freud prin conceptul de ,,procesprimar" al gin-

dirii; aceasta ste ogica religiei ;i a poeziei, a psihozelor 9i a co-

piilor, a viselor 9i a miturilor (saucum spune oseph Campbell:

,,Viselesint mituri private; miturile sint vise impdrtdgite"). Pro-

cesul inilial este cheia injelesului cuvintdor Iui |ames |oyce din

Ulysses'.n procesul de gindire inifiald, anumite asocieri de ideivagi determind fluxul narativ; un obiect simbolizeazi un altul;un sentiment setransformd intr-un altul, pe care l susfine. intre-

gul este condensat n pdrfi. Nu mai existi timp, nici legi de cau-

zd 9i efect. ntr-adevir, nu mai existd ucruri cum ar fi ,,Nu" in

procesul inifial; orice este posibil. Metodele psihanalitice facparte din arta de a descifragi de a scoate a lumini aceste nlo-

cuiri de infeles.Mintea emolionald urmeazd aceastd ogici 9i regulile ei, po-

trivit cdreia fiecare element il susline pe celilalt, iar lucrurile nutrebuie definite neapdrat prin identitatea lor obiectivd: ceea ce

conteazl este cum sftrt percepute; lucrurile sint a9acum par. Ce-va care ne amintegte de altceva poate fi mult mai important de-

cit ceea ce ,,este" n sine. Intr-adevdr, in viala emofionald, iden-

titllile pot fi ca o hologramd, in sensul cd o singuri parte evocdintregul. A9a cum subliniazX Seymour Epstein, in vreme cemin-

tea rafionalX face legdturi logice intre cauze 9i efecte, mintea

emofionalX nu facediscriminAri, gdsind legdturi intre lucruri ca-

re au vagi trds5furi comunes.Existd multe feluri in care mintea emolionala este precum

ceaa unui copil. $i cu cit este mai mult astfel, cu atit emoliile de-

vin mai putemice. O cale ar fi gindirea tranpantd, n care fiecare

lucru este alb sau negm, fird umbre de gri; o persoand ingrozi-

ttr sXnu faci o gafi va gindi imediat: ,,Intotdeaunapun ce nu

trebuie." Un alt semn al acestuimod copil5resc este glndireaper-

sonalizatd rin care evenimentele sint percepute prin prisma in-

clinaliei de a fi centrate pe propria persoani, ca de exemplu 9o-ferul care, dupi un accident, explici faptul c5: ,,Stilpul de tele-

fon pur 9i simplu a intrat in mine."

Acest mod copiltrros seautoconfirmd, uprimind sau ignorindamintirile sau faptele care ar putea si submineze anumite con-vingeri gi rezumindu-se doar la cele care e intiresc. Convinge-

Peceti leminti i ernolionale 35 3

rile minlii ralionale sint sir.ple incercdri; orice dovadd noud

poate sdnu mai confirme o anumitd convingere i s-o nlocuias-

ci cu una noui - acest ucru semdnind cu o dovadi obiectivd.

Nlintea emolionald face totugi in aga el incit convingerile sd fie

foarte adevdrate,descotorosindu-sede orice dovadX care de-

monstreazi contrariul. De aceea steatit de greu sd e nleiegi cu

o persoani careeste supdratd din punct de vedere emofional: in-

diferent cit de sindtoase ar fi argumentele din punct de vedere

logic, nu au nici o greutate dacd nu corespund convingerilor

emolionale de moment. Sentimentele se autojustificd, avind oseriede perceplii ;i de ,,dovezi" proprii.

Tiecutul impus prezentului

Afunci cind o trdsdturtra unui eveniment seam6nX u o amin-

tire cu incdrcdturi emolionali de undeva din trecut, mintea

emofionald reaclioneazi declangind sentimentele pe care le-a

avut in momentul de care gi-a amintit. Mintea emofional5 reac-

lioneazi fald de prezent capi cwn s-nrsitua?n recut6. roblema

este ci mai ales atunci cind reaclia este rapidi 9i automatd s-ar

putea sXnu ne ddm seamacdsitualia care odinioari a reprezen-

lat o crizd nu serepeti in prezent.O persoandcarea nvdlat din

experienleleduteroaseale copiltrrieisd reaclioneze al i de o pri-

vire minioasd cu fricX intensl 9i cu uri va repeta aceaste eaciie

la aceeagidimensiune gi la virsta adult5, atunci cind incruntarea

in sine nu mai reprezintd o asemeneaameninfare'Daci sentimentele sint puternice, atunci 9i reacfiadeclangati

este clard. Dar dacd sentimentele sint vagi 9i subtile, s-ar putea

si nu ne dtrm seamade reaclia emolionald Pe careo avem, chiar

dacd ea coloreazd n mod subtil felul in care reacliondm Pe mo-

ment. Girdurile 9i reacliile din orice moment vor fi in concor-

danld cu culoarea gindurilor 9i a reacliilor din trecut, chiar daci

ar putea ptrrea cd reaclia se datoreazd exclusiv situaliei de mo-

ment. Mintea noaske emolionald va indemna mintea rafionald

spre scopurile salegi astfel apar explicaliile pentru sentimentele

9i reacgiilenoastre- ralionalizdrile -, justificarea lor in funclie

de momentul prezent, fdrd inlelegerea influenlei pe care o are

memoria emolionald. Astfel, Putem sd nu ne ddm seama ce se

intimpld in fapt, chiar dac6 putem avea convingerea 9i certitudi-

nea ci gtim exact ce se ntimpli. In asemeneamomente, mintea

emolional5 a subjugat-o deja pe cea ralionali, punind-o la trea-

bd in folosul siu.



354 Anexa B

Starea-specifici de realitate

Funclionarea minlii emolionale este in mare mdsuri o sfa--re-specificd,ictati de un anume sentiment, care apare a un mo-ment dat. Felul cum gindim 9i aclionim cind ne simlim intr-odispozilie romantici este total diferit de felul cum ne compor-tdm cind sintem furiogi sau demoralizafi; in aceastdmecanicd aemoliilor, fiecaresentiment are repertoriul sdu distinct de gindi-re, de reacfiegi chiar 9i de amintiri. Aceste repertorii de stdri-spe-cifice devin predominante in momentele de

emolie intensd.lJn semn ci acest epertoriu este activ il reprezintX memoriaselectivd. Parte din rispunsul mintal la o situalie emolionaldconstd in a revedeaamintiri 9i opfiuni de acfiune, astfel.incit ce-le mai relevante sint puse in fruntea ierarhiei gi deci devin maiugor de pus in practici. $i a9acum amvdzut, fiecareemotie ma-jord are propria ei pecetebiologici, un anumit tipar de schimbXricare suslin corpul atunci cfird emolia cregte9i un set unic de in-dicii pe care rupul le di automat atunci cind estepradd emoliei7.

^'qfu_l^Circuitul neural

al fricii

Punctul central al fricii il reprezintd amygdala. Atunci cind o

foarte rar intilnitd boali a creierului distruge amygdala (dar nu

9i alte strucfuri ale sale) a un pacient, ceeaceneurologii numesc

,,5.M.", frica dispare din repertoriul mintal. Persoana espectivd

devine incapabild sd identifice frica de pe chipurile altora gi si o

exprime la rindul sdu. Sau cum zic neurologii: ,,Dacdcineva pu-

ne o armd la timpla unui bolnav S.M., acesta 9i di seama din

punct de vedere intelectual cd ar trebui sd se team5, dar nu sim-

te teama ca voi sau camine."

Specialigtii in neurologie au trasat circuitul fricii in cele mai

mici detalii, degi in starea actuald nu a putut fi stabilit circuitul

complet pentru nici un tip de emofie. Frica esteun caz tipic de

inlelegere a dinamicii neurale a emoliei. Frica are un rol extrem

de important in evolulia omului poate mai mare decit al oricd-rei alte emolii, pentru cd este cruciald pentru supravieluire. Si-

gur cd n vremurile moderne temerile nepotrivite sint blestemul

vielii de zi cu zi, pentru cd ne lasdsd suferim de sperieturi , an-

goasd9i toate celelalte ngrijordri - putindu-se ajunge chiar la

cazuri patologice,cum ar fi crizelede panic6, fobiile sau tulbu-

rdrile obsesive.

Sdpresupunem ci intr-o seardsinteli singuri in cas5,citili o

cartegi dintr-odatd seaude ceva n camera de aldturi. Cind se n-

timpld acest ucru, creierul oferd in urmdtoarele momente o po-

sibilitate de a observacircuitul neural al fricii 9i rolul amygdala

ca sistem de alarmd. Primul circuit al creierului implicat'preia

pur 9i simplu sunetul ca o undd fizicd in sine si il transformd n

linrbajulsi u gi vI aduce ntr-o starede vigilenfi. Acestcircuit

pornegtede la ureche si ajunge la creier gi apoi ia talamus. De

aici ea reprezintd doui increngituri separate:o serie mai micd

de proieclii se strecoard pind la amygdala si la hipocamp in



356 Anexa C

apropiere; aceaste alemai largi se ndreapti spre cortexul au-

zului din lobul temporal, unde sunetele sint triate gi inlelese.

Hipocampul, un loc cheie de inmagazinare a amintirilor, dis-

tinge rapid faptul cd ,,zgomotul" seamdni cu un altul similar pe

care l-ati mai auzit, evenfual chiar cu unul familiar - dar oare

acest,,zgomot" poate fi recunoscut imediat? intre timp, cortexul

auzului face o analiztr mai profundtr a sunetului ;i incearcd sd-i

inleleagd sursa - oare se fie pisica? Nigte obloane bitute de

vint? Un intrus? Cortexul auzului vine cu propria ipotezX -poate fi motanul care a dirimat o lampd de pe mas5, dar poate

fi 9i un intrus - gi trimite mesajul la amygdala gi Ia hipocamp,

care-l compartr rapid cu amintirile similare.

Daci este o concluzie linigtitoare (sint doar obloanele care se

izbesc de cite ori bate vintul prea taie) atunci alerta generald nu

ajunge la nivelul urmtrtor. Dar daci inctr nu v-afi edificat, apare

un alt circuit paralel intre amygdala, hipocamp 9i cortexul pre-

frontal, ceea ce sporegtenesiguranla gi concentreazdatenfta, fA-

cindu-vi si fili gi mai preocupali de identificarea sursei sunetu-

lui. Dacd nu apare nici un r5spuns satisflcdtor din aceasti ana-

lizd suplimentarS, amygdala declangeazl alarma in zona centra-

ld, unde sint activali hipotalamusul, creierul gi sistemul neryos

autonom.

Superba arhitecturd a amygdala ca sistem central de alarmd

al creierului devine evidentd in momentul apariliei,fricii gi a ne-

linigtii subliminale. Mai multe grupe de neuroni din amygdala

au, fiecare in parte, proieclii distincte ale receptirii in cazul di'

vergilor neurotransmi!5tori, ca un fel de companii care se ocupi

cu sistemelede alarmd, avind angajali care sint gata n orice mo-

ment sd sune la pompieri, polilie sau Ia un vecin, de cite ori si-

guranla caseipare pusd in primejdie.

Diversele pdrli ale amygdala primesc informagii diferite. Pi-

ntr la nucleii laterali ai amygdala ajung proiecliile din talamus 9icortexul auzului 9i al vizului. Mirosurile ajung prin bulbul ol-

factiv la zona cortical5 mediani a amygdala 9i sint transmise

mesaje ce trebuie sdajungi in zona central5.Aceste semnaleca-

re sosesc ontinuu fac ca amygdala sd fie un fel de santineli per-

manenti ce scruteaz5toate experienlele senzoriale.

Proiecliile amygdala se extind asupra uturor pirtilorimpor-

tante ale creierului. Din zonele centrald 9i mediand o increngd-

turd merge la hipot alamus, care secretdaceasubstanfdde reac-

lie pentru cazurile limiti ale trupului, hormonul corticotropina

Circuitul neural al ricii 357

(CRH), care mobilizeazd reacli.ade lupttr-sau-fugi printr-o ade-

virati cascadi de a19i ormoni. Zona de bazd a amygdala are ra-

mificalii cdtrecorpus striatum, care se leagtr cu acel sistem din

creier cedetermind migcarea.Prin intermediul nucleilor centrali

din apropiere, amygdala transmit semnale cdtre sistemul nervos

autonom prinmedulla, activind o mare gamd de reacfii indepir-

tate la nivelul sistemului cardiovascular al mugchilor gi al m5-

runtaielor.

Din zona bazal| lateraltr a amygdala pornesc brale care nfS-goari cortexul, ajungindu-se la acelefibre care semai numesc gi

,,centrul gr1" - celulele care regleaztrmugchii mari ai scheletu-

lui. Aceste celule fac un ciine si miriie sau o pisici si se nfoaie

la vederea unei amenin!5ri ori a unui intrus in teritoriul siu. La

oameni, aceste circuite tensioneazd mugchii coardelor vocale,

creind o voce ascufiti, a fricii.

O altd cale din amygdala duce la locusceruleusdin creier,un-

de se produc norepinefrinele (carese mai numesc 9i ,,noradre-nalintr"), care se mpr5;tie in intreg creierul. Efectul in lan! al no-

repinefrinei este cX ea sporegte n ansamblu modalitatea de a re-

acfiona in acelezone ale creierului careprimesc aceastdsubstan-

!d, circuitele senzorialedevenind 9i mai sensibile. Norepinefrina

inundd cortexul 9i creierul in generaf precum 9i sistemul perife-

ric, aducind totul intr-o stare imiti. In acel moment, chiar gi cel

mai mic zgomot din castr poate da fiori. in majoritate, acesteschimbdri merg dincolo de congtientizare, deci nici micar nu-!i

dai seamape moment cd !i-e fric5.

Dar pe mtrsurX ce realmente incepi sd simfi frica - adici

atunci cird anxietatea subcongtientXajunge la congtient - am-

ygdala comandX o reactie cu btrtaie ungd. Ei semnalizeaztrcelu-

lelor din creier sd creezeo expresie a fricii pe chip, fdcindu-te sd

fii speriat gi gata de acliune, orice alte migclri musculare fiind

blocate, ritmul cardiac cregte, ensiunea de asemenea, ar ritmul

respiraliei se incetinegte (s-ar putea chiar sd constali la un mo-

ment dat cd nu mai respiri de fricd sau pentru a auzi mai bine

de ce te-ai speriat).Aceasta este doar o Parte din intregul gi r

foarte bine coordonat de schimbdri comandate de amygdala 9ide zonele invecinate si care orchestreazi creierul ir:rcriz6.

intre timp, amygdalaimpreund cu hipocampul direclionea-

zd celulele care trirnit neurotransmi!5tori .cheie, de exemplu,

pentru a declangadopamina, ceeace duce la tintuirea atenliei

asupra sursei fricii - suneteleciudate - gi pregdtireamugchi-



358 Alfabetul emotional

lo'r pentru a reacliona ca atare. n acelagi imp, amygdala sem-

nalizeazd. onele senzoriale ale vederii gi atenfiei, asigurindu-se

ci ochii vor cduta sd descopere e estemai revelator n situalialimitd in care se afli. Simultan, sistemele de memorie corticald

sint deblocate, astfel incit diverse nofiuni gi amintiri revelatoare

pentru respectivul moment de crizd sd poatd-fi oricind la inde-

mind, fiind mai ugor de apelat la ele decit la altele care nu au o

legdturd.Dupd trimiterea acestorsemnale, egti cuprins de o fricl tota-

ld: congtientizezi faptul cd !i s-a strins stomacul, ci-!i bate inimamai repede, cd !i s-au incordat mugchii in jurul gitului 9i umeri-

lor sau cd-!i tremurd picioarele; trupul pur 9i simplu iti infepe-negte, ar atenlia se ascute pentru a a:uzi alte sunete, iar mintea

incearcdsd distingd posibi lele primejdii 9i modalitdli de reacfie.

Intreaga secvenld - de la surprizd la nesiguranfd gi pind la tea-md gi frici - poate fi derulatd intr-o secundd 9i ceva. (Pentru

mai multe informafii, vezi ]erome Kagan, Galen'sProphecy Pro-

felia dr. Galen),New York, BasicBooks, 1994.)

^ffi#^Consorliul W.T. Grant:

componenteactiveale programelorde prevenire

Elementele cheie ale programelor eficiente presuPun:

CAPACITATI EMOTIONALE

. Identificarea 9i etichetarea sentimentelor

. Exprimarea sentimentelor

. Evaluarea intensitilii sentimentelor

. Controlul sentimentelor

. Aminarea rXsplatei

. Controlarea impulsurilor

. Reducereastresuluir Cunoagterea diferenlei dintre sentimente 9i acliuni

CAPACITATI COGNITIVE

. Disculiile cu sine - purtarea unui ,,dialog interior" ca mo-dalitate de adaptare la un subiect sau la o provocare sau de

reintdrire a comportamentului cuiva. Citirea 9i interpretarea semnalelor socialede exemplu,

recunoagterea nfluenlelor sociale asupra comPortamentu-

lui 9i privirea asupra sinelui din perspectivaunei comuni-

tili mai mari. Folosireapagilor pentru rezolvareaproblemelor 9i luarea

de decizii - de exemplu, controlarea impulsurilor, stabili-

rea scopurilor, dentificareaacliunilor alternative,anticipa-

rea consecinlelor. inlelegereaperspectiveialtora. inlelegereanormelor de comportament (ce esteacceptat9i

ce nu din punct de vedere comportamental)r O atitudine pozitivi fald de viald

o Autocongtientizarea de exemplu, dezvoltareaunor ex-plicali i realiste espresine

E



360 Anexa D

CA PACITATI COMPORTAMENTA LE

r Nonverbale - comunicarea prin contact vizual, prin ex-presiile fetei, onul vocii, gesturi 9.a.m.d,

. Verbale formularea unor cereri clare, lspunsul eficientIa criticile aduse, rezistenla in fala inflrrenlelor negative,ascultarea u atenlie a celorlalli, aiutareacelorlalgi,partici-parea n grupuri de semeni pozitivi

SURSA: Consorliul !V.T.Grant din cadrul Scolii pentru Promovarea

in Functie de Competenlele Sociale, ,Programade prevenire a droguri-lor gi a alcoolismului", din f . David Hawkins gi altli, CommunitiesThntCare Comuitdti cdrora e pasd) San Francisco, ossey-Bass,1992).

Programa Sinelui

Principalele comPonente:

. Conptientizareae sine:a observa propria persoanl ;i a recu-

noagtesentimentelepersonale;creareaunui vocabular al sen-

timentelor; cunoagterea relaliei dintre ginduri, sentimente 9i

reac!ii. Luareade hotdriri personale: examina acliunile 9i a cunoagte

consecinlele or; a afla daci la baza udrii unei hotiriri se afli

un gind sau un sentiment; aplicarea acestor perspective in

chestiuni cum ar fi sexul 9i drogurile. Administrarea entimcntelor: supraveghea ,dialogul cu sine"

pentru a detectamesajelenegative,cum ar fi descurajdrile n-

lerne; inlelegerea a ceea ce se afld in spatele unui sentiment .

(de exemplu, suferinla care accentueazdminia); gisirea cdilor

de a stdpini temerile 9i anxietdfile, minia 9i tristelea

. Stdpiniria stresultri: inv5la valoareaexerciliului fizic, a imagi-naliei bine cdlduzitegi a metodelor de relaxare

. Empatin:a nlelege sentimentele altora gi preocupdrile lor, pre-

cum 9i a aborda situafia, din perspectiva lor; aprecierea dife-

rentei in felul in care oamenii simt faid de anumite lucruri

t Comunicarea; discuta in mod eficient despre sentimente: cum

poli deveni un bun ascultdtor 9i cum poli sI pui intrebirile ce-

le mai potrivite; a distinge intre ceeace face sau spune cineva

gi reacliile sau iudecSlile tale despre asta; transmiterea unor

mesaje care sd nceapd cu ,,Eu" in loc de invinovtrliri. Autodezadluirea: prelui deschiderea 9i a pune increderea la

baza unei relafii; a cunoagte momentului cind egti in siguran-

!d 9i poli vorbi despre sentimentele personale

. Perspectioa:dentificarea tiparelor din viala emolionald 9i a re-

acfiilor; recunoagtereaunor tipare similare la ceilalli

c Acceptarea e sine:a te simli mindru 9i a te vedea pe tineintr-oluminl pozitivX; a-!i rectinoagtepunctele tari 9i punctele sla-

be; capacitateade a ride de sine

offi*o

Stiintei



JO Z Alfabetul emotional

. Rdspundereapersonald:asumarea rispunderii; recunoagterea

consecinlelor deciziilor gi ale acfiunilor, acceptarea sentimen-

telor si dispozitiilor personale,ducerea a capdta promisiuni-

lor sau implicarea total5 (de exemplu, la invdldturd). Afirmarea: recunoagterea preocupdrilor 9i sentimentelor fdrd

minie sau pasivitatec Dinamicadegrup: cooperarea; apacitatea e a 9t i cind 9i cum

sd conduci 9i cind trebuie sd urmezi pe altcineva

. Rezolaarea onflictelor:cum sd te confrunli cinstit cu alli copii,cu pdrinlii, cu profesorii; modelul de tip ,,toatd umea cigtig5"pentru negocierea unui compromis

SURSA: Karen F. Stone gi Harold Q. Dillenhunt, SeIf Science:TheSubiects Me ($tiinfn Shrelui: ubiectul int eu) (SantaMonica, Goodyear

Publishing Co.,1978).

"'.wi:"'lnvitarea

sociali 9i emofionali:rezultate

Proiectul de dezvoltare a copilului

Eric Schaps,Centrul de studii de dezvoltare, Oakland, Cali-

fornia.Evaludri in gcolile din California de Nord, clasele a 6-a; eva'

ludri stabilite de observatori independenli, comparativ cu cele a

nivel gcolar.

REZULTATE:. mai responsabili. mai afirmativi. mai populari 9i ndrdzneli. mai pro-sociali9i de ajutor. o mai bund inlelegere a celorlall io mai atenli 9i mai preocupali

. mai multe strategii pro-socialepentru rezolvarea proble-melor interpersonaler mai armoniogi. mai,,democratici". mai buni in privinla capacitSlilorde rezolvarea conflictelor

SURSE: . Schaps iV. Battistich, ,PromotingHealth DevelopmentThrough School-Basedrevention:New Approaches" ,,Promovareadezvoltarii indtitii prin prevenirilea nivelul gcolar: oi aborddri"),OSAPPreoention onograph,o. 8: Preztentingdolescentrug Use: vonrTheoryo PracticcPreuenireafolosiriidroguriior ecdtue dolescenli:e n te-orie n Strncticd).€ricopelrud ed.),Rockville:Biroul de prevenireabuzurilor e substante ocive,Departamentulmerican entrusdni-tategi servicii n folosulornului,1991.

D. Solomon, . Watsoir, Battistich, . thaps 9iK. Delucchi,,Creatinga CaringCommunity:Educational racticeshatPromoteChildret-r'sro-socialDevelopment",,Creareaneicomunititicdreia i-i pese: ractici du-

calionaleare romoveazdezvoltarearoscrialScopiilor"),n F.K.Oser, .Dick9iJ.-L.Patry ed.\,EffecticcndResportsibleenchittg:heNuu Sytrtl::csis(Predarenftcientdi esponsnbild:oishttez,c),ossey-Bass,anFrancisco,992.

l l

i '

tll

tn

4itI&

*fr.

i



364 Anexa F

ci i

Marc Greenberg, Proiect rapid din cadrul Universitdl ii din

Washington.

Evaludri in gcoliledin Seattle, lasele1-5; evaluiri fdcute de

profesori comparativ intre mai multe tipuri de elevi: 1) obig-

nuifi, 2) surzi, 3) de la clase speciale.

REZULTATE:

.imbundtdfirea capacitililor socio-cognitive. ImbunXtXlirea emofiilor, capacitilii de recunoagtere9i a ce-

lei de inlelegerer Un mai bun autocontrolo O mai buntr planificare a rezolvdrii misiunilor cognitiver O mai mare refleclie inainte de a aclionar O mai eficientd rezolvare a conflictelorr O mai bund atmosfertr n clasd

ELEVII CU NEVOI SPECIALE:

?mbunXtSlirea comportameritului la clasd n privinla:

. Toleranlei la frustrare

..Manifesttrrii capacitililor sociale

. Misiunilor de orientare

. Capacitdlii semenilor

.Impdrtigirii. Sociabilitdtii

r Autocontrolului

o INTELEGEREMoTIoNALAvruNArAprA,. Recunoagterea. Etichetarea. Descregtereanumdrului de mtrrturisiri in legdturd cu tris-

telea 9i depresiao Descregtereaanxietdlii 9i izoldrii

SURSE: rupul de cercetare l problemelorde conduitd, ,A Deve-

lopmentaland ClinicalModel for thePreventionof ConductDisorder:

The FastTrackProgram" ,,Modelde dezvoltaregi clinicPentruPreve-nirea problemelorde conduitS:programul rapid"), Deaelopmentd

Psychopathology(1992).

M. T.Greenberg iC. A. Kusche, romotirtgocialndEmotional e-oelopmentn DeafChildren:hePATHS rojectPromoaareaezaoltdriiocia-

Inrsdlarea sociald gi emolionald 365

legiemofionalea copiii rtrzi:Proiecttrl ATHs),University fWashingtonPress. eattle, 993.

M. T. Greenberg, .A. Kusche,E. T. Cook9i . P.Quamma,,,Promo-tingEmotionalCompetencen School-Aged hildren:TheEffects f the

PATHSCurriculum" (,,Promovareaompetenlei mofionalea copiii de

virsti gcolari:efectele rogrameiPATHS"),Duselopmentnd Psychopa-

thologyT 1995).

Proiectul de dezvoltare socialtrde la Seattle

|. David Hawkins, Grupul de cercetarea dezvoltdrii sociale,

Universitatea din Washington

Evaluarea s-a fdcut in gcolile primare ;i gimnaziale prin tes-

tdri independente 9i standarde obiective in comparalie cu gcoli-

le neincluse in program.

REZULTATE:

r O atagarepozitivtr fali de familie 9i gcoali. Btriefii mai pufin agresivi, fetele mai pulin autodistrugtrtoare. Mai puline eliminf,ri gi exmatriculdri printre elevii cu re-

zultate proaste. Mai puline inilieri in consumul de droguri. Mai puline delincvenle

o Mai bune rezultate la testele standard la invtrldturX

SURSE: . Schaps i V. Battistich, ,PromotingHealth Development

Through School-Based revention:New Approaches" ,,Promovarea

dezvolttrriisdndtdliiprin prevenirile a nivelul gcolar:noi aborddri"),

OSAPPreoention onograph,no.S: reoenting dolescentrug Use: rom

Theoryo Practice, ric Gopelrud (ed.),Rockville:Biroul de prevenirea

abuzurilorde substanle ocive,Departamentul merican entru strni-

tate si servicii n folosulomului, 1991.

]. D. Hawkins 9i alfii, ,,TheSeattleSocialDevelopmentProject"(,,Proiectul e dezvoltare ociali din Seattle"),n J.McCordgiR. Tiem-

blay, ThePreoentionf Antisocial ehaaiorn ChildrenPreaenireaomPor-

tamentelorntisocialea copii),Guilford,New York, 1992.j. D. Hawkins,E. vonQlevegiR.F'.Catalano,,Reducing arly Child-

hoodAggression: esults f a PrimaryPreventionProgram" ,,Reduce-

rea agresivitdli in prima copilirie: rezultatele nui programde preve-

nire ini!iald"), lournalof theAmericanAcademy f ChildandAdolescentPsy hiatry30,2 (1991), p. 208-217.

i-



366 Anexa F

J.A. O'Donnell, .D. Hawkins,R.F.Cataiano, .V.Abbott9iL. E.Day,,,Preventing choolFailure,Drug Use,and DelinquencyAmong Low-IncomeChildren:Effects f a Long-TermPreventionProject n Elemen-tary Schools" ,,Prevenireagecului colata folosirii drogurilor 9ia de-lincvenlei a copiii ceprovin din familii cu venituri mici: efcctele neipreveniripe termen ung in cadrul unui proiect n gcolileprimare"),Americanournalof Orthopsychiatry,5(1994).

Yale-New Haven - Programul de promovarea competenlei sociale

Roger Weissberg,Universitatea Illinois din ChicagoEvaluarea fdcutd in gcolile publice din New Haven, clasele

5-8, de ctrtre observatorii independenli precum gi in funcfie derapoartele elevilor 9i profesorilor comparativ cu un alt grup decontrol.

REZULIATE:

. imbundtilirea capacit5li lor de rezolvar'e a problemeloro O mai mare implicare cu semenii. Un mai bun control al impulsurilore Un comportament imbunitdtit

'. O eficienld nterpersonaldgi o popularitate mbundt5lite. Capacit5li sporite de adaptareo O mai bund capacitate de a stdpini problemele interperso-

naleo O mai bund adaptare a anxietateo Comportamente delincvente mai puline. Mai bune capacitdli de rezolvare a conflictelor

SURSE:M. J. Elias9i R. P.Weissberg,,School-BasedocialCom-petencePromotionas a Primary PreventionStrategy:A.Taleof TwoProjects" ,,Promovareaompetentei ociale n anii de gcoald aprinci-paldstrategie e prevenirenifiald:povestea doudproiecte"), reoen-tion n HwunnSeraices, | (1990), p. 177-200.

M. Caplan,R. P Weissberg,. S. Grober,P. J.Sivo, K. Grady 9iC. Jacoby,,Social ompetence romotionwith inner-Cityand Sub-urban Young Adolescents: ffectsof SocialAdjustment and AlcoholUse" (,,Promovareaompetentei ociale r:rcazul adolescenlilor in

;coliledin orassi periferice: fectele daptirii sociale ialeconsumului

de alcool"), ournalof Constrltingnd ClinicalPsychology0,1 (1992),pp .56-63.

Inzsdlareasociald gi emolionald 367

Programul de rezolvare a conflictelor

in mod creator

Linda Lantieri, Programul Centrului Nalional pentru rezol-

varea in mod creator a conflictelor (o iniliativi a educatorilor

pentru rdspunderea sociald),New York City

Evaluarea in cadrul gcolilor dln New York a claselor a 12-a

prin evaludri acordate de profesori irratnte gi dupd program.

REZULIATE:

o Mai pulind violenli la clasd

' Mai Puline jigniri in clasdr O atmosferi mai afecfuoasd. Mai multe dispozilie spre colaborare. Mai mult5 empatie. Capacitili de comunicare imbunitifite

SURSA:Metis Associates,nc., The Resolaing onflict CreatioelyProgram: 98AL989.Summary f the SignifcantFindings f RCCPNew

YorkSite Programul e rezoloare conflictelorn modcreator: .988-.1989.Rezumatul onstatdriloremnificatioeleacestui rogram), etis Associa-

tes,New York,mai 1990.

imbunitilireacongtientizlrii sociale in cadrul proiectului

de rezolvare a problemelor sociale

Maurice Elias, Universitatea Rutgers

Analizl ficutd in gcolile din New ]ersey la clasele a 6-a prin

evalutrri acordate de profesori, din afirmaliile semenilor 9i din

cataloagecomparativ cu nonParticipanlii.

REZULTATE:

o O mai mare sensibilitate fagade sentimentele altorao O mai bund inlelegere a consecinlelorcomPortamentului lor. O capacitatecrescuti de a ;,mdsura" situaliile interperso-

nale gi de a gindi acliunile cele mai adecvateo O mai bunX pdfere de sineo Un comportament mai pro-social

. Apelarea la ajutorul semenilorr O mai bund capacitatede^a ace recerea pre gimnaziu

t:



368 Anexa F

. Un comportament mai pulin antisocial,autodistructiv sau

problematic, chiar 9i cind seajunge a liceu. Capacili imbunXtdlite de a invdla sd nvefer Un mai bun autocontrol, o con;tientizare social59i luarea

de decizii sociale a nivelul sau n afara clasei

SURSE:M. ]. Elias, M. A. Gara, T. .r.Schuyler,L. R. Branden-Muller

gi M. A. Sayette, ,,The Promotion of Social Competence:Longitudinal

Sfudy of a Preventive School-BasedPrograrn" (,,Promovareacompeten-lei sociale: studiu aprofundat al unui program preventiv la nivel gco-

lar"), American ourual f Orthopsychiatry,6I 1991), p.409-17.

. M. I. Elias 9i J. Clabby, Building SocialProblemSolaing Skills: Guide'

linesFrom a School-Basedrogran (Formarea apacitdlilorde rezolaare pro'

blemelor ociale: uncte de reperpornind de Ia un program executat a niuel

Scolar),ossey Bass,San Francisco, 1992.

Note

PARTEAflNTTI

CRETERUL EMOTIONAL

Capitolul 1. Pentru ce existi sentimentele?

1. Associated Press,15 sePt' 1993.

2. Vegniciaacestei eme a iubirii altruiste estesugerati de profunzimea

acestui mit universal: povestirile Jataca spuse ir:r retreagaAsie de

milenii intregi gi carenireazi, toate,astfel de parabole ale sacrificiu-

lui de sine.

3. Iubirea altruistd 9i supravieluirea umand: Teoriile evolulioniste care

descriu avantajele adaptdrii prin altruism sint rezumate in The

AdaptiaeDesignof the Human Psyche Modelulde adaptare psihicului

uman\ de Maicolm Slavin 9i Daniel Kriegman, Guilford Press,New

York.L992.

4. Mare parte din disculie sebazeazl pe eseul cheie al lui Paul Ekman:

,,An Argument for Basic Emotions" (,,Argument pentru emoliile

fundamentale")'dn Cognition and Emotion, 6' L992' pp' 159-200'

Acest punct de vedere provine dintr-un eseucare a apdrut inacelaqi

numii al revistei respective 9i care era semnat de P' N' Johnson-Laird 9i K. Oatley.

5. impugcarea Matildei Crabtree: TheNeto YorkTimes,Ll nov' 1994'

6. Doar la adulfi: observafie fdcuti de Paul Ekman, Universitatea Ca-

lifomia din San Francisco.

7. Schimbdrile la nivelul corpmlui in momentul apariliei emoliilor 9i

motivele lor evolufioniste: o Parte dintre schimbdri sint Prezentate

in ,,Voluntary Facial Action Generates Emotion-Specific Autono'

mous Nervous SystemActivity" (,,Mi9ciri faciale voluntare carege-

nereazAoanumitd activitate a sistemului nervos autonom in cazuri

specifice") de Robert W. Levenson, Paul Ekman 9i Wallace V' Frie-

sin,Psychophysiology,2T,l^990.ceastd ist5 este culeasAde aici, dar

si din alte surse. n acestpunct, o astfel de listi rdmine intr-o oare-

care misurd speculativtr; existX o dezbatere gtiinlificd asuPra sem-

ndturii biologiie a fiecirei emofii in parte, unii cercetitori suslinind

ideea cd existi mai degrabd o prdpastie decit simple diferenle intre

emolii sau ci irn prezent capacitateanoastrd de a misura corelatiile

biologice ale emofiei este inc5 insuficientd Pentru a le distinge in

mod iatisficitor. Pentru acestPunct in dezbatere,vezi: Paul Ekman



370 Note

si Richard Davidson (ed,.),FundamentnlQuestionsAbout Emotions(intrebdri fwtdamattnle anryra emoliilor), Oxford University Press,

New York, 1994.

8. A;a cum spune PauI Ekman: ,,Minia este emolia cea mai periculoa-

si; unele dintre problemele principale care distrug societateaactua-

l5 duc la o minie nestivilite. Aceastaesteemolia care se adapteazd

cel mai greu, pentru ca ea ne mobilizeazh pentru lupti. Emoliile

noastre au evoluat atunci cind nu aveam tehnologia necesard pen-

tru a acliona atit de puternic asupra lor. n perioada preistorice, n-

tr-un moment de minie instantanee ajungeai Ia dorinta de a omoripe cineva, insd nu puteai si o faci prea ugor - dar acum po!i."

9. Erasmus din Rotterdam, In Praise of FoIIy (Elogiul nebwtiei), trad..

engl. Eddie Radice,Penguin, Londra, 1971,p.87.

10. Acest tip de reaclii fundamentaledefinescceeace poate trecedrept

,,viati emofionald" - sau mai precis ,,instinct de viali" al acestor

specii. Mai important, in cadrul teo riei evolu!ioniste, ele sint decizii

crtrciale pentru supravietuire; animalele care reusescbine sau des-

tul de bine au pufut supravietui, astfel incit au transmis aceste u-

cruri prin sistemul genetic. In acele vremuri de demult, viala min-

tali era in stare bruti: simfurile 9i un repertoriu totusi foarte limitat

de reacfii fali de stimuli au ajutat sopirlele, broastele, pisirile saupegtii - 9i poate 9i brontozaurii - sd trdiasci acele vremuri. Totugi

acest creier primitiv nu a permis inci ceea ce noi considerlm a fi o

emotie.

11. Sistemul limbic 9i emotiile: R. Joseph, ,,The Naked Neuron: Evolu-

tion and the Languages of the Brain and Body" (,,Neuronul gol-go-lu!: evolulia si limbajele creierului 9i corpului"), Plenum Publi-

shing, New York, 1993;Paul D. Maclean, The TriuneBrain in Eoolu-

tion (Creierul riunic in eoolutie),Plenum, New York, 1990.

12. Puii de macac ai puterea de adaptabilitate: ,,Aspects of emotion

conserved across species" (,,Aspecte ale emoliei pdstrate la diverse

specii"), dr. Ned Kalin, Departamentul de psihologie gi psihiatrie,

Universitatea Wisconsin, pregdtit pentru Seminarul de neurogtiinli

afectivi MacArthur, noiembrie 1992.

Capitolul 2. Anatomia unui blocaj emotional

1. Cazul unui bdrbat fdre sentimente, agacum a fost el descrisde R. fo-seph,op. cit., p.83. Pe de alti parte/ pot existaurme ale sentimente-

lor la cei lipsifi de nucleul amigdal ian (vezi Paul Ekman 9i Richard

Dartldson [ed.l, QuestionsAbottt Emotion,Oxford University Press,

New York, 1994). Diferitele descoperiri ar putea indica acele pdrti

anume ale nucleului amigdalian care conteaze n mod special gi care

sint circuitele care ipsesc; nsd neurologia emotiei e departe de a-si

fi spus ultimul cuvint.

Note

2. Ca mulfi specialigti in neurogtiinte, LeDoux lucreazi la mai multe

niveluri, studiind, de exemplu, felul ir:rcareanumite leziuni din cre-

ierul gobolanului ii pot modifica in vreun fel comportamentul; ane-

voioasa stabilire a traseului neuronilor singulari; organizarea unor

experiente elaborate pentru a obline efecte condilionate de fricd Ia

gobolanii al ciror creier a fost modificat chirurgical. Constatdrile sa-

le si ale altora sint trecute aici in revisti 9i se afli undeva Ia granila

explordrii in neurogtiinfd, deci rdmin sPeculative - ir special cind

e vorba de implicaliile pentru intelegerea vietii noastre emotionale

care par sd decurgd dindatele neprelucrate. Dar studiul lui LeDoux

estesusfinut de tot mai multe dovezi convergente, careprovin de la

divergi neurospecialigti, care permanent se referd la stratul neural

de bazA al emofiilor. Yezi, de exemplu, foseph LeDoux, ,,Sensory

Systemsand Emotion" (,,Sistemulsenzorial 9i emofiile"), Integratiae

Psychiatry,4, 1986; oseph LeDoux, ,,Emotion and the Limbic Sys-

tem Concept" (,,Emo!iile gi concePtul de sistem limbic"), Conceptsn

N euroscien e,2, 1'992.

3. Ideea de sistem limbic ca Punct esenlial ir creierul emolional a fost

introdusd de neurologul Paul Maclean, cu Peste40 de ani in urmi.

lin descoperirile recente, cum ar fi cea a lui LeDoux, conceptul de

sistem limbic a fost prelucrat atent, aritindu-se cd o parte dintre

structurile centrale cum ar fi hipocampul sint mai pulin implicate in

emolii, in vreme ce circuitele care eagAalte pdrli ale creierului - in

special obii prefrontali - cu nucleul amigdalian conteazi mult mai

mult. Dincolo de aceasta,exista gi o recunoaqtere ot mai puternici

a faptului ci fiecare emotie seadreseazAunor anumite zone sPecifi-

ce ale creierului. Conform gindirii curente, se Pare ce nu existi un

,,creier emolional" r.micbine definit, ci mai degrabi mai multe sis-

teme de circuite care disperseazd reglarea unei emolii date, cooido'

nind ptrrli ale creierului. Specialigtii n neurogtiinle sPeculeazd supra

faptului cd atunci cind creierul reugette sd creezeun model comPlet

al emofiilor, fiecareemofe majo;d areProPria sa opografie Pe aceas-

td hartd imaginar5, o harti specialXa traseelorneuronilor, caredeter-

mind calitefle lor unice, totugi multe sau majoritatea acestor circuite

sint destul de sigur in interdependenli cu punctele de legiturd cheie

din sistemul limbic cum ar fi nucleul amigdalian 9i cortexul Prefron-tal. Vezi Joseph LeDoux, ,,Emotional Memory Systems in the Brain"

(,,Sistemelememoriei emo$onale la nivelul creierului"), Behazsioral

and Brain Research, 8,1993.

4. Circuitul creierului la diferite niveluri ale fricii; aceasti analiztr se

bazeaz| pe sinteza excelentd a lui ferome Kagan, Galen'sProphecy

(Profefiadr. Galen),Basic Books, New York, 1994.

5. Am scris despre studiul lui Joseph LeDoux in The Nnu York Times

din 1.5aug. 1989.Disculia din acest capitol se bazeazdpe interviuri

cu ei 9i pe mai multe articole ale sale, inclusiv: |oseph LeDoux,

37 1

i.



3/ Z Note

,,Emotional Memory Systems in the Brain", BehaoioralBrain Re-

search,58,1993. oseph LeDoux, ,,Emotion, Memory and the Brain"(,,Emo!ie,memorie ;i creier"), Scientific American, un. 1994; oseph

LeDoux, ,,Emotion and the Limbic System Concept", Concepts rr

Neuroscience,2, 992.

6. Preferinle incongtiente: William Raft Kunst-Wilson 9i R. B. Zajonc,

,,Affective Discrimination of Stimuli That Cannot Be Recognized(,,Discriminarea afectivi a stimulilor care nu pot fi recunoscufi"),

Sciencel febr. 1980).

7. Opinie subcongtientd: John A. Bargh, ,,First Second: The Precon-

scious in Social Interactions" (,,?rima secundd: nteracliunile socia-le precongtiente"), prezentat la intilnirea Societ5lii Americane de

Psihologie, Washingtory D.C. (iun. 1994).

8. Memoria emolionali: Lary Cahill gi allii, ,,Beta-adrenergicactiva-

tion and memory for emotional events" (,,Activareap-adrenergicd9iamintirea evenimentelor emolionale"), Nature (20 oct. 1994).

9. Teoria psihanaliticX gi maturizarea creierului: prezentarea cea mai

aminunlitd referitoare la primii ani de via!5 ;i la consecinlele emo-

liilor in dezvoltarea creierului aparline lui Allan Schore, Afect Regu-

lation and the Origin of SeIf Reglementareafectiadgi origineasinehti),

Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, New Jersey,1994.

10. Periculos, chiar daci nu gtii despre ce e vorba: LeDoux, aga cum a

fost citat in ,,How ScaryThings Get That Way" (,,Cit de inspiimin-

tetoare pot fi lucrurile"), Science6 nov. 1992,p. 887).

1.1.Mare parte din aceastespeculalie asupra reglirii reacliei emoliona-

le de citre neocortex aparline lui Ned Kalin, op. cit.

12. O privire mai atentd asupra neuroanatomiei arati cum aclioneazilobii prefrontali ca administratori emofionali. Multe dovezi se in-

dreapti spre acea parte a cortexului prefrontal ca fiind locul in care

majoritatea sau chiar toate circuitele corticale implicate intr-o reac-

lie emolionalS aclioneazi deodati. La oameni, celemai puternice Ie-

gdturi intre neocortex gi nucleul amigdalian se afld ir lobul prefron-

tal sting 9i in lobul temporal dedesubt gi lateral falX de lobul frontal(lobul temporal este extrem de important in identificarea a ceea ce

esteun obiect). Ambele legituri sirt ficute intr-o unici proiecfie, su-gerind un traseu rapid 9i puternic, un fel de goseavirfuali neurald.

Proieclia unui neuron intre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal

se ace printr-o zond care se numegte cortexorbitofrontal.Aceastaeste

zona care pare cea mai importantd pentru evaluareareactiilor emo-

lionale atunci cind sintem in toiul lor 9i facem coreclii de trasee.

Cortexul orbitofrontal primegte semnale gi de la nucleul amigda-

lian, dar are 9i propria relea complicati si extinsd de proiecfii Ia ni-

velul creierului limbic. Prin aceastd elea el joaci un rol important

in regldrea reacliilor emolionale - inclusiv in inhibarea semnalelor

creierului emofional,pe mdsuri ce ajung n alte zone ale cortexuluj,

Note 373

astfel calmindu-se intensitatea neurali a acestor semnale. Conexiu-

nile cortexului orbitofrontal cu creierul limbic sint atit de extinse, n-

cit neuroanatomigtii i-au mai spus 9i ,,cortex limbic" - acea parte

care gindegte la nivelul creierului emofional. Vezi Ned Kalin, Cate-

dra de psihologie 9i psihiatrie din cadrul Universitifii \disconsin,

,,Aspectsof Emotion Consen'ed AcrossSpecies"(,,Aspecteale emo-

liilor pistrate la nivelul speciilor"), un manuscris nepublicat, pregi-

tit pentru Seminarul de neurogtiinld afectivi MacArthur, nov. 1992;

9i Allan Schore,Affect Regulationand the Origin of Self,LawrenceErl-

baum Associates, Hillsdale, New Jersey,1994.

Nu existd doar o singuri punte structural6 i-ntrenucleul amigdalian9i cortexul prefrontal; mai este gi una biochimicd: atit partea ven-

tro-mediani a cortexului prefrontal cit 9i nucleul amigdalian au o

mare concentra,tie'de receptori chimici pentru serotonina neuro-

transmilitorului. Aceste substanle chimice la nivelul creierului par,

intre altele, sd conteze n mod special n ceeace nseamn6 colabora-

re: maimulele cu o mare cantitate de serotonind la nivelul nucleului

amigdalian sint ,,bine adaptate social", in schimb acelea care au o

concentratie sc5zuti sint ostile si dugmdnoase. Vezi Antonio Dama-

sio, Descartes'Error (Eroarea ui Descartes),Grosset/Putnam, New

York, 1994.

13. Studiile pe animale aratd cd atunci cind zoneie lobilor prefrontali au

suferit leziuni astfel incit nu mai pot modula semnalele emolionale

din zonele limbice, animalele devin stranii, impulsive gi imprevizi-

bile, izbucnind in crize de furie sau de lipete de fricd. A.R. Luria,

strdlucitul neuropsiholog rus, propunea inci din anii 1930 deea ci

acestcortex prefrontal este cheiaautocontrolului 9i stdpinegte egiri-le emofionale; pacientii care au avut probleme in aceastd zond, ob-

serva el, erau impulsivi 9i inclinali spre teama 9i minie. Iar ir urma

unui studiu ficut pe 24 de birbali 9i femei care fuseseri condamnali

pentru crime pasionale sdvirgite r:rmomente de mare impulsivitate,

s-a constatat folosindu-se un scanerPET pentru stabilirea a ceea ce

se ntimpld pe creier,ci acegtioameni aveau un nivel mult mai scizut

decit normal de activitate in acestepirli ale cortexului prefrontal.

14. Cele mai importante studii asupra leziunilor lobilor Ia gobolani au

fost fdcute de Victor l)ennenberg, psiholog la Universitatea din

Connecticut.

15. Leziunile pe emisfera stingi 9i jovialitatea: G. Gianotti, ,,Emotionalbehavior and hemispheric side of lesion" (,,Comportamentul emo-

lional 9i leziunea pe emisferi"), Cortex, ,1972.

16. Cazul pacientului care a devenit mai fericii dupi un accident cere-

bral a fost prezentat de Mary K. Morris de la Catedra de neurologie

a UniversitSlii din Florida in cadrul intilnirii internalionale a Socie-talii de neurofiziologie (13-16 ebr.1961,San Antonio).

i

i,

;t



374 Note

17. Cortexui prefiontal 9i memoria funcfionalS:Lynn D. Seiemon9i al

. fii, ,,PrefrontalCortex" (,,Cortexul prefrontal"), Arnericanoumal ol

Psychiatry,152, 995.

18. Imperfecliuni ale cortexului: Philip Harden si Robert Pihl, ,,Cogni

tive Function, CardiovascularReactivity, and Behavior in Boys at

High Risk for Alcoholism" (,,Functiacognitivd, reactivitatea ardio

vasculari 9i comportamentul la bdieli cu o predispozilie crescuti

pentru alcoolism"),Journal f AbnormalPsychology,.04,1995.

19. Cortexul prefrontai: Antonio Damasio. Descartes' rror: Emotintt,

Renson nd the Human Brain (Eroareaui Descartes, molia ralitmea sicreierul uman), Grosset/Putnam, New York, 1994.

NATRAWTZ+#ir?fi o oN LCapitolul 3. Cind a fi degtept e o prostie

1..Povestea ui JasonH. a fost prezentatd in ,,Warning by a Valedickr

rian Who Faced Prison" (,,Avertismenful unui absolvent care a fosl

confruntat cu inchisoarea") din The NeraYork Times 23 un. 1992).

2. Un observator noteazi: Howard Gardner, ,,Cracking Open the IQ

Box" (,,intr€deschidereacutiei IQ-ului"), TheAmericanProspect, ar'

na 1995.

3. Richard Herrnstein 9i Charles Murray, The BeIl Curae: Intelligencc

and ClassStructure n American Life (Curba ui BeIl: nteligenldSi

struc

turarep1c.Iaseocialea niaelul aielii americane), ree Press,New York,

1994, .66.

4. George Vaillant, Adaptation to Life (Adaptarena z.tiaff), ittle, Brown,

Boston, 1977).Punctajul mediu al unui grup de la Harvard Ia testul

SAT a fost de 584 de puncte din 800 posibile. Dr. Vaillant, care actu-

almente este la Universitatea Medicald Harvard, mia povestit de-

spre ineficienla relativX a acestor notdri tr prefigurarea reugitei in

viald a acestui grup de oameni.

5. I. K. Felsman 9i G. E. Vaillant, ,,Resilient Children as Adults: A

40-Year Study" (,,Copii 9i la virsta adulti: un studiu de 40 de ani")

dinThe lnoulnerableChild (Copilul inaulnerabil),Guilford Press,New

York, 1987,de E.j. Anderson 9i B.f Kohler.

5. Karen Arnold, care a fdcut studiul asupra absolvenlilor impreuni

cu Terry Denny de la Universitatea din Illinois, a fost citatd si in Tftc

ChicagoTribune 29 lr.ail992).

7. Proiectul Spectrum: principalii colegi ai lui Gardner in crearea Prtriectului Spectrum au fost Mara Krechevsky qi David Feldman.

8. I-am luat un interviu lui Howard Gardner in legdturi cu teoria s:r

referitoare Ia inteligentele multiple in ,,Rethinking the Value of.In

Note 375

telligence Tests" (,.Regindirea valorii testelor de inteligenti"). El a

apdrut in TheNew YorkTimesEducatiott upplenrenta 3 nov. 19869i

de alte citeva ori de atunci incoace.

9. Comparatia ir:rtre estele IQ 9i abilitilile Spectrum este Prezentatiintr-un capitol al cdrui coautoare este Mara Krechevsky' Vezi Ho-

ward Gardner, Multiple lntelligences: he Theory n Practice Inteligen-

lele multiple: teoria n practicd),Basic Books, New York, 1993.

10.Rezumatul estedin Howard Gardner,Multiple lntelligences,.9 .

Ll.. Howard Gardner gi Thomas Hatch, ,,Multiple Intelligences Go to

School" (,,lnteligenlelemultiple merg la gcoali"), Educational esear-cher,18,8 1989).

12. Modelul inteligenfei emolionale a fost prima dat6 propus in Peter

Salovey 9i John D. Mayer, ,,Emotional Intelligence" (,,Inteligenld

emotionali"), Imagination,Cognition,nnd Personality, (1990),pp.

185-211.

L3. Inteligenfa practicd 9i calitSlile oamenilor: Robert f. Sternberg,

Beyond Q (Dincolode IQ), Cambridge University Press,New York,

1985.

14. Definilia fundamentald a ,,inteligenfei emofionale" apare in ,,Emo-

tional Intelligence" de Salovey;i Mayer la p. 189.Un alt model tim-

puriu de inteligenli emolionald apare in ,,The Development of .a

Concept of Psychological Well-Being" (,,Dezvoltarea concepliei

bundstdrii psihice"), Reuven Bar-On, tezi de doctorat prezentati la

Universitatea Rhodes, Africa de Sud, 1988.

15. IQ vs. inteligenfi emofionald: jack Block. Universitatea Berkeley din

California, manuscris nepublicat, febr. 1995.Block folosette conceP-tul de ,,elasticitatea eului" si nu de inteligenli emofional5, dar ob-

servd cd principalele comPonente PresuPun o autoreglare emofio-

nald gi un control al impulsului de adaptare ca sim! al autoeficien-

lei gi al inteligenlei sociale. Cum acesteasint elementele principale

ale inteligenlei emofionale, elasticitatea eului poate fi considerati

un fel de surogat al misurdrii inteligenlei emofionale, cum ar fi tes-

tele SAT fa!5 de IQ. Block a analizat datele dintr-un studiu ficut pe

100 de bdrbali gi femei de la virsta adolescenlei 9i pini la douizeci

9i ceva de ani, folosind metode statisticePentru a arAta felul in care

personalitatea gi comPortamentul sint legate de IQ, independent de

inteligenla emofionali, iar de inteligenla emofionald, independent

de IQ. Existd aici, dupi cum constatd el, o ugoari corelare intre IQ

si elasticitatea eului, dar cele doui sint construclii independente'

Capitolul 4. Cunoagte-te pe tine insuli

1. Felul in careeu folosesc ermenul de congtientizaree sine sereferi la

o atenlie indreptati citre sine, introspectivi, cdtre propriile expe-

rienle, ceeace uneori se mai numegte qirefleclie.

iIi ,l lIT

I

.,i-

t

I*



376

2.

6.

7.

4.

Note

Vezi gi: on Kabat-Zinn, WhereoerYottGo, ThereYouAre (Oriunde te-ai

duce, atdle), Hyperion, New York, 1994.

Eul observator: o comparalie perspicace a stdrii de atentie la nivel

psihanalitic 9i autocongtientizare apare la Mark Epstein in Thoughts

Without a Thinker (Gtnduri fdrd ginditor), Basic Books, New York,

1995. Epstein observi cd dacb aceastA apacitate este profund culti-vatd, observatorul poate scdpa de timiditate 9i poate deveni ,,maiflexibil si mai curajosr (<un€u dezvoltat>, capabil si se adapteze to-

tal la viat5".

William Styron, DarknessVisible:A Memoir ofMadness Intunericul ai-

zibil: o amintirea nebuniei), andom House, New York, 1.990, . 64.fohn D. Mayer gi Alexander Stevens, ,An Emerging Understanding

of the Reflective (Meta)Experience of Mood" (,,O intelegere ce iese

tot mai mult la iveali a (meta)experientei care reflectd starea de spi-rit", manuscris nepublicat (1993).

Mayer gi Stevens, ,An Emerging Understanding..." . O parte dintretermenii stilului acestei congtientizdri de sine emo,tionale sint pro-

priile mele adaptiri ale acelor categorii.Intensitatea emofiilor: mare parte din acest studiu a fost fXcut de cd-

tre sau mpreuntr cu Randy Larsen, fost student la Diener, in prezent

lucrind la Universitatea Michigan.

8. Gary, chirurgul lipsit de emofii, este descris n ,,Alexithymia: Tieat-

ment Utilizing Combined Individual and Group Psychoterapy"(,,Alexitimia: tratamentul ce folosegte psihoterapia combinati indi-viduald 9i de grup") de Hillel I. Swiler, International ournal or Group

Psychotherapy,8, 1 (1988), p. 47-6L.

9. Analfabetismulemolionala fost un termen folosit de M. B. Freedman9i B. S. Sweet in ,,SomeSpecific Features of Group Psychotherapy"(,,Citeva trisdturi specifice ale psihoterapiei de grup"), Internationnl

lournal for Group Psychotherapy, (195a),pp. 335-368.10" Tidsiturile clinice ale alexitimiei sint descrise n cartea ui GraemeJ.

Taylor, ,,Alexithymia: History of the Concept" (,,Alexitimia: istoria

unui concept"), lucrare prezentatd la intilnirea anuali a Asociatiei

Americane a Psihiatrilor din Washington, DC (mai 1986).

11. Descrierea alexitimiei este flcutd de Peter Sifneos, ,,Affect, Emotio-

nal Conflict, and Deficit: An Overview" (,,Afecr,conflict emolional

9i deficienfd: o privire de ansamblu"), Psychotherapy-and-Psychoso-

matics,56 1991), p. 11G722.

12. Femeia ca{e nu gtia de ce plinge a fost amintiti in lucrarea lui

H. Warnes ,,Alexithymia, Clinicai and Therapeutic Aspects" (.,Alexi

timia, aspecteclinice 9i terapeutice"), Psychotherapy-and-Psychosomn-

tics,46 (1986),pp. 9G1,04.

13. Rolul emoliilor in logici: Damasio, Descartes' rror.14. Frica subcongtienti: studiile in legAturi cu gerpii au fost descrise n

cartea lui Kagan, Galen'sProphecy.

Note 377

Capitolul 5. inrobit de patimi

1. Pentru aminunte despre raportul dintre sentimentele pozitive gi

cele negative 9i despre bunistarea emofionalh, vezi Ed Diener siRandy j. Larsen, ,,TheExperience of Emotional Well-Being" (,,Expe-

rienfa buntrstirii emolionale") in cadrul cArlli Handbookof Emotions(Manualul emofiilor) de Michael Lewis 9i ]eannette Haviland (ed.),

Guilford Press,New York, 1993.

2. ln decembrie L992 -am luat un interviu Dianei Tice in legiturd cu

studiul sdu in privinla felului in care oamenii reugescsd se scufure

de proastele dispozilii. Ea 9i-a publicat constatirile asupra miniei

ink-un capitol pe care l-a scris impreund cu solul ei, Roy Baumeis-ter, n Handbook f Mental Control Manualulpentrucontrolulmintal)de Daniel Wegner gi JamesPennebaker (ed.), Prentice-Hall, Engle-

wood Cliffs, New Jersey,1.993.

3. Perceptorii: au fost descrigi 9i in TheManagedHeart (Sufletulstdptnit)de Arlie Hochschild, Free Press,New York, 1.980.

4. impotriva miniei si pentru autocontrol este un caz amplu dezvoltatin

-ControllingAnger: Self-Induced Emotion Change't (,,Sttrpinirea

miniei: autoimpunerea unei schimbdri de emofie") de Diane Tice gi

Roy F. Baumeister dinHandbook of Mental Control de Wegner 9i Pen-nebaker (ed.).Dar vezi gi Carol Tavris, Anger: TheMistrnderstood mo-tion (Minia: o emoliegregit nleleasd), ouchstone, New York, 1989.

5. Studiile asupra miniei sint descrisesi in ,,Mental Control of AngryAggression" (,,Controlul mintal al agresivitSlii la minie") de DolfZillmann, care apare in Handbookof Mental Control de Wegner 9iPennebaker.

5. Plimbarea care calmeaz5: se citeazd din Tavris, Anger: The Misunder-stood motion,p.l35.

7. Strategiile lui Redford Williams de stipinire a ostilitdlii sint detalia-te in Anger KiIIs (Mtnia ucide\ de Redford Williams 9i Virginia Wil-liams, Times Books, New York, 1993.

8. Revdrsarea miniei nu duce la risipirea ei: vezi, de exemplu, ,,AStudy of Catharsis Aggression" (,,Studiul asupra agresiunii cathar-tice") de S. K. Mallick 9i B. R. McCandless din lournnl of Personalityand SocialPsychology, (1966) Pentru un rezumat al acestui studiu,vezi Tavris, Anger: TheMisunderstoodEmotion.

9. Atunci cind este eficient sd-!i exprimi minia: Tavris, Anger: The Mis-understoodEmotion.

10. Efortul ingrijoririi; Lizabeth Roemer gi Thomas Borkovec, ,,Worry:Unwanted Cognitive Activity That Controls Unwanted SomaticExperience" (,,Ingri;'orarea:o activitate cognitivi nedoritd ce contro-leazd o expresie somaticd nedoritd"), ap5rutd in Hnndbookof Mental

Control de Wegner si Pennebaker.11. Teama de microbi: David Riggs ;i Edna Foa, ,,Obsessive-Compul-sive Disorder" (,,Dezechilibrul obsesiv"), in Clinical Handbookof



37 8 Note

Psychological isorders Manualul clitric de disfunclii psihologice) e

David Barlow, Guilford Press,New York, 1993.

12. Pacienta ngrijorati a fost citatd de Roemer gi Borkovec in ,,Worry",n ))1

i3. ierapiile pentru disfuncliile de anxietate:vezr,de exemplu, David

H. Barlow (ed.);ehnicalHandbook f Psychologicalisorders, uilford

Press,New York, 1993.

14. Depresia la Styron: William Styron, DarknessVisible: A Memoir of

Madness, andom House, New York, 1990.

15. Motivele de ingrijorare aie celor deprimafi sint prezentate de Susan

Nolen-Hoeksma in ,,SexDifferences in Control of Depreission" (,,Di-ferentelesexuale n controlul depresiei") n Handbook f Mentnl Con-

frol de Wegner gi Pennebaker.

16. Terapiadepresiei:K. S. Dobson, ,,A Meta-analysisof the Efficacy of

Cognitive Therapy for Depression" (,,Meta-analiza eficienlei tera-

piei cognitive in cazurile de depresie"), oumnl of Consultingand

Clinical Psychology, 7 (1989).

17. Srudiu asupra tiparelor de gindire ale persoanelor deprimate, pre-

zentat de Richard Wenzlaff in ,,The Mental Control of Depression"

(,,Controlul mintal al depresiei") in Hnndbookof Mental Control de

Wegner gi Pennebaker.

1,8.Shelley Taylor gi alfii, ,,Maintaining Positive Illusions in the Face of

Negative Information" (,,Menfinerea unor iluzii pozitive in con-

fruntarea cu informalii negative"), lournal of Clinical and SocialPsy-

cholory,8(1989).

19. Cazul studentillui rizbunitor este preluat din cartea lui Daniel A.

Weinberger, ,,The Construct Validity of the Repressive Coping

Style" (,,Valoarea constructivi a copierii stilului de refulare") din

Repression nd Dissociation Refularegi disociere) e j. L. Singer (ed.),

University of Chicago Press,Chicago, 1990.Weino-erger, are a dez-

voltat conceptul de rdzbunare in studiile sale anterioare impreund

cu Gary F. Schwartz gi Richard Davidson, a devenit un cefcetitor de

frunte in acestdomeniu.

Capitolul 5. Aptitudinea de a stipini

1. Groaza de examen: Daniel Goleman, Vital Lies, Simple Truths: The

Psychology f Self-DeceptionMinciuni aitale,adeullrurisimple:psiholo-

gia autotngeldrii),Simon and Schuster,New York, 1985.

2. Funcfionarea memoriei: Alan Baddeley, WorkingMemory (Funcliona-

reamemoriei),Clarendon Press,Oxford, 1985.

3. Cortexul prefrontal 9i funclionarea memoriei: Patricia Goldman-Ra-

kic, ,,Cellular and Circuit Basis of Workin$ Memory in Prefrontal

Cortex of Nonhuman Primates" (,,Bazacelulard gi a circuitelor me-

moriei funclionale aflate in cortexul prefrontal la primatele non-umane"), Progressn Brain Research,85, 990;Daniel Weinberger -

1ar rt'

l i

I'

Note 379

,,A ConnectionistApproach to the PrefrontalCortex" (,,O abordarecorelalionari a cortexului prefrontal"), lournal of Neuropsychiatry5(1993).

4. Motivatia gi performanla de elitS: Anders Ericsson, ,,Expert Perfor-mance: Its Structure and Aquisition" (,,Performanfa expertiloq,structura 9i dobindirea sa"),AmericnnPsychologistaug.1994).

5. Avantajul IQ-ului asiatic: Herrnstein gi N{urray, The Bell Curoe.6. IQ-ul si ocupalia americanilor de origine asiaticd: fames Flynn,

Asian-AmericanAchiettement eyond Q (Reu;iteleamericanilordeorigi-ne asiaticdmai presusde Q), Lawrence Erlbaum, New Jersey,1991.

7. Studiul asupra amindrii risplatei la copiii de patru ani a fost prezen-tat in lucrarea ,,Predicting Adolescent Cognitive and Self-regulatoryCompetencies From PreschSolDelay of Gratification" (,,Prezicerea

competenlelor cognitive si de autoreglare pornind de la aminareardsplatei in cazul pregcolarilor") de Yuichi Shoda, Walter Mischel 9iPhilip K. Peake, Deuelopmental sycho logy,26,6 (1990),pp.978-986.

8. Rezultatele la testele SAT in cazul copiilor impulsivi dar 9i al celorstipinili: analizarea datelor de la examene a fost fdcuti de Phil Pea-ke, psiholog Ia Colegiul Smith.

9. IQ vs. aminarea ca factor de previziune pentru examenele de admi-tere: comunicare personald a psihologului Phil Peakede la ColegiulSmith, care a analizat datele de la testele SAT intr-un studiu al ami-ndrii recompensei ficut de Walter Mischel..

10. Impulsivitate si delincvenli: vezi discutia din; Jack Block, ,,On theRelation Between IQ, Impulsivity, and Delinquency" (,,Despre rela-

lia dintre IQ, impulsivitate si delincventA"), lournal of AbnormalPsychology,04 (1995).

11. Mama ingrijorati: Timothy A. Brown si alfii, ,,Generalized AnxietyDisorder" (,,Disfuncfii de anxietate generalizatd") drn Clinical Hand-book of PsychologicalDisorders de David H. Barlow (ed.), GuilfordPress,New York, 1993.

1.2.Controlorii de trafic 9i anxietatea: W. E. Collins 9i alfii, ,,Relation-ships of Anxiety Scores o Academy and Field taining Performan-ce of Air Traffic Control Specialists" (,,Rela!ia dintre punctajele ob-tinute la testul de anxietate din cadrul Academiei de Avialie gi per-formanla practici a controlorilor de trafic aerian"), FAA Ofice ofAoiation Meilicine Reports mai 1989).

13. Anxietatea 9i rezultatele la gcoalS: Bettina.Seipp, ,,Anxiety andAcadernic Performance: A Meta-analysis" (,,Anxietatea si rezultate-le la scoald:o meta-analiz5"),Anxiety Research,4, (1991).

14. ingrijordri: Richard Metzger 9i algii, ,,Worry Changes Decision-ma-king: The Effects of Negative Thoughts on Cognitive Processing"(,,Ingrijordrile modifici felul in care sint luate hotiririle: efectele

gindirii negative asupra procesului cognitiv", lournal of ClinicalPsy holo y (ian. 1990).



38 i380 Note

15. Ralph Haber si Richard Alpert, ,,TestAnxiety" (,,Testede anxieta-

te"), Iournal of Abnormal and SocialPsychology 3 (1958)'

16. Studenli anxiogi: Theodore Chapin, ,,The Relationship of Trait An-

xiety and Academic Performance to Achievement Anxiety" (,,Rela!ia

dintre anxietatea datoratX rezultatelor la invSlituri 9i grija de a

reu9i"), lournal of CollegeStudentDeuelopmentmai 1989).

17. Gindurile negative gi rezultatele la teste: john Hunsley, ,,Internal

Dialogue During Academic Examinations" (,,Dialogul intem in

timpul examenelor"), CognitiaeTherapyand Researchdec. 1987).

18. Internistii care fac cadou o bomboani: Alice Isen qi altii.,,The In-

fluence of Positive Affect on Clinical Problem Solving" (,,Influenfaafectului pozitiv asupra rezolvdrii problemelor clinice"), Medical

D ecisionMakhtg(iul.-sept. 199i).

1"9.Speranla 9i notele proaste: C.R. Snyder 9i alfii, ,,The Will and the

Ways: Development and Validation of an Individual-Differences

Measure of Hope" (,,Voin!a 9i cdile: dezvoltarea 9i validarea gradu-

lui de diferenliere individuald a speranlei"), lournal of Personality

and SocialPsychology 0,4 (1991),p. 579.

20. I-am luat un interviu lui C.R.Sn,vdern TheNew YorkTimes 24dec.

leet).21. inotdtorii optimigti: Martin Seligman, LearnedOptimism (Optimismul

. dobindit),Knopf, New York, 1991.

22. Optimismul realist fa!5 de cel naiv: vezi, de exemplu, Carol Whalen

9i alfii, ,,Optimism in Children's fudgments of Health and Environ-

mental Risks" (,,Optimismul in judecilile copiilor asupra sdnitXlii

gi riscurilor din mediul inconjurdtor") , Heakh Psychology 3 (1994)

23. I-am luat un interviu lui Martin Seligman despre optimism in Thc

New York Times 3 feb. 1987).

24. I-amluat un interviu lui Albert Bandura despre autoeficienli in Tfte

NeutYorkTimes8 mai 1988).

25. Mihaly Csikszentmihalyi, ,,Play and Intrinsic Rewards" (,,Joaca9i

rdsplXlile intrinsece"), ,fournalof HumanisticPsychology '5,3 (L975).

26. Mihaly Csikszentmih alyi, F ow The Psycholo y of Op imal Exper enc

(Transa:psihologiaexperienleioptime\, ed. 1, Harper and Row, Nevv

York. 1990.

27. ,,Llke a waterfall" (,,Ca o cascadl"): Newsweek28 teb.1994).

28. I-am luat un interviu dr. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes 4

mart. 1986).

29. Creierul in transi: fean Hamilton gi allii, ,,Intrinsic Enjoyment and

Boredom Coping Scales:Validation With Personality, Evoked, Po-

tential and Attention Measures" (,,Scaiaadaptirii bucuriei intrinse-

ce 9i a plictiselii: validarea prin personalitate, prin potenlialul evo-

cat gi prin misurarea aten!iei"), Personalityand Indiaidual Differences

s, 2 (1984)

Note

30. Activarea corticali si oboseala: Emest Hartmann, The Functions ofSleep Funcfiile somnului), YaleUniversity Press,New Haven, 1973.

31. I-am luat un interviu dr. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes 22

mart.1992).

32. Studiul transei 9i studenlii la matematicd: JeanneNakamura,,,Opti-mal Experience and the Uses of Talent" (,,Experienla optimi gi folo.sirea talentului") din Mihaly Csikszentmihalyi gi Isabella Csikszent-mihaly, Optimal Experience: sychological tudiesof Flow in Conscious-ness Experienfa ptimd:studii psihologice supra ransei n congtientiza-re), Cambridge University Press,Cambridge, 1988.

Capitolul 7. Rtrdicinile empatiei

1. Autocongtientizarea 9i empatia: vezi, de exemplu, john Mayer giMelissa Kirkpatrick,,,Hot Information-Processing Becomes MoreAccurate With Open Emotional Experience" (,,Procesareanforma-

;iilor fierbingi devine mai exacti atunci cind existi o experien!tremolionali deschis6"), Universitatea din New Hampshire, manu-scris nepublicat (oct. 1994);Randy Larsen gi altii, ,,Cognitive Ope-rations Associated With Individual Differences in Affect Intensity"(,,Opera,tiile cognitive asociate cu diferentele individua le la nivelulintensitdlii afective"), lournal of Personalityand SocialPsychology 3(7987\.

2. Robert Rosenthal 9i al,tii, ,,The PONS Test: Measuring Sensiiivity toNonverbal Cues" (,,TestulPONS: mdsurarea sensibilitdlii Ia indicii-le nonverbale")in Adaancesn Psychological ssessment e P.McRey-nolds, fossey-Bass,San Francisco, 1977.

3. Stephen Nowicki 9i Marshall Duke, ,,A Measure of Nonverbal

Social ProcessingAbility in Children Between Ages of 6 and 10" (,,OmXsurtr a capacitdfii de analizare a indiciilor sociale nonverbale lacopiii furtre 6 si 10 ani"), lucrare prezentati la intrunirea SocietdliiAmericane de Psihologie (1989).

4. Mamele care au actionat ca niste cercetAtoaredupd ce au fost preg5-tite de Marian Radke-Yarrow 9i Carol1'n Zahn-Waxler'la Laboratoa-rele de Dezvoltare PsihologicX din cadrul Institutului National deSindtate Mintali.

5. Am scris despre empatie, despre rddicinile dezvoltirii sale gi de-spre neurologia sa n The New YorkTimes 28 mart. 1989).

6. Trezirea empatiei Ia copii: Marian Radke-Yarrow 9i Carolyn Zahn-Waxler in ,,Roots, Motives and Pattems in Children's ProsocialBehavior" (,,Redecini, motive 9i tipare de comportament prosocialIa copii"), din Ervin Staub (ed.) si allii, Deuelopment ntl Maintenance

of ProsocialBehnaior Dezz.toltarea;i menlinerea omportamentului roso-

ctal), Plenum, New'York, 1984.

7. Daniel Stern,The nterpersonalWorld of the nfant (Lumea nteryersona-

ld a sugaru lui), Ba3ic Books, New York, 1987 p. 30.

g



382 Note

8. Stern,op.cif.

9. Copiii deprimati sirt descrisi de Jeffrey Pickens 9i Tiffany Field in

,,FacialExpressivity in Infants of DepressedMothers" (,,Expresia a-

ciald a sugarilor cu mame deprimate"), Deoelopmental sychology 9,

6 (19e3).

10. Studiereaviolatorilor violenJi de copii a fost ficuti de Robert Prentky,

psiholog la Philadelphia.

11. Empatia la pacienlii ,,b.ordeline": Lee C. Park 9i alfii, ,,Giftedness

and Psychological Abuse in Borderline Personality Dlsorder: Their

Relevance o Genesisand Treatment" (,,inzestrarea gi abuzul psiho-'logic la personaliti,tile la limita disfuncfiei: relevanla lor ir:rprivinia

nagterii 9i a tratamentultl"), lournnl of PersonalityDisorders6 (1992).

12. Leslie Brothers, ,,A Biological Perspective on Empathy" (,,Perspecti-

va biologici asupra empatiel"), American ournal of Psychiatry146,7

(1989).

13. Brothers, ,A Biological Perspective",p. 16.

1.4.Fiziologia empatiei: Robert Levenson 9i Anna Ruef, ,,Empathy: A

Physiological Substrate" (,,Empatia: substratul fiziologic" ), I ournal

of Personalityand SocialPsychology63,2 (1992).

15. Martin L. Hoffman,,,Empathy, SocialCognition, and Moral Action"

(,,Empatia, cunoagtereasocialX9i acliunile morale")bin W. Kurtines

9i J. Gerwitz (ed.), Moral Behaaiorand Deaelopment:Adtsancesn

Theory, Research,nd Applications (Comportamentulmoral pi dezzsolta-

rea:progresen teoric,cereetare i aplicarean practicll), ohn Wiley and

Sons,New York, 1984.16. Studii asupra legiturii dintre empatie 9i etici pot fi gdsite in ,,Em-

pathy, Social Cognition, and Moral Action" de Hoffman.

17. Amsiris despre ciclul emolional careculmineazi cu crimele sexua-

le in The New York Times(L4 apr.'1992).Sursa era Wlliam Pithers,

psiholog la Vermont Department of Corrections.

18. Natura psihopatiei este descrisd mai amtrnunlit intr-un articol pe

care l-am scris in The NetttYork Timespe 7 iul. 1987.Mare parte din

ce am scris aici estepreluat de fapt dintr-o lucrare a lui Robert Ha-

re, psiholog la Universitatea British Columbia, expert in psihopatie.

1.9.Leon Bing, Do or Die (Fd-o sau mori),HarperCollins, New York, 1991.

20. S6tii care igi bat nevestele: Neil S. Jacobsongi al;ii, ,,Affect, Verbal

Content, and Psychophysiology in'the Arguments of Couples With

a Violent Husband" (,,Afectul, conlinutul verbal 9i psihofiziologia

in certurile din cuplurile cu soli violen!|"), lournal of Clinical Psycho-

logy (irtl.1994).

21. Psihopalii nu se em de nimic - efectul este observabil in faptul cipsihopalii criminali sint de-a dreptul gocafi: una dintre cele mai re-

cente replici ale acestui efect apare n cartea lui Cfuistopher Patrick

9i alfii, ,,Emotion in the Criminal Psychopath: Fear Image Proces-

Note 383

sing" (,,Emo!ii la-psihopatul criminal: prelucrarea imaginii fricri" ),lournalof AbnonnalPsychology,1031994).

Capitolul 8. Artele sociale

1. Schimbul dintre fay 9i Len a fost prezentat de judy Dunn 9i jane

Brown in ,,Relationships, Talk About Feelings, and the Develop-ment of Affect Regulation in Early Childhood" (,,Rela!ii,disculii de-spre sentimente si dezvoltarea regldrii afectului in prima copild-rie"), |udy Garber ;i Kenneth A. Dodge (ed.), The Deaelopment l

EmotionRegtilation nd Dysregulation Dezuoltareaegldrii emoliei i de-reglnrea i),Cambridge University Press,Cambridge, 1991. nfloritu-rile dramatice imi aparfin.

2. Regulile de exprimaie apar la Paul Ekman 9i Wallace Friesen in

Unmasking heFace Demascareahipului), Prentice Hall, Englewood

Cliffs, NJ, 1975.

3. Cilug6ri in toiul bdtiliei: povestea este relatatd de David Busch in

,,Culture Cul-de-Sac" (,,Cultura in funditurd"), Arizona State Uni-aersity Researchprirn5var5 / vard 199 ).

4. Studierea modificirii dispoziliilor a fost prezentatd de Ellen Sullinsin aprilie 1991 ntr-o edilie a Personalityand Social PsychologyBul-letin. .

5. Studiile asupra transmiterii dispozitiilor 9i asupra sincronizdrii sintfdcute de Frank Bernieri, psiholog la Universitatea de Stat Oregon;am scris despre lucrdrile sale n ThENew YorkTimes.Mare parte clincercetirile sale apar ir ,,lnteqpersonalCoorrdination, Behavior Matdring

and Interpersonal Synchrony" (,,Coordonarea nterpeisonalX, potri-virea comportamentald si sincronizarea nterpersonald") de Bernieri

9i Robert Rosenthal, n Fundamentals f NonaerbalBehauior Ideilefun-damentale le comportamentuluinonaerbal) e Robert Feldman si Ber-nard Rime (ed.), Cambridge University Press,Cambridge, 1991.

6. Teoria antrendrii este propusi de Bernieri 9i Rosenthal n Fundamen-tals of NonaerbnlBehaaior.

7. Thomas Hatch, ,,Social ntelligence in Young Children" (,,Inteligen-

!a sociali la copiii mici"), lucrare prezentattr la intrunirea anualtr a

Asocialiei Psihologilor Americani (1990).

8. Cameleonii sociali: Mark Snyder, ,,Impression Management: TheSelf n Social nteraction" (,,Managementul care face mpresie: sine-le ifi interacgiunea sociali") din L.S. Wrightsman 9i K. Diaux, SoclalPsychology n the'80s (Psihologiasocialdn anilor'80), Brooks/Cole,

Monterey, California, 1981.

9. E. Lakin Phil lips, The SocialSkiIIsBasisof PsychopathologyBaza rll-

sdturilor socialeale psihopatologiei),Grune and Stratton, New York,1978, . 140.

l0..Disfuncfiile invdldrii nonverbale: Stephen Nowicki si MarshallDuke, Hclping theChild Who Doesn'tFit'ln (Cumpontefi ajutatcopilul

{r



384 Nofe

care nu reuFerte d se adapteze),PeachtreePublishers, Atlanta, 1992.

Vezi 9i Byron Rourke, NonoerbalLearning Disabilities Disfuncfiilein-

adtdrii nonaerbale). uilford Press, New York, 1989.

11. Nowicki 9i Duke, Helping the Child Who Doesn't Fit In.

12. Aceastd vinietA 9i cronica studiului asupra intrlrii intr-un grup este

din ,,Children's Entry Behavior" (,,Comportamentul de intrare in

grup al copiilor") de Martha Putallaz gi Aviva Wasserman,din Ste-

ven Asher 9i ]ohn Coie (ed.), PeerRejectionn Childhood Respingerea

semenilor n copildrie),Cambridge University Press,New York, 1990.

13. Putallaz 9i Wasserman, ,Children's Entry Behavior".14. Hatch, ,,Social ntelligence in Young Children".

15. Povestea ui Terry Dobson despre belivul japonez gi betrin este fo-

lositd cu permisiunea autorului. Ea este de asemeni citattr gi in How

Can I Help?(Cumapputeasdajut?) de Ram Dass9i Paul Gorman, Al-

fred A. Knopf, New York, 1985, pp. 167-171.

PARTEAATREIAr^r1T lGEM.rA EM OTtONAtA Ap U Cdr A

Capitolul 9.Dugmani ntimi

1. Existd multe posibilitili de a calcula procentul de divorfuri, iar mij-

loacele statistice folosite vor determina diferite rezultate. Unele me-

tode arati cd rata divorfurilor ajunge la 50% 9i ci s-a mai redus pu-

1in. Dactr uim in calcul divorfurile ca numdr total intr-un an, sePa-

re cd ele au atins apogeul in anii 1980.Dar statisticile Pe care e citezaici ca lculeazd nu numirul divorfuri-lo r care se petrec intr-un an, ci

mai degrabd posibilitdfle ca un cuplu cdsitorit sd sftrgeasciprin a

divorla in anul respectiv. Statisticile aratX o rati crescindd a divor-

lurilor in ultimul secol. Mai multe amdnunte in Whaf Predicts Di-

oorce:TheRelationshipBetweenMarital Processesnd Mnrital Outcomes

(Ce anumeprezicedfuorful: relalia dintre procesulmarital gi reailtatele

sale)de fohn Gottrnan, Lawrence Erlbaum Associates,'Inc., Hills-

dale, New jersey,1993.

2. Lumile total diferite ale biielilor 9i fetelor: Eleanor Maccoby 9i C. N.

|acklin, ,,Gender Segregation n Childhood" (,,Segregarea .egen in

copilirie") in H. Reese (ed.), Adaances n Child Deaelopment nd

Behauior Noi progresen dezaoltarea i comportamentul opilului), Aca-

demic ltess, New York, 1987.

3. Prieteni de oacdde acelagisex: ohn Gottman, ,,Sameand Cross Sex

Friendship in Young Children" (,,Prieteniilede acelagi sex gi de sex

diferit la copiii mici") din J. Gottman gi |. Parker (ed.), Cont;ersationof Friends (Conoersafiileprietenilor), Cambridge University Press,

New York. 1986.

Note 38 5

4. Acestasi rczumatul care urmeazirasupra diferentelor sexualecareafecteazi reaclia afd de viafa in societate i emotiile care decurgsebazeazdpe o excelentd ronici din ,,Genderand Emotion" (,,Genui

si emotiile") de .eslie R. Brodv 9i Judith A. Hall, din lr{iciraelLervisgi JearrnetteHar,iland (ed.), Handbook f Entotions,Guilford Irress,New \brk, 1993.

5. tsrody 9i Hall, ,,Genderand Emotion" p. 45o.6. Fetele gi arta agresiunii: Robert B. Cairns gi l3everley D. Cairns,

Lifelines nrd Risks Pwtctede reperpi riscuri), Cambriclge UniversitvPress,Nerv York, 1994.

7 Brody 9i Hall, ,,Gender and Emotion" , p. 454.8. Descoperirile despre diferentele de sex la nivelul emofiilor sint tre-

cute in revistd in ,,Gender and Emotion" de Brody si Hall,9. Importanla unei bune comuniciri pentru femei a fost prezentati de

Mark H. Davis si H. Alan Oathout in ,,Maintenance of Satisfactionin Romantic Relationships:Empathy and Relational Competence"(,,Menlinerea satisfacliei intr-o rela!ie romantictr: empatie 9i compe-tenld relafionald"), lournnl of Personalityand Socinl Psvchology53,2(1987),pp.397410.

10. Studierea nemulgumirilor sofilor 9i sotiilor: Robert J. Sternberg,

,,Triangulating Love" (,,Triunghiul amoros") din Robert Sternberg

9i Michael Barnes(ed.), ThePsychology f Loae Psihologia ubirii),YaleUniversity Press,New Haven, 1988.

l"L. Descifrarea chipurilor triste: studiul este fdcut de dr. Ruben C. Gurde la Facultatea de Medicini a Universitdlii Pennsylvania-

12. Schimburile dintre Fred gi Ingrid sint preluate din Gottman, Wftal

PredictsDitsorce, . 84.13. Studiui asupra cdsniciei este icut de John Gottman si colegii sdi de

la Universitatea din Washington, fiind descris mai ir aminunt indoud cXrfi: john Gottman, Why MarriagesSucceed r Fail (De ce ma-riajele eugescauajung sllfie un epec), imon and Schuster,New York,1994si Wnt PredictsDioorce.

14. Zidul: Gottman, What PredictsDiaorce.15. Ginduri otrdvite: Aaron Beck, Lorses Neaer Enough Itrbirea ur e nici-

odatdde ajtnts),Harper and Row, New York, 1988,pp. 145-146.16. Ce se gindegte in cazul cdsniciilor cu probleme: Gottman, Whaf

PredictsDiuorce.

17. Cindirea distorsionatd a sotilor violenti este descrisi in ,,AttributingNegative Intent to Wife Behavior: The Attributions of MaritallyViolent Versus Nonviolent Men" (,,Atribuirea intenliilor negativecomportamentului sotiilor: atributele sotilor violen!i comparativ cucei nonviolenli") de Amy Holtzworth-Munroe 9i Glenn Hutchin-son,

ournalof AbnortnalPsychology02,2 (1993), p. 206-211.Suspi-

ciunea birbalilor caredau dovadi de agresivitate exuali: Neil Ma-Iamuth si Lisa Brown, ,,Sexually Aggressive Men's Perceptions of

l

i:i



386 Note

Women's Communications" (,,Percepfiaagresivitilii sexuale a bdr-balilor in comunicarea femeilor"), lournal of Personnlityand SocialPsychology 7 (7994).

18. S69iicare gi bat nevestele:existi trei categorii de soli caredevin vio-lenti: cei careo fac rareori, cei care o fac a supdrare, cind seenervea-zd qi cei care o fac la rece, n mod calculat. Terapia se pare ci ajutddoar la cei din primele doui categorii. Vezi Neil Jacobson 9i alfii,Clinical Handbook f Marital Therapy Manunlul terapieicdsniciei),Guil-ford Press, New York, 1994.

19. Potopul: Gottman, What PredictsDiaorce.20. Solilor nu le plac ciorovdielile: Robert Levenson 9i allii, ,,The Influ-

ence of Age and Gender on Affect, Physiology, and Their Interrela-tions: A Study of Long-term Marriages" (,,Influenfa virstei 9i genu-lui asupra afectului, fiziologiei 9i relaliilor dintre ele: studiu asupracisniciilor de durati"), /ournal of Personalityand SocialPsychology 7(1994).

21. Potopul la so!i: Gottman, What PredictsDioorce.22. Bdrbatri sint ca un zid, femeile criticd: Gottman, Whnt PredictsDi-

oorce.23. ,,Wife Charged with Shooting Husband Over Football on TV" (,,So-

tia acuzati ci 9i-a mpugcat soful din pricina unui meci de fotbal deIa televizor"), The New YorkTimes 3 nov. 1993).

24. Certurile productive din cdsnicie:Gottman, What PredictsDiaorce.25. Lipsa capacitilii de impicare in cupluri: Gottman, What Predicts

Dioorce.

26. Cei patru pagi care duc la ,,certuri pozitive" sint din Gottman, Why

MarriagesSucceed r FaiI.27. Supravegherea pulsului: Gottrnan, Ibid.28. Prinderea din zbor a automatismelor de gindire: Beck, Loae s Neaer

Enough.29. Oglindirea: Harville Hendrix, Getting theLoaeYou Want (Cum sd ob-

tii iubireapecareo doregti\,Henry Holt, New York, 1988.

Capitolul 10. Conducind cu inima

1. Pribugirea pilotului care ii intimida pe ceilalgi: Carl Lavin, ,,WhenMoods Affect Safety: Communications in a Cockpit Mean a Lot aFew Miles Up" (,,Atunci cind dispoziliile afecteaid siguranta per-soanei: comunicarea in cockpit inseamnd ce ea se face totusi unde-va in aer"), TheNew YorkTinrcs 26 iun. 1994).

2. Sondajul asupra a 250 de directori: Michael Maccoby, ,,TheCorporate Climber Has to Find His Heart" (,,Cinevrea sd urce trep-teie ierarhice trebuie si aibd mult otraj"), Forttme (dec. 1976).

3. Zuboff: intr-o conversaliedin iunie 1994.Pentru impactul tehnolo-giilor de informare,vezi carteaei ltt theAge of the SrnnrtMachine htepoca ngililor degtepte),asicBooks,New York, 1991.

Note 387

4. Povestea unui vicepregedinte sarcastic mi-a fost spusi de Hendrie

Weisinger, psiholog la UCLA, $coala Superioard de Afaceri. Carteasa The Critical Edge:Hozu o Criticize Up and Down the Organization

und Mnke t Pay Of (Punctuluitic: cum poli comenta ozitiasau nega-

tizs ompaniaSisd merite),Little, Brown, Boston, 1989.

5. Sondajul asupra izbucnirilor directorilor a fost fdcut de Robert Ba-ron, psiholog la Institutul Politehnic Rensselaer,pe care l-am inter-vievat in TheNew YorkTimes 11sept. 1990).

6. Criticile, cauze a conflictelor: Robert Baron, ,,Countering the Effects

of Destructive Criticism: The Relative Efficacy of Four lnterventions"(,,Cint5rirea efectelor distrugdtoare ale criticilor: eficacitatea relativda patru interventii"), /oumal of Applied Psychology 5,3 (1990).

7. Critica precise gi cea vaga: Harry Levinson, ,,Feedback o Subordi-nates" (,,Feedback-ul 9i subaltemii"), Addendum to the Leoinson

Letter (Addenda a scrisoareaui Leoinson),Institutul Levinson, Walt-

ham, Massachusetts(1992).

8. Schimbarea a falA a forlei de munc5: un sondaj pe 545 de companiinalionale fdcut de o firmd de consultanli din Manhattan - TowersPerrin, prezentat ire TheNeut York Times 26 aug. 1990).

9. Riddcinile urii: Vamik Volkan, TheNeed to Haae Enemiesand Allies(Neaoiade a aoeadugmani9i aliafi), Jason Aronson, Northvale, New

fersey, 1988.

10. Thomas Pettigrew: i-am luat un interviu lui Pettigrew pentru The

NrzuYorkTimes I2 mai 1987).

11. Stereotipuri 9i idei preconcepute subtile: Samuel Gaertner gi JohnDavidio, Prejudice,Discrimination, and Rncism Prejudecdfi, iscrimi-

nare i rasism),Academic Press,New York, 1987.12. Idei preconcepute subtile: Gaertner si Davidio, Prejudice,Discfimina-

tion, and Rncism.

13. Relman: citat in Howard Kohn, ,,Service With a Sneer" (,,Servicii

firi tragere de inimd"), TheNeutYorkTimesSundayMngazine 11nov.1994).

14. IBM: ,,Responding to a Diverse Work Force" (,,Reac!ia afd de o for-

!tr de muncd diversd"), The Neu York Times 26 aug. 1990).

15. Puterea de a se exprima cu glas tare: Fletcher Blanchard, ,,Reducingthe Expression of Racial Prejudice" (,,Reducereaexprimdrii prejude-

c5lilor rasiale"), Psycholo ical Science v ol. 2, 199 ).

16. Stereotipurile distrug: Gaertner 9i Davidio, Prejudice,Discrimination,

and Racism.

17. Echipele: Peter Drucker, ,,TheAge of Socia l Transformation" (,,Virs-

ta transformdrii sociale"),TheAtlnnticMonthly (nov.1994).

18. Conceptul de inteligen!5 de grup este nventat de Wendy Williams

9i Robert Sternberg, ,,Group Intelligence: Why Some Groups AreBetter Than Others" (,,Inteligenla de grup: de ce unele grupuri sintmai bune decitaltele"), ntell igencc1988).'



38 8 Note

19 Studiereacelebritdliior n cadrul laboratoarelorBell a fost prezenta-

tE de Robert Kelley 9i JanetCaplan in ,,i{ow Bell LabsCreatesStar

Performers" (,,Cum s-au creat a laboratoargleBell performeri ce-

lebri"), HnraardBusiness eoreiuiulie-aug. 1993).

20. Utilitatea retelelor neoficiale este citati de David Krackhardt si jef-

frey R. Hanson in .,Informal Networks: The Company Behind the

Chart" (,,Reteleleneoficiale: compania din spatele graficulul"), Har-

trnrdBusiness eoiew iulie-aug. 1993),p. 104.

Capitolul 11. Minte 9i medicini

1. Sistemul munitar pe post de creier al trupului: FranciscoVarela n

cadrul intrunirii Cea de-a treia minte si viafa, Dharamsala, India

(dec.1990).

2. Mesageri chimici intre creier 9i sistemul imunitar: vezi Robert Ader

9i alfii, Psy honeurohmnunolgy (P ihoneuroimunoloia),editia a 2-a,

Academic Press,San Diego, 1990.

3. Contactul dintre nervi 9i celulele imune: David Felten 9i allii, ,,Nor-adrenergic Sympathetic Innervation of Lymphoid Tissue" (,,Inver-

sarea noradrenalinei sistemului simpatic in tesutul lilr.foid"), lour-nal of Immunology 35 1985).

4. Hormonii 9i funcliile imunitare: B. S. Rabin ti allii: ,,BidirectionalInteraction Between the Central Nervous System and the Immune

System" (,,Interactiunea bidirecfionald intre sistemul nervos centralgi sistemul imunitar"), Critical Reztiewsn Immunology 9 (4), (1989),

pp.279-312.

5. Legdturile dintre creier 9i sistemul imunitar: vezi, de exemplu, Ste-ven B. Maier 9i al1ii, ,,Psychoneuroimmunology" (,,Psihoneuroimu-

nologia"), AmericanPsychologistdec.1994).

6. Emoliile toxice: Howard Friedman 9i S. Boothby-Kewley, ,,TheDisease-PronePersonality: A Meta-Analytic View" (,,Personalitatea

care predispune la boald: un punct de vedere meta-analitic"), Ame-

rican Psychologist 2(1987). Aceasti vastd analizi a studiilor care fo-

Iosesc ,meta-analiza" si care rezulti din multe alte studii mai mici

poate fi combinati din punct de vedere statistic intr-un studiu

enorm. Acest lucru ar permite efecte ce nu s-ar vedea in orice stu-

diu, dar s-ar putea detecta mai ugor datori t5 unui numdr total de

persoanestudiatemult mai mare.

7. Scepticii suslin cd maginea en'rofionald n strinsi legiturb cu numS-

rul mare de imbolniviri este de fapt profilul chintesenfei neurotice

- un adevirat naufragiu in anxiozitate, depresie9i furie emotionald.

Aceste procente mari de imbolndvire care sint prezentate se dato-

reazh nu atita unor motive medicale, cit unei inclinafii a oamenilor

de a se plinge de problemele de sdnitate, exagerindu-legravitatea.

Friedman si allii sustin cd mportanla emoliilor ir:r paritia bolilor se

rezurrri doar la cercetirile in care evaludrile medicilor sint ficute

Note 389

doar asuprasemnelorobservabilede boald 9i aleanalizelormedica-le gi nu tin cont de plingerile pacientilor,caredetermind nivelul deimbolndvire - cea dintii solutie fiind una rnai obiectivi. Sigur cdexistdposibilitateaca o stare proasti si fie rezultatui unei conditiifizice precare,precum si posibilitateade a grdbi aparitia bolii; dinacestmotiv, datele celemai convingitoare provin din niste studii deprospecfie in care stirile emofionale sint evaluate independent decelede boal5.

8. Gail Ironson gi allii, ,,Effectsof Anger on Left Ventricular Election

Fraction in Coronary Artery Disease" (,,Efecteleminiei asupra ven-triculului sting in bolile coronariene"), TheAmerican ournal of Car-diology,70,1992.Eficienla pompdrii sangvinese mai numegteune-ori gi ,,ejection fraction", ceea ce calificd aceacapacitate a inimii dea pompa singele din ventriculul sting in artere. Astfel se misoariprocentajul de singepompat din ventricule la fiecarebdtaie a inimii.In bolile de inim5, scddereapompirii inseamni o sldbiciune a mus-clriului inimii.

9. Dntre cele peste 12 studii despre ostilitate si moarte pricinuite debolile de inim5, o parte au arEtatci ar exista o legdfuri, numai cIacest neajuns poate si se datoreze diferenlelor de metodi, cum ar fio proastd misurare a ostilititii, precum 9i efectului relativ subtil alacestuia.De exemplu, cel mai mare numir de decesecauzate deefectul ostilitdlii se pare ci se produc cam la virstele miilocii. Dacisfudiul nu reugegtesd giseasci acelecauze ale decesului pentru oa-menii aflali la aceastdvirstd, inseamni cEpractic rateazeefectul.

10. Ostilitatea ;i bolile de inimd: Redford Wiiliams, The TrttstingHenrt(O inimdde nuedere),TimesBooks/Random House, New york. 19g9.

il . PeterKaufman: i-am luat un interviu dr. Kiufman pentru Ty'le czuYorkTimes 1 sept. 1992).

12. Un studiu fdcut la Stanford asupra miniei 9i celui de-al doilea in-farct: Carl Thoreson l-a prezentat in cadrul Congresului lnternatio-na l de Medicind Comportamentali de a Uppsala,Suedia iut. 1990).

13. Lynda H. Powell, ,,Emotional Arousal as a predictor of Long-TermMortality and Morbidity in Post M.I. Men,, (,,Tiezireaemogionaldcafactor predictiv al mortalitdtii gi rnorbiditilii birbatilor dupi opera_,tii"),Circulntion, ol.82, nr . 4, Anexa III, oct. 1990.

14. Murray A. Mittleman, ,,Triggering of Myocardial Infarction Onsetby Episodesof Anger" (,,Declangareanfarctului miocardic n urmacrizelor de furie"), Circulation, ol.89, nr.2(1994\.

15. Reprirnarea miniei ridici tensiunea arteriald: Robert Levenson,,,Can We Control C)ur Emotions, and Hon, Does Such Control

Change an Emotional Episode?" (,,Oareputem controla emotiile sicum ar putea un asemenea ontrol sd modifice un episod emofio_nal?" din FundanrcrttalQuestions bortt Ertrotionsftttrebdrifiutrlnmen-

:



390 Nofc

tale nntpra emofiilor)de Richard Davidson 9i Paul Ekman, Oxford

University Press,New York, 1945.

16. Stilul personal furios: am scris desPre studiul Iui Redford Williams

asrrpru mi.ti"i gi asupra inimii in The NezuYork Times GoodHealth

Magazine 16 apr. 1989).

17. O reducere de Mo/" a cel de-al doilea infarct: Thoreson, op' cif'

18. Programul dr. Williams Pentru stdpinirea miniei: Williams, Tfte

TrustingHeart.

19. Femeia care igi ficea mereu griji: Timothy Brown 9i al1ii: ,,Genera-

Iized Anxiety Disorder" (,,Disfuncfii ale anxietdlii generalizate") dinClinical Handbook f Psychological isorders Manunlul disfuncliilorpsi-

hologice) e David H. Barlow (ed.), Guilford Press,New York, 1993'

20. Stresul 9i metastazele:Bruce McEwen 9i Eliot Stellar, ,,Stressand the

Individual: Mechanisms Leading to Disease" (,,Stresul9i individul:

mecanismelecare duc la imbolndvire"), Archioesof Internal Medicine

I53 (27 sept. 1993).Studiul Pe care il descriu este in ,,Biology and

Clinical Relevanceof Human Natural Killer Cells" (,,Biologia 9i re-

levanla clinicd a celulelor umane ucigdtoare") de M' Robertson 9i

l.Ilrtz, Blood76 (1990).

21. Pot exista multiPle motive Pentru care oamenii stresali devin mai

vulnerabili la boali, aparte de cdile biologice firegti. Unul ar fi felul

ir careoamenii incearci si-9i calmezeanxietatea- de exemplu, fu-

matul, biutul sau ndopatul cu alimente nestrndtoase int in sine un

pericol. Pe de altd parte, existi 9i aceasti ingrijorare permanenti 9i

anxietate care i pot face pe oameni si-gi piardi somnul sau si uite

sd i9i respecte tratamentelemedicale sau dietele, prelungindu-9i

boala pe caredeja o au. CeI mai adesea nsd, mai mult ca sigur, aces-

tea merg mind in mini, stresul 9i boala sint un tandem.

22. Stresul slibegte sistemul imunitar: de exemplu, intr-un studiu ficut

asupra unor studenli la medicini care seconfrunti cu stresul la exa-

mene, s-a demonstrat ci acegtianu numai cd au un control scizut

asupra sistemului imunitar, ceeace duce la herpesuri, dar prezintd

9i o scidere a caPacitelii globulelor albe de a ucide celulelebolnave,

precum 9i un nivel crescut de substanle chimice, asociat cu supri-

marea capacititilor imunitare ale limfocitelor, globulele albe con-

centrindu-se asupra rispunsului imunologic' Vezi Ronald Glaser 9i

Janice Kiecolt-Glaser,,,Stress-Associated epression in Cellular

Immunity" (,,Depresiaasociati stresului la nivel imunttar"), Brain,

Behaoior, nd mmunity 1 (1987) Dar in majoritateaacestorstudii se

arati cd existi o sldbire a capacitdlii de apXrare munologicd in fata

stresului, totugi nefiind foarte clar dacd acesteniveluri sint atit de

scezute ncit si ducA la riscuri medicale

23. Stresul9i ricelile: Sheldon Cohen 9i allii,,,PsychologicalStressand

Susceptibility to the Common Cold" (,,Stresulpsihologic 9i sensibi

Note

litatea exageratd a ricelile obignuite"), NezuEngland ournal of Medi-

cine325 (1991).

24. Supdrdrile zilnice si infecliile: Arthur Stonegi allii, ,,Secretory gA as

a Measure of Immunocompetence", lournal of Htunan Stress 13(1987). ntr-un alt studiu, 246 de soli, sofii si copii au tinut un jurnal

zilnic aI motivelor de stres din familia lor intr-un sezon cu gripd. Ceicare au avut cele mai multe crize familiale au avut 9i cele mai mul-

te gripe si mai multe zile cu febri, fdcindu-se inclusiv o mdsurdtoare

a nivelului anticorpilor. Vezi 9i R. D. Clover 9i altii, ,,Family Func-

tioning and Stress as Predictors of Influenza B Infection" (,,Funcfio-

narea familiei si stresului ca ndicatori ai gripei infeclioase B"),lour-

na l of FamilyPractice 8 (mai 1989).

25. Herpesurile 9i stresul: o serie de studii fdcute de Ronald Glaser si ]a-nice Kiecolt-Glaser - de ex., ,,Psychological Influences on Immu-

nity" (,,Influenfele psihologice asupra imunit5lii"), American Psy-

chologist43 (1988).Relalia dintre stres si herpes este atit de puterni-

cd, ncit acest ucru a fost demonstrat intr-un studiu pe numai zecepacienfi, folosindu-se herpesul ca mdsurdtoare; cu cit anxietateaeramai mare, stresul inregistrat de citre pacienli era 9i el mai mare 9icregtea pericolul apariliei de herpesuri in urmitoarele sdptdmini;perioadele calme din vietile lor duceau la liniFtirea herpesurilor, ca-re nu mai apdreau. Vezi H. E. Schmidt gi algii, ,,Stressas a Precipi-

tating Factor in SubjectsWith Recurrent Herpes Labialis" (,,Stresul

ca factor ce grdbegte recurenta herpesului la persoanele vulnerabi-le"), ournal ofFamily Practice 0 (1985).

26. Anxietatea Ia femei 9i bolile de inimi: Carl Thoreson a prezentat

acest studiu la Congresul Internafional de Medicind Comportamen-tali de la Uppsala, Suedia (iulie 1990).Anxietatea poate de aseme-

nea sd oace un rol in a-i face pe unii oameni vulnerabili la bolile deinim5. Intr-un studiu fdcut la Universitatea Alabama. la Facultateade Medicind, pe '1.L23 de birbali 9i femei intre 45 qi 77 de ani, s-a

evaluat profilul lor emotional. Acei birbati care aveau inclinatii maimari spre anxietate gi spre ingrijorare la virsta mrl-locie iscau maimult decit ceilalli sd facd hipertensiune 20 de ani mai tirziu. YeziAbraham Markowitz si altii, lournal of the ArnericanMedical Associa-

tion (74nov. 1993).

27. Stresul 9i cancerul colorectal:JosephC. Courtney 9i altii, ,,StressfulLife Events and the Risk of Colorectal Cancer" (,,Viala stresantd si

riscul de a face cancercolorectal"),Epideniology sept.1993), (5).28. Relaxareapentru contrabalansarea imptomelor bazate pe stres:

vezi, de exemplu, Daniel Goleman gi oel Gurin, Mittd BodyMedicine

(Medicinnmhlii gi a trupultti),Consumer ReportsBooks/St. Martin'sPress,New York. 1993.

391

i



39 2 NoIc

2v. Depresiasi bolile: vezi, de ex.,Seymour Reichlin, ,Neuroendocrine-

Im.nrune nteractions" (,,interacliuneaneur(iendocrini si irnunA"),

NtzuEnglnndotmnl o.fMedicine 21 oct. 1993).

30. 'fransplantul de rndduvi osoas;:citat de JamesStrain, ,,CostOffset

From a Psychiatric Consultation-Liaison niervention trVithElderl,v

.Hip Fracture Patients" (,,Consecintelen urma unei intervenlii care

presupune gi o consultagiea nivel psihiatric atunci cind pacientii

suferS a o virstd avansati de o fracturi de gold"), Americnn ournnlof Psychiatry 48(1991).

31. Howard Burton si al1ii, ,The {elationship of Depression o Survivai

in Chronic RenalFailure" (,,Rela!iadintre depresie9i supraviefttire

in bolile cronice enale"),Psycltosomnticledicinemart. 1986).

32. Lipsa de speranfd9i decesul n urma bolilor de inimi: RobertAnda

9i al;ii, ,,DepressedAffect, Hopelessness,and the Risk of Ischemic

Heart Disease n a Cohort of U.S. Adults" (,,Deprimarea, ipsa de

speranld si riscul imbolndvirii de boli de inimd in cazul mai multor

adulfi din SUA"), Epidemiologyiul. 1993).

33. Depresia ;i infarctul: Nancy Frasure-Smith 9i allii, ,,DepressionFoi-

lowing Myocardial Infarction" (,,Depresia care insole9te infarctul

miocardic"), ournalof theArnericanMedicalAssociation20oct. 1993).

34. Depresia in mai multe boli: dr. Michael von Korff de la Universita-

tea Washington, psihiatrul carea fdcut aceststudiu, a subliniat cd n

cazul unor asemeneapacienli care se confrunti cu situalii dificile 9icare triiesc de pe o zi pe alta, ,,daci tratezi depresia unui pacient,

constali ameliordri fird modificdri ale stirii de sdndtate izici. Daci

egti deprimat, simptomele !i se par insd mai grave. O boald fizicA de

obicei cronici este o mare problemd pentru adaptabilitate' DacX egtideprimat, egti mai pulin capabil si inveli sd ai grijd de boala ta.

Chiar 9i in cazul bolilor fizice, dacl egti motivat 9i ai destuli energie

9i sentimentul valorii de sine - toate acestea iind sub semnul in-

trebdrii in cazul unei depresii - atunci oamenii se pot adapta re-

marcabil chiar ;i la cele mai cumplite neajunsuri de sdnXtate'"

35. Optimismul gi operatiile de bypass: Chris Peterson ;i alyii, Learned

Helplesatess: Theory for the Age of PersonalControl (Dobindireadepd-

girii neajutordrii: o teoriepentru otrsta controlttlui personal), Oxford

University Press,New York, 1993.

36. Accidentele la coloana vertebrald 9i speranla: Timothy Elliott 9i al-

!ii, ,,Negotiating Reality After Physical Loss:Hope, Depression, and

Disability" (,,Negocierearealitdfii dupd un accident fizic: speranla,

depresiagi infirmitatea"),lournal of Personality nd SocialPsttchology

6r,4 r99r).37. Risculmedical al izoldrii sociale:ames House gi al1ii, ,SocialRela-

tionships and Health" (,,Relafiile sociale 9i sindtatea"), Science 29iul. 1988).Dar vezi si o descoperire ontroversati:Carol Smith 9i al-

Note 393

!ii, ,,1\{eta-Arralysisf tire AsscciationsBetwcenSocialSupport anclHeaith Outcomes" (,,Meta-analizaegiturilor dintre sprijinul socialsi rezultatele in directia sAnitdlii"), JotLrnal f Behnutorni ttlii:ittc(1ee1).

38. Izolareasi riscul de deces: lte stuclii sugereazb n mecanismbioicr-gic in functie. Acestedescoperiri,citate n House, ,,SocialRelation-ships and Health", au a.iunsa concluziacd simpla prezenti a uneialte persoanepoate reduceanxietateagi scidea stresulpsihologic apersoanele arese afli in terapie ntensivd, a reanimare.Efectuldereconfortare datorat prezentei unei alte persoane duce nu numai Ia

o scdderea ritmului cardiacsi a tensiunii arteriale,dar gi la o maimici secreliea acizilor gragi,care ar putea bioca arterele.Una din-tre teorii incearc5sd explice efecful vindecitor al contactelor socia-le, care sugereazdun mecanism mintal in funclie. Aceastd teorie sebazeazdpe diverse date oblinute in urma experienfelor pe animale,din care s-aconstatat cd existi un efect de calmare a zonei hir:otala-mice posterioare, oni a sistemului limbic cu puternice Iegdturi cunucleul amigdalian. Prezenla reconfortantd a unei alte persoane n-hibd activitatea imbicS,scizind ritmul de secretieal aietilcolinelorhidrocortizonului gi catecolaminelor, toate acestea iind substanteneurochimice care declanseazi o respiralie mai rapidi, un ritm car-diac crescut sau alte semne fiziologice ale stresului.

39. ncordare,,,Cost ffset" ,,Consecirge";.

40. Cei ce supravietuiesc infarctului 9i sprijinul emofional: Lisa Berk-rnan 9i altii, ,,Emotional Support and Survival After MyocardialInfarction, A Prospective Population Based Study of the Elderly,,

(,,Sprijinul emotional si supravieluirea dupd infarctul miocardic, unstudiu bazat pe persoane n virsti"), Annalsof lntentalMedicine lSdec. 1992).

41. Studiu suedez: Annika Rosengren gi alfii, ,,Stressful Life Events,Social Support, anclMortality in Men Born in 1933,, ,,Evenimente-le stresanteale vielii, sprijinul social gi mortalitatea bdrbalilor n5s-cuti in 1933"),BritishMedicalournal (19 oct. 1993).

42. Certurile in cisnicie 9i sistemul imunitar: JaniceKiecolt-Glaser si al-!ii, ,,Marital Quality, Marital Disruption, and Immune Function,,(,,Calitatea cdsniciei, dezmembrarea cdsniciei si functia imunologi-cd"), Psycltosomatic edicine49 (1987).

43. I-am luat un interviu lui John Cacioppo in The Nezt,york Tintes ISdec. 1992).

44. Me refer la gindurile nepl5cute: ]ames pennebaker, ,,putting StressInto Words: Health, Linguistic and Therapeutic Implications. (,,Ex-primarea stresului in currinte: sindtate, implicalii lingvistice gi tera_peutice"),

lucrare prezentatd la intilnirea Asociatiei Americane aPsihologilor, Washington, DC (1992).

;ItI

I



394 Note

45. Psihoterapie gi ameliorhri medicale: Lester Luborsky 9i a$ii,"Is

Psychotherapy Good for Your Health?" (,,Psihoterapia face bine la

sanatate?";, rr.tu." Prezentatd a intilnirea Asociafiei Americane a

Psihologilor,Washington,DC (1993).

46. Grupurile de sprijin pentru cei bolnavi de cancer:David Spiegel 9i

algii, ,,fffect of Psychbsocial Treatment on Survival of Patients with

Metastatic Breast Cancer" (,,Efectul tratamentului psihologic asu-

pra pacientelor care au supravieluit unui cancer Ia sin cu metasta-

ze"), Lancet r. 8668, i (i989).

47. lntiebdrile pdrinfilor: descoperirea a fost citati de dr. Steven Co-

hen-Cole,piihiut.n la Universitatea Emory, atunci cind i-am luat un

interviu ptntru The NewYorkTimes 13 nov' L991)'

48. Informalii complete: de exemplu, programul Planetree din cadrul

Pacific Presbyterian Hospital din san Franciscova facecercetdrime-

dicale asupra tuturor subiectelor in funclie de cerinfe'

49. Cum pot deveni pacienlii eficienfi: in acestsens,a fost dezvoltat un

progru- de catre dr. Mack Lipkin, Jr', de Ia Universitatea de Medi-

cini din New York.

50. Pregatirea emolionali a unei intervenlii chirurgicale: am scris de-

spri acest ucru in The NezpYorkTimes 10 dec' 1987)'

5t. ingrijirea din partea familiei pentru pacienlii aflali in spital: din nou

"rt"".r^modei Planetree, u 9i cel de la spitalele Ronald McDonald'

undesepermitecapirinl i isdsteaundevainapropiereaspi talelor

atunci cind copiii sint internafi.

52. Congtientizare 9i medicini: vezi Jon Kabat-Zinn, Full Catastrophe

Liaing (Trdirea n plind catastroffi, Delacorte, New York, 1991'

53. progiamul de reiacere n urma bolilor de inima: vezi Dean ornish,

Dr.bean Ornish's Programor ReuersingHeart Disease Ptogranul dr'

Dean ontish pentru rifacereapacienlilor cu boli de inimd), Ballanttne,

New York, 1991.

54. Medicina bazatd pe relafiile interu mane:HealthProfessionsducntion

anil Relationship-Centered are Educafia n profesiunileegatedesdndta-

te gi relafiile bazate e tngrijiri). Raport al Pew-Fetzer Tas]<F9rc9 on

Aivancing psychosocial Health Education, pew Health Professions

Commission gi F"tr". Institute at The Center of Health Professions

din cadrul Universitdlii California din san Francisco, san Francisco

(aug. 1994).

55. Extirnarea mai rapidd: incordarea, ,,Consecin!e"'

56'Estel ips6deet ic6sdnutratezidepresiaincazulpacienli lorcubol i

cardiovasculare:Redford Williams 9i Margaret Chesney, ,Psychoso-

cialFactorsandPrognosisinEstabl ishedCoronaryHeartDisease,,(,,Factoriipsihologicl gi prognozele in stabilireabolilor coronarie-

n1t'1,louninl f tlteAnrericanMedicalAssociation20 oct' 1993)'

',','lir riso,rlt'dt'schisd Atre n chirurg. StanleyKramer, ,A Prescription

l,rr fr'.rl in1'.",,I{t 'tei ipentruvindecare"),Nezos'1ueek7 unie 1993)'

Note 39 5

PARTEAAPATRA

oAZE DE OPORTLTNTTATr

Capitolul 12. Creuzetul familiei

1. Leslie 9i jocurile video: Beverly Wilson 9i John Gottman, ,,MaritalConflict and Parenting: The Role of Negativity in Families,, (,,Con-flictele maritale 9i crestereacopiilor: rolul gindirii negative in fami-lii") din M. H. Bornsteav Handbookof parenting (Ghidul pdrintelui),vol.4, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, New Jersey,1994.

2. Cercetareaemofiilor in familie a fost fdcuti mai sistematic in studi-

ile lui ]ohn Gottrnan, pe care le-am recapitulat in Capitolul 9. veztCarole Hooven, Lynn Katz 9i ohn Gottman, ,,The Family as a Meta-emotion Culture" (,,Familia ca tip de culturd meta-emotionali,,),Cognitionand Emotion (primivara 1994).

3. Beneficiile copiilor cu pdrinli adepfi ai educaliei emofionale:Hooven, Katz gi Gottman, ,,TheFamily as a Meta-emotion Culture,,.

4. Sugarii optimigti: T. Berry Brazelton in prefala de la Heart Start: TheEmotionalFoundationsof SchoolReadinessHeartStart: bazaemolionallta pregdtirii pentru pcoald), entrul Nalional de programe pentru Su-gari, Arlington, YA, 1992.

5. Indicatori emolionali ai succesului la gcoali: Heart Start.6. Elemente pentru pregdtirea copiilor pentru inceperea sco\ii: Heart

Start, .7 .7. Sugari si mame: HeartStart,p.9.8. Neajunsuri create prin neglijare: M. Erickson 9i allii, ,,The Relation-

ship Between Quality of Attachment and Behavior problems inPreschool n a High-Risk Sample" (,,Relatia dintre calitatea afectiu-

nii 9i problemele de comportament la pre;colarii cu risc mare,,) dinI. Betherton 9i E. Waters (ed.), Monographs f the Societyof ResearchnChild Deaelopment 0, serianr. 209.

9. Leclii care dmin gi carestrt date r:rprimii patru ani: Heart Start,p.13.10. Supraveghereain timp a copiilor agresivi: L.R. Huesman, Leonard

Eron gi Patty Warnicke-Yarmel, ,,Intellectual Function and Aggres-sion" (,,Functia intelectuald si agresivitatea"),The lountal of persona-

Iity nnd SocialPsychology ian. 1987).Descoperiri similare au fost pre-zentate gi de Alexander Thomas gi Stella Chess in revista ChildDeaelopment in sept. 1988, ntr-un studiu flcut pe 75 de copii, careau fost urmdrili la intervale fixe, incepind din 1956,cind aveau in-tre 7 gi 12 ani. Alexander Thomas 9i alfii, ,,Longitudinal Study ofNegative Emotional Statesand Adjustments From Early ChildhoodThrough Adolescence" (,,Studiu aprofundat al stirilor emolionalenegative si adaptdrile posibile incd din prima copildrie si pini laadolescenli"), Child Deztelopment 9 (1988).Zece ani mai tiriiu, co-piii considerali cei mai agresivi de citre pdrinfi gi profesori in anii

de gcoali primar5 au fost cei mai agitali din punct de vedere emo-



396 Nofe

lional citre sfir;itul adolescenfei.Acegtiaerau copii (cam de doui

ori mai mulli beieti decit fete)carenu numai cd s"lreau a b5taiedin

orice,dareraugidisprelui torigiost i l i fal ideal l icopi isichiarfaid

de propriile familii si fald de profesori. De-a lungul anilor,. ostilita-

teaior nu s-aschimbat;ca adolescenli, -au nlelesmult mai greu cu

colegii de clasd9i cu familiile 9i au avut probleme a gcoali' Cind au

fost contactali ca adulfi, problemele mergeau de la faptul cd erau

certali cu legea 9i pind la anxietate ;i depresie'

11. Lipsa"-puli"i

la copiii maltratafi: observaliile celor de la cregdsi

descoperirile fdcute iu fost prezentate in lucrarea lui Mary Main 9i

Carol George, ,,Responsesof Abused and Disadvantaged Toddlersto Distress in Agemates: A Study in the Day-Care Setting" (-Reac!i-

ile copiilor micimaltratali sau dezavantajafi, fafe de supirdrile ce-

lor de virsta lor: studiu fdcut la cre9d"),Deaelopmentnl sychology 1'

3 (1985).Acestedescopbririau fost verificate9i pe pregcolari:Bon-

nie Klimes-Dougan silanet Kistner, ,,Physically Abused Preschoo-

lers'Responses o Peers'Distress" (,,Reacfiile alAde supiririle se-

menilor in cazul pregcolarilor maltratali fizic"), D eaelopmentalP y'

chology26 (1990)

12. Difi;;lte$le copiilor maltratafi: Robert Emery, ,,Family Violence"

(,,Violen!a in familie-), American Psychologist feb' 1989)'

13. i4altratarea de-a lungul generaliilor: rdmine de discutat daci acegti

copii maltratagi devir pirinli care maltrateazi' Vezi, de exemplu'

. Catfry Spatz Widom, ,,bttla Abuse, Neglect and Adult Behavior"

(,,Maltratarea copilului, neglijarea sa 9i comportamentul adultu-

lui"), American ournal of Orthopsychiatry iul' 1989)

Capitolul 13. Trauma 9i reinvtrlarea emolionalil .Amscrisdespretraumelededuratdcaurmareacrimelordela$coa-

la Primard Ctleveland n The New York Times a rubrica ,'Education

Life" (7 an. 1990).

2. Exemplele de tulburare de stres posttraumatic la victimele delinc-

ventei au fost oferite de dr. ShellyNiederbach, psiholog in Serviciul

de consiliere a victimelor Brooklyn'

3. Amintirile din Vietnam sirt din ,,Analysis of Aversive Memories

Using the Fear-Potentiated Startle Paradigm" (,,Analiza unor amin-

tiri nlplicute folosind paradigma fricii poten-tiale") de M' Davis din

N. Buiters 9i L.R. Squiie (ed.),TheNeuropsychologyf Memory (Neu-

ropsihologia emoriei),Guilford Press,New \o.rk,1992'

4.LeDoux"aduceindisculieacestcaz,caredevineunulgti inl i f icpen.

tru acesteamintiri, mai cu seami extrem de supdrdtoare din"In-

tlelibility of Subcortical Emotional Memories" (,,Incapacitatea

.r rrin i ilor emolionale din zona subcorticali"), l aumal of Cognitioe

N, r, irr;r' i{ ',r .r1989), ol . 1,238-243.

,, I .rri l rr,rt rrr rrtt,rviudr.CharneyinTheNeiuYorkTimcs12iun.1990).

l:

I

Nofe 397

6. Experimentele dcute n laboratorpe animaiemi-au fost descrise edr. John Krystal 9i au fost repetate in mai multe laboratoare stiinfi-fice. Studiile majore in acestsens au fost fdcute de dr. Jay Weiss dela UniversitateaDuke

7. Ceamai bund relatare asupra schimbdrilor din creier in cazul tulbu-ririi de stresposttraumaticsi rolului nucleului amigdalian in acestcaz este cea ficuti de Dennis Charney si altii in' ,,PsychobiologicMechanisms of Posttraumatic Stress Disorder" (,,Mecanismele psi-hologice ale tulburdrii de stres posttraumatic") dtn Archiaes of Ge-neral Psychiatry50 (apr. 1993),2944A5.

8. O parte dintre dovezile pentru schirnbdrile in creier apirute in urmatraumelor provin din experienle cu veterani din Vietnam, cu tulbu-rdri de stres posttraumatic ce au fost injectafi cu yohimbind, un drogaplicat pe virful s6ge-tilor de indienii din America de Sud pentrua-9i imobiliza prada. in doze extrem de mici, yohimbina bloiheazdacfiunea receptorului specific (respectiv, virful neuronului care pri-meste un neurotransmi!5tor). De obicei, aceastaactioneazi ca o fri-nd pentru catecolamine. Yohimbina preia friiele, impiedicind recep-torii si simtd secreliile de catecolamin5; rezultatul este o cre;tere anivelului de catecolamind. Odati ce aceste rine neurale pentru an-xietate au fost scoasedin uz prin aceasti injecfie, yohimbina a de-clangat panicd in 9 din L5 pacienli cu tulburare de stres posttrauma-tic 9i amintiri intense la 6 dintre ei. Un veteran a avut o halucinatie,pirindu-i-se cd a fost doborit un elicopter 9i cd a rimas doar fum inurma sa gi o lumind puternicS; un altul a vdzut o explozie a unei mi-ne in drepful unui jeep in care se aflau camarazii lui de arme -aceeagisceni care l obsedasede multe ori in

cogmaruri 9i pe care orevedea de peste 20 de ani. Studiul cu yohimbind a fost condus dedr. John Krystal, directorul Laboratorului de psihofarmacologie cli-nici din cadrul Centrului Nalional de tulburiri de stres posttrau-matic din West Haven, Connecticutt, Spitalul Veteranilor.

9. La bdrbatii cu tulburare de stres posttraumatic existd mai pulini re-ceptori s.2: vezi Charney,,,Psychobiologic Mechanisms".

10. Creierul incearcE sd scadd secrelia de CRF, compensind prin redu-cerea numdrului de receptori care o elibereazd. Faptul cX acestaesteun semn cd ceva s-a ntimplat la cei cu tulburare de stres posttrau-matic a putut fi constatat in urma unui studiu in care opt pacienliau fost tratati pentru aceasti problemS, fdcindu-li-se injectii cu CRF.De obicei, o injectie cu CRF genereazdo invazie de ACHI hormo-nul care se rdspindegte in corp pentru a declanga catecolaminele.Dar la pacienfii cu tulburare de stresposttraumatic,spre deosebirede cei fird tulburare de stres posttraumatic,nu s-a putut distingenici o schimbarea nivelului de ACHT - semn care aratdcd practic

creierui lor a tiiat legitura cu receptorii CRF,pentru cd erau deja



398 Note

multpreaincircalicuhormoniaistresului.Studiulafostdescrisde

Charles Nemeroff, psihiatru la Universitatea Duke'

11. I-am luat un interviu dr. Nemeroff in The New York Times 12 iun'

1990).

12. Ceva similar separe cd se ntimpld 9i cu tulburarea de stresPosttra-

umatic: de exemplu, intr-o experientd ficutd cu veterani din Viet-

nam diagnosticali cu tulburare de stresposttraumatic, acestora i s-a

prezentat un film de 1.5minute special montat Pentru a arA.ta .cene

clare de lupti din pelicula Plutonul- intr-un 8rup, veteranilor-li s-a

ficut injeciie .u r,iloxon, o substanli care blocheazi endorfinele.Dupi ce au vezut filmul, acegti veterani nu au demonstrat nici o

-odifi.ur"a sensibilitilii la durere' Dar la grupul cdruia nu i se ad-

ministrase blocantul cu endorfini sensibi-litatea a durere a scizut

simlitor, cu 30%, ndicind o cregtere n secreliade endorfind' Aceeaqi

sceni nu a avut acelagiefect a veteranii care nu aveau tulburare de

stresposttraumatic, sugerindu-se astfel ci la vjctimele tulburirii de

stres posttraumatic traieele nervoase care regleaztrendorfinele sint

extrem de sensibile sau hiperactive - efect care devine vizibil doar

cind sint expu;i din nou liceva care amintegte de trauma iniliala' In

aceastdsecvenfi, nucleul amigdalian evalueazd mai irtii importan-

!a emolionald a ceeace estevizut. Studiul a fost fdcut de dr' Roger

Pitman de la Harvard, psihiatru' Ca 9i in cazul altor simptome ale

tulburirii de stres postiraumatic, schimbarea creieiului nu se face

doar sub 9oc,ci poite fi declangati din nou dacd existd o rimigi!6

din cumplitul eveniment inilial. De exemplu, Pitman a constatat ca

. atunci cind gobolanii de laboratorerau expugi unor gocuri electrice

in cu9cd,ei dezvoltau acelagianalgezic pebazi de endorfin6 care a

apdrutgilaveteraniidinVietnamcareauurmsritfi|r]rru]lPlutonul.

Siptemini mai tirziu, cind gobolanii au fost pugi tr cugtile unde au

foit electrocutali - dar de data aceasta ird si li seadministreze 9o-

cul electric - ei au devenit din nou insensibili la durere, ca in pri-

mul caz. Vezi Roger Pitman, ,,Naloxone-Reversible Analgesic Res-

ponqe !o Combat-R9!9!9{ S[mg!!- 111-l-o-l!-!r-.3yt""tictressDisorder"

i,,n"iiiii anutgeiii{"i1oi;nnlilPeiitiu'aombilaiea

stimulilbi n

tulburarea de stres posttraumatic"), Archioes of GeneralMedicine

(iun. 1990). Vezi de ise-etea 9i Hillel Glover, ,,Emotional Num-

bing: A Possible Endorphin-Mediated Phenomenon Associated

witf, Post-Traumatic Stress Disorders and Other Allied Psycho-

pathologic States" (,,Blocareaemofionali: un posibil fenomen me-

diut d" endorfine in cazul tulburdrii de stres posttraumatic sau in

cazul altor stiri psihopatologice"), lournal of Traumatic Stress5' 4

(1992).

13. Dovada la nivelul creierului pe careo gisim in acest ragment seba-zeazApeun excelent articol al lui Dennis Charney, ,,Psychobiologic

Mechinisms" (,,Mecanismelepsihobiologice")'

Note 399

14. Charney,,,PsychobiologicMechanisms,,, 00.15. Rolul cortexului prefrontal in dezvdtul de frici: in studiul lui Ri-

chard Davidson, voluntarii au reactionat printr-o transpiratie abun-dentd (un barometru al anxietdtii) atunci cind au auzii un zgomoturmat de un alt sunet asurzitor, insuportabil. Sunetul putemii a de-clangat ranspirafia. DupI un timp, zgomotul inilial era de ajunspentru a declansaacelagivolum de transpiratie, ardtind astfel cj vo-luntarii au inceputsd aibi aversiune atd'deel . pe mlsurd ce au con-tinuat si audi doar zgomotul de mic6 intensitate, fdrd sunetul into_

lerabil, aversiunea inifial5 a dispirut - zgomotul inilial nu maiprovoca transpirafie. Cu cit cortexul prefrontal al voluntarilor eramai activ, cu atit reugeau sI scape mai repede de acea frici dobin-dit5.

intr-o alti experienld, s-a arhtat rolul lobilor prefrontali ir depdgireafricii. $obolanii de laborator - ca 9i in multe alte cazuri din acestestudii - au irvdlat si se teamX de un sunet insotit cu un soc elec_tric. $obolanii au fost supugi apoi unei lobotomii, o leziune chirur-gicali la nivelul creierului, care a tdiat legdtura lobilor prefrontali cunucleul amigdalian. ln urmitoarele zile, gobolanilorli s-a dat siaudi sunetul fdrd ca acestasi mai fie insotit de gocul electric. ince-tul cu incetul, dupd un timp, gobolanii caie invifaseri sd se teamdde acel sunet au eliminat gradual frica. La cei ai cdror lobi prefron-tali fuseserddeconectali a durat de doui ori mai mult ca sj se dez-vefe - sugerindu-se astfel ci existd un rol crucial al lobilor prefron-tali in stipinirea fricii gi, n general, in stdpinirea lecliilor emotiona-le. Aceasti experienfi a fost fdcuti

de Maria Morgan, fosti studen-tir a iui joseph LeDoux la Centrul de gtiinte neurald al UniversitdtiiNew York.

16. Refacereadupi fulburarea de stres posttraumatic: mi-a vorbit de-spre aceststudiu RachelYehuda, neurochimist 9i director al progra-

mului de studiere a stresului traumatic de la Facultatea de Medici-ni Muntele Sinai din Manhattan. Am prezentat la rindul meu rezul-tatele in The New YorkTimes 6 oct. L992J.

17. Tiaumele copiliriei: Lenore Terr,TooScaredo Cry (preasperiat en-tru a plinge),HarperCollins, New york, 1990.

18. Cdile de refacere dupi traumi: Judith Lewis Herman, TraumaandRecoaerykauma gi refacerea), asic Books, New york, 1992.

19. ,,Dozarea" traumei - Mardi Horowitz, StressResponse vndromes(Sindromulde rencliea stres),ason Aronson, Northvale, New lersey,1986.

20. Un alt nivel la care funclioneazd reinvifarea, cel pufin pentruadulgi, este cel filozofic. Vegnica ntrebare a victimei - ,,De ce toc-

mai eu?" - trebuie abordatd.Atunci cind devine victima unei tra-ume/ persoana i9i pierde increderea in lume, gindind cd ceeace seintimpli in viatd nu este drept - deci nu mai poate sd fie convinsd



40 0 NoIe

ci i tlctine controlul asupra destinului trirind o via!5 asacum trebuie'

I{ispunsul la aceastd elinigtea victimci desigur cd nu trebuiesi fie

unul tilozofic sau de ordin religios;misiuneaestede reconstruirea

sLstemuluide ncrederesau de credin!5 care i Pefmite aceleipersoane

si trdiascd in nou in lume aldturide oametriPe carese poatebizui

21. Frica nijialS persistdcl-riar tunci cind estestipinitS, lucru ce a fost

aritat in diveise studii chiar gi pe goboianide lab.rator. careau fost

conditionati sd se teami de un sunet, cum ar fi un clopolel, atunci

ci-r'rd unetul apdrea nsolit de un goc electric. Dupi aceea,cind au-

zeau clopofelJl, ei reactionau cu fricd, chiar dacS nu exista gocul

electric. Tieptat, dupi un an (o perioadi extrem de lungi pentru un

sobolan - lu* o treime din viala sa)' sobolanii i9i pierdeau teama

de clopolel. Dar frica reapirea la cote maxime atunci cind clopole-

lul era din nou insofit de un 9oc electric. Frica revenea ir:rtr-oclipi

- in schirnb, dura luni 9i luni de zile pentru a dispdrea' Bineinleles

cd se poate face o paraleld cu oamenii, atunci cind este vorba de o

fricd tiaumatizantd din trecut carereaParecu toata forfa, reamintind

de trauma iniliald.

22. studiul terapeutic al lui Luborsky este prezentat in aminunt in

Untlersandii g Transfere cc The CCRTMe hod (in lelegerearansferului:

metoda CCNT) de l.ester Luborsky 9i Paul Crits-Christoph, Basic

Books,New York,1990'

Capitolul 14 . Temperamentul nu este predestinat

l.Yezi, de exemplu, ferome Kagan 9i alfii, ,,Initial Reactions o Un-

familiarity" (,,Reacliile niliale fati de lucrurile cu carenu sintem fa-

miliarizaii"), Current Directions n Psychological ciencedec' 1992)' O

descriere completd a temPeramentului apare n Galen'sProphecy e

Kagan.

2. Tom 9i Ralph sint arhetipurile de timiditate 9i indrdznealtr, a9acum

sint ele deicrise in Galen'sProphecy e Kagan, pp. 15F157'

3. Problemele pe viafd ale copilului timid: Iris Bell, ,,Increased Pre-

valence of Stress-relatedSymptoms in Middie-aged Women Who

Report Childhood Shyness" (,,Cre9terea imptomelor legatede stres

la iemeile de virsti mUlocie cu copii timizi"), Annals of BehauiorMe'

dicine16 (1994).

4. Ritmul cardiac cescut: Iris R. Bell 9i allii, ,,Failure of Heart Rate

Habituation During Cognitive and Olfactory Laboratory Stressors

in Young Adults With Childhood Shyness" (,,E9eculde a regulariza

ritmul cirdiac in timpul experienfelor stresante cognitive gi olfac-

tive fdcute pe tinerii adulli care au suferit de timiditate in copili-

rie"), Annalsof BehnoiorMedicinel6 (1994).

5. Panica la adoiescenli: Chris Ha)'ward 9i alfii, ,,Pubertal Stage andPanic Attack History in Sixth- and Seventh-grade Girls" (,,Puberta'

tea ;i crizele de panici la elevele de clasaa gasea9i a qaptea"),Anu:-

1

{ri

Note 401

rican Iournal of Psychia ry, vol. 149 9) (sept. 7992),pp .'1,2391,243Ie-rold Rosenbaum gi alfii, ,,Behavioral Inhibition in Childhood: ARisk Factor for Anxiety Disorders" (,,Inhibifia comportamentald lacopii: factori de risc pentru anxietate"), HaranrdReaiewofPsychiatry(mai 1993).

6. Studiile asupra personalitdtii si diferenfelor emisferice au fost fi-cute de cStre dr. Richard Davidson de la Universitatea din Wiscon-sin 9i de citre dr. Andrew Tomarken, psiholog la Universitatea Van-derbilt: vezi Andrew Tomarken si Richard Davidson, ,,Frontal BrainActivation in Repressorsand Nonrepressors" (,,Activarea creierului

frontal la aparitia represorilor si nonrepresorilor"),lournal of Abnor-mal Psychology 03 (1994).

7. Observafiile asupra felului in care mamele igi pot ajuta copiii timizisi devind mai indrizneli au {ost fdcute cu Doreen Arcus. Amdnun-te in cartea lui Kagan, Gnlen'sProphecy.

8. Kagan, Galen's rophecy, p.194-195.9. Mai pulin timid odati cu trecerea anilor: Jens Asendorpf, ,,The

Malleability of Behavioral Inhibition: A Study of lndividual Deve-iopmental Functions" (,,Maleabilitatea inhibitiei comportamentale:studiu asupra funcliilor de dezvoltare individuali"), DeaelopmentalPsychology 0, 6 (1994).

10. Hubel gi Wiesel: David H. Hubel, Thorsten Wiesel 9i S. Levay,

,,Plasticity of Ocular Columns in Monkey Striate Cortex" (,,Plastici-tatea coloanelor oculare la corteiul striat al maimulelor"), Philo-sophicalTransactions f the Roynl Societyof London 278(1977).

11. Experiente 9i creierul sobolanilor: studiul lui Marian Diamond 9i al-

li i este descris de Richa rd Thompson inThe Brain (Creierul),W.H.Freeman, San Francisco,1985.

12. Modificirile creierului in tratarea disfuncliilor obsesive: L. R. Baxtersi altii, ,,Caudate Glucose Metabolism Rate Changes With BothDrug and Behavior Therapy for Obsessive-Compulsive Disorder"(,,Evaluareaschimbdrilor in metabolismul glucozei caudate produ-se de medicamente si de terapia comportamental.l in cazul hrlburd-rilor obsesive"), Archiaesof GenernlPsychiatry49 (1992).

13. Activitatea crescutda lobilor prefrontali: L.R. Baxtersi altii, ,,LocalCerebral Glucose Metabolic Rates in Obsessive-Compulsive Dis-order" (,,Evaluareametabolismului giucozei ia nivel cerebral ocal incazul tulburdrilor obsesive") Archioesof GeneralPsycliatry a 9987).

14. Maturitatea lobilor prefrontali: Bryan Kolb, ,,Brain Development,Plasticity, and Behavior" (,,Dezvoltarea creierului, plasticitate gicomportament"),AnrericanPsychologist4 (1989).

15 . Experientedin copilSriesi probleme prefrontale:Richard Davidson,

,,Asymmetric Brain Function, Affective Style and Psychopathologv:The Role of Early Experience and Plasticity" (,,Functia creierrrluiasimetric,stilul af'ectiv i psihopatologi a: olul experienlelor impu-



402 Nofe

ri i gi plasticitatea"),Deoeloprnentnd Psychopathology,ol ' 6 (1994)'

pp.74I-758.

16. ilegla.ea biologici 9i dezvoltarea creierului: Schore, Affect Regula-

tiort.

17. M.E. Phelps 9i altii, ,,PET:A Biochemical Image of the Brain at

Work" (,,PET: o imagine biochimici a funclion5rii creierului") in

N.A.Lassensial t i i ,BrainWorkandMentalAct iai ty:Quanti tat i t te

studies with Radioactirserncers Fwtcfionnteacreieruhri 9i actizsitdlile

mintnle: tudiicantitntizteu reactiai adioactiai), unksgaard,Copen-

ha9a,1991.

PARTEAA CINCEA

ALFABETULEMOTIONAL

Capitolul 15' Costurile analfabetismului emolional

1. Alfatetizarea emolionald:am scrisdespreaceste ursuri inThe Netu

YorkTimes 3 martie 1992).

2. Statisticiasupranumdrului de crime consemnaten rapoartelepoli-

liei, Crime n lhe t1.5.,1991, ublicat de Ministerul de Justifie'

3. Delicte violente la adolescenfi: n 1990,numirul arestSrilorpentru

delictele violente a crescut cu 430 la 100000 de locuitori, o cregtere

d.eZ7%falddelg80.Arestiri ledeadolescenlipentruviolaucrescut

de la 10,9 a 100000 a 21,9 a 100000 n 1990'Crimele sdvirgitede

aclolescenli au crescut de patru ori intre 1965 9i 1990, de la 2,8 Ia

100000 Ia 12,1;pind in i990, trei din patru crime sdvirgitede adoles-

cenli erau fdcuie cu arme de foc, o cregterecu 79"k in ultimii zece

ani. Jafurilecu circumstanleagravanteau crescut a adolescenlicu

64"/" din 1980 pini in 1990. Vezi, de ex', Ruby Thkanashi,"The

Opportunities of Adol"s""ttc e" (,,Ocaziile adolescenlei"), American

Psy hologistfeb.1993).

+. i.riSSO,"""mirul sinuciderilor printre cei ntre 75 si24 de ani a fost

de 4,5 a 100000 de locuitori. in 1989, ra de trei ori mai mare,13,3'

Numirul de sinucideri la copii intre 10 9i 14 ani aProaPe -a riplat

intre 1968si 1985.Cifrele ce se referx la sinucideri, victime ale cri-

melorgisarcinisintdinHealth,lggl,publicalieeditatedeMiniste-

rul SdnitXlii din SUA si Refeaua pentru copii, A Data Bookof Child

nnd Adolescentnjury (Atutar statistic I problemelor dolescenfilor),

Centrul Nalional pentru Educalie9i Sindtatea Mamei 9i Copilului'

Wasliington, DC, 1991

5. in ultim"ii30 de ani, din 1g60 ncoace, umdrul celorbolnavi de ble-

noragie a crescutde patru ori in rindul copiilor intre 10 9i 14 ani 9i

de trii ori la copiii inire 15 si 19 ani. n 1990, 0% dintre pacienlii cr-rSIDA aveau inire 20 si 30 de ani, multi imbolnivindu-se in timpr"rl

adolescentei. resiunileexterioarePentrua incepecit mai devremc

I '

Note 403

viata sexuald sint tot mai puternice. Un sondaj fdcut in anii 1990 aardtat cd peste o treime dintre tinerele femei suslin cd 9i-au inceputviata sexuald pentru ci au fost obligate de anturaj. Cu o generalieinainte, doar 13%dintre femei suslineau acest ucru. Vezi Ruby Ta-kanashi, ,,TheOpportunities of Adolescence" (,,Ocaziile adolescen-

!ei"), Releauapentru copii, A Data Bookof Child and Adolescentnjury.6. Consumul de heroind gi cocaind in rindul populaliei albe a crescut

de la 18 a 100000 n 1970la 68 n 1990, iind deci de trei ori mai ma-re. Dar cam tot in acegti20 de ani la populalia de culoare cregterea

a fost de la 53 a 100 000 de locuitori in 19701a766 n 1990 aproa-pe de 13 ori mai mult decit cu 20 de ani inainte. Cifrele in legituracu consumul de droguri sint luate drnCrime in thell.S., 991, Minis-terul Justitiei din SUA.

7. Unul din cinci copii are probleme psihologice care e marcheazdvia-ta intr-un fel sau altul, cel putin a9a suslin sondajele fdcute in State-le Unite, Noua Zeeland5, Canada si Porto Rico. Problema cel maides intilniti esteanxietatea la copiii sub 11 ani, presupunirnd 9i tul-burdri majore in 10% din cazuri, apdrir:rd obii indeajuns de grave,incit sd aibX un impact puternic asupra vietii normale; al;i 5% au oanxietate generalizatd 9i ingrijorare permanenti, iar 4"h cu anxieta-te intensi ir momentul despirfirii de pirinli. Cantitifile de alcoolconsumat au crescut a biieli de virsta adolescentei cam cu 20%pi-nd la 20 de ani. Eu am semnalat mare parte dintre acestedate despretulburdrile emolionale ale copiilor intr-un articol din TheNew york

Times 10 an. 1989).

8. Studiul la nivel nalional asupra problemelor emolionale ale copiilorgi comparalia cu alte ldri: Thomas Achenbach 9i Catherine Howell,

,,Are America's Children's Problems Getting Worse? A l.3-YearComparison" (,,Oare problemele copiilor americani se nriutdfesc?Studiu comparativ pentru virsta de 13 ani"), Journalof the AmericanAcademyof Child and AdolescentPsychiatry nov. 1989).

9. Comparalia intre liri a fost ficuti de Urie Bronfenbrenner in ChildCare n Context:Cross-CulturalPerspectioesIngrijirea copilului tn con-text: perspectiaenterculturale) de Michael Lamb 9i Kathleen Stern-berg, Lawrence Erlbaum, Englewood, New Jersey,1992.

10. Urie Bronfenbrenner a luat cuvintul la un simpozion in cadrul Uni-versitStii Comell (24 sept. 1993).

11. Studii asupra agresivitilii 9i delincvenlei Ia copii: vezi, de exemplu,Alexander Thomas 9i al;ii, ,,Longitudinal Study of Negative Emo-.tional Statesand Adjustments from Early Childhood Through Ado-lescence",Child D eoelop ent, v ol. 59 (sept. 1988).

12. Experimentul cu bdtdugii: ]ohn Lochman, ,,Social-Cognitive pro-cessesof SeverelyViolent, Moderately Aggressive, and Nonaggres-sive Boys" (,,Procesele ocio-cognitive la bdielii foarte violenli, cu o



404 Note

agresivitatescdzuti 9i neagresivi"), ournalof Clinicaland Consulting

Psychology, 994.

13. Studiu asupra agresivitilii bdielilor: Kenneth A. Dodge, ,,Embtionand Social Information Processing" (,,Prelucrarea informaliilor

emolionalegi sociale")din J.Garber 9i K. Dodge, TheDeaelopmentfErnotionRegulationand Dysregulation Deztsoltareaegldrii emolionale i

a deregldrilor),Cambridge University Press,New York, 1991.

14. Disprelui pentru bitiugi: j.D. Coie 9i f.B. Kupersmidt, ,,A Beha-

vioral Analysis of Emerging Social Status n Boys' Groups" (.,Oana-

lizd comportamentald a apariliei statutului social in grupurile debdieti"), ChildDeaelopment4 (1983).

15. Pinb la jumdtate dintre copiii nestdpinili: vezi, de exemplu, Dan Of-ford gi al;ii, ,,Outcome, Prognosis, and Risk in a Longitudinal Fol-low-up Study" (,,Rezultate,prognoze si riscuri intr-un studiu longi-tudinal de lungi duratd"), laurnal of the American Acndemyof Childand Adolescent sychiatry 1 (1992).

16. Copiii agresivi si delincvenfa: Richard Tremblay gi altii, ,,PredictingEarly Onset of Male Antisocial Behavior from Preschool Behavior"(,,Anticiparea aparitiei comportamentului antisocial masculin incidin comportamentul pregcolar"),Archiaes f General sychiatry ept.1994).

17. Ce se intimpld in familia unui copil inainte ca acestasd ajungA la

9coal5evident cd este de o importanld capitala ir:rce privegte furcli-natia spre agresivitate.Un studiu, de exemplu, a aritat cd aceicopii

ai cdror mame i-au respins la virsta de un an sau care au avut o nag-tere mai complicatd erau de patru ori mai inclinali spre comitereade delicte

"'iolentepind la 18 ani. Adriane Raines 9i alfii, ,,Birth

Complications CombineC with Early Maternal Rejection at Age OnePredispose o Violent Crime at Age 18 Years"(,,Complicafiilede la

nagtere combinate cu respingerea timpurie din partea mamei, la

virsta de un an, predispun la delicte violente la 18 ani"), Archiues f

General sychiatrydec.1994).

18. Degi se pirea cd un IQ verbal mic poate anticipa delincvenla (urr

studiu a ardtat ci existi o diferenld de opt puncte intre punctajeledelincventilor gi nondelincvenfilor), exist5 dovezi ci impulsivitatea

este o cauzd mai directd si mai puternicd pentru un IQ scdzut 9ipentru delincvente. in cazul punctajelor rnici, copiii impulsivi nu

dau atenlie suficienti invdldrii unui Iimbaj sau rafionamentelor infunctie de care se stabileste un punctaj al IQ-ului verbal, astfel incit

impulsivitatea facesi scaddaceste unctaje. ntr-un studiu fdcut pe

tineretui din Pittsburgh intr-un proiect longitudinal, bine realizat, n

care s-au luat ir :rcalcul IQ-uI 9i impulsivitatea la copiii intre zece 9i

i"2 ani, impulsivitatea era aproape de trei ori mai relevantSdecitIQ-ul verbal n anticipareadelincventei.Veziaceastd iscutie n ,,Onthe Relation Between Q, Impulsivity, and Delinquency" (,,Despre

Note 405

legdtura dintre IQ, impulsivitate si.delincventi,,) de Jack Block dinlournal of AbnormalPsychology,04 (1995).

19. Fetele ,,rele" si sarcina: Marion Underwood gi Melinda Albert,,,Fourth-GradePeer Status asa Predictor of Adolescent pregnancy,,

(,,Statutul in rindul colegilor, elevi de clasa a patra ca predictor-alsarcinilor la virsta adoiescentA"), ucrare prezentate la intilnirea So_cietdlii de cercetare a dezvoltdrii copilului, Kansas Citv, Missouri(apr.1989).

20. taiectoria spre delincventi: Gerald R. patterson, ,,Orderly Change

.in a Stable World: The Antisocial Tiait as Chimera,, (,,Schimbdri'iaordinea zilei intr-o lume stabilh: trdsdturile antisociale - o hime_rA"), ournal of Clinical and Consttltingpsychology62 (1999).

21. Tiparul de gindire al agresivitdfii: Ronald Slaby 9i Nancy Guerra,,,Cognitive Mediators of Aggression in Adolescent Offenders,,(,,Mediatori cognitivi ai agresivitdlii la delincvenlii adolescenfi,,),Deoelopmenal P V hology 4 (1988).

22. Cazul Danei: din Laura Mufson si altii, Interyersonalpsychothcrapy

for Depressed dolescents Psihoterapienterpersonald entrtt ndolescei-lii cu depresii),Guilford Press,New york, 1993.

23. Numirul crescind al depresiilor in lumea intreagd: Grupul de cola_borare interstatal, ,,The Changing Rate of Major Depression: Cross_National Comparisons" (,,Numirul mereu n schimbareal depresi_ilor majore:comparatii nalionale"), lourrnl of theAmericnnMcdicntAssocialort 2 dec.1,992)

24. Posibilitatea e a faceo depresieestede zeceori mai mare:peterLe_winsohn 9i al1ii, ,,Age-Cohort Changes in the Lifetime Occurrence

of Depression and Other Mental Disorders,, (,,Numeroasele schim_biri in functie de virstd duc la depresie ;i alte dezechilibre minta_le"), lournal of AbnormalPsychology 02 (1993).

25. Epidemiologiadepresiei:PatriciaCohensi altii, Institutul psihiatric

din New York, 1988;Peter Lewinsohn 9i alfii, ,,Adolescent psycho_

pathology: I. Prevalence and Incidence of Depression in HighSchool Students" (,,Psihopatologia adolescentului: rdspindirea si ir_cidenladepresiei a elevii de liceu"), lournalof Abnormalpsychology

L02 (1993).Vezi de asemeni Mufson 9i alyri, nterpersonalpsychotii_

rapy. Pentru o trecere n revistd si a altor estimiri: E. Costelio, ,,De_velopments in Child PsychiatricEpidemiology,, (,,Evoiulia epide,miologici psihiatrici a copilului"), lounul of the Academyof Chiklnnd Adolescent sychiatry 8 (19S9).

26. Tiparele depresiei a tineri: Maria Kovacs si Leo Bastiaens, ,ThePsychotherapeutic Management of Major Depressive and Dysthy_mic Disorders in Childhood and Adolescence: ssues and pros_

pects" (,,Tratareasihoterapeuticda depresiilormajore gi a tulburd_rilor distimice in copilirie 9i adolescenld: uncte de vedere9i pers_

pective") din I.M. Coodyer, Mood Disordersn Chitdhood nd'Atlo_



406 Note

lescenceTttlbttrdri de dispozilie n copildrie9i adolescenfd)' ambridge

University Press,New Yotk,1994'

27. Depresia a copii: Kovacs,op. ut '

28. I-am luat un interviu Mariei Kovacs in The New YorkTirrres 11 ian'

1qq4I

29. Probleme sociale 9i emolionale la copiii cu depresii: Maria Kovacs 9i

David Goldston, ,,Cognitive and Solial Development of Depressed

Children and Adolesints" (,,Evolulia cognitivd si sociald a copiilor-

9i adolescenlilor cu depresi'e"), otLrnat f the Americnn Acadenryof

Child and Adolescent sychintry mai 1991)'30 . Neajutorarea9i depresia: ohnWeiss9i alfii, ,,Control-relatedBeliefs

and Selfreporied D"p."ssive Symptoms in Late Childhood" ("Con-

lri.,geri controlate 9i simptomi dLPtlt^"^e.1:t^*toscute

in copildria

tirzie"), lottrnal ofAbrtormalPsychologyO2 (1993)

31. Pesimism 9i depresie la copii: Judy Garber, Universitatea Vander-

bilt, vezi, d""*.,

R..th Hilsman;i Judy Garber, 'ATest of the Cogni-

tive Diathesis Model of Depression in Children: Academic Stres-

sors,Attributional Style, Perieived Competence and Control" ("Test

pentru modelul cognitiv de diatezd aI depresiei la copii: factorii

ltresanli de la gcoa*, stil autoritar, PercePereacompeten-teis' con-

trol"f-i ptrnai of Personalityand SoiialPsychology 7 (1994);Judith

Garber, ,,Cognitions, Depressive Symptoms, and Development in

AdolescentsT (,,Simptome cognitive, depresive 9i dezvoltarea ado-

lescentilor"), lournnl of Abnonnal Psychology 02 (1993)'

32. Garber,,,Cognitions".

33 . bidetn.

34. Susan Nolen-Hoeksema 9i al1ii, ,,Predictors and Consequences- fChildhood Depressive Symptoms: A Five-YearLongitudinal Study-"

(,,Anticipdri giconsecin;L asupra simptomelor depresive.din copili-

ii", st.rdl , aprofundat pe cinii anl"), lournal of Abnormal Psychplogy

1011ee2).35. Numdrul depresiilor s-a njumdtdlit: Gregory Clarke' Universitatea

din Oregon,'Centrul de $tiinle Medicale, ,,Prevention of Depression

in At-Rilk High School Adolescents" (,,Prevenireadepresiei Ia ado-

lescenlii din iiceele cu probleme"), lucrare Prezentata a Academia

Americand de Psihologie a Copilului 9i Adolescentului (oct' 1993)

36. Garber,,,Cognitions".

3T.HildaBruch,,,Hungerandlnstinct"(,,Foameasiinstinctul")'/our--;; i Neroous' nd irlentnl Disease4g (1969)' The GoldenCage:The

Enigna of Anorexia Nerrtosa Colit;iade aur, enigmele norexieineraoa-

se),"HarvardUniversity Press,Cambridge, Massachusetts'nu a fost

publicatdPind n 1'978.

u. htucliereaproblemelor de alimentalienesdnitoasi: Gloria R' Leon 9i

.rll ,,, I't'rionality and Behavioral VulnerabilitiesAssociatedwith

lir',! iil,rltt:; or liating Disorders n AdolescentGirls" (,,Personalita-

Nofe 407

te gi vulnerabilitSli comportamentaleasociatecu un risc crescutalproblemelor de alimentalienesindtoasd a adolescente',),ounnl ofAbnormal Psychology 02(1993).

39. Bdielelulde gaseani carese consideragras a fost pacientul dr . Wil-liam Feldman,pediatru la Universitateadin Ottawa.

40. Observatde Sifneos, ,Affect,Emotionai Conflict, and Deficit,,.41. Fragmentul cu neacceptareaui Ben estedin ,,TheSocial World of

Peer-RejectedChildren" (,,Universul social aI copiilor respinsi decolegi") de StevenAsher si SondaGabriel, ucrareprezentati la in-tilnirea

anuali a Asocialiei cercetdtorilor americani din domeniuleducalional,San Francisco martie 1989).42. Proportia celor care renunt5 la gcoald printre copiii respinsi social:

Asher 9i Gabriel, ,,The Sociai World of Peer-ReiectedChildren,,.43. Constatdrile n privinla competenteiemotionaieslabea copiilor ne-

indrdgiti sint din ,,SocialCognition and SociometricStatus,, ,,Cu-noagtereasocialdgi statutul social") de Kenneth Dodge 9i EstherFeldman, din Steven Asher gi John Coie (ed.),peer Rejectionn Child-hood (Refuzul semenilor a uirsta copildriei), Cambridge University,Press,New York, 1990.

44. Emory Cowen si alfii, ,,Longterm Follor,v-up of Early Detected Vul-nerableChildren" (,,Studiupe termen lung al copiilor detectalidetimpuriu ca vulnerabili"), lournal of Clinicnlnnd Constrlting sycho-

togy47 (Is73).

45. Cei mai buni prieteni 9i copiii respinsi: Jeffrey parker gi StevenAsher, ,,Friendship Adjustment, Group Acceptance and Social Dis-satisfaction n Childhood" (,,Adaptirile la prietenie, acceptarean

grup 9i nemultumirile sociale n copiiirie"), lucrare prezentatd la fur-trunirea anual5 a Asocialiei cer.cetdtorilor mericani din domeniuleducalional,Boston(1990).

46. Pregdtirea opiilor respingidin punct de vederesocial:StevenAsher

9i Gladys Williams, ,,Helping Children Without Friends in Homeand School Contexts" (,,Ajutareacopiilor fird prieteni acasi si lascoald")drn Children'sSocialDeoelopnrcnt:tfornntion or pnrentsnndTcnclrcrsDezuoltnrcnocinld copiilor: nforniyii pcntruldrinti 9i proJc.sori),University of lllinois Press,Urbana and Champaign, 1987.

47. Rezultatesimilare:StephenNowicki, ,,A RemediationprocedureforNonverbal ProcessingDeficits" (,,Unprocedeude remedierea defi-cienlelor nonverbale"), manuscris nepublicat, UniversitateaDuke(1989).

48. Doud cincimi sint alcoolici:un sondai dcut a UniversitateaMassa-chusettsde citre ProjectPulsea fost prezentatin The Dnily Hamp-shireGazette13nov. 1993).

49. Bdutul exagerat: cifrele sint preluate dinstatisticile lui HarveyWechsler, irectoral Colegiului de studierea alcoolicilordin cadrul

Universititii Harvard pentru sinitate publicd (aug. 1994).



Note 409408 Note

50. Tot mai multe femei beau ca s5 se mbete 9i riscdun viol: raport Pre-

zentat de Centrul universitar columbia asupra dependenlei 9i con-

sumului exagerat de substanle nocive (mai 1993)'

Sf . lrincipala cerluzadeceselor:Alan Marlatt' raport fdcut in cadrul in-

trunirii anuale a Asocialiei Americane de Psihologie (aug' 1994)'

52. Datele asuPra dependenlei de alcool 9i cocaini sint din Meyer

Glantz, geful Institutului de cercetarea consumului de droguri 9i

alcool.

53. Probleme 9i consum exagerat: feanne Tschann'"Initiation

of Sub-

stance Abuse in Early .idol"'"""t"" (,'inceperea consumului desubstanle nocive incS din prima adolesce^le")' Health Psychology

(r9e4).54. iam luat un interviu lui Ralph Tarter in TheNew YorkTimes 26 apr'

1e90).55. Nivelurile tensionale la fiii de alcoolici: Howard Moss 9i a[ii'

"Plas-

ma GABA-like Activity in Response o Ethanol Challenge in Men at

Hign nirk for Alcohoiism" (,,Ac1iuneaplasmei GABA ca reaclie la

etJnol in cazul birbalilor predispugi la alcoolism")'

BiologicalPsy-

chiatry27(6) martie 1990).

56. Deficienla iob.rtrri frontal la fiii de alcoolici: Philip Harden ti Robert

Pihl,,,Cognitive Function,CardiovascularReactivity'and Behavior

i" n.yt ui Higtt Risk for Alcoholism" (,,Func!ia cognitivS' reactivi-

tatea cardiovJsculard 9i comPortamentul la bXielii care risci sd de-

vini alcoolici"), ottnal ofAbnornulPsychology 01 1995)'

57. Kathleen Merikangas 9i al;ii, ,,Familial Transmission of Depression

and Alcoholism"(,,Tensiunile din familie care duc la depresie 9i al-

coolism"), Archiues f General sychiatry apr' 1985)'

58. Alcoolicii nelinigtili 9i impulsivi: Moss 9i alfii'

59. Cocaina 9i depresia:'EdlvardKhantzian, "Psychiatricand.Psycho-

dynamicFactorsinCocaineAddict ion"(, ,Factoripsihiatr icigipsi-

hldinamici in dependenla de cocaini") din Arnold Washton 9i

Mark Gold (ed.), ocnfueiA Clinician'sHandbookCocainn:manualul

clit'ticianttlui),Guilford Press,New York, 1987'

60. Dependenla de heroind 9i furia: Edward Khantzian' Universitatea

de 4edicini Harvard, in conversaliile avute cu Pestecei 200 de pa-

cienli pe care -a tratat mpotriva dependenleide heroinS'

51. Gata & rizboaiele: aceasti razd mi-a fost sugerat5de Tim Shriver'

colaborator a Centrul de studiere.acopiilor Yale asupra Progrese-

lo r invi tdri i sociale i emol ionale'

62 . Impactul emolional al sdriciei: ,,EconomicDeprivation and Early

Cnitanooa Development" (,,1-ipsurile conornice9i dezvoltarea n

copiliria timpurie';) 9i ,,PovertvExperiencesof Young Children and

the Quality of Th"i, Ho*" Environments" ("Experie,niele sirdciei la

copiii rnici si caiitateamediului familial") de cireg Duncan si Patri-

cia Garrett descriu fiecare n parte descoperirile lor in articole sepa_rate apirute in Child Deoelopmentapr. 1994).

63. Trisdturile copiilor foarte vioi: Norman Garmezy, The InaulnerableChild (Copilul nzsulnerabil), uilford press,New york, 19g7.Am scrisdespre copiii care reusesc n ciuda tuturor nealunsurilor in The NewYorkTinrcs13 oct. 1987).

64. Anticiparea disfuncliilor mintale: Ronald C. Kessler si alfii, ,,Life-time and 12-month Prevalenceof DSM-III-R psychiatric Disordersin the U.S." (,,O viafi de om gi anticiparea cu 12 uni mai devremea tulburirilor psihiatrice

DSM-III-R in SUA-), Archipesof GeneralPsychiatry ian. 1994).65. Cifrele pentru biieli gi fete referitoare la molestirile sexuale din

SUA si:rt din Malcolm Brown de la lnstitutul National de SdndtateMintali - Violenld si StresTraumatizant; numdrul cazurilor studia_te estedat de comisia Nationald pentru prevenirea Morestdrii si Ne-glijerii Copiilor. Un sondaj national ficut asupra copiilor a ardtat cila fete proporti a estede 3,2o/",ar la biieti de 0,6% nir-un anumit an:David Finkelhor si Jennifer Dziuba-Leatherman, ,,Children as Vic_tims of Violence: A National Survey,, (,,Copiii victime ale violenfei:un sondaj la nivel nafional"), pediatrics(oct. l9g4).

66. Sondajul nalional asupra copiilor maltratati sexual si programele deprevenire au fost ficute de David Finkelhor, sociolog la 0niversita_teadin New Hampshire.

67. Cifrele asupra numirului victimelor, c'pii molestati, sint preluatedintr-un interviu cu Malcolm Gordon, psiholog la Instituhrl Natio_nal de SdndtateMintald - Violenti gi StresTraumatizant.

58. W.T. Grant Consortium gi studiul despre promovarea competenteisociale de cdtre gcoali, ,,Drug and Alcohol prevention Curricula,,(,,Programa de prevenire a drogurilor 9i alcoolului,,) din J. DavidHawkins 9i alfii, CommunitiesThnt Care (Comunitdti cdrorn e pasf1,Jossey-Bass, an Francisco,1992.

69. W.T. Grant Consortium, ,,Drug and Alcohol prevention Curricula,,,p. 136.

Capitolul 16 . $colarizarea emoliilor

1. I-am luat un interviu lu i Karen StoneMcCowninTIrc Neru orkTt_mes 7 nov.1993).

2. Karen F. Stonesi Harold Q. Dillehunt, SelfScience: heSttbject s Me(Stiirt!aSinelui:sttbiectulsint ur), Coodyear publishing io., SantaMonica,1978.

3. Comisia pentru Copii ,,Guide to Feelings,, (,,Ghidul sentimente_lor"), Secortd Iclt 4-5 (1992), . 8+ .

4. Proiectul de dezvoltareu copilrrlui, vezi de ex.,Daniel Solomon sialfii, ,,EnharrcingChildren's prosocial Behavior n the Classroom,,

ll

I1



41 0 Note

(,,Int5rirea omportamentului prosocial a clasi al copiilor")' Arneli-

canEducationttl esearchorrrnnl iarna 1988)'

5. AvantajeleHead Start: aport al Fundaliei Ypsilanti asuPracerceta-

rii scopului educafional,Michigan (apr' 1993)'.

6. Orarui emofional: Carolyn Saarni, ,,Emotional Competence: Horv

Emotions and Reiationships Become Integrated" ("Competenla

emofionali: cum po t fi integrate emoliile gi relaliile interumane')

am R.e. Thompson, So ciomo onaI Dezt lop rcntll eb askaSympo imn

on Motiaatiotr 6 (1990)'

7. Trecerea a gcoala primardsi gimnaziu: David Hamburg' Todny'-s

Children:Criating a'Futttreor abeneratiort n Crisis Copiiidin ziuade

azi:creareamui aiitor pentru o generafien crizd),Times Books' New

York,1'992.

8. Hamburg, Today' Children, p' 17t-172'

9. Hamburg, Today'sChildren, 'I82'

10. I-am luaiun interviu Lindei LantieriinThe NewYorkTr'es (3 mart.

1992).

11 . Programelede alfabetizare molionali ca principal factorpreventiv:

Hawkins 9i alfti,Communities hatCare'

12 . $colile ca adevdrate comunitdli cdrora le pasd: Hawkins 9i alfii'

Comnuities Tlnt Care.

13 . Povestea etilei care nu era gravidi: Roger P' Weisberg 9i allii'

,,Promoting Positive Social Development and Health Practice n

ioung Urb"an Adolescents" (,,Promovarea unei dezvoltdri sociale

pozitive gi a unor practici sinitoase la tinerele adolescentedin me-

iiul urban") ain M. J.Eiias (ed.), Social ecision-makingn theMidd-le

SchoolHotdririle deordin social tt cadrul gimnazirrlul)'Aspen Publi-

shers,Gaithersburg, 7992.

14.Formareacaracteruluigicondui tamorald:AmitaiEtzioni 'TheSpiri t

of Commtmity Spiritrtlcorntmitdlii), rown, New York' 1'993'

15. ieclii de mtruiitate: Steven C' Rockefellel lohn Deuey: Religiotts

Faithand DernocrnticHtunanism JohnDezoey:redinla eligioasdt urna'

nismti democrsfic), olumbia University Press,New York' 1991'

1.6.A proceda corect prin intermediul aliora: Thomas Lickona' Edrr-

catingor ChnracterEdttcnreaaracteruhri), antam,New York' 199L'

17 . Arta"iemocrafiei: FrancisMoore Lappe 9i Paul Martin DuBois' The

QtickeningofAmerica(Ri tmtrl totmnirapidnlAmerici i ) 'Jossey-Bass'SanFrancisco,1994.

ls.Cul t ivareacaracterului :AmitaiEtzionigtalJi i ,CharacterBui ldingfor

a Democratte, ittil SocietyEormarenaractenllrli entruo societnteiui-

ld demouaticd),TheCommunitarian Network, Washington' DC' 7994'

19.O cregtere u 3% a numirului crimelor: ,,Murders Across Nation

Riseby 3 Percent,but Overall Violent Crime Is Down" ("NumXrul

crimeio, cregte a nivel nalional cu 3%, dar in ansamblu delicteleviolente sint in scddere"),Tht NewYorkTinrcs 2 mai 1994)'

Note 477

20. Cregtereadelincventei juvenile: ,,SeriousCrimes bv Iuveniles Soar,,(,,Delicte grave sdvirsite de minori"), Associatedpress (25 iul.1994).

Anexa B. Pecelile minlii emolionale

1. Am scris despremodelul lui Seymour Esptein de ,,incongtient expe_riential" cu mai multe ocazii in The Nezu ork Tinres i mare purt" uacestui ezumat sebazeazdpeconversaliilepe care e_amavut cu el,pe scrisorile pe caremi le-a trimis 9i pe articolul sdu, ,,Integration ofthe Cognitive and Psychodynamic Unconscious,, (,,Integr"area ub_co^n_stientului ognitiv si psihodinam ic', , American psyihologis 44

Q99$ gi carteasa scrisd mpreund cu Archie Brodsky, iott re {mnrterThan You Think (Epti mai de;teptdecitcrezi),Simon & Schuster,NewYork, 1993.Degi modelul sdu de minte experientiald a slujit mode_lului meu de ,,minte emolionali", interpretirile imi apartin.

2. Paul Ekman, ,,An Argument for the liasic Emotionr,, 1,,Un u.grr_ment pentru existenfa emotiilor fundamentale,,),Cognition and Emo_tion,6, 1992, . 175.Lista trisdturilor care ac distinitia dintre emo-tii este ceva mai lungd, dar acesteasint celecare ne intereseazi aici.

3. Ekman, op.cit., p. 1874. Ekman,op .cit.,p.1.89.5. Epstein,1993,p.55.6. J.Toobey gi L. Cosmides, ,,Thepast Explains the present: Emotional

Adaptations and the Structure of Ancestral Environments,, (,,Trecu_tul explicd prezentul: adaptiri emotionale 9i strucfura mediului an-

_cestral"),Ethology nd Sociobiology,7, p.4l&4-Ig.

7. Poate.pirea limpede cd fiecare emotie isl are propriul tipar biologic.Totu9i nu este chiar aga si acest fapt a fost cbnstatat de cei carJau

studiat psihofiziologia emofiei. Continui sd aibd loc o dezbatere ntermeni foarte tehnici dacd trezirea emotiilor este in mod funda-mental aceeagipentru toate sau daci existi tipare unice pentru fie_care. Fdrd a intra in aminuntele acesteidezbateri, am prizentat ca-zul celor care au un profil biologic unic pentru fiecare emogiemajo_ri in parte.



Multumiri

Soliei mele Tara Bennett-Goleman, psihoterapeut, care a fostun partener de o creativitate extraordinard incd din fazele deconceplie care au condus la scriereaacesteicirti. Adaptarea sala curenlii emolionali ce s-au agitat sub suprafala gindurilor giinteractiunilor noastre mi-a deschiso lume noutr.

Prima datd am auzit aceastdexpresie, ,,alfabetizare emolio-nald", de la Eileen RockefellerGrowald, care pe vremea aceeaera fondatorul gi pregedintele Institutului de Evolufie a Sdndtd-lii. In cadrul unei conversalii intimpldtoare, ea mi-a trezit inte-resul gi a stat la baza investigaliilor care au dus in final la aceas-td carte.

De asemenea, prijinul acordatde Institutul Fetzermi-a per-mis sd studiez 9i sd explorez cit mai aprofundat ce nseamnd ,,al-fabetizarea emofionald", drept pentru care sint recunoscdtor in-

curajdrilor pe care mi le-a dat inci de Ia inceput Rob Lehman,pre;edinte al Institutului, precum gi colaboriiii permanentecuDavid Sluyter, director de programe. Rob Lehman este cel carela inceputul studiilor mele m-a indemnat sd scriu o carte desprealfabetiz area emof ona d.

Sint profund indatorat sutelor de cercetdtori care de-a lunguJanilor mi-au impdrtdgit descoperirile lor 9i ale cdror efo4turi sinttrecute in revistd gi sintetizate aici. Lui Peter Salovey de la yale

ii datorez conceptul de ,,inteligenldemolionald".De asemenea,am avut mult de cigtigat pentru cd am primit informafii confi-denliale asupra descoperirilorpermanentealemultor educatori

9i practicanli ai artei prevenirii iniliale caresint labazamigcdriiincd ndscinde a alfabetizirii emolionale. Permanentele lor efor-turi de a spori talentul social gi emolional al copiilor gi de a re-

crea mediul gcolar, transformindu-l in unul mai uman, a fost osursi de inspirafie pentru mine. Printre ei se numdrd MarkCreenbergsi David Hawkins de la Universitatea din Washinq-ton; Eric Schapsgi Catherine Lewis de la Centrul de studii je

dezr.oltaredin Oakland, California; Tim Shriver de la Centrul



414 Mullumiri Multumiri 475

Toni Burbank, editorul meu de la Bantam Books,mi-a oferitentuziasmul gi acuitatea sa in a,mi dovedi o gindire gi o rezol-vare cit mai transantS.

Iar Tara mi-a asigurat acestcocon de cdldurd, iubire si inteli-genli, toate acesteacontribuind in mod creator de-a lungul in-tregului proiect.

Yale de studiere a copilului; Roger Weissberg de la Universita-

tea Illinois din Chicigo; Maurice Elias de la Rutgers; Shelly

Kessler de la Institutul Goddard asuPra preddrii 9i invdlirii in

grup din Boulder, Colorado; lui Chevy Mafin 9i lui Karen Stone

M.eo*.t de la Nueva School din Hillsborough, California;

Lindei Lantieri, director la Centrul Nalional din New York de

Rezolvare Creatoare a Conflictelor; 9i lui Carol A. Kusche de la

Institutul de cercettrri gi programe de dezvoltare din Seattle'

De asemenea,sint indatoratirnmod special celor care au revi-

zuit 9i comentat pirli din acestmanuscris: lui Howard Gardner

de la Universitalea Harvard; lui Peter Salovey de la Catedra

de psihologie a Universitdiii Yale; lui Paul Ekman, director al

Laboratorului de interacliuni umane al Universitdlii California

din San Francisco; ui Michael Lerner, director la Commonweal

din Bolinas, California; lui Denis Prager, directorul Programu-

lui de sdnXtate din cadrul Fundatiei Iohn D. 9i Catherine T'

MacArthur; lui Mark Gerzon, director al Common Enterprise

din Boulder, Colorado; lui Mary Schwab-Stone,doctor la Cen-

trul de studiere a copiilor din cadrul UniversitXfii de Medicind

Yale; ui David Spiegel, doctor la Departamentul de psihiatrie al

Universit5lii trleaicite Stanford; lui Mark Greenberg, director, al

programului Fast Track, al Universitdlii din Washington; lui-shoiho.tu

Zubotf de la $coala de Afaceri Harvard; lui foseph

LeDoux de la Centrul de gtiinld neurald din cadrul Universit5lii

New York; lui Richard Davidson, director al Laboratorului

de psihofiziologie de la Universitatea din Wisconsin; lui Paul

Kaufman de li Media 9i mintal din Point Reyes, California;

fessicdiBrackman, lui Naomi Wolf, gi mai ales ui Fay Goleman'

Sfaturi de mare ajutor 9i de inalti linutd intelectuald am pri-

mit de la Page DuBois, savant grec de la Universitatea din Cali-

fomia de Sud; de la Matthew Kapstein, specialist in eticl 9i reli-

gie la Universitatea din Columbia; de la Steven Rockefeller, bio-

[raful lui ]ohn Dewey de la Colegiul Middleburl; Ioy-Nolan a

idunat exemple de situalii emolionale; Margaret Howe 9i

Annette Spychalla au pregitit anexele asuPra efectelor Progra-mei de afa6etizare emofional5. Sam 9i SusanHarris au furnizat

aparatura absolut necesari.

Editorii mei de la The New York Timesmi-au fost de un real

sprijin in ultimii zece ani in numeroase anchete 9i noi descope-

riri isupra emofiilor, toate acesteaap5rind in paginile ziarului 9ifiind o bazi informalional5 pentru aceasti carte.



1718aA

28293132355/

384043

495153J/

5962

6558707274

77

808793

100

irill i

II

Cuprins

Proaocarea ui Aristotel

Partea intii. Creierul emolional1. Pentru ce existd sentimentele? .....

Cind pasiunile coplegesc aliunea

Cum s-adezvoltatcreieiul . .. . . . . . . . :

2. Anatomia unui blocaj emolional

Locul tuturor pasiunilor

Releaua neurali

Santinela emofionali

Specialistul in memorie emolionalA

Alarmele neurale demodate

Cind emoliile sint rapide 9i confuze

Manager emofional

Armonizarea emoliilor 9i a gindurilor

Partea a doua. Natura inteligenlei emofionale

3. Cind a fi degtept e o prostie

Inteligenla emolionalA gi destinul

Un alt fel de inteligenld

Spock vs. Data: atunci cind cunoagtereanu este de ajuns ' . . . .

Emofiile pot fi inteligente? ....

IQul ;i inteligenla emofionali: tipuri pure

4. Cunoagte-te pe tine insuli .

Ptrtimasul qi indiferentul

Omul fdrtr sentimente

Lludind sentimentele viscerale

Golirea ncongtientului .....

5.lnrobit de patimiAnatomia miniei .

Calmarea nelinigtii: cine, eu sd-mi fac griji? ..

Abordarea melancoliei

Cei ce reprimi: negarea ovialS . . . .



11.8 Nole

6. Aptitudinea de a stdPini

Controiarea mpulsurilor: testul pr5iiturii . .. . '

Dispozilii proaste, gindire proasti

Cutia Pandorei9i Pollianna: orta gindirii pozitive

Optim.ismul:marelemotivator ...

Transa: neurobiologia miiestriei

invdtatui si transa: un nou model de educalie

7. Rddicinile empatiei

Cum actioneazdmPatia

Nofe 419

Partea a patra. Oaze de oportunitili

1.2.Creuzetul familiei

Pepropriile picioare - HEART START

Dobindirea elementelor emolionale fundamentale

Cum poli creqteo brutd

lUaltratarea disparitia empatiei

13. Trauma 9i reinvdlarea emolionalS

Groaza inghelatd in memorie

Tulburarea de stresposttraumatic ca tulburare limbicd . . . . .. .

Reinvitarea emotionald

Reeducarea-creieruh"ri mo!ional

Reinvdtarea emolionali 9i refacereadupi o traumd

Psihoterapia ca educafie emolionali

14. Temperamentul nu este predest inat .. . . . . . . . ' . ' . . 26 1

Neurochimia imiditati i . .... 26 3

Nu md deranjeazi nimic: temperamentul vesel - - . .... 266

imblinzirea nucleului arnigdalian prea excitabil .. . . . . 269

Copildria:o 9ansi unic5 . . ". . 272

$anse ruciale .. . . .. 274

Partea a cincea. Alfabetul emotional

15. Coshrrile analfabetismului emolional ....

O senzafie emolionalS neplAcutd

imblinzirea agresivitdfii

Scoala i tdugi lor ....Prevenirea depresiei

Prelul lumii moderne: numdrul mare de depresii

Traiectoria depresiei la tineri

Cum se ajunge a deprimare

Scurtcircuitarea depresiilor

Tulburirile de alimentatie

Doar cei singuri r:nunti la 9coaliAntrenareapentru prietenie .....

Biutura si drogurile:dependenla a automedicalie . . . . . . . ' . .

S-a erminat cu rizboaiele: un drum comun final preventiv . . .

16. $colarizarea emoliilor

Leclia desprecooperare

Un punctde controverse .. . . .

Postmortem: o cearte caren-a mai izbucnit

ingrijoririle zilei .. .

ABC-ul inteligenlei emolionale

Alfabetizarea ernolionali in cadrul oragului

Alfabetizare emolionali deghizatd

10 310 610 911211 41171,2r

t2412612812913 1134

L36

141t43

1491,5215 5157

Z5 I

L,73

237z5v

240

243246248251252u5

258

279280283287289290292294296297300303304308

31 431631731932032rJLJ

326

Copilul bine racordat

Prelul racordirii gregite

Neurologia empatiei

Empatia 9i etica: rXdicinile altruismului

Viala f.lri empatie: ce este n mintea celui care molesteazd;

moralitatea sociopatului

8. Artele sociale

Manifestati-vX emoliile

Expresivitatea 9i contaminarea emolionald

Originile inteligenlei sociale .

Semnele ncompetenlei din punct de vedere social .

,,Nu te putem suferi": pragul abordirii . .. .

Inteligenla in relatiile emofionale: un studiu de caz .

Partea a treia. Inteligenla emotionali aplicati

9. Dugmani intimi .Cdsnicia lui si a ei: riddcinile se afli in copilirie

Neajunsurile din c5snicie

Ginduri toxice .

Potopul: scufundarea cdsniciei

Barbalii: exulvulnerabil . . . . .

Al lui 9i al ei: sfat matrimonial

CeartasXndtoaii . . . . .

10 .Conducindcu inima .. . . . . .

Cr i t ica ste sluibi . . ' . . . . . . . .

Cum te descurci cu diversitatea

Talentul organizatoric 9i IQ-ul grupului

11. Minte 9i medicin5

Mintea trupului: felul in care emoliile influenleazd sdndtatea ' '

Emoliile toxice: date clinice .

Avantaiele medicale ale emoliilor pozitiv.'Aportul inteligentei emolionale la ingrijirile medicale

Spreo medicind cdreiasd-iPese

r63L6416 817217417 6t77L79

185187193

lee204206209

21 8224226



420 Nofc

Oraruiemot ional . . . . " ' ' " "327

Sincronizarea ste otul .. " " 330

Alfabetizareaemolionald ca mijloc de prevenire '.. " ' 332

Regindirea gcolilor: predarea prin puterea exemplului.

Coinuni tel icdroralepasi . . ' " " ' ' ' " 335

O misiune extinsd pentru gcoli .. ' ' " ' 336

Oare alfabetizarea emo;ionald conteazS? " ' " 337

Caracterul,moralitatea gi arta democratiei .. ' " " " " ' 342

Un ult im cuvint .. . . 343

Anexa A.

Anexa B.

Anexa C.

Anexa D.

Anexa E.

Anexa F.

Ceesteemof ia? . . ' . . . . .345

Pecelileminlii emolionale . ... ' 348

Circuitul neural al fricii .. . .. . . 355

Consorliul W. T. Grant: comPonente ;ictive

ale programelorde prevenire .. . ... .. . 359

Programa $tiinlei Sinelui . .... . 361

invdfarea sociald9i emolionald: rezultate . ... 363

Note . . . . . . . . 369

Mti l lumir i . . . . . . . . . . 413

Editor: Gn.Ansrx'r

CURTEAVECHE PUBLISHING

str. arh. Ion Mincu 11,Bucuregti

tel. fax: (07)222.5726, 01)222-4765

e-mail: [email protected]

web: www.curteaveche.ro

Tipografra.illUlllPRllfIagiCale. Chidniulul 22, !t 6, l.tl 6600

tof . 032-2112:15. 235384 ld. 032-211252

df,rFqrr

daniel goleman - inteligenţa emoţională

Documents