3

Cuvânt înainte

Dezvoltareaacceleratăatraficuluirutier,alăturidesporireacomplexităţiiacestuia,impunautorităţilorromânenecesitateaconcentrăriiatenţieiasupracreşteriicontinueagraduluidesiguranţăacirculaţieipedru-murilepublice.

Pe frontul acţiunii pentru reducereanumărului şi consecinţelor accidentelor rutiere,PoliţiaRomânărămâneunuldintreceimaiimportanţivectoriînconcepţiaşiaplicareamăsurilorderesort.

Activităţilespecificederulatedestructuriledeprofildincadrulinstituţiei–DirecţiaRutierăşiInstitutuldeCercetareşiPrevenireaCriminalităţii-vizeazăîmbunătăţireaniveluluidecunoaştereşirespectareanorme-lorrutieredecătretoţiparticipanţiilatraficşiconştientizareaacestoraasuprapericolelorlacareseexpunîntraficulrutier.

Atâtînbeneficiulcombaterii,darmaialesînvedereauneipermanenteadaptăriaacţiuniipreventive,analizafenomenuluirutieresteundemersalcăruiexerciţiunuîşireduceniciodatăimportanţa.

Avemconvingereacă,aşacumediţiileprecedenteaudovedit,seriaBuletinul siguranţei rutiere,ajunsălaaV-aediţie,vacontribui înmodsubstanţial lafundamentareaşidezvoltareaunoracţiunieficientepentrucreştereagraduluidesiguranţărutieră,întreprinsedeinstituţiileşiorganizaţiilecuatribuţiisaupreocupăriîndomeniu.

Maimultdecâtatât,sperămcapromovareacătrepublicullargaacestuidocument,utilizatpânăînprezentînprincipaldecătrespecialişti,săaducăînatenţie,odatăînplus,dinamicafenomenuluirutierşi,prinprezentareaconsecinţelordramaticealeîncălcăriinormelorrutiere,săevidenţiezenecesitatearespectăriiacestora.

4

CONTEXT INTERNAŢIONAL

Înseptembrie2015,AdunareaGeneralăaNaţiunilorUniteaadoptatAgenda pentru Dezvoltare Dura-bilă 2030, încadrulacestuidocumentprogramaticfiindstipulată,cadeziderat, înjumătăţirea până în 2020 a numărului de decese şi vătămări provocate de accidentele rutiere.

Necesitateaintensificăriieforturilordepuseîndomeniulsiguranţeiîntraficestecuatâtmaimarecucât,lanivelglobal,peste1,2milioanedepersoanemoranualînurmaaccidentelorrutiere,aceastaconstituindanouacauzădedecesînrândulpopulaţieigenerale(şiprincipalacauzădemortalitateînrândultinerilorde15-29ani),prefigurându-se,totodată,căvadeveniceade-aşapteacauzăpânăîn20301.

În perioada 2010-2015, la nivelul UE, s-a reuşit reducerea numărului de de-cese cu doar 17%, în condiţiile în care era nevoie de o descreştere cu 29% pentru a fi atins obiectivul stabilit pentru 2020.

O scădere în conformitate cu ritmul necesar a fost atinsă doar în patru state: Grecia, Portugalia, Spania şi Danemarca. În raport cu acest obiectiv, România se plasează în rândul statelor în care rata de descreştere a deceselor este apropiată de nivelul cerut, în 2015 fiind realizată o scădere cu 20,4% faţă de 2010.

Anul 2015 a marcat o evoluţie negativă în domeniul siguranţei rutiere la nivel euro-pean, pentru prima dată, în ultimii 5 ani, înregistrându-se o creştere a numărului de per-soane decedate în urma accidentelor de circulaţie, de la 25970 decese înregistrate în 2014 la 26300 în anul 2015 (+1,3%).

1WorldHealthOrganization,Global status report on road safety 2015,p.X.

5

CONTEXT NAŢIONAL

Reţeaua naţională de drumuri a cunoscut o evoluţie destul de lentă în perioada 1990-2015, astfel că în 2015 au fost contorizaţi cu 18,2% mai mulţi kilometri de drumuri faţă de 1990. În aceeaşi perioadă, se poate constata o creştere

remarcabilă a parcului de autovehicule, cu 247,4%.

Parcul de autovehicule din România este cu 21,8% mai mare în anul 2015, comparativ cu anul 2010. O treime dintre autoturismele înregistrate în România au

peste 15 ani vechime.

Aproximativ 90% din reţeaua naţională este la standardul de drumuri cu o singură bandă pe sens, ceea ce are impact atât asupra timpului de călătorie, cât şi asupra

siguranţei în trafic.

În anul 2015, mai mult de jumătate dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 21-50 ani şi aproximativ 30% dintre tinerii până în 21 ani deţineau un permis de

conducere.

În perioada 2010-2015, vechimea medie a vehiculelor aflate la prima prezentare la ITP a crescut progresiv, de la 8,8 ani în 2010 la 11,5 ani în 2015.

6

EVOLUŢIA ACCIDENTELOR GRAVE DE CIRCULAŢIE ÎN PERIOADA 2011-2015

Aproximativ trei sferturi din accidentele grave au avut loc pe drumurile naţionale şi pe străzi, având ca rezultat trei sferturi din numărul răniţilor grav, dar şi din cel al persoanelor decedate.

Numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere pe străzile din localităţi a scăzut cu aproximativ 15%.

Au fost înregistrate creşteri ale numărului accidentelor rutiere grave care au avut ca şi cauză abateri ale bicicliştilor (+36,6%) şi neasigurarea la schimbarea direcţiei de mers (+25,9%).

Indisciplina pietonilor (traversare neregulamentară a drumului, prezenţa pietonilor pe partea carosabilă sau alte abateri ale pietonilor) a fost, în întreaga perioadă, cea mai frecventă cauză a accidentelor grave de circulaţie, conducând la producerea a aproximativ 21% dintre acestea.

Viteza (neregulamentară sau neadaptată la condiţiile de drum) a condus, la rândul ei, la producerea, în medie, a 19% din accidentele rutiere grave din perioada 2011-2015, fiind a doua cauză în ierarhia generală.

Pe drumurile naţionale şi judeţene cele mai multe accidente sunt determinate de viteză, în timp ce pe drumurile din interiorul localităţilor, mai ales în cele urbane, viteza este surclasată de indisciplina pietonilor şi urcă în ierarhie cauzele legate de acordarea priorităţii faţă de pietoni sau faţă de vehicule.

În localităţile rurale, atât cauzele legate de viteză, cât şi de indisciplina pietonilor sau de acordarea priorităţii au ponderi importante în clasamentul cauzelor, mai ales datorită faptului că multe comune sunt traversate de drumuri naţionale, cu un regim mai mare de viteză şi trafic intens.

7

Se constată o scădere semnificativă a numărului de conducători de mopede

vinovaţi de producerea accidentelor grave de circulaţie,

mai ales începând cu anul 2013, odată cu modificările

aduse Codului rutier (de la 652 în 2011 la 230 în 2015).

Pe parcursul perioadei analizate, numărul victimelor pietoni

a scăzut, mai ales numărul celor decedaţi (cu 13%).

Numărul conducătorilor de vehicule cu 2 roţi decedaţi – biciclişti,

motociclişti şi mopedişti – a scăzut cu aproximativ 12%.

8

DINAMICA ACCIDENTELOR RUTIERE GRAVE ÎN ANUL 2015

Înanul2015,înRomâniaauavutloc9380 accidentegrave.Înacesteevenimente,12760persoaneaufostrănite,iar1893

persoaneşi-aupierdutviaţa.

Numărul de persoane decedate în accidente rutiere a crescut cu 4% faţă de anul anterior. În fiecare zi a anului 2015 au avut loc, în medie, 25 de accidente rutiere grave, în care au murit 5 persoane şi alte 25 au fost rănite grav.

În funcţie de categoria drumului, accidentele grave de circulaţie se repartizează în principal, între străzi (40%), drumuri naţionale (35%) şi drumuri judeţene (16%).

Cele mai multe persoane (1017, reprezentând 54%) au decedat, în anul 2015, în accidente rutiere pe-trecute pe drumurile naţionale, iar cei mai mulţi răniţi grav au rezultat în accidentele petrecute pe străzile din localităţi (3640, reprezentând 40%).

Păstrându-se tendinţa anilor precedenţi, cele mai multe accidente grave de circulaţie s-au petrecut între lunile iulie-octombrie şi apoi în luna decembrie.

În zilele de week-end s-a înregistrat cea mai mare concentraţie de accidente rutiere grave.

Distribuţia accidentelor rutiere în funcţie de ora producerii lor arată că numărul maxim de astfel de evenimente se înregistrează între orele 16-20.

9

Primele cinci cauze2 ale accidentelor rutiere graveproduseînanul2015:

• Vitezaneadaptatălacondiţiilededrum(16,8%dintotalulaccidentelor)

• Traversareaneregulamentarăadrumuluidecătrepietoni(14,6%)

• Neacordareapriorităţiipietonilor(9,8%)• Neacordareapriorităţiivehiculelor(8,7%)• Abaterialebicicliştilor(7,9%)

Peste o treime din accidente au fost provocate de cauze ce ţin de viteză şi

de neacordarea priorităţii.

1 din 5 accidente grave din anul 2015 au fost provocate de indisciplina

pietonilor.

2Analizaafostrealizatăluândînconsiderarecauzaprincipalăaproduceriiaccidentului

10

Indicele de responsabilitate (vinovaţi*100/implicaţi)pe categorii de vârstă a conducătorilor de autovehicule implicați în accidente

rutiere grave în anul 2015

Deşi numărul femeilor vinovate de producerea accidentelor rutiere este mult mai mic decât cel al bărbaţilor, indicele de responsabilitate rutieră al femeilor este mai mare.

Din 100 de femei implicate în accidentele rutiere grave, 56 au fost vinovate de producerea lor, în timp ce din 100 de bărbaţi implicaţi în astfel de evenimente, 54 au fost vinovaţi.

Persoanele foarte tinere (18-25 de ani) şi cele de peste 66 de ani au fost implicate cu vinovăţie în mai mare măsură în producerea accidentelor grave de circulaţie comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

11

Victimele accidentelorrutieregraveproduseînanul2015seîmpartînurmătoarelecategoriiprincipale:

Conducători de vehicule

3679răniţigrav800decedaţi

Pasageri, călători, însoţitori2552răniţigrav444decedaţi

Pietoni2821răniţigrav649decedaţi

Într-un sfert din accidentele rutiere grave din anul 2015 au fost răniţi grav sau accidentaţi mortal pasageri:• Jumătate dintre pasagerii răniţi grav sau decedaţi în accidente rutiere erau femei.• Jumătate dintre pasagerii răniţi grav şi două treimi dintre cei decedaţi au fost victimizaţi în accidente produse pe drumurile naţionale.

Una din trei persoane rănite grav sau decedate în accidentele rutiere grave

produse în anul 2015 a fost pieton.

Aproximativ 60% dintre pietonii

decedaţi în accidente rutiere aveau vârste de peste 56 de ani.

În situaţia în care o persoană este implicată într-un accident rutier grav, străzile din localităţi reprezintă categoria de drumuri unde există riscul cel mai mic de a fi rănit grav sau accidentat mortal, deşi pe aceste dru-muri se produc anual cele mai multe astfel de evenimente.

12

Intersecţiile prezintă un grad ridicat de risc pentru motocicliști, 134 de accidente (30%) producându-se în astfel de locuri. Un număr mare de accidente implicând motocicliști (93, reprezentând 21%) s-au produs în curbe.

Cauzeleprincipalealeaccidentelorgraveîncaresuntimplicaţimotocicliştiisuntviteza neadaptată la condiţiile de drum și neacordarea priorităţii de trecere.

Analizaapusînevidenţăfaptulcă,înfuncţiedeloculundes-aprodusaccidentul,cauzeleacestuiasuntdiferite.Astfel, în afara localităţii,celemaimaririscuripentrumotocicliştidecurgdinneadaptarea vitezei la condiţiile de drum.37deaccidente(39,4%)dintotalulcelor94analizateauavut loc înastfeldecondiţii. În97,3%dinsituaţii,vinaprincipalăafostamotocicliştilor.

Neacordarea priorităţii vehiculelor esteprincipalacauzăaaccidentelorgraveîncaresuntimplicaţimo-tocicliştiiîn localitate:105(29,4%)accidentedintotalulcelor356supuseanalizeiauavutdreptcauzăneacor-dareapriorităţiivehiculelor.Dintreacestea,89,5%suntprodusedinvinaşoferilorcarenuauacordatprioritateconducătorilordemotociclete.

Aproximativ 80% dintre accidentele în care au fost implicaţi motocicliști s-au petrecut în localităţi.

21 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 94 au fost grav rănite din cauza neadaptării vitezei la

condiţiile de drum de către motociclişti.

11 persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 94 au fost grav rănite din cauza neacordării

priorităţii de trecere motocicliştilor

Motocicliștii sunt responsabili pentru aproximativ jumătate din accidentele în care au fost implicaţi.

ACCIDENTELE RUTIERE GRAVE ÎN CARE AU FOST IMPLICATEVEHICULE CU DOUĂ ROŢI PE PARCURSUL ANULUI 2015

În anul 2015, 1948 de vehicule cu 2 roţi au fost implicate în accidente soldate cu morţi sau răniţi grav.

Peste 60% dintre aceste vehicule au fost biciclete, 23% motociclete, iar 16% au fost mopede.

90% dintre conducătorii de vehicule cu 2 roţi implicaţi în accidente rutiere grave sunt bărbaţi, având o medie a vârstelor de 42 ani.

În anul 2015, 9 persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 54 au fost grav rănite în accidente în care au fost implicate mopede şi motociclete radiate.

În anul 2015, în România, 454 de motociclete au fost implicate în accidente rutiere grave. Vârsta medie a motocicliștilor răniţi sau decedaţi în urma accidentelor este de 34 de ani.

11,6%3 dintre motocicliști nu aveau permis de conducere în momentul producerii accidentului.

Cei mai mulţi motocicliști implicaţi în accidente rutiere grave (388 de cazuri, reprezentând 85,5% din total) purtau la momentul producerii accidentului cască de protecţie sau un alt element de protecţie.

MOTOCICLETELE

3Procentelesuntraportatelatotalulcelor423dintremotocicliştiiimplicaţiînaccidentegravepentrucareexistădatereferitoarelasitu-aţiapermisuluideconducere.

13

ACCIDENTELE RUTIERE GRAVE ÎN CARE AU FOST IMPLICATE VEHICULE DE TRANSPORT PERSOANE PE PARCURSUL ANULUI 2015

341 de autovehicule transport persoane au fost implicate, în anul 2015, în accidente rutiere grave pe

teritoriul României.

Cele mai multe autovehicule de acest tip implicate în accidente au

fost autobuze (54,8%, respectiv 187). O pondere importantă o deţin

şi microbuzele: 114 autovehicule, reprezentând 33,4% din total.

Peste două treimi (67%) din totalul accidentelor în care au fost implicate autovehicule de transport persoane s-au produs la mai puţin de o oră de la începerea călătoriei.

Analizând accidentele comise din vina principală a şoferilor de mijloace de transport persoane, observăm ca principalele încălcări ale normelor comise de către aceştia sunt:

• neacordarea priorităţii pietonilor (17%), • neadaptarea vitezei la condiţiile de drum (16%), • nerespectarea distanţei între vehicule (14%), • neacordarea priorităţii vehiculelor (12%).

MICROBUZE

Cele 112 accidente grave în care au fost implicate microbuze, în anul 2015,

s-au soldat cu decesul a 33 de persoane şi rănirea gravă

a altor 136.

Cauzele principale au fost: neacordarea priorităţii

vehiculelor (21 accidente), urmată de traversarea

neregulamentară a pietonilor (13), neacordarea

priorităţii pietonilor (10), neadaptarea vitezei la

condiţiile de drum (10) şi nerespectarea distanţei între

vehicule (10).

AUTOCARE

În perioada analizată, au avut loc 9 accidente în care au fost implicate autocare, în care 11 persoane şi-au

pierdut viaţa şi alte 8 au fost grav rănite.

Neadaptarea vitezei la condiţiile de drum şi adormirea la volan au

provocat aproximativ 70% din evenimentele rutiere

grave cu aceste mijloace de transport.

AUTOBUZE

În anul 2015, 187 de autobuze au fost implicate

în accidente grave. Accidentele s-au soldat cu

39 de persoane decedate şi 196 persoane rănite grav.

Cele mai multe accidente în care sunt implicate

autobuzele au avut drept cauză abaterile pasagerilor (32 de accidente), urmate

de cele provocate de neadaptarea vitezei la condiţiile de drum (21

accidente).

14

ACCIDENTELE RUTIERE GRAVE ÎN CARE AU FOST IMPLICATE VEHICULE DE TRANSPORT MARFĂ PE PARCURSUL ANULUI 2015

În anul în 2015, 1644 de vehicule transport marfă au fost implicate în accidente rutiere grave pe teritoriul

ţării noastre.

Cele mai multe (78%) dintre vehiculele transport marfă implicate

în accidente rutiere grave au fost autoutilitare.

Pe al doilea loc, la o distanţă semnificativă, se află autotrenurile

(11%).

Majoritatea accidentelor (57%) în care au fost implicate autovehiculele transport marfă s-au produs după mai puţin de o oră de condus.

Cele mai frecvente cauze ale accidentelor produse din vina principală a conducătorilor autovehiculelor de transport marfă au fost: viteza neadaptată la condiţiile de drum (140 accidente), neacordarea priorităţii pietonilor (88 accidente) şi neacordarea priorităţii vehiculelor (73 accidente).

Accidentele produse pe fondul neadaptării de către şoferii autovehiculelor transport marfă a vitezei la condiţiile de drum au condus la decesul a 43 de persoane şi la rănirea gravă a altor 129 de persoane.