Reporter: Ce rol are industria mo-bilei în economia autohtonã?

Iuliu Moldoveanu: Industria mo-bilei are în continuare un aport ma-jor în ceea ce înseamnã echilibrareabalanþei comerciale, pentru cã esteo industrie care exportã foarte mult.Anul trecut am exportat mobilã învaloare de circa 2,2 miliarde euro ºiam importat obiecte de mobilier de661,8 milioane. Deci, balanþa comer-cialã este bunã, 86,4% din producþianoastrã de mobilã exportându-se, încondiþiile în care valoarea producþieia fost de 2,5 miliarde euro. Faptul cãîn 2017 industria de profil a avut ocreºtere faþã de 2016 destul de micã,

de circa 0,9%, iar exportul a crescutcu 1,7%, este un aspect important.

Reporter: Unde exportãm mobilã?

Iuliu Moldoveanu: Exportãm înGermania (18-20%), în Franþa (14%),Cehia, Olanda, Maria Britanie, Spa-nia, spaþiul UE fiind acoperit. Creºteriimportante ale exportului au fostînregistrate în Polonia, FederaþiaRusã, Moldova, Spania, Olanda, Bel-gia, reduceri având loc în Germania,Italia, Austria, Marea Britanie, Ucrai-na, SUA, Serbia.

În continuare industria este intere-satã sã exporte cãtre America ºi þãri-le arabe. Existã, însã, o problemã le-gatã de cultura þãrilor respective,

pentru cã mobilierul exportat înAmerica este cu totul altfel faþã decel din UE ºi faþã de þãrile arabe ºieste nevoie de arhitecþi, de formatoride opinie care pot sã facã mobilãpentru aceste destinaþii, iar relaþiilenoastre comerciale cu aceste douãextremitãþi sunt destul de mici, ceeace se reflectã ºi în zona de mobilier.

Reporter: Ce s-a întâmplat cu ex-porturile masive pe care le fãceamcãtre Rusia?

Iuliu Moldoveanu: S-au mutat înzona UE. Înainte de 1989, România aexportat mai mult în URSS, iar acum

32 BURSA Construcþiilor nr. 6 / 2018

Mobilã

(continuare în pagina 34)

"Dacã Ikea renunþã laproducãtorii de mobilã din

România, avem o mareproblemã"

(Interviu cu Iuliu Moldoveanu, preºedintele ACRM)

l "Din primii zece producãtori de mobilã de la noi, opt lucreazã pentruIkea ºi unul pentru Kika"l "«Rãzboiul» dintre fabricile de mobilã ºi miciimeseriaºi este mai mult un rãzboi de gherilã"l "Cãutarea continuã deoameni genereazã conflicte între companii, pentru cã îºi iau unul altuiamuncitorii, nefiind forþã de muncã în piaþã"

Magazinele de tipul Ikea sau Kika nu sunt un duºman alproducãtorilor de mobilã, ne-a spus Iuliu Moldoveanu,

preºedintele Asociaþiei Clubul Român de Mobilã (ACRM), într-uninterviu, completând: "Aceste magazine comercializeazã mobilierde o anumitã facturã, specializat, iar o mare parte a mobilieruluieste executat în România. Dacã Ikea pleacã mâine din România,

atunci avem o mare problemã. Ikea lucreazã ca furnizor global desoluþii, dar mobilierul este fãcut în þara noastrã. 47.000 de oamenilucreazã în momentul acesta pentru Ikea, pe industria amenajãri

interioare, de la mobilier pânã la perdele, de la saltele pânã la ceºtide porþelan. Din primii zece producãtori de mobilã din România,

opt lucreazã pentru Ikea ºi unul pentru Kika".

33

foarte puþine firme mai trimit mobi-lã în aceastã zonã - cele care fac mo-bilã din lemn masiv, dar nu neapãratîn Rusia, ci în þãrile vecine - Armenia,Uzbekistan etc. Ca sã poþi exporta înRusia este nevoie de foarte multã bi-rocraþie ºi diplomaþie.

Piaþa internã absoarbe destul depuþin, deºi relaxarea fiscalã ar fi tre-buit sã determine o creºtere a con-sumului de produse pe termen me-diu lung, cum sunt cele de mobilier.

Reporter: Dar de ce livrãm atât depuþin pe intern?

Iuliu Moldoveanu: Importul demobilier care se face este exclusivpentru piaþa de HoReCa ºi office, fo-arte puþin pe home. Produsele dinPolonia sunt mult mai ieftine decâtcele pe care le facem noi. Cauzelesunt multiple - de la preþul materieiprime, care este mai mic, la tehnolo-gizarea pe care o au, pânã la ajutorulstatului polonez în susþinerea expor-tului.

Reporter: Din punct de vedere ca-litativ, cum sunt aceste obiecte demobilier aduse din afarã?

Iuliu Moldoveanu: Calitativ suntcam la fel, dar dacã vorbim strict demobilier din plãci laminate, HPL, nude lemn masiv, unde noi suntemmult în faþã.

Reporter: Din ce zonã vin cele maimulte cereri - apartamente, vile, re-novãri?

Iuliu Moldoveanu: Cred cã zonade apartamente ºi vile noi are o pon-dere mai mare, dar ºi valorile suntmai mari aici. Sunt anumiþi clienþicare dacã nu sunt sfãtuiþi de arhitecþiajung sã îºi împartã bugetul, în mo-mentul în care îºi construiesc o casã,în aºa fel încât atunci când terminãcu totul, mai puþin ambientare,ajung la fundul sacului. ªi aºa încear-cã sã mobileze sutele de metri pã-traþi cu 5% din valoarea iniþialã aproiectului. De aceea este nevoie despecialiºti, de birouri care sã aibãcunoºtinþe de ce se întâmplã în in-dustrie. Noi am creat cel puþin douãbirouri de arhitecturã cu care lucrãmîn mod constant pentru nevoilemembrilor noºtri ºi care ajutã foartemult în ceea ce þine de buna relaþieîntre clientul final ºi producãtor,pentru cã aceºtia doi în permanenþã

sunt în poziþii antagonice, indiferentde dorinþa unui furnizor de a fi câtmai pe placul clientului. Dacã furni-zorul i-ar spune clientului cã îi ducemobilierul acasã fãrã sã îl coste ni-mic, atunci lucrurile ar sta foartebine. Câtã vreme însã totul are uncost ºi un termen, situaþia ajunge sãdegenereze. Arhitectul se ocupã detot, de la ce înseamnã zona de insta-laþii ºi pânã la ce presupune mobila-rea, ocupându-se inclusiv de ceea ceînseamnã relaþia cu furnizorul, obþi-nere de oferte etc. Dacã lucrezi cuun specialist, ai toate ºansele sã iasãceea ce îþi doreºti.

În ceea ce priveºte clãdirile noi, bu-cãtãriile sunt incluse în preþul apar-tamentului, fiind luate de la diverºidealeri, care oricum pun o presiunefantasticã pe preþ, din punct de ve-dere al furnizorilor, iar noi suntemacum în postura sã refuzãm produ-sele ieftine. Nu este normal sã lu-crãm cu niºte marje foarte mici în in-tern, când putem lucra cu marjenormale în afara þãrii.

O parte din mobila realizatã înapartamente este înregistratã,apãrând în situaþiile Institutului Na-

þional de Statisticã, o altã parte, însã,este fãcutã de micii meseriaºi carenu sunt înregistraþi nicãieri. Aceastãzonã este destul de periculoasã,pentru cã afecteazã mult producã-torii mici ºi medii. „Rãzboiul" dintrefabricile de mobilã ºi micii meseriaºieste mai mult un rãzboi de gherilã,pentru cã ei sunt mulþi.

Reporter: Dar cu magazinele degenul Ikea ºi Kika ce relaþii aveþi?

Iuliu Moldoveanu: Magazinele deacest tip nu sunt un duºman al nos-tru, pentru cã ele fac mobilier de oanumitã facturã, pe care sunt spe-cializate, iar o mare parte din mobi-lierul de la Ikea este fãcut în Rom-ânia. Dacã Ikea pleacã mâine dinRomânia, atunci avem o mare pro-blemã. Ikea lucreazã ca furnizor glo-bal de soluþii, dar mobilierul este fã-cut în þara noastrã. 47.000 de oame-ni lucreazã în momentul acesta pen-tru Ikea, pe industria amenajãri inte-rioare, de la mobilier pânã la perde-le, de la saltele pânã la ceºti de por-þelan.

Din primii zece producãtori dinRomânia, opt lucreazã pentru Ikea ºiunul pentru Kika. Întreaga lor pro-

34 BURSA Construcþiilor nr. 6 / 2018

urmare din pagina 32

Mobilã

ducþie este dedicatã acestor maga-zine, deci fãrã ei nu am avea aceastãdezvoltare. În acelaºi timp, nu ne ba-tem cu giganþii din piaþã.

Reporter: Cum se promoveazã fir-mele autohtone de mobilã în afaraþãrii?

Iuliu Moldoveanu: Partenerii ex-terni percep foarte bine promovareala comun a companiilor de profil,ideea de grup. Semnalele cãtre zonaexternã trebuie cât mai mult mãrite,pentru cã dupã o participare latârgurile internaþionale succesul nuse vede imediat. Sunt foarte puþiniantreprenorii români care au rãbda-re sã meargã trei ani la rând la ace-laºi târg, în acelaºi loc, cu tipuri deproduse diferite în permanenþã. Pre-ferabil este sã nu ai un stand sub cu-

lorile tricolorului. Standurile naþio-nale, indiferent de culoarea drapelu-lui, sunt evitate în general de cãtredealeri. Ei vor sã discute cu producã-torii, sã vadã un stand curat, între 50ºi 100 de metri pãtraþi.

Reporter: Promovarea este fãcutãdin surse proprii?

Iuliu Moldoveanu: Da. Pentrutârgurile de specialitate, de la Koln ºiMilano, Birmingham ºi mai nou ºi dela New York, în programul de pro-movare al Ministerului Economieiexistã aceste proiecte bine definite,doar cã în permanenþã existã pro-bleme de birocraþie - cã nu se înca-dreazã în bugetele alocate, cã majo-ritatea licitaþiilor se terminã cu doarcâteva zile înainte sã fie târgul etc.Compania trebuie sã antameze

câteva sute de metri pãtraþi destand, care costã zeci de mii de euroºi se trezeºte cã, în ultimele zile, nuvine nimeni sã facã standul naþional.În aceste condiþii, majoritatea pro-ducãtorilor mari ºi medii nu se impli-cã în acest lucru ºi merg pe forþeleproprii. Sunt ºi companii mici ºi me-dii care vor sã meargã la astfel demanifestãri, dar nu au forþa necesarãsã meargã singure ºi apeleazã laacest gen de program, dar calea ceamai bunã este prin forþe proprii. Ocompanie care doreºte sã cucereas-cã o piaþã vesticã ºi nu este în staresã îºi facã un stand de 100 de metrila Koln sau la Milano, nu va putea sãsusþinã comenzi de zeci de mii deeuro.

Reporter: Care sunt tendinþele îndesign?

Iuliu Moldoveanu: Din ce am ob-servat la târgurile din acest an - foar-te mult mobilier simplu, suplu, încare sticla ºi metalul sunt foarte binedefinite. Se evitã aglomerãrile ºicorpurile masive de mobilier, suntculori destul de vii ºi foarte multãverdeaþã, în ambientãrile pe care lefac arhitecþii.

Mobilierul de-a gata ºi nu la co-mandã capãtã destul de mult con-tur, întrucât clienþii nu mai au rãbda-re. Oamenii care cautã sã îmbineconfortul cu luxul ºi funcþionalitatea

nu au timp de aºteptat ºi atuncicumpãrã direct produsul care le-aplãcut dintr-un stand sau dintr-unmagazin.

În plus, clientul nu trebuie sã îºi ca-ute singur, ci sã îºi angajeze o firmãde arhitecturã sau un arhitect deinterior, întrucât costurile nu suntfoarte mari. Sunt oameni de afaceridin România care pleacã la Koln saula Milano cu arhitectul dupã ei, îºialeg mobila ºi apoi o livreazã în þarã.Sau se duc arhitecþii acolo ºi vin cusoluþii, pentru cã îþi alegi arhitecþii casã îþi ofere soluþii, nu sã facã ce vreitu. Sunt foarte mulþi oameni careîncep sã conºtientizeze aspectele le-gate de esteticã, de funcþionalitate,de design, sã îmbine aceste elemen-te ºi sã îºi construiascã o oazã în caresã se simtã bine ºi care, raportatã larestul ansamblului, sã arate cât decât normal.

Sunt arhitecþi care militeazã pen-tru acest lucru, dincolo de conceptulde casã inteligentã, în care sistemelesunt integrate ºi partea de poluareeste redusã. În unele condiþii, înzona de case smart sunt anumitepãrþi ale confortului la care trebuiesã renunþi din diverse motive.

Aºadar, arhitecþii cu care lucrãm seîncadreazã în acest trend observat la

35

Institutul Pantone, care dã tonul, anual, în privinþaculorilor, a ales pentru 2018 culoarea Ultra Violet. Aceasta

ar putea pãrea, pentru unii, o alegere îndrãzneaþã, încomparaþie cu Greenery - culoarea anului trecut, ºi mai

ales cu Rose Quartz ºi Serenity, din 2016. Leatrice Eiseman,directorul executiv de la Pantone Color, menþioneazã:

"Trãim într-o lume care necesitã inventivitate ºiimaginaþie, Pantone 18-3838 Ultra Violet, este un purpuriu

albastru care duce conºtiinþa ºi potenþialul nostru la unnivel superior. De la explorarea noilor tehnologii ºi a unei

pãrþi mai mari din galaxie, la exprimarea artisticã ºireflexia spiritualã, intuitivul Ultra Violet deschide calea

spre ceea ce urmeazã sã vinã". (continuare în pagina 36)

târguri. Ei vin ºi propun tot felul delinii normale, curate, uniforme, fãrãchestii întortochiate, ºi ajung la oînþelegere cu clienþii.

Reporter: Cum aratã o casã inteli-gentã, dar cu un ecosistem care

sã ofere confortul necesar?

Iuliu Moldoveanu:

Sunt foarte mulþi pro-ducãtori de branduritech care îºi promo-veazã produsele înaºa fel încât sã lepoþi integra foarte

uºor în universul uneicase. Atunci când folo-

seºti toate elementele degenul telefoane, tablete, televi-

zoare etc. ºi le integrezi în universulcasei tale, deja eºti mult mai liniºtit.În acelaºi timp, trebuie sã le raporte-zi la un tip de mobilier foarte simplu.Bucãtãria se integreazã, mai nou, cuo insulã ºi varianta distinctã între li-ving ºi bucãtãrie practic dispare: Exi-stã anumiþi pereþi despãrþitori fãcuþidin plante decorative, fãrã sã fie vor-ba de costuri foarte mari.

Sã luãm un apartament normal, cutrei camere - avem o bucãtãrie alã-turatã livingului, pe care îl comparti-mentãm foarte uºor, cu o insulã caresã aibã încorporate mai multe utili-tãþi, dar care sã fie conectate împre-unã - o insulã care sã se poatã extin-de, sã fie un blat rabatabil astfelîncât sã folosim spaþiul pentru altenevoi -, zona de hol - mai degrabã li-berã, pentru a nu obtura - un dormi-tor matrimonial, în care dressing-ulsã joace un rol important astfel încâtsã nu avem nevoie de alte depen-denþe, ºi o camerã a copilului sau deoaspeþi, care sã fie foarte simplã. Înceea ce priveºte mobilierul din ca-mera copilului, alte obiecte în afarãde pat, poate un birou ºi câtevacompartimente în care sã-ºi punã ju-cãriile nu-ºi au rostul.

Reporter: Cât ar costa mobilareaunui astfel de apartament?

Iuliu Moldoveanu: Între 15.000 ºi20.000 de euro, astfel încât sã ai ºifuncþionalitate, ºi un pic de design,ºi niºte materiale normale, ºi acceso-rii de nivel mediu.

Reporter: Revenind la arhitecþii deinterior, existã ºcoli în acest seg-ment?

Iuliu Moldoveanu: Aici avem ungol ºi o direcþie puþin diferitã întreceea ce se întâmplã în ºcoalã ºi ceea

36 BURSA Construcþiilor nr. 6 / 2018

"Semnalelecãtre zona externã

trebuie cât mai multmãrite, pentru cã dupã o

participare latârgurile internaþionale

succesul nu se vedeimediat".

Mobilã

urmare din pagina 35

ce se întâmplã în realitate în zonade producþie. Dar acest gol se um-ple prin colaborarea între companiiºi în speþã organizaþii ºi facultãþilede profil. Câtã vreme colaborãrileacestea dureazã de ceva timp, amînceput sã facem un proiect împre-unã. Noi avem nevoie de in-gineri ºi arhitecþi ºi deoperatori ºi nu pornimde la ideea sã fie binepregãtiþi. Avem înprimul rând nevoiasã vinã ºi mai de-parte îi putem cali-f ica la locul demuncã.

La facultatea de in-ginerie a lemnului dinBraºov, care este singurade profil din þarã, sunt foartepuþini doritori. Per total, facultateaeste de circa 300 de locuri, pe cândîn România existã circa 3500-4000de firme de mobilã. Sã spunem cãnu au nevoie toate de ingineri, dar,totuºi, sunt foarte puþini specialiºtiîn piaþã.

În zona de Bucureºti-Ilfov existãdoar o clasã profesionalã în zona in-dustriei de mobilã, cu 20-30 de elevi.În þarã sunt ºcolile profesionale deprofil ºi companii care fac partene-riate cu aceste ºcoli - îi iau ºi îi învaþãpe elevi, le plãtesc din ºcoalã un sa-lariu. La facultãþi, avem ºi acolo par-teneriate ºi suntem prezenþi perma-nent, la examenele de diplomã sun-tem acolo pentru a putea selectaabsolvenþi sã îi ajutãm sã îºi facãproiectele de diplomã.

Noi încercãm sã îi implicãm în totfelul de proiecte, practica o fac încompaniile colegilor noºtri, excursii-le sunt fãcute tot în ideea de a-i fide-liza, atelierele ºi laboratoarele pecare le realizeazã ei acolo îmbinãceea ce se cere în cadrul unei com-panii cu ceea ce profesorii predau.Profesorii au fãcut aceste cursuriastfel încât tinerii sã înþeleagã ce seîntâmplã în cadrul unei companii.Cei care lucreazã din timpul facultã-þii au un plus. Cãutarea continuã deoameni genereazã conflicte întrecompanii, pentru cã îºi iau unul de laaltul muncitorii, nefiind forþã demuncã în piaþã.

Am abordat niºte agenþii de forþãde muncã ºi au venit cu propuneridestul de punctuale de forþã demuncã - Vietnam, Laos, Sri Lanka.

37

"Avem anumiteprobleme foarte

pregnante. Preþul maseilemnoase s-a majorat cu

30-40%. La fel, la materii prime ºimateriale, preþul creºte lunar.

În fiecare lunã primimînºtiinþãri cã se mãreºte preþul

materiei prime. Furnizoriidau vina pe carburanþi,

energie etc."

(continuare în pagina 38)

Deja permisele de muncã au înce-put sã se acorde destul de mult.Anul trecut, pânã în varã au fostacordate 1.200 de permise, anulacesta doar pânã în martie s-auacordat acelaºi numãr de permisede muncã, pentru operatori mediipe diverse tipuri de paliere. Condiþii-le muncitorilor din þãri precum celede mai sus sunt specifice. Culturamuncii la ei este diferitã, costurile sa-lariale sunt diferite, dar dacã ai pro-ducþie de produse repetitive pro-ductivitatea într-un termen relativscurt creºte, atunci meritã sã îi con-tractezi. Momentan, aºteptãm în-cheierea unui prim contract cu ei, casã avem la ce sã ne raportãm.

Am încercat ºi în þãrile apropiate,cum ar fi Moldova, dar cultura celor-lalþi este diferitã. Ei ºtiu ce înseamnãsã munceascã, sã meargã la pro-gram, sã se mulþumeascã cu puþin,sã dãruiascã mai mult decât pri-mesc. Evident cã trebuie sã fie unschimb bilateral echitabil, dar câtãvreme încerci sã pãcãleºti munca totcerând majorãri de salarii, ai o pro-

blemã.Sunt 3,5 milioane de români plecaþi

în strãinãtate la muncã. În toatãzona de est este plin de români, carelucreazã inclusiv în mobilã.

Reporter: Care sunt problemelesectorului?

Iuliu Moldoveanu: Avem anumiteprobleme foarte pregnante. Preþulmasei lemnoase s-a majorat cu30-40%. La fel, la materii prime ºi ma-teriale, preþul creºte lunar. În fiecarelunã primim înºtiinþãri cã se mãreºtepreþul materiei prime. Furnizorii dauvina pe carburanþi, energie etc. Oparte a creºterii este absorbitã decompanie ºi de clientul final, dar suntanumite situaþii în care nu gãsimmasã lemnoasã ºi atunci importãmlemn. Noi, o þarã care are pãduri, im-portãm lemn sã facem mobilier ca sãîl trimitem în þara de unde am luatacest lemn. Am ajuns cât de cât la oînþelegere de a exporta cât mai puþinlemn brut ºi sã exportãm lemn prelu-crat, pentru cã are o valoare maimare. Este mai uºor ca cei de la gate-re sã vândã lemn companiilor de mo-bilã din România, pentru ca acesteasã o poatã prelucra ºi sã o vândã cu

plus valoare.S-a fãcut, la un moment dat, o co-

misie de atestare a producãtorilorde mobilã la care, dacã te înscrii, poþiavea un drept de preempþiune asu-pra unei anumite cantitãþi de masãlemnoasã. Este un început, dar esteo parcelã de floricele într-un lan deneghinã.

Reporter: Care sunt perspectiveleindustriei de mobilã?

Iuliu Moldoveanu: Varianta uneicreºteri graduale a exportului; iden-tificarea de noi clienþi, în speþã inte-gratori din piaþa vest europeanã (cuunii suntem deja în negocieri sã lu-creze cu noi pe proiect) pentru pro-iecte cât mai bine construite - ideilelor puse în practicã în fabricile cole-

gilor noºtri, dar într-o zonã de opti-mizare în care 4-5 companii lucrera-zã într-un singur proiect; strângerealegãturilor cu cele douã facultãþi deprofil; achiziþii comune; depuneri deproiecte pe fonduri europene, astfelîncât zona de tehnologie sã creascã;prezenþele la târguri; insistarea pescãderea costurilor.

Trebuie subliniat cã este mai im-portant sã vinzi decât sã îþi majorezimica ta cotã de piaþã. Suntem maiputernici uniþi, mai multe companiiîmpreunã fac ca lucrurile sã meargãmai bine.

Reporter: Mulþumesc!

38 BURSA Construcþiilor nr. 6 / 2018

Mobilã

"O parte din mobila realizatã în apartamente esteînregistratã, apãrând în situaþiile Institutului Naþional deStatisticã, o altã parte, însã, este fãcutã de micii meseriaºicare nu sunt înregistraþi nicãieri. Aceastã zonã este destul

de periculoasã, pentru cã afecteazã mult producãtorii miciºi medii. «Rãzboiul» dintre fabricile de mobilã ºi micii

meseriaºi este mai mult un rãzboi de gherilã, pentru cã eisunt mulþi."

urmare din pagina 37