dacismul ca secta sau crede si nu cerceta nbh

8/16/2019 Dacismul CA Secta Sau Crede Si Nu Cerceta Nbh

1/30

Dacismul ca secta sau crede si nu cerceta

Published By Cezar Machidon On Wednesday, July 2nd 2014. Under Cultur,!storie Tags: daci, dacis", daco"an, #oaie $ationala, istoria ro"anilor , !storie, Mihai%

&ndrei &ldea, 'rotocronis"

Prevenire

&tunci c(nd o i'otez ori o teorie istoric )ine *n contradic+ie cu "aoritatea iz)oarelorsau cu toate, ori cu o serie de -a'te atestate de ieri sau de azi sunte" *ndre't+i+i ss'une" c este, cel 'u+in *n 'arte, /reit. &tunci c(nd, *n te"eiul cercetrii noastre,s'une" c acea teorie sau i'otez este /reit, nu s)(ri" un atac la 'ersoan, ci ocritic la subiect.

n r(ndurile ce ur"eaz 'lec" de la ideea c, dincolo de 'rocentul de ru%inten+iona+i

eisten+i *n orice co"unitate u"an, 'reo'inen+ii notri sunt oa"eni bine%inten+iona+i.Critica noastr nu )izeaz o 'ersoan sau alta chiar dac "en+ion", aa cu" este-iresc, nu"ele celor 'e care *i cit". 3i"'otri), ideile, ar/u"enta+iile i celelalteele"ente ale unor i'oteze i teorii sunt cele )izate de noi.

Dacismul în liniile sale esenţiale

Un curent istoric a'roa'e ineistent '(n *n 'oca Ceauescu a -ost 53acis"ul6 718.&cesta este *ns astzi -oarte 'uternic 'rintre cei care nu au studiat niciodat istoria *nchi' te"einic. 9i cu'rinde o "ul+i"e de i'oteze i idei nstrunice a"estecate cu citatetrunchiate i o con)in/ere -er" c 5ceilal+i6 adic cei care au alt 'rere sunt

5du"anul de clas6.#a'tul c la si"'ozioanele i "ani-estrile daciste se 'rezint i'oteze i idei totalcontradictorii, se -ac a-ir"a+ii reci'roc eclusi)e i se *ncalc toate 'rinci'iile cercetriiistorice sau lin/)istice, ba chiar i ale lo/icii, nu 'are s *i deraneze cu ni"ic 'e cei "ai"ul+i din ade'+ii acestor idei. Cel 'u+in at(ta )re"e c(t eti de acord cu cel 'u+in trei 'uncte:

3acii au -ost cei "ai tari din lu"e;

3ar 'e daciti nu *i deraneaz.

http://foaienationala.ro/dacismul-ca-secta-sau-crede-si-nu-cerceta.htmlhttp://foaienationala.ro/author/stefanhttp://foaienationala.ro/category/culturahttp://foaienationala.ro/category/istoriehttp://foaienationala.ro/tag/dacihttp://foaienationala.ro/tag/dacihttp://foaienationala.ro/tag/dacismhttp://foaienationala.ro/tag/dacismhttp://foaienationala.ro/tag/dacomanhttp://foaienationala.ro/tag/foaie-nationalahttp://foaienationala.ro/tag/foaie-nationalahttp://foaienationala.ro/tag/istoria-romanilorhttp://foaienationala.ro/tag/istoriehttp://foaienationala.ro/tag/mihai-andrei-aldeahttp://foaienationala.ro/tag/mihai-andrei-aldeahttp://foaienationala.ro/tag/mihai-andrei-aldeahttp://foaienationala.ro/tag/protocronismhttp://foaienationala.ro/tag/protocronismhttp://foaienationala.ro/dacismul-ca-secta-sau-crede-si-nu-cerceta.htmlhttp://foaienationala.ro/author/stefanhttp://foaienationala.ro/category/culturahttp://foaienationala.ro/category/istoriehttp://foaienationala.ro/tag/dacihttp://foaienationala.ro/tag/dacismhttp://foaienationala.ro/tag/dacomanhttp://foaienationala.ro/tag/foaie-nationalahttp://foaienationala.ro/tag/istoria-romanilorhttp://foaienationala.ro/tag/istoriehttp://foaienationala.ro/tag/mihai-andrei-aldeahttp://foaienationala.ro/tag/mihai-andrei-aldeahttp://foaienationala.ro/tag/protocronism


2/30

Ceea ce, din 'unctul "eu de )edere, trans-or" dacis"ul *ntr%un -el de do/" reli/ioas.=ucru do)edit, de alt-el, de ado'tarea de ctre daciti a tot -elul de "ani-estri reli/ioasela -el de bine *nte"eiate ca i ideile lor istorice, de la 5Ortodoia ?al"oian6 '(n la5trateretrii 3aci6 i alte '/(nis"e si"ilare. &u auns chiar, ase"enea "ultor secte, s 'ublice tot -elul de scrieri reli/ioase atribuite, 'ro-und incorect, unor 'ersonae istorice

sau -anteziste *nce'(nd cu 3ecebal, ?al"oe, 3eceneu etc care nu au scris niciodat"aterialele ce le sunt atribuite. 9i *n care scrieri /seti din nou tot -elul de a-ir"a+iicontradictorii i conce'+ii reci'roc eclusi)e, de la 5*n/eri cstori+i6 '(n la 5-'turiastrale e)oluate6 de 'e 5alte 'lanete6 care -olosesc tot -elul de "iloace 'ri"iti)e *nra'orturile lor cu '"(ntenii. @ot ca la "ulte secte "ai noi i "ai )echi o 'aralel ti'ic-iind cu "or"onii sau ieho)itii i la daciti aceste "ateriale sunt 5'entru a)ansa+i6, 'entru racolarea "arelui 'ublic -olosindu%se "ateriale Azise istorice.

Un caz pentru exemplificare

Un ast-el de "aterial este cel -cut 'ublic *n 200 de 3u"itru Badil, sub titlul

5=atinizarea li"bii dace un bas" de ador"it lin/)itii6 728.3esi/ur, ca "ul+i al+i daciti de -runte, do"nul Badil nu este nici lin/)ist, nici istoric,dar se 'ronun+ cate/oric *n a"(ndou do"eniile.

&rticolul d%sale "i s%a 'rut 'otri)it de 'rezentat *ntruc(t cu'rinde o serie de e'resii iidei 'aradi/"atice 'entru dacis", *ntr%o -or" concentrat. 3e alt-el chiar autorul s'une5&" scris acest "aterial *n anul 2000 i nu a" nici o 'reten+ie de 'ri"ordialitatea ideii.Maoritatea ar/u"entelor erau cunoscute i acce'tate *n cadrul Dociet+ii Eetica al crei"e"bru era". Din/urul ar/u"ent nou 'e care nu l%a" /sit nicieri este ar/u"entul)izualF 7G86.

Ca ur"are, )o" -ace "aterialului

O mică analiză

Bunăvoinţa d-lui Badilă

3e la *nce'ut autorul articolului a"intit a)ertizeaz chiar 5&)ertis"ent6 nu"indu%se 'ara/ra-ul 'e cei care 5iubesc at(t de "ult "itul latinizrii li"bii dace6 s nu citeasc5"aterialul6, dac 5dr("area acestei 'o)eti ar -i o i"ens tra/edie 'sihic6 'entru ei.

$e a-l" dea *n 'lin "itolo/ia dacist, 'e terenul a dou idei ti'ice 'entru acest-eno"en. Unul -oarte -rec)ent *n lu"ea sectelor este acela c 'ro'riile idei sau 'rerisunt absolute, 'er-ecte, i"'osibil de co"btut. Di"'la lor 'rezentare ar trebui s -iesu-icient 'entru a 5dr("a6 orice 'rere di-erit.

&l doilea "it 'rezent aici este acela al eisten+ei unor 'ioi iubitori sau adoratori ailatinizrii, 'entru care aceasta este un -el de di"ensiune reli/ioas a eisten+ei. 3e -a'teste o )iziune a 'ro'riei stri daciste, dar *n o/lind. Cu ece'+ia unei -oarte i tot "ai


3/30

sub+iri ra"uri de disci'oli ai Blaului, care *nc "ai crede *n latinis"ul eacerbat de secolHI!!!, nu a" *nt(lnit ase"enea oa"eni. !ar aceti c(+i)a, re'et", sunt o "inoritateetre" *n /eneral, cu at(t "ai "ult *n do"eniul istoric. 3o"eniu *n care deschidereactre discu+ii Acontradictorii este "ult "ai "are dec(t *i *nchi'uie cei care nu%l cunosc.n schi"b, to+i dacitii 'e care i%a" cunoscut direct i indirect sunt inca'abili de o

discu+ie real, orice ar/u"ent care le atin/e teoriile *n "od clar de)enind 'entru ei osurs de su-erin+, adesea dincolo de li"ita su'ortabilit+ii.

Prin ur"are, bun)oin+a d%lui Badil +ine de 'ro'ria sensibilitate. n ceea ce " 'ri)ete i cunosc "ul+i lin/)iti i istorici a-la+i 'e aceeai 'ozi+ie nu "%ar derana deloc s -ie5dr("at6 ideea latinizrii dacilor. ns cu ar/u"ente. Care, du' cu" )o" )edea,li'sesc.

Încep fantasmagoriile

53o/"a o-icial, 'e care to+i a" *n)+at%o, a-ir" c du' cucerirea ro"an din 10 e. n.

i '(n la retra/erea aurelian din 2KL e. n. li"ba dac a dis'rut, din ea r"(n(nda'roi"ati) 1L0 cu)inte.6 3u"itru Badil

Din/ura concluzie ce se 'oate tra/e din aceast -raz uluitoare este c autorul ori "inteori -antazeaz. $u, nu a" *n)+at to+i o ase"enea 5do/" o-icial6, care nu eist. ist"ulte do/"e o-iciale A'olitice, dar nu aceasta.

n "anualele colare se a-ir" cate/oric -a'tul c at(t ro"anizarea c(t i eisten+a dacilor *nce' i continu "ult *nainte i du' aceast 'erioad. Prezen+a latinilor *n 3acia "ult*nainte de rzboaiele dintre 3ecebal i @raian este a"intit *n "ulte "anuale i *n "aitoate lucrrile de 'o'ularizare. 3e ase"enea sunt a"intite i eisten+a dacilor liberi i a

*ncheierii ro"anizrii "ult "ai t(rziu dec(t '(n la data retra/erii aureliene.n cr+ile clasice 'e te", subiectul este "ult "ai detaliat i se 'rezint o serie de -a'te icontete istorice i lin/)istice 'e care d%l Badil le i/nor total. #ie 'entru c nu le%a*n)+at )reodat, -ie 'entru c nu *i con)in. 5Materialul 'robator6, dac *i 'ute" s'uneast-el, este co)(ritor de bo/at i i"'osibil de i/norat de un o" de bun%credin+.

Oricu", esen+ial este -a'tul c a-ir"a+ia este -als. @otal -als. !ar 'e acest -als *i *nce'e5"aterialul6 construc+ia 5dr("toare6 A-olosind e'resiile autorului.

O întrebare drăguţă

5Cu" a -ost 'osibil, s eiste o li"b ro"(n unitar 'e un teritoriu at(t de *ntinsA


4/30

ntrebarea aceasta este scuzabil la un ele) de coal /eneral. 3e ase"enea, la un adultcare nu a *n)+at 'rea "ult istorie *n coala /eneral i a uitat "ult din ceea ce a *n)+at.ste *ns -oarte /reu scuzabil 'entru cine)a care se )rea s'ecialist.

De ce

1. @eritoriul li"bii ro"(ne nu este cel 'rezentat *n *ntrebare. =as deo'arte e'ri"area5


5/30

3e la Heno'ol i P(r)an la 3inu C. Eiurescu i Dtelian Brezeanu, de la $icolae !or/a iEheor/he Brtianu la Dil)iu 3ra/o"ir i @heodor Ca'idan, ca s d" doar c(te)a nu"e,sunt -oarte "ul+i cei care au studiat 'roble"a. Unii dintre aceti oa"eni au 'ltit 'entrucercetrile i studiile istorice realizate chiar i cu )ia+a un ee"'lu -iind Eheor/heBrtianu. 3eci a%i *ncadra din start *ntr%o *nchi'uit 5do/" o-icial6 este de/radant

'entru cel care o -ace. 9i, oricu", nu 'o+i co"bate ceea ce nu cunoti. #r studiu istorica"nun+it, *ntrebarea d%lui Badil r"(ne o *ntrebare dr/u+ 'entru un co'ila. Pentru unadultF nu.

Un răspuns care nu există

5


6/30

5O e'lica+ie a acestei intransi/en+e 'oate )eni din secolul HI!!! c(nd ne strduia" s nea-ir"" anterioritatea 'e acest '"(nt -a+ de "a/hiarii din ste'e i cu" le/turilenoastre cu ci)iliza+ia ro"an erau /reu de discutat, a" creat aceast teorie 'e care *nentuzias"ul /eneral 'atriotic a -ost /reu s "ai 'oat -i analizat lucid.6 3u"itru Badil

&ceast lun/ -raz este total ilo/ic. 5@eoria6 latinizrii este )eche de cel 'u+in K00 deani. &'are i la Constantin Por-iro/enetul, i *n alte surse )echi, "ult dinainte de 5secolulHI!!!6. 3ar, dincolo de acest as'ect, de ce s%ar -i creat o ase"enea teorie ca ar/u"ent deanterioritate 5'e acest '"(nt -a+ de "a/hiarii din ste'e6N>N &nterioritatea se do)edete 'rin )echi"ea locuirii, nu 'rin caracterul li"bii> 3ac a)e" o li"b latin sau dac sausla) sau "al/a, iar docu"entele arat c a" )enit aici du' un/uri, nu a)e"anterioritate> 3ac a)e" o li"b latin sau dac sau sla) sau "al/a iar docu"entelearat c a" )enit aici *nainte de un/uri, a)e" anterioritate> 3e ee"'lu, sla)ii aun/ 5*nacest teritoriu6 Adese"nat de d%l Badil cu sute de ani *nainte de un/uri. 3eci le suntanteriori i 'unctu".

ncercarea a"abil a d%lui Badil de a /si 5o scuz6 'entru 5aceast intransi/en+6 carenu eist e, de -a't, un alt -als istoric i o "ostr de ar/u"enta+ie so-istic 748.

!evenirea la o întrebare gre"ită

5


7/30

#ă fim puţin patetici$

5O ast-el de i'otez ar -i c ci)iliza+ia /eto%dac ar -i -ost at(t de *na'oiat cultural ilin/)istic, *nc(t atunci c(nd i%au cucerit ro"anii, /eto%dacii ar -i trecut *n "as lalatinitate, ca și cu" de abia ar -i ate'tat s sca'e de li"ba cu care s%au nscut.6 3u"itru

Badil

&" 'utut obser)a "ai de)re"e 5*n/duin+ele6 d%lui Badil, de la 5&)ertis"ent6 laa"abilitatea unei scuze ilo/ice 'entru un -eno"en ineistent. &cestea sunt 'arte a uneiretorici clasice de 5ca'tare a bun)oin+ei6 cititorului sau asculttorului. 9i, adesea, 'arte aunei ar/u"enta+ii )iclene, bazat nu 'e lo/ic ci 'e "ani'ularea senti"entelor. &cest ti'de ar/u"enta+ie, strict 'ro'a/andistic i 'ro-und netiin+i-ic, este *nt(lnit adesea *n toate"aterialele daciste.

n cazul de -a+ d%l Badil -olosete *nt(i ter"enul de 5*na'oiat6, ca 'ri" i"'act,adu/(nd a'oi i"a/inea 'atetic 5abia ar -i ate'tat s sca'e de li"ba cu care s%au

nscut6. % greu să combaţi logic patetismul$

9i toc"ai de aceea discursul dacist cucerete oa"eni care alt-el nu ar -i aderat niciodatla idei at(t de ubrede>@otui, dac este s ne /(ndi" lo/ic, nu 'atetic, a)e" destule ee"'le de asi"ilarelin/)istic i cultural *n istorie. le se bazeaz 'e ceea ce se consider a -i, *ntr%un"o"ent sau altul i de ctre o 'o'ula+ie sau alta, su'erioritate i res'ecti) in-erioritateAcultural, "ilitar, econo"ic etc..

& )orbi des're su'erioritate sau in-erioritate cultural *n ter"eni obiecti)i este 'ractici"'osibil. n -a't, ceea ce conteaz *n contetul i'otezei d%lui Badil este dac daciiresi"+eau !"'eriul


8/30

5D )ede" dac datele 'e care le a)e" ne 'ot 'er"ite aceast i'otez.6 3u"itru Badilste, de alt-el, sin/ura 5analizat6 cel 'u+in su'er-icial de d%l Badil, *nainte de atrece la 'ro'riile idei.

(e minunaţi suntem noi$ (are noi &oţi aceia$

5D'a+iul car'ato%danubiano%'ontic a -ost locuit ne*ntreru't Ao atest istoria o-icial de 'este 00.000 de ani, din 'aleolitic i eist chiar do)ezi ne)eri-icate -oarte bine, c acests'ațiu ar -i -ost unul din locurile de antro'o/enez Ao"ul de la Bu/iulești, unaustralo'itec, unde s%a nscut 5O"ul6.6 3u"itru Badil

!ntr" 'rin aceast -raz *ntr%o alt zon a "itolo/iei daciste. 3u' aceasta, ro"anii ial+i c(+i)a, care le Acon)in lor sunt 5ri6, dar to+i ceila+i sunt daci. Pentru d%l Badil iceilal+i daciti nu conteaz c oa"enii de acu" H ani nu erau daci. &u locuit aiciN Duntdaci> Chiar dac este e)ident c nu>

3e ase"enea, intr" 'rin aceast -raz *n alt linie a ar/u"enta+iei senti"entaliste. 3%lBadil ar -i trebuit s co"'are ci)iliza+ile ro"an i dacic la ni)elul secolelor !%!!!d.Ch.. &ceasta este 'erioada 'e care el *nsui a dese"nat%o> Cei de acu" 0 de ani sau120 de ani sau 120.000 de ani au -ost cu" au -ost, dar nu ca noi> Dunt *naintaii notri,dar nu sunt noi, aa cu" noi nu sunte" ei. 3%l Badil )orbise des're su'erioritatea sau5*na'oierea6 cultural *n )re"ea cuceririi ro"ane de la 10 i du'. =o/ic era s 'rezintesitua+ia cultural de atunci, nu s *ncea' cu descrieri de *nde'rtate antichit+i "ai "ultsau "ai 'u+in 5/lorioase6.

3e%a lun/ul secolelor )in i 'leac oa"eni i triburi, se schi"b ci)iliza+ii, li"bi, 'o'oare. 3oar *n -antezia etre" de a/itat a unora to+i aceti oa"eni, toate aceste triburi,

ci)iliza+ii, li"bi i 'o'oare 'ot -i *n/r"dite *n ter"enul de 5dac6.&a cu" a" s'us, aceasta este alt zon a "itolo/iei daciste, din nou bazat 'e o credin+oarb i -r nicio le/tur cu cercetarea tiin+i-ic.

#ă dovedim ce "tie toată lumea$

5Cli"a, relie-ul i eisten+a de'ozitelor de sare la su'ra-a+ au -ost ar/u"ente -oarte 'uternice ale locuirii o"ului *n acest s'a+iu.6 3u"itru Badil

n ar/u"enta+ia senti"entalist este esen+ial s 'rezin+i lucruri 'e care toat lu"ea le

cunoate ca i c(nd ai -i desco'eritorul sau cel 'u+in /arantul Aa'rtorul lor. 3eee"'lu, ni"eni nu nea/ )echi"ea -oarte "are a 'rezen+ei o"ului *n teritoriul dese"natde d%l Badil dre't Asin/urul ro"(nesc. 3(nsul ar/u"enteaz *ns aceast 'rezen+, ca icu" ar co"bate 'e cine)a. 9i dac are dre'tate i aici, este e)ident c are i *n restuldiscu+iei, s'une 5lo/ica6 senti"ental. 3oar cF nu este aa.

)i c*nd are dreptate gre"e"te$


9/30

5Masi)ele de sare din s'a+iul acesta erau sin/urele surse e'loatabile la su'ra-a+, dinuro'a *nce'uturilor. D%au creat ade)rate dru"uri ale srii care brzdau continentul, așacu" "ai t(rziu a -ost 53ru"ul Mtsii6.6 3u"itru Badil

9ti" c aceast aser+iune, ca i cea a i"'ortan+ei -unda"entale a srii A'e care nu a" "ai

citat%o inte/ral nu *i a'ar+in d%lui Badil. $u *l *n)inui" 'entru ea, ci 'entru 'reluareali'sit de discern"(nt. 3%sa nu cunoate -a'tul c sarea se e'loateaz de la *nce'uturileci)iliza+iei u"ane, *nt(i i *nt(i, 'e +r"urile "rii. Darea de "are este 'rezent *n toatelocurile contactului o"ului cu "area, iar 'e +r"urile Mediteranei este atestat din)re"uri etre" de )echi. 3e ase"enea, d%sa nu cunoate e'loatrile de sare din &l'i de ee"'lu Dalzbur/ul, oraul srii, unde sarea se etra/e atestat de "ulte "ii de ani sau din unele insule "editeraneene, din Ealia sau !beria. !z)oarele i "latinilesrturoase din $or"andia sunt celebre 'entru cei -a"iliariza+i cu cultura -rancez. 9ilista 'oate continua "ult. 3o)edind c nu sunt Car'a+ii, aa cu" 'retind unii daciti,sin/urul 5iz)or de sare6 al 5uro'ei *nce'uturilor6 i nici sin/urul loc cu 5sursee'loatabile la su'ra-a+ din uro'a *nce'uturilor6. $ici 'e de'arte>

3esi/ur, nu era ne)oie de acest ar/u"ent 5al srii6 'entru a do)edi continuitatea o"ului5din s'a+iul acesta6. ra de auns s se "en+ioneze eisten+a unor desco'eririantro'olo/ice i arheolo/ice care trans-or" aceast continuitate *ntr%un -a'tincontestabil. ist *ns re-leul nes'ecialistului de a aluneca *n di)a/a+ii ce i se 'ar*nc(nttoare i 5'uternice6, dar care sunt '(n la ur" do)ada li'sei de 're/tiretiin+i-ic i a inca'acit+ii de ar/u"enta+ie te"einic.

3%l Badil are dre'tate c(nd )orbete des're o )eche locuire a o"ului 5*n s'a+iul acesta6,dar izbutete '(n i aici s 'ro"o)eze idei -unda"ental /reite.

#ă spunem doar ce "i c*t ne convine$5&" ales re-erin+ele din 5Ci)iliza+ia Marii ?ei+e i sosirea ca)alerilor rzboinici6 aMariei Ei"butas deoarece aceasta a -ost o autoritate *n "aterie, -iind 'ro-esor dearheolo/ie euro'ean cu s'ecializarea *n neolitic la Uni)ersitatea din =os &n/eles *ntreanii 1L%1L i de ori/ine lituanian, deci nu 'oate -i banuit de si"'atii 'roro"(ne.63u"itru Badil

&" a"intit "ai de)re"e de -a'tul c ideea cercetrii tuturor i'otezelor este 'entru dacitistrict teoretic.

ste interesant s )ede" cu" din lucrrile i )ia+a Mariei Ei"butas, dacitii 'reiau strictceea ce le con)ine, trec(nd restul sub tcere. i 5uit6, de 'ild, c "arile cercetriarheolo/ice euro'ene ale acestei s'ecialiste au ocolit n i"a/inea de "ai os)ede" o 'arte din 5@eoria ur/an6 a Mariei Ei"butas, astzi lar/ acce'tat.


10/30

Pute" obser)a c ci)iliza+ia euro'ean )eche, notat 5Baden%zero%@roa6, este la sud de3unre. Cu "ult. O s re)eni" asu'ra @eoriei ur/an, dar acu" "en+ion" doar -a'tulc cercetrile i studiile Mariei Ei"butas nu *i 'rezint 'e )echii locuitori ai uro'ei ca-iind daci. $u *i 'rezint 'e niciunii dintre 'urttorii ci)iliza+iilor Eu"elni+a, Cucuteni%@ri'olye sau Boian ca -iind daci. 9i aa "ai de'arte> Practic, *ncercarea d%lui Badil i aaltor daciti de a%i le/iti"a 'ozi+iile 'rin a'elul la aceast cercettoare este total

incorect. $u doar c d(nsa a a)ut alt 'ozi+ie, dar nici "car nu se -ace a'el la cercetrile 'e care le%a realizat, s're a li se da o alt )aloare ar/u"entat coerent ceea ce ar -i o 'ractic rezonabil. Pur i si"'lu se 'rezint totul ca i cu" Maria Ei"butas ar -i -ostdacist, ceea ce este, re'et", -als i total incorect.

Cul"ea este c d%l 3u"itru Badil a"intete *n acest "aterial de 5Docietatea Cultural%9tiin+i-ic Eetica6, societate 'e al crei site a'are o 'rezentare "ult "ai corect a 'ozi+ieiMariei Ei"butas> n locul res'ecti) 7L8 se 'oate )edea de ctre oricare cititor -a'tul catunci c(nd Maria Ei"butas )orbete des're 5)echi%euro'ean6 )orbete, de -a't, des're 'o'ula+ia 're%indo%euro'ean, adic "ult anterioar unor indo%euro'eni 'recu" tracii i,cu at(t "ai "ult, dacii Acare sunt "en+iona+i de sursele istorice "ult du' traci.

3e ase"enea, tot *n acel loc se a"intete c 5Iechea uro'6 a Mariei Ei"butas, 'rezentat de d%l Badil dre't dacic, nu doar c este 're%indo%euro'ean dar ocu' uns'a+iu 5deli"itat de Car'a+i, Peninsula !talic i s'a+iul e/eean6. 3e -a't, aa cu" arat icercetrile arheoloa/ei, Car'a+ii au -ost un teritoriu 'eri-eric al acestei ci)iliza+ii, al creicentru a -ost *n @racia, Macedonia, !liria i 'irul de "ai t(rziu.

Pe aceeai 'a/in se "en+ioneaz i -a'tul c, cit"


11/30

5!nce'ind cu circa 4400 i.e.n., Iechea uro'a s%a )azut con-runtata cu intruziunea unor/ru'uri net di-erite din 'unct de )edere cultural: 'o'ulatia Qur/anelor Asau a traditieiQur/anelor care trebuie sa -i re'rezentat -a'tul a'are acu" cert 'e indo%euro'eniinord 'ontici in e'ansiune. &cestia a)eau o ideolo/ie de casta ce atra/ea strati-icareaaccentuata a societatii, de ti' )iri-ocal Acu rolul 'redo"inant al barbatului in societate, o

societate razboinica si )iolenta, cu oa"eni ce )enerau zei ai cerului senin si 'utereaar"elor. &"al/a"area tre'tata, in )aluri succesi)e, ti"' de trei "ilenii, a celor douaco"'onente cea autohtona 5)eche euro'eana6 si cea intrusi)a indo%euro'eana a dusla cristalizarea 'o'ulatiilor euro'ene asa cu" le cunoaste" din zorii e'ocii istorice 'inaastazi.6

&ceste )aluri succesi)e de indo%euro'eni dau natere, desi/ur, unui ir de ci)iliza+ii, statei 'o'oare ce se ridic i se 'rbuesc, a'ar i dis'ar, se *n+ele/ ori se lu't *ntre ele. steo *ntrea/ i uria e'o'ee istoric, *ntins 'e "ii de ani. Unul dintre rezultate -iind ia'ari+ia tracilor.@oat aceast e'o'ee, 'rezentat ca -eno"en de Maria Ei"butas, este i/norat de d%l

Badil. Cu toate c 3%sa, du' cu" s%a )zut, )orbete des're lucrrile arheoloa/eia"ericane ca i cu" le%ar -i citit.

(e minunaţi suntem noi$ (are noi &oţi aceia$

5Culturile neolitice, Cucuteni, Ra"an/ia, Boian, Petreti, Eu"elni+a atest o locuire-oarte intens i o tehnolo/ie destul de a)ansat. C(nd s'une" neolitic ne /(ndi" i"ediatla e'oca 'ietrei le-uite, deci o 'iatr nu cio'lit ca *n 'aleolitic, ci 'u+in "ai -inisat, dartot *n e'oca 'ietrei erau. #als. &cu" K000 de ani *n ci)iliza+ia Eu"elni+a se 'relucraaurul i se -ceau biuterii din el. &rta aunsese la un ra-ina"ent 'e care cu /reu ni%l 'ute" i"a/ina. &cest ca' de co'il nu este o o'er 'ierdut a lui Br(ncu, ci al unui artist

din cultura Eu"elni+a.Diste"ul de construc+ie al caselor 'e structur de le"n i a'oi aco'erit cu '"(nt Acareare certe calit+i izolante "ai eist și azi la 0%K0S din locuin+ele construite *n


12/30

Ce conteaz c Burebista era, 'oate, re/e, dar si/ur nu *"'ratN Ce conteaz cad"inistra+ia co"un *n statul lui Burebista nu eista dec(t 'rintr%o sin/ur 'ersoan,Burebista *nsuiN #leacuri> @oate sunt -leacuri> D%a )orbit de *nalta ci)iliza+ie a culturiiEu"elni+aN D%a a"intit de Maria Ei"butasN &sta conteaz> ntre cultura Eu"elni+a icultura 3aciei lui 3ecebal eist o 'r'astie de L000 de aniN #leacuri>

$oi Adacitii tra/e" dea concluzia> Chiar dac este

O concluzie ilogică "i fără niciun temei

5#c(nd o sintez '(n *n acest "o"ent istoric 'ute" s'une c 'e acest teritoriu a luatnatere una dintre cele "ai )echi ci)iliza+ii care cunotea scrierea cu 1.000 de ani *naintede Du"er, care a)ea o tehnolo/ie a)ansat i o 'utere "ilitar destul de "are.6 3u"itruBadil

@rec(nd dincolo de ironia trist din 'ara/ra-ul anterior, se cu)ine s s'une" c nu se

'oate trece 'este L000 de ani ca i cu" nu ar -i> Pute" s'une orice. Pute" s'une c daciitriau 'e =un i culti)au ele-an+i roz care creteau *n ba"bui albatri. @oc"ai a" s'usasta, nuN =a -el i d%l Badil 'oate s'une orice. 3oar c nu este o sintez, cu at(t "ai 'u+in a unui 5"o"ent istoric6. 3%sa o'ereaz cu ter"eni 'e care nu *i *n+ele/e sau dac *i*n+ele/e 'ur i si"'lu *i -olosete ca s z'ceasc cititorii. 5Mo"entul istoric6 Burebistanu are nicio le/tur cu Ci)iliza+ia Eu"elni+a. 5@ehnolo/ia a)ansat6 a dacilor era laacelai ni)el cu a cel+ilor, de'i+i de Burebista strict 'e baza su'eriorit+ii nu"erice i aunei strate/ii "ai bune. !ar cel+ii erau at(t de 5a)ansa+i tehnolo/ic6 'e c(t arat ruinoasa*n-r(n/ere de la &lesia, *n care ro"anii au biruit dou /i/antice ar"ate celtice 'e bazasu'eriorit+ii tehnice ro"ane>

Cunoteau dacii scriereaNOh> C(te discu+ii 'e te">

3a, o cunoteau. Cunoteau scrierea /receasc i latin, se 'rea 'oate s -i a)ut i oscriere /eo"etric 'ro'rieF doar c nu o 'rea -oloseau. Mai corect s'us, scrierea eracunoscut i -olosit doar de c(te)a cate/orii sociale 'u+in nu"eroase. Ca ur"are, o'ereliterare, istorice, -iloso-ice sau reli/ioase dacice nu s%au 'strat. $ici "car una. $ici"car o 'oezie dacic, o ru/ciune dacic sau altce)a ase"ntor. $i"ic.

Mai sri" 100 de ani>

C la L000 de ani, ce "ai *nsea"n un secol, nuN

&lt-el s'us, d%l Badil aun/e la *ntrebarea ini+ial:

5ra !"'eriul


13/30

Cel 'u+in teoretic, ar *nse"na s a)e" o co"'ara+ie *ntre cele dou 'entru )re"ea lui3ecebal. 3eci ar -i un salt de 100 de ani.

@otui acest lucru este un a"nunt -a+ de su'er-icialitatea total i -alsitatea 'ro-und aco"'ara+iei.

#ă minţim sau să falsificăm

5ra !"'eriul


14/30

Încei paranteza,

9i re)in la *ntrebarea din subtitlul nostru: s "in+i" sau s -alsi-ic"N

Cci, -ie c este in)oluntar, -ie c este inten+ionat, d%l Badil o-er cititorilor un ira/ de

neade)ruri.

1. nainte de toate, i'oteza dacilor "onoteiti este de "ult )re"e do)edit ca -als.Chiar d%l Badil d un citat 'e care se 'are c nu *l *n+ele/e, din Char"ides al lui Platon,*n care se 'une *n /ura unui trac a-ir"a+ia 5?al"oisF re/ele nostru care este un zeu6.&r -i de auns aceast citare ca s *+i dai sea"a c dacii erau 'oliteiti. 3e )re"e ce re/eleacela 5era un zeu6, este e)ident c sunt i al+ii. 3ar este de auns s a"inti" des'reBendis, Eebeleizis, Dabazios, ?belzurdos etc. 'entru a )edea c a)e", la daci, o 'leiadde zei 7K8.

&ten+ie> $oi nu a-ir"", ca d%l Badil, c o ci)iliza+ie "onoteist este auto"at

su'erioar uneia 'oliteiste. 3oar obser)" -a'tul istoric al 'oliteis"ului dacic, i/norat ded%sa.

2. 3a, !"'eriul


15/30

$u, nu este ade)rat c dacii 5au a)ut cea "ai co"'let doctrin "edical6. Ca de obicei,d%l Badil citeaz din Char"ides nu"ai ce *i con)ine. Critica adus unor obieciuri tracice/reite din 'unct de )edere "edical i in-erioare celor /receti sau ro"ane este i/norat.3%sa 'reia doar 'asaul laudati), *ntr%ade)r -ru"os, dar care trebuie 'us *n contetulcorect: Platon arat c se 'oate *n)+a i de la barbari, c i la acetia, dincolo de /reelile

e)idente, eist i lucruri corecte. 3oar c ideea 'us *n /ura tracului i neatestat dealte surse se re/sete i *n "edicina /receasc sau ro"an, dar i *n cea )edic, *n)echea "edicin chinezeasc i *n "ulte alte siste"e "edicale antice. De /sete chiar i*n "edicina "odern, chiar dac d%l Badil se -ace c nu tie acest lucru. 3ac dorete, *i 'ute" o-eri 'e aceast te" citate din cursuri de -acultate sau din con-erin+e "edicale *ncare se discut i abordarea holistic i li"itele ei *n anu"ite cazuri A"ai ales *n celecronice.

3incolo de aceste a"nunte, r"(ne *ns -a'tul c nu a)e" o descriere a 5doctrinei"edicale6 dacice. &-ir"area unui sin/ur 'rinci'iu este la "ii de Qilo"etri de'rtare de o5doctrin "edical6, cu at(t una care s -ie 5cea "ai co"'let6, cu" 'retinde d%l Badil.

9i "ai trist este -a'tul c citarea acestui 'rinci'iu se -ace dintr%o lucrare /receasc. Pentruc cele dacice li'sesc cu des)(rire>

3ar "ult "ai trist dec(t aceasta este -a'tul c, du' trei co"'ara+ii -alse i -alsi-icatoare,etre" de li"itate i li'site de )aloare, d%l Badil tra/e o concluzie, o concluzie deate'tat du' ti'arul discursului,

O concluzie la fel de falsă ca "i premizele.

53eci era !"'eriul


16/30


17/30

Prezentrile acestea ar -i trebuit s -ie inutile. #alsitatea concluziei d%lui Badil, ca i aar/u"enta+iei i 're"izelor, este e)ident.

3%sa nu *n+ele/e *ns i nu *n+ele/ nici cei care ader la ideile sale 're"izele /reitede la care 'ornete. De s'une c 5Erecia *n)ins a cucerit 'e biruitor6, 'entru c -iloso-ii

i /(nditorii /reci au auns *ntr%ade)r s 'un st'(nire *n "are 'arte, *n anu"ite secole, 'e cultura ro"an li)resc i chiar 'o'ular. =a -el a -cut i China cucerit de "on/olisau "anciurieni. $u i 3acia> Din/urii "ari /(nditori sau litera+i sau -iloso-i "ari dacicare a'ar sunt, de -a't, daco%ro"ani sau strro"(ni, ade'+i ai cretinis"ului, )orbitori iscriitori *n latina )ul/ar i cult: $iceta de

Dute de ani de cercetare, zeci de i'oteze, c(te)a teorii 'rinci'ale cu "ii de ar/u"ente,totul este ters cu buretele>

9i )in

1lte istorice neadevăruri

53u' "oartea lui Burebista, i"'eriul s%a dez"e"brat, i a'oi *n -a+a 'ericolului ro"ano 'arte din teritorii s%au reunit sub conducerea lui 3ecebal.


18/30

9i, din nou, a-ir"a+iile d%lui Badil se do)edesc -alse.

Pe 'ro'riul "aterial.

Micorat '(n la indesci-rabil, harta este s'ecial aleas 'entru a nu se )edea *n "od realst'(nirea ro"an. @otui cititorii ar trebui s tie c i +inutul colorat cu /alben este tot *n!"'eriul


19/30

&ltur" i un decu'a, ca s se 'oat )edea "ai bine zona. De )a 'utea -ace ast-el o

co"'ara+ie liber *ntre st'(nirea ro"an la nord i la sud de 3unre i ceea ce d%l3u"itru Badil nu"ete 5!"'eriul6 lui Burebista. 3ar se 'oate realiza o co"'ara+ie i*ntre 3acia lui 3ecebal care este doar 'u+in "ai "are dec(t zona roie din Rarta 1 ist'(nirea ro"an.


20/30

&)e" aici i harta o-erit de d%l Badil 'entru 53acia *n ti"'ul lui Burebista6. De 'otobser)a teritorii, ca 3obro/ea sau sudul Moldo)ei, a-late sub control ro"an i *n Rarta 1,doar c -i/urate cu /alben. le sunt uitate de daciti atunci c(nd 5calculeaz6 'rocentulcuceririlor ro"ane *n 3acia. ns, chiar i -r acestea, i -olosind nu"ai hr+ile d%luiBadil, 'ute" obser)a c s'a+iul rou intens din Rarta 1 nu este 1L din 3ar ide -ier, de ara", de crbune, de 'cur i altele ase"enea. Pentru d%l Badil i acesteasunt tot -leacuri 'este care trece -oarte linitit. $oi nu o 'ute" -ace, 'entru c ti"i"'ortan+a unor ase"enea "r-uri *n econo"ia !"'eriului


21/30

3e aceea au eistat i )astele )aluri ro"ane de a'rare din 3acia, cele "ai "ari din!"'eriul


22/30

Iozia, Cri"eea etc. Unde eist de ase"enea )aluri i dru"uri ro"ane, castre i oraero"ane .a.".d.

=a aceste desco'eriri arheolo/ice din 'erioada interbelic s%au adu/at "ulte 'ostbelice,do)edind 'rezen+a ro"an *ntre Car'a+i i Diret, 'recu" i in-luen+ele ro"ane *ns're

rsrit "ult dincolo de acest r(u.Dunt doar o 'arte din -a'tele istorice 'e care i d%l Badil i al+ii ase"enea le i/nor totaldac nu /sesc un "iloc de a le trunchia s're a se 'otri)i *n construc+iile ideolo/ice 'ecare le realizeaz. 3(nsul "er/e *ns "ai de'arte cu aceeai li's de "etod tiin+i-ic i,ca ur"are,

fantasmagoriile continuă$

5Co"'ar(nd zona de sta'(nire ro"an cu su'ra-ața celor dou state de li"ba ro"(n,Aharta


23/30

Ca s )eni" la 'roble"a lin/)istic, *n 'ri"ul r(nd 'roble"a 5'urit+ii locale6 nu se 'oate 'une aa cu" o -ace d%sa atunci c(nd a)e" de%a -ace cu secole i "ilenii de-r"(ntri istorice i schi"buri de 'o'ula+ie. @recerile ardelenilor *n Moldo)a, a"oldo)enilor din "un+i *n dealuri, a celor din dealuri *n c("'ie i a celor din c("'iiledintre Prut i $istru "ai *n rsrit sunt bine docu"entate. Cercetrile lui


24/30

3e 'ild, du' ce -antazeaz des're cu" s%ar -i 'utut 'roduce latinizarea, d%l Badils'une5!nteresant este c ro"anii nu au 'utut s latinizeze nici "car Peninsula !talic, dei aua)ut la dis'ozi+ie din KLG *.e.n. c(nd s%a *n-iin+at


25/30

De pildă' poţi să te miri de ceea ce nu există$

53e ce au )rut ro"anii s ne latinizeze nu"ai 'e noi dei '(n la noi au "ai cucerit o"ul+i"e de 'o'oare, i lor nu le%au schi"bat li"ba, Aau st'(nit *n &n/lia 400 de ani,Diria i tot litoralul "editeranean sute de ani, &r"enia, Eeor/ia, toat &sia Mic, Malta

1000 de ani ra"(ne un "are "ister al antichit+ii la a crui dezle/are che"" totilin/)itii ro"(ni care sus+in teoria latinizrii.6 3u"itru Badil

$u )re" s -i" 'rea duri, dar un ase"enea tet ne cere s adres" i noi un *nde"n>nainte ca d%l Badil, du' ce a dat cu b(ta 'rin istorie, s che"e 'e to+i lin/)itii ro"(nila l"urirea unor "istere *nchi'uite, ar -i "ai bine re'et" *nde"nul anterior sciteasc lucrri de s'ecialitate, *nce'(nd cu cele ele"entare. 9i, 'as cu 'as, )a aun/e s*n+elea/ i lucrurile care acu" *l nedu"eresc.

3e ee"'lu, ro"anii nu au st'(nit niciodat Eeor/ia. 3eci nu e ui"itor c nu aulatinizat%o. &u st'(nit *n zon doar o -(ie litoral A"ult "ai "ic dec(t ulterioara

Min/relie turceasc i tot au lsat ur"e istorice serioase. 3e ase"enea, ro"anii nu aust'(nit niciodat &r"enia *n -elul *n care au st'(nit 3acia. &r"enia nu a -ost niciodato 'ro)incie 'ro'riu%zis i stabil a !"'eriului Anici "car 51 de ani6, a)(nd "ereu unstatut autono" i adesea trec(nd sub st'(nire 'art ori 'ersan sau 'ur i si"'lude)enind A5'e buc+i6 inde'endent. Mai "ult, *n &r"enia Aca i *n a'usul Eruziei aeistat o 'o'ula+ie ro"anic, atestat de iz)oare, dar care a -ost asi"ilat sau distrus *nur"a unor tra/ice *nt("'lri istorice. &a cu" s%a *nt("'lat, de alt-el, i cu "ul+i ar"enidin zonele st'(nite "ai t(rziu de isla"ici.

Malta a -ost latinizat, a'oi a -ost cucerit de arabi care au eter"inat cea "ai "are 'artedin 'o'ula+ia latin de aici. &'oi Malta a -ost cucerit de nor"anzi, a'oi de sicilieni, a'oi

de -rancezi, a'oi de ara/onezi, a'oi de castilieni, a'oi de sicilieni, a'oi de Ca)alerii!oani+i. n 1K este cucerit de -rancezi, este redat !oani+ilor *n 102 i aneat de britanici *n 114, 'entru ca din 14 s de)in inde'endent. =i"ba "altez este, -iresc,rezultatul acestei istorii.

n Diria latinitatea a -ost -oarte 'uternic '(n la in)azia arab. D-(ntul !oan Eur de &ur,-iul lui Decundus i &ntuza, era unul din e'onen+ii acestei latinit+i A5*nsuit6 ulterior decultura /receasc, *n ur"a 'rbuirii latinit+ii rsritene. -ectele Jihadului asu'ralatinit+ii asiatice sau a-ricane au -ost "ult discutate i sunt binecunoscute istoricilor.

$u i d%lui Badil care, *n consecin+, este li'sit de o 'ers'ecti) istoric absolut necesar

'entru a li"'ezi h+iurile 'e care i le creaz li'sa de cultur istoric i lin/)istic i-antezia ne*n-r(nat.

1ltă afirmaţie năstru"nică a d-lui Badilă este

5De )orbete -oarte intens des're ar"onia care eist *ntre 'o'ula+ia dac i ro"anii ceici)ilizatori i des're os"oza care s%a -cut *ntre cele dou 'o'ula+ii.6


26/30

ur"at de alta ase"enea,

5De )orbete la -el de "ult des're -ru"use+ea -e"eilor dace i cu" *n ti"' 'rin cstorii"ite s%a creat 'o'orul ro"(n.6

$u ti" unde a auzit d(nsul aceste )orbiri intense i "ulte. Cu si/uran+ *ns nu *ncercurile istoricilor sau lin/)itilor.

3es're ar"onia *ntre daci i ro"ani este /reu de )orbit. &u -ost "ul+i daci care s%auinte/rat -oarte bine *n !"'eriul 3%lBadil, i/nor(nd aceste lucruri, *ncearc s deschid dru"uri de "ult btute. nc *n!storia lui Mo""sen, ca s d" un sin/ur ee"'lu, se zu/r)ete acest tabolu )alid

'entru toate 'ro)iniciile ro"ane *n care se )d cuceri+ii colabor(nd cu cuceritorii icuceri+ii lu't(nd *"'otri)a cuceritorilor. &cest lucru se *nt("'l i *n D'ania sau !liria,Ealia sau /i't, *n Palestina sau Britania. Pretutindeni se )ede o *"'r+ire a 'o'ula+ieilocale *n neutri, 'artizani ai !"'eriului i du"ani ai acestuia. 3ar> @aberele nu se bazau 'e interese i senti"ente na+ionale, du' cu", nai), *i *nchi'uie "ul+i, care atribuieanticilor "oti)a+ii conte"'orane, ci 'e -elurite interese 'olitice i 'ersonale.

3es're -ru"use+ea -e"eilor dace este chiar "ai /reu de )orbit. $u de alta, dar nu eist"rturii istorice 'e te". 3esi/ur, ne%ar 'lcea s crede" c strbunele noastre 5din 'artea dacilor6 erau nite -e"ei -oarte -ru"oase. 3oar c nu ti" s -i -ost aa. $ici s -i-ost alt-el. =i'sesc iz)oarele> ist *ns iz)oare 'entru cstoriile "ite 'e care le nea/

5"aterialul6 dacist. !nclusi) *ntre brba+ii daci i -e"eile ro"ane. Care cstorii nu sunt*ndeauns 'entru a duce la -or"area unui 'o'or dar, 'lace sau nu, -ac 'arte din -eno"enuletno/enetic. #iind "en+ionate ca atare, adic *n treact, *n cr+ile de s'ecialitate. #r 'rea "ulte )orbiri 'e te", *n ciuda i"'resiilor dacitilor.

@otui, "erit "en+ionat aici o obser)a+ie a re'utatului arheolo/ &leandru Iul'e, carearat, 'e bun dre'tate, -a'tul c 'o'ula+ia "asculin dacic a sczut dra"atic du' anul10 d.Ch. &ceast scdere s%a datorat at(t "ortalit+ii din rzboaiele 'urtate de 3ecebalcu @raian, c(t i -a'tului c -oarte "ul+i daci *nrola+i *n tru'ele ro"ane au 'lecat *n toatecol+urile !"'eriului


27/30

le au a)ut loc i *n &rdealul secolului al H!H%lea, cu toate c atunci *ncordarea dintreun/uri i ro"(ni era la cote -oarte *nalte. &u a)ut loc i du' &l 3oilea


28/30

Mai "ult *ns, toate deni/rrile 'e care dacitii le arunc *n ca'ul ro"anilor i sunt o/r"ad> cad, de -a't, *n ca'ul dacilor, de )re"e ce ro"anii erau tot daci>

#untem în zona unei profunde lipse de logică,

ste, de alt-el, "oti)ul 'entru care cei "ai "ul+i istorici i lin/)iti nici nu se a)(nt *nanaliza "aterialelor daciste. Un ase"enea /est cere o rbdare uria din 'arteas'ecialistului, care se con-runt cu un haos uria 'e di"ensiunea tiin+i-ic, un haosor/anizat *ns du' -antezia autorului, 'e care acesta o consider 5ade)rata /(ndirecorect6, ba chiar i 5tiin+i-ic6. 9i 'e care haos ade'+ii dacis"ului *l 'reiau ca atare,du' 'rinci'iul 5crede i nu cerceta6.

2artie 3456 7 2iai-1ndrei 1ldea

TTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT

718 Unele ini+iati)e *n aceast direc+ie a'ar chiar *n secolul al H!H%lea, dar i atunci, i '(n la instaurarea co"unis"ului, oa"enii a)eau *n /eneral destul cultur istoric idestul discern"(nt 'entru a nu se lsa ca'ti)a+i de -antezii 'rezentate dre't ade)ruri.

728 3e 'ild, la adresa htt':.orldidero"ania.co"201G0KG0latinizarea%li"bii%dace%un%bas"%de%ador"it%lin/)istii accesat 02.0G.2014.

7G8 Io" 'rezenta "ai os acest ar/u"ent al d%lui Bdil.

748 &" lsat deo'arte *n analiz a/ra"atis"ul e'ri"rilor de ti'ul 5a" creat aceastteorie 'e care *n entuzias"ul /eneral 'atriotic a -ost /reu s "ai 'oat -i analizat lucid6.a 'oate -i scuzat 'rintr%un 5'e6 sc'at *n /rab de autor. 3ar li'sa corecturii du' anide la 'ublicare i la -el i 'entru "ulte alte /reeli se"nalate *n co"entariile la5"aterial6 'e di-erite site%uri arat c scuza nu +ine.

7L8 htt':/etica.".co"cu)intultraducatorului.ht" accesat 02.0G.2014.

78 Maoritatea istoricilor ro"(ni i strini care au studiat e'oca 'ri)esc statul luiBurebista -oarte ar/u"entat> ca 'e o uniune de triburi traco%scitice, cu unele ele"enteceltice i, bine*n+eles, cu cet+ile co"erciale /receti. 3eci nu ca un re/at, li'sind

ele"entele de-initorii ale acestuia.7K8 3e alt-el to+i indo%euro'enii erau 'oliteiti '(n la rs'(ndirea cretinis"ului. $u secunoate niciun caz de "onoteis" 'recretin indoeuro'ean, iar ideile des're un 'resu'us"onoteis" dacic sunt de "ult )re"e do)edite ca /reite.

78 3ar nu nu"ai> D ne a"inti" c oraul Eala+i i ude+ul cu acelai nu"e 'streaz '(n astzi a"intirea cel+ilor care au trit aici sute de ani, inclusi) *n )re"ea lui


29/30

Burebista, i care se "ai nu"eau, du' cu" bine se tie, /ali sau /ala+i. @o'oni"esi"ilare, ur"e ale "arilor in)azii celtice ctre &sia Mic, eist i *n alte locuri, 'recu"*n Constantino'ole A!stanbul Ealata sau *n &sia Mic +ara ori 'ro)incia Ealatia Aunul din 'ri"ele centre cretine antice.

78 ste de"n de obser)at c toate ur"ele dacice din *ntre/ !"'eriul


30/30

se nu"ete 5retra/erea aurelian6, 'us de daciti ca li"it a ro"anizrii. &t(t ele"entelede arhitectur i tehnic local sunt ro"ane Aca, de 'ild, dou cu'toare ro"ane ti'icec(t i o serie de obiecte, unele )enite chiar din !"'eriul . AC-. htt':.'ubliQa."dur"e%ale%ci)ilizatiei%ro"anela%ci"isliace%au%desco'erit%arheolo/iiT1GKG1.ht"l accesat G

"artie 2014. ste o reluare a unor cercetri "ai )echi, des-urate i de cercettoriso)ietici 'recu" E. B. #iodoro) sau . &.

dacismul ca secta sau crede si nu cerceta nbh

Documents