cuviosul paisie aghioritul – cuvinte duhovniceşti i – cu durere şi dragoste pentru omul...

8/20/2019 Cuviosul Paisie Aghioritul – Cuvinte duhovniceşti I – Cu durere şi dragoste pentru omul contemporan

http://slidepdf.com/reader/full/cuviosul-paisie-aghioritul-cuvinte-duhovnicesti-i-cu-durere-si-dragoste 1/193

Cuviosul Paisie Aghioritul – Cuvinte duhovniceşti I – Cu durere şidragoste pentru omul contemporan

Copyright pentru ediţia românească Ierom, Stefan Nuţescu, Editura "Evangheltsinos”,ucure!ti, ##$



Inde%

&nsemnare 'iografică(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()*rolog(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+

Introducere din cuvintele Stareţului(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((*artea -ntâi . *ăcatul !i diavolul((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((#Capitolul I / *ăcatul a devenit modă(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((#

Con!tiinţa mustră(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((0epărtarea de 0umne1eu este iad((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((0e la stăpânul la care lucre1i, de la acela vei lua !i plată(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($

Capitolul II . &n 1ilele noastre diavolul seceră(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2*rin păcat dăm drepturi ispititorului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((23ărturisirea taie drepturile diavolului(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((40iavolul nu se apropie de făptura cea curată a lui 0umne1eu((((((((((((((((((((((((((((((((((()

Să nu -ncepem conversaţiile cu aghiuţă(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+0iavolul este prost(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((50e ce -ngăduie 0umne1eu diavolului să ne ispitească(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($#0iavolul nu vrea să se pocăiască((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($Smerenia tope!te pe diavol(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($$

Capitolul $ / 0uhul lumesc((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($20iavolul stăpâne!te de!ertăciunea((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($2&ntâietatea să se dea frumuseţi sufletului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($40orinţe lume!ti((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($)

ucuriile lume!ti sunt 'ucurii materiale(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($+0uhul lumesc -n viaţa duhovnicească(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($60uhul lumesc -n monahism(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2#0uhul lumesc este 'oală((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2$

Capitolul 2 . Nedreptatea este un mare păcat(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((22 Nedreptatea atrage urgia lui 0umne1eu(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((22Cel ce nedreptăţe!te se chinuie!te((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((22

Nedreptatea chinuie !i pe urma!i(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2)Cel care ne nedreptăţe!te ne face 'ine(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2+Celui cu da7dia, da7dia((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((26

Cât de mult s/a falsificat lumea(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((25Cel drept are pe 0umne1eu de partea lui(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4#0reptul este răsplătit !l -n viaţa aceasta(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4

Capitolul 4 /"inecuvântaţi !i nu 'lestemaţi((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((42oli !l nenorociri din 'lestem((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((44lestemul 8politicos”(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4+0eochiul(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((46inecuvântarea ce iese din inimă este 'inecuvântare dumne1eiască(((((((((((((((((((((((((45

Capitolul ) / *ăcatul aduce nenorociri(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()#9ot ceea ce -ngăduie 0umne1eu este din Iu'ire de oameni((((((((((((((((((((((((((((((((((((((():stă1i &l marginali1ea1ă pe 0umne1eu(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()$Să I se facă milă lui 0umne1eu de lume !i să slo'o1ească ploaie((((((((((((((((((((((((((((()4

*artea a doua . Civili1aţia contemporană(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()6Capitolul / &nţelepciunea lui 0umne1eu !i mediul((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()6

Ce au i1'utit oamenii astă1i(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+#;amenii !i/au pierdut ră'darea((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+:u poluat atmosfera !i -i deran7ea1ă oasele(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+*oluarea !i distragerea mediului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+$

Capitolul / Epoca multor -nlesniri este de fapt cea a multor greutăţi((((((((((((((((((((((((+)<i inimile s/au făcut de fier((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+):u -nne'unit oamenii cu ma!inile(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+)3ultă vătămare a suferit lumea din pricina televi1orului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((++

3onahul !i mi7loacele moderne(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+6=ipsa a7ută mult((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6#&nlesnirile cele multe -l netre'nicesc pe om(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6

Capitolul $ / Simplificaţi/vă viaţa, ca să se -ndepărte1e stresul((((((((((((((((((((((((((((((((((((620in fericirea lumească iese stresul lumesc((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((62>iaţa de astă1i, cu necontenita ei alergătură, este un iad(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((64

Nelini!tea este a diavolului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6)Cumpătarea a7ută mult -n viaţa călugărească(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((66=u%ul -i mireni%ea1ă pe monahi((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5#Simplificaţi/vă viaţa?(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5

Capitolul 2 / @gomotul e%terior !i lini!tea interioară((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5):u schim'at natura cea lini!tită(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5):u distrus !i locurile sfinte cele lini!tite((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5)=ini!tea este rugăciune tainică(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((56

Numai dacă vrei, poţi au1i 1gomotul(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((56Să respectăm lini!tea celorlalţi(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((55Aândurile 'une / antidotul 1gomotului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((##Să do'ândim lini!tea lăuntrică(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((#

Capitolul 4 / Ari7a cea multă ne -ndepărtea1ă de 0umne1eu((((((((((((((((((((((((((((((((((((((#

Să nu deschidem multe fronturi?((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((# Nu vă daţi inima lucrurilor materiale(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((#$=ucrarea care se face -n lini!te !i cu rugăciune se sfinţe!te(((((((((((((((((((((((((((((((((((((#2Cu gri7a cea multă se uită de 0umne1eu((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((#43unca !i gri7a multă -l fac lumesc pe monah((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((#):colo unde este multă -mpră!tiere, sunt !i mulţi para1iţi duhovnice!ti((((((((((((((((((#+Să do'ândim gri7a cea 'ună(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((#5

*artea a treia . 0uhul lui 0umne1eu !i duhul lumii(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((#

Capitolul / Instruirea !i cunoa!terea lumească(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((#Inteligent este omul care s/a curăţit lăuntric((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((#Cunoa!terea care nu este -nsoţită de luminarea dumne1eiască este o catastrofă(((((<tiinţa să fie valorificată -n viaţa duhovnicească(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((20uhul Sfânt nu co'oară cu aparate((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4Să sfinţim cunoa!terea((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()BCuno!tinţa -ngâmfă”(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6Să -ntre'uinţăm corect mintea((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5

Capitolul / aţionalismul -n epoca noastră((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((=ogica -n viaţa duhovnicească(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((=ogica lumească -l chinuie pe om(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($=ogica lumească preface simţământul duhovnicesc((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4Dudecata după B-nfăţi!are”(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()

Capitolul $ / 9ânăra generaţie(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5

=ipse!te duhul de 7ertfă((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((50ragostea fără discernământ -i netre'nice!te pe copii((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($:ran7amente ale puterilor -ntunericului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($$BNu vă atingeţi de copii?”(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($49inerii să treacă e%amenele curăţiei((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($)0ragostea adevărată -i veste!te lăuntric pe tineri(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2#

Capitolul 2 / ;'ră1nicia !i lipsa de respect(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2&ndră1neala alungă evlavia(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2espect faţă de cei mai mari((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2$:7ung să 7udece !i pe 0umne1eu(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2);'ră1nicia alungă arul dumne1eiesc(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2+BCinste!te pe tatăl tău !i mama ta”((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((26*răpastia generaţiilor(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((25

Capitolul 4 . Neorânduiala lăuntrică !i -nfăţi!are e%terioară((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4#Sărmanii mireni se -m'racă a!a cum este lăuntrul lor(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4#:stă1i nu distingi 'ăr'atul de femeie(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4$;amenii -nsetea1ă după simplitate(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((44Femeia să nu poarte ve!minte 'ăr'ăte!ti, nici 'ăr'atul să nu -m'race haine femeie!ti((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4)

AătealaG mâ1găleli pe chipul lui 0umne1eu((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((46*artea a patra . iserica -n epoca noastră((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((45

Capitolul . &nvăţământul((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((45=im'a greacă((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((45*ro'lemele -nvăţământului(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()#9eoria evoluţiei(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()&ndepărtea1ă pe copii de iserică(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()$&ncarcă pe copii cu multe((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()2



=ucrarea -nvăţătorului este sfântă(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()4Capitolul / Cler !i iserică((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()+

*reotul are mare responsa'ilitate((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()5=aici1area clerului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+#BCine mă văde!te pe mine de smintealăH”(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+&nfruntarea pro'lemelor 'iserice!ti((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+2>redniciile !i slava omenească((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+4Conducerea -n iserică((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+60umne1eiasca =iturghie((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+5

Capitolul $ / Săr'ători !i 1ile nelucrătoare((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6Să pră1nuim, credincio!ilor, pră1nuire duhovnicească((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6B3ai 'un este puţinul celui drept(((”((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((60acă noi, monahii, nu ţinem săr'ătorile, atunci mirenii ce să mai facăH((((((((((((((((6$=ucrea1ă -n duminici !i săr'ători !i -i a7ung nenorociri(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6)

Capitolul 2 / 9radiţia ortodo%ă((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((66espect faţă de tradiţie(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((65&n monahism să ţinem cele pro'ate((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5Se vor -ntoarce iară!i la cele vechi(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5$=umea nu poate sta fără credinţă(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((52Să lăsăm o tradiţie 'ună(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((54



Însemnare biografică

Fericitul stareţ *aisie, după numele lui din lume :rsenie E1nepidis, s/a născut la 4 iulie52 in Farasa Capadociei( : venit in Arecia odată cu Schim'area !i a crescut -n oniţa(

0in fragedă vârstă a trăit in nevoinţăJ desfătarea lui erau >ieţile Sfinţilor, ale căror luptese nevoia să te urme1e cu râvnă mai presus de măsură !i cu scumpătate minunată( S/adedat rugăciunii ne-ncetate, cultivând -n acela!i timp smerenia !i dragostea( : -nvăţatmeseria de tâmplar ca !i astfel să/= urme1e pe ristos(

&n armată a servit ca telegrafist trei ani !i 7umătate, -n timpul ră1'oiului ră1vrătiţilor trăind !i acolo in asce1ă( &n tot ceea ce -ntreprindea, se distingea prin vioiciunea, 7ertfireade sine, moralitatea !i harismele sale(

0upă ce !i/a indeplinit datoria faţă de *atrie, a intrat -n viaţa monahală, pe care a dorit/odin copilărie( Fiind el -ncă mirean avusese cercetări dumne1eie!ti, dar -n viaţa samonahală 'unăvoinţa 0omnului, a 3aicii 0omnului !i a Sfinţilor către el a atins culmi-nalte( : pustnicit -n Sfântul 3unte, la mănăstirea Stomiu din oniţa !i la Sinai( : trăitascuns, s/a dăruit -n -ntregime lui 0umne1eu, iar El l/a arătat !i l/a dăruit -ntregii lumi(

: -ndrumat, a mângâiat, a tămăduit, a odihnit mulţimea oamenilor care alergau la el(Sufletul lui sfinţit revărsa dragoste dumne1eiască !i chipul său cuvios iradia haruldumne1eiesc( 9oată 1iua aduna neo'osit durerea omenească !i -mpră!tia mângâiereadumne1eiască(

0upă dureri martirice, care precum spunea, l/au folosit a!a cum nu l/au folositnevoinţele lui pustnice!ti de toată viaţa, s/a odihnit -n 0omnul la iulie 552 laSihăstria Sfântului Ioan Evanghelistul de la Suroti, 9esalonic( : fost -nmormântat lângăiserica Sfântului :rsenie Capadocianul(

Să avem parte de 'inecuvântarea lui( :min(

Prolog

*rin adormirea sa -n iulie 552, fericitul Stareţ *aisie a lăsat o mo!tenire duhovniceascăG-nvăţătura sa( 3onah simplu, cu puţine cuno!tinţe ale !colii primare, dar 'ogat după-nţelepciunea lui 0umne1eu, el s/a golit pe sine pentru aproapele său( &nvăţătura sa n/afost predică sau catehe1ă( Făcându/!i din Evanghelie normă de viaţă, -nvăţătura sai1vora din -nsă!i viaţa sa, al cărei semn era dragostea( S/a instruit pe sine!i dupăEvanghelie, de aceea mai -ntâi chipul său era cel care -i -nvăţa pe oameni, precum !idragostea sa evanghelică !i cuvântul său luminat( Când primea diferiţi oameni, cu toate

particularităţile lor, nu numai că asculta -n mod simplu !i cu ră'dare pro'lemele, pe careace!tia i le -ncredinţau, ci cu sfânta lui simplitate !i discernământ intra adânc -n inimilelor, !i durerea, nelini!tea !i pro'lemele lor le făcea ale sale( <i atunci, -ncet/-ncet sesăvâr!ea minuneaG schim'area omului( Dumnezeu - spunea el - face minuni când cineva participă cu inima sa la durerea celuilalt.

Cu 'ucurie am remarcat felul -n care au fost primite primele cărţi despre viaţa !i-nvăţătura Stareţului, precum !i interesul cu care au fost citite( 3ulţi vor'eau -n chipminunat despre răspunsurile ce le/au primit la -ntre'ările lor, despre modurile dere1olvare ale pro'lemelor lor, mângâierea primită -n mâhnirile lor( Ne 'ucurăm-ndeose'i atunci când oameni -ndepărtaţi de iserică au do'ândit nelini!tea cea 'ună !i!i/au schim'at viaţa(

0e multe ori ne/au venit pe 'u1e stihurile imnografului, care se referă la marele >asileG

”0e!i a murit, trăie!te -n 0omnul, dar trăie!te !i cu noi, precum se spune -n i'lie”( &nacela!i timp am simţit nevoia ca !i cuvintele Stareţului, pe care le/am scris cu evlavie dela primii pa!i ai o'!tii pentru că ne/au fost nespus de folositoare, să le oferim !i fraţilor -n ristos, care ne/au cerut aceasta -n mod insistent(

unul 0umne1eu a iconomisit ca Sihăstria noastră să -!i datore1e e%istenţa sa *ărintelui*aisie( El a luat apro'area episcopală pentru -ntemeierea ei !i s/a -ngri7it pentru aflarealocului( :ceasta a făcut/o deoarece inima lui no'ilă !i sensi'ilă a simţit o marerecuno!tinţă pentru asistenţa noastră atunci când l/am cunoscut pentru -ntâia oară -n5)), la spital, unde se afla pentru a face operaţie la plămâni( 0e atunci a simţit că estefratele nostru mai mare luându/!i o'ligaţia ”să căpătuiască pe surorile sale”, precumspunea, -nţelegând prin aceasta -ntemeierea Sihăstriei, -n octom'rie 5)+ s/au sta'ilitaici primele surori( *ărintele *aisie a stat atunci două luni la Sihăstrie, ca să a7ute laorgani1area o'!tii( 0upă aceea ie!ea din Sfântul 3unte de o'icei de două ori pe an !ia7uta la 'unul mers al o'!tii, precum !i pe fiecare soră -n nevoinţa ei duhovnicească, cusfaturile sale luminate de 0umne1eu !l cu e%perienţa sa personală(

0in Sfântul 3unte, din ”:merica duhovnicească”, precum -l numea, iară!i a7uta curugăciunea !i cu epistolele ce le trimitea fie personal fiecărei surori, fie -ntregii o'!ti(

&n 5)+ când Stareţul *aisie a -nceput să pună temeliile vieţii de o'!te ale Sihăstriei-ncepând de la cele mai simple chestiuni practice până la cele mai serioase pro'lemeduhovnice!ti avea 2$ de ani( Cu toate acestea, era de7a 'ăr'at desăvâr!it la măsuravârstei deplinătăţii lui ristos, având -nţelepciunea ătrânilor(

0in primele 1ile ale vieţii o'!tei simţeai că !i cuvintele lui erau ”cuvinte ale vieţiive!nice”, că multe dintre acestea erau a%iome pentru viaţa 1ilnică( 0e aceea te gră'eai săle scrii ca să nu se uite !i să fie folosite ca -ndreptar sigur -n petrecerea duhovnicească(Iar atunci când -nsemnările noastre au completat primele caiete, le/am supus cu sfială

7udecăţii lui( Cu sfială, deoarece ătrânul accentua totdeauna punerea -n lucrare( Nuvoia să adunăm material ”muniţii” fără practicarea cuvintelor lui -n viaţa noastră( Cereaca ceeea ce am au1it sau citit să lucrăm duhovnice!te( :ltfel precum spunea, la nimic nune vor folosi cele multe scrise !i numeroasele -nsemnări precum la nimic nu a7ută unuistat dacă are multe muniţii !i nu are armată instruită ca să le folosească(

Cedând rugăminţilor noastre insistente, a primit să le vadă !i să le complete1e sau săcorecte1e cele care din -ntâmplare n/au fost -nţelese pe deplin(

:ceastă -nregistrare a continuat pe toată durata celor două1eci !i opt de ani -n care

Stareţul a supravegheat !i a povăţuit Sihăstria( S/au -nregistrat sina%ele o'!tii !iconvor'irile cu Stareţul / la -nceput prin -nsemnări ce le scriau surorile pe duratasina%elor iar -n ultimii ani prin -nregistrare pe casete / dar !i discuţiile particulare alesurorilor cu Stareţul pe care fiecare soră le/a scris -ndată după discuţia cu el(

;dată, când lucrul acesta a fost o'servat de Stareţ, el a spus oarecum mâniosG K0e cescrieţi acesteaH Ca să le păstraţi pentru vreme de nevoieH Scopul este să le lucraţi, să le

practicaţi? <i cine !tie ce scrieţi voi acolo, ia aduceţi/mi să văd?L( Când i s/au dat-nsemnările unei surori, e%presia feţii i s/a schim'at !i a spus cu satisfacţieG ”3ăi, măi

're fiule, asta este magnetofon( =e/a scris e%act cum le/am spus?”(

Comunicarea noastră cu Stareţul se făcea de o'icei -n chip de răspuns la -ntre'ărilenoastre, -n discuţiile particulare ale surorilor cu el -ntotdeauna e%istau -ntre'ări mai alesdespre nevoinţa personală, -n sina%ele cu ătrânul care erau programate, se discutau

pro'leme ce ne preocupaseră -n a'senţa lui( Ele se concentrau su' forma -ntre'ărilor care urmau să se discute atunci când ar fi venit( Erau chestiuni de tot felulG de conducere,

practice, duhovnice!ti, sociale, 'iserice!ti, naţionale etc( -n sina%ele privind numaio'!tea, -n afară de -ntre'ările ce le puneau surorile, prete%t pentru diferite teme pe carele a'orda, puteau fi de1'ătute !i simple ne-nţelegeri( Stareţul le punea -n valoare pe

toate pentru folosul duhovnicesc al sufletelor( Sunetul unui avion, 1gomotul unei ma!ini,ciripitul unei pasări, deschiderea unei u!i sau o simplă propo1iţie puteau constitui

prete%tele de a vor'i multă vreme despre o pro'lemă serioasă( ”=e folosesc pe toate /spunea / pentru comunicarea cu cele de sus, cu cerul( 0acă cineva le/ar lucra pe toateduhovnice!te, !tiţi ce câ!tig duhovnicesc ar scoate !i ce e%perienţă duhovnicească ar câ!tigaH”(

<i precum unul 0umne1eu, ne spunea adesea( Se -ngri7e!te de noi mai -ntâi pentruviaţa cealaltă !i după aceea pentru aceasta, tot astfel !i scopul său -n comunicarea sa cuomul era de a/l pregăti pentru &mpărăţia Cerurilor, a7utându/l să cunoască voia lui0umne1eu spre a se uni cu El( Când vor'ea despre ceva din natură, din !tiinţă, dintehnică sau din viaţa 1ilnică, nu/l interesau chestiunile acestea -n sine, ci le folosea ca sătre1ească sufletele, să le a7ute -n chip para'olic să prindă sensul cel mai profund al vieţii

pentru a ”se agăţa” de 0umne1eu(

0eoarece cuvântul lui se distingea prin cumpătare, promptitudine, umor firesc, puteaspune mari adevăruri -ntr/un mod simplu !i vesel( ”Eu fac -nsorirea”, spunea el,-nţelegând că precum soarele este a'solut necesar ca să se deschidă florile, a!a !i ou!oară atingere pastorală a7ută la deschiderea !i vindecarea sufletului( *astoraţieluminată, care adesea pregătea terenul sufletului ca să primească !i asprimea cuvintelor lui referitoare la neclintirea adevărului evanghelic( &n felul acesta, chiar !i cel mai aspru

cuvânt al său cădea ca o răcoreală 'inefăcătoare -n inima celuilalt, lucrând/o ca sărodească duhovnice!te(

3aterialul care s/a concentrat -n ace!ti două1eci !i opt de ani -mpreună cu epistolele pecare le/a trimis Sihăstriei din Sfântul 3unte s/a ordonat pe teme, după adormireaStareţului spre a fi mai u!or de folosit -n viaţa 1ilnică a o'!tei( &n paralel s/au clasificat !itoate -ntâmplările referitoare la viaţa sa, chiar !i e%perienţele dumne1eie!ti ce le/a trăit,la care se referea nu din dorinţa de a vor'i despre sine, ci oferindu/le ca milostenieduhovnicească(

”Nu vă spun acestea, ne 1icea, ca să/mi puneţi decoraţii sau ca să/mi spuneţiG /ravoM(Ci când spun ceva fie din ră1'oi, fie din armată sau orice a! spune, chiar !i o pildă -nglumă, nu le spun la -ntâmplareJ vreau să accentue1 ceva, ca să prindeţi sensul cel maiadânc, niciodată nu spun lucruri nefolositoare”( &n felul acesta se făcea ”donator duhovnicesc de sânge”, ca să -ntărească credinţa anemică, să altoiască mărimea desuflet !i să cultive, ca un adevărat fiu no'il al lui 0umne1eu, no'leţea duhovniceascăspre a ne -nrudi cu 0umne1eu( ”3ă golesc, mă golesc, ne spunea, !i ce va fiH Căci, ca săvă a7ut, sunt nevoit să spun !i lucruri despre mine( Fac cea mai mare risipăG risipăduhovniceascăJ oare cel puţin prinde terenH >reau să spun astfel că orice -ntâmpinare pe

care sunt nevoit s/o povestesc pentru a vă a7uta, de pildă cum m/a a7utat purtarea degri7ă a lui 0umne1eu -n cutare -mpre7urare, eu o pierd( Cel puţin prinde terenH

:vând -n vedere anii grei pe care -i stră'atem, am hotărât să dăm pu'licităţii tot acestmaterial -ntr/un !ir de tomuri -ncepând cu temele de interes mai larg( 3ulte sunt

pro'lemele 1ilnice, pe care -nsă de nu le a'ordăm potrivit Evangheliei, consecinţele vor fi dureroase( dacă nu catastrofale, !l pentru viaţa pre1entă dar !i pentru cea viitoare(



:ceastă opţiune a noastră a fost -ncura7ată !i de un gând pe care l/a avut Stareţul -n urmăcu mulţi ani( Se gândea să scrie ”o carte ca să/i -nglo'e1e pe toţiG mireni, monahi,clerici”( Aândul acesta n/a apucat să/l reali1e1e, căci tot timpul său l/a pus la dispo1iţiasufletelor -ndurerate care a7ungeau -n fiecare 1i la Coli'a lui !i cărora se dăruia -n-ntregime, -n ciuda sla'elor lui puteri trupe!ti, ”noutăţile mele / scria -ntr/o oarecarescrisoare a sa / suntG multă lume, o'osită, chinuită( =umea se tot -nmulţe!te cu

pro'lemele ei, dar rugaţi/vă ca să nu se -mpuţine1e puterile mele trupe!ti, fac puţinăiconomie !i cu mine, pentru că tre'uie să pot -ntotdeauna( *ot, nu pot, tre'uie să pot?”

*recum am spus( Stareţul răspundea de o'icei la -ntre'ări( 0e aceea -n compunereatemelor care s/au făcut din cuvintele lui -n diferite -mpre7urări s/a păstrat formadialogală( &n cadrul dialogurilor s/au introdus !i e%trase din epistolele pe care le/a trimisSihăstriei sau teme din cărţile ce le/a scris el -nsu!i, precum !i orice s/a potrivit tematicdin epistolele pe care ni le/au -ncredinţat unii fraţi -n ristos sau din -nsemnările ce s/au

făcut după discuţiile cu Stareţul, astfel -ncât fiecare temă să fie dăruită -n cea mai maredeplinătate posi'ilă( S/a depus osteneala să se păstre1e după putinţă promptitudinea !iharul cuvântului rostit de ătrânul( :u rămas de asemenea !i unele repetări careaccentuea1ă noimele !i -m'oldesc inimile, !i câteva din desele e%clamări din decursul

povestirilor ce ie!eau din inima sa, care vi'ra de o dragoste atât de mare faţă de0umne1eu !i de om(

eferirile la viaţa monahală sunt dese( :ceasta se -ntâmplă nu numai deoarece Stareţulse adresea1ă monahiilor, dar !i pentru că voia ca ”'ucuria călugăriei”, care i1voră!te din-ncredinţarea vieţii monahului lui 0umne1eu, să o caute !i fiecare mirean, ca să seeli'ere1e de lipsa de siguranţă pe care o dă credinţa -n eul propriu !i să se 'ucure de ai-ncă din această viaţă(

Cartea ”Cu durere !i dragoste pentru omul contemporan” constituie primul volum alseriei ”Cuvinte ale Cuviosului *aisie :ghioritul”( Cuprinsul ei, spre a fi mai lesne defolosit, s/a -mpărţit -n patru unităţi tematice( Fiecare unitate este -mpărţită -n capitole !ifiecare capitol -n părţi mai mici având titlurile potrivite( Su'-nsemnările, care e%plicătermeni din viaţa duhovnicească !i monahală cunoscuţi fraţilor -n ristos care au uncontact mai strâns cu te%tele patristice, s/au făcut mai ales spre a/i a7uta pe cititorii care

nu sunt -ncă familiari1aţi cu o astfel de terminologie(

0eoarece Stareţul, precum am spus, folosea adesea e%emple din !tiinţă, din tehnică etc(,e%ista teamă să redăm -n transcrierea cuvântului său oral oarecare e%presii !i termenigre!iţi( 0e aceea am dat capitolele respective, -nainte de a se pu'lica, spre a fi citite dediferiţi fraţi -n ristos de specialitate( =e mulţumim, căci având ei o deose'ită evlaviefaţă de Stareţul au revă1ut aceste te%te !i au făcut diferite intervenţii( >om rămânerecunoscătoare !i pentru oricare altă indicaţie(



Să nădă7duim că ”risipa duhovnicească" pe care Stareţul a făcut/o din multa sa dragoste”va prinde rădăcinăL -n sufletele simple !i 'inevoitoare ale cititorilor dornici să se-m'ogăţească cu -nţelepciunea lui 0umne1eu” cea ascunsă de cei -nţelepţi !i pricepuţi !idescoperită pruncilor( :min(

Duminica Tuturor Sfinţilor - 14 iunie 1998Stareţa Sfintei Sihăstrii Monahia Filoteia şi surorile ei în Hristos

KKK

/ *ărinte, spune/ţi/ne ceva(/ Ce să vă spunH

/ Ce vă spune inima(((/ Ceea ce/mi spune inima este să iau cuţitul s/o tai 'ucăţele, s/o -mpart lumii !i apoi sămor(

Introducere din cuvintele Stareţului

”nii !e care îi stră"atem sunt foarte #rei şi foarte !rime$%ioşi&%ar în cele %in urmă 'a "irui Hristos(”

3area ma7oritate a lumii epocii noastre este instruită lume!te !i aleargă cu o vite1ă lu/mească mare( 0ar fiindcă -i lipse!te frica de 0umne1eu . ”-nceputul -nţelepciunii estefrica de 0umne1eu” / -i lipse!te frâna, iar cu vite1ă, fără frână, sfâr!e!te -n prăpastie(;amenii au foarte multe pro'leme !i cei mai mulţi sunt foarte ameţiţi( <i/au pierdutorientarea( &ncet/-ncet vor a7unge să nu se mai poată controla pe ei -n!i!i( 0acă cei ce vin-n Sfântul 3unte sunt atât de 1ăpăciţi, atât de -ncurcaţi, cu atâta nelini!te, gândiţi/văGceilalţi care sunt departe de 0umne1eu, de iserică, oare cum vor fiH

<i ve1i -n toate ţările furtună, ameţeală mare( Sărmana lume / 0umne1eu să Se

milostivească / fier'e ca oala minune( <i cei mai mari cum lucrea1ă? ucătărese / gătesc,le aruncă pe toate -n oala minune !i acum oala fluieră? *este puţin va sări supapa(

:m spus unuia care avea o funcţie mareG 0e ce nu luaţi aminte la unele lucruriH Ce vafiH( ”*ărinte, -mi spune, mai -ntâi răul era ca puţină 1ăpadăJ acum s/a făcut un troian(

Numai o minune poate a7uta”( 0ar -n felul -n care -nţeleg unii să a7ute -ntr/o situaţie, factroianul răului !i mai mare( &n loc să ia unele măsuri pentru -nvăţământ etc(, ei fac mairău( Nu caută cum să strice acest troian, ci -l măresc( >e1i, la -nceput 1ăpada este puţină(0acă se rostogole!te la vale se face un 'ulgăre( ulgărele, adunând altă 1ăpadă, lemne,

pietre etc(, -ncet/-ncet se face mai mare !i mai mare, !i -n cele din urmă se face un troianmare( :!a !i răulG puţin câte puţin a devenit troian !i se rostogole!te( :cum e nevoie de o

'om'ă ca să/l spargi(

/ >ă nelini!tiţi, *ărinteH/ :h, mi s/a al'it 'ar'a -nainte de vreme( *e mine mă doare de două ori mai mult( ; datăcă prevăd o situaţie !i strig ca să prevenim un rău ce e pe cale să se producă !i o dată

pentru că nu se dă importanţă / poate nu din dispreţ / !i se face răul, iar a'ia după aceeavin ca să -i a7ut( :cum -nţeleg cât au suferit proorocii( Cei mai mari mucenici au fost

proorocii( 3ucenici mai mari decât toţi mucenicii, cu toate că n/au murit toţi cu moarte

muceniceascâ( *entru că mucenicii sufereau pentru puţin, -n timp ce proorocii vedeau osituaţie !i sufereau mereu( Strigau mereu, dar ceilalţi rămâneau indiferenţi( Iar cândvenea vremea !i -i a7ungea mânia lui 0umne1eu din pricina nepăsării lor, erau chinuiţi !i

proorocii -mpreună cu ceilalţi( Cel puţin atunci numai atâta -i ducea mintea pe oameni( &llăsau pe 0umne1eu !i se -nchinau idolilor( :stă1i, pe cât -nţeleg, este cea mai mareidolatrie(

N/am con!tienti1at că diavolul s/a pus cu tot dinadinsul să distrugă făpturile lui0umne1eu( : făcut panghinea ca să distrugă lumea( : tur'at, pentru că a -nceput să

intre -n lume nelini!tea cea 'ună( Este foarte săl'ăticit, pentru că !tie că timpul lui escurt( :cum face ca un criminal care atunci când -l -ncon7oară spuneG ”Nu mai ami1'ăvire? 3ă vor prinde?”, !i sparge tot( Sau ca militarii care -n vreme de ră1'oi, atuncicând li se termină muniţiile, scot suliţa sau sa'ia !i se aruncă -n luptă or'e!te, spunându/!iG ”ăpaie duhovnicescă( n/a rămas nimic, numai derugăciune e nevoie ca să se milostivească 0umne1eu spre noi( >e1i, atunci când seaprinde un foc mare !i pompierii nu mai pot face nimic, oamenii sunt nevoiţi să se-ntoarcă la 0umne1eu !i să/= roage să trimită o ploaie puternică pentru a/ stinge( 9otastfel !i pentru văpaia duhovnicească pe care a aprins/o diavolul, e nevoie numai derugăciune ca 0umne1eu să a7ute(

9oată lumea se -ndreaptă spre o stricăciune generală( Nu poţi spuneG ” intr/o casă s/a

stricat puţin fereastra sau altceva, ca să o repar”, ci toată casa este stricată( 9oată casaeste -n de1ordine( S/a stricat chiar tot satul( Situaţia a scăpat de su' control numai desus mai este năde7de( Ia ceea ce va face 0umne1eu( :cum e vremea ca 0umne1eu sălucre1e cu !uru'elniţă, cu mângâieri, cu pălmuţe ca să o -ndrepte( =umea are o rană cares/a -ngăl'enit !i tre'uie spartă, dar -ncă nu s/a copt 'ine( Se coace răul, ca atunci -nIerihon când a fost ars pentru ”de1infecţie”(

Ce fel de suferinţe are lumea

Suferinţele lumii sunt fără sfâr!it( Se vede peste tot o descompunere generală !i familii,!i mici !i mari( &n fiecare 1i inima mea se face tocătură( Cele mai multe case sunt plinede supărări, de nelini!te, de stres, numai -n casele care trăiesc după 0umne1eu oameniisunt 'ine( &n celelalte, unii divorţea1ă, alţii sunt falimentari, alţii 'olnavi, alţiiaccidentaţi, alţii cu psiho/medicamente, iar alţii cu droguri( 3ai mult sau mai puţin cutoţii, sărmanii, au câte o durere( 3ai ales acum, nu au de lucruJ datorii de aici, suferinţede dincoloJ -i urmăresc 'ăncile, -i scot din case, o mulţime de neca1uri( <i acestea nu ţino 1i sau două( Iar din pricina acestei situaţii chiar !i copiii cei sănăto!i ai acestor familiise -m'olnăvesc( 3ulte familii de acestea, dacă ar avea lipsa de gri7ă a monahilor, ar

petrece cel mai 'un *a!te?

Câtă nefericire e%istă -n lume? Când pe cineva -l doare !i se interese1ă de ceilalţi !i nu desine, atunci el vede -ntreaga lume ca la radiografie, cu ra1e duhovnice!ti((( 0e multe ori,atunci când rostesc rugăciuneaG ”0oamne Iisuse(((”, văd copila!i mici, sărmanii, cumtrec pe dinaintea mea mâhniţi !i se roagă lui 0umne1eu( 3amele lor -i pun să facărugăciune pentru că au pro'leme, greutăţi -n familie !i cer a7utor de la 0umne1eu, -ntorc

'utonul pe aceea!i frecvenţă !i astfel comunicăm(

:sigurări !i((( nesiguranţă

:stă1i lumea s/a umplut de tot felul de asigurări, dar, fiind depărtată de ristos, simtecea mai mare nesiguranţă( -n nici o epocă nu a e%istat nesiguranţa pe care o au oameniicontemporani( <i deoarece asigurările omene!ti nu/i pot a7uta, ei aleargă acum să intre -ncora'ia isericii ca să simtă siguranţă duhovnicească, căci văd cum cora'ia lumească s/a scufundat( 0ar dacă văd că !i -n cora'ia isericii intră puţină apă, că !i acolo au fost

prin!i de duhul lumesc !i nu e%istă 0uhul Sfânt, atunci oamenii se de1nădă7duiesc, pentru că nu mai au de ce să se prindă(

=umea suferă, se pierde !i, din păcate, toţi oamenii sunt nevoiţi să trăiască -n acest iad allumii( Cei mai mulţi simt o mare părăsire, o nepăsare / mai ales acum / din toate părţile,nu au de ce să se ţină( Se -mpline!te 1icalaG ”Cel ce se -neacă se agaţă !i de un pai”(:ceasta arată că cel ce se -neacă vrea să se prindă de ceva, ca să se salve1e( >ede cora'ia

-necându/se !i merge sărmanul să se prindă de catarg( 0ar, de!i vede cora'ia -n prime7die să se -nece, nu se gânde!te că !i catargul se va scufunda( Se prinde de catarg!i se -neacă mai repede( >reau să spun că oamenii caută să se spri7ine de ceva, să se

prindă de ceva( <i dacă n/au credinţă, ca să se spri7ine de dânsa, dacă nu se -ncred -n0umne1eu, -ncât să se -ncredinţe1e complet pe ei -n!i!i lui 0umne1eu, se vor chinui(3are lucru este -ncrederea -n 0umne1eu(

:nii pe care -i stră'atem sunt foarte grei !i foarte prime7dio!i, dar -n cele din urmă va 'irui ristos( >eţi vedea că vor cinsti iserica, numai noi să fim corecţi( >or -nţelege căaltfel nu o vor putea scoate la capăt( <i politicienii au -nţeles că dacă cineva poate a7utaacum -n acest a1il de ne'uni, cum a devenit lumea, ace!tia sunt oamenii isericii( Să nuvi se pară ciudat( *oliticienii no!tri au ridicat mâinile -n sus( Onii au venit !i la Coli'amea !i mi/au spusG ”Călugării tre'uie să facă misiune, altfel nu se poate”( :ni grei? 0acăaţi !ti -n ce situaţie ne aflăm !i ce ne a!teaptă?(((

Ce fel de căutare e%istă

&ntr/o 1i de iarnă au venit la mine vreo opt1eci de oameniG de la studenţi până la regi1ori(*lângeau !i -ntre'au dacă pot studia 9eologia, -n lume situaţia este ie!ită din comun( 9oţi

cer ceva, fără ca cei mai mulţi să !tie ce cer( Onii caută adevărul cu mandolina( :lţiicaută pe ristos cu mu1ica cea ne'ună(

/ &ntr/adevăr, *ărinte, cât de mult caută lumea adevărul( >in atâţia oameni !i stau -n picioare a!teptând ore -ntregi(/ *rintre semnele vremurilor este !i acestaG ca lumea să ceară a7utor de la mine, ticălosul(

Nu văd nimic 'un -n mine !i mă mir ce găsesc oamenii de aleargă la mine( Sunt undovleac cu coa7ă de har'u1, -n 1ilele noastre ei mănâncă dovleacul ca pe har'u1, pentru

că are coa7ă de har'u1( *ornesc de la capătul lumii !i nici nu sunt siguri dacă mă vor găsisau nu( 3i/e scâr'ă !i de mine, dar !i de lume mă doare( Onde am a7uns? &n ce hal aa7uns lumea? *roorocul Isaia spune că va veni vremea când oamenii vor găsi pe unul ceare haină !i/i vor spuneG ”>ino să te facem -mpărat” ( 0umne1eu să se milostivească denoi?

Când citesc *salmul 6, care este pentru cei ce se prime7duiesc pe mare, spunG”0umne1eul meu, !i pământul, lumea toată, s/a făcut mai rău ca marea deoarece -neacălumea duhovnice!te”B( <i când vine lume de1nădă7duită, le citesc psalmii 5$ !i $)G”0umne1eul i1'ândirilor, 0omnul 0umne1eul i1'ândirilor cu -ndră1neală a grăit,-nalţă/te( Cel ce 7udeci pământul răsplăte!te răsplătirea celor mândri((( *e poporul 9ău,0oamne, l/au -mpilat !i mo!tenirea 9a au asuprit/o((( 0ar 0omnul mi/a fost mie scăpare!i 0umne1eul meu a7utorul năde7dii mele”( :ce!ti psalmi aduc o mare mângâiere( Chiar !i numai o singură privire de ar aruncă spre cer, s/ar schim'a lucrurile( 0ar, ve1i, astă1i

oamenii nu se gândesc la 0umne1eu( 0e aceea nu afli legătură, nu te poţi -nţelege(

Ne-ncetat -l rog pe 0umne1eu să ridice adevăraţi cre!tini !i să le dea ani -ndelungaţi, casă a7ute lumea( Să facem rugăciune ca 0umne1eu să lumine1e !i să iasă alţii, oamenitineri, curaţi, să iasă maca'ei , pentru că cei de a1i distrug lumea( Cei mai tineri se poatesă nu ai'ă e%perienţă, dar nu sunt fal!i, vicleni( Să rugăm pe 0umne1eu să lumine1e nunumai pe oamenii din iserică, ci !i pe cei ce guvernea1ă, să ai'ă frică de 0umne1eu, casă poată spune ceva( *uţin, un cuvânt luminat de ar spune, !i iată, se schim'ă o situaţie(0ar dacă spun o neghio'ie, pot ca -ntregul stat să/l mototolească( ; hotărâre 'ună e ofacere de 'ine pentru lume( ; hotărâre rea este catastrofă( Nu numai la nefericireamaterială de care suferă oamenii mă refer, că flămân1escJ nefericirea duhovniceascăeste mai mare( ugăciunea va a7uta mult ca ristos să/i lumine1e -ntrucâtva( ristos ia!uru'elniţa, o răsucire mică, o mi!care -napoi((( e -n regulă, toate se reglea1ă(

Când 0umne1eu luminea1ă pe unii oameni, atunci -ncet/-ncet răul se degradea1ă singur(*entru că răul singur se distruge pe sine, nu -l distruge 0umne1eu, -n cele din urmă

1 Su!ranumele ”Maca"eu” s-a %at lui )u%a& mai marelui răscoalei iu%aice *1++ î(H(, care a fost întim!ul lui ntioh ) .!ifanis stă!/nitorul îm!ărăţiei Seleu%0ilor( Du!ă cea mai !ro"a"ilă !ărere el ar însemna ”cel ce a !isat cu ciocanul !e 'ră$maşi”( celaşi e!itet s-a %at în continuare şi urmaşilor lui )u%a( Maca"eii s-au %istins !rin lu!tele lor !entru cre%inţa strămoşească şi li"ertatea !olitică *e0i (Test( )( )) şi ))) Maca"ei,(

lucrurile vor reveni la starea lor firească( >ăd că mulţi care au funcţii -nalte -nţeleg, -idoare !i se străduiesc !i mă 'ucur -n mod deose'it de aceasta(

&n vremea noastră lipsesc pildele

/ *ărinte, de ce Sfântul Chiril al Ierusalimului spune că mucenicii vremurilor de peurmă vor fi ”mai presus decât toţi mucenicii”H

/ *entru că mai demult aveam oameni de talie mare( &n vremea noastră lipsesc pildele /vor'esc -n general de iserică !i de monahism( :cum s/au -nmulţit cuvintele !i cărţile !is/au -mpuţinat faptele( 0oar -i admirăm pe Sfinţii atleţi ai isericii noastre, fără să-nţelegem cât s/au ostenit, pentru că nu ne/am nevoit ca să le putem -nţelege osteneala!i astfel să/i iu'im !i să ne silim cu mărime de suflet ca să/i urmăm( 0esigur, unul0umne1eu va avea -n vedere vremea !i condiţiile -n care trăim !i va cere potrivit lor( 0ar

dacă ne/am nevoi puţin, ne vom -ncununa mai mult decât cei de demult(

;dinioară, când e%ista duhul de nevoinţă !i fiecare -ncerca să urme1e pe celălalt, răul !inepăsarea nu puteau sta( *e atunci pildele de virtute erau multe !i e%ista !i duh denevoinţă, de aceea cel nepăsător nu putea rămâne printre cei 'uni, căci era luat târâ! deace!tia( &mi aduc aminte că odată, -n 9esalonic, a!teptam la semafor să trecem de pe untrotuar pe altul( =a un moment dat am simţit că un val ce mă -mpingea -nspre -nainte,

pentru că toţi mergeau -n acea direcţie( Cum am ridicat piciorul, am !i -naintat( :dicăvreau să spun că atunci când toţi merg -ntr/o parte, unul de!i nu ar vrea să meargă, nu

poate să nu meargă, căci -l duc ceilalţi( :stă1i, dacă cineva vrea să trăiască cinstit !iduhovnice!te( nu mai -ncape -n lume, -i vine greu( <i dacă nu ia aminte, o ia la vale pefăga!ul lumesc( ;dinioară 'inele era mult, multă !i virtutea, la fel !i pildele iar răul se-neca -n multul 'ine !i puţina neorânduială ce e%ista -n lume sau -n mănăstiri nu se vedea!i nici nu vătăma, -nsă acum ce se intâmpăH E%emplul rău este mult, !i puţinul 'ine caree%istă este dispreţuit( Se fac adică cele dimpotrivăG se -neacă puţinul 'ine -n multul rău!i astfel stăpâne!te răul(

Când un om sau un colectiv de oameni au duh de nevoinţă, aceasta a7ută mult( *entrucă, atunci când unul spore!te duhovnice!te, nu se folose!te numai pe sine( ci a7ută !i pe

cel care -l vede( Iar unul care este căldicel, la fel faceJ influenţea1ă !i pe ceilalţi( 0acăslă'e!te unul, slă'e!te altul, -n cele din urmă fără să/!i dea seama nu rămâne nimic( 0eaceea duhul de nevoinţă va a7uta mult -n mole!eala ce e%istă( >a tre'ui să luăm aminte

'ine la aceasta, pentru că oamenii contemporani au a7uns, din păcate, la un asemenea punct, -ncât fac !i legi mole!ite !i le impun !i nevoitorilor să le respecte( 0e aceea ceinevoitori nu numai că nu tre'uie să fie influenţaţi de duhul lumesc, ci nici să nu secompare pe ei -n!i!i cu cei lume!ti !i să creadă că sunt sfinţi, căci după aceea se vor mole!i !i vor deveni mai răi decât cei mai lume!ti, -n viaţa duhovnicească nimeni să nu



pună pe cei lume!ti ca prototipuri ci pe sfinţi( Este 'ine să iei o virtute !i să afli pesfântul care a avut/o, să cercete1i viaţa lui !i atunci să ve1i că n/ai făcut nimic !i veimerge -nainte cu smerenie( Cei ce aleargă -n stadion nu privesc -napoi să vadă unde suntultimii, pentru că dacă vor face aceasta vor rămâne ei ultimii( :tunci când -ncerc să/iurme1 pe cei sporiţi, con!tiinţa se su'ţia1ă( 0ar când privesc la cei dinapoi, mă-ndreptăţesc pe mine -nsumi !i spun că gre!elile mele nu sunt a!a de mari -n comparaţiecu ale lor( 3ă odihnesc la gândul că e%istă !i unul mai 7os decât mine( :stfel -mi -neccon!tiinţa sau -n cel mai 'un ca1, sfâr!esc prin a avea o inimă -mpietrită, nesimţitoare(

Co'orâ!ul nu este u!or

- Părinte, de ce în vreme ce facem atât de greu binele, alunecăm atât de uşor sprerău?

/ 0eoarece pentru 'ine tre'uie mai -ntâi să a7ute omul -nsu!i, să se nevoiască( &n timp cela rău a7ută diavolul( *e lângă aceasta, oamenii nu vor să urme1e 'inele, nici nu augânduri 'une( 0e multe ori spun mirenilor următoarea pildăG ”Să spunem că am oma!ină !i 1ic -n mintea meaG Ce să fac cu eaH Eu mă pot a7uta !i cu vreun cunoscut de almeu sau cu un ta%i la nevoie( Să o dau cutărui familist care are mulţi copii, să/i scoată

puţin afară, să/i ducă la vreo mănăstire, să răsufle puţin, ca astfel să fie a7utaţi !i eisărmanii/(” 0acă procede1 astfel nimeni nu mă va imita -n aceasta( 0ar dacă am oma!ină de aceea!i marcă cu a ta !i o schim' !i voi lua alta de o marcă mai 'ună, veivedea că nici nu vei dormi toată noaptea ca să afli un chip să schim'i ma!ina !i să ieiuna mai 'ună, la fel cu a mea, chiar dacă cea pe care o ai este 'ună( &n ca1ul acesta veispuneG >oi vinde, mă voi -mprumuta, numai s/o schim'M( &n timp ce -n ca1ul de mai-nainte nimeni nu mă va imita, spunându/!iG PNici eu nu am nevoie de ma!ină, hai să odau !i eu M, ci poate chiar să spună că nu sunt sănătos(

Oamenii uşor se influenează în rău. !n timp ce în profunzime recunosc şi primescbinele, totuşi mai uşor se influenează şi sunt atraşi de rău, pentru că acolo dicteazăag"iuă. #oborâşul cel lin uşor îl află oricine, pentru că ispititorul nu are alt tipic, ci numai să îmbrâncească făpturile lui Dumnezeu pe panta cea dulce. !nsă $ristos

procedează cu noblee. îi spune% &cesta e binele ' (Dacă vrea cineva să vină după

)ine(. *u spune% (+ino la )ine cu sila(. Diavolul are viclenie. !l îmboldeşte pe omşi dintr-o parte şi din alta, ca să- ducă acolo unde vrea. Dumnezeu respectălibertatea omului, pentru că l nu a creat robi, ci fii. i cu toate că ştia că va urmacăderea, nu i-a făcut robi. & preferat să vină l însuşi, să /e întrupeze, să /erăstignească şi să- câştige în felul acesta pe om. !nsă prin această libertate pe carea dat-o Dumnezeu - cu toate că diavolul poate face mult rău prin ea - s-a dat şi un

prile0 pentru cernere. 1ar în felul acesta se vede ce face fiecare cu inima sa2 se vedelămurit cine are mărime de suflet.

0umne1eu nu ne părăse!te

&n situaţia -n care sunt oamenii astă1i, fac orice le spune gândul( Onii iau hapuriQmedicamenteR, alţii iau droguri((( :lţi trei/patru pornesc să facă o nouă religie( Cu toateacestea -nsă se -ntâmplă puţine rele precum crime, nenorociri etc( :7ută 0umne1eu(

: venit unul la Coli'ă !i m/a -ntre'atG :i o chitarăH( Ia ha!i!, are poftă de vor'ă / nu te-ntrea'ă dacă !i tu ai poftă / mai vrea !i o chitară?? :lţii s/au săturat de viaţă !i vor să sesinucidă sau să facă vreun rău ca să pricinuiască tără'oi( reau să scrie 1iarele că sunt erou”( Onii se folosesc de unii ca ace!tia!i -!i fac trea'a lor( <i totu!i este 'ine, căci -n comparaţie cu starea lor morală puţine se

-ntâmplă(

inele este că nu ne părăse!te 0umne1eu( unul 0umne1eu pă1e!te cu amândouămâinile Sale lumea contemporanăJ mai demult o ocrotea numai cu una( :stă1i -nsă, -nmi7locul atâtor prime7dii -n care trăie!te omul( 0umne1eu -l pă1e!te precum mama pe

pruncul ei atunci când -ncepe să pă!ească( :stă1i mai mult decât odinioară ne a7utăristos, 3aica 0omnului, Sfinţii, dar noi nu -nţelegem( Onde ar fi fost lumea dacă ei n/ar fi a7utatl(((

Cea mai mare parte a oamenilor ia medicamente !i sunt -ntr/o stare((( Onul este 'eat,altul de1nădă7duit, altul ameţit, iar altul nedormit de dureri( <i -i ve1i pe toţi ace!tia cumconduc ma!ini, motociclete, fac munci periculoase, mânuiesc utila7e prime7dioase( 0ar oare toţi ace!tia sunt -n stare să conducăH =umea de mult ar fi putut fi distrusă de unii caace!tia( Cum ne pă1e!te 0umne1eu !i noi nu pricepem?

;dinioară, mi/aduc aminte, părinţii no!tri mergeau la ţarini !i de multe ori ne lăsau lavecina, ca -mpreună cu copiii ei să ai'ă gri7ă !i de noi( 0ar atunci copiii erau echili'raţi(0oar o privire ne arunca vecina !i -!i făcea tre'urile ei, iar noi ne 7ucam lini!tiţi( 9otastfel !i ristos, 3aica 0omnului, Sfinţii, mai demult, doar cu o privire supravegheau

lumea( :stă1i !i ristos !i 3aica 0omnului !i Sfinţii pe unul -l ţin de aici, pe altul dedincolo, pentru că oamenii nu sunt echili'raţi( :cum este o situaţie((( 0oamne fere!te?Ca o mamă ce are doi/trei copii pro'lematiciG unul puţin gură/cască, altul puţin-ncruci!at, iar celălalt puţin anapoda, !i -ncă doi/trei ai vecinei de care să ai'ă gri7ă caunul să nu se caţere la -nălţime !i să se prime7duiască să cadă, altul să nu ia cuţitul să/!itaie gâtul, celălalt să nu meargă să facă rău altuia, !i din pricina aceasta să fie mereuatentă !i să/i supraveghe1e, iar aceia să nu priceapă nelini!tea ei( 9ot astfel !i lumea nu

pricepe a7utorul lui 0umne1eu( Cu atâtea mi7loace prime7dioase ce e%istă a1i, lumea s/ar

fi nenorocit de n/ar fi a7utat 0umne1eu( 0ar avem de 9ată pe 0umne1eu, mamă pe3aica 0omnului !i fraţi pe sfinţi !i -ngeri care ne pă1esc(

Cât de mult ură!te diavolul neamul omenesc, pe care vrea să/l facă să dispară? Iar noiuităm cu cine ne luptăm( 0acă aţi !ti de câte ori diavolul a -nfă!urat pământul cu coadasa ca să/l distrugă? &nsă nu/ lasă 0umne1eu, ci -i strică planurile( ăul pe care mergesă/l facă aghiuţă, 0umne1eu -l pune -n valoare !i din el scoate un mare 'ine( 0iavolulară acum, dar ristos este Cel ce va secera la urmă(

<i -ntotdeauna vedem că unul 0umne1eu nu -ngăduie ca marile -ncercări să ţină maimult de trei generaţii, ca să rămână aluat( &nainte de ro'ia 'a'ilonică, israilitenii auaruncat -ntr/un puţ foc de la ultima 7ertfă pe care au făcut/o, pentru ca după aceea să afleacela!i foc !i să/!i -nceapă iară!i 7ertfele lor( <i -ntr/adevăr, după !apte1eci de ani când s/au -ntors, au aflat focul acela !i au -nceput 7ertfele( &n orice perioadă grea nu toţi sunt

atra!i de rău, ci 0umne1eu păstrea1ă aluat pentru generaţiile următoare( Comuni!tii aulucrat !apte1eci !i cinci de ani !i au stăpânit toţi atâţiaJ iară!i trei generaţii( Sioni!tii câţiani au de când lucrea1ă, dar nici !apte ani nu vor stăpâni(

>in ani grei

0umne1eu -ngăduie să se facă acum o 1guduitură puternică( >in ani grei( >om avea-ncercări mari((( So luăm -n serios, să trăim duhovnice!te( &mpre7urările ne silesc !i nevor sili să lucrăm duhovnice!te( <i este 'ine să facem aceasta cu 'ucurie !i de 'unăvoie,iar nu cu mâhnire, de nevoie( 3ulţi sfinţi ar fi dorit să trăiască -n vremea noastră ca să senevoiască(

Eu mă 'ucur că unii mă ameninţă că mă vor curăţa, fiindcă vor'esc !i le stric planurile,noaptea târ1iu când aud din chilie pe careva sărind gardul, inima -mi 'ate dulce( 0ar când strigăG ”: venit telegramă, să faci rugăciune pentru cutare 'olnav", -mi spunG”:cesta a fostH S/a dus !i această oca1ie?(((”( Nu pentru că m/am -ngreuiat de viaţă, cimă 'ucur de moarte( Să ne 'ucurăm că ni se dă această oca1ie astă1i( :re o răsplatăfoarte mare(

3ai demult, când se pornea vreun ră1'oi, chiar !i cel care era -n apărare mergea să selupte pentru apărarea *atriei, a neamului său( :stă1i nu mai mergem să ne apărăm *atriasau să ne luptăm ca să nu ne ardă 'ar'arii casele sau să ne ia sora !i s/o necinstească,nici nu mergem pentru vreun neam sau pentru vreo ideologie, ci acum mergem sau

pentru ristos sau pentru diavolul( Frontul este clar( &n timpul ocupaţiei germanedeveneai erou dacă nu salutai un german( :cum devii erou dacă nu saluţi pe diavolul(;ricum, vom vedea evenimente -nfrico!ătoare( Se vor da lupte duhovnice!ti( Sfinţii sevor sfinţii mai mult !i spurcaţii se vor spurca !i mai rău( Cu toate acestea -năuntrul meu



simt o mângâiere( :ceasta este o furtună !i numai nevoinţa are valoare, pentru că acumnu avem vră7ma! pe :li/*a!a sau pe itler sau pe 3usolini, ci pe diavolul( 0e aceeavom avea !i răsplată cerească(

Fie ca 'unul 0umne1eu să pună -n valoare răul, prefăcându/l -n 'ine( :min(

Partea înti – Păcatul şi diavolul

”tra'ă #ustăm atunci c/n% trăim %e!arte %e %ulcele )isus(”

Capitolul I ! Păcatul a devenit modă

Părinte, ai spus cuiva că va fi război? &şa am auzit. ste adevărat?

/ Eu nu spun nimic, iar lumea spune ce vrea( Chiar de/a! !ti ceva, unde s/o spunH

/ *ărinte, ce lucru 'ar'ar este ră1'oiul?

/ 0acă oamenii n/ar avea această((( ”no'leţe” a păcatului, n/am fi a7uns la acest lucru

'ar'ar( 3ai 'ar'ar lucru este catastrofa morală( ;amenii se deose'esc suflete!te !itrupe!te( Cineva -mi spuneaG ”Se spune despre :tena că este P7unglăM dar nimeni nu pleacă de acolo? 9oţi o numesc P7unglăM !i cu toate acestea toţi se adună acolo -nP7unglăM”( Cum au devenit oamenii? Ca animalele( <tiţi ce fac animaleleH =a -nceputintră -n gra7d, se 'alegă, urinea1ă((( 0upă aceea 'ălegarul -ncepe să fermente1e( 0e-ndată ce -ncepe să fermente1e, simt o căldură !i nu le lasă inima să plece din gra7dJ le

place acolo( 9ot astfel !i oamenii simt căldura păcatului, dar nu/i lasă inima să plece( -!idau seama că miroase urât, dar nu/i lasă inima să plece din căldura aceea, iată, de vaintra acum unul -n gra7d, nu va putea suferi mirosul urât( &nsă pe altul care stă mereu -ngra7d nu/ mai deran7ea1ă mirosul pentru că s/a o'i!nuit cu el(

- Părinte, spun unii% (Oare numai astăzi păcătuieşte lumea? !n 3oma, mai demult, ceera?...(.

/ =a urma urmei -n oma erau -nchinători la idoli( Iar cele pe care le spune :postolul*avel erau pentru -nchinătorii la idoli care se 'ote1aseră, dar care aveau o'i!nuinţe rele(Să nu luăm drept pildă ra'atul fiecărei epoci( :stă1i păcatul l/au făcut modă( >e1i, neamortodo% !i cum suntem( Cu cât mai mult ceilalţi( <i lucrul râu este că oamenii de a1i,când păcatul a devenit modă, dacă văd pe unul că nu urmea1ă curentul epocii, adică să

nu păcătuiască, să fie puţin evlavios, -l numesc -ntâr1iat, retrograd( &ceşti oameni consideră o 0ignire faptul de a nu păcătui, iar păcatul îl consideră progres. Iar aceastaeste mai râu decât toate( 0acă oamenii de a1i, care trăiesc -n păcat, ar recunoa!te cel

puţin aceasta, 0umne1eu i/ar milui( !nsă ei îndreptăesc cele ne0ustificabile şi elogiază păcatul. &ceasta este şi cea mai mare "ulă împotriva Du"ului /fânt% păcatul să îl considere progres şi morală să o numească înapoiere. 0e aceea au mare răsplată, marevaloare cei ce se nevoiesc -n lume !i -!i păstrea1ă viaţa curată(

3ai demult, dacă unul era pervers sau 'eţiv, se ru!ina să iasă -n piaţă, pentru că ar fi fostdispreţuit( 0acă una călca puţin pe de lături, nu -ndră1nea să iasă afară( <i aceasta era-ntr/un fel o frână( :stă1i, dacă cineva este corect, dacă de pildă o fată trăie!te cuevlavie, se spuneG Lre, unde trăie!te astaHL( <i, -n general, dacă mirenii făceau un păcat,sărmanii, -!i simţeau păcăto!enia lor, -!i plecau puţin căp!orul lor !i nu ironi1au pe cel cetrăia duhovnice!te, ci dimpotrivă, -l lăudau( :cum nici vinovăţie nu simt, nici respect nue%istă( =e/au nivelat pe toate( 0acă unul nu trăie!te lume!te, -!i 'at 7oc de el(

Conştiinţa mustră

&n Franţa, cu toate că este stat avansat / nu e suprade1voltat / de curând opt1eci de mii audevenit musulmani( 0e ceH *entru că au făcut din păcat modă( >e1i 'ine că erau mustraţi!i au vrut să/!i odihnească con!tiinţa( <i precum vechii elini, ca să/!i -ndreptăţească

patimile lor, au aflat pe cei doispre1ece 1ei, tot astfel !i ace!tia au căutat să afle o religie

care să le 7ustifice patimile lor, ca să ai'ă odihnă -n pro'lema aceasta(

3ahomedanismul -i serve!te -ntr/un anumit fel( =e -ngăduie să ia câte femei vor, lefăgăduie!te -n cealaltă viaţă un munte de pilaf, un lac de iaurt, un râu de miere( or să/!iodihnească cugetul, dar nu se vor odihni pentru că patimile nu se 7ustifică( ;rice ar faceoamenii, !i fără simţire de ar fi, tot nu vor afla odihnă( >or să 7ustifice cele ce nu se pot

7ustifica, -nsă lăuntric se chinuiesc, se săl'ăticesc 0e aceeea cer distracţii, aleargă lamu1ică, se -m'ată, privesc la televi1or( :ltfel spus, cască gura ca să uite de ei -n!i!i

pentru că sunt mustraţi de con!tiinţă( Iar când dorm, cre1i că se odihnescH E%istăcon!tiinţă, ve1i 'ine(

*rima Sfântă Scriptură pe care a dat/o 0umne1eu celor -ntâi 1idiţi este con!tiinţa, iar noiacum purtăm fotocopia părinţilor no!tri( ;ricât !i/ar călca cineva con!tiinţa sa, ea tot -lmustră -nlăuntrul său( 0e aceea se spuneG ”&l roade cariul"( 0a, nu este lucru mai dulceca a/!i avea cineva con!tiinţa sa odihnită( Simte aripi -nlăuntrul săuJ 1'oară(

"epărtarea de "umne#eu este iad

3u/mi aduc aminte să fi trecut vreo 1i fără mângâiere dumne1eiască( Oneori, atuncicând oamenii sunt -n concedii, mă simt rău, !i astfel pot să -nţeleg cât de rău pot trăi ceimai mulţi oameni nemângâiaţi, pentru că sunt departe de 0umne1eu( Cu cât sedepărtea1ă cineva de 0umne1eu, cu atât lucrurile se complică mai mult( Se poate cacineva să nu ai'ă nimic, dar dacă &l are pe 0umne1eu, nu mai dore!te nimic( :cesta esteadevărul? Iar dacă le are pe toate !i nu &l are pe 0umne1eu, este chinuit -nlăuntrul său(

0e aceea, fiecare pe cât poate să se apropie de 0umne1eu( Numai lângă 0umne1eu aflăomul 'ucuria cea adevărată !i ve!nică(

;travă gustăm atunci când trăim departe de dulcele Iisus( Când omul, din om vechidevine om nou, fiu de -mpărat, se hrăne!te cu desfătarea dumne1eiască, cu dulceaţacerească !i simte veselia paradisiacă, simte -ncă de aici o parte din 'ucuria aiului( 0e la

'ucuria cea mică, paradisiacă -naintea1ă 1ilnic către cea mai mare !i se -ntrea'ă dacăe%istă ceva mai -nalt -n ai decât aceea pe care o trăie!te aici( Starea -n care trăie!te esteastfel -ncât nu poate face nici o lucrare( Aenunchii i se topesc ca lumânările de aceadumne1eiască fier'inţeală !i dulceaţă, inima lui saltă !i e gata să spargă pieptul ca să

plece, pentru că pământul !i lucrurile pământe!ti i se par lucruri 1adarnice(

=a -nceput omul avea comuniune cu 0umne1eu, -nsă după aceea, când s/a depărtat deharul lui 0umne1eu, era ca unul care, după ce trăise -n palat, s/a aflat pentru totdeauna

afară din el, -l vedea numai de departe !i plângea( *recum copilul suferă când sedepărtea1ă de mama lui, tot astfel !i omul suferă !i se chinuie!te când se depărtea1ă de0umne1eu( 0epărtarea omului de 0umne1eu este iad( 0iavolul a i1'utit să -ndepărte1eatât de mult pe oameni de 0umne1eu, -ncât au a7uns la punctul să se -nchine la statui !isă/!i 7ertfească pe copiii lor acestora( &nfrico!ător? <i unde găsesc diavolii atâţia 1eiH@eul amos? ((( Chiar numai numele să/l audă cineva -i este de a7uns( &nsă cel maichinuit este diavolul, pentru că este cel mai depărtat de 0umne1eu, de dragoste( Iar deunde pleacă dragostea, acolo rămâne iadul( *otrivnica dragostei care esteH

Cel care este depărtat de 0umne1eu prime!te -nrâurirea diavolească, -n timp ce acelacare este aproape de 0umne1eu prime!te harul dumne1eiesc( Cine are harul lui0umne1eu, i se va mai adăuga( Iar cel ce are puţin !i/l dispreţuie!te, i se va lua !i acesta(arul lui 0umne1eu lipse!te de la oamenii contemporani pentru că prin păcat alungă !i

puţinul pe care -l au( Iar când pleacă harul 0umne1eiesc, atunci toţi diavolii se năpustesc-nlăuntrul omului(

*otrivit cu -ndepărtarea lor de la 0umne1eu oamenii simt mâhnire !i -n această viaţă, iar -n cealaltă vor trăi mâhnirea cea ve!nică( *entru că -ncă din viaţa aceasta gustă cineva,-ntr/o oarecare măsură, potrivit cu cât trăie!te el după voia lui 0umne1eu, o parte din

'ucuria aiului( Sau vom trăi o parte a 'ucuriei aiului de aici !i vom merge !i noi -nai, sau vom trăi o parte a iadului !i / 0oamne fere!te? / vom merge -n iad( aiul esteacela!i lucru cu 'unătatea, iar iadul este totuna cu răutatea( Face cineva o facere de 'ine,simte 'ucurie( Face cineva o strâm'ătate, suferă( Cu cât face mai mult 'ine, cu atât se

'ucură mai mult( Iar cu cât face mai mult rău, cu atât mai multă suferinţă aducesufletului său(

oţul simte 'ucurieH Nu simte nicidecum 'ucurie( &n timp ce acela ce face 'inele simte 'ucurie( 0acă află cineva ceva pe drum !i/l ia, spunându/!i că este al lui, nu va aveaodihnă( Nu !tie cui aparţine, nici n/a nedreptăţit pe cineva, nici nu/ fură !i totu!i nu aflăodihnă( Cu cât mai mult pătime!te aceasta unul atunci când -l fură( Chiar !i atunci cândcineva prime!te, nu simte 'ucuria ce/o simte atunci când dă( Cum să simtă 'ucurie câtăvreme fură sau nedreptăţe!teH 0e aceea, ve1i ce feţe au !i cum se schimonosesc oameniicare fac nedreptate(

"e la stăpnul la care lucre#i$ de la acela vei lua şi plată

;amenii -ndepărtaţi de 0umne1eu sunt mereu nemângâiaţi !i de două ori chinuiţi( Cel cenu crede -n 0umne1eu !i -n viaţa viitoare, pe lângă faptul că rămâne nemângâiat, -!iosânde!te !i sufletul său ve!nic( 0e la stăpânul la care lucre1i, de la acela vei lua !i plată(0acă lucre1i la stăpânul cel negru, -ţi face viaţa neagră -ncă de aici( 0acă lucre1i pentru

păcat, vei fi plătit de diavolul( 0acă lucre1i pentru virtute, vei fi plătit de ristos( <i cucât vei lucra mai mult pentru ristos, cu atât vei străluci mai mult !i te vei veseli(

0ar noi spunemG "Suntem pro!ti să lucrăm pentru ristosH"( &nsă aceasta este-nfrico!ător? Să nu recunoa!tem 7ertfa lui ristos pentru om? ristos S/a răstignit ca săne eli'ere1e de păcat, ca să curăţească tot neamul omenesc( Ce a făcut ristos pentrunoiH <i ce facem noi pentru ristosH

=umea vrea să !i păcătuiască !i -l vrea !i pe 0umne1eu să fie 'un( El să ne ierte !i noi să păcătuim( Noi adică să facem orice vrem, iar :cela să ne ierte( Să ne ierte mereu, iar noisă ne vedem de trea'a noastră( ;amenii nu cred, de aceea dau năvală la păcat( 9ot răulde acolo -ncepe, de la necredinţă( Nu cred -n cealaltă viaţă !i de aceea nu iau -nconsiderare nimic(

Nedreptăţesc, -!i părăsesc copiii((( Se fac lucruri((( păcate grele, nici Sfinţii *ărinţi n/au prevă1ut -n Sfintele Canoane astfel de păcate / precum a spus 0umne1eu despre Sodoma!i AomoraG "Nu cred să se facă astfel de păcateJ să merg să văd?”

0acă oamenii nu se vor pocăi, dacă nu se vor -ntoarce la 0umne1eu, -!i vor pierde viaţa

cea ve!nică( ;mul tre'uie a7utat să priceapă sensul cel mai profund al vieţii, să/!i revină,ca să simtă mângâierea dumne1eiască( Scopul omului este !i să urce duhovnice!te, nunumai să nu păcătuiască(

Capitolul II – În #ilele noastre diavolul seceră

Prin păcat dăm drepturi ispititorului

3ultă demoni1are e%istă astă1i -n lume( 0iavolul seceră, deoarece oameniicontemporani i/au dat multe drepturi !i primesc -nfrico!ătoare -nrâuriri diavole!ti(Spunea cineva foarte 'ineG ”;arecând diavolul se ocupa de oameniJ acum nu se maiocupă? I/a pus pe drumul lui !i le spuneG PCălătorie 'ună?M, !i oamenii călătoresc”( Este-nfrico!ător? >edeţi, diavolii -n ţinutul Aadarenilor au cerut voie de la ristos ca să intre-n porciJ !i aceasta pentru că porcii n/au dat prile7 diavolului !i el nu avea dreptul să intre-n ei( ristos a -ngăduit să intre ca să fie pedepsiţi israeliţii, deoarece li se inter1isese sămănânce carne de porc(

/ *ărinte, sunt unii care spun că nu e%istă diavol(

/ 0a, !i mie mi/a spus cinevaG ”Să scoţi din traducerea france1ă a cărţii PSfântul :rsenieCapadocianul / cele ce se referă la cei -ndrăciţi, pentru că europenii nu le vor -nţelege,nu cred că e%istă diavol”( >e1i, pe toate le e%plică prin psihologie( 0acă ace!tidemoni1aţi din Evanghelie ar fi mers Ia psihiatri, i/ar fi supus la !ocuri electrice( ristosa luat de la diavol dreptul de a face rău( numai dacă omul -i dă dreptul poate să facă rău(Când cineva nu are legătură cu 9ainele isericii, dă drepturi ispititorului !i prime!te o-nrâurire diavolească(

/ *ărinte, cum -i mai poate da cineva drepturi !i -n alt felH

/ =ogica

, vor'irea -mpotrivă, invidia, voia proprie, neascultarea, o'ră1nicia sunt-nsu!irile diavolului( *otrivit cu măsura -n care omul are acestea, prime!te !i influenţadin afară((( -nsă atunci când sufletul se va curăţi, sălă!luie!te -n om Sfântul 0uh !i seumple de har( &n timp ce atunci când se va -ntina cu păcate de moarte, sălă!uie!te -n elduhul cel necurat Iar când nu este -ntinat cu păcate de moarte, sufletul se află numai su'-nrâurirea duhului viclean(

&n epoca noastră, din păcate, oamenii nu vor să/!i taie patimile lor, voia lor, !i nu primesc sfaturi( *e lângă această mai vor'esc !i cu o'ră1nicie, alungând astfel harul lui0umne1eu( <i după aceasta, oriunde s/ar afla omul, nu poate spori deoarece prime!te

-nrâuriri diavole!ti( Este -n afară de sine, pentru că din afară -i face comandă diavolul( Nu este -nlăuntru -n chip vădit / ferească 0umne1eu? / dar chiar !i din afară -i poate facecomandă(

2 2ătr/nul înţele#e aici #/n%ul raţionalist& care se o!une cu trufie celui %uho'nicesc(

:tunci când omul este părăsit de har, se face mai rău decât diavolul( *entru că unelelucruri diavolul nu le face, ci numai pune pe oameni să le facă( 0e pildă, nu face crime,ci pune pe om să le facă( <i astfel se demoni1ea1ă oamenii după aceea(

%ărturisirea taie drepturile diavolului

*entru a se -ndepărta -nrâurirea diavolească de la oameni !i pentru a putea gândi cât decât sănătos, ace!tia ar tre'ui să meargă la un duhovnic să se mărturisească( :cum ei nu

pot nici măcar gândi din pricina influenţei diavole!ti( *ocăinţa !i mărturisirea taiedrepturile diavolului(

Cu puţin timp mai inainte a venit -n Sfântul 3unte un vră7itor !i a -ngrădit cu ţăru!i !i plasă o porţiune de teren aproape de Coli'a mea( 0acă trecea pe acolo unul nemărturisit,ar f- păţit ceva rău !i nu ar fi !tiut de unde/i vine aceasta( 0e -ndată ce le/am vă1ut, am

făcut cruce !i am trecut prin mi7locJ le/am destrămat( 0upă aceea vră7itorul a venit laColi'ă, mi/a spus toate planurile lui !i !i/a ars cărţile(

&supra unuia ce este credincios, merge la 4iserică, se mărturiseşte, se împărtăşeşte,diavolul nu are nici o putere, nici o stăpânire, face numai puin caf-caf, ca un câinece nu are dini, însă asupra unuia ce nu e credincios şi îi dă drepturi, are marestăpânire, îl poate omorî2 are dini şi îl sfâşie.

*otrivit cu drepturile pe care i le dă un suflet, tot atât de mare este !i stăpânireadiavolului asupra lui(

Chiar !i când moare cineva !i este pregătit duhovnice!te, urcarea sufletului la cer este caalergarea unui tren după care se ţin câinii lătrând( Onii latră -n urma lui, iar alţii -naintealui( 0intre care mai calcă !i câte unul( Iar dacă nu este pregătit, este ca !i cum s/ar afla-ntr/un tren care nu poate alerga cu vite1ă, deoarece -i sunt stricate roţile, -i sunt deschiseu!ile, iar câinii intră -năuntru !i chiar mu!că pe vreunii(

Când diavolul a do'ândit drepturi mari asupra omului !i/l stăpâne!te, atunci tre'uie să segăsească pricina, pentru ca astfel să i se taie drepturile( :ltfel, oricâtă rugăciune ar face

ceilalţi, diavolul nu pleacă, ci -l secătuie!te pe om( *reoţii citesc -ntr/una e%orcisme, dar -n cele din urmă plăte!te tot omul, căci este chinuit !i mai mult de diavol( ;mul tre'uiesă se pocăiască, să se mărturisească, să taie drepturile ce le/a dat, !i după aceea va plecadiavolulJ altfel se va chinui( I se citesc e%orcisme o 1i, două 1ile, săptămâni, luni, ani de1ile, dar diavolul nu pleacă, pentru că i s/au dat drepturi(

"iavolul nu se apropie de făptura cea curată a lui "umne#eu

/ *ărinte, cum se face că sunt stăpânit de patimiH

/ ;mul, dacă dă drepturi ispititorului, este stăpânit de patimi( Ceea ce vrea 0umne1eu,lucru care este !i spre folosul tău, este să arunci -n mutra diavolului toate patimile( :dicăsă -ntorci -mpotriva lui mânia, invidia etc( Sau, cel mai 'ine, vinde/ţi patimile lui aghiuţă!i cu 'anii pe care -i iei de la el cumpără pietre, ca să le arunci -n el !i să nu se maiapropie de tine( 0e o'icei noi, oamenii, dăm prile7uri, fie din neatenţie, fie cu gândurilede mândrie, !i -ngăduim diavolului să ne facă rău( Chiar !i un gând sau un cuvânt -l

poate e%ploata aghiuţă(

&mi aduc aminte de o familie, care trăia -n multă armonie( ;dată, 'ăr'atul a -nceput săspună femeiiG ”; să mă despart de tine”( 0ar !i femeia spunea la fel 'ăr'atului ei(Spuneau aceasta -n glumă, dar ispititorul a e%ploatat cuvintele lor !i a creat o micăne-nţelegere -ntre ei, pentru care erau gata să se despartă, negândindu/se nici la copii,

nici la nimic altceva( 0in fericire au aflat un duhovnic care le/a spusG "*entru prostiaasta să vă despărţiţiHL( <i astfel !i/au venit -n sine(

0acă un om se a'ate de la -mplinirea poruncilor iui 0umne1eu, -l vor lupta după aceea patimile( <i dacă lasă cineva să/l ră1'oiască patimile, nu mai e nevoie de diavol ca să/lră1'oiască( Chiar !i diavolii au ”speciali1are”, -l ciocănesc pe om, ţac/ţac, ca să/i aflesuferinţa, neputinţa !i astfel să/l ră1'oiască( Este nevoie de atenţie să -nchidem u!ile !iferestrele / simţurile / să nu lăsăm fisuri ispititorului !i să intre prin ele( Căci acesteasunt punctele sla'e( 0acă la!i chiar !i o crăpătură deschisă, poate să intre !i să/ţi facă

pagu'e( 0iavolul intră -n om, atunci când e%istă noroi -n inima saJ nu se apropie defăptura cea curată a lui 0umne1eu( 0acă se va curăţi inima de noroi, vră7ma!ul fuge !ivine iară!i ristos( <i precum mistreţul guiţă !i pleacă atunci când nu află noroi, totastfel !i diavolul nu se apropie de inima ce nu are mocirlă( Căci ce trea'ă are el -n inimacurată !i smerităH 0acă vedem, a!adar, casa noastră / inima noastră / că este veche !ivră7ma!ul locuie!te -n ea, tre'uie -ndată s/o dărâmăm, ca astfel să plece din ea !ichiria!ul nostru cel rău, adică aghiuţă( *entru că atunci când păcatul se -nveche!te -n om,diavolul, fire!te, do'ânde!te mai multe drepturi(

/ *ărinte, atunci când un om a dat drepturi ispititorului, adică a trăit cu nepăsare !i vrea

să pună o rânduială -n cele ale lui !i să -nceapă să trăiască cu atenţie, -l ră1'oie!teaghiuţăH

/ :tunci când se -ntoarce unul ca acesta, prime!te putere de la 0umne1eu, iluminare !imângâiere dumne1eiască spre a pune -nceput 'un( 0ar de cum -ncepe nevoinţa,vră7ma!ul -i aduce ră1'oi puternic( :tunci este nevoie de puţină stăruinţă( :ltfel, cum sevor de1rădăcina patimileH Cum se va face de1'răcarea de omul cel vechiH Cum va plecamândriaH &n felul acesta omul -!i dă seama că singur nu poate face nimic, !i cere cu



smerenie mila lui 0umne1eu, după care vine smerenia( =a fel se -ntâmplă !i atunci cândcineva vrea să taie un o'icei râu, de pildă ţigara, drogurile( =a -nceput simte o 'ucurie !ile aruncă( :poi vede pe ceilalţi cum fumea1ă !i are ră1'oi puternic( 0acă -l 'iruie!teatunci, -ntoarce spatele vră7ma!ului fără greutate( 9re'uie să ne nevoim puţin( :ghiuţă-!i face trea'a lui( Noi să nu ne facem trea'a noastrăH

Să nu începem conversaţiile cu aghiuţă

9oţi avem patimi mo!tenite, dar acestea nu ne vatămă( Este ca !i cum unul se na!te, de pildă, cu o aluniţă pe faţă( :ceasta -i pricinuie!te !i frumuseţeJ dar dacă cineva o1ădăra!te, le poate pricinui !i cancer( 0e aceea să nu/l lăsăm pe diavolul să ne1ădărească patimile( 0acă -l vom lăsa să ne 1ădărească slă'iciunea noastră, ne va

pricinui cancer(

9re'uie să avem no'leţe duhovnicească, să dispreţuim pe diavolul !i toate telegramelelui viclene / gândurile / !i să nu -ncepem a discuta cu el( Chiar !i toţi avocaţii de s/ar aduna, nu vor putea sta -mpotriva unui diavola! mic( Ca să tăiem legăturile cu diavolul !isă evităm ispitele, a7ută mult să tăiem discuţiile cu el( Ni se -ntâmplă cevaH Ne/aunedreptăţitH Ne/au ocărâtH Să cercetăm dacă am gre!it( 0acă n/am gre!it avem răsplată,nu mai este nevoie de continuare( Cine continuă să discute cu aghiuţă, acesta -i 'rodea1ădantelă !i -l răscole!te( -l face să le cercete1e pe toate cu legislaţia diavolească !i astfel -lsăl'ătice!te(

&mi aduc aminte că atunci când au plecat italienii, au lăsat -n corturile lor grăme1i degrenade, iar praful de pu!că era coline -ntregi( ;amenii au mers !i au luat corturile(Copiii se 7ucau cu grenadele !i câţi, săracii de ei nu au murit? Să se 7oace cu grenadele?:!a !i noi, să ne 7ucăm cu diavolulH

/ *ărinte, -mi spune gândul că diavolul, mai ales -n 1ilele noastre, are multă putere(

/ 0iavolul are răutate !i ură, nu putere( 0ragostea lui 0umne1eu este atotputernică(Satana -ncearcă să pară atotputernic, dar nu reu!e!te( *are puternic, dar este cudesăvâr!ire neputincios( 3ulte planuri ale sale de distrugere se strică -nainte de a -ncepesă se reali1e1e( :r lăsa vreodată un tată foarte 'un ni!te haimanale să/i 'ată copiiiH

/ *ărinte, mă tem de diavoli(

/ 0e ce să te temiH 0iavolii nu au nici o putere( ristos este :totputernic( Ispititorul este putred, nu porţi cruceH :rmele diavolului sunt sla'e( ristosul nostru ne/a -narmat cuCrucea Sa( Numai când lăsăm armele cele duhovnice!ti, atunci vră7ma!ul are putere(

On preot ortodo% a arătat o cruciuliţă mică unui vră7itor !i a făcut să se cutremurediavolul pe care acela -l chemase cu vră7ile lui(/ 0e ce se teme atât de mult de CruceH

/ *entru că atunci când ristos a primit scuipările, pălmuielile !i lovirile, a 1dro'it-mpărăţia !i stăpânirea diavolului( &n ce chip a 'iruit ristos? ”Cu trestia a 1dro'itstăpânirea diavolului”, spune un oarecare Sfânt( :dică când I/au dat ultima lovitură cutrestia peste cap, atunci a 1dro'it stăpânirea diavolului( :!adar ră'darea este apărareaduhovnicească, iar smerenia, arma cea mai puternică -mpotriva diavolului( Cel mai mare

'alsam al Dertfei de pe Cruce a lui ristos este faptul că a 1dro'it pe diavolul(

0upă ăstignirea lui ristos, diavolul este ca !arpele căruia i s/a luat otravă sau ca !icâinele căruia i s/au scos dinţii( S/a luat otravă de la !arpe, s/au scos dinţii de la câini,adică de la diavoli, care acum sunt de1armaţi, iar noi -narmaţi cu Crucea( Nimic, nimic

nu pot face diavolii făpturii lui 0umne1eu / dară nu le dăm noi drepturi( Fac numaigălăgieJ nu au stăpânire(

;dată, pe când eram la Chilia Sfintei Cruci, am petrecut o priveghere foarte frumoasă,căci noaptea s/au adunaţi mulţi diavoli -n podul chiliei( =a -nceput loveau puternic, ca !icum ar fi avut 'aroase, apoi făceau 1gomot, ca !i cum ar rostogoli cioate mari, trunchiuride copaci( :m făcut semnul Crucii pe tavan !i am cântatG LCrucii 9ale ne -nchinăm(Stăpâne(((( 0e -ndată ce terminam, -ncepeau iară!i cioatele( ":cum, mi/am spus, vomface două străni( Ona voi cu cioatele de sus !i una eu de 7os ( Când -ncepeam eu, seopreau aceia( ;dată cântamG "Crucii 9ale ne -nchinăm(((”, apoiG "0oamne, armă asupradiavolului, Crucea 9a o ai dat nouă(((”( :m petrecut cea mai plăcută noapte cu

psalmodie, iar atunci când mă opream puţin, continuau aceia cu distracţia( 0e fiecaredată pre1entau o altă cântare(

/ Când aţi cântat prima oară n/au plecatH/ Nu( Ci de -ndată ce terminam eu, -ncepeau aceia( 0a, tre'uia să scoatem o privegherela amândouă strânile( : fost o priveghere frumoasă( :m cântat cu sete( :m petrecut 1ile

plăcute(((

/ *ărinte, cum este diavolulH

/ <tii ce ”frumos” esteH Ceva deose'it, numai să/l ve1i( ;, cât este de 'ine că dragostealui 0umne1eu nu -ngăduie ca omul să/l vadă pe diavol? Căci cei mai mulţi ar fi murit defrică( Aânde!te/te ce s/ar -ntâmpla cu omul dacă l/ar vedea cum acţionea1ă, dacă i/ar vedea chipul lui cel ”dulce”( Onii -nsă ar fi avut cea mai 'ună distracţie( <tii cedistracţieH Cum -i spuneH CinemaH((( 0ar ca să vadă cineva un astfel de film, tre'uie să

plătească mult((( !i nu !tiu dacă l/ar putea vedea?

/ :re coarne, coadăH/ 0a, toate accesoriile???

/ *ărinte, diavolii s/au făcut atât de urâţi atunci când au că1ut !i din -ngeri au devenitdiavoliH

/ Ei, desigur? ino să te văd, ca să nu cad -n mâinile tale? 0acăacum numai cât te văd -mi dau seama cât de rău e!ti, cât rău nu/mi vei face dacă s/ar -ntâmpla să cad -n mâinile tale?(

"iavolul este prost

- Părinte, ag"iuă ştie ce avem în inima noastră?

/ :ceasta ar mai lipsi, să cunoască !i inimile? numai 0umne1eu este cunoscător de inimi!i numai oamenilor =ui, El le descoperă uneori / pentru 'inele nostru / ce avem -ninimile noastre( :ghiuţă !tie numai vicleniile !i răutăţile ce le săde!te -n uneltele luiJ nu!tie gândurile noastre cele 'une( Numai din e%perienţă pricepe unele lucruri, dar !i -nacestea de cele mai multe ori gre!e!te( i1i'ilitate1ero( Nu !tie, de pildă, un gând 'un de al nostru( 0acă am vreun gând rău, pe acela -l !tie

pentru că el -nsu!i i/a răspunsG ”9oţi s/au săl'ăticit foarte tare -mpotriva mea( <i cel mairău este că !i acela care -mi era prieten, nu !tiu cum s/a făcut de s/a schim'at, iar acumeste cel mai săl'atic decât toţi?"

N/a !tiut că a mers :vva 3acarie !i l/a adus pe fratele la calea cea 'ună, pentru că :vva3acarie a lucrat cu smerenie, din dragoste, iar diavolul nu a avut nici un drept asupraacelui gând( 0acă :vva 3acarie s/ar fi mândrit, ar fi alungat harul lui 0umne1eu !idiavolul ar fi avut dreptul lui( :tunci ar fi !tiut aceasta, pentru că el i/ar fi 'rodatmândria(

/ 0acă omul ar spune un gând 'un de al său undeva, diavolul l/ar putea asculta !i să/lispitească după aceeaH

/ Cum să/l audă dacă acela nu are ”diavol”H 0acă -nsă l/ar spune ca să se mândrească,ar intra ispititorul la mi7loc( :dică dacă e%istă o predispo1iţie către mândrie !i cinevaspune cu mândrieG ”>oi merge să/l mântuiesc pe acesta”, diavolul intră la mi7loc !iatunci !tie gândul nostru( &nsă dacă acţionea1ă smerit, din dragoste, nu -l !tie( Este



tre'uinţă de atenţie( =ucrurile sunt foarte fine( 0e aceea *ărinţii spun că viaţaduhovnicească este !tiinţa !tiinţelor(

/ 0ar cum se -ntâmplă, *ărinte, ca un vră7itor să spună despre trei fete că una se vareali1a, alta nu va reu!i !i cealaltă va rămâne nemăritată, !i chiar să se -ntâmple aceastaH

/ 0iavolul are e%perienţă( :!a cum, de pildă, un arhitect când vede o casă ce se prime7duie!te să cadă, este -n stare să spună cât va mai ţine, tot astfel !i acesta vede pecineva cum merge !i cu e%perienţa ce o are, spune cum va sfâr!i(

0iavolul nu este de!teptJ este foarte prost( CI este numai o -ncurcăturăJ nu/i dai de capăt,face !i lucruri inteligente !i prostii( 9ertipurile lui sunt grosolane( 0umne1eu aiconomisit a!a ca să/l pricepem( 9re'uie să fie foarte -ntunecat cineva de mândrie ca sănu/l priceapă( Când avem smerenie, putem pricepe cursele diavolului, deoarece prin

smerenie omul se luminea1ă !i se -nrude!te cu 0umne1eu( Smerenia este aceea care -lsecătuie!te pe diavol(

"e ce îngăduie "umne#eu diavolului să ne ispitească

/ *ărinte, pentru ce 0umne1eu -ngăduie diavolului să ne ispiteascăH

/ Ca să -!i aleagă fiii Săi( Fă, diavole, orice vrei, -i spune 0umne1eu, pentru că orice ar face, -n cele din urmă -!i va 1dro'i mutra sa de piatra cea din capul unghiului, care esteristos( 0acă noi credem că ristos este piatra cea din capul unghiului, atunci nimic nune va -nfrico!a(

0umne1eu nu -ngăduie o -ncercare dacă nu va ie!i ceva 'un din ea( Când 0umne1euvede că din ea va re1ulta un 'ine mai mare, lasă pe diavol să -!i facă trea'a sa( :ţi vă1utce a făcut IrodH : omorât 2(### de prunci, dar a făcut 2(### de mucenici -ngeri( Ondeai vă1ut tu mucenici -ngeriH 0iavolul !i/a dat peste mutră? 0iocleţian s/a făcut-mpreună/lucrătorul diavolului chinuind pe cre!tini cu asprime, dar fără să vrea a făcut

'ine isericii lui ristos, pentru că a -m'ogăţit/o cu Sfinţi( Credea că va face să disparătoţi cre!tinii, dar n/a făcut nimic( : lăsat o mulţime de Sfinte 3oa!te ca să ne -nchinăm

la ele !i a -m'ogăţit iserica lui ristos(

0umne1eu putea să/l desfiinţe1e pe diavoli doar este 0umne1eu( 0acă ar vrea !i acum I/ar aduna ghem -n iad, dar -l lasă spre 'inele nostru( &l va lăsa să chinuiască făptura lui0umne1euH =/a lăsat, -nsă numai până la un punct !i până la o vreme, ca să ne a7ute prinrăutatea luiJ să ne ispitească !i astfel să alergăm la El( Numai dacă vede de mai -naintecă va ie!i un 'ine, 0umne1eu -i -ngăduie lui aghiuţă să ne ispitească( 0acă nu iese

'inele, nu i se -ngăduie( 9oate le -ngăduie 0umne1eu pentru 'inele nostru( Să credem



aceasta( 0umne1eu lasă pe diavolul să/ lupte pe om( Fără luptă nu se face nimic( 0acănu ne/ar ispiti diavolul, am crede poate că suntem chiar !i sfinţi( :!adar, 0umne1eu-ngăduie diavolului să ne lovească cu răutate, pentru că prin lovitura ce ne/o dă alungătot praful de pe noi !i ne scutură sufletul nostru cel prăfuit( Sau -l lasă să se repeadă să nemu!te ca să scăpăm la El(

0umne1eu ne cheamă mereu, dar noi, de o'icei, ne -ndepărtăm de 0ânsul, !i numai dacăse ive!te vreo prime7die alergăm la El( Când omul se va uni cu 0umne1eu nu mai e%istăloc să mai intre cel viclean, dar nici nu mai e%ista motiv ca 0umne1eu să -ngăduie celuiviclean să/ ispitească, ca să fie nevoit omul să scape la 0umne1eu, -n tot ca1ul, oricumar fi, cel viclean ne face 'ineJ ne a7ută să ne sfinţim( 0e aceea !i 0umne1eu -l -ngăduie(

0umne1eu a lăsat li'eri nu numai pe oameni, ci !i pe diavoli, pentru că nu pot vătămasufletul omului( :fară numai dacă el -nsu!i vrea să/!i vatăme sufletul său( Ci dimpotrivă,

pricinuiesc răsplată sufletelor noastre atunci când oamenii răi sau neatenţi ne fac rău fărăsă vrea(

0e ce oare spune acel avvaG ”idică ispitele !i nu se va mântui nimeni”H *entru căispitele a7ută foarte mult( Nu pentru că diavolul poate face vreodată 'inele / fiind el răuci unul 0umne1eu -mpiedică piatra ce ne/o aruncă să ne spargă capul !i ne/o dă -ntr/omână, iar -n cealaltă ne dă migdale, ca să le spargem !i să le mâncăm( :dică 0umne1eu-ngăduie ispitele nu pentru ca diavolul să ne tirani1e1e, ci -n felul acesta să dăm e%amene

pentru cealaltă viaţă !i să nu avem pretenţii nesă'uite la a 0oua >enire( 9re'uie să-nţelegem 'ine că ne ră1'oim / !i avem să ne ră1'oim câtă vreme ne vom afla -n viaţaaceasta / cu -nsu!i diavolul( Câtă vreme trăie!te omul, are multă trea'ă de făcut pentru-m'unătăţirea sufletului său !i are dreptul să dea e%amene duhovnice!ti( 0acă moare !inu trece, cade( ee%aminare nu e%istă(

"iavolul nu vrea să se pocăiască

unul 0umne1eu i/a făcut pe -ngeri, -nsă unii dintre -ngeri, din mândria lor, au că1ut !is/au făcut diavoli( unul 0umne1eu a plăsmuit pe om, creatură desăvâr!ită, ca săcomplete1e ceata cea că1ută a -ngerilor( 0e aceea diavolul invidia1ă mult făptura lui

0umne1eu, pe om( 0iavolii strigăG "Noi am gre!it o singură dată !i ne tirani1e1i, iar peace!tia care gre!esc de multe ori -i ierţi”( 0a, dar oamenii se pocăiesc( :ce!tia, de!i erau-ngeri, au a7uns diavoli, !i -n loc să se pocăiască, se fac mai vicleni !i mai răi, pornindu/se cu răutate să distrugă făpturile lui 0umne1eu( =uceafărul era din cea mai luminoasăceată( 0ar -n cele din urmă((( 0in mândrie diavolii s/au -ndepărtat de 0umne1eu cu miide ani mai -nainte !i continuă să se depărte1e din mândrie !i să rămână nepocăiţi( On”0oamne miluie!teL”dacă ar spune, 0umne1eu ar face ceva !i pentru ei( Să spună un "amgre!it"J dar nu spun ”am gre!it"( 0acă diavolul ar fi spus "am gre!it", ar fi devenit din

nou -nger( 0ragostea lui 0umne1eu nu are margini( &nsă diavolul are voinţă -nţepenită,-ncăpăţânare, egoism, nu vrea să se plece, nu vrea să se mântuiască, -nfrico!ător lucru?<i aceasta de!i au fost -ngeri?

/ *ărinte, diavolul -!i aduce aminte de starea lui de mai -nainteH

/ 0acă -!i aduce aminte, spuiH El este foc !i urgie, pentru că nu vrea să se facă alţi -ngericare să/i -nlocuiască( <i cu cât -naintea1ă se face mai râu( Spore!te -n răutate !i invidie(;, dacă ar simţi cineva ticălo!ia diavolului, ar plânge 1i !i noapte( Cât de mult semâhne!te un om 'un atunci când vede pe cineva că se schim'ă, se face criminalH Cu câtmai mult vă1ând nu un om, ci un -nger?

%ată !e un monah 3 l-a %urut mult %e %ia'oli şi& ru#/n%u-se în #enunchi cu ca!ul la !ăm/nt s!unea Tu eşti Dumne0eu şi %acă 'rei !oţi afla un chi! ca să se m/ntuiască şi

aceşti %ia'oli nefericiţi& care& mai înt/i a'/n% o sla'ă at/t %e mare& acum au toatărăutatea şi %răcia lumii şi %acă nu ne-ai fi !ă0it& ne-ar fi %istrus !e toţi oamenii”(

Deci în tim! ce 0icea aceste cu'inte& ru#/n%u-se cu %urere& 'e%e un ca! %e c/ine alături%e el ce îi scotea lim"a şi-şi "ătea $oc %e el( Se 'e%e că Dumne0eu a în#ă%uit asta ca să-l înştiinţe0e !e monah că .l este #ata să-i !rimească& numai să se !ocăiască& %ar ei nu'or m/ntuirea lor(

e%eţi& că%erea lui %am s-a în%re!tat !rin 'enirea lui Dumne0eu !e !ăm/nt& !rinîntru!are( 5n tim! ce că%erea %ia'olului nu se !oate în%re!ta fără să se smerească(

Dia'olul nu se în%rea!tă !entru că nu 'rea( 6tiţi c/t %e mult s-ar "ucura Hristos7 a fel şi omul& numai atunci c/n% nu 'rea nu se în%rea!tă(

/ *ărinte, diavolul !tie că 0umne1eu este dragoste !i -l iu'e!teH

/ Ei, cum să nu !tie?

/ :tunci de ce -!i continuă tipicul săuH

/ *entru că mândria nu/ lasă( Este -nsă !i viclean( :cum -ncearcă să câ!tige toată lumea(-!i spuneG "0acă am cât mai mulţi următori( 0umne1eu va fi nevoit ca la sfâr!it să/I fiemilă de toate făpturile Sale !i voi intra !i eu -n planul =ui"( :!a crede( 0e aceea vrea sădo'ândească cât mai mulţi următori( >e1i cum o suce!teH -!i spuneG 8:m atâţia de parteamea( 0umne1eu va fi nevoit să mă favori1e1e !i pe mine?”( Fără să se pocăiascăH

3 Monahul acesta& !recum s-a %esco!erit mal t/r0iu& a fost însuşi "ătr/nul aisie(

0ar, oare, Iuda n/a făcut la felH <tia că ristos va eli'era pe morţi din iad !i !i/a spusG">oi merge !i eu -nainte de ristos, ca să mă eli'ere1e !i pe mine”( >e1i viclenieH &n locsă ceară iertare de la ristos, s/a dus !i s/a spân1urat( <i uitaţi/vă cum milostivirea lui0umne1eu a -ncovoiat smochinul, dar el !i/a strâns picioarele ca să nu a7ungă pe

pământ( <i toate acestea, ca să nu meargă să spună un "iartă/mă"( &nfrico!ător? :!a !idiavolul, -ncepătorul iu'irii de sine, nu spune "iartă/mă", ci mereu se sile!te sădo'ândească cât mai mulţi următori Iui(

Smerenia topeşte pe diavol

Smerenia are mare putere !i tope!te pe diavolul( Ea este cel mai puternic !oc pentrudiavol( :colo unde e%istă smerenie, diavolul nu are loc( <i acolo unde nu e%istă diavol,este firesc să nu e%iste ispite(

%ată un !ustnic a silit !e un a#hiuţă să s!ună :Sfinte Dumne0eule(((:( s!us a#hiuţă:Sfinte Dumne0eule& Sfinte tare& Sfinte fără %e moarte:& %ar nu s!unea :miluieşte-ne !enoi; ( S!une :miluieşte-ne !e noi7”( <imic( Dacă ar fi s!us& ar fi %e'enit în#er( Toate le

s!une a#hiuţă& %ar !e :miluieşte-mă: nu-1 s!une& !entru că tre"uie smerenie(

”3iluie!te/mă" are smerenie !i sufletul prime!te mila cea mare a lui 0umne1eu, pe careel o cere(

;rice am face, este nevoie de smerenie / dragoste / no'leţe( =ucrurile sunt simple( Noile complicăm( *e cât putem, să facem ceea ce e complicat pentru diavol !i u!or pentruom( 0ragostea !i smerenia sunt grele pentru diavol, dar u!oare pentru om( <i unul 'olna/vicios, ce nu poate face nevoinţă, -l poate lovi pe diavol cu smerenia( &ntr/un minut omul

poate deveni -nger sau drac( CumH Cu smerenia sau cu mândria(

Ce, oare au tre'uit ore -ntregi ca =uceafărul să se facă diavol din -ngerH S/a făcut -ncâteva secunde( 3odul cel mai u!or ca să ne mântuim este dragostea !i smerenia( 0eaceea să -ncepem cu dragostea !i smerenia !i după aceea vom -nainta !i cu celelalte(

Să vă rugaţi să pricinuim mereu 'ucurie lui ristos !i mâhnire lui aghiuţă, mai alesfiindcă -i place iadul !i nu vrea să se pocăiască(

Capitolul & ! "uhul lumesc

"iavolul stăpneşte deşertăciunea



*ărinte, de ce diavolului i se spune "stăpânitorul lumii”H Chiar este adevăratH

/ :sta mai lipsea, să stăpânească diavolul lumea( Când ristos a spus despre diavol”stăpânitorul acestei lumi”, n/a -nţeles că este stăpân pe lume, ci că stăpâne!tede!ertăciunea, minciuna( >ai nouă, să lase 0umne1eu pe diavol să stăpânească lumea?&nsă cei ce -!i au inima lor dăruită celor de!arte, lume!ti, unii ca ace!tia trăiesc su'stăpânirea "stăpânitorului acestui veac”( :dică diavolul stăpâne!te peste de!ertăciune,

peste "lume"( Ce -nseamnă ”lume” Nu -nseamnă oare podoa'ă, -mpodo'irea de!artăH:!adar, cine e stăpânit de de!ertăciune este su' ocupaţia diavolului( Inima ro'ită delumea de!artă păstrea1ă !i sufletul atrofiat !i mintea -ntunecată( :tunci, de!i se vedecineva că este om, -n esenţă el este avorton duhovnicesc(

Aândul -mi spune că cel mai mare du!man al sufletului nostru, mai mare chiar !i decâtdiavolul, este duhul lumesc, pentru că ne atrage -n chip dulce !i -n cele din urmă ne

amără!te ve!nic( &n timp ce, de l/am vedea pe diavolul -nsu!i, ne/ar cuprinde frica !i amfi nevoiţi să scăpăm la 0umne1eu, do'ândind astfel aiul( &n epoca noastră, multă"lume” / duh lumesc / a intrat -n lume, iar această ”lume8 o va distruge( ;amenii !i/au

'ăgat -nlăuntrul lor lumea !i au alungat de acolo pe ristos(

- Părinte, de ce nu înelegem cât rău ne face du"ul lumesc şi suntem atraşi de el?

/ *entru că duhul lumesc intră -ncet/-ncet, precum a intrat ariciul -n cui'ul iepurelui( =a-nceput ariciul a rugat pe iepure să/l lase să/!i 'age puţin capul -n cui'ul lui ca să nu/l

plouă( :poi a 'ăgat !i un picior, apoi celălalt !i -n cele din urmă a intrat tot, !i cu ţepii luil/a scos cu totul pe iepure afară( :!a !i cugetarea lumească ne -n!eală cu mici cedări !i-ncet/-ncet ne stăpâne!te( ăul -naintea1ă puţin câte puţin( 0acă ar veni deodată, nu amfi -n!elaţi(

>e1i, dacă vrei să opăre!ti o 'roască, tre'uie să arunci peste ea apă fiartă câte puţin(0acă o arunci deodată toată, ea sare !i fugeJ scapă, -n timp ce, dacă ver!i pe ea puţinăapă fiartă, la -nceput o va arunca puţin de pe spate, apoi o va primi( 0acă/i mai arunci-ncă puţină, iară!i o va arunca puţin !i -ncet/-ncet se va opări, fără să priceapă( ”re,

'roască, după ce ţi/a aruncat puţină apă fiartă, scoală/te !i fugi”( Nu fuge( Se umflă / se

umflă !i apoi se opăre!te( :!a face !i diavolulJ ne opăre!te puţin câte puţin !i -n cele dinurmă, ne tre1im opăriţi fără să pricepem(

Întietatea să se dea frumuseţi sufletului

/ufletul ce se minunează de frumuseile lumii materiale arată că înlăuntrul săutrăieşte lumea cea deşartă2 de aceea este atras de făptură şi nu de 5ăcător, de pământ şi nu de Dumnezeu, nu are importană dacă pământul acesta este curat sau are



noroiul păcatului. &tunci când inima este atrasă de frumuseile lumeşti, care nu sunt păcătoase, dar care nu încetează să fie deşarte, simte bucuria lumească a acelui moment, care nu are mângâierea dumnezeiască, într-ariparea lăuntrică cu veseliedu"ovnicească. !nsă când omul iubeşte frumuseea du"ovnicească, atunci sufletul i se umple şi i se înfrumuseează.

0acă omul, !i mai ales monahul, !i/ar cunoa!te urâţenia sa lăuntrică, n/ar urmărifrumuseţi e%terioare, -nlăuntrul său, sufletul are atâtea pete, atâtea mâ1găleli !i noi să ne

privim, de pildă, hainele noastreH Ne spălăm hainele, le călcăm !i suntem curaţi, dar -nlăuntru suntem((( nu mă -ntre'a? 0e aceea, dacă cineva ar sesi1a ce necurăţieduhovnicească are -nlăuntrul său, n/ar mai sta să scoată cu atâta migală cea mai mică

pată de pe hainele sale, pentru că acestea sunt de mii de ori mai curate decât sufletul lui(

Dar dacă omul nu are în vedere zgura du"ovnicească pe care o are înlăuntrul său, ei

atunci caută să scoată cu migală şi cea mai mică pată. #eea ce trebuie însă este să-şi întoarcă toată gri0a spre curăia du"ovnicească, spre frumuseea lăuntrică şi nu sprecea din afară. !ntâietatea să se dea frumuseii sufletului, frumuseii du"ovniceşti, şi nu frumuseii deşarte, pentru că Domnul ne-a spus% (#e-i va folosi omului dacă vacâştiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde? (

"orinţe lumeşti

*e toţi cei ce nu/!i -nfrânea1ă inima lor de la dorinţele materiale, care nu sunt a'solutnecesare / nici nu -ncape cuvânt pentru dorinţele trupe!ti / !i nu -!i adună mintea -ninimă, ca să le dea -mpreună cu sufletul lui 0umne1eu, -i a!teaptă -ndoită nefericire(

- Părinte, întotdeauna este rău să doreşti ceva?/ Nu, dorinţa inimii nu este rea -n sine( Ci atunci când lucrurile, fie !i nepăcătoase, -miiau o 'ucată din inimă, -mi slă'esc dragostea mea faţă de ristos( :ceastă dorinţă esterea, pentru că vră7ma!ul -mi taie dragostea mea de la ristos( Când doresc un lucru

preţios, o carte de pildă, !i -mi ia o parte din inimă, atunci aceasta este un rău( 0e ce ocarte să/mi ia o parte din inimăH Cartea să o doresc sau pe ristos să/= râvnescH ;ricedorinţă, oricât de 'ună ar părea, nu este mai 'ună ca a dori cineva pe ristos sau pe

3aica 0omnului(

Când -mi dau inima lui 0umne1eu, este cu putinţă ca 0umne1eu să nu mi se dea -n-ntregime mieH 0umne1eu cere inima omului( ”0ă/mi, fiule, inima ta” ( 0acă omul -i dăinima sa, după aceea 0umne1eu -i va da orice va iu'i inima aceluia, numai să nu/lvatăme( Numai atunci când se dăruie!te lui ristos, inima nu se irose!te !i numai -nristos afli legătura cea 'ogată a dragostei dumne1eie!ti -n această viaţă, iar -n cealaltă,cea ve!nică, veselia dumne1eiască(



9re'uie să evităm lucrurile lume!ti, ca să nu ne răpească inima !i să ne folosim de celesimple, numai pentru a ne slu7i de ele( Să ne -ngri7im -nsă să fie trainice( 0acă doresc săfolosesc un lucru frumos, -nseamnă că dau toată inima mea frumuseţii, iar pentru0umne1eu nu rămâne nici o 'ucăţică(

9reci pe undeva !i ve1i o casă cu marmură, cu o -nfăţi!are frumoasă, cu sculpturi etc( 9eminune1i de pietre, de cărămi1i !i -ţi la!i inima ta acolo( Sau ve1i -ntr/un maga1in ni!terame frumoase pentru ochelarii tăi !i le dore!ti( 0acă nu le cumperi, -ţi la!i inima ta -nmaga1in( 0acă le cumperi, -ţi atârni inima de ramele ce le porţi( 3ai ales femeile suntfurate u!or( *uţine sunt acelea care nu/!i vând inima celor de!arte( >reau să spun cădiavolul le fură 'ogăţia inimii lor cu toate cele lume!ti, colorate, strălucitoare( Ona arenevoie de o farfurieH >a căuta să afle o farfurie cu flori( Ca !i cum s/ar acri mâncareadacă farfuria nu are flori( Onele femei duhovnice!ti sunt mi!cate de lucruri părute

serioase, de un vultur cu două capete, de pildă( Iar după aceea -ntrea'ăG ”0e ce nu nemi!că cele duhovnice!tiH”( Cum să te mi!te, dacă inima ta e -mpră!tiată -n dulapuri, -ntrefarfuriiH Nu ai inimă, ci numai carne, -nlăuntrul căreia 'ate tic/ tacul mecanic, ca ceasul,numai ca să poţi merge( *entru că puţin din inimă merge la un lucru, puţin la altul, iar

pentru ristos nu rămâne nimic( / :ceste dorinţe, oricât de nepăcătoase ar fi, sunt mai rele decât cele păcătoase( *entru căo dorinţă păcătoasă -l va 1gudui pe om cândva !i -l va mustra con!tiinţa pentru ea, !iastfel va face o -ncercare de -ntoarcere, se va pocăi, va spuneG ”am gre!it, 0umne1eulmeu”, -n timp ce aceste dorinţe, cele ”'une”, nu/ nelini!tesc( Crede că merge 'ine(

”Iu'esc 'inele, iu'esc frumosul( 0e altfel !i 0umne1eu le/a făcut pe toate frumoase”,spune el( 0a, dar dragostea lui nu merge la @iditor, ci merge la 1idire( 0e aceea este 'inesă tăiem orice dorinţă( Când cineva face ceva pentru ristos !i 7ertfe!te ceea ce iu'e!te,făcând ceva ce nu/i place / oricât de 'un ar fi ceea ce/i place / atunci 0umne1eu -i dămai mare odihnă(

Inima, -nainte de a se curăţi, are dorinţe lume!ti !i se 'ucură de ele( Când -nsă se vacurăţi, se mâhne!te de 'ucuriile lume!tiJ se de1gustă de ele !i atunci 'ucuriile ei suntduhovnice!ti( :!a se curăţă inima, când se va scâr'i de dorinţele lume!ti( &nainte de a se

scâr'i de ele, este atrasă de acelea( 0ar, ve1i, noi nu vrem să mâhnim puţin pe omul celvechi, ci vrem să/i facem hatârul( Cum ne vom face -n felul acesta următori ai luiristosH

/ *ărinte, când -mi vine greu să/mi tai o dorinţă, tre'uie să insist -n nevoinţăH/ 0a, chiar de s/ar mâhni inima ta, fiindcă nu faci cele ce o odihnesc, nu tre'uie săasculţi de ea( *entru că dacă vei asculta, vei simţi o 'ucurie lumească !i apoi o nelini!te,iară!i lumească( Iar dacă nu o vei asculta !i inima ţi se va mâhni deoarece n/ai făcut cele

ce o odihnesc, !i te 'ucuri de aceasta, atunci vine harul dumne1eiesc( <i acesta estescopulG să do'ândim harul dumne1eiesc( Iar ca să do'ânde!ti harul dumne1eiesc tre'uiesă se taie toate dorinţele, chiar !i 'une de ar fiJ să se taie voia( :tunci omul se smere!te,iar când se va smeri, vine harul dumne1eiesc( Când inima va fi nemulţumită lume!te,atunci se va 'ucura duhovnice!te( *e cât poate fiecare, să -nveţe să evite mângâierealumească, să ai'ă lucrare duhovnicească lăuntrică, ca astfel să do'ândească mângâiereadumne1eiască(

'ucuriile lumeşti sunt bucurii materiale

- Părinte, oamenii lumeşti spun că simt un gol, deşi au toate bunătăile./ ucuria adevărată, curată se poate găsi numai lângă ristos( 0acă te une!ti cu El prinrugăciune, vei vedea sufletul tău răsplătit( ;amenii lume!ti caută 'ucuria -n distracţii(Onii oameni duhovnice!ti o caută -n discuţii teologice, -n predică etc( 0ar când se

termină acestea rămân -ntr/un gol !i se -ntrea'ă ce vor face -n continuare( Fie că sunt păcătoase, fie indiferente cele cu care se ocupă, la fel este( 0e ce nu merg mai 'ine să seculce, ca să fie 'uni a doua 1i pentru lucruH

&mplinind dorinţele lume!ti ale inimii, nu vine 'ucuria duhovnicească, ci stresul( ucurialumească aduce stresul !i la oamenii duhovnice!ti( ucuria lumească nu este

permanentă, nu este 'ucurie adevărată, ci este o 'ucurie temporară, a acelei clipe(

Iar aceasta este o 'ucurie materială, nu este duhovnicească( Iar cu 'ucuriile lume!ti nu"se umple" sufletul omului, ci mai degra'ă o umple cu 'alast( :tunci când simţim

'ucuria duhovnicească, nu o mai dorim pe cea materială( "Sătura/mă/voi când mi se vaarăta slavă 9a”( ucuria lumească nu odihne!te pe omul duhovnicesc, ci -l o'ose!te(

*une un om duhovnicesc -ntr/o casă lumească !i vei vedea că nu se odihne!te( 0e!iomul lumesc crede că el se odihne!te, nu este a!a, ci se chinuie!te( Se 'ucură la e%terior,dar -nlăuntrul său nu este mulţumit, ci chinuit(

/ *ărinte, cu ordinea lumească te asfi%ie1i(/ Se !i asfi%ia1ă oamenii cu ea, dar o !i doresc, precum aleargă 'roasca -n gura !arpelui(

<arpele stă lângă apă !i prive!te mereu 'roasca( 0acă 'roasca se -n!eală !i prive!te la!arpe, se electri1ea1ă, ameţe!te !i aleargă strigând -n gura lui( :poi !arpele o mu!că, ootrăve!te, ca să nu se 1'ată( :tunci strigă 'roasca, dar chiar de o vei salva, va muri,fiindcă este otrăvită(

- Părinte, de ce oamenii se bucură de lucrurile lumeşti?

/ ;amenii contemporani nu se gândesc la ve!nicie( Iu'irea de sine -i face să uite că vor pierde tot( Nu au prins sensul cel mai profund al vieţii( N/au simţit 'ucurii cere!ti !i deaceea inima lor nu tresaltă pentru ceva mai -nalt(

0e pildă, dai cuiva un dovleac, iar acela -ţi spuneG "Ce dovleac frumos?"( 0acă -i daiananas, -ţi spuneG ":nanasul are sol1i", !i/l aruncă, pentru că n/a mâncat niciodată( Sauspune/i unei cârtiţeG ”Ce frumos este soarele?”, că aceea iară!i se va 'ăga -n pământ( Ceice se odihnesc -n cele ale lumii materiale seamănă cu pui!orii prostuţi, care nu fac1gomot -n găoace ca să spargă coa7a, să iasă afară !i să se 'ucure de soare / de 1'orulceresc spre viaţa paradisiacă / ci stau nemi!caţi !i astfel mor -n găoacea oului(

"uhul lumesc în viaţa duhovnicească

/ *ărinte, spuneţi de multe oriG cutare om vede cu lentilă europeană !i nu cu duh

răsăritean( Ce -nţelegeţi prin aceastaH

/ >reau să spun că vede cu ochi european, cu logică europeană, fără credinţă, numaiomene!te(

/ <i care este duhul răsăriteanH

/ ”ăsăritul răsăriturilor !i cei dintru -ntuneric !i din um'ră(((" (

/ :dicăH

/ Când spun că omul a prins duhul răsăritean !i l/a lăsat pe cel european, vreau să spuncă a lăsat logica, raţionalismul, !i a prins simplitatea !i evlavia, pentru că acesta estedu"ul ortodo6 în care /e odi"neşte $ristos2 simplitate şi evlavie. &stăzi adesea lipseştesimplitatea c"iar şi de la oamenii du"ovniceşti, sfânta simplitate care odi"neştesufletul.

0acă nu va lepăda cineva duhul lumesc !i nu se va mi!ca simplu, adică să nu gândeascăcă -l vor vedea ceilalţi sau ce vor spune despre el atunci când face ceva, unul ca acesta

nu se poate -nrudi cu 0umne1eu, cu sfinţii( Ca să se -nrudească tre'uie să se mi!te -nspaţiul duhovnicesc( Cu cât cineva se mi!că cu mai multă simplitate, mai ales -ntr/oo'!te, cu atât se rotun7e!te, pentru că -i dispar umflăturile( Iar dacă nu va proceda astfel,va deveni un om fals( 0e aceea să ne străduim să aruncăm masca lumească pentru adeveni -ngeri(

tii ce fac oamenii cei lumeşti şi ce fac cei du"ovniceşti? / Cei lume!ti caută ca să lefie curtea curată, nu/i interesea1ă dacă are gunoaie -năuntru casa lor, mătură curtea !i



aruncă gunoaiele -n casă( &!i spunG ”;amenii privesc curtea, nu văd ce este -n casă”(:dică -n casă pot să am gunoaie, afară -nsă nu? &i interesea1ă numai să/i laude ceilalţi, -ntimp ce oamenii duhovnice!ti caută ca lăuntrul casei să fie curat( Nu/i interesea1ă ce vaspune lumea, pentru că ristos locuie!te -n casă, -n inimă, nu locuie!te -n curte(

0e multe ori -nsă chiar !i unii oameni duhovnice!ti se mi!că la suprafaţă, lume!te !i casă fim mai concreţi, fariseic( :ce!ti oameni nu se gândesc cum să meargă -n ai, lângă0umne1eu, ci cum să pară 'uni aici( Se lipsesc de toate 'ucuriile duhovnice!ti, de!i ar fi

putut trăi -ncă de aici aiul( :stfel rămân oameni pământe!ti( &ncearcă să trăiască o viaţăduhovnicească -n chip lumesc, -nsă -năuntrul lor sunt goiJ acolo nu este 0umne1eu(

0in păcate, duhul lumesc a influenţat mult !i pe oamenii duhovnice!ti( 0acă oameniiduhovnice!ti lucrea1ă !i gândesc lume!te, ce să mai facă mireniiH :m spus unora săa7ute copiii drogaţi !i mi/au spusG 0acă facem o fundaţie pentru drogaţi, nu ne va aduce

nici un venit( 0e aceea vom face un a1il de 'ătrâniL( Nu spun că nu e nevoie !i de a1il de 'ătrâni( Să nu fie( Ci, dacă -ncepem astfel, acestea nu vor fi fundaţii de 'inefacere,ci(((”Lnaufragia'ile”( Nu -nţeleg că fericirea lumească este nefericire duhovnicească(

"uhul lumesc în monahism

/ *ărinte, mulţi ne spunG ”:ici trăiţi ca -n ai”(

/ Să vă rugaţi să nu pierdeţi celălalt ai( Eu a! fi preferat ca mirenii să fie impresionaţide sporirea voastră duhovnicească fără ca voi să fi priceput aceasta / din pricina spoririivoastre duhovnice!ti / !i fără ca voi să o fi urmărit, ci aceasta să se fi făcut de la sine,lăuntric !i fire!te( Străduiţi/vă să nu vă pierdeţi -n lucruri fără folos, ca să nu pierdeţi peristos( *e cât puteţi, străduiţi/vă să do'ândiţi con!tiinţa monahicească( 9răiţi duhov/nice!te ca ni!te monahii !i nu uitaţi pe ristos, ca !i El să/!i aducă aminte de voi(

Scopul meu nu este să vă mâhnesc, ci să vă a7ut, să vă spri7in( &ncercaţi să distingeţiduhul lumesc / care, atunci când intră -n monahism, mâhne!te pe -nsu!i ristos / !i să/llepădaţi ca pe un duh străin(

0in păcate, duhul lumesc a intrat !i -n multe mănăstiri, pentru că unii părinţi”duhovnice!ti” ai epocii noastre canali1ea1ă monahismul pe făga!ul lumesc !i nu

povăţuiesc sufletele -n duhul patristic al harului(

>ăd un duh antipatristic care astă1i, predomină -n mănăstiriJ să nu primească 'unul, patristicul, adică să nu trăiască patristic, ci să nivele1e -nălţimile duhovnice!ti -n numeleascultării, al tăierii voii !i să/!i facă voile lor lume!ti care le convin, -n felul acesta nusporesc, pentru că au -nchinoviat cu ei !i ispita, duhul lumesc( Nu avem dreptul să

e%plicăm poruncile lui 0umne1eu precum ne convine, nici monahismul nu avem dreptulsă -l pre1entăm precum vrem noi( :ltceva este să ne recunoa!tem slă'iciunile noastre !isă cerem, cu smerenie, mila lui 0umne1eu( Cel mai mare rău, după părerea mea, estefaptul că unii consideră acest duh lumesc drept sporire( -n timp ce ar fi tre'uit să -l simtădrept o cădere !i să/l vomite, ca să se curăţească duhovnice!te !i să vină -ndată 0uhulsfânt 0uhul Sfânt este Cel ce sfinţe!te, veste!te !i spri7ină sufletele(

Sunt !i unii care spunG 89re'uie să ne arătăm civili1aţia noastră”( Care civili1aţie săarătămH Civili1aţia lumeascăH Noi, de regulă, ca monahi, tre'uie să ne arătăm civili1aţianoastră duhovnicească, sporirea duhovnicească( 0ar unde este sporirea noastră duhov/niceascăH Să nu/i -ntrecem pe mireni -n propă!irea lumească( :cest progres lumesc -ichinuie !i pe mireni cu cât mai mult pe monahiH Noi tre'uia să -naintăm atât de multduhovnice!te, -ncât să dorească să facă ceva !i mirenii( 0acă noi facem ceea ce face unmirean foarte duhovnicesc nici asta nu ne a7ută, căci avem ca pildă un mirean foarte

duhovnicesc( 3onahul nu tre'uie să ai'ă ca scop să pre1inte o lumească( :ceasta esteocară pentru monahism( 3onahul care gânde!te lume!te se vede că !i/a gre!it drumulJde!i a -nceput pentru ristos, de acum sufletul lui merge spre lume( Evoluţia lumească,atunci când se consideră progres, duce monahismul la descompunere duhovnicească(

Câte lucruri nu se pierd !i -n monahism, precum se pierd !i -n lumeG cinstea, respectul,care sunt numite depă!ite( 0e aceea mă doare !i mă sufoc, -mi vine să iau munţii( Onulcare n/a trăit ceva mai -nalt nu se mâhne!te atât de mult pentru viaţa duhovnicească ce otrăie!te -n felul lui( &nsă pentru altul ce este nevoit să trăiască -n felul acesta, !tiţi ce chinesteH 0acă m/ar fi -nvrednicit ristos să fi trăit monahice!te, a!a cum a! fi vrut !i să fimurit de tânăr, a! fi considerat că a! fi murit -n prima linie( 3erită să murim acum, sămărturisim, să facem o 7ertfă, numai ca să nu fie huliţi Sfinţii *ărinţi(

Nu ne gândim puţin la Cuvio!ii *ărinţi pe care/i citim mereu, unde au trăit !i cum autrăitH 0omnul a spusG ”>ulpile au vi1uini, dar Fiul ;mului nu are unde să -!i plececapul”( &nfrico!ător? <i uită/te cum au -ncercat unii să/= imite pe ristos -n pe!teri( :usimţit 'ucuria lui ristos, pentru că au urmat lui ristos -n toate( 9oată dorirea lor eraacolo( Sfinţii *ărinţi au făcut din pustie petrecere duhovnicească, dar astă1i noi o facem

petrecere lumească( iserica lui ristos pleacă -n pustie ca să se mântuiască, iar noi

facem pustia petrecere lumească, ca să se smintească oamenii !i să nu se folosească, !idupă aceea să nu ai'ă de ce să se prindă( :rest mare pericol -l văd -n anii ace!tia grei pecare -i stră'atem( 0e!i pentru acest motiv ar tre'ui să trăim astă 1i mai călugăre!te ca săcâ!tigăm puteri dumne1eie!ti, din păcate ne schim'ăm din pricina duhului lumesc !i neslă'ănogim( :dică i1gonim duhul !i rămâne stârvul(

:stă1i e%istă monahi care trăiesc monahismul pe dinafară, nu fumea1ă, trăiesc simplu,citesc Filocalia, vor'esc numai din Sfinţii *ărinţi( :dică a!a precum -n lume cei ce nu

spuneau minciuni, -!i făceau semnul Crucii, mergeau la iserică, iar când au crescut,luau aminte la petrecerea lor morală !i credeau că aceasta este totul, tot astfel se petreclucrurile !i -n unele mănăstiri !i mirenii sunt atra!i acolo( 0ar când -i cunosc, văd căace!tia nu diferă de mireni, deoarece păstrea1ă tot duhul lumesc( 0acă ar fi fumat, ar ficitit 1iare, ar fi vor'it despre politică, i/ar fi evitat ca pe ni!te mireni !i nu s/ar fi vătămatmonahismul(

Când monahul slă'e!te duhovnice!te atunci cu ce -l va folosi pe mireanH :lcoolul, dacălăsăm sticla destupată, -!i pierde toată tăria, nici micro'i nu mai omoară, !i nici flacărănu mai face când -l aprin1i( Iar dacă -l pui -n lampă, va arde !i fitilul( 9ot astfel !imonahul, dacă nu ia aminte, alungă harul dumne1eiesc !i -i rămâne după aceeea numaischima(

Este că alcoolul ce !i/a pierdut tăria sa, nu -l poate arde pe diavol( ”=umina monahilor

sunt -ngerii, iar lumina mirenilor sunt monahii”, nici lumină nu mai este după aceea(

<tiţi cât de mult distruge cugetarea lumeascăH 0acă pleacă duhovnicescul dinmonahism, nu rămâne nimic( *entru că dacă sarea se va strica nu va fi 'ună nici pentru-ngră!ământ( Aunoaiele se fac -ngră!ământ, -n timp ce sarea nu se face( 0acă o pui larădăcina unei plante, o va arde( :stă1i suntem -ntr/o epocă -n care monahismul tre'uiesă strălucească, -n această putre1iciune este nevoie de ”sare”( 0acă mănăstirile nu aucugetare lumească, ci o stare duhovnicească, asta va fi cea mai mare ofrandă a lor adusăsocietăţii( Nu vor tre'ui nici să vor'ească, nici altceva să facă, căci vor vor'i cu viaţalor( 0e aceasta are nevoie lumea astă1i(

/ :i vă1ut !i catolicii unde au a7unsH &mi aduc aminte că acum câţiva ani, când eram la3ănăstirea Stomiu, la oniţa mi/a adus cineva o 'ucată de 1iar -n care scriaG ”9rei sutede călugăriţe au protestatG de ce să nu vadă !i ele un film la cinemaH 0e ce-m'răcămintea lor să fie până 7os !i nu până la genunchiH”( :tât de mult m/am-nver!unat când am citit aceasta, -ncât am spusG ”0ar pentru ce vă mai faceţi totu!icălugăriţeH”( <i la urmă scria că toate !i/au lepădat rasele( 0ar după cum gândeau, leaveau lepădate de mai -nainte(

;dată am vă1ut o călugăriţă catolică ce nu se deose'ea cu nimic de o mireancă( Făceachipurile lucrare misionară !i era complet((( ca unele din fetele cele foarte moderne( Sănu -ngăduim !i la noi duhul acesta europeanJ să nu a7ungem !i noi acolo(

/ *ărinte, mi se pare greu să mă de1'ar de cugetarea lumească(



/ Nu este greuJ e nevoie de tre1vie( Să cugeţi mereu ceea ce spunea marele :rsenieG ”0ece ai ie!itH(((" ( Noi uităm de ce am venit la mănăstire( 3ai mult sau mai puţin, toţi-ncepem 'ine, dar nu sfâr!im 'ine, deoarece uităm de ce am mers la mănăstire(

/ :ţi spus, *ărinte, că duhul lumesc intră -n monahism !i se pierde râvna duhovnicească(Se va păstra, oare, duhul adevărat al monahismuluiH

/ Este o furtunăJ nu va lăsa 0umne1eu(

/ *ărinte, gândul mă -ntrea'ăG "3ai e%istă vieţi de o'!te care să călătoreascăduhovnice!teH”

/ :ceasta mai lipsea, să nu mai e%iste( :tunci ne/ar fi dus 3aica 0omnului pe toţilaolaltă -n pu!cărie((( E%istă monahi care trăiesc foarte duhovnice!te, fără 1gomot( E%istă

suflete -n fiecare mănăstire, -n fiecare mitropolie etc( Sufletele solitare, acestea sunt celecare -nduplecă pe 0umne1eu !i pentru care El -ncă ne mai ra'dă(

"uhul lumesc este boală

:stă1i lucrul cel mai important este să nu ne modelăm după acest duh lumesc( Este omucenicie( *e cât putem, să nu fim atra!i de acest curent !i să ne ducă târâ! pe acestcanal( *e!tii de!tepţi nu se prind -n cârlige( >ăd momeală, -nţeleg că e momeală !i

pleacă de acolo, scăpând astfel, -n timp ce ceilalţi văd momeală, aleargă acolo sămănânce !i ţac se prind( 9ot astfel !i lumea are momeala ei !i -i prinde pe oameni(;amenii sunt atra!i de duhul lumesc !i sunt prin!i de el(

0uhul lumesc este 'oală( *recum căutăm să evităm o 'oală, tot astfel să evităm !icugetarea lumească, oriunde ar fi ea( Să ne -nstrăinăm de duhul progresului lumesc, casă progresăm duhovnice!te, să ne -nsănăto!im duhovnice!te !i să ne 'ucurăm -ngere!te(

Capitolul ( – )edreptatea este un mare păcat

)edreptatea atrage urgia lui "umne#eu

3are lucru este ca omul să ai'ă 'inecuvântarea lui 0umne1eu( Este o mare 'ogăţie? 9otceea ce are 'inecuvântare stă -n picioare, nu se dărâmă, iar tot ceea ce nu are

'inecuvântare nu va sta -n picioare, nedreptatea este un mare păcat( 9oate păcatele aucircumstanţe atenuante, nedreptatea -nsă nu areJ atrage urgia lui 0umne1eu( &nfrico!ător lucrul cei care nedreptăţesc -!i pun foc pe cap( >e1i, pe de o parte fac o nedreptate, iar pede alta le mor ai lor !i nu dau importanţă( Cum să sporească oamenii cu atâtea

nedreptăţiH Fac ceea ce fac !i dau drepturi diavoluluiJ pentru aceasta suferă -ncercări, se-m'olnăvesc etc, apoi vin la mine !i/mi spunG 8Fă rugăciune ca să mă fac 'ine"(

Cele mai multe rele ce se -ntâmplă sunt din nedreptăţi( Când, de pildă, se adună avere cunedreptate, oamenii trăiesc puţini ani ca fiii de 'oier, dar după aceea toate pe care le/auadunat le dau la doctori( Ce spune psalmulG 83ai 'un este puţinul celui drept, decât

'ogăţia multă a păcăto!ilor( Cu nedreptate adunate, -n vânt risipite”( Câte se aduna,disparJ pe toate le ia vântul( ar, la foarte puţini se -ntâmplă ca 'olile, falimentările etc(,să fie o -ncercare de la 0umne1eu( Onii ca ace!tia vor avea plată multă( 0e o'icei, ceicare trec prin astfel de -ncercări după aceea devin mai 'ogaţi, ca Iov( 0ar !i mulţioameni care rămân neputre1iţi pătimesc aceasta !i din pricină că au făcut vreonedreptate(

Cel ce nedreptăţeşte se chinuieşte

Cel ce nedreptăţe!te !i, -n general, orice vinovat, când nu cere iertare, este chinuit decon!tiinţa sa !i pe deasupra de supărarea celui nedreptăţit( *entru că atunci când celnedreptăţit nu/ iartă !i cârte!te, cel ce a nedreptăţit se chinuie!te !i mai mult( Nu poatedormi( Ca !i cum l/ar lovi valurile !i l/ar -nvârti ca pe un titire1( Este un lucru tainic felulcum simte el aceasta( *recum atunci când cineva iu'e!te pe unul !i se gânde!te la el -nsensul cel 'un, acela o simte, a!a !i -n ca1ul acesta( ;, cum -l chinuie nemulţumireaceluilalt? <i departe să fie, -n :ustralia, -n Dohanes'urg, nu se poate lini!ti când celălalteste supărat din picina lui(

/ 0ar dacă este nesimţitorH/ Cre1i că nesimţitorii nu suferăH Numai dacă se dedau distracţiilor, ca să uite( Se poateiară!i ca cel nedreptăţit să -l ierte pe vinovat, dar să/i rămână puţină supărare -n el(:tunci !i el se chinuie!te -ntr/o anumită măsură, dar !i vinovatul se chinuie mult din

pricina mâhnirii celuilalt( 0acă -nsă vinovatul va cere iertare !i cel nedreptăţit nu i/o dă,atunci se chinuie!te acesta din urmă( Nu e%istă foc mai mare ca pâr7olul lăuntric alcon!tiinţei, -l chinuie !i -l mănâncă precum cariul !i -n această viaţă !i, fire!te, -l vamânca 8viermele cel neadormit” mult mai mult -n cealaltă viaţă, cea ve!nică, dacă omulnu se va pocăi aici !i nu va -ntoarce nedreptăţile făcute semenilor lui, fie numai !i prin

intenţia cea 'ună, -n ca1ul că nu poate -n alt chip(

KKK 5mi a%uc aminte %e un a'ocat care făcuse multe ne%re!tăţi& c/t s-a chinuit la sf/rşitul 'ieţii lui( 5şi în%e!linea funcţia într-o re#iune un%e erau mulţi crescători %e animale(

colo turmele %e animale făceau !a#u"e în o#oarele ţăranilor& iar cio"anii aler#au laacest a'ocat ca să-i a!ere& căci !rin ar#umente 'iclene a con'ins şi !e a#ronom şi !eîm!ăciuitor *$u%ecătorul %e !ace, să fie %e !artea lui( stfel sărmanii ţărani %e multe

ori nu numai că nu îşi aflau %re!tatea !entru semănăturile lor stricate %e turmele %eanimale& %ar îşi aflau şi "eleaua cu el( Toţi îl cunoşteau !e acest a'ocat şi nici un omcinstit nu se a!ro!ia %e el( Să 'e%eţi ce sfat a %at %uho'nicul unui cio"an e'la'ios(=io"anul acesta a'ea o turmă mică %e oi şi o căţea(

%ată& c/n% i-a fătat căţeaua& a %at căţeluşii şi a ţinut numai căţeaua( 5n !erioa%aaceea i s-a !ier%ut o oaie& l/s/n%u-şi mielul fără la!te( cesta& nea'/n% mamă& aler#a%u!ă căţea şi su#ea %e la ea& care la r/n%ul ei simţea şi ea uşurare( stfel am/n%ouăaceste animale s-au o"işnuit şi se căutau una !e alta( Sărmanul cio"an oric/t s-a

stră%uit să le %es!artă& ele se uneau iarăşi( Fiin%că cio"anul era un om sensi"il& s-a #/n%it să-1 între"e !e %uho'nic %acă se !oate m/nca carnea acestui miel sau nu( Duho'nicul& a'/n% în 'e%ere şi sărăcia cio"anului& s-a #/n%it !uţin şi i-a s!us Fiule&mielul acesta nu se !oate m/nca !entru că a su!t %e la căţea( Dar ştii ce să faci>

Fiin%că toţi ceilalţi cio"ani %uc %aruri la a'ocatul cutare& miei şi "r/n0ă& să-i %uci şi tu

acest miel să-l măn/nce& numai el are "inecu'/ntare să-1 măn/nce& !entru că toatălumea îl ştie că este ne%re!t:(

=/n% acest a'ocat ne%re!t a îm"ătr/nit şi a că0ut la !at& a suferit ani între#i %ecoşmaruri şi nu !utea %ormi( -a lo'it şi o !arali0ie şi nu mai !utea nici să 'or"ească(

Duho'nicul a încercat să-l facă cel !uţin să-şi scrie !ăcatele& %ar şi-a !ier%ut şicontrolul şi a fost ne'oit să-i citească ru#ăciunea =elor Trei Tineri& ca să îşi închi%ă

!uţin ochii şi să %oarmă( 5i citea şi e?orcisme& ca să se liniştească !uţin( 6i s-a o%ihnit *a murit, în cele %in urmă( 6i să nă%ă$%uim că Dumne0eu îl 'a o%ihni cu a%e'ărat(

- Părinte, muli cred că li se fac vră0i. /e prind vră0ile?/ 0acă omul are pocăinţă !i se mărturise!te, nu se prind( 0acă prind vră7ile -nseamnă căa dat pricină( *oate a nedreptăţit pe cineva, !i/a 'ătut 7oc de vreo fată etc( :tunci vatre'ui să se pocăiască( să ceară iertare, să se mărturisească, să pună -n ordine !i să-ndrepte ceea ce a făcut( *entru că altfel chiar dacă toţi preoţii -i vor citi e%orcisme, nudispar vră7ile( <i nu numai vră7ile, ci chiar !i numai supărarea sufletului nedreptăţit estesuficientă ca să/l chinuie(

E%istă doar două chipuri de nedreptateG materială !i morală, nedreptate materială este

atunci când cineva -l nedreptăţe!te pe altul -n lucruri materiale( Iar nedreptate moralăeste atunci când, de pildă, cineva -n!alâ o tânără( <i dacă e orfană -!i -ngreuia1ă sufletulsău cu o greutate de cinci ori mai mare( &n ră1'oi !tii cum urmăre!te glonţul pe ceiimoraliH :colo ve1i clar dreptatea dumne1eiască !i protecţia lui 0umne1eu( ă1'oiul nusuferă necinstea( *e unul imoral -l va găsi glonţul(

;dată mergeam cu două companii să -nlocuim un 'atalion, -ntre timp am fost atacaţi !ine/am aruncat -n luptă( Onul din 'atalion, -mi aduc aminte, făcuse -n 1iua precedentă un



lucru necinstit, violase o femeie gravidă, sărmana( 0ar -n acea luptă numai acela amurit? &nfrico!ător? 9oţi spuneau după aceeaG 80o'itocul, 'ine a păţit?"( 3ai ales cei cefac viclenii, de!i -ncearcă să scape, -n cele din urmă plătesc(

Este de o'servat că toţi cei ce cred cu tărie -n 0umne1eu, -n mod firesc trăiesc !i cinstit,cre!tine!te, iar trupul lor cel curat este apărat de gloanţe mai mult decât dacă ar purtacinstitul =emn Qal CruciiR(

)edreptatea chinuie şi pe urmaşi

/ *ărinte, când am plecat la mănăstire, ai mei s/au purtat cu mine cu nedreptate( *ot cere prin lege ceea ce mi se cuvineH/ Nu, nu se potrive!te(

/ 3ă tem ca nu cumva să/i afle vreun rău din pricina nedreptăţii lor(

/ Iată, aceasta este curată mărime de suflet? 0acă a! fi -n locul tău, le/a! fi spusG Nu pentru mine nu doresc nimic( *artea ce mi se cuvine, a! vrea s/o -mpărţiţi la săraci( 0aţimai -ntâi la rudele sărace( >ă spun aceasta ca nu cumva să/i a7ungă pe copiii vo!tri urgialui 0umne1eu( *entru că se poate ca tatăl să dea ceva pentru sufletul lui !i să se facă din

'anii aceia de pildă o fundaţie, !i să nu lase nimic fiului său(

Se poate ca -ntr/o familie 'unicul sau 'unica să fi făcut nedreptăţi, dar ei să fie 'ine, !isă plătească pentru acelea copiii sau nepoţii lor( Se -m'olnăvesc !i sunt nevoiţi să dea ladoctori toate cele pe care le/au agonisit cu nedreptate, ca să se achite astfel 'unicii lor Qde păcate / n(t(R(

=/n%'a o familie !e care o cunoşteam trecea !rin multe încercări( .le au înce!ut cuca!ul familiei& !rintr-o "oală #rea( fost ţintuit la !at c/ţi'a ani& %u!ă care a murit(

!oi a murit şi femeia lui& %u!ă care şi co!iii lor& unul %u!ă altul( De cur/n% a murit şiultimul& al cincilea co!il( Dintr-o familie foarte "o#ată& cum era& a a$uns cea mai

săracă& !entru că şi-au '/n%ut tot ce a'eau& r/n% !e r/n%& ca să !lătească %octorii şialte %atorii( Mă miram %e această familie @=um %e se înt/m!lă at/tea "oli şi

nenorociri la aceştia>;( a mem"rii acestei familii nu se 'e%ea ca0ul cel "un& a%ică să fie încercaţi %e Dumne0eu ca aleşi ai ui& ci mai %e#ra"ă lucrau asu!ra lor le#ile%uho'niceşti ale lui Dumne0eu( =a să fiu mai si#ur& am încercat să aflu %e la nişte"ătr/ni cinstiţi& com!atrioţi ai acelei familii& cele %es!re ei( 6i am aflat că omul acesta aa'ut o moştenire %e la tatăl lui& %ar în continuare a mărit-o cu ne%re!tăţi( %ică& %acă o'ă%u'ă& ca să-şi mărite fata& îi cerea un îm!rumut !e care l-ar fi întors la secerat&acesta îi cerea o#orul !e care îl a'ea( )ar aceea& fiin% ne'oită& i-l %ă%ea( ltul îi cereaun îm!rumut să !lătească %atoria la "ancă& fă#ă%uin%u-i că îl 'a %a îna!oi c/n% 'a

a%una "um"acul( Dar acela îi cerea o "ucată %e !ăm/nt ce îl a'ea& şi sărmanul i-l %ă%ea %e ne'oie& ca să nu îl urmărească "anca( ltul îi cerea un im!rumut ca să-i

!lătească !e me%ici& iar acela îi cerea 'aca ce-o a'ea( 6i săracul acela i-o %ă%ea cu%urere& în felul acesta a a%unat o a'ere mare( 5nsă toată această nemulţumire aoamenilor în%ureraţi a lo'it nu numai în el şi în femeia lui& ci chiar şi în co!iii lui( stfel au lucrat le#ile %uho'niceşti şi au !ătimit şi aceia la felA a%ică au '/n%ut terenurile lor ca să !lătească me%icii şi toate cheltuielile !ricinuite %e "oli& şi %in foarte "o#aţi au%e'enit săraci şi unul %u!ă altul au !lecat Fireşte& Dumne0eu îi 'a $u%eca %u!ă mareaSa %ra#oste şi %re!tate(

)ar ceilalţi& care au fost siliţi& în ne'oia în care se aflau& să-şi '/n%ă ceea ce a'eau ca să-şi achite %atoriile la me%ici şi au sărăcit& 'or fi răs!lătiţi !entru ne%re!tatea ce li s-a făcut( Desi#ur că şi cei ne%re!ţi îşi !lătesc şi ei !ăcatele lor !otri'it cu cele ce suferă(

Cel care ne nedreptăţeşte ne face bine

- Părinte, cum să- vedem pe cel care ne nedreptăeşte?/ Cum să -l vedemH Ca pe un mare făcător de 'ine al nostru, care ne face depuneri laanca din cer( Ne face 'ogaţi pentru ve!nicie( :cesta este un lucru micH

;are nu -l iu'im pe făcătorul nostru de 'ineH ;are nu -i e%primăm recuno!tinţa noastrăH:!a !i pe cel care ne nedreptăţe!te să -l iu'im !i să -i fim recunoscători, pentru că ne face

'ine pentru ve!nicie, nedrepţii se nedreptăţesc ve!nic, -n timp ce cei ce primesc cu 'ucurie nedreptatea sunt -ndreptăţiţi ve!nic(

On familist evlavios a suferit multe nedreptăţi la serviciul său( :vea -nsă multă 'unătate!i le suferea pe toate fără să murmure( : venit odată la Coli'a mea !i mi/a spus toateacestea, după care m/a -ntre'atG 8Ce mă sfătuie!ti să facH”( :!a să faciG să prive!ti ladreptatea !i la răsplătirea dumne1eiască !i să faci ră'dare, nimic nu se pierde( &n felulacesta depui la 'anca lui 0umne1eu( &n cealaltă viaţa negre!it vei primi mult pentru-ncercarea aceasta ce o suferi( 0ar să !tii, unul 0umne1eu !i -n viaţa acesta răsplăte!te

pe cel nedreptăţit( 0acă nu -ntotdeauna pe cel ce suferă, -n mod sigur pe copiii lui( <tie0umne1eu ce face( *oartă de gri7ă de făptura Sa( 0acă face cineva ră'dare, lucrurile vin

la locul lor( =e iconomise!te 0umne1eu( 0ar este nevoie de ră'dare fără logică( 0acă !tiică 0umne1eu pe toate le vede !i le supraveghea1ă, atunci tre'uie să te predai lui cu totul(>e1i, Iosif n/a vor'it atunci când fraţii lui l/au vândut ca ro'( *utea să spunăG Suntfratele lor -nsă el n/a vor'it atunci, ci 0umne1eu a vor'it după aceea !i l/a făcut -mpărat(0ar dacă cineva nu face ră'dare, se chinuie!te( <i vrea ca lucrurile să/i vină numai a!acum -i convine, cum -i place, !i desigur odihnă nu află, !i nici nu decurg lucrurile a!acum vrea acela(

0acă cineva este nedreptăţit -n această viaţă de oameni sau de diavoli, 0umne1eu nu Senelini!te!te, pentru că aceasta pricinuie!te câ!tig acelui suflet -nsă de multe ori spunemcă suntem nedreptăţiţi, dar -n realitate noi nedreptăţim( :ici este tre'uinţă de luareaminte ca să putem descoperi aceasta -n sufletul nostru(

Celui cu da*dia$ da*dia

/ *ărinte, când cumpărăm ceva pentru mănăstire, unii nu vor să ne treacă pe factură( Cesă facemH

/ 9otdeauna să vă dea factură, iar voi să mai tăiaţi din pretenţiile voastre( Să vă limitaţinevoile voastre !i să faceţi numai ceea ce este a'solut necesar( Eu a!a a! face( Ne vaiconomisi 0umne1eu( 0acă noi, monahii, nu cerem să ni se dea factură, -i facem !i peceilalţi să păcătuiască( <i spunG 80acă a!a fac !i mănăstirile(((”( 0acă noi, care vrem să

ţinem poruncile procedăm a!a, !tiţi cât de mult smintimH 8Celui cu darea, darea”, spuneScriptura(

Eu când trimit scrisori nu prin po!tă, ci prin cineva, pun !i atunci tim're( 3irenii se-ndreptăţesc pe sine, dar !i mănăstirile dacă procedea1ă a!a -nseamnă că nu au sinceritate!i dau Evanghelia la o parte((( :tunci când nu ne plătim datoriile faţă de alţii . 8dacă/ţi iacineva haina, lasă/i !i căma!a 8 / facem o propovăduire falsă !i mirenii după aceea -!i

7ustifică căderile lor( Ei caută să afle ceva, ca să/!i odihnească puţin con!tiinţa( Să luămaminte, pentru că vom fi fără de răspuns -n 1iua Dudecăţii( Scopul este să ne apărăm maiales -n cele duhovnice!ti !i nu numai -n cele materiale( :tunci când pentru un oarecaremotiv nu vă dau facturi, să consideraţi lucrul acesta pagu'ă duhovnicească(

/ *ărinte, câteodată se -ntâmplă ca cineva să dea o sumă mică -n dar !i să ceară chitanţă pentru una mai mare( Ce să facemH/ Să spuneţiG Nu dăm chitanţe pentru sume mai mari( 0acă nu vreţi a!a, vă dăm -napoi

'anii, !i vedeţi, poate -n altă parte vă poate a7uta( Să nu se lipească de voi o astfel de 'oală(

/ *ărinte, un oarecare me!ter a cerut să/i desfacem contractul de muncă pe care -l avea

cu mănăstirea noastră ca să intre -n posesia a7utorului de !oma7, după care să continue sălucre1e la noi(

/ Nu, 're copile, nu este corect? *utină con!tiinţă de ar avea cineva, n/ar face aceasta? Nu se potrive!te să facem astfel de lucruri -n mănăstire( 0e!i mănăstirea este săracă, estede preferat să -i plătească un salariu du'lu, numai să nu facă aceasta( Este foarte gravlucrul acesta? inecuvântarea aduce 'inecuvântare, iar nedreptatea aduce catastrofă( Săluaţi aminte 'ine la aceasta, nici să nu faceţi astfel de tocmeli cu lucrătorii( 0in pricina

aceasta iau foc !i se -ntâmplă catastrofe -n mănăstiri( On funcţionar face 7urământ că -!iva face serviciul său cinstit, noi, ca monahi, nu rostim numai un astfel de 7urământ, ciunul du'lu( Căci făgăduinţa ce o dăm este duhovnicească !i dacă o călcăm, pentru noi

păcatul este -ndoit( =uaţi aminte să ţineţi un echili'ru, să e%iste o diferenţă( >ăd 'u'oicum coace( Se va sparge !i se va curăţa( 0umne1eu nu dă harul Său unei -ntocmirigre!ite( :ceasta ar fi ca !i cum ar a7uta pe diavolul( Căutaţi să e%iste sinceritate, cinste(Starea aceasta merge ca cel 'eat care se clatină( *oate sta -ntr/un locH >a veni urgia lui0umne1eu( >om da e%amene( &n prima fa1ă se va separa arama de aur( &n a doua se vaarăta câte carate de aur are fiecare(

=umea se mi!că -n minciună( ;amenii devin mincino!i( <i/au făcut o altă con!tiinţă( Nu pot deveni mincinos, să mă schim' pe mine -nsumi, deoarece aceasta pretindesocietatea( 3ai 'ine să mă chinuiesc( Este tre'uinţă de luare aminte ca să nu intrăm -nacest făga! lumesc( 0ar !i tot acest sistem economic ce e%istă nu a7ută deloc( ;amenii

sunt nevoiţi să declare mai puţin( etc( :m certat pe unii funcţionari financiari care erauoameni credincio!iG 8Ce faceţiH” le/am spus( 8=uaţi seama să se păstre1e puţin aluat?:7ung la mine multe fapte( Onul merge la :dministraţie !i spuneG :m ca venit unmilion( :dministraţia -i pune trei milioane, pentru că e%istă unii care declară o treime dinveniturile lor, socotindu/i -n felul acesta pe toţi( 0ar dacă e%istă un om con!tiincios, iar voi -l loviţi -nmulţindu/i de trei ori veniturile lui, -l faceţi să devină hoţ( :dică -n loc săa7utaţi să se schim'e puţin situaţia, faceţi -mpotrivă( Nu ne dăm seama când ne spunadevărul, -mi răspund( ; să vă daţi seama, le spun dacă veţi trăi duhovnice!te( :tunciveţi putea face această deose'ire( >ă va -n!tiinţa 0umne1eu ca să vă daţi seama(

Ct de mult s!a falsificat lumea

ăutatea oamenilor a -ntrecut orice limită( Caută numai cum să se -n!ele unul pe altul( <idacă -l in!alâ, consideră aceasta o mare i1'ândă( &ntr/adevăr, cât de mult s/a falsificatlumea? 9oate le fac false( <i 'ani iau mai mult decât luau cei mai de demult sărmanii(

&n general, toate le/au falsificat, -ntr/o 1i cineva mi/a adus ni!te răsaduri de ro!ii, fiecarerăsad era -ntr/o pungă mică !i cu pământ netre'nic, nisip mare, ca să ţină ume1eala( =evine greu să pună puţină apă( Nu mai vor'im să pună puţin gunoi( Numai deasupra era

foarte puţin ca piperul negru( Când l/am scos din pungă toată rădăcina era putredă( :m pus un strat de pământ pe deasupra ca să scoată rădăcini noi(

Cum -n!alâ lumea? Să vedeţi, mi/au adus odată o cutie mare cu dulciuri( :m s/o deschidcând va veni un grup mai mare mi/am spus( 8Să n/o deschid acum, ca să nu intrefurnicile”, -ntr/o 1i s/au adunat mai mulţi( :m apreciat că vor a7unge QdulciurileR !i chiar vor prisosi( Cum am deschis/o, văd -năuntru staniol din toate părţile( <i partea -n care seaflau dulciurile era a!a de mică( 9ot celălalt spaţiu era gol( :ltă dată mi/au adus o cutie

deose'ită cu dulciuri, legată cu panglici( 8:m s/o ţin pentru copiii de la :toniadă”, mi/am spus( 0ar era -n ea ni!te rahat -ntărit !i vechi( Eu nu dau un astfel de rahat lumii, cidau numai rahat proaspăt(

- Părinte, nu-şi dau seama că aceasta este nedreptate?/ Nu( Ci o consideră i1'ândă pentru că păcatul a devenit modă şi nedreptatea isteime.0uhul lumesc, din păcate, !lefuie!te mintea spre viclenie, !i cel ce nedreptăţe!te pesemenul său socoate aceasta ca o i1'ândă( &!i ia !i diplomă de meritG 8:cesta estediavol, pe toate le i1'ute!te", -i spun unii, -n timp ce lăuntric el suferă mustrareacon!tiinţei sale, care este iadul cel mic(

Cel drept are pe "umne#eu de partea lui

;amenii nu mai -ncap astă1i -n această lume( 0acă cineva vrea să trăiască cinstit !i

duhovnice!te, nu -ncape -n această lume(

/ *ărinte, de ce nu -ncapeH/ Când cineva este sensi'il !i se află -ntr/un mediu dur care -i face viaţa neagră, cum săsuporte aceastaH Sau tre'uie să -n7ure etc(, sau să plece? 0ar nu poate pleca, pentru către'uie să trăiască( &i spune patronulG ":m -ncredere -n tine pentru că nu furi, dar tre'uiesă pui !i stricate printre cele 'une( *rintre 'aloţii de trifoi 'un tre'uie să pui !i puţiniamestecaţi”( &l pune chiar !i director, numai ca să/l ţină acoloJ tre'uie -nsă să facă a!acum i s/a spus, căci altfel -l va da afară din servici( :poi, sărmanul, nu mai poate dormi!i -ncepe să ia hapuri( <tiţi ce trag sărmanii oameniH Ce greutăţi, ce presiuni -ntâmpinămulţi la serviciu de la !efii lorH =e fac viaţa neagră( Să/!i lase serviciulH :u familii( Sămai rămânăH Chinuri, -nainte adânc, -napoi prăpastie( Strâmtorare din amândouă părţile(Să plesnească, sărmanul( Face ră'dare, se luptă(

:ltul este lăsat să facă toată trea'a, iar colegul lui merge la servici numai să ia salariul(Cunosc pe unul care a fost undeva director( Când s/au schim'at lucrurile, l/au scos dinfuncţia de director !i au pus pe altul, al partidului de la putere, care nu terminase niciliceul( 0ar fiindcă acesta nu !tia nimic, n/au putut să/l dea -n altă parte pe cel dinainte(<i atunci ce facH *un -n acela!i loc al doilea 'irou( Serviciul -l făcea vechiul director, iar

cel nou stăteaG ţigară, cafea, discuţii((( Cu desăvâr!ire o'ra1nic(”Nu/ ducea mintea lanimic, spunea orice -i venea la gură, iar răspunderea cădea asupra celui dinainte( <iaceastă până când acela a fost nevoit să plece( Nu cumva tre'uie să plec -n altă parteH=ocul este strâmtJ nu -ncap două 'irouri( 3ai 'ine staţi dumneavoastră aici", i/a spus !ia plecat, pentru că i/a făcut viaţă amară( <i nu o 1i sau două( &n fiecare 1i să ai unul caacesta pe cap este mare chin(

*e omul cel drept toţi ceilalţi -l -m'râncesc -n postul cel mai de pe urmă sau chiar -i iau!i locul( &l nedreptăţesc, -l calcă / "calcă pe cadavre", nu se spune a!aH 0ar cu câtoamenii -l -m'râncesc -nspre cele de 7os, cu atât 0umne1eu -l urcă spre cele de sus, ca

pluta( 0ar este nevoie de foarte multă ră'dare( ă'darea re1olvă foarte multe lucruri(

Cel ce vrea să rămână virtuos !i să fie cinstit la serviciul său, fie lucrător de este, fienegustor, fie orice ar fi, tre'uie să !tie 'ine că atunci când -!i va -ncepe trea'a sa, vaa7unge la punctul chiar să nu ai'ă de unde să/!i plătească nici chiria, dacă are maga1inJnumai a!a -i va veni 'inecuvântarea lui 0umne1eu( 0ar să nu -nceapă lucrul spunându/!iG "0acă voi a7unge până acolo, după aceea voi avea clientelă"( Să nu ai'ă acest gând,

pentru că atunci 0umne1eu nu/i va da( 0ar de va spuneG ">oi trăi după 0umne1eu, nuvoi face nedreptăţiJ voi spune că aceasta costă 4# de drahme, cealaltă ##", atunci0umne1eu nu/ va lăsa( 0acă un altul va da cu 4## drahme ceea ce acela dădea cu 4#,se va -m'ogăţi( 0ar -n cele din urmă acest -n!elător va a7unge să nu ai'ă de unde plăti

nici chiria !i -!i va -nchide maga1inul, pentru că lumea va afla, -n timp ce acel om cinstit-ncet/-ncet nu va mai putea face faţă din pricina clientelei ce/o va avea !i va anga7a !ia7utoare( =a -nceput -nsă va fi -ncercat( Cel 'un este -ncercat -n mâinile celor răiJ trece

prin darac(

Când cineva merge cu diavolul, cu viclenii, 0umne1eu nu 'inecuvântea1ă lucrurile lui(Ceea ce fac oamenii cu viclenie nu reu!e!te( *oate să se vadă până la o vreme că-naintea1ă, dar -n cele din urmă va cădea grămadă( Cel mai important este să porneascăcineva de la 'inecuvântarea lui 0umne1eu -n tot ceea ce face( :tunci când omul estedrept, are pe 0umne1eu de partea lui( Iar dacă mai are !i puţină -ndră1neală la0umne1eu, atunci face !i minuni( Când cineva pă!e!te având ca dreptar Evanghelia, i secuvine a7utorul dumne1eiesc( Onul ca acesta călătore!te cu ristos( <i cum să nu ai'ădrept la a7utorul dumne1eiescH 9oată temelia aici este( 0e aici -ncolo să nu se teamă denimic( Ceea ce are valoare este să Se odihnească ristos, 3aica 0omnului !i Sfinţii -nfiecare lucrare a noastră, !i vom avea 'inecuvântarea lui ristos, a 3aicii 0omnului !i aSfinţilor, iar Sfântul 0uh Se va odihni -n noi( Cinstea omului este mai preţioasă decâtcinstitul =emm( 0acă cineva nu este cinstit !i are cinstitul =emn asupra sa, este ca !icum nu ar avea nimic( Iar dacă altul nu are cinstitul =emn, dar e cinstit, prime!te a7utoruldumne1eiesc( 0acă mai are !i cinstitul =emn, atunci(((

"reptul este răsplătit şl în viaţa aceasta

:m vă1ut suflete care au fost nedreptăţite, dar au suferit nedreptatea cu gânduri 'une, iar harul s/a revărsat asupra lor -ncă din viaţa aceasta(

=u mulţi ani înainte m-a cercetat un creştin e'la'ios& sim!lu şi "ine'oitor& şi mi-a cerut să mă ro# ca Hristos să-i lumine0e !e co!iii lui ca& atunci c/n% 'or 'eni în '/rstă& să nu

c/rtească îm!otri'a ru%elor !entru marea ne%re!tate ce le-au făcut-o( 6i mi-a !o'estit înt/m!larea( şa cum am 'ă0ut& omul acesta era într-a%e'ăr un om al lui Dumne0eu(

.ra fratele mai mare între cei cinci co!ii ai familiei sale care& %u!ă moartea neaşte!tatăa tatălui lor& a !urtat #ri$ă %e fraţii lui ca un tată "un( lucrat %in #reu& a c/şti#at şi

!uţină a'ere& terenuri etc( şi a aran$at !e cele %ouă surori ale lui( S-au căsătorit şi fraţiilui mai mici& au luat terenurile cele mai "une&li'e0ile %e măsline etc& iar lui i-au lăsat cele nero%itoare& ster!e& nisi!oase( a sf/rşit s-a căsătorit şi el şi a %o"/n%it trei co!ii(

.ra în '/rstă şi fireşte& se #/n%ea la co!iii lui ca nu cum'a să înţelea#ă ne%re!tateaatunci c/n% se 'or mări şi să c/rtească( 6i-mi s!unea @.u nu mă m/hnesc !entrune%re!tate& !entru că citesc saltirea( catismă %u!ă amia0ă şi %ouă catisme înainte%e se face 0iuă( !roa!e că am în'ăţat-o !e %e rost( <ici un !salm nu s!une că ne%re!ţiiau făcut 'reo !roco!seală& în tim! ce la cei %re!ţi se #/n%eşte Dumne0eu( .u& ărinte&nu mă m/hnesc %e o#oarele ce le-am !ier%ut& ci mă m/hnesc !entru fraţii mei că îşi

!ier% sufletele lor(

Du!ă această a !lecat acest om "inecu'/ntat şi m-a cercetat iarăşi %u!ă 'reo 0ece ani(6i mă întrea"ă foarte "ucuros @Mă mai ţii minte( ărinte>”(

@Da”& i-am s!us şi l-am între"at cum o %uce(

@cum am %e'enit "o#at7”& mi-a răs!uns(

@Dar cum ai %e'enit "o#at& frate>”(((

@)ată& terenurile cele nero%itoare au %o"/n%it mare 'aloare& !entru că erau la malul mării( De %ata aceasta am 'enit să îmi s!ui ce să fac cu "anii cei mulţi !e care îi am”(

@Să-ţi asi#uri co!iii cu c/te o căscioară şi să ţii c/ţi'a "ani şi !entru stu%iile lor& !/năce se 'or aran$a”(

@m şi !entru co!iii mei& îmi s!une& şi tot sunt mulţi”(

@Dă mai înt/i ru%elor tale sărace şi %u!ă aceea şi la alţi săraci”(

@m %at ărinte& %ar tot sunt mulţi”(

@Dă să se facă "iserica %in satul tău”(

@m %at şi tot sunt %estui”(

tunci îi s!un @Mă 'oi ru#a să te lumine0e Hristos& ca să faci "ine acolo un%e este maimare ne'oie”(

!oi l-am între"at ”=e îţi fac fraţii> Bn%e sunt>”(

i0"ucnit în !l/ns şi !rintre sus!ine mi-a răs!uns @<u ştiu( ărinte( S-au !ier%ut şiurmele lor( 6i-au '/n%ut terenurile %in sat& li'e0ile %e măslini şi o#oarele şi acum nu ştiuun%e se află( Mai înt/i au !lecat în Cermania& a!oi în ustralia& şi acum au %is!ărut”(

Mi-a !ărut rău că l-am între"at %es!re fraţii lui& neştiin% că se 'a m/hni at/t %e mult( -am m/n#/iat %u!ă aceea şi a !lecat liniştit& i-am s!us să ne ru#ăm am/n%oi ca săau0im şi %es!re aceia 'eşti "une( Mi-am a%us aminte %e salmul care 0ice ;ă0ut-am !ecel necre%incios fălin%u-se şi înălţ/n%u-se ca ce%rii i"anului( 6i am trecut şi iată nuera& şi l-am căutat !e el şi nu s-a aflat locul lui”( .?act aşa s-a înt/m!lat şi cu

nenorociţii lui fraţi(

<u e?istă lucru mai rău ca ne%re!tatea( rice aţi face& căutaţi să a'eţi "inecu'/ntarealui Dumne0eu(

Capitolul + !,'inecuvntaţi şi nu blestemaţi---

3/a -ntre'at cinevaG 8 Ceea ce cântăm -n *ostul mare, adicăG 8:daugă lor rele, 0oamnecelor măriţi ai pământului”, de ce o spunem, căci este 'lestemH 8:tunci când năvălesc

'ar'arii i/am spus !i merg să distrugă fără vreo pricină un popor, iar acel popor se roagăca să/i a7ungă cele rele, adică să li se strice căruţele iar caii lor să păţească ceva ca să fie-mpiedicaţi, este 'ine sau rău aceastaH :ceasta -nseamnă să le vină piedici( Nu -nseamnăcă sunt 'lestemaţi”(

/ *ărinte, când prinde 'lestemulH/ lestemul prinde atunci când e%istă la mi7loc nedreptatea( 0acă, de pildă, o femeie -!i

'ate 7oc de alta ce este mâhnită sau -i face vreun rău, iar cea mâhnită o 'lesteamă, s/aterminat, se pierde neamul ei( :dică atunci când fac rău cuiva !i acela mă 'lesteamă, se

prind 'lestemele lui( &ngăduie 0umne1eu !i se prind, precum de pildă -ngăduie ca unul

să omoare pe altcineva( Când -nsă nu e%istă nedreptate, atunci 'lestemul se -ntoarce lacel ce l/a rostit(

/ <i cum se slo'o1e!te cineva de 'lestemH/ *rin pocăinţă !i spovedanie( Cunosc multe ca1uri de oameni care s/au chinuit din

pricina 'lestemelor deoarece au fost vinovaţi, dar care, atunci când au -nţeles că au fost 'lestemaţi, s/au pocăit, s/au spovedit !i s/au -ndreptat(

0acă cel ce a fost vinovat spuneG 80umne1eule, am făcut asta !i asta, iartă/mă", !i sespovede!te cu durere !i sinceritate, atunci 0umne1eu -l va ierta( 0oar este 0umne1eu(

/ Este pedepsit numai acela care prime!te 'lestemul sau !i acela ce -i spuneH/ Cel ce prime!te 'lestemul se chinuie!te -n viaţa aceasta( Iar cel ce a 'lestemat sechinuie!te !i -n viaţa aceasta !i se va chinui !i -n cealaltă, pentru că va fi pedepsit de0umne1eu ca un uciga!, dacă nu se va pocăi !i spovedi(

*entru ca, să 1icem, poate cineva să te necă7ească, -nsă tu, cu 'lestemul ce i/l dai, este ca!i cum ai lua pistolul !i l/ai omor-( Cu ce drept faci aceastaH ;rice ţi/ar fi făcut celălalt,nu ai dreptul să/l omori( Ca să a7ungă să 'lesteme cineva, -nseamnă că are răutate(Cineva 'lesteamă atunci când o spune cu patimă, cu -nver!unare(

tunci c/n% "lestemul 'ine %e la omul care are %re!tate are mare !utereA mai ales

"lestemul 'ă%u'ei& îmi a%uc aminte %e o "ătr/nă care a'ea un căluţ şi îl le#a lamar#inea !ă%urii sa !ască( Fiin%că era !uţin 0"ur%alnic& l-a le#at cu o funie mai tare(%ată au mers trei femei în !ă%ure să taie lemne( Bna era "o#ată& una 'ă%u'ă& iar cealaltă orfană şi foarte săracă( u 'ă0ut funia cu care era le#at calul ce !ăştea şi au

s!us @;( u %e0le#at-o %e la cal& au tăiat-o în trei şi fiecare %in ele au luat c/te o "ucată ca să îşi le#e sarcina( Fireşte& calul a fu#it( =/n% a'enit "ătr/na şi n-a aflat calul& s-a m/hnit mult( înce!ut să-l caute !este totA s-aostenit mult !/nă să-l #ăsească& în cele %in urmă& %u!ă ce l-a aflat& a s!us su!ărată@e ceea ce a făcut aceasta s-o %ucă cu aceeaşi funie”& într-o 0i& fratele femeii "o#ate

făcea #lume cu o !uşcă& cre0/n% că e #oală - era %in cele ce le lăsaseră italienii - şi aîm!uşcat-o !e soră-sa în #/t( Tre"uia s-o %ucă la s!ital şi tre"uia funie ca să o le#e !e o

scară %e lemn( 5n ceasul acela s-a #ăsit o "ucată %e funie& aceea furată& %ar n-a a$uns( u a%us şi cele %ouă 'ecine ale ei cele %ouă "ucăţi furate şi au le#at-o %e scară şi astfel au %us-o la s!ital( şa s-a înfă!tuit "lestemul "ătr/nei @Să o %ucă cu aceeaşi funie:& încele %in urmă a murit& sărmanaA Dumne0eu s-o o%ihnească( e%eţi& a !rins "lestemul lacea "o#ată& care nu a'ea ne'oie materială( =elelalte a'/n%u-şi sărăcia lor& a'useserăoarecare în%re!tăţire(

'oli şl nenorociri din blestem

3ulte 'oli cărora medicii nu le găsesc pricina pot fi din 'lestem( Cum să găseascămedicii 'lestemulH

%ată mi-au a%us la =oli"ă un !arali0at( Bn "ăr"at 0%ra'ăn nu !utea sta $os( Tru!ul îiera înţe!enit ca un lemn( Bnul îl %ucea în s!ate& iar altul îl ţinea %e !icioare( )-am !us%ouă lemne %e care s-a s!ri$init& sărmanul( =ei care îl însoţeau mi-au s!us @De la'/rsta %e 1 ani este în starea aceasta şi au trecut 18 ani %e atunci:(

@Dar cum să !ăţească aceasta fără nici o !ricină>:& am între"at( @ %ată mer#ea cu auto"u0ul la şcoală şi stătea întins !e o "ancă( ao staţie s-au urcat un !reot în '/rstă şi un "ătr/n şi stăteau în !icioare l/n#ă el( tuncicine'a i-a s!us :Scoală-te& să stea '/rstnicii:( cela însă s-a întins şi mai mult !e"ancă& fără să %ea im!ortanţă la cele 0ise( tunci "ătr/nul care stătea în !icioare îi

s!une :întins să răm/i şi nicio%ată să nu !oţi şe%ea7:( 6i "lestemul a !rins( e0i&t/nărul a fost o"ra0nic( =a şi cum ar fi s!us :De ce să mă scol& %acă am !lătit locul>;(

Da& %ar şi celălalt a !lătit& şi este în '/rstă& res!ecta"il şi stă şi în !icioare& iar tu eşti unco!il mic %e 1 ani şi stai $os( :ceasta este !ricina& i-am s!us( =aută să te !ocăieşti&%acă 'rei să te faci "ine( .ste ne'oie %e !ocăinţă:( Sărmanul& %e în%ată ce şi-a %at

seama şi şi-a recunoscut #reşala& s-a şi făcut "ine(

Câte de acestea ce se -ntâmplă a1i, nu sunt din 'lestem !i din supărare peste măsură?Când se distrug familii -ntregi sau mor multe persoane -ntr/o familie să !tiţi că se-ntâmplă aceasta fie din nedreptate, fie din vră7i, fie din 'lestem(Bn tată a'ea un co!il ce nu mai stătea acasă( %ată tatăl său îi s!une foarte su!ărat:Să 'ii o%ată !entru tot%eauna:( 5n noa!tea aceea& "ăiatul 'enin% acasă& e?act în faţacasei sale l-a lo'it o maşină şi a murit( rietenii lui l-au ri%icat şi l-au %us în casă( 'enit %u!ă aceea şi tatăl lui la =oli"a mea şi !l/n#ea( @=o!ilul a murit în faţa uşii caseimele:& s!unea( =ercet/n%u-)& mi-a s!us mai a!oi @)-am s!us un cu'/nt”( @=e i-ai

s!us>”& l-am între"at( :M-am în'erşunat că um"la noa!tea şi i-am s!us @Să 'ii o%ată !entru tot%eauna7”& nu cum'a a fost %in aceasta>”( @.i& %in ce altce'a> i-am s!us(=aută să te !ocăieşti şi să te s!o'e%eşti”( e%eţi& i-a s!us numai aceste cu'inte @De%ata aceasta să 'ii o%ată !entru tot%eauna”& şi l-au a%us !e co!il mort( 6i %u!ă aceea%urere şi !l/ns !e tatăl lui(

lestemul părinţilor prinde mult

Să !tiţi că 'lestemul părinţilor prinde multJ chiar !i supărarea lor( Chiar dacă nu l/ar 'lestema părinţii pe copil, doar de s/ar -nver!una -mpotriva lui, copilul nu va vedea 1ilesenine, ci viaţa lui va fi numai un chin( Se va chinui mult -n viaţa aceasta( Fire!te, se va

u!ura -n cealaltă viaţă, pentru că achită aici ceva( Se -mpline!te cuvântul pe care/ spune:a IsaacG 83ănâncă din iad, adică -mpuţinea1ă din chinul iadului prin chinurile de aici,din această viaţă( *entru că !i chinul din viaţa aceasta mănâncă din iad( :dică atuncicând lucrea1ă legile duhovnice!ti, se mic!orea1ă puţin din iad, din chinuri(

*ărinţii care dau pe copiii lor, necuratului -i făgăduiesc diavolului !i apoi diavolul aredrepturi asupra lor( 83i l/ai făgăduit", -ţi spune(

5n Farasa era o familie( 'eau un co!il care !l/n#ea& iar tatăl lui îl %ă%ea@necuratului”( 6i iată ce s-a înt/m!lat( %ată c/n% tatăl său l-a trimis !e co!il @necuratului:& a în#ă%uit Dumne0eu ca să %is!ară co!ilul %in lea#ăn( tunci nenorocitamamă se %uce la Ha#i-efen%i 4 s!un/n%u-i @Ha#i-efen%i& să am "inecu'/ntarea ta& mi-au luat %ia'olii co!ilulE( S-a %us Ha#i-efen%i& a citit ru#ăciuni %easu!ra lea#ănului şi s-a întors co!ilul( Trea"a aceasta se făcea mereu( Sărmana mamă s!unea Ha#i-efen%i&

să am "inecu'/ntarea ta& c/t o să mai mear#ă aceasta>”( @.u nu o"osesc să 'in& ţie îţi'ine #reu să 'ii să mă chemi> a o"osi %ia'olul şi îl 'a lăsa”( De atunci nu mai%is!ărea co!ilul( Du!ă ce s-a făcut mare îi s!uneau @chi!ul %ia'olului”( Tul"ura tot

satulA îi 0ă!ăcea !e toţi( =e a mai tras şi tatăl meu cu el7 Mer#ea la unul şi-i s!uneaE=utare a s!us aşa %es!re tine:( Mer#ea şi la altul şi s!unea la fel( Du!ă aceea secertau unul cu altul şi se "ăteau( =/n% acei oameni !rice!eau aceasta& mer#eau la el ca

să-l !rin%ă şi să-l !e%e!sească( Dar acesta îi sucea şi îi făcea ca aceia să-şi cearăiertare %e la el( t/t %e în%răcit era( =hi!ul %ia'olului( iconomisit Dumne0eu ca şi

ceilalţi să 'a%ă în continuare urmările& ca să le 'ină mintea la ca!& să se înfr/ne0e !e eiînşişi şi să fie foarte atenţi( cum& cum îl 'a $u%eca Dumne0eu !e acesta& este alt

su"iect( Fireşte că are şi multe circumstanţe atenuante(

Cea mai mare avere pentru lume este 'inecuvântarea părinţilor( 0upă cum -n viaţamonahicească cea mai mare 'inecuvântare este să prime!ti 'inecuvântarea stareţului tău(0e aceea se spuneG 8Să iei 'inecuvântarea părinţilor"(

mamă& îmi a%uc aminte& a'ea !atru co!ii şi se !l/n#ea& sărmana( :oi muri %e su!ărare& îmi s!unea( <u s-a căsătorit nici un co!il& fă ru#ăciune:( ă0/n% că este o femeie 'ă%u'ă cu co!ii orfani& mi-a fost milă %e ei( Fac ru#ăciune& fac ru#ăciune& %ar nimic( 5mi s!un :Se înt/m!lă ce'a aici:( :Mi s-au făcut 'ră$i:& s!uneau co!iii( :;& îi între"(:Da& ărinte& îmi s!un( =/n% eram mici& Fiin%că eram foarte 0"ur%alnici& mama ne

s!unea mereu %e %imineaţa !/nă seară =a lemnele să răm/neţiA ca lemnele sarăm/neţi:( Mer#eţi şi scuturaţi-o !e mama 'oastră& le-am s!us& şi să-i s!uneţi să se

!ocăiască şi să se s!o'e%ească şi %e acum înainte să 'ă %ea mereu "inecu'/ntări:(

5ntr-un an şi $umătate s-au căsătorit toţi !atru( ceea& sărmana& era femeie 'ă%u'ă şi se

!are că şi fără ră"%are& iar co!iii& 0"ur%alnici fiin%& o scoteau %in ră"%ări şi %e aceea îi"lestema(

/ 0acă părinţii -!i 'lesteamă copiii !i după aceea mor, cum se vor slo'o1i copiii de 'lestemH

4 şa îl numeau !e Sf/ntul rsenie =a!a%ocianul(



/ 0acă copiii caută -n ei -n!i!i vor afla că, pentru a fi 'lestemaţi de părinţii lor, se pare căau fost nero1i !i i/au chinuit pe aceia( 0ar dacă vor recunoa!te gre!eala lor, se vor pocăicu sinceritate !i se vor spovedi, atunci se vor -ndrepta( Iar dacă mai !i sporesc duhov/nice!te, atunci vor fi a7utaţi !i părinţii lor(

/ *ărinte, când am plecat la mănăstire !i pe mine m/au 'lestemat părinţii mei(/ :cestea sunt singurele 'lesteme care se transformă -n 'inecuvântări(

'lestemul .politicos/

/ *ărinte, este corect să spună cineva despre cel ce l/a nedreptăţitG 80umne1eu să/irăsplătească"H/ Cel ce spune a!a este 'at7ocorit de cel viclean !i nu -nţelege că -n felul acesta

'lesteamă -ntr/un mod politicos( Sunt unii care spun că sunt sensi'ili !i au dragoste !i

fineţe !i suportă nedreptăţile ce li se fac de oameni, dar spunG 80umne1eu să lerăsplătească”( &n viaţa aceasta toţi oamenii dăm e%amene pentru ca -n cealaltă viaţă, ceave!nică, să ne -nvrednicim de ai( Aândul -mi spune că acest 'lestem politicos este su'nivelul de plutire duhovnicească !i nu -i este -ngăduit cre!tinului să/l rostească, pentru căristos nu ne/a -nvăţat o astfel de dragoste, ciG "*ărinte, iartă/le lor, că nu !tiu ce fac”(9ot astfel 'inecuvântarea cea mai mare dintre toate este atunci când suntem 'lestemaţi

pe nedrept, iar noi primim aceasta -n tăcere !i cu 'unătate(

Când suntem clevetiţi sau nedreptăţiţi fie de oamenii superficiali, fie de cei vicleni, careau răutate !i strâm'ă !i adevărul, dacă putem este 'ine să nu dorim să ne -ndreptăţimatunci când nedreptatea prive!te numai persoana noastră, nici să spunemG "Să lerăsplătească 0umne1eu", pentru că !i aceasta este tot 'lestem( E 'ine să/i iertăm cu toatăinima noastră !i să rugăm pe 0umne1eu să ne -ntărească, astfel -ncât să putem ridicagreutatea clevetirii !i să continuăm viaţa duhovnicească pe cât putem -n ascuns(

;amenii care au ca tipic să 7udece !i să osândească pot continua să ne nedreptăţească,deoarece -n felul acesta ne pregătesc mereu cununi de aur pentru viaţa cea adevărată(Fire!te, cei ce sunt aproape de 0umne1eu niciodată nu pot fi 'lestemaţi, pentru că nu aurăutate, ci numai 'unătate !i orice rău ar arunca cineva asupra acestor oameni sfinţiţi, se

sfinţe!te, iar ei simt o 'ucurie mare !i tainică(

"eochiul

Invidia, atunci când are !i răutate, poate pricinui rele( :cesta este deochiul( E o lucrarediavolească(

/ *ărinte, iserica recunoa!te că deochiul este o lucrare diavoleascăH

/ 0a, e%istă !i o rugăciune specială( Când cineva spune ceva cu invidie, atunci este8deochiat”(

/ *ărinte, mulţi cer "talismane" pentru prunci, ca să nu fie deochiaţi( Este 'ine să poartea!a cevaH/ Nu, nu este 'ine( Să spuneţi mamelor lor să le pună cruciuliţe(

/ *ărinte, dacă cineva laudă un lucru frumos !i cei care l/au făcut primesc lauda cu ungând de mândrie !i se pricinuie!te un rău, acesta este deochiH/ Nu este deochi lucrul acesta, -n ca1ul acesta lucrea1ă legile duhovnice!ti( 0umne1euretrage harul Său de la om !i atunci se pricinuie!te pagu'ă( 0eochiul e%istă -n ca1urirare( 3ai ales oamenii care au invidie !i răutate / puţini sunt de ace!tia / sunt cei caredeochia1ă(0e pidă, o femeie vede un copila! drăgăla! cu mama lui !i spune cu răutateG 80e ce n/am

avut eu acest copilH 0e ce l/a dat 0umne1eu acesteiaHL( :tunci copila!ul acela poate păţiceva răuJ fie nu va putea dormi, fie va plânge mereu, fie se va chinui -n altfel( Iar toateacestea se -ntâmplă pentru că aceea a spus/o cu răutate( <i dacă copilul s/ar -m'olnăvi !iar muri, acea femeie ar simţi 'ucurie -n sinea ei( :ltul vede un viţelus, -l pofte!te !i-ndată acela piere(

0e multe ori -nsă se poate ca să se chinuiască copilul, dar să fie de vină mama lui( :dicăse poate ca mama să fi vă1ut cândva un copil sla' !i să fi spusG 8Ce copil este acestaH Ceschelet de copil?”( Să se fi lăudat cu al ei !i să fi 7udecat pe cel străin( <i ceea ce a spuscu răutate despre copilul străin prinde la al ei( :poi din pricina mamei copilul sechinuie!te fără să fie vinovat( Se tope!te sărmanul, ca să se pedepsească mama !i să/!i-nţeleagă gre!eala( Fire!te, copilul va fi mucenic( Dudecăţile lui 0umne1eu sunt a'is(

'inecuvntarea ce iese din inimă este binecuvntare dumne#eiască

Să vă dau !i eu acum un 8'lestem?”( 0umne1eu să vă umple inima de 'unătatea !i demulta Sa dragoste până ce o să -nne'uniţi, astfel ca să vă plece mintea de pe pământ !isă vă aflaţi de pe acum lângă El, -n cer( Să -nne'uniţi cu ne'unia cea dumne1eiască adragostei lui 0umne1eu? Să vă aprindă 0umne1eu inimile voastre cu dragostea Sa? Să

nu mă mai siliţi altă dată să vă mai dau !i un al doilea, pentru că 8'lestemul” meu Qcel 'unR prinde, fiindcă iese din inima mea(

om face mănăstire”, dar mănăstirea nu se făcea( *roiectul se ve!te7ea( :tunciam spusG 80e -ndată ce voi ie!i din spital, mănăstirea va răsări ca o ciupercă( &ntr/un anveţi fi -n mănăstire?”( <i -ntr/adevăr, -ntr/un an s/a făcut mănăstirea( :m spus aceasta cu

toată inima mea( :ţi avut dispo1iţie 'ună, de aceea nu v/a lăsat 0umne1eu( :ltfel nu see%plică(

Când te doare sufletul pentru un om care are smerenie !i cu toată inima sa -ţi cere să terogi, de pildă, pentru o patimă ce -l chinuie !i/i spuiG Nu te teme, te vei face mai 'un, -idai o astfel de 'inecuvântare, care este o 'inecuvântare dumne1eiască( Ea are multădragoste !i durere, de aceea prinde( =ucrul acesta este plăcut lui 0umne1eu !i de aceeaEl -mpline!te 'inecuvântarea( :dică !i numai durerea ce o simte cineva pentru altul esteca o 'inecuvântare(

;dată, pe când eram militar, m/a trimis comandantul să -mplinesc o făgăduinţă la o 'isericuţă a Sfântului Ioan -naintemergătorul, pentru că atunci, -n ră1'oi, ne a7utaseSfântul( Eram trimis să duc două sfe!nice pentru 'isericuţă !i -n acela!i timp să -nsoţesc

pe cineva care tre'uia să treacă pe la 9ri'unalul militar din 3avpacto( Ceilalţi militari i/

au spus comandantuluiG 8:i !i găsit om care să/l predea”( Era din Epir, sărmanulcântăreţ am'ulant, sărac, căsătorit, cu copii, !i fusese acu1at că s/a rănit singur ca săscape de ră1'oi( Se gândeaG "3ai 'ine să am doar un picior decât să mor"( :m co'orât la:grinio, unde avea ni!te cunoscuţi( 8Să mergem să/i vâd”, -mi spune( 8Să mergem", -ispun( 8Să mergem aici, să mergem acolo"( Ce să fac, am mers !i eu cu el( 3areosteneală( ei vedea că tu o vei duce mai 'ine decât toţi( <icomandantul va trimite scrisoare ca să te 'age -n vreo slu7'ă !i vei putea să -ţi rânduie!ti!i copiii !i vei avea !i viaţa -n siguranţă”( &n cele din urmă, când am a7uns la 3avpacto,am aflat că !i comandantul trimisese o scrisoare !i l/a scăpatJ altfel ar fi fost e%ecutat( &ntimp de ră1'oi lucrurile sunt severe( Comandantului i/a fost milă de el, fiindcă era cufamilie, !i l/a pus 'ucătar la Centrul de 3o'ili1are( <i/a adus !i familia aproape de el !i a

petrecut o viaţă mai 'ună decât toţi( <i fiindcă militarii nu mergeau -ntotdeauna sămănânce acolo, mâncarea prisosea !i astfel -!i hrănea !i copiii( 0upă asta toţi -i spuneauG9u ai dus/o mai 'ine decât toţi?"( *entru că noi toţi ceilalţi eram pe munţi, -n 1ăpe1i(Ceea ce -i dorisem a fost plăcut lui 0umne1eu, pentru că am spus/o cu durere, dinadâncul inimii mele !i de aceea 0umne1eu a -mplinit/o(

&mi aduc aminte de un alt ca1, la oniţa, când eram la Sfânta 3ănăstire Stomiu( 0upă

pra1nicul 3aicii 0omnului de la 6 septem'rie, -nchinătorii au lăsat toate -n neorân/duială( *e când mai aran7am câte ceva, văd că a rămas sora mea cu o altă fată să aran7e1elucrurile( Sărmana aceea mai avea -ncă două surori care se măritaseră, !i numai earămăsese necăsătorită( Ce mărime de suflet avea? : rămas !i le/a aran7at pe toate !i laurmă mi/a spusG 8*ărinte, dacă este nevoie, putem rămâne să facem !i alte tre'uri”(":tâta mărime de suflet?L, -mi spun( 3erg -n 'isericuţă !i spun cu toată inima meaG83aica 0omnului, rânduie!te tu cele pentru ea( Eu nu am ce să/i dau”( <i dacă a! fi avutnu ar fi primit( Ei 'ine, cum a mers acasă o a!tepta unul cu care făcusem armată



-mpreună, un 'ăiat foarte 'un, un 'ulgăre de aur, !i dintr/o familie 'ună( S/au căsătorit-ndată( Cum a răsplătit/o 3aica 0omnului?

Capitolul 0 ! Păcatul aduce nenorociri

:i stropit Q1ar1avaturileR pentru omi1iH/ :m stropit, *ărinte(/ :tâtea călugăriţe !i nici o omidă nu puteţi omor-? &n timpul ocupaţiei QgermaneR, cândinvadaseră multe lăcuste, aici -n alchidichi au scos râul 3aicii 0omnului de la3ănăstirea >atopedu, iar lăcustele cădeau ca norii -n mare( &n Epir, -mi aduc aminte,erau ca 1ăpada( :m făcut cu toţii ce am putut fiecareJ le adunam cu cearceafurile !i apoile aruncam( Era !i foamete((( nu mă -ntre'a? Arâul legase din nou, dar se uscase(=ăcustele, ră1'oaiele, seceta, 'olile sunt ca un 'ici( Nu că 0umne1eu vrea să educenumai -n felul acesta pe om, dar acestea sunt consecinţele -ndepărtării omului de

0umne1eu( 9oate acestea se -ntâmplă pentru că omul se -ndepărtea1ă de 0umne1eu(>ine urgia lui 0umne1eu ca omul să/!i aducă aminte de El !i să/I ceară a7utorul( Nu0umne1eu rânduie!te astfel !i dă poruncă să vină o oarecare nenorocire peste om, ci El,vă1ând până unde va a7unge răutatea oamenilor !i că nu se vor schim'a, pentru aceasta-ngăduie să se -ntâmple o nenorocire ca ei să se cuminţească( Nu pentru că a!a a voit0umne1eu să le orânduiască(

0umne1eu i/a spus lui Isus al lui Navi să nu distrugă un neam, pe filisteni, pentru că elva fi 'ici pentru evrei când ace!tia vor uita pe 0umne1eu( :!adar, atunci când evreii se-ndepărtau de 0umne1eu, diavolul câ!tiga drept asupra lor !i -i punea pe 8verii lor”, pefilisteni, să se năpustească asupra lor( =uau copiii evreilor !i -i loveau de piatră ca să/iomoare( ;dată, când vră7ma!ii au venit fără să fie vinovaţi israeliţii( 0umne1eu a luptat

pentru ei( : plouat grindină ca pietrele !i i/a nimicit, pentru că atunci israeliţii erauvrednici de a7utorul dumne1eiesc?

Câte făgăduinţe n/a făcut 0umne1eu pentru 9emplul lui Solomon, !i cu toate acestea, decâte ori n/a ars !i nu s/a dărâmatH Când poporul lui lsrail s/a depărtat de 0umne1eu,

proorocii strigau, dar israeliţii, nimic( &!i odihneau gândul lor spunândG 8fiindcă atuncicând Solomon a 1idit templul( 0umne1eu a dat atâtea 'inecuvântări !i a spus că de aici

se vor 'inecuvânta !i se vor sfinţi toţi oamenii, a!adar vor rămâne toate acestea, !i1idurile !i 9emplul nostru( 0oar 0umne1eu a dat această făgăduinţă?”( 0a, 0umne1eu adat o astfel de făgăduinţă, dar numai dacă israeliţii ar fi trăit cum tre'uie( : dat har 9emplului lui Solomon, dar atunci când israeliţii nu respectau poruncile, -ngăduia !iardea sau se distrugea 9emplul, iar când se pocăiau, -l 1ideau din nou(

Când, de pildă, evreii s/au depărtat de 0umne1eu -n timpul regelui Sedechia, a venit Na'ucodonosor, a dat foc 9emplului lui Solomon, a dărâmat 1idurile, i/a legat !i i/a dus

ro'i -n a'ilon ( Fire!te, au mers !i aceia care nu erau vinovaţi, dar ace!tia au avut marerăsplată( Ceilalţi care erau mult vinovaţi !i/au plătit păcatele( Cei ce erau vinovaţi mai

puţin !i s/au chinuit au avut !i ei puţină răsplată( Când cineva se face pricină să vinăurgia lui 0umne1eu !i să fie chinuiţi !i alţii care nu au fost vinovaţi, de!i ar păreavrednici de răsplată unii ca ace!tia, totu!i acesta este un lucru criminal din partea lui,

pentru că aceia ar fi mo!tenit -mpărăţia cerească !i fără să fie chinuiţi, iar acum sechinuiesc(

9re'uie să !tim că acei credincio!i care respectă poruncile lui 0umne1eu primesc harul=ui !i 0umne1eu / cum să spunH / este o'ligat să/i a7ute -n ace!ti ani grei( :m au1it că-n :merica a apărut o 'oală( 3ulţi din cei ce trăiesc o viaţă nefirească, păcătoasă, semolipsesc de ea !i mor( :cum am aflat că a apărut !i aici această 'oală( >edeţi, nudistruge 0umne1eu pe oameni, ci ei -n!i!i -!i distrug neamul !i se distrug pe ei -n!i!i(:dică, nu -i pedepse!te 0umne1eu, ci pedeapsa !i/o creea1ă ei -n!i!i prin viaţa lor

păcătoasă( <i vedem că dispar acei oameni a căror viaţă nu are sens(

/ *ărinte, de ce nu se află medicamentul -mpotriva canceruluiH nu -ngăduie 0umne1eusau oamenii nu cer -ndea7uns a7utorul dumne1eiescH/ ăul este că, de!i s/ar afla medicamentul pentru cancer, va ie!i altă 'oală( 3ai demultera tu'erculo1a( :u aflat medicamentul pentru tu'erculo1ă, iar acum a apărut aceasta(0acă vom găsi medicamentul !i pentru aceasta, va apărea altă 'oală( ;amenii -n!i!i sevor face pricină să apară o altă 'oală după aceasta, !i tot a!a nu se va sfâr!i(

1ot ceea ce îngăduie "umne#eu este din Iubire de oameni

/ *ărinte, de ce -ngăduie 0umne1eu să se -ntâmple nenorociriH/ E%istă multe ca1uri( Oneori 0umne1eu -ngăduie ceva ca să iasă altceva mai 'un, iar alteori -ngăduie ca pedagogie( Onii sunt răsplătiţi, alţii plătesc( Nimic nu este fără rost(Să !tiţi că tot ceea ce -ngăduie 0umne1eu, chiar să dispară !i oameni, de pildă, este diniu'ire de oameni, pentru că 0umne1eu este milostiv( *roorocul Ilie câţi a 7unghiatH $##de popi ai lui aal( Când le/a spusG ugaţi/vă !i mă voi ruga !i eu !i al cărui foc se vaaprinde singur, 0umne1eul aceluia este adevărat", au -nceput popii lui aal să strigeG8:u1i/ne, dumne1eul nostru, aal( au1i/ne” dar nici glas, nici au1ire( :tunci proorocul

Ilie le spuneG 0umne1eul vostru are vreo -ndeletnicire !i nu vă aude( Strigaţi mai tare?(:ceia continuau să strige !i să !i taie, cum o'i!nuiau trupurile lor cu cuţitele, ca să/idoară !i să strige mai tare, !i astfel să/i audă aal( &n cele din urmă, după ce n/au i1'utitnimic, proorocul Ilie a spusG Odaţi lemnele mele( Faceţi/o de trei ori( :tunci au aruncatapa o dată, de două ori, de trei ori( 0in multă apă lemnele s/au udat 'ine !i apa curgea-mpre7ur( :tunci rugându/se proorocul Ilie -ndată a că1ut foc din cer !i a ars tot ce era

pus pe 7ertfelnic spre 7ertfă, -ncă !i 7ertfelnicul -mpreună cu acelea( 0upă aceea a spusG*rindeţi pe slu7itorii lui aal, pentru că atrag poporul la idolatrie, !i i/a -n7unghiat pe toţi(

3ulţi spunG ine, dar cum a 7unghiat proorocul Ilie atâţiaH( 0umne1eu nu este 'ar'ar, !inici proorocul Ilie nu a fost 'ar'ar( *opii idolilor -n!elaseră toată lumea, -ncât a a7uns

proorocul Ilie să spunăG :m rămas singur( *ână acolo a a7uns( Iar proorocul Ilie a puscapăt martiriului lor, pentru că popii sufereau mai mult din pricina propriilor lor

7unghieri, decât de cuţitul proorocului( 0urerea pricinuită de tăierile lor era mai mare( <iaceasta pentru că tot ceea ce -ngăduie 0umne1eu este din iu'ire de oameni(

/ 0e ce, *ărinte, -n >echiul 9estament pedeapsa lui 0umne1eu era atât de imediatăH/ &n >echiul 9estament numai acea lim'ă !i acea lege o -nţelegeau oamenii( :cela!i0umne1eu era !i atunci, dar legea aceea era pentru oamenii aceia care nu -nţelegeaualtfel( Să nu vi se pară legea aceea aspră !i Evanghelia diferită( Era legea care a folositacelei epoci( =egea aceea nu era 'ar'ară, ci neamul acela era 'ar'ar( ;ameniicontemporani se poate să facă mai mari 'ar'arii, dar cel puţin pot -nţelege(

:cum se mi!că o candelă !i cât de mulţi oameni sunt mi!caţi( 0ar atunci, ve1i câte afăcut 0umne1eu? : dat 1ece 'iciuiri lui faraon, ca să scoată pe israeliteni din Egipt faceuscat 3area o!ie, ca să treacă prin ea( =e dă nor 1iua, ca să nu/i ardă soarele, !i stâlpluminos noaptea, ca să/i conducă( <i după atâtea fapte minunate au a7uns până acolo-ncât să ceară drept dumne1eu un viţel de aur( :stă1i oamenii nu ar spune niciodată căun viţel i/ar duce -n *ământul făgăduinţei(

Astă#i Îl marginali#ea#ă pe "umne#eu

unul 0umne1eu ne dă 'inecuvântările Sale cele 'ogate( Să nu fim nemulţumitori !i să/= -ntărâtăm pentru că 8vine mânia lui 0umne1eu peste fiii neascultării”( Să nu fie? &nepoca noastră oamenii nu !tiu nici de ră1'oi, nici de foamete !i mai spun că nu mai aunevoie nici de 0umne1eu( =e au pe toate !i de aceea nu preţuiesc nimic( 0ar dacă vaveni o vreme grea, foamete etc(, !i nu vor avea ce mânca, atunci vor preţui !i pâinea !imarmelada !i pe toate cele de care vor duce lipsă( Dacă nu slăvim pe Dumnezeu,atunci l îngăduie să vină o încercare, ca să preuim lucrurile. 1ar dacă le preuim,atunci Dumnezeu nu îngăduie să se întâmple vreun rău.

3ai demult, când nu e%istau aceste mari !tiinţa nu progresase atât de mult, oamenii erau

nevoiţi ca -n toate greutăţile să scape la 0umne1eu !i El -i a7ută( :cum, fiindcă !tiinţa a progresat, pe 0umne1eu &l dau la margine( :stă1i merg fără 0umne1eu spunândG 8>omface aceasta, vom face aceea”( Se gândesc la stingerea incendiilor cu mi7loace moderne,la forări pentru a afla apa etc((( 0ar fără 0umne1eu ce vor face oameniiH >or atrage urgia=ui( >e1i, când nu plouă, nu spunG ">om face rugăciune", ci "vom face forare pentru aafla apa”( 0ar răul este că prin aceste mi7loace ce e%istă, -ncet/-ncet nu numainecredincio!ii gândesc a!a, dar chiar !i credincio!ii -ncep să uite puterea lui 0umne1eu(

Este 'ine că ne mai ra'dă 0umne1eu( 0ar oamenii nici măcar nu mai pricep purtarea degri7ă a lui 0umne1eu(

On grup 1iceaG Nu avem nevoie de 0umne1eu, căci avem apă din forări( 0ar acum ar tre'ui să rugăm mai mult pe 0umne1eu ca să facă o -ndoită minune, pentru că oameniiau schim'at natura prin cele ce fac( 0e multe ori priveam noriiJ mergeau -nainte !i-napoi( Se adunau dintr/o parte, mergeau -n altă parteJ -n sus, -n 7os( Suflă vântul !i/i-mpră!tie !i oamenii -n loc să spunăG :cum 0umne1eu tre'uie să facă o minune -ndoită,ca să ţină norii, spunG nu avem nevoie de 0umne1eu( 0in fericire 0umne1eu nu ia -nseamă ceea ce spunem, altfel ne/ar fi făcut(((

Sapă -n adâncime ##/4# m !i nu află apă( &n Nauplio au săpat până la 6# m !i au scosapă de mare( :lţii au spus ca să ducă râul Eleno -n :tena( @ece ani le tre'uie să/l ducă la:tena !i cu ce cheltuieli( <i tot se va termina apa( ;amenii nu spun nici măcar o datăG

am gre!it ( &ntr/un cătun acum, cu secetă, a mers un politician !i le/a spus că printr/unanumit sistem vor curăţa apa din ha1nale ca să ai'ă apă de 'ăut( edeţi pânăunde a7ung oamenii, să/!i 'ea / mă iertaţi / urina lor( Să facă lucrul acesta -ntr/un ora!unde oamenii au luat/o ra1na se 7ustifică oarecum, pentru că au fost atra!i de duhullumesc( 0ar -ntr/un cătun, unul să le găsească drept soluţie curăţirea urinei lor !i s/o 'ea!i să considere aceasta o idee importantă, -n loc să/!i -ntoarcă puţin privirea spre0umne1eu ca să spună un am gre!it, iar El să dea ploaie( =ucrul acesta este -nfrico!ător?

<i -n Sfântul 3unte au mers la o mănăstire să plante1e pini, ca să/i e%ploate1e !i dupăaceea să facă hârtie( S/au uscat toţi( : venit pedeapsa lui 0umne1eu( ine, măi copile,Sfântul 3unte să producă !erveţele !i hârtie igienicăH :ţi -nţelesH S/au ostenit să

plante1e !i câţi au plantat / urgia lui 0umne1eu? / toţi s/au uscat(

/ *ărinte, au -nţeles că nu a fost 'ineH/ :h, cum să -nţeleagăH 0upă aceea au adus ma!ini din Aermania să facă forări adânci,ca să scoată apă( S/a pierdut !i apa ce e%istă( >e1i, dacă dispare sensi'ilitateaduhovnicească, unde duce modul comercial de a -nfrunta lucrurileH 0e aceea -ncet/-ncetse pierde din monahism această evlavie( Nu -nţeleg că, dacă nu plouă, vor dispărea !i

apele ce e%istă( Folosesc numai logica, iar pe 0umne1eu -l dau la margine(

&n >echiul 9estament se spune ca la un asediu al Samariei de către sirieni li s/a terminatevreilor !i apa( 3ureau animalele, iar mamele au a7uns să/!i mănânce copiii lor( :tunci

proorocul Elisei merge la economul -mpăratului Ioram !i -i spuneG :nimalele au pieritoamenii mor de foame, dar 0umne1eu va a7uta( Economul, care pe toate le aran7a culogica, -i spuneG Cum va a7utaH 0in cer va trimite 0umne1euH( :tunci *roorocul a spusG3âine 0umne1eu va trimite a7utor, dar tu nu te vei 'ucura de el( <i -ntr/adevăr -n 1iua

următoare 0umne1eu a adus o astfel de panică -n ta'ăra vră7ma!ă / au1eau vră7ma!iitropote de cai, 1gomot de osta!iJ le sunau urechile !i credeau că au venit egiptenii să/ia7ute Qpe evrei n(t(R / -ncât au luat/o la fugă, lăsând corturile, alimentele, armele !i oriceaveau( Iar când au a7uns -n ţara lor, li s/a stârnit atâta 1ăpăceală, -ncât s/au omorât -ntreei 6#(### de oameni, -ntre timp patru israeliţi lepro!i, ce erau afară de cetate, au spusG"Să mergem -n ta'ăra vră7ma!ă, poate găsim ceva de mâncare( ră7ma!iinicăieri( :u luat alimente !i lucruri -n traistele lor( :u -n!tiinţat de retragerea vră7ma!ilor,dar israeliţii credeau că e un plan de/al lor( >ră7ma!ii s/au ascuns, spuneau, ca sădeschidem porţile !i să intre -năuntru( :tunci un ofiţer a spusG Ne/au mai rămas doar cinci animale( Nu trimitem osta!i să vedem ce se -ntâmplăH( Fiecare osta! a mers -ntr/odirecţie diferită, iar când s/au -ntors, au spusG 8>ră7ma!ii au plecat -nfrico!aţi, !i au lăsattot ce aveau ( :tunci toţi israeliţii au alergat, ie!ind din cetate, ca să ia alimente( edeţi cum 0umne1eu le rânduie!te pe toateH

Să I se facă milă lui "umne#eu de lume şi să slobo#ească ploaie

Cum le/a rânduit 0umne1eu pe toate? Se topesc 1ăpe1ile !i se umplu i1voarele( :cum 4,nici 1ăpadă, nici ploi( Ce se va -ntâmplaH Ce va 'ea lumeaH Să i se facă milă lui0umne1eu de lume !i să slo'o1ească ploaie, pentru că de va continua seceta, -ncet/-ncetse vor usca !i frun1ele copacilor !i nu vom vedea nu numai măslina verde, dar nicimăcar frun1ă verde( ;rice ar semăna omul, dacă 0umne1eu nu aruncă de sus aghia1mă,adică ploaie, nimic nu se face( *loaia este aghia1mă(

Sărmana lume, a!a cum s/a -nvăţat, să folosească multă apă, ce va face atunci când nu vamai fiH *e lângă faptul că 0umne1eu nu dă ploaie din pricina păcatului, cum va a7ungeapa care este a!a cum o folosesc oameniiH 3ă gândesc ce se va -ntâmpla -n ora!e(

Numai pentru că1ănelul Qde la toaletăR tre'uie o tinichea Qcam # litriR de apă( Se vor umple toate de micro'i, apoi holera( >or muri oameni !i -i vor lăsa ne-ngropaţi, aruncând

peste ei praf pentru de1infestare( 0in fericire unul 0umne1eu -ncă mai iconomise!te puţin lumea(

9răim -n anii :pocalipsei( Secetă de atâţia ani, oare ce esteH S/a mai arătat vreodată oastfel de secetăH Iată !i aici -n alTidiTi a secat un râu, au murit pe!tii, s/a umplut loculde miros greu( &n 9esalonic au pro'leme( :pa lacului 3araton a scă1ut mult !i se vădinsuliţe, nivelul răului *inios a scă1ut !i el( âul Evros a avut puţină apă, iar 'ulgarii l/

5 cestea au fost s!use în noiem"rie 199G& c/n% a fost secetă mare(

au 'arat !i acum s/a uscat( 0acă se va -ntâmpla ceva, tancurile vor trece u!or( <i -nCipru, dacă nu va ploua anul acesta, vor avea mari pro'leme din pricina apei( <i, oare,numai acestea se -ntâmplăH :tâtea altele?((( Copacii, unii ard, alţii se usucă( ;amenii se-m'olnăvesc !i mor( Când lumea nu se pocăie!te, ce ploaie să dea 0umne1euH 0acăcineva are -ncredere -n 0umne1eu, !tiţi ce se poate faceH ;are este un lucru mic să ai'ăcineva -mpreună luptător pe 0umne1euH *entru 0umne1eu nu e%istă nici pro'lemă grea,nici re1olvare grea( *entru 0umne1eu toate sunt simple( Nu folose!te putere mai mare

pentru cele mai presus de fire !i mai mică pentru cele fire!ti, ci aceea!i putere pentrutoate( =ucrul cel mai important este ca omul să ceară a7utorul lui 0umne1eu(

>oi faceţi rugăciune ca să plouă sau nu vă preocupă su'iectul acestaH :cum este vremeaca lumea să are, pentru a putea semăna( ;goarele tre'uia să fi fost de7a semănate, iar einici măcar nu pot ara( :ceastă secetă este o -ncercare de la 0umne1eu( =ucrareamonahului aceasta esteG să facă rugăciune -n astfel de ca1uri( 0ar faţă de voi am o

nemulţumire( Cealaltă dată, -n timp ce lumea secera grâul !i -i făcea fura7e, deoarece nu plouase, voi n/aţi făcut din aceasta un su'iect de rugăciune( 0e ceH *entru că voi aţi udatcu furtunulH :!adar, aceasta va fi pentru ultima dată( :ltă dată va tre'ui să vă doară

pentru lume, -nvăţaţi/vă să faceţi rugăciune( Să/mi scrieţi !i mie( >eţi da e%amene( 0acăveţi trece, adică dacă va ploua, vă voi face asociaţi la rugăciune !i orice vom lua de la*ronia dumne1eiască, vom -mpărţi(((

#ând fac rugăciune pentru ploaie şi văd c"iar şi un nor pe cer 7deşi nu slobozeşte ploaie8, slăvesc pe Dumnezeu că a arătat măcar şi un nor, dar totuşi conştiina mămustră că înlăuntrul meu e6istă muli nori, care alungă norii lui Dumnezeu. Dacăcerem cu smerenie mila lui Dumnezeu, l va a0uta. 3ugăciunea celui smerit adunănori atunci când este secetă. i întotdeauna să ne rugăm că ploaia ce-o va slobozi

Dumnezeu să aibă şi putere du"ovnicească, astfel ca să stingă focul patimilor pe carediavolul cel rău l-a aprins în lume, ca să ardă sufletele.

3/am 'ucurat de unii pe care i/am au1it spunândGNu suntem vrednici, dar lui 0umne1euiară!i i/a fost milă de noi( : dat puţină ploaie !i puţină 1ăpadă( 0acă vom avea astfel degânduri smerite( 0umne1eu va trimite mai mult( ăd o dispo1iţie 'ună la unii din cei mari( &nţeleg -ncotro mergem(

; de am -nţelege -ndelunga ră'dare a lui 0umne1eu? ; sută de ani a tre'uit să treacă până să se facă cora'ia lui Noe( ;are nu putea 0umne1eu să facă repede o cora'ieH &nsăa lăsat pe Noe să se ostenească o sută de ani, ca să -nţeleagă !i ceilalţi !i să se pocăiască(:cela spuneaG >edeţi că va fi potop? *ocăiţi/vă? :ceia -nsă -l luau -n râs( Face oclocitoare, spuneau !i -!i vedeau de ale lor( <i acum -n două minute 0umne1eu poatemi!ca toată lumea !i s/o facă să se schim'e, să devină toţi credincio!i, supercredin/



cio!i( CumH 0acă ar roti 'utonul la cutremur -ncet/-ncet de la 4 la ) grade ichter((( la+((( =a 6 'locurile ar -ncepe să se mi!te ca oamenii 'eţiJ la 5 ar -ncepe unul să se 'ată cucelălalt( =a # toţi ar spuneG :m gre!it? 9e rugăm, mântuie!te/ne? *oate că toţi vor spuneG Călugări ne vom face?( 0ar cum se va sfâr!i cutremurul, -ncă mi!cându/se puţin

'locurile, dar necă1ând, iară!i se vor -ntoarce la distracţii( *entru că această -ntoarcere alor nu va avea pocăinţă adevărată, ci doar vor spune a!a, ca să scape de rău(

/ *ărinte, dacă s/ar -ntâmpla, de pildă, o pedeapsă de la 0umne1eu !i s/ar ruga cei drepţi,nu vor fi au1iţiH/ :tunci când sunt au1iţi drepţii nu -nseamnă că lumea are pocăinţă( :ltceva este atuncicând -l -ntărâtăm pe 0umne1eu !i recunoa!tem aceasta( :tunci I se face milă lui0umne1eu !i ne a7ută( 0ar când cineva nu recunoa!te că supără pe 0umne1eu !i -!i con/tinuă tipicul, atunci cum să audă 0umne1eu rugăciunea drepţilorH Are!e!te omulH9re'uie să -nţeleagă că gre!e!te, ca să/l ierte 0umne1eu( :poi, vedeţi, când oamenii

duhovnice!ti fac vreo gre!eală nu au scu1e( *entru păcatele noastre !i pentru cele dinne!tiinţă ale poporului, spune o rugăciune( *entru sărmana lume gre!elile sunt dinne!tiinţă -n timp ce pentru oamenii duhovnice!ti acestea sunt păcate(

:nul acesta -n *ostul Sfintei 3ării, când a luat foc -n Sfântul 3unte, a fost ceva-nfrico!ător( :u venit toţi cei speciali1aţi, dar n/au putut face nimic( 9oţi se uitau la foc(:vioanele parcă -ntăreau !i -nlesneau -ntinderea focului( =a o mănăstire au făcut centuride siguranţă ca s/o apere de foc, dar focul a sărit sus -n arhondaric, acolo unde nu sea!teptau( Cincispre1ece 1ile a ars Sfântul 3unte, -n a cincispre1ecea 1i s/a stins singur(Onii spuneauG 0e ce 3aica 0omnului nu -l stingeH :7ungem -n punctul să hulim numelelui 0umne1eu( 0upă !ase 1ile s/a aprins iară!i foc -n alt punct, dar a că1ut o ploaie !i s/astins -ndată( Ei nu -nţeleg de ce acest foc s/a stins !i celălalt nu(

Onii, fără să cunoască legile duhovnice!ti care acţionea1ă, se roagă cu durere, dar nusunt au1iţi, pentru că ceea ce se face este urgia lui 0umne1eu( :lţii iară!i nu se roagă, nufac nici un !irag de 0oamne Iisuse(((, pentru că sunt de acord cu urgia cea dreaptă a lui0umne1eu, care are ca scop să cuminţească pe oameni( 0umne1eu să ne lumine1e maimult pe noi, monahii, pentru că cei mai mulţi suntem fecioare ne'une !i opaiţele noastreau apă cu puţin untdelemn -n fitil( 3irenii a!teaptă de la noi să le luminăm calea, ca să

nu se poticnească(

Să ne rugăm lui 0umne1eu să dea pocăinţă lumii, ca să scăpăm de urgia cea dreaptă a=ui( Orgia viitoare a lui 0umne1eu nu se poate -nfrunta altfel decât numai prin pocăinţă!i prin pă1irea poruncilor =ui(

Partea a doua – Civili#aţia contemporană

PCivili1aţia este 'ună, dar ca să folosească, tre'uie Bsă se civili1e1e” !i sufletulM(

Capitolul 2 ! Înţelepciunea lui "umne#eu şi mediul

.1oate întru înţelepciune le!ai făcut---/

*ărinte, oare să stricăm cui'urile rândunelelorH ândunelele murdăresc !i adună plo!niţe(/ 9u poţi face un cui' de rândunicăH Ce a făcut 0umne1eu cu un singur cuvânt al Său?Câtă armonie, câtă diversitate? ;ri -n ce parte s/ar -ntoarce cineva, vede -nţelepciunea !imăreţia lui 0umne1eu( Oită/te la luminile cere!ti, la stele, cu câtă simplitate le/a-mpră!tiat mâna lui 0umne1eu fără să folosească firul !i colţarul( Cât de mult odihnesc

ele pe oameni? &n timp ce luminile lume!ti -n!iruite sunt foarte o'ositoare( Cu câtăarmonie le/a făcut 0umne1eu pe toate? >e1i !i copacii unei păduri pe care i/au plantatoamenii sunt ca o armată, ca o companie( &n timp ce pădurile naturale cât de multodihnesc? Onii copaci simt mici, alţii mari, fiecare cu culoarea lui( ; floare mică a lui0umne1eu are mai mult har decât o grămadă de flori false de hârtieJ se deose'esc -ntreele precum imaterialul de material(

9oate cele pe care le/a făcut 0umne1eu sunt minunate( ;rganismul omului este oadevărată fa'rică( Inima, ficatul, plămânii, pe toate le/a rânduit 0umne1eu cu-nţelepciune( 0ar !i plantele, cu câtă -nţelepciune le/a făcut? :tunci, -n timpul ocupaţiei

germane am pus cinci pogoane de pepeni( ;dată am rupt frun1ele mari ce erau lângărădăcină( :m făcut/o cu scop 'un, ca să -i curăţ( 0ar acele frun1e mari de 7os simt ca unfiltru, sunt Brinichii” care trag toată amăreala !i pepenii au devenit((( 0e mâncai un

pepene, ţi se făcea gura pungă(

/ *ărinte, Sfinţia voastră pe toate le o'servaţi(/ 0a -n toate -l aflu pe 0umne1eu? e1i, o păsărică atât de mică cum călătore!te, cum merge -n :frica !i se-ntoarce fără 'usolă !i -!i regăse!te cui'ul ei? Iar oamenii se rătăcesc cu hărţi !i cu

indicatoare( *ăsările nu merg pe uscat !i nu -!i pun semne, ci 1'oară -n vă1duh, pedeasupra mării( Onde să/!i pună semneH Onele păsărele mici se a!ea1ă pe pescăru!i, peBavioane”( :dică merg((( Bpar avion”( Când păsările 1'oară deasupra mării, se a!ea1ă -nvreo insulă să se odihnească(

;dată, pe când eram la Coli'a cinstitei Cruci, am vă1ut venind din părţile răsărituluini!te păsări ca vră'iile, dar mai mari !i mai frumoase( Era un stol mare( 0ar se vede căvreo patru/cinci o'osiseră !i nu mai puteau 1'ura( :tunci s/au mai desprins din stol -ncă

vreo cincispre1ece / celelalte au continuat 1'orul / !i au stat puţin pe un copac, să seodihnească, după care s/au ridicat !i au plecat -mpreună( S/au urcat foarte sus ca să seoriente1e !i să/!i afle iară!i stolul lor( 3/a impresionat cum pe cele patru/cinci ceo'osiseră nu le/au lăsat singure, ci s/au desprins -ncă cincispre1ece din acela!i stol ca săle -nsoţească(

Cât de frumoase le/a făcut 0umne1eu pe toate? >e1i unele pisici colorate( Ce pardesiefrumoase au? Noi, oamenii, invidiem hainele animalelor? Nici -mpărăteasa n/a purtat unastfel de pardesiu?((( ;riunde te/ai -ntoarce, ve1i -nţelepciunea lui 0umne1eu( 3aidemult, când toate erau naturale, ce frumos era? Iată, coco!ul, atunci când cântă, nu oface pentru că vrea să arate timpul, ci stă -ntr/un picior, iar când acesta -i amorţe!te,strigăG BCucurigu?” Ca !i cum ţi/ar spuneG B:tâtea ore au trecut de când stau -ntr/un

picior”( :poi -!i schim'ă piciorul, dar când -i amorţe!te !i acesta, strigă iară!iGBCucurigu?” <i uită/te cum cântă la ora , la ora $, la ora )( Este e%act( =a fiecare trei

ore( <i nu are nici ceas, nici 'aterie !i nici nu are nevoie de a fi -ntors?(((

9ot ce vedeţi, tot ce au1iţi, pe toate să le folosiţi pentru călătoria -nspre cele de sus( 9oatesă vă -nalţe către cele de sus( &n felul acesta se poate urca de la creaturi la Creator(:mericanii au mers pe =ună !i cel puţin au pus o tă'liţă pe care scriaG Cerurile spunslava lui 0umne1eu( :u mers !i ru!ii -n spaţiu, dar Aagarin a spus că nu =/a aflat pe0umne1eu( Ei, dar cum să/= afle dacă a mers cu picioarele -n sus, iar nu cu mâinileH &nfelul acesta a7ung după aceea să spunăG BNatura a făcut Oniversul”( Ei, chiar -ntregOniversulH On motor vechi se strică !i se adună o grămadă de me!teri, tehnicieni etc(, casă/l repare( Se gândesc, -ncearcă((( <i este doar un motor veci ( &n timp ce un -ntreg glo'

pământesc 0umne1eu -l -nvârte fără curent !i nici 'ateria nu se termină, nici motorul nuse opre!te( Cu ce vite1ă se -nvârte !i omul nici nu -!i dă seama? Oimitor? 0acă pământuls/ar mi!ca cu o vite1ă mai mică, omul ar face tum'e( 3area cu atâta apă nu se varsă,de!i pământul se rote!te cu atâta vite1ă? <i stelele, care au atâta volum, se rotescameţitor de tare, dar nu se ating una de alta, ci se ţin departe una de alta( Iar omul faceun avion !i se minunea1ă !i se mândre!te pentru aceasta( Iar dacă i se suce!te puţinmintea, spune prostiiJ nu mai pricepe ce face(

Ce au i#butit oamenii astă#i---

Civili1aţia este 'ună, dar ca să a7ute tre'uie să se Bcivili1e1e” !i sufletul :ltfel, ea devineo catastrofă( Sfântul Cosma a spusG B0e la cărturari va veni răul” ( Cu toate că !tiinţa a-naintat atât de mult !i a făcut un progres atât de mare, chipurile ca să a7ute lumea, fărăsă/!i dea seama ea distruge lumea( 0umne1eu a lăsat pe om să/!i facă de cap, pentru cănu -l ascultă !i astfel el se love!te singur -n cap( ;mul se distruge singur prin cele ceface(

Ce au i1'utit să facă oamenii secolului UU cu civili1aţia lorH :u 1ăpăcit lumea, au poluat atmosfera, toate( :tunci când roata iese de pe a%, se rote!te mereu fără scop( 9otastfel !i oamenii, dacă ies din armonia lui 0umne1eu, se chinuie( ;dinioară oameniisufereau din pricina ră1'oiului, astă1i suferă din pricina civili1aţiei( :tunci plecau dinora!e la sate din pricina ră1'oiului !i trăiau cu o 'ucată de pământ( :cum vor pleca dinora!e din pricina civili1aţiei, pentru că nu vor mai putea trăi -n ele( :tunci ră1'oiuladucea moarte( :cum civili1aţia aduce 'oală

/ *ărinte, de ce s/a -nmulţit atât de mult cancerulH/ Cemo'âl etc( >e1i ce au făcutH 0e acolo este( Onele ca acestea fac oamenii((( Ce lumechinuită e%istă? &n care epocă au mai fost atât de mulţi 'olnaviH &n vechime oamenii nuerau a!a( :cum -n fiecare scrisoare pe care o deschid citesc fie despre cancer, fie despre

'oală psihică, fie despre comoţie cere'rală fie despre familii destrămate( 3ai demult rar e%ista cancer( >e1i, atunci era o viaţă firească( :ltceva este ceea ce -ngăduia 0umne1eu(

3âncau oamenii alimente naturale !i erau sănăto!i( Fructe, ceapă ro!ii, toate erau curate(:cum chiar !i aceste alimente naturale -l secătuiesc pe om( Cei ce mănâncă numai astfelde alimente se -m'olnăvesc repede, pentru că toate sunt contaminate( 0acă mai demultar fi fost a!a, eu a! fi murit de tânăr, pentru că fiind călugăr, mâncam numai ce aveagrădinaG pra1, marole, ceapă var1ă !i altele de acestea !i eram foarte 'ine( :cum au-ngră!ăminte chimice !i sunt stropite( Ce mănâncă astă1i oamenii? Stresul !i alimentelefalsificate aduc 'oli( =umea se netre'nice!te atunci când !tiinţa este folosită fărăsocoteală(

/ *ărinte, cum, oare, odinioară oamenii re1istau mai mult la asce1ă !i erau mai sănăto!iH:7utau !i alimenteleH/ 0a, pentru că atunci alimentele erau curate( 3ai -ncape discuţieH <i pe toate le mâncaucoapte( :cum -nsă pe toate le iau necoapte ca să nu se strice !i le păstrea1ă -n frigidere(=e adună ver1i de tot !i le lasă apoi să se coacă( &n timp ce atunci se cocea fructul !icădea singur din copac sau dacă -l apucai, -ţi rămânea -n mână( 0ar pe lângă faptul căoamenii mâncau alimente 'une !i sănătoase / pâinea, untul sau laptele erau pentru copilun aliment sănătos / le mergea !i mintea, iar atunci când păţeau ceva, -!i dădeau seamadacă aceasta era din pricina alimentelor( :cum -nsă !i alimentele sunt false !i nici minteanu le lucrea1ă(

<i câte din cele ce le face omul astă1i sunt nefolositoare? &ncet/-ncet desfiinţea1ă lâna( Egreu să afli astă1i o flanea de lână care să ţină transpiraţia( &m'rac o flanea de lână !i-ndată -mi dau seama dacă are sintetic -n ea, pentru că nu mai pot respiraJ n/o mai potsuporta !i mă sufoc( Iar ei o consideră mai re1istentă, mai 'ună( or găsi !i alte cuvinte mai pompoase ca să facă reclamă( 0e acum

vom avea oi numai pentru carne, de vreme ce fac lână din petrol( Iar viermii de mătasespunG B0acă vreţi mătase mai 'ună, făceţi/o voi”?

3amenii şi!au pierdut răbdarea

/ *ărinte, de ce astă1i nu mai avem ră'dareH/ Situaţia de astă1i nu a7ută lumea( :ltădată viaţa era lini!tită !i oamenii erau lini!tiţi !iaveau putere să facă ră'dare( :stă1i toată această gra'ă care a intrat -n lume i/a făcut peoameni neră'dători( 3ai demult !tia oricine că va mânca ro!ii la sfâr!itul lui iunieJ nu/

preocupa aceasta( :!tepta luna lui august să mănânce pepeni( <tia că la vremea cutare vamânca smochine, la cealaltă va mânca pepene( 0ar astă1i ce se -ntâmplăH 3erge -n Egipt!i aduce ro!ii mai devremeJ nu vrea portocale, care au acelea!i vitamine( B3ăi, copile, fără'dare !i mănâncă altceva acum”( Nu, el merge -n Egipt !i aduce ro!ii( >ă1ând aceasta,au -nceput !i -n Creta să facă sere ca să scoată ro!ii mai devreme( <i -n cele din urmă au

făcut peste tot sere, ca să mănânce !i iarna ro!ii( Se omoară să facă sere cu tot felul delegume !i 1ar1avaturi, ca să ai'ă de toate -n toate anotimpurile !i să nu mai a!tepte( *ânăaici totul este -n regulă( 0ar ei merg mai departe( o!iile sunt ver1i seara iar dimineaţa le

pre1intă ro!ii !i umflate( :m strigat la un ministruG BSă 1icem că suntem de acord cuserele, -i spun( 0ar să 'age hormoni ca fructele !i ro!iile să se coacă -ntr/o noapte, iar ceice au o sensi'ilitate hormonală, sărmanii, să se -m'olnăveascăH”( :u distrus !ianimalele( Ce pui de găină, ce viţei? Cei ce sunt de 2# de 1ile -i fac cu hormoni să aratede !ase luni( Iar omul le mănâncă !i ce câ!tigă din aceastaH

3ereu hormoni ca vacile să scoată mai mult lapte, iar după aceea producătorii nu/ mai pot vinde( Ormea1ă greve, varsă laptele pe drumuri pentru că scade preţul, iar lumea 'ealapte cu hormoni 0acă le/ar fi lăsat a!a cum le/a făcut 0umne1eu, toate s/ar fi desfă!uratnormal iar oamenii ar fi 'ăut lapte cinat( &ncă !i cu vaccinările, pe toate le fac fără gust(=ucruri fără gust, oameni fără gust, toate fără gust? Chiar !i viaţa lor nu mai are gustacum(

&ntre'i copii tineriG BCe -ţi placeH”( BNimic”, -ţi răspund( 0itamai voinicul? BCe -ţi placesă faciH”( BNimic”( Onde a7unge omul? Crede că va corecta pe 0umne1eu cu cele pecare le face( Noaptea o fac 1i, ca găinile să facă mai multe ouă( <i ve1i ce ouă facH 0acă

0umne1eu ar fi făcut luna să lumine1e ca soarele, oamenii ar fi -nne'unit( 0umne1eu afăcut noaptea ca oamenii să se odihnească( 0ar acum, unde au a7unsH

S/a pierdut lini!tea de la oameni( Serele, vaccinurile la legume etc(, acestea au dus lumeala lipsa de ră'dare( ;dinioară !tiau că au de mers atâtea ore pe 7os până la cutare loc(0acă omul avea picioare mai tari, a7ungea puţin mai devreme( :poi au aflat căruţele(0upă aceea ma!inile, avioanele etc( Străduinţă continuă să afle alte mi7loace mai rapide(:u făcut avioane cu care poţi merge din Franţa -n :merica -n trei ore( 0ar dacă merge

cineva cu o astfel de vite1ă de la o climă la alta, chiar !i numai schim'area aceasta 'ruscă -i va produce pro'leme( Ara'ă, gra'ă((( &ncet/-ncet omul va intra -n proiectil, vatrage piedica, proiectilul va fi aruncat, va e%ploda !i va ie!i un ne'un( &ncotro credeţi căvor merge lucrurileH &nspre aceasta se -ndreaptă lumea( Casă de ne'uni(

Au poluat atmosfera şi îi deran*ea#ă oasele

/ *ărinte, unii se gândesc să -nceapă să/i ardă pe cei morţi din motive igienice !i deeconomie de teren(/ 0in motive igieniceH :u1i vor'ă? Nu le este ru!ine când spun aceastaH :u poluatatmosfera, iar acum dau vina pe oase( ;asele, la urma urmei, sunt spălate( *entrueconomie de teren, 1ic ei( 0ar -n toată Arecia, care are atâtea păduri, nu găsesc locH :mcertat pe un profesor universitar -n privinţa aceasta( Cum găsesc atâta loc pentrugunoaie, iar pentru oseminte care sunt sfinţite nu aflăH Nu mai e%istă locH <i câte

oseminte de sfinţi pot fi printre acestea? =a aceasta nu se gândescH

&n Europa ard morţii nu pentru că n/ar e%ista loc să/i -ngroape, ci pentru că socotescaceasta un progres( Nu defri!ea1ă vreo pădure să facă loc, ci ard morţii -i fac cenu!ă, casă deschidă loc((( *un apoi cenu!a -ntr/o cutiuţă pentru mai multă comoditate !i aceastaei o consideră progres( &i ard pe morţi pentru că nihili!tii vor să le nimicească pe toate,chiar !i pe om( Să nu rămână nimic care să amintească oamenilor de părinţi de mo!i, deviaţa -nainta!ilor lor( >or să taie pe oameni de la tradiţia lor( Să/i facă să uite cealaltăviaţă !i să/i lege de aceasta(

/ *ărinte, se spune că s/a pre1entat municipalităţii :tenei su'iectul acesta despre loculunde vor -ngropa pe cei morţi(/ E%istă atâta loc? :tâta teren e%istă -n 7urul :tenei, care este al *rimăriei( Eu cunoscoameni mari care au foarte mult teren acolo( Nu pot face acolo vreun cimitirH :poi ceimai mulţi sunt din provincie( 0e ce nu/i duc la locul lorH Să meargă !i să/l -ngroape pefiecare la locul lui( :colo nu vor avea cheltuieli mariJ vor plăti numai pentru transport(Să dea o lege ca cei ce sunt din provincie !i au venit -n ultima vreme -n :tena, când vor muri, să fie -nmormântaţi -n provincie( :!a este !i mai 'ine( Iar pentru cei ce sunt de treigeneraţii -n :tena, să afle o soluţie acolo( :poi, după de1gropare, să facă gropi mai

adânci !i acolo să pună oasele( Este greu să facă aceastaH Co'oară atât de adânc -n pământ să scoată căr'une( Să facă !i pentru oase un 'a1in mare !i să le pună pe toate laun loc(

: pierit cu desăvâr!ire respectul( <i uită/te ce se -ntâmplă acum? &i aruncă chiar !i pe părinţii lor -n a1ile( 3ai demult chiar !i 'oii 'ătrâni erau -ngri7iţi( Nu/i tăiau, căci -!ispuneauG B:m mâncat destulă pâine de la ei”(

<i ce respect aveau pentru morţi? &mi aduc aminte cu ce prime7die mergeam să/i-ngropăm -n timpul ră1'oiului( *reotul era o'ligat să meargă, dar !i cei care -i cărau pecei morţi mergeau prin 1ăpadă, prin -ngheţ, iar pe deasupra se trăgeau mereu rafale( &n524, -n timpul ră1'oiului civil, -nainte de a merge -n armată, -i căram pe cei morţi-mpreună cu paraclisierul( &nainte mergea preotul cu cădelniţa( 0e -ndată ce !uiera vreun

proiectil, ne aruncam 7os( :poi ne ridicam( Cum au1eam altul, iară!i la pământ( 3aitâr1iu, -n armată, -n ră1'oi, stăteam desculţi -n 1ăpadă !i ne spuneau să mergem, dacăvrem, să luăm ci1me de la morţi( 0ar nimeni nu se mi!ca( :h, s/au dus anii aceia 'uni?ăul este că unii care au po1iţii 'une nu strigă, ci sunt de acord( iserica, din clipa -ncare a apărut această pro'lemă, tre'uia să ia po1iţie pentru a fi re1olvată( Căci altfel, dămirenilor prile7 de a manipula su'iectele duhovnice!ti !i de a spune orice vor( =ucruacesta -nseamnă neevlavie( Cum să ai'ă lumea astă1i 'inecuvântarea lui 0umne1euH:h, ce lucruri se petrec? &ncet/incet -l -n7osesc pe om( *entru aceasta vor afla mult terenacum?((( Se va afla foarte mult loc(((

Poluarea şi distragerea mediului

Soarele arde chiar !i iarna, de parcă ai fi -n Sinai, pentru că s/au deschis ni!te găuri -natmosferă( 0acă nu suflă puţin vântul, nu poţi re1ista(

/ *ărinte, ce se va -ntâmpla cu o1onulH/ *uţină ră'dare să facem, până ce vor merge oamenii de !tiinţă cu 4 Tg de mortar ca săastupe gaura???((( 0a, să meargă să astupe găurile de sus((( >or vedea că 0umne1eu petoate le/a făcut 'une, cu atâta armonie, !i poate vor spuneG BIartă/ne, că noi n/am făcut

'ine?” Să faceţi rugăciune să se astupe gaura ce s/a deschis -n atmosferă( S/a deschis oBcupă” !i acoloJ se usucă copacii, plantele( &nsă 0umne1eu o poate astupa(

<i uitaţi/vă unde a a7uns viclenia unora, ca să adune 'anii super'ogaţilor? SpunG BS/adeschis o gaură -n atmosferă((( =umea se va pierde( Cum se va i1'ăvi lumeaH <tiinţa se

preocupă de planul de a săpa -n adânc, să co'oare -n adâncul pământului, ca să evitesoarele”( 0eoarece lucru acesta s/a vădit că nu e posi'il, acum spun altcevaG BSe vor face locuinţe pe =ună, restaurante, hotele, case !i lumea va merge acolo( Cine vrea să seasigure, să plătească pentru acolo”( Numai minciuni( Ce locuinţe să facă acoloH :colo

nu poate locui omul( S/au dus vreo doi -ntr/o Bclocitoare”, dar s/au -ntors -napoi( Iar uniicred !i dau 'ani pentru aceasta(((

/ *ărinte, mulţi se nelini!tesc pentru poluare(/ *entru su'iectul acesta tre'uie constrân!i câţiva industria!i să pună ni!te instalaţii caresă adune hunul, ca să se u!ure1e puţin oamenii de ga1ele arse( &n loc ca fiecare industria!să dea unui senator o sumă de 'ani ca să se aran7e1e, să mai pună ceva pe deasupra !i săcumpere o astfel de instalaţie( 3ai demult nu erau ace!ti micro'i, acest nor( :cum pe

toate le/au poluat !i aceasta o consideră progres( *rogres, dar unde mergH 0istrug omul(Ie!i afară !i aerul miroase a ga1e arse( Cum deschi1i fereastra, fumul intră -năuntru(Când -ţi speli mâinile, negreala aceasta nu ieseJ nu este firească( Când tu!e!ti, negrealade la so'ă iese din plămâni, pentru că nu are ulei, -n timp ce aceasta se lipe!te de

plămâni(

=a 'locuri oamenii stau -nghesuiţi unul peste altul( Scutură unul -n 'alconul celuilalt(Cel de 7os, sărmanul, câte nu trage? 9ot praful !i gunoaiele celorlalţi merg la el( :rerufele -ntinse sau fereastra deshisă, iar celălalt scutură de sus( Nu se gânde!te la aceasta(Cu ani -n urmă aceste locuinţe ar fi fost 'une de pu!cării( Ahiendi/oule( 0a, cumplitlucru? :tunci casele aveau curtea lor, animalele, grădina, copăceii -n care se adunau omulţime de păsărele(

:cum, *ărinte, oamenii nu văd nici rândunele(

/ Ce să caute rândunelele acoloH :u -nne'unitH &ncet/-ncet oamenii nu vor mai !ti ce-nseamnă rândunică( &n :merica, la o Oniversitate, -n sectorul unde se ocupă istorice!tede Sfânta Scriptură, de Noul !i >echiul 9estament, au un ogor semănat cu grâu, ca să

priceapă ce -nseamnă Bgrâu”( Ca să/!i dea seama ce -nseamnă Bpăstor” !i Boaie” au oturmă cu câteva oi !i un cio'an cu o 'âtă( e1i, este vreme de iarnă, !i cum miros gunoaiele? Aânde!te/te ce va fi la vară? <i nu trimit un avion să arunce ceva prafuri( 0in fericire, 0umne1eu afăcut florile cele 'ine mirositoare( :tâta felurime de flori, mici !i mari, neutrali1ea1ămirosul murdăriei ce e%istă( 0acă n/ar 'ine mirosi astfel atmosfera, ce s/ar -ntâmplaH>e1i, e%istă o mortăciune -ntr/un loc !i miroase peste tot( Cum se -ngri7e!te 0umne1eude noi? 0acă nu s/ar fi -ngri7it, -n ce hal am fi a7uns? Aânde!te/te, dacă nu ar e%ista fiori,

plante((( :!a se acoperă mirosul nostru urât( Se -mpră!tie cu arome(

3/a -ntre'at un mirean la Coli'ăG Bine, dar Sfinţia ta ce faci aiciH Ce faci 1iua !inoapteaH”( &n 7ur susura era -nflorităJ toată coasta era plină de flori( 9ot locul mirosea

plăcut B0acă ai !ti cât mă ostenesc, -i spun, ca toată 1iua să ud !i să -ngri7esc toateacestea ce le ve1i? <i pe cer, noaptea, ve1i câte candele aprindH Nu reu!esc să le aprind

pe toate?” Se uită la mine mirat( BNoaptea, -i spun, nu ve1i sus candeleleH Eu le aprind??? Nu este simplu să pui plute !i untdelemn la atâtea candele??”( Sărmanul, s/a 1ăpăcit cutotul(<i stropitul este otravă( Cu aceste stropiri !i sărmanele păsări mor( :runcă medicamente

pe copaci ca să poată pre-ntâmpina 'olile, dar apoi se -m'olnăvesc oamenii( =e otrăvesc pe toate( Nu este mai 'ine să arunce mai puţine prafuri !i să -ngroape cele putrede -n pământ, iar nu pe cele 'uneH *rafurile de la stropit se fac ca un nor( ;are ele nu/ vor afecta pe omH 3ai ales pentru copiii mici aceasta este moarte( 0e aceea se nasc 'olnavi(

;dată am spus cuivaJ BCe aţi făcutH :ţi omorât gângăniile, iar acum mor oamenii”(Stropesc florile ca să omoare gângăniile !i se -m'olnăvesc oamenii( 0upă aceea vor aflamedicamente mai tari !i -n cele din urmă unde vom a7ungeH

S/a dovedit că unele insecte ce au fost omorâte cu prafuri omorau alte insecte( :cumvom mări do1a de medicamente să le omorâm !i pe celelalte( Cum le/a rânduit0umne1eu pe toate? :colo unde e%istă greieri, nu e%istă ţânţari(

: venit la Coli'a mea unul ce avea un aparat mic ce făcea un 1gomot ca de greier, dar mai puternic, ca să alunge ţânţarii( :u omorât greierii, care scoteau un sunet dulce !i sestrăduiesc acum ca cele pe care le/a făcut 0umne1eu să le imite cu 'aterie( =e/au omorât

pe toateJ turturele, greieri((( ar mai ve1i !i câte o cioară astă1i( *este puţin vom pune !icioara -n colivie(((

>oi, atunci când stropiţi copacii, lăsaţi puţin !i pe 0umne1eu să a7ute( Nu se -ntâmplănimic dacă praful nu va cădea peste tot( Nici unul din mi7loacele contemporane nu/a7ută pe om -n credinţă( :ud că unii -ntrea'ăJ B: ie!it medicament pentru cutareH OndeesteH &n străinătateH”( 9elefonea1ă imediat !i -l iau( &ncet/-ncet -l dau pe 0umne1eu lamargine !i mirenii !i călugării( ;amenii n/au dat -ntâietate sporirii duhovnice!ti, caastfel să se sfinţească toate( ăul este că nici noi călugării nu le/o luăm -nainte mirenilor cu sporirea duhovnicească(

/ *ărinte, dar pe măslini -i atacă dacul(/ Să spuneţi !i 0oamne Iisuse((( ca să fugă dacul, nu numai să stropiţi( *uneţi !i puţinristos? Intră !i la noi monahii strădania de a le face pe toate 'ine, ca -n lume, !i nu negândim că noi tre'uie să avem altă Blume”( Să nu căutăm să facem ceea ce fac mireniisau chiar !i mai mult decât ei( Onde este ristosH Nu spun să nu stropiţi deloc, doar !ialţii fac e%perimente( 0ar atunci când este nevoie să stropiţi, să purtaţi mă!ti( 3ai 'inesă aveţi puţin rod vătămat de 'oală decât de stropire( Să nu stropiţi de multe ori, ci mairar( Să faceţi rugăciune cu evlavieJ să citiţi psalmul -ntâi !i să stropiţi toţi copacii cu

puţină agheasmă( 0acă veţi trăi corect, veţi avea !i ploaie, iar lăcustele vor muri( >a purta gri7ă 0umne1eu de voi( Este tre'uinţă de evlavie !i -ncredere -n 0umne1eu(

Capitolul 4 ! 5poca multor înlesniri este de fapt cea a multor greutăţi

6i inimile s!au făcut de fier--

0eoarece -nlesnirile omene!ti au depă!it limitele, ele au devenit greutăţi( S/au -nmulţitma!inile, s/a mărit !i -mpră!tierea minţii, l/au făcut !i pe om ma!ină, iar acum ma!inile!i fierul fac comandă omului( 0e aceea !i inimile oamenilor s/au făcut de fier( <i de!ie%istă toate aceste mi7loace, totu!i nu se cultivă con!tiinţa oamenilor( 3ai demult

oamenii lucrau cu animalele !i erau milostivi( 0acă -ţi -ncărcai animalul puţin mai mult!i nenorocitul -ngenunchea, ţi se făcea milă de el( 0acă era flămând !i te privea cudo7ană, ţi se -nmuia inima(

3i/aduc aminte că atunci când ni se -m'olnăvea vaca sufeream !i noi, pentru că oconsideram mădular al familiei noastre( :stă1i oamenii au ma!ini de fier !i li s/au făcut!i inimile de fier( S/a rupt un fierH Sudură autogenă( S/a stricat ma!inaH Se duce lareparat( 0acă nu se poate face, o aruncăJ nu/i doare inima( SpunG BE fier?”( Nu lucrea1ădeloc inima( 0ar -n felul acesta se cultivă iu'irea de sine, egoismul(

:stă1i omul nu se gânde!te la semenul său( 3ai demult, dacă rămânea mâncarea pentrucealaltă 1i se strica, !i astfel se gândeau oamenii !i la vreun sărac( B0acă este vor'a să sestrice, spuneau, mai 'ine s/o dau la un sărac”( Iar unul ce ar fi avut o stareduhovnicească, spuneaG BSă mănânce săracul mai -ntâi !i după aceea eu”( :cum -nsă o

pun la frigider !i nu se gândesc la altul care are nevoie( &mi aduc aminte că atunci cândaveam recoltă 'ună de 1ar1avaturi etc(, dădeam !i la vecinii no!triJ le -mpărţeam( Ce săfacem cu atâteaH *e lângă aceasta s/ar fi !i stricat( :cum au frigidere( B0e ce să dăm laalţiiH”, spun ei( BSă le punem -n frigider ca să le avem noi”( Nu mai vor'im că tone-ntregi aruncă sau -ngroapă -n pământ !i mor de foame atâtea milioane de oameni(

Au înnebunit oamenii cu maşinile

3i7loacele contemporane de comunicaţie nu mai au sfâr!it( :leargă mai iute ca mintea

omului, pentru că a7ută !i diavolul( ;dinioară oamenii care nu aveau aceste mi7loace,telefoane, fa%, o grămadă de aparate, aveau lini!tea !i simplitatea lor(

/ Se 'ucurau, *ărinte, de viaţa lor?/ 0a, acum au -nne'unit oamenii cu ma!inile? Se chinuiesc din pricina multor -nlesniriJ-i -neacă stresul( &mi aduc aminte de vremea când eram -n Sinai, cât de veseli erau

'eduinii( :veau un cort !i trăiau -n mod simplu( Nu puteau trăi -n :le%andria sau -nCairo, ci le plăcea -n pustie, -n corturi( 0acă aveau puţin ceai, erau plini de 'ucurie !islăveau pe 0umne1eu( 0ar acum, cu civili1aţia au -nceput !i ace!tia să uite pe0umne1eu( :u intrat !i ace!tia -n duhul european( =a -nceput evreii le/au făcut coli'e(:poi le/au vândut toate automo'ilele cele vechi ale lui Israil? Ei, evreii? Fiecare 'eduinare acum o coli'ă !i o ma!ină stricată alături, dar are !i stres totodată( Se strică ma!ina,se chinuie s/o facă((( <i dacă cercetea1ă cineva, ce câ!tigă din aceastaH Numai durere decap(

3ai demult cel puţin, făceau lucruri solide !i ţineau( :cum dai 'anii de pe lume să ieiceva care -ndată se strică( :!adar u1inele scot lucruri noi !i adună 'anii lumii( Se spetesc

oamenii lucrând, ca să/!i poată duce e%istenţa( 3a!inile sunt creaţia europenilor care seocupă cu !uru'elniţele( =a -nceput au făcut un capac, să spunemJ apoi -l fac cu filet,după aceea cu 'uton, mai desăvâr!it, !i mai desăvâr!it(( Scot continuu ma!ini noi, maidesăvâr!ite, iar săraca lume vrea să ai'ă pe cele mai 'une( Nu apucă să termine de plătituna, că o iau pe a doua !i mereu sunt datori !i o'osiţi( 3erge !i săracul să ia o ma!inădin cele mai ieftine( >inde ceea ce are, 'oii, caii, / peste puţin, a!a cum merg lucrurile,vor pune !i măgăru!ii -n vitrină !i vor plăti ca să vadă cum sunt măgăru!ii? / !i cumpărăma!ină( 0upă aceea se strică( BNu e%istă piese de schim'”, -i spune( Este nevoit,sărmanul, să ia alta( Să o ia pe cea mai 'ună nu poate( >a lua una mai 'ună decât ceadintâi, dar !i pe aceea o va pune pe 'utuci( <i a!a mai departe( Este tre'uinţă de luare/aminte? Să nu intrăm !i noi pe făga!ul acesta, al unei alte mode mai perfecţionate(

%ultă vătămare a suferit lumea din pricina televi#orului

/ *ărinte, astă1i e%istă o astfel de informare, prin televi1iune, -ncât -n acela!i minut poţivedea fapte ce se petrec la celălalt capăt al lumii(/ 0a, oamenii văd toată lumea, numai pe ei -n!i!i nu se văd( :stă1i lumea se distruge din

pricina minţii ei( Nu o distruge 0umne1eu(

/ *ărinte, televi1orul face un mare rău(/ Face rău, spuiH : venit cineva la mine !i mi/a spusG B*ărinte, televi1orul este 'un?”( B<iouăle sunt 'une, -i spun, dar dacă le amesteci cu găinaţ de găină, nu mai sunt de folos”(:!a se face !i cu televi1orul !i cu radioul( :stă1i, dacă deschi1i radioul ca să asculţi o!tire, tre'uie să suporţi, să asculţi !i o melodie, pentru că de -ndată ce se termină omelodie -ncep să pună o !tire( 3ai demult nu era a!a( <tiai la ce oră spun !tirile la radio,tac, deschideai !i ascultai( :stă1i e!ti o'ligat să asculţi !i mu1ica, pentru că dacă -l-nchi1i pier1i !tirile(

=umea s/a vătămat mult din pricina televi1oruluiJ -n special se distrug copiii( ;dată avenit la Coli'a mea un copil de !apte ani cu tatăl său( >edeam că prin gura copiluluivor'ea diavolul televi1orului, a!a cum vor'e!te diavolul prin gura celor demoni1aţi( Eraca un copil ce se născuse cu dinţi( :stă1i arareori ve1i copii normaliJ sunt mon!tri(*rive!te/i că nu au dorire spre cele de sus, ci ceea ce au au1it sau ceea ce au vă1ut, aceea

repetă( :!a vor unii ca să tâmpească lumea cu televi1orul( :dică cele pe care le audoamenii, tre'uie să le creadă !i să le !i facă(

/ *ărinte, ne -ntrea'ă mamele cum să oprească pe copiii lor de la televi1or(/ Să facă pe copii să -nţeleagă că se tâmpesc cu televi1orulJ după aceea nu vor mai puteagândi( Să nu mai vor'im de faptul că le strică !i ochii( 9elevi1orul este opera omului, dar e%istă !i un alt televi1or, duhovnicesc( :dică atunci când prin omorârea omului vechi securăţă !i ochii sufletului, omul vede mai departe fără aparate( :u spus copiilor lor despre



acest televi1orH Să -nţeleagă că e%istă !i un televi1or duhovnicesc pentru că prin acestecutii se prostesc( Cei -ntâi/1idiţi aveau harisma străvederii( :ceasta s/a pierdut dupăcădere( Când copiii vor păstra harul Sfântului ote1, vor avea !i harul străvederii,televi1orul duhovnicesc( E nevoie de luare/aminte, de lucrare duhovnicească( :stă1imamele se pierd -n lucruri de nimic !i după aceea -ntrea'ăG BCe să fac, *ărinteH -mi pierdcopilul?”

%onahul şi mi*loacele moderne

/ *ărinte, cum tre'uie să folosească monahul mi7loacele moderneH/ Să caute să ai'ă -ntotdeauna mai puţin faţă de cele pe care le folose!te lumea( *e minemă odihne!te să folosesc lemne pentru -ncăl1it, pentru 'ucătărit, pentru lucrul de mână(0ar când vor dispărea lemnele !i vor fi greu de găsit din pricina comerciali1ării

pădurilor, atunci voi folosi mi7locul cel mai de 7os pe care -l folose!te lumeaG so'a cu

motorină sau altceva foarte ieftin !i smerit pentru -ncăl1ire, lampa cu ga1 pentru lucru demână etc(

/ Cum poate cineva distinge până la ce punct este un lucru a'solut necesar -ntr/o viaţă deo'!teH/ 0acă cineva gânde!te călugăre!te, poate afla aceasta( 0acă nu gânde!te călugăre!te,toate sunt a'solut necesare !i apoi se face mirean !i chiar mai rău decât un mirean( Camonahi tre'uie să trăim cu puţin mai pre7os decât se trăie!te -n lume sau cel puţin defelul cum am trăit mai -nainte -n lume( Nu să am lucruri mai 'une decât cele pe care leaveam acasă( 3ănăstirea, -n mod normal, tre'uie să fie mai săracă decât casa mea(:ceasta a7ută lăuntric pe monah !i a7ută !i lumea( 0umne1eu le/a orânduit a!a, caoamenii să nu afle odihnă -n aceste lucruri( 0acă pe mireni -i chinuie!te acest progreslumesc, cu cât mai mult pe monah(

0acă m/a! afla -ntr/o casă 'ogată !i stăpânul casei mi/ar spuneG BOnde vrei să tegă1duiesc, ca să te simţi 'ineG -n salon, unde am mo'ilă aleasă, sau -n gra7d unde amni!te capreH”, -n mod sincer vă spun că -n gra7dul cu capre a! simţi mai multă odihnă(*entru că atunci când am plecat să mă fac călugăr, n/am plecat din lume să aflu o casămai 'ună sau un palat, am plecat pentru ceva mai smerit decât cele pe care le aveam(

:ltfel nu fac nimic pentru ristos( 0ar logica de astă1i este aceastaG Bine, -mi vor spune, dacă vei locui -ntr/un palat, cu ce -ţi vei vătăma sufletulH -n gra7d va mirosi urât,-n timp ce -n palat va fi o mireasmă plăcută !i vei putea face !i ceva metanii”( 9re'uie-nsă să e%iste simţământul duhovnicesc( >e1i, la 'usolă amândouă acele au magnet !i serotesc( ristos are magnet, dar tre'uie ca !i noi să luăm puţin magnet, ca să ne putem-ntoarce spre ristos(



3ai demult, ce greutăţi e%istau -n vieţile de o'!te? &mi aduc aminte, la 'ucătărie aveauun ca1an mare pe care/ ridicau cu vârte7u= :prindeau focul cu lemne !i 'ucătăreau(3âncarea se prindea de oale din pricina focului care era când tare, când sla'( Când se

prindea pe!tele de tigaie, -l desprindeau cu o furculiţă mare de oţel( :poi chinuială săaduni cenu!a, s/o pui -ntr/un polo'oc cu o gaură dedesu't, să torni apă ca să se scurgăle!ia, pentru spălatul vaselor( 3âinile ţi se făceau netre'nice( Iar la arhondaric până !iapa o urcam cu frânghia( Onele lucruri ce se fac astă1i -n mănăstiri nu se 7ustifică(

:m vă1ut la o mănăstire cum taie pâinea cu un cuţit electric( Nu se potrive!te? 0acăcineva este 'olnav sau neputincios !i nu poate tăia pâinea cu cuţitul, dar tre'uie totu!i s/o taie, nefiind altcineva s/o facă, atunci să 1icem că este -ndreptăţit( 0ar să ve1i unvoinic că taie pâinea cu disculH? Onul ca acesta ar putea lucra cu compresorul, iar el iadiscul să taie pâinea, considerând aceasta o mare ispravă(

Căutaţi să -naintaţi -n cele duhovnice!ti( Nu vă 'ucuraţi de lucrurile acesteaG ma!ini,-nlesniri etc( 0acă din mănăstire pleacă duhul de nevoinţă, după aceea viaţa monahalănu mai are sens( 0acă punem comoditatea deasupra călugăriei, nu vom face nici o

pricopseală( 3onahul evită comodităţile, pentru că ele nu/ a7ută -n cele duhovnice!ti( &nviaţa lumească oamenii sunt -mpiedicaţi de multele -nlesniri( =a monah aceasta nu se

potrive!te, chiar de ar afla odihnă -n ele( Să nu căutăm comodităţi(

&n vremea când a trăit marele :rsenie nu e%istau nici lu%uri , nici altceva de acest fel, cinumai ni!te lămpi speciale cu ulei foarte fin, care luminau -n palate( ;are nu putea aduceo astfel de lampă -n pustieH 0ar n/a făcut/o( Ci avea un fitil de 'um'ac !i untdelemn dinseminţe sau din ce/ făceau atunci, !i pe acestea le folosea(

=a ascultare de multe ori ne -ndreptăţim pe noi -n!ine să folosim ma!ini sau diferite alte-nlesniri, ca trea'a să se facă repede !i să valorificăm, chipurile, timpul nostru la celeduhovnice!ti, dar de fapt astfel trăim o viaţă cu multe gri7i, cu stres, ca mirenii !i nu camonahii(

Când au mers la o mănăstire câţiva monahi tineri, primul lucru pe care l/au făcut a fostsă cumpere oale/minune, ca să ai'ă timp să/!i facă cele duhovnice!ti, dar după ce/!i

terminau ascultările, stăteau !i discutau cu orele( Cu -nlesnirile ce le folosesc, nu pun -nvaloare timpul câ!tigat pentru cele duhovnice!ti( :stă1i cu -nlesnirile se câ!tigă timp, dar timp pentru rugăciune nu au(

/ *ărinte, am au1it spunându/se că Sfântul :tanasie :thonitul a fost un progresist(/ 0a, a fost un progresit? Cultiva un progres ca cel de a1i((( Să citească viaţa Sfântului:tanasie( Numărul monahilor a7unsese la 6##, la ### !i câtă lume nu mergea ca să

primească a7utor? Câţi săraci !i flămân1i nu mergeau să mănânce pâine, să fie gă1duiţi la

=avra? Ca să facă faţă, Sfântul :tanasie a cumpărat doi 'oi pentru moară( Să cumpere !icei de a1i 'oi? : fost nevoit să facă un cuptor, modern pentru epoca lui, ca să dea pâinela oameni( &mpăraţii 'i1antini au -n1estrat mănăstirile cu mo!ii, pentru că erau ca ni!tefundaţii filantropice( Ei au făcut mănăstirile pentru ca lumea să fie a7utată duhovnice!te!i materialice!te( 0e aceea -mpăraţii dădeau atâtea daruri(

9re'uie să -nţelegem că toate se vor prăpădi !i ne vom -nfăţi!a -naintea lui 0umne1eudatori( Noi, monahii, -n mod normal ar fi tre'uit să avem nu cele pe care le aruncăoamenii de a1i, ci cele nefolositoare, care erau aruncate de 'ogaţii vremii de demult(0ouă lucruri să ţineţi minteG mai -ntâi că vom muri, iar apoi că se poate să nu murim cuo moarte firească( :!adar, tre'uie să fiţi gata să muriţi cu o moarte nefirească( 0acă vomţine minte acestea două, toate vor decurge 'ine, atât -n latura duhovnicească, cât !i -noricare altă latură( :tunci toate -!i vor afla drumul lor(

7ipsa a*ută mult

/ *ărinte, de ce astă1i lumea este atât de mult chinuităH/ *entru că fuge de osteneală( Comoditatea este cea care o -m'olnăve!te !i o chinuie!te(&n epoca noastră, -nlesnirile au tâmpit lumea( :ceastă mole!eală de acum a adus toate

'olile( 3ai demult ce trăgeau oamenii ca să treiere? Ce osteneală, dar !i ce dulce era pâinea? Onde să fi vă1ut pâine aruncatăH? 0acă aflai vreo 'ucăţică, o luai !i o sărutai(Cei care au trăit -n timpul ocupaţiei germane, atunci când le prisose!te o 'ucăţică de

pâine, o pun deoparte, -n timp ce ceilalţi o aruncă, fiindcă nu/!i dau seama de valoareaei( :runcă 'ucăţi de pâine la gunoiJ nu preţuiesc pâinea( Cei mai mulţi nu spun nicimăcar unG Slavă Vie, 0oamne? pentru 'inecuvântările ce le dă 0umne1eu( :stă1i toatese fac cu comoditate(

9ipsa a0ută mult. #ând oamenii duc lipsă de ceva, atunci pot să-şi dea seama cât preuieşte acel lucru. :oi cei care pentru dragostea lui $ristos se lipsesc întrucunoştină, adică cu dreaptă socoteală şi cu smerenie, simt bucurie du"ovnicească.

Dacă, de pildă, cineva ar spune% ;&stăzi nu voi bea apă pentru cutare care-i bolnav. Dumnezeule, nu pot face nimic mai mult<( şi face aceasta, Dumnezeu îl va adăpa nucu apă, ci cu limonadă du"ovnicească, cu mângâiere dumnezeiască.

Cei chinuiţi simt multă recuno!tinţă când cineva le oferă chiar !i cel mai mic a7utor( *eun copil de 'ani gata, răsfăţat, nimic nu/ mulţume!te, chiar dacă părinţii i/ar face toatehatârurile( Se poate să le ai'ă pe toate !i totu!i să fie chinuit( =e face pe toate cu susul -n

7os / -n timp ce unii copila!i, sărmanii, pentru cel mai mic a7utor simt o marerecuno!tinţă( 0acă se găse!te vreun prieten să le plătească drumul până -n Sfântul3unte, câtă recuno!tinţă nu/i arată acestuia !i lui ristos? :u1i pe mulţi copii de oameni

'ogaţi spunândG B=e avem pe toate( 0e ce să le avem pe toateH”( 3urmură pentru că

petrec 'ine, -n loc să mulţumească lui 0umne1eu !i să a7ute vreun sărac( :ceasta estecea mai mare nerecuno!tinţă( Simt un gol, pentru că nu le lipse!te nimic din celemateriale( Se ceartă !i cu părinţii, pentru că le au pe toate, !i pleacă de acasă um'lând cuo raniţă -n spate( *ărinţii să le dea 'ani, să le cumpere telefon ca să nu se nelini!tească,iar acelora nici măcar să nu le pese( &n cele din urmă, părinţii sfâr!esc prin a/i căuta(

On tânăr le avea pe toate, dar nu era mulţumit de nimic( : plecat -ntr/ascuns de acasă !idormea prin trenuri, ca să se chinuiască( <i era !i dintr/o familie 'ună( 0ar dacă ar fiavut un servici !i ar fi trăit din sudoarea sa, osteneala sa ar fi avut sens !i ar fi fostmulţumit, slăvind astfel pe 0umne1eu(

:stă1i, celor mai mulţi nu le lipse!te nimic, de aceea nici nu au mărime de suflet( 0acăcineva nu se ostene!te, nici nu poate preţui osteneala celorlalţi( Ce sens are, de pildă, săceri o meserie u!oară, să câ!tigi 'ani, iar după aceea să dore!ti să te chinuie!tiH Suede1ii,

care pentru toate primesc a7utoare de la stat, nu se ostenesc, ci um'lă pe drumuri( Seostenesc -n 1adar, simt stres, pentru că au deraiat duhovnice!te( Sunt ca !i roţile care,ie!ind de pe a%, aleargă pe drum fără sens, dar care sfâr!esc -n prăpastie(

Înlesnirile cele multe îl netrebnicesc pe om

:stă1i lumea caută la frumuseţe, dar -n felul acesta este -n!elată de ea( *e europeni -ia7ută asta( Ne-ncetat fac cu !uru'elniţele lucruri frumoase !i noi, chipurile mai practice,ca oamenii să nu/!i mai mi!te mâinile lor( 3ai demult oamenii se -ntăreau trupe!te cumi7loacele pe care le foloseau -n lucrul lor( :stă1i, datorită mi7loacelor pe care lefolosesc, oamenii tre'uie să facă apoi fi1ioterapie, masa7( :cum medicii se e%ersea1ă -nmasa7( >e1i astă1i tâmplari cu ni!te 'urţi? Onde ai fi găsit mai demult tâmplar cu 'urtăH;are cu rindeaua ce/o mânuiau le mai rămâneau 'urţiH

3ultele -nlesniri, atunci când -ntrec limitele, -l netre'nicesc !i -l fac trândav pe om( 0e!iar putea muta ceva cu mâna, -!i spuneG BNu, mai 'ine să apăs pe 'uton !i să se mutesingur?”( Când se o'i!nui!te cineva cu comoditatea, după aceea vrea să le facă pe toateu!oare( :stă1i, oamenii vor să lucre1e puţin !i să ia 'ani mulţi( 0acă s/ar putea să nulucre1e deloc, ar fi !i mai 'ine( 0uhul acesta a pătruns !i -n viaţa duhovnicească( >rem

să ne sfinţim fără osteneală(

Cei mai multi dintre cei care au sănătatea sensi'ilă sunt a!a din pricina traiului 'un(0acă va veni un ră1'oi, cum vor re1ista oamenii, fiind -nvăţaţi cu traiul 'unH ;dinioară,cel puţin, lumea era o'i!nuită cu viaţa aspră, chiar !i copiii, !i re1istau( :stă1i vor vitamine , C, 0 !i((( 3ercedes, ca să trăiască( >e1i, chiar !i unui copil atrofiat i s/ar -ntări 'raţele, dacă ar lucra( 3ulţi părinţi vin !i/mi spunG BFiul nostru e paralitic”, -n timpce -n realitate are o sensi'ilitate la picioare( :ceia -l hrănesc !i el stăJ -l hrănesc, !i el stă(

Cu cât stă mai mult, cu atât picioarele i se atrofia1ă, iar apoi va sfâr!i -n cărucior( BFărugăciune”, -mi spun, Bcopilul meu este paralitic”( 0ar cine e mai paraliticG părinţii saucopilulH =e spun să le dea copiilor alimente care nu -ngra!ă, să/i pună să meargă puţin(&ncetul cu -ncetul, greutatea scade !i copiii se mi!că din ce -n ce mai normal, până cea7ung să 7oace !i fot'al( 0umne1eu va a7uta numai pe copiii -ntr/adevăr paralitici, carenu pot fi a7utaţi omene!te(

&n oniţa, un copil foarte anapoda fusese lovit de o 'om'ă( *iciorul i se strânsese !i nu/ putea -ntinde( Fiindcă nu putea sta lini!tit din pricina vioiciunii sale, -l tot mi!ca mereu !iastfel i s/au -ntins nervii !i s/a făcut 'ine( : mers chiar !i -n răscoala lui @erva(

<i eu, atunci când mi/a amorţit piciorul din pricina sciaticii, 1iceamG 0oamne Iisuse(((mergând, !i apoi s/a -ntărit( 3i!carea de cele mai multe ori a7ută( 0acă mă -m'olnăvescdouă/trei 1ile !i nu mă pot mi!ca, spunG B0umne1eul meu, a7ută/mă puţin, numai să mă

scol, să mă mi!c, !i după aceea mă descurc? >oi merge să tai lemne”( *entru că de voista -ntins, este mai rău( 0e aceea, de -ndată ce prind puţin cura7, chiar !i răcit să fiu, măsilesc pe sine/mi !i mă duc să tai lemne( 3ă -m'rac 'ine, transpir !i răceala se duce( <tiucă stând -ntins e mai odihnitor, dar mă silesc !i mă scol, !i astfel dispar toate( Iată, văd căatunci când am lume !i stau pe 'uturugă, amorţesc( :! putea pune vreun tapet dedesu't,dar unde să afli după aceea pentru toţiH 0e aceea, după ce pleacă toţi, fac noaptea o orăde 0oamne Iisuse((( mergând, fiindcă am pro'leme din pricina circulaţiei sângelui( &nfelul acesta -mi pun !i picioarele puţin -n mi!care( 0acă m/a! lăsa pe mine a!a, ar tre'uisă mă slu7ească cineva( :cum -nsă eu slu7esc lumea( :ţi -nţelesH 0e aceea omul să nu se

'ucure de odihnă, pentru că ea nu a7ută(

/ *ărinte, comoditatea totdeauna vatămăH/ :scultă, -n unele situaţii este nevoie de ea( Să spunem, de pildă, că te doare ceva(:tunci să nu stai pe scândura goală, ci pune ceva moale pe ea( 0ar caută să nu fie dincatifea, ci dintr/o stofă simplă( 0ar dacă ai mărime de suflet, să nu o pui nici pe aceasta(

/ *ărinte, se spune despre cei 'ătrâni că sunt Btari ca piatra”(/ 0a( :colo, lângă coli'a mea, locuie!te un monah cipriot, Iosif din arpasia( :re #)ani !i -ncă se slu7e!te singur( Onde mai afli -n lume a!a cevaH Onii pensionari nici nu

pot merge( =e slă'esc picioarele, se -ngra!ă din pricina statului pe scaun !i astfel senetre'nicesc( &n timp ce dacă ar face ceva, s/ar a7uta mult pe ei -n!i!i( *e 'ătrânul Iosif l/au luat la mănăstirea >atopedi( =/au spălat, l/au primenit, l/au -ngri7it, dar acela le/aspusG B0e -ndată ce am venit aici, m/am !i -m'olnăvit( >oi m/aţi -m'olnăvit( Să măduceţi la coli'a mea ca să mor acolo”( <i astfel au fost nevoiţi să/l ducă -napoi( &ntr/o 1iam mers să/l văd( BCe faciH”, -l -ntre'( B:m aflat că ai fost la mănăstire”( B0a, ammers”, mi/a răspuns el( B3/au luat cu ma!ina, m/au dus la mănăstire, m/au spălat, m/au

curăţat, m/au -ngri7it, dar m/am -m'olnăvit( PSă mă duceţi -napoiM, le/am spus( -ndată ceam a7uns aici, m/am făcut 'ine”( Nu vede, -nsă -mplete!te metanii(

;dată, când i/am trimis ni!te fidea, a spusG BCe, oare m/a cre1ut 'olnav de tu'erculo1ăătrânul *aisie de mi/a trimis fideaH”( 3ănâncă fasole, năut, 'o'( Este foarte sănătos(Ca un voinic( 3erge -n două 'astoane !i se duce de adună verdeţuri( Seamănă arpagic,aduce apă să/!i spele hainele, capul((( :poi -!i cite!te pravila, *saltirea, -!i face canonul,0oamne Iisuse((( Să vedeţi, !i/a adus doi me!teri să/i facă acoperi!ul !i voia să urce cu

'astoanele pe scară să vadă ce fac( BCo'oară?”, -i spun aceia( BNu, mă sui să văd cumlucraţi?” Se chinuie!te mult, dar !tiţi ce 'ucurie simteH I se -ntr/aripea1ă inima( *ărinţii -iiau hainele pe ascuns !i i le spală( ;dată l/am -ntre'atG BEi, ce faci cu haineleH”( B0emulte ori mi le iauJ mi le iau pe ascuns( =e spăl !i eu( *un pe ele PclinealăM , le lascâteva 1ile -n vană !i se curăţă singure”( >e1i ce -ncredere -n 0umne1eu aveaH Iar alţii,de!i le au pe toate, sunt cuprin!i de nelini!te etc( :cesta s/a -m'olnăvit atunci când l/au

-ngri7it !i s/a făcut 'ine când l/au lăsat -n pace(

9raiul 'un nu a7ută( Comoditatea nu este pentru monah( &n pustie ea este nepotrivită(Chiar de e!ti răsfăţat, tre'uie să te o'i!nuie!ti cu greul dacă e!ti sănătos( :ltminteri nue!ti monah(

Capitolul & ! Simplificaţi!vă viaţa$ ca să se îndepărte#e stresul

"in fericirea lumească iese stresul lumesc

Cu cât oamenii se -ndepărtea1ă mai mult de viaţa cea simplă, firească !i -naintea1ă sprelu%, cu atât cre!te !i nelini!tea din ei( <i cu cât se -ndepărtea1ă mai mult de 0umne1eu,este firesc să nu afle nicăieri odihnă( 0e aceea um'lă nelini!tiţi chiar !i -mpre7urul =unii/ precum cureaua ma!inii -mpre7urul roţii ne'une / pentru că -n toată planeta noastră nu-ncape multa lor nelini!te(

0in traiul cel 'un, lumesc, din fericirea lumească iese stresul lumesc( Educaţiae%terioară cu stres duce -n fiecare 1i sute de oameni Qchiar !i copii miciR la psihanali1e !ila psihiatri !i construie!te mereu spitale de 'oli psihice !i instruie!te psihiatri, dintre care

mulţi nici -n 0umne1eu nu cred, nici e%istenţa sufletului nu o primesc( Prin urmare,cum este cu puintă ca aceşti oameni să a0ute suflete, când ei înşişi sunt plini denelinişte? #um este cu putină ca omul să mângâie cu adevărat, dacă nu crede în

Dumnezeu şi în viaa cea adevărată, cea de după moarte, cea veşnică? #ând omul prinde sensul cel mai adânc al vieii celei adevărate, i se îndepărtează toată nelinişteaşi-i vine mângâierea dumnezeiască şi astfel se vindecă.

0acă ar fi mers cineva la spitalul sau ca'inetul de 'oli psihice !i le/ar fi citit 'olnavilor pe :a Isaac, s/ar fi făcut 'ine toţi cei ce ar fi cre1ut -n 0umne1eu, pentru că ar ficunoscut sensul cel mai adânc al vieţii(

;amenii -ncearcă să se lini!tească cu calmante sau cu teorii yoga !i nu vor adevăratalini!te, care vine atunci când se smere!te omul !i care aduce mângâierea dumne1eiască-nlăuntrul lor( <i turi!tii care vin din ţări străine !i um'lă pe drumuri, prin soare, căldură,

praf, prin atâta 1ăpu!eală, gânde!te/te cât suferă? Ce silă, ce apăsare sufletească au, dea7ung să socoată destindere această chinuială e%terioară? Cât sunt de i1goniţi de ei -n!i!i,de a7ung să socoată această chinuială drept odihnă?

#ând vedem un om cu o nelinişte mare, cu mâ"nire şi supărare, deşi le are pe toate,atunci să ştim că îi lipseşte Dumnezeu.

&n cele din urmă, oamenii sunt chinuiţi !i de 'ogăţie, pentru că 'unurile lume!ti nu/i-mplinesc suflete!teJ suferă de un chin -ndoit( Cunosc oameni 'ogaţi care au de toate !inu au nici copii, dar tot se chinuiesc( Se plictisesc de somn, se plictisesc de plim'ări,sunt chinuiţi de toate( B-n regulă”, -i 1ic unuia, Bdacă ai timp li'er, fă/ţi celeduhovnice!ti? Cite!te un Ceas , cite!te puţin din Evanghelie?”( BNu pot?", -mi spune( BFăun 'ine, du/te la un spital !i mângâie vreun 'olnav?” BCum să merg până acoloH”,răspunde( B<i de ce să fac aceastaH” B0u/te !i a7ută vreun sărac din vecini?” BNu, nu mămulţume!te nici aceasta”, spune( Să ai'ă timp li'er, să ai'ă o grămadă de case, să ai'ătoate 'unătăţile !i să se chinuiască? <tiţi câţi astfel de oameni e%istăH Se chinuiesc pânăce li se strâm'ă mintea( &nfrico!ător? <i dacă nici nu lucrea1ă, ci -!i trag veniturile numaidin averile lor, atunci sunt cei mai chinuiţi oameni( 0acă ar avea cel puţin un serviciu, ar fi mai 'ine(

8iaţa de astă#i$ cu necontenita ei alergătură$ este un iad

;amenii se gră'esc !i aleargă mereu( =a ora cutare tre'uie să se afle aici, la cealaltăacolo !i a!a mai departe( Iar ca să nu uite ce au de făcut !i le notea1ă pe toate( Cu atâtaalergătură, tot este 'ine că -!i mai aduc aminte cum -i cheamă((( Nici pe ei -n!i!i nu secunosc( 0ar cum să se cunoascăH Se poate să te oglinde!ti -n apă tul'ureH 0umne1eu să

mă ierte, dar lumea a a7uns un adevărat spital de ne'uni( ;amenii nu se gândesc lacealaltă viaţă, ci cer numai aici cât mai multe 'unuri materiale( 0e aceea nu află lini!te!i aleargă mereu(

ine că e%istă viaţă de dincolo( 0acă oamenii ar fi trăit ve!nic -n viaţa aceasta, nu ar fie%istat un iad mai mare, dat fiind felul -n care !i/au făcut ei viaţa( Cu nelini!tea asta deacum, dacă ar fi trăit 6##/5## de ani, ca -n vremea lui Noe, ar fi trăit un mare iad( :tuncitrăiau simplu !i au trăit mulţi ani, ca să se păstre1e 9radiţia( :cum se petrece ceea ce

spune *salmulG @ilele anilor no!tri !apte1eci de ani, iar de vor fi -n putere, opt1eci deaniJ !i ce este mai mult decât ace!tia, osteneală !i durereH( <apte1eci de ani sunt de a7unsca oamenii să/!i căpătuiască copiii(

&ntr/o 1i a trecut pe la Coli'a mea un medic care trăie!te -n :merica !i mi/a spus despreviaţa de acolo( ;amenii au a7uns acolo ca ma!inile( =ucrea1ă toată 1iua, fiecare mem'rual familiei tre'uie să ai'ă ma!ina sa( :poi acasă, pentru ca fiecare să se mi!te li'er,tre'uie să ai'ă patru televi1oare( =ucrea1ă !i se ostenesc ca să scoată 'ani mulţi, ca săspună că sunt aran7aţi !i fericiţi( Dar ce legătură au toate acestea cu fericirea? ; astfelde viaţă plină de nelini!te !i -ntr/o ne-ncetată alergătură Qdupă 'aniR nu -nseamnăfericirea, ci este un iad( #e să faci cu viaa într-un astfel de stres? 0acă eu ar fi tre'uitca -ntreaga lume să trăiască o astfel de viaţă, eu nu a! fi voit/o( 0acă 0umne1eu le/ar spune acestor oameniG BNu vă pedepsesc pentru viaţa ce o trăiţi, -nsă vă voi lăsa să trăiţive!nic -n acest fel”, aceasta ar fi pentru mine un mare iad(

0e aceea mulţi oameni nu pot ră'da să trăiască -n astfel de condiţii !i ies afară -n aer li'er, fără direcţie !i scop( Se adună -n grupuri !i merg -n afara ora!elor, -n mi7loculnaturii, unii ca să facă gimnastică, iar alţii pentru altceva( 3i s/a spus despre unii că ies-n aer li'er !i aleargă, ori se suie pe munţi până la -nălţimea de )(### de metri( &!i ţinrăsuflarea, apoi o lasă, !i iară!i inspiră adânc((( =ucruri de nimic( :ceasta arată că inimalor este strivită de nelini!te !i caută o ie!ire(:m spus unuia dintre ace!tiaG B>oi săpaţi o groapă, o măriţi, vă minunaţi de groapă ceaţi făcut/o !i(B săriţi -n ea prăvălindu/vă -n 7os, -n timp ce noi săpăm groapa, dar aflămmetale preţioase( Nevoinţa noastră are rost, fiindcă se face pentru ceva mai -nalt”(

)eliniştea este a diavolului

/ *ărinte, unii mireni care trăiesc duhovnice!te se -ngreuia1ă seara, când se -ntorc o'osiţide la lucru, să mai facă *avecemiţa !i se mâhnesc pentru aceasta(/ Când se -ntorc seara târ1iu de la muncă !i sunt o'osiţi, niciodată să nu se silească pe ei-n!i!i cu nelini!te, ci -ntotdeauna să/!i spună cu mărime de sufletG B0acă nu poţi cititoată *avecemiţa, cite!te o 7umătate sau o treime din ea?” !i să -ncerce altădată să nu semai o'osească atât de mult -n timpul 1ilei( Să se nevoiască, pe cât pot, cu mărime de

suflet !i să se -ncredinţe1e lui 0umne1eu -n toate, iar 0umne1eu va lucra 3intea să seafle -ntotdeauna la 0umne1eu( :ceasta este cea mai 'ună lucrare(

/ ; nevoinţă peste măsură cum este -naintea ochilor lui 0umne1eu, *ărinteH/ 0acă se face din mărime de suflet, se 'ucură !i omul, se 'ucură !i 0umne1eu de fiul=ui cel iu'itor de osteneală( 0acă este mânat de dragoste, El picură miere -n inima sa,iar dacă e presat de egoism, se chinuie!te(

Cineva care se nevoia -n mod egoist !i era presat de nelini!te, a spusG B;, ristoase almeu, foarte strâmtă ai făcut u!a? Nu -ncap?” 0acă s/ar fi nevoit cu smerenie, ar fi-ncăput( Cei ce se nevoiesc cu mândrie -n posturi, privegheri etc( se chinuiesc fără vreunfolos duhovnicesc, pentru că lovesc aerul, iar nu pe draci( &n loc să alunge ispitele,

primesc mai multe !i este firesc să -ntâmpine multă greutate -n nevoinţa lor !i să simtă căse sufocă din pricina nelini!tii( &n timp ce inima celor care se nevoiesc mult, cu multăsmerenie !i multă năde7de -n 0umne1eu, se 'ucură, iar sufletul li se -ntraripea1ă(

&n viaţa duhovnicească se cere luare/aminte( Când oamenii duhovnice!ti sunt mi!caţi deslava de!artă, rămân cu un gol -n sufletul lor( Nu e%istă plinătatea, -ntr/ariparea inimii( <icu cât se măre!te slava lor de!artă, cu atât cre!te !i golul din ei, suferind astfel tot maimult( Onde este nelini!te !i de1năde7de, acolo este o viaţă duhovnicească povăţuită deaghiuţă( *entru nimic -n lume să nu aveţi nelini!te( Nelini!tea este a diavolului( Cândvedeţi nelini!te, să !tiţi că acolo !i/a 'ăgat coada aghiuţă( 0iavolul nu merge contra(

0acă e%istă o pornire, -mpinge !i el ca să/l chinuiască !i să/l -n!ele pe om(

*e cel sensi'il, de pildă, -l face supra/ sensi'il( Când ai dispo1iţie să faci metanii, te-mpinge !i diavolul să faci peste puterea ta, iar dacă puterile tale simt limitate, -ţi creea1ăo stare nervoasă, pentru că nu/ţi poţi face ale tale( :poi -ţi aduce nelini!te cu ode1năde7de u!oară la -nceput, după care urmea1ă((( -mi aduc aminte că atunci când erammonah -ncepător, pentru o vreme, de -ndată ce mă -ntindeam să dorm, ispititorul -mispuneaG B0ormiH Scoală/te? :tâţia oameni suferă, atâţia au nevoie(((”( 3ă sculam !ifăceam metanii cât puteam( Când mă -ntindeam iară!i să mă culc, -ncepea din nouGBCeilalţi suferă !i tu dormiH Scoală/te?” <i mă sculam iară!i, până când am a7uns săspunG B:h, ce 'ine ar fi dacă mi s/ar tăia picioarele? :tunci a! fi -ndreptăţit să stau,fiindcă n/a! mai putea să fac metanii”( On *ost 3are l/am terminat cu multă greutate,fiindcă am vrut să mă silesc pe mine -nsumi peste puterea mea(

Când simţim nelini!te -n nevoinţă să !tim că nu ne mi!căm -n spaţiul lui 0umne1eu(0umne1eu nu este tiran ca să ne sufoce( Fiecare să se nevoiască potrivit cu puterile lui,cu mărime de suflet !i să o cultive ca să i se mărească dragostea de 0umne1eu( :tunciva fi mânat de mărime de suflet, iar nevoinţa lui / adică multele metanii !i postiri etc( /nu va fi nimic altceva, fără numai e%plo1ia dragostei sale( &n felul acesta va -nainta cu

no'leţe duhovnicească(

:dică nu tre'uie să se nevoiască cineva cu acrivie 'olnăvicioasă !i să fie sufocat denelini!te luptându/se cu gândurile, ci să/!i simplifice nevoinţa sa !i să nădă7duiască -nristos, iar nu -n el -nsu!i ristos este dragoste, 'unătate !i mângâiere, !i niciodată nusufocă, ci are din 'el!ug o%igen duhovnicesc, mângâiere dumne1eiască Ona estelucrarea duhovnicească su'ţire !i altceva este acrivia 'olnăvicioasă care -nă'u!ă cu

nelini!tea lăuntrică din pricina silirii e%terioare fără discernământ, care sparge !i capulcu durerile de cap(

/ *ărinte, unul care din fire gânde!te mult !i -!i forţea1ă capul, cum tre'uie să facă faţălucrurilor ca să nu se o'oseascăH/ 0acă se mi!că cineva simplu, nu o'ose!te( 0ar atunci când intră iu'irea de sine, fie !i

puţină, se teme ca să nu facă vreo gre!eală, !i astfel se o'ose!te( Nu/i nimic dacă mai !igre!e!te !i mai capătă !i puţină mustrare( Ceea ce spui tu se poate 7ustifica, de pildă, laun 7udecător care mereu are de -nfruntat ca1uri grele !i se teme ca nu cumva să 7udecestrâm' !i să se facă pricină de a fi pedepsite suflete nevinovate( &n viaţa duhovniceascăapare durerea de cap atunci când cineva are răspundere !i se află -ntr/o situaţie fărăie!ire, care va defavori1a pe unii dacă va lua o hotărâre sau -i va nedreptăţi pe alţii dacănu o va lua( :dică atunci când con!tiinţa este mereu presată(

9u, soro, să iei aminte să nu faci lucrul duhovnicesc cu mintea, ci cu inima( <i să nu facivreun lucru fără să te -ncredinţe1i cu smerenie lui 0umne1eu, fiindcă altfel te vei osteni,-ţi vei o'osi !i mintea ta !i te vei simţi rău duhovnice!te( 0e o'icei, -nlăuntrul nelini!ţiieste ascunsă necredinţa( 0ar se poate ca cineva să se nelini!tească !i din mândrie(

Cumpătarea a*ută mult în viaţa călugărească

/ :i vă1ut ce frumos s/a făcut salona!ul vostru cu păturile cele griH : venit la socoteală(/ *ărinte, cum va -nţelege un monah dacă ceva se potrive!te sau nu -n mănăstireH/ Să -nceapă prin a se gândiG BCe sunt eu !i ce datorii am -n viaţa pe care o trăiescH”

:rmata cinste!te TaTiul( 3ănăstirea cinste!te negru= 0acă s/ar folosi -n armată negrul !i-n mănăstire TaTiul, nu s/ar potrivi( Ce ar fi să vă -m'răcaţi acum -n al'ul de la spital, casurorile de acolo / nu vă numiţi !i voi suroriH / iar acelea -n negru, ca să/i aducă lade1năde7de pe 'olnavi, iar aceia să/!i spunăG BSe vede că vom muri, dar nu ne/o spundeschis?(((”( Nu se potrive!te? Se poate să fie ceva frumos, dar să nu se potrivească -nmonahism( <i catifeaua este frumoasă, dar dacă a! purta o rasă de catifea nu m/ar cinsti,ci m/ar ocăr-( Nu folosiţi ro!ul, coloratul? Nu se potrive!te?

/ :dică, *ărinte, să fie fără culoare, fără gust(((/ :tunci va veni gustu= &nsă tre'uie să -nţelegeţi aceasta( ;amenii n/au -nţeles -ncăaceastă 'ucurie a simplităţii(

Iată, eu la Coli'ă, ud mătura !i curăţ păian7enii -nnegriţi de fum / iar aceasta o fac o dată pe an / !i a!a udă cum este, mătura face ni!te schiţe frumoase pe tavan, ni!te nuanţe al'/negre( 0acă le/ar vedea cineva, ar crede că l/am vopsit( 0ar !tiţi cât mă 'ucur de elH



Cunosc monahi care nu s/au 'ucurat de duhul duhovnicesc, ci de cel lumesc( Nu ausimţit această tresăltare, 'ucuria simplităţii( &n viaţa duhovnicească a7ută foarte multcumpătarea( 3onahul tre'uie să ai'ă cele care -i tre'uiesc !i care i se potrivesc( Să/!i-ngăduie unele lucruri care -l a7ută puţin, dar să nu meargă spre lumesc( 0e pildă, o

pătură militară -i poate -mplini nevoia( Nu este nevoie să fie o pătură dantelată saucolorată( :!a vine simplitatea, no'leţea duhovnicească(

0ă lucruri monahului !i l/ai distrus( &n timp ce, atunci când se gole!te cineva de lucruri,se odihne!te( 0acă monahul adună lucruri, se distruge singur pe sine( Eu, când mi setrimit lucruri, simt o greutate !i vreau să mă u!ure1( Sau dacă am ceva -n plus -n chiliamea, simt ca !i cum a! purta o flanelă strâmtă( 0acă nu aflu unde să le dau, mai 'ine learunc( Iar de -ndată ce le dau, simt o u!urare, o eli'erare(

;dată a venit un cunoscut !i mi/a spusG B*ărinte, cutare mi/a dat aceste lucruri ca să vi le

aduc !i a cerut să vă rugaţi să/i fugă stresul”( B:dică să plece de la el !i să vină la mineHIa/le !i du/le de aici”, i/am spus( B0e/acum am -m'ătrânit !i nu mai pot merge să -mpartlucruri”(

9oate -nlesnirile pe care le au oamenii -l ro'esc pe monah -n loc să -l a7ute( 3onahultre'uie să se străduiască să/!i -mpuţine1e tre'uinţele sale !i să/!i simplifice viaţaJaltminteri nu se eli'erea1ă( :ltceva este curăţenia !i altceva este găteala( Ca să/!i poată-mpuţina pretenţiile, mult -l a7ută să facă felurite tre'uri folosindu/se de un singur lucru(=a Sinai aveam o cutie de conserve !i -n ea făceam !i ceaiul !i cirul( Cât -i tre'uieomului ca să trăiascăH 3ai demult, -n pustie, monahii mâncau numai curmale( Nici focnu aprindeau, nici lemne nu le tre'uiau( Eu folosesc o cutie de ta'lă -n care a fost lapte,

pe care am tăiat/o !i i/am pus ceva care seamănă cu un mâner( Cu aceasta este mai u!or să faci cafea sau ceai( Imediat se -ncăl1e!te la caminet( Cum să folose!ti i'riceleH :unevoie de o mulţime de spirt ca să se -ncăl1ească( =a aceasta pui puţină vată cu spirt !igata, se face cafeaua( Cât despre lumină, nici lampă nu am( 0oar cu lumânări petrecnopţile(

&n general, lucrurile simple a7ută foarte mult( Să aveţi lucruri simple !i trainice( =ucrulsimplu !i smerit chiar !i mirenii -l preţuiesc, iar pe monahi -i a7ută( :!a -!i aduce aminte

omul de sărăcie, de durere, de rostul călugăriei(

Când regele Aheorghe a mers la 3area =avră, părinţii au găsit o tavă de argint !i i/auoferit trataţia( 0e -ndată ce acela a vă1ut/o, le/a 1isG BEu a!teptam altceva de la Sfinţiile>oastreJ mă a!teptam la o tavă de lemn( 3/am plictisit de astfel de tăvi”(

N/aţi simţit dulceaţa simplităţii( Simplitatea odihne!te( Oitaţi/vă ce cuier frumos se facecu un cui? Foarte practic? >oi vă chinuiţi( >ăd că aveţi aici un cui mic pentru atâmatul

rasei( 0acă se ia varul, va tre'ui ca de fiecare dată când -ţi pui rasa s/o freci !i s/o cureţi(0e ce nu puneţi câteva cuie mari -n perete, ca să vă vină mai u!orH :tâta perete !i nici uncui? Sau vreţi să puneţi un cuier de lemnH 0ar el tre'uie !ters de praf, lustruit, etc( reţi calucrurile pe care le faceţi să fie desăvâr!ite, !i astfel vă chinuiţi( 0esăvâr!irea să o căutaţi-n cele duhovnice!ti( Să nu vă irosiţi toată puterea pentru frumuseţea artistică e%terioară,ci pentru cea a sufletului 0acă frumuseţea artistică o veţi pune -n valoare pentrucultivarea sufletului vă veţi 'ucura de palatul vostru duhovnicesc(

/ *ărinte, spun unii că mănăstirile au avut lucrurile cele mai preţioase !i au ţinutcivili1aţia -n lume?(((/ *oate se referă la o'iectele de preţ( <tiţi când s/au adunat cele mai multe o'iecte de

preţH 0upă căderea Constantinopolului( 9oate acestea au fost la -nceput -n palate, -nsădupă aceea, ca să fie pă1ite, le/au dus -n mănăstiri(

&mpărăteasa 3aro, de pildă, le/a luat unul după altul de la sultan( Sau erau lăsatemănăstirii de cineva prin testament, -nainte de moarte, ca să nu se piardă( Nu cămănăstirile au urmărit să le ia, ci aceia care le aveau le/au dus acolo pentru mai multăsiguranţă( =a mănăstirile Sfântului 3unte au fost lăsate averi ca lumea să mănânce

pâine, fiindcă pe atunci nu erau nici a1ile de 'ătrâni, nici orfelinate, nici spitale psihiatrice !i nici fundaţii filantropice( :u dat !i mo!ii mari, ca mănăstirile să ai'ă deunde să le dea mirenilor aflaţi -n nevoie( :tunci mănăstirile vedeau mai departe !i a7utaumaterial lumea -n acei ani grei, ca apoi să o a7ute !i duhovnice!te( Când săracii mergeaula mănăstiri, li se dădea vreun a7utor !i astfel -!i -nsurau 'ăiatul sau -!i măritau fata(:dică scopul lor era să a7ute sărmana lume, de aceea au !i făcut clădiri mari( <tii câtălume au a7utat mănăstirile -n timpul ocupaţiei germaneH Foarte multă( 3ulţi mireniaveau pe atunci porecla de BaraTalos”, fiindcă atunci când o casă era primitoare destrăini se spunea despre ea că e ca mănăstirea araTalu( 0e aceea se !i făceau pra1nicele-n mănăstiri când se pră1nuiau Sfinţii lor ocrotitori, ca săraca lume să afle puţin pe!te sămănânce, să se 'ucure puţin !i -n acela!i timp să se folosească !i duhovnice!te( :cum

pentru care pricină să se mai facă pra1niceleH *entru ce să mănânce lumea pe!te, dacăastă1i nu duce lipsăH

7u9ul îi mireni9ea#ă pe monahi

/ *ărinte, până la ce punct se poate -mpodo'i o 'isericăH/ &n epoca noastră, cu cât este ceva mai simplu, chiar !i -ntr/o 'iserică, cu atât mai multa7ută, pentru că acum nu trăim -n i1anţ(

/ &n catapeteasmă, de pildă, ce model este 'ine să facemH

/ On model((( călugăresc? *e cât vă stă -n puţinţă, toate să vă fie modeste, simple(Cuviosul *ahomie a strâm'at coloanele 'isericii ca oamenii să nu se minune1e delucrarea lui( >ă aduceţi aminte de aceastaH &n mănăstire a făcut cu multă sârguinţă o

'iserică ale cărei coloane erau -mpodo'ite cu plăci de piatră( *rivea la ea !i se 'ucura defrumuseţea ei, -nsă după aceea s/a gândit că a te 'ucura de lucrarea frumoasă pe care aifăcut/o nu este după 0umne1eu( 0rept aceea, a legat coloanele 'isericii cu funii !i dupăce s/a rugat, a spus fraţilor să tragă până ce se vor strâm'a(

:colo, la chilie, tai -n fiecare an 'ucăţi de ta'lă !i le pun la acoperi!, la ferestre, fiindcătoate sunt stricate !i intră vântul( *un !i scânduri, nylon, !i le -nchid( *oate că -mi veispuneG B0e ce nu/ţi faci ferestre du'leH”( <tiu !i eu aceasta, că doar sunt tâmplar( 0acăvoiam, -mi puteam face ferestre !i cu trei rânduri, -nsă după aceea călugăria pleacă(*ereţii sunt cu desăvâr!ire stricaţi( :! fi putut să cer !i de la alţii a7utor să aran7e1 chilia,dar mă simt 'ine !i a!a( Să fac atâta cheltuială pentru pereţi, când -n altă parte este atâta

nevoieH :ceasta nu mă a7ută( 0acă am vreo cinci sute de drahme, prefer să iaucruciuliţe, iconiţe !i să le dau la vreun om -ndurerat, ca să fie a7utat( Eu mă 'ucur să dau(Chiar nevoie să am, nu cheltuiesc 'anii pentru mine(

Când -ncepe cineva să trăiască pentru cele duhovnice!ti, nu se mai satură niciodatăJa!i7derea !i când -ncepe să trăiască pentru lucrurile frumoase, nu se mai satură vreodată(:cum, !tii ce tre'uie să faciH Să nu te -ngri7e!ti de clădiri 'ine făcute, ci să faci celea'solut tre'uincioase !i să te -ntorci spre nefericirea lumii cu rugăciunea ta când nu ai cesă dai, iar cu milostenia, atunci când ai( Să faceţi rugăciune !i tre'urile cele mainecesare( 9oate acestea pe care le facem nu au viaţă lungă( ;are merită să ne cheltuimviaţa pentru ele, -n timp ce alţii se chinuiesc !i mor de foameH Clădirile simple !io'iectele smerite -i transpun mental pe monahi -n pe!terile !i sihăstriile simple aleSfinţilor no!tri *ărinţi, !i astfel se folosesc duhovnice!te( &n timp ce lucrurile lume!tiamintesc de lume !i -i fac pe monahi lume!ti cu sufletul(

0e curând s/au făcut săpături -n pustia Nitriei !i s/au aflat primele Bchilii” alemonahilor( &n continuare s/au aflat cele construite ceva mai târ1iu, care erau puţin camlume!ti, iar -n cele din urmă s/au descoperit ultimele, care semănau cu saloanele

'ogaţilor de pe atunci, cu 1ugrăveli pe pereţi etc( :cestea au adus urgia lui 0umne1eu(

0e aceea au !i fost prădate !i distruse de făcătorii de rele(

ristos S/a născut -n iesle( 0acă ne vom odihni -n cele lume!ti, ne va scuipa ristos,Care nu a scuipat pe nimeni, !i ne va spuneG BEu n/am avut nimic”( B9oate acestea le/aţiaflat scrise -n EvanghelieH =e/aţi vă1ut la 3ineH Nu sunteţi nici mireni, nici călugări( Cesă vă facH Onde să vă punH”

Cele frumoase !i desăvâr!ite sunt lume!ti, dar pe oamenii duhovnice!ti nu/i odihnescacestea( @idurile se vor dărâma toate cândva( Sufletul((( On suflet preţuie!te mai multdecât toată lumea( 0ar noi ce facem pentru sufletH Să -ncepem lucrarea duhovnicească(Să intre -nlăuntru nelini!tea cea 'ună( ristos ne va -ntre'a cu ce am a7utat duhovnice!telumea !i ce lucrare duhovnicească am făcut, nu ce 1iduri am -nălţat( 0espre acestea nicinu aduce vor'a( Ni se va cere să dăm seama pentru sporirea noastră duhovnicească(>reau să -nţelegeţi duhul meu( Nu spun să nu se facă !i acestea, construcţii etc(, sau sănu se facă 'ine, dar pe primul loc să fie cele duhovnice!ti !i după aceea toate celelalte săle facem cu discernământ duhovnicesc(

Simplificaţi!vă viaţa:

3irenii spunG BFericiţi sunt cei care trăiesc -n palate !i au toate -nlesnirile”, -nsă fericiţisunt cei care au i1'utit să/!i simplifice viaţa !i s/au eli'erat din laţul acestui progres

lumesc al multor -nlesniri, sau mai degra'ă al multor greutăţi, !i au scăpat de acest stres-nfrico!ător al vremii noastre de a1i( 0acă omul nu -!i simplifică viaţa, se chinuie!te( &ntimp ce dacă !i/o simplifică, nu va avea acest stres(

%ată& la Sinai& un #erman i-a s!us unui co!il %e "e%uin care era foarte %eşte!t Tueşti %eşte!t& !oţi în'ăţa carte”( 6i %u!ă aceea>”& îl între"ă co!ilul( Du!ă aceea o să%e'ii mecanic”( 6i %u!ă aceea>” Du!ă aceea îţi 'ei %eschi%e un atelier %e re!arat maşini”( 6i %u!ă aceea>” Du!ă aceea o să-l măreşti”( 6i %u!ă aceea>”( Du!ăaceea 'ei lua şi !e alţii să lucre0e şi 'ei a'ea mult !ersonal”( %ică& îi s!une& să am eu%urere %e ca!& a!oi să %au şi altuia %urere %e ca!& iar %u!ă aceea altuia> ”

Cea mai mare durere de cap vine din gândurile acesteaG BSă facem aceasta, să facemcealaltă”( 0acă gândurile ar fi duhovnice!ti, cel ce le are ar simţi mângâiereduhovnicească, iar nu o durere de cap(

&ncă !i la mireni insist mult asupra simplităţii, pentru că multe din cele ce se fac nu suntde tre'uinţă !i -i mănâncă stresul( =e vor'esc de cumpătare !i nevoinţă( Strig mereuGBSimplificaţi/vă viaţa !i stresul va fugi”( Cele mai multe divorţuri de aici pornesc(

;amenii au de făcut multe tre'uri, multe lucruri !i astfel se ameţesc( =ucrea1ă amândoi,tata !i mama, !i -!i lasă cppiii de i1'eli!te( ;steneală, nervi / din pro'leme mici,scandaluri mari / apoi divorţ fără 7ustificare( :colo a7ung( 0ar dacă !i/ar simplifica puţinviaţa, ar fi !i odihniţi, !i veseli :cest stres este o catastrofă(

;dată mă aflam -ntr/o casă foarte lu%oasă( 0iscutând cu stăpânii ei, ace!tia mi/au spusGBNoi trăim -n rai, -n timp ce alţi oameni duc lipsă”( B9răiţi -n iad”, le spun( Ne'une, -nnoaptea aceasta((( , a spus 0umne1eu 'ogatului( 0acă ristos m/ar -ntre'aG BOnde vrei

să trăie!ti, -ntr/o pu!cărie sau -ntr/o casă ca aceastaH”, eu a! răspundeG B-ntr/o pu!cărie-ntunecată”, pentru că pu!căria m/ar a7uta( 3i/ar aminti de ristos, de Sfinţii 3ucenici,mi/ar aminti de pustnicii care au stat -n crăpăturile pământului, mi/ar aminti decălugărie( *u!căria ar semăna puţin !i cu chilia mea !i m/a! 'ucura, dar casa voastră dece mi/ar aduce aminte !i la ce m/ar a7utaH 0e aceea pu!căriile mă odihnesc mai multdecât un salon lumesc, dar !i decât o chilie frumoasă a unui monah( 0e mii de ori a!

prefera să stau -n pu!cărie, decât -ntr/o astfel de casă(

%ată& fiin% #ă0%uit în casa unui !rieten %in tena& #a0%a m-a ru#at să !rimesc uncreştin înainte %e a se lumina %e 0iuă& %eoarece în altă 'reme a 0ilei acela nu !utea(

cel om a 'enit "ucuros şi slă'in% neîncetat !e Dumne0eu( 'ea multă smerenie şi sim!litate şi-mi cerea să mă ro# !entru familia lui( Fratele acesta era cam %e 38 %e ani şi a'ea şa!te co!ii( 5m!reună cu familia lui mai stăteau şi cei %oi !ărinţi ai săiA în total uns!re0ece suflete& care locuiau cu toţii într-o sin#ură cameră( 5mi s!unea cu toată

sim!litatea !e care o a'ea =amera ne înca!e numai atunci c/n% stăm în !icioare& %ar c/n% tre"uie să ne culcăm nu ne mai înca!e& căci este !uţin str/mtă( Dar& sla'ă lui

Dumne0eu& acum am făcut un a%ă!ost !entru "ucătărie şi am re0ol'at-o( ărinte& noicel !uţin a'em un aco!eriş %easu!ra ca!ului& în tim! ce alţii stau su" cerul li"er”(

ucra ca tocilar( ocuia în tena şi !leca înainte %e a se lumina %e 0iuă ca să a$un#ă latim! în ireu& un%e lucra( Din !ricina statului în !icioare şi a numeroaselor %rumuria'ea 'arice& care îl %eran$au& însă multa lui %ra#oste faţă %e familie îl făcea să uite%urerile şi suferinţele( Mai ales se !rihănea !e sine mereu şi s!unea că nu are %ra#oste&

!entru că nu face fa!te "une cum se cu'ine unui creştin şi lău%a !e femeia sa că face fa!te "une& fiin%că !e l/n#ă co!iii şi socrii ei& %e care a'ea #ri$ă& mer#ea şi lualucrurile "ătr/nilor %in 'ecinătate& !e care le s!ălaA le !unea acestora casele înr/n%uială şi le făcea şi c/te o su!ă( e faţa acestui "un creştin se !utea 'e%ea 0u#ră'it

Harul %umne0eiesc( 'ea înlăuntrul său !e Hristos şi era !lin %e "ucurie& iar camera saera !lină %e "ucurie !ara%isiacă( 5n tim! ce aceia care nu au înlăuntrul lor !e Hristos

sunt !lini %e nelinişte =hiar şi numai %oi oameni %intre aceştia să fie& nu înca! nici înuns!re0ece camere( e c/n% acei uns!re0ece oameni& care a'eau !e Hristos în ei&încă!eau într-o sin#ură cameră(

Chiar !i pe unii oameni duhovnice!ti -i ve1i că nu -ncap, oricât loc ar avea, fiindcă

-nlăuntrul lor n/a intrat -n -ntregime ristos( 0acă femeile ce au trăit -n Farasa ar fi vă1utlu%ul care e%istă a1i, chiar !i -n mănăstiri, ar fi 1isG B>a arunca 0umne1eu foc să ne ardă?

Ne va părăsi 0umne1eu”( :celea -!i făceau tre'urile taca/taca( 0is de dimineaţă tre'uiausă scoată caprele la păscut, apoi să deretice casa( 0upă aceea, mergeau la 'isericuţele din-mpre7urimi ori se adunau prin pe!teri, unde vreuna, care !tia puţină carte, citea sina%arulcu Sfântul 1ilei( *e urmă dă/i la metaniiJ rosteau apoi !i rugăciuneaG 0oamne Iisuse(((=ucrau !i se osteneau( Femeia tre'uia să !tie să coasă toate hainele casei( <i pe atunci lecosea cu mâna( 3a!ini de cusut erau puţine, iar acelea numai -n ora!eJ -n sate nu e%istau(

&n Farasa e%ista numai o singură ma!ină de cusut( Coseau -ncă !i hainele 'ăr'aţilor lor,care erau mai comode decât cele de astă1i, iar ciorapii -i -mpleteau cu mâna( :veau gust,tragere de inimă, !i le mai rămânea !i timp, fiindcă ele pe toate le făceau simple( Femeiledin Farasa nu se uitau la amănunte( 9răiau 'ucuria călugăriei( <i dacă, de pildă, păturanu era 'ine -ntinsă !i atârna puţin -ntr/o parte !i i/ai fi spusG B-ndreaptă pătura?”, ea ţi/ar fi răspunsG B9e -mpiedică la rugăciuneH”(

;amenii de astă1i nu cunosc această 'ucurie a călugăriei( Ei cred că nu tre'uie să trăie!ti-n lipsă, ca să nu te chinuie!ti( 0acă oamenii ar gândi puţin mai călugăre!te, dacă ar trăimai simplu, ar fi lini!tiţi( :cum se chinuiesc, pentru că au -n sufletul lor nelini!te !ide1năde7de(

BCutare a reu!it -n viaţă fiindcă !i/a făcut două 'locuri de locuinţe sau pentru că a -nvăţatcinci lim'i etc( Iar eu nu am nici un apartament !i nu !tiu nici o lim'ă străină( ;h, sunt

pierdut?”

Onul are o ma!ină !i -ncepeG BCutare are una mai 'ună( Să/mi iau !i eu”( Ia una mai 'ună, -nsă tot nu se 'ucură de ea, pentru că altul are una -ncă !i mai 'ună( <i ia pe cea-ncă !i mai 'ună, dar după aceasta află că unii au avioane personale !i iar se chinuie!te(

Nu se mai opresc(

&n timp ce unul ce nu are ma!ină slăve!te pe 0umne1eu !i se 'ucură( BSlavă lui0umne1eu, spune, nu/i nimic că n/am ma!ină( :m, -n schim', picioare sănătoase !i potmerge( Câţi oameni nu sunt cu picioarele tăiate !i nu se pot slu7i pe sine, nu pot ie!i la

plim'are, ci le tre'uie un om să/i slu7ească, -n timp ce eu am picioarele mele?” <i un!chiop se 'ucură când spuneG B:lţii sunt lipsiţi de amândouă picioarele?” Nemulţumirea!i nesaţiul sunt un mare rău( Cel ro'it 'unurilor materiale este stăpânit mereu de mâhnire!i de nelini!te, pentru că pe de o parte tremură ca să nu piardă cele materiale, iar pe dealta ca să nu i se ia sufletul(

5ntr-o 0i a 'enit un "o#at %in tena şi mi-a s!us ărinte& am !ier%ut le#ătura cu fiiimei( Mi-am !ier%ut co!iii7” =/ţi co!ii ai>”& îl între"( Doi”& îmi răs!un%e( )-amcrescut cu la!te %e !asăre( Tot ce au 'rut au a'ut7 =hiar şi maşină le-am luat”( Din

%iscuţie a reieşit că şi el a'ea maşina lui& femeia sa !e a ei& iar co!iii lui !e a lor(2inecu'/ntatule& i-am s!us& tu în loc să-ţi micşore0i !ro"lemele& le-ai mărit( cum aine'oie %e un #ara$ mare !entru maşini& %e un mecanic !e care să-l !lăteşti %e !atru orimai mult ca să le re!are& ca să nu mai 'or"im %e fa!tul că 'ă !rime$%uiţi toţi !atru în

fiecare cli!ă să muriţi în tim! ce %acă ţi-ai fi sim!lificat 'iaţa& familia ţi-ar fi fost unită&'-aţi fi înţeles unul !e altul şi nu ai fi a'ut aceste !ro"leme( <u sunt 'ino'aţi co!iii tăi tueşti 'ino'at că nu te-ai în#ri$it să le %ai o altă e%ucaţie”( familie& !atru maşini un

#ara$& un mecanic etc(7 =e are %acă mer#e unul mai t/r0iu> Toate aceste înlesniri nasc #reutăţi(

ltă %ată a 'enit un alt familist la coli"a mea - familia lui era alcătuită %in cinci !ersoane - şi mi-a 0is ărinte& a'em o maşină şi mă #/n%esc să-mi iau alte %ouă( <e'or a$uta”( Dar te-ai #/n%it c/t 'ă 'or în#reuia> l-am între"at( e cea !e care o ai o

!ui acolo& într-o #aură& însă !e toate trei un%e le 'ei !une> 5ţi 'a tre"ui un #ara$ şi oma#a0ie !entru car"uranţi( eţi trece !rin trei !rime$%ii( Mai "ine să a'eţi una şi să 'ălimitaţi ieşirile( eţi a'ea atunci tim! să 'ă 'e%eţi şi %e co!ii( eţi a'ea şi linişte(Sim!lificarea este totul”( <u m-am #/n%it la aceasta”& îmi 0ice(

/ *ărinte, ne/a spus cineva că de două ori nu !i/a putut opri alarma ma!inii, o dată pentrucă a intrat o muscă !i a doua oară fiindcă el -nsu!i a intrat incorect -n ma!ină(/ >iaţa lor este mucenicească, fiindcă nu -!i simplifică lucrurile( Cele mai multe -nlesniri

pricinuiesc greutăţi( 3irenii se -neacă -n mulţimea lucrurilor( S/au umplut de -nlesniri peste -nlesniri !i !i/au făcut viaţa grea( 0acă omul nu -!i va simplifica lucrurile, atunci o-nlesnire -i va na!te un nou !ir de greutăţi(

Când eram mici făceam dintr/un mosor o 7ucărie minunată !i ne 'ucuram de ea( Copiiimici se 'ucură de o ma!inuţă mai mult decât oricare din părinţii lor, atunci când ace!tia-!i cumpără un 3ercedes( 0acă -ntre'i o fetiţăJ BCe vrei, o păpu!ă sau un 'loc delocuinţeH”( vei vedea că -ţi răspundeG B; păpu!ă”( :!adar, copiii mici cunoscde!ertăciunea lumii(

- Părinte, ce a0ută mai mult pentru ca cineva să cunoască această bucurie acumpătării?/ Să prindă sensul cel mai adânc al vieţii( Căutaţi mai -ntâi -mpărăţia lui 0umne1eu((( (0e aici porne!te simplitatea !i orice -nfruntare corectă a lucrurilor(

Capitolul ( ! ;gomotul e9terior şi liniştea interioară

Au schimbat natura cea liniştită

Cele mai multe mi7loace pe care le folosesc astă1i oamenii spre folosul lor fac 1gomot(:h, au 1ăpăcit natura cea lini!tită cu 1gomotele? :u schim'at/o !i au distrus/o cu toatemi7loacele lor modeme( Ce lini!te era mai demult? Cum schim'ă !i se schim'ă omul fărăsă -nţeleagă? :stă1i toţi s/au -nvăţat să trăiască -n 1gomot(

>e1i, mulţi copii vor mu1ică rocT -n timp ce citesc( :dică pe ei -i odihne!te mai mult săcitească cu mu1ică decât -n lini!te( Se odihnesc -n nelini!te, fiindcă e%istă nelini!te-nlăuntrul lor( *este tot este 1gomot( :u1i mereuG B>uuu((( vuuu”( B>uuu((( vuuu(((” ca să

taie lemne, Bvuuu((( vuuu(((” ca să stropească cu pulveri1atorul, Bvuuu((( vuuu(((” ca să!lefuiască( :poi vor -nventa alte sisteme de pulveri1are, din avion, care vor face maimult 1gomot, !i vor spuneG B:cestea sunt mai 'une, fiindcă stropesc de sus !i nu rămânenici un 'o'oc nestropit” !i vor vrea să cumpere de acelea !i se vor 'ucura de ele(

Cineva vrea să facă o gaură ca să 'age un cui !i face Bvuuu(((” <i ce mare ispravă afăcutH ; gaură -n apă? <i se 'ucură( &nsă ciudat lucru este că se mai !i mândre!te pentruaceasta( Ca să/!i facă puţină răcoare, -!i cumpără aparat cu 'aterie, !i iară!iG Bvuuu(((”3ai demult, când cineva se -ncăl1ea -!i făcea puţin vânt cu mâna, dar astă1i asur1e!te casă/!i facă puţină răcoare(

<i pe mare, -n 1iua de a1i fac tot timpul 1gomot( :ltădată vedeai coră'iile cu pân1e cum pluteau lini!tite( :stă1i !i un motor mic face Bducu/ducu”( *este puţin, cei mai mulţi vor circula cu avioanele( <i !tii ce se va -ntâmplaH *ământul mai a'soar'e puţin din 1gomot(

&n aer va fi((( 0umne1eu să pă1ească?

Au distrus şi locurile sfinte cele liniştite

0uhul lumesc cel nelini!tit al epocii noastre a distrus, din nefericire, cu a!a/1isa luicivili1aţie chiar !i locurile sfinte cele lini!tite, care odihnesc !i sfinţesc sufletele( ;mulnelini!tit nu se lini!te!te niciodată( N/au lăsat nicăieri vreun loc lini!tit( Chiar !i sfintelelocuri le/au făcut a1i(((, precum se spune -n viaţa pustnicei Fotini, că -n pustia unde s/anevoit au făcut după aceea chio!curi, cantine((( -n locurile pustnice!ti, unde s/au nevoitatâţia monahi, atâţia sfinţi, engle1ii vindeau răcoritoare( S/a dus cu pustia( Case,radiouri, maga1ine, hoteluri, aeroporturi( S/a -mplinit spusa Sfântului CosmaG B>a venivremea când acolo unde tinerii -!i atârnă acum pu!tile, ţiganii -!i vor atârnainstrumentele”( >reau să spun că a!a am a7uns !i noi( :colo unde monahii pustniceau,unde -!i aveau metaniile lor, acum au radiouri, răcoritoare((( Se vede că după câţiva aninu vor mai tre'ui acestea( :!a cum se pre1intă lucrurile -n general, se vede că viaţa seapropie de sfâr!it( Se sfâr!e!te viaţa, se sfâr!e!te !i lumea aceasta(

*ărinte, -n Sfântul 3unte e%istă acum loc lini!titH/ Onde să fie loc lini!tit !i acolo, dacă deschid mereu drumuri forestiereH? 3a!ini pe aici,

ma!ini pe dincolo( Chiar !i -n locurile cele mai pustnice!ti !i lini!tite !i/au luat ma!ini(3ă mir ce caută ace!ti oameni -n pustie( Sfântul :rsenie cel mare au1ea -n pustie cumfo!neau trestiile atunci când adia vântul, !i spuneaJ BCe 1gomot este acestaH EstecutremurH”( Onde sunt Sfinţii *ărinţi să vadă cele ce se fac astă1iH

;dinioară, ascultătorii se osteneau mult -n mănăstirile de o'!te, mai ales trape1arul !iarhondarul( 9re'uia să spele vasele, să cureţe cratiţele de aramă((( :stă1i au -nlesniri, aufelurite mi7loace moderne, dintre care cele mai numeroase fac mult 1gomot(

&mi aduc aminte că noi -n o'!te căram apa cu 'idoanele de la un i1vor, iar cu scripetul ourcam -ncet/-ncet la eta7ul al treilea( :cum apa este adusă cu motorul !i au1i mereu Bdu/cu/ducu”( @idurile se clatină, geamurile 1ăngăne( 3ăcar dacă ar pune un amorti1or de1gomot( &n armată, -n timpul ră1'oiului civil, -ncărcam 'ateria telefonului fără fir cu unastfel de amorti1or !i nu mă au1eau de alături(

&ntr/o 1i au venit la Coli'a mea ni!te monahi de la o mănăstire !i vor'eau tare( B3ai-ncet, -i 1ic unuia, ne aud de departe?”, dar acela, nimic( B3ai -ncet?” -i 1ic din nou(BIartă/mă, *ărinte, -mi spune, dar ne/am o'i!nuit să strigăm -n mănăstire, pentru căavem un generator de curent !i vor'im tare ca să ne au1im”(

:u1iH &n loc să rostească ugăciunea !i să vor'ească -ncet, strigă pentru că au generator(<i răul este că, precum unor copii le place Bducu/ducu”/ de la e!apamentul ma!inilor,acest duh a7unge acum !i -n monahism( &ntr/acolo mergem acum( :dică a7ung oamenii

să se 'ucure de asemenea lucruri(

:stă1i dimineaţă am vă1ut o soră care arăta ca astronauţii( Co'ora de sus cu o pălărie de paie pe cap, cu mască pe nas, cu tăietorul de 'uruieni -n mână, !i se fălea( :stronauţii nuse făliseră atâta co'orând pe =ună( *este puţin, audG B>uuu((( vuuu(((”J tăia iar'ă cuunealta aceea( Nu cumva să rămână vreun loc unde să nu se audăG B>uuu((( vuuu(((”0upă ce a terminat aceasta, vine apoi altul cu mai mult Bvuuu”, ca să are( :lerga de ici/colo( :poi ia altă ma!ină ca să nivele1e pământul( re, ce/am păţit?

/ 0e ce, *ărinteH *entru că e%istă aceste mi7loace care -nlesnesc(((/ ;, !tiţi câte mi7loace e%istăH *e cât puteţi, să evitaţi vuietele !i 1gomotele( @gomotul nescoate din mănăstire( :tunci pentru ce să mai ţineţi la poartă tă'liţa pe care scrieG,Sihăstrie”H Scrieţi mai 'ineG B@gomotă/rie”, sauG B9ul'urărie”( Ce să fac cu mănăstirea,dacă nu are lini!teH *riviţi acolo, departe, cât puteţi mai mult, iar pe acestea limitaţi/le(&ncă n/aţi simţit dulceaţa lini!tii( 0e aţi fi simţit/o, m/aţi fi putut -nţelege mai 'ine !i aţifi putut -nţelege !i alte lucruri( 0acă aţi fi gustat din roadele duhovnice!ti ale lini!tii, ar fie%istat, cu siguranţă !i nelini!tea cea 'ună !i aţi fi urmărit mai mult sfânta lini!te a vieţiiduhovnice!ti(

7iniştea este rugăciune tainică

*rin toate aceste mi7loace 1gomotoase, monahului i se alungă dispo1iţia pentrurugăciune !i pentru viaţa monahală( 0e aceea, pe cât este cu putinţă, să nu se foloseascămi7loace 1gomotoase( =ucrurile pe care oamenii le consideră astă1i -nlesniri, de fapt nu-i folosesc să -!i atingă ţelul( &ntr/o astfel de stare, monahul nu poate afla cele pentru carea -nceput(

=ini!tea este o condiţie esenţială( Chiar de nu s/ar ruga cineva cu cuvinte, singurălini!tea -i este rugăciune( Ea este o rugăciune tainică !i a7ută mult pe cel care se roagă,a!a cum -l a7ută pe om respiraţia, care este nevă1ută( Cel care face lucrare duhovnicească-n lini!te se adânce!te după aceea -n rugăciune( <tii ce -nseamnă se adânce!te”H :tuncicând stă -n 'raţele maicii sale, copila!ul nu vor'e!te( Sunt -n unire, -n comuniune( 0eaceea, mult a7ută ca mănăstirea să fie departe de lume, de centre arheologice, de1gomote lume!ti !i chiar de oameni mulţi(

=ini!tea e%terioară, departe de lume, cu discernământ -n nevoinţă !i cu rugăciunene-ncetată, foarte repede aduce !i lini!tea lăuntrică / pacea sufletului / care este condiţiaa'solut necesară pentru lucrarea duhovnicească fină( :tunci omul nu mai este deran7atde nelini!tea e%terioară, pentru că -n esenţă numai trupul se află pe pământ, -n timp cemintea se află -n Cer(

)umai dacă vrei$ poţi au#i #gomotul

/ *ărinte, când e%istă 1gomot la ascultare sau dacă pentru lucrul de mână este nevoie unmotor care face 1gomot, noi ce să facemH/ :tunci când lucrul de mână este vreodată 1gomotos, a7ută mult psalmodierea -nceată(0acă nu puteţi rosti ugăciunea, să cântaţi( Este nevoie de ră'dare( :tunci cândcălătoresc cu vaporul este mult 1gomot( Stau -ntr/un colţ, -nchid ochii ca !i cum a!dormi, pentru a nu mă deran7a lumea, !i cânt( aporul face !i un 1gomot care se

potrive!te cu psalmodierea( <i se face ison la Cuvine/se cu adevărat((( al lui *apa/ Nicolau !i la Sfinte 0umne1eule((( al lui Nilos( =a toate se potrive!te acest 1gomot( Cântcu mintea, ia parte -nsă !i inima(Cu toate acestea, cred că nu atât 1gomotul e%terior deran7ea1ă, cât gri7a( @gomotul nu/aude omul decât atunci când vrea, -nsă gri7a este greu să o eviţi( 3intea este 'a1a( ;chii

pot privi ceva !i să nu vadă( Când mă rog, pot privi, dar fără să văd( Om'lu !i pot priviun peisa7 etc(, dar fără să -l văd( Când cineva nu este o'i!nuit să rostească ugăciunea -nmi7locul 1gomotului, pătime!te aceasta din pricină că mintea nu este dăruită lui0umne1eu( 9re'uie ca omul să a7ungă la distragerea dumne1eiască , astfel -ncât să poatăsimţi lini!tea lăuntrică !i să nu fie deran7at de 1gomot -n timpul rugăciunii( :7unge la

acel punct al dumne1eie!tii Bdistrageri” -n care nu mai aude 1gomote sau le aude cândvrea, sau mai degra'ă atunci când -i co'oară mintea din Cer( <i va a7unge la acest punctdacă va lucra duhovnice!te, dacă se va nevoi( :tunci va au1i numai când el va voi(

Când eram -n armată, am spus odată unui camarad evlaviosG BNe vom -ntâlni -n cutareloc”( B0ar acolo e%istă megafon”, mi/a 1is( B0acă vrei, -l au1iJ dacă nu vrei, nu/ au1i”,i/am răspuns( Când mintea este -n altă parte, au1imH :colo -n pădure, -n apropiere de



Coli'ă, au golit muntele cu dru7'ele( Când citeam sau mă rugam !i eram adâncit -nacestea, nu au1eam nimic( Când mă opream, pe toate le au1eam(

Să respectăm liniştea celorlalţi

Când nu suntem noi pricina 1gomotului care e%istă, nu te necă7i, 0umne1eu vede( 0ar când noi suntem pricina, atunci este rău( 0e aceea tre'uie să luăm -ntotdeauna aminte casă nu/i deran7ăm pe ceilalţi( 0acă cineva nu vrea să se roage, cel puţin să nu 'age

para1iţi altora( 0acă aţi -nţelege marea pagu'ă pe care o pricinuiţi celui ce se roagă, aţi ficu multă luare/aminte( Căci dacă cineva nu simte aceasta ca pe o necesitate personală !ica un a7utor pentru ceilalţi, astfel -ncât s/o facă cu toată inima sa, din dragoste !i nu denevoie, ci o respectă ca pe o regulă de disciplină, aceasta nu va avea re1ultate 'une(Când o face silit, din disciplină, !i spuneG B:cum tre'uie să um'lu a!a, ca să nuderan7e1( :cum nu tre'uie să um'lu li'er(((” aceasta este un chin pentru el( Scopul este

s/o facă din toată inima sa, cu 'ucurie, pentru că celălalt se roagă, comunică cu0umne1eu( Cât de mult diferă una de alta? Ceea ce face omul cu inima -i pricinuie!te 'ucurie !i -l a7ută( :tunci când cineva este constrâns să respecte pe altul ce se roagă,simte după aceea o frică( Iar când cineva respectă pe celălalt, pe sine -nsu!i se respectă(:tunci nu se socote!te pe sine, pentru că nu are iu'ire de sine, ci mărime de suflet(

Să se pună unul -n situaţia celuilalt( Să gândeascăG B0acă eram eu -n locul celuilalt, cuma! fi vrut să se comporte cu mineH 0acă a! fi fost o'osit sau m/a! fi rugat, mi/ar fi plăcutoare să fie trântite astfel u!ileH”( Când te pui -n situaţia celuilalt, atunci lucrurile seschim'ă(

Ce frumos era la -nceput -n vieţile de o'!te? =ini!te? :veau !i ceasul care 'ătea la fiecaresfert de oră, ca fiecare să/!i aducă aminte să rostească ugăciunea( Chiar dacă cinevauita să se roage, când au1ea ceasul care 'ătea, -ncepea din nou ugăciunea( Ceasul multa7uta( *ărinţii rosteau ugăciunea !i era multă pace !i lini!te -n mănăstire( &n o'!tea -ncare am vieţuit atunci când eram -n Sfântul 3unte erau )# de părinţi !i era ca !i cum ar fi fost un singur isihast( 9oţi aveau ugăciunea( &n 'iserică puţini cântau, cei mai mulţise rugau cu mintea( =a ascultări, la fel( =ini!te peste tot( Nu vor'eau tare, nici nu strigau,ci -!i făceau ascultările -n lini!te( 9oţi se mi!cau fără 1gomot, ca oile( 3ereu e%istă -n

mănăstire o mi!care ne1gomotoasă( Nu era ca acum, când -n vieţile de o'!te au ora de-ncepere a lucrului, ora de lini!tire !i((( ora de stingere, ci atunci fiecare se mi!ca potrivitcu ascultarea sa(

9re'uie să iu'im pustia cea 'inecuvântată !i să o respectăm, dacă vrem să ne a7ute !i eacu sfânta ei pustietate !i cu lini!tea ei cea dulce să ne domesticim, să se pustiască

patimile noastre !i să ne apropiem de 0umne1eu( Este nevoie de atenţie, ca nu cumva să

adapte1e cineva pustia la sinea lui pătima!ă :ceasta este o mare neevlavie( Este ca !icum ai merge să te -nchini la Sfânta Aolgota cu alăute(

<ndurile bune ! antidotul #gomotului

0at fiind că oamenii din 1iua de astă1i folosesc, din nefericire, chiar !i pentru lucrurimici mi7loace care fac 1gomot, dacă cineva s/ar afla pentru o 'ucată de vreme undevaunde este 1gomot, fire!te că va tre'ui să cultive gânduri 'une( Nu poţi spuneG BNu folosiaceasta?” sau BNu folosi cealaltă fiindcă face 1gomot?” ci tre'uie să aduci -ndată gândulcel 'un( 0e pildă au1i pulveri1atorul !i cre1i că trece elicopterul( Să te gânde!tiG B-nvremea aceasta s/ar fi putut -ntâmpla să se -m'olnăvească o soră !i să vină elicopterul săo ia la spital( Ce supărare a! fi avut atunci? Slavă 0omnului că toate suntem 'ine?” :icieste nevoie de minte !i de inteligenţă, de artă de a aduce gândul cel 'un( :u1i, de pildă,1gomotul 'etonierei, macaralei etc( Să spuiG BSlavă Vie, 0umne1eule, că nu se

'om'ardea1ă, nu se dărâmă case? ;amenii au pace !i 1idesc case”(

/ *ărinte, dar ce se -ntâmplă atunci când nervii sunt stricaţiH/ Nervi stricaţiH Ce -nseamnă aceastaH Nu cumva gândul este stricatH Cel mai 'un dintretoate este gândul cel 'un(

Bn mirean oarecare îşi construise o casă într-un loc liniştit( Mai t/r0iu s-a făcut într-o !arte a ei un #ara$& în cealaltă un %rum& iar în alta un centru lumesc( =/ntece !/nă lamie0ul no!ţii( Sărmanul nu !utea %ormi( 5şi !unea %o!uri în urechi& iar a!oi a înce!ut

să ia şi ha!uri( $unsese în !ra#ul ne"uniei( 'enit şi m-a #ăsit( ărinte& aceasta şiaceasta”& îmi s!une( Mă #/n%esc să-mi fac altă casă”(Să !ui #/n%ul cel "un7 i-am s!us( Să cu#eţi că %acă ar fi fost ră0"oi şi în #ara$ s-ar fi

făcut tancuri& iar alături ar fi fost s!italul şi am"ulanţele ar fi a%us !e cei răniţi& iar ţie ţi-ar fi s!us Stai aici7 5ţi asi#urăm 'iaţa( şa%ar& acum să s!ui Sla'ă Jie& Dumne0eule& că nu este ră0"oi& călumea este "ine& îşi face tre"urile& iar în #ara$& în loc %e tancuri& oamenii îşi re!arămaşinile7 Sla'ă Jie& Dumne0eule& că nu e?istă s!ital& răniţi etc(& că nu trec tancuri& ci

maşini& iar oamenii alear#ă la tre"urile lor7I( Dacă 'ei a%uce astfel #/n%ul cel "un& 'a'eni %u!ă aceea sla'oslo'ia”( înţeles sărmanul că totul este înfruntarea corectă a

situaţiilor şi a !lecat liniştit( 5ncet-încet a reuşit să-şi înfrunte !ro"lema cu #/n%uri"une& a aruncat şi ha!urile şi %ormea fără #reutate( e0i cum se aran$ea0ă cine'a cu un

#/n% "un>

%ată călătoream cu auto"u0ul şi ta?atorul a !us ra%ioul tare( =/ţi'a tineri cre%incioşii-au s!us că este şi un monah înăuntru şi îi făceau mereu semne să închi%ă ra%ioul(

%ată& %e %ouă oriI însă el nimic( Dim!otri'ă& l-a %at mai tare( ăsaţi-1& le-am 0is& numă %eran$ea0ă7 5mi ţine isonul la !salmo%ia mea”& îmi s!uneam în #/n% Dacă&

Doamne fereşte& s-ar înt/m!la un acci%ent ce'a mai încolo şi ar fi ne'oiţi să !ună înauto"u0ul nostru oameni răniţi& unul cu !iciorul ru!t& altul cu ca!ul s!art& cum aş !utea

su!orta scena> Sla'ă Jie& Dumne0eule& că oamenii sunt "ine şi chiar c/ntă”( 6i astfel am călătorit foarte "ine& încă şi cu !salmo%ie(

Să vă mai spun !i o altă -ntâmplare, ca să vedeţi cum se poate aran7a cineva cu un gând 'un -n orice situaţie( .ram la )erusalim cu un oarecare cunoscut( colo a'eau o săr"ătoare( ră0nuiau şi stri#au mereu (lala(((ah7” .ra !ră!ă%( în chim'alerăsunătoare((( şi în chim'ale %e stri#are7 <u înţele#eai ce s!uneau( u stri#at toatănoa!tea( =unoscutul meu se ener'a& ieşea la fereastră( <u a !utut să închi%ă un ochi(

.u& cu un #/n% "un ce mi l-am !us în minte& am %ormit ca un !uişor( Mi-am a%us aminte%e )eşirea e'reilor %in .#i!t şi aceasta m-a mişcat mult(

:!a !i voi, pe toate să le -nfruntaţi cu gânduri 'une( S/a trântit, de pildă, o u!ăH SăspuneţiG B0acă, 0oamne fere!te, o soră ar fi păţit ceva, s/ar fi lovit !i !i/ar fi rupt

piciorul, a! mai fi dormitH 0acă s/a trântit u!a, se vede că sora aceasta o fi având vreotrea'ă”( 0ar dacă -ncepi să 7udeci !i să spuiG B: trântit u!a( E neatentă? Ce -nseamnăaceastaH” cum te vei mai lini!ti după aceeaH &n clipa când aghiuţă -ţi va strecura astfel degânduri, te va ră1vrăti( Sau se poate ca o soră să audă noaptea de!teptătoarele care sună(0e pildă, a sunat unul o dată, iar nu după mult timp sună din nou( 0acă va spune -n sineaeiG BSufletul acesta a fost rupt de o'oseală, nu s/a putut scula( 3ai 'ine să se odihneascăo 7umătate de oră mai mult ca să poată să -!i facă datoriile ei duhovnice!ti”, nu se vanelini!ti, nici nu se va supăra că a fost tre1ită( 0acă -nsă se gânde!te la sine că s/a tre1itdin pricina ceasurilor, se poate să spunăG BCe se petrece aiciH Nu te poţi odihni nici un

pic”( :!adar, nu a7ută nici o altă nevoinţă atât cât a7ută gândul cel 'un(

Să dobndim liniştea lăuntrică

Scopul este ca omul să le valorifice pe toate pentru nevoinţă( Să -ncerce să do'ândeascălini!tea lăuntrică( Să valorifice 1gomotul punându/!i -n minte gândul cel de/a dreapta(9otul este -nfruntarea cea 'ună( *e toate să le -nfrunte cu gânduri 'une( 0acă reu!e!te să

câ!tige lini!tea lăuntrică -n mi7locul 1gomotului, a do'ândit un lucru de mare preţ( 0acănu reu!e!te să do'ândească lini!tea -n nelini!te, nici -n lini!te nu se va lini!ti Când vine-n om lini!tea lăuntrică, toate cele dinlăuntrul lui se lini!tesc !i nu/ mai deran7ea1ănimic( 0acă vrea lini!tea e%terioară ca să se lini!tească lăuntric, atunci 1iua, când se vaafla -n lini!te, va lua o trestie !i va alunga greierii iar noaptea va alunga !acalii, ca să nu/ deran7e1e( :dică va alunga cele pe care le va aduna diavolul( Ce credeţiH Care estetrea'a luiH 0iavolul pe toate le -ntoarce anapoda, până ce ne -ntoarce !i pe noi pe dos(

a un schit& %oi "ătr/nei au luat un mă#ăruş care a'ea un clo!oţel( Bn t/năr cuten%inţe isihaste se !l/n#ea %e clo!oţelul animalului şi a a%unat toate canoanele !entrua %o'e%i că nu este în#ă%uit a se ţine mă#ar în schit( =eilalţi !ărinţi s!uneau că !e einu-i %eran$ea0ă( tunci eu i-am s!us Dacă n-ar a'eaclo!oţel şi l-ar !ier%e& ar tre"ui să mer#em noi să-l căutăm( <e mai şi !l/n#em încă>7”(

:!adar, dacă nu avem gânduri 'une !i dacă nu le vom valorifica duhovnice!te pe toate,nu vom spori nici dacă vom um'la printre sfinţi( 3ă aflu -n armatăH Să valorifictrompeta considerând/o clopot, iar arma să/mi aducă aminte de armele duhovnice!ti-mpotriva diavolului( 0acă nu vom valorifica toate duhovnice!te, chiar !i clopotul ne vaderan7a( Fie le vom valorifica noi, fie le va e%ploata diavolul( Cel nelini!tit chiar !i -n

pustie va duce starea lui de nelini!te( 3ai -ntâi de toate sufletul va tre'ui să do'ândeascălini!tea lăuntrică -n nelini!tea e%terioară pentru a se putea lini!ti -n lini!tea pustiei(

Capitolul + ! <ri*a cea multă ne îndepărtea#ă de "umne#eu

Să nu deschidem multe fronturi:

&n 1iua de astă1i oamenii sunt foarte răspândiţi, fiindcă nu trăiesc simplu( 0eschid multefronturi !i se pierd -n gri7a cea multă( Eu pun -n 'ună rânduială un lucru/două !i numaidupă aceea mă gândesc la altele( Niciodată nu fac mai multe lucruri deodată( :cum măgândesc să fac lucrul cutareJ -l termin !i a'ia după aceea mă gândesc să fac altceva(*entru că dacă -ncep altul, fără să -l fi terminat pe primul, nu am lini!te( Când cineva are

de făcut mai multe tre'uri deodată, o ia ra1na( Numai cât se gânde!te la ele, că -l !iapucă schi1ofrenia(

%ată a 'enit la =oli"ă un t/năr care a'ea !ro"leme !siholo#ice( Mi-a s!us că sechinuieşte !entru că moştenise %e la !ărinţi o sensi"ilitate( Des!re ce "oală moştenităîmi 'or"eşti>”& l-am între"at( Mai înt/i ai ne'oie %e o%ihnă( !oi tre"uie să îţi iei%i!lomă %e a"sol'ire& %u!ă care 'ei mer#e în armată şi a!oi să-ţi cauţi un loc %emuncă”( M-a ascultat& sărmanul& şi şi-a aflat calea( şa se află oamenii !e ei înşişi(

/ *ărinte, !i eu o'osesc repede când lucre1( Nu -nţeleg care/i pricina(/ Ceea ce -ţi lipse!te ţie este ră'darea( Iar pricina pentru care nu poţi să ai ră'dare este căte apuci de multe( 9e -mpră!tii -n multe părţi !i o'ose!ti( Iar aceasta -ţi pricinuie!te !i onervo1itate, fiindcă te nelini!te!ti(

Când eram -n mănăstire, aveam un slu7itor la tâmplărie, pe 'ătrânul Isidor( Sărmanul deel, nu avea de loc ră'dare( &ncepea să facă o fereastră, se descura7aJ se apuca să facă u!i,



se supăra !i le lăsa( 0upă aceea, se apuca să facă acoperi!uri( &nsă pe toate le lăsaneterminate( Nimic nu scotea la capăt( ; parte din lemn se pierdea, altă parte o tăiagre!it( :!a se chinuiesc unii, fără -nsă să reu!ească nimic(

Sunt unii care, de!i au puteri limitate, putând face numai un lucru/două, se apucă !i se-ncurcă -n multe, -nsă nu fac nimic cum tre'uie, ci -i mai trag după ei !i pe alţii( Este

'ine ca omul să facă numai un lucru/două, să le termine cum se cuvine, ca astfel să -!iai'ă mintea curată !i odihnită, !i numai după aceea să -nceapă altceva( Căci dacă mintease -mpră!tie, ce lucruri duhovnice!ti va mai face omul după aceeaH Cum să/!i mai aducăaminte de ristosH

)u vă daţi inima lucrurilor materiale

/ *ărinte, la ce vă referiţi când spuneţiG B3âinile !i picioarele să le daţi la muncă, dar

inima nu”H/ >reau să spun că nu tre'uie să vă daţi inima lucrurilor materiale( Sunt unii care sedăruiesc cu totul celor materiale( 9oată 1iua se preocupă cum să facă 'ine o trea'ă !i nuse gândesc deloc la 0umne1eu( Să nu a7ungem acolo( Să folosiţi mâinile !i picioarele lamuncă, dar să nu lăsaţi mintea voastră să se depărte1e de 0umne1eu( Să nu vă daţi toatăfiinţa, toată puterea dimpreună cu inima voastră celor materiale( &n felul acesta omuldevine -nchinător la idoli( *e cât puteţi, nu vă dăruiţi inima tre'urilorJ să daţi numaimâinile !i mintea( Să nu vă daţi inima lucrurilor stricăcioase, nefolositoare( Căci dupăaceea cum va sălta inima pentru ristosH Când inima este la ristos, atunci !i tre'urilese sfinţesc, e%istă !i o continuă odihnă sufletească lăuntrică( On astfel de om simteadevărata 'ucurie( Să vă puneţi inima -n valoare? Să n/o risipiţi?

0acă inima se va risipi -n multe lucruri fără -nsemnătate, nu va avea putere după aceeasă se -ndurere1e pentru ceea ce se cuvine să o doară( Eu -mi voi da inima unui 'olnav deinimă, unui -ndurerat( 0urerea inimii mele este pentru copiii ce se prime7duiesc( &mi faccruce !i rog pe 0umne1eu să le dea luminare( Iar atunci când primesc lume, toată gri7amea se -ndreaptă spre durerea celuilalt, spre dragostea de semeni( 0urerea mea n/o iau -nseamă( &n acest chip se uită toate, căci omul se -ndreaptă spre altă direcţie(

/ *ărinte, se poate ca omul să nu -!i dăruiască mintea !i inima niciuneia din tre'urilesaleH/ Când trea'a este simplă, nu este nevoie ca mintea să fie a'sor'ită( &nsă atunci cândmunca este comple%ă, se 7ustifică puţină a'sor'ire a minţii, nu -nsă !i a inimii(

/ &n ce fel poate fi a'sor'ită inimaH



/ &n ce felH 0iavolul o droghea1ă cu Bmorfină”??? El fură inima prin iu'irea de sine( 0ar atunci când inima este dăruită lui 0umne1eu, cugetarea va fi !i ea la 0umne1eu, iar mintea la trea'ă(

/ &n ce fel tre'uie să -nţelegem e%presia Bfără gri7ă”H/ :tunci când lucre1i, să nu/= uiţi pe ristos( Să/ţi faci trea'a cu 'ucurie, iar cugetarea !iinima să/ţi fie la ristos( :tunci nu numai că nu te vei o'osi, ci vei putea lucra !i celeduhovnice!ti(

7ucrarea care se face în linişte şi cu rugăciune se sfinţeşte

/ *ărinte, oare nu este mai 'ine ca un lucru să fie făcut mai pe -ndelete, ca să ne putemcâ!tiga lini!teaH/ 0a, fiindcă atunci când lucrea1ă cineva cu lini!te -!i păstrea1ă pacea !i -!i sfinţe!te

-ntreaga 1i( 0in păcate, n/am -nţeles că atunci când lucrăm ceva prea repede do'ândimnervo1itate, iar lucrarea care se face cu nervo1itate nu este sfinţită( Scopul nostru nutre'uie să fie a face multe !i să fim -ntr/o continuă nelini!te( Căci aceasta este o starediavolească(

9ucrul de mână care se face în linişte şi cu rugăciune se sfineşte şi sfineşte şi pe cei care îl folosesc. :tunci are sens o'iceiul ca mirenii să ceară lucru de mână de la monahica 'inecuvântare( &n timp ce lucrul făcut cu gra'ă !i nervo1itate transmite această starediavolească !i celorlalţi( 9rea'a gră'ită, făcută cu nelini!te, este caracteristica oamenilor celor mai lume!ti( Sufletele tul'urate care lucrea1ă transmit tul'urare prin lucrul lor demână, iar nu 'inecuvântare( 0acă aţi !ti cât de mult influenţea1ă starea omului lucrul demână pe care -l face( Chiar !i lemnul unor o'iecte făcute de el? &nfrico!ător lucru?e1ultatul muncii omului este pe potriva stării -n care se află atunci când o face( 0acăeste nervos, se mânie !i -n7ură, ceea ce face nu va avea 'inecuvântare, iar de cântă, deroste!te ugăciunea, se sfinţe!te lucrul său( Onul este lucru diavolesc, iar celălaltdumne1eiesc(

0acă vă purtaţi cu evlavie !i lucraţi cu rugăciune, vă veţi sfinţi mereu !i toate se vor sfinţi( :tunci când cineva are mintea la 0umne1eu, i se sfinţe!te lucrul său, rucodelia sa(

0acă, de pildă, fac o cutie !i rostesc !i ugăciunea, mă rog !i -n acela!i timp lucre1 spreslava lui 0umne1eu( Scopul meu nu este să fac cutii !i să le fac repede, ca să fac multe !isă fiu mereu nelini!tit( :ceasta este o stare demonică( Nu pentru aceasta am venit -nmănăstire( :m venit ca să ne sfinţim !i să sfinţim ceea ce facem( :ceasta este pricina

pentru care uneori te simţi ca o funcţionară 1eloasă -n -ndatoririle tale, pentru că atuncicând alergi să/ţi pui -n rânduială tre'urile, uiţi să/= iei !i pe ristos cu tine( &n schim',dacă porne!ti cu rugăciunea, te vei simţi ca o slu7itoare a lui ristos( 0e aceea, 'agă !i

rugăciunea -n lucrul tău, ca să vă sfinţiţi !i tu, !i lucrul tău <tii cum 'inecuvântea1ăatunci 0umne1eu !i câte 'unătăţi !i 'inecuvântări trimiteH

/ *ărinte, când lucrarea este intelectuală, de pildă o lucrare de traducere, cum este cu putinţă să roste!ti ugăciunea, astfel -ncât lucrarea pe care o faci să se sfinţeascăH/ :tunci când lucrarea este intelectuală, dacă mintea ta este la 0umne1eu, lucrarea sesfinţe!te, fiindcă trăie!ti -n atmosfera iui 0umne1eu, de!i nu poţi rosti ugăciunea( Cândcineva este intr/o stare duhovnicească 'ună, se a7ută mult pe sine( Nu -ncearcă să-nţeleagă sensurile cu mintea, ci le află prin luminarea dumne1eiască(

/ 0ar atunci când nu am această stare duhovnicească !i tre'uie să fac o astfel de lucrareH/ :tunci să o faci, dar să te !i rogi cerând luminare de la 0umne1eu( Să cauţi, pe cât poţi,să te a7uţi pe tine -nsuţi prin cugetarea la noimele dumne1eie!ti !i să lucre1i cu evlavie(=a fiecare oră sau din două -n două ore, să faci câteva minute -ntrerupere ca să spui

ugăciunea(

/ 3ai ales -n lucrarea de traducere e!ti foarte -mpră!tiat, *ărinte( 9re'uie să cauţicuvinte, să cite!ti comentarii(((/ :m spus !i -n alte dăţi ceea ce a7ută cel mai mult la traduceri este nevoinţa cu gândulcurate, care -l fac pe om vas al arului( :tunci tâlcuirile dumne1eie!ti vor ie!i dinluminarea dumne1eiască, iar nu din minte, din dicţionar !i din călimara cu cerneală(>reau să spun că tre'uie să ne spri7inim pe ceea ce este mai -nsemnat, adică pedumne1eiesc, iar nu pe ceea ce vine -n rândul al doilea, adică pe omenesc(

Cu gri*a cea multă se uită de "umne#eu

/ *ărinte, gri7a -ndepărtea1ă -ntotdeauna de 0umne1euH/ :scultă de la mine următorul lucruG Când un copil se 7oacă !i este a'sor'it de 7ucării,nu/!i mai dă seama dacă tatăl lui este alături !i/l mângâie( 0ar dacă/!i va -ntrerupe puţin

7oaca, atunci -!i dă seama( 9ot astfel !i atunci când avem vreo gri7ă, nu putem simţidragostea lui 0umne1eu( 0umne1eu dă, dar noi nu simţim( Ia aminte să nu risipe!ti

puterile tale preţioase -n gri7i de prisos !i -n lucruri de!arte, care -ntr/o 'ună 1i se vor face toate praf( :!a te o'ose!ti !i trupe!te, !i mintea ţi/o -mpră!tii fără rost, iar după

aceea -i dai lui 0umne1eu o'oseala !i căscăturile -n vremea rugăciunii, la fel cu 7ertfa pecare a făcut/o Cain( &n mod firesc, !i starea ta lăuntrică va fi la fel ca starea lui Cain, cunelini!te !i oftaturi pe care ţi le va pricinui aghiuţă, ce va fi alături de tine(

Să nu risipim fără rost rodul, mie1ul puterilor noastre, lăsând după aceea co7ile pentru0umne1eu( Ari7a trage toată măduva inimii !i nu lasă nimic pentru ristos( 0acă ve1i cămintea ta fuge mereu !i se duce la tre'uri etc(, tre'uie să -nţelegi că nu mergi 'ine !i să

te nelini!te!ti, căci te/ai -ndepărtat de 0umne1eu( Să -nţelegi că e!ti mai aproape delucruri decât de 0umne1eu, de 1idire decât de @iditor(

0e multe ori, o satisfacţie lumească -n!eală, din păcate, chiar !i pe monah atunci cândface o lucrare( ;mul este 1idit să facă 'inele -n mod firesc, pentru că @iditorul lui este

'un( 0ar monahul se nevoie!te ca să se facă din om -nger( 0e aceea, lucrarea lui -n celemateriale tre'uie să se limite1e doar la cele a'solut necesare, ca să lucre1e -n celeduhovnice!ti( :tunci !i 'ucuria lui, ce va i1vor- din roadele duhovnice!ti pe care le vada, va fi duhovnicească, iar unul ca acesta se va hrăni !i va hrăni cu -m'el!ugare(

Cu munca !i gri7a multă se uită de 0umne1eu( *ărintele 9ihon spuneaG BFaraon dădeamuncă !i mâncare multă israeliţilor, ca să uite de 0umne1eu”( &n vremea noastră,diavolul i/a a'sor'it pe oameni -n materie, -n răspândire( 3uncă multă, mâncare multă,ca să uite de 0umne1eu !i astfel să nu poată / sau mai 'ine 1is să nu vrea / să pună -n

valoare li'ertatea ce li se dă ca să/!i sfinţească sufletul( &nsă din fericire, de aici iese !iceva 'un, fără ca diavolul să vreaG oamenii nu au prile7ul să păcătuiască atât cât ar voi(

%unca şi gri*a multă îl fac lumesc pe monah

Este 'ine ca cel ce vrea să trăiască duhovnice!te, !i mai ales monahul, să fie departe deunele preocupări, lucrări etc( care -l -ndepărtea1ă de scopul său duhovnicesc( Să nu seapuce de tre'uri multe !i nesfâr!ite, fiindcă acestea niciodată nu se mai termină( <i dacănu -nvaţă să facă lucrări lăuntrice -ntru sine, mereu va devia -n cele e%terioare( ;ameniicare -ncearcă să termine tre'urile cele nesfâr!ite sfâr!esc această viaţă cu nedesăvâr!iriduhovnice!ti !i se pocăiesc la sfâr!itul vieţii lor, dar aceasta nu le mai a7ută la nimic,fiindcă a ie!it de7a pa!aportul( 0e altfel, !i o pau1ă -n tre'uri este neapărat necesară

pentru un mic interval de timp(

Când multele lucrări se -mpuţinea1ă, vor veni, fire!te !i odihna trupească, !i setea pentrulucrarea lăuntrică, ce nu o'ose!te, ci odihne!te( :tunci !i sufletul va respira -m'el!ugatulo%igen duhovnicesc( ;steneala lucrării duhovnice!ti nu o'ose!te, ci odihne!te, fiindcă -l-nalţă pe om !i -l apropie de *ărintele cel iu'itor !i atunci sufletul lui se vesele!te(

;steneala trupească, atunci când nu are un sens duhovnicesc sau mai degra'ă când nu porne!te dintr/o nevoie duhovnicească ca să fie 7ustificată, -l săl'ătice!te pe om( Chiar !icăluţul cel mai lini!tit -ncepe să dea cu copita atunci când este o'osit peste măsură( <i cutoate că n/a avut o'icei rău, -l do'ânde!te -n timp, de!i pe măsură ce cre!te ar tre'ui săfie tot mai cuminte(

Se pot trece cu vederea unele lucruri Qn(tr( materialeR ca să ai'ă -ntâietate celeduhovnice!ti( 3unca multă !i gri7a multă -l fac lumesc pe monah, iar simţământul lui

devine lumesc( &n continuare trăie!te ca un mirean, cu toată nelini!tea !i agitaţialumească( *e scurt, el trăie!te -ncă din această viaţă o parte din iad cu ne-ncetatele gri7i,nelini!ti !i nenorociri( :tunci când monahul nu se -ngri7e!te de cele materiale, ci demântuirea sa !i de cea a altor oameni, &l face pe 0umne1eu iconom al său, iar pe oamenislu7itori ai săi(

ă a%uceţi aminte %e înt/m!larea cu =u'iosul Cherontie şi ucenicul său> =u'iosul Cherontie o ru#ase !e Maica Domnului să-i %ea !uţină a!ă %e "ăut !entru sine şi

!entru ucenicul său( Maica Domnului& ca o Mamă "ună& a %eschis o cră!ătură în !eretele chiliei lui şi a scos a!ă& a#heasmă& ca să "ea( Mai t/r0iu& ucenicul său aînce!ut să 0i%ească terase& să care !ăm/nt& să facă #ră%ină& îm!o'ăr/n%u-se cu multă

#ri$ă şi ne#li$/n%u-şi în%atoririle %uho'niceşti( Dat fiin%că a!a nu îi a$un#ea& a luat o%altă ca să %eschi%ă mai lar# sco"itura !entru a !utea lua mai multă a!ă( ă0/n% aceasta& Maica Domnului a luat a!a şi!otului şi a scos-o mult mai $os %e !eştera lui&

s!un/n%u-i Dacă 'rei #ră%ini şi îm!răştiere& să cari a!ă %e %e!arte7:

Acolo unde este multă împrăştiere$ sunt şi mulţi para#iţi duhovniceşti

/ *ărinte, nu v/aţi mâhnit atunci când după atâta osteneală pe care aţi făcut/o ca să văfaceţi o chilie, aţi lăsat/o !i aţi plecat -n altă parteH/ Ca să plec, a e%istat un oarecare motiv serios(

/ <i peste tot aţi făcut numai cele a'solut necesareH/ 0a, am făcut numai cele a'solut necesare pentru aici, ca să pot face cele a'solutnecesare pentru lumea de sus, pentru Cer( 0acă te pier1i -n cele pământe!ti, pier1idrumul către Cer( Faci una, apoi vrei !i cealaltă, !i dacă intri -n angrena7ul acesta, te

pier1i( 0acă te pier1i -n cele pământe!ti, pier1i !i cele cere!ti( *recum cele cere!ti nu ausfâr!it, a!a !i cele pământe!ti nu au sfâr!it( Sau te vei pierde aici, sau te vei Bpierde”dincolo( <tii ce -nseamnă să te Bpier1i” acolo susH ;, rosteam ugăciunea !i măBpierdeam”, mă afundam? 9e/ai afundat vreodată -n rugăciuneH

3unca multă, cu o'oseala !i -mpră!tierea ei, nu a7ută, mai ales atunci când e făcută -ngra'ă( Ea -ndepărtea1ă tre1via !i săl'ătice!te sufletul( On asemenea om nu numai că nu

se poate ruga, dar nici să cugete nu poate( Nu poate acţiona cu chi'1uinţă, !i ca urmareacţiunile lui nu sunt corecte(

0rept aceea, luaţi aminteG nu vă risipiţi timpul fără folos, fără să/l valorificaţi -n celeduhovnice!ti, pentru că veţi a7unge să vă săl'ăticiţi mult !i nu veţi mai putea lucra celeduhovnice!ti( >eţi dori să vă -ndeletniciţi numai cu tre'uri sau să discutaţi sau veţiurmări să aflaţi su'iecte de vor'ă ca să vă aflaţi -n trea'ă( *rin negli7area rugăciunii !i a-ndatoririlor duhovnice!ti, vră7ma!ul ne ocupă -nălţimile noastre duhovnice!ti !i ne

ră1'oie!te atât trupe!te, cât !i prin gânduri( Ne netre'nice!te toate puterile, atât celesuflete!ti, cât !i trupe!ti, !i ne taie legătura cu 0umne1eu, urmând ca sufletul nostru săfie ro'it de patimi

*ărintele 9ihon le spunea monahilor că tre'uie să trăiască pustnice!te ca să se eli'ere1ede gri7i, iar nu să lucre1e ca argaţii !i să mănânce ca mirenii( *entru că lucrareamonahului sunt metaniile, posturile, rugăciunile nu numai pentru sine, ci !i pentru-ntreaga lume, vii !i adormiţi( Să muncească numai pentru cele a'solut necesare, ca sănu fle povară altora(

/ *ărinte, -mpră!tierea este -ntotdeauna piedică -n viaţa duhovniceascăH/ 0acă te ocupi de cele a'solut necesare ale ascultării , chiar -mpră!tiere de ai avea, nuvei suferi pagu'ă 0acă interesul tău pentru ascultarea care ţi se -ncredinţea1ă sau pentrua a7uta o soră nu depă!e!te limitele, atunci sufletul tău va dori să rostească ugăciunea,

iar a7utorul tău va fi eficient( 0acă -nsă tu singură depă!e!ti limitele, adaugi -mpră!tiere!i te ocupi de lucruri nefolositoare, atunci mintea ţi se -mpră!tie !i se -ndepărtea1ă de0umne1eu( Iar atunci când mintea nu este la 0umne1eu, cum va simţi cineva 'ucuria lui0umne1euH Inima -ngheaţă repede( <i eu, atunci când am toată 1iua lume, chiar dacălucrarea este duhovnicească, seara când merg să mă rog, inima mea nu este a!a ca atuncicând mă rog toată 1iua( 3intea mea se umple cu o grămadă de lucruri !i este greu să lealungi( *e cât poţi, să roste!ti ugăciunea !i -n timpul 1ilei !i să psalmodie1i -ncet(

3ult a7ută !i puţină citire duhovnicească, mai ales -nainte de rugăciune( Ea -ncăl1e!tesufletul !i alungă gri7ile 1ilei !i atunci, cu sufletul eli'erat !i transmutat -n atmosferadumne1eiască, mintea se mi!că nerăspândită( Cu un te%t din Evanghelie sau din *ateric,care are 'ucăţele mici, dar tari, mintea se transpune -n spaţiul duhovnicesc !i nu maialeargă( *entru că mintea este ca un copil 1'urdalnic care aleargă când pe aici, când pedincolo( 0acă -nsă -l -ndulce!ti cu o caramea, nu mai pleacă(

*eîmprăştierea şi lipsa de gri0ă aduc liniştea lăuntrică şi izbânda du"ovnicească.=ri0ile ne îndepărtează de Dumnezeu. &tunci când e6istă multă împrăştiere, e6istă şi muli parazii du"ovniceşti, iar transmisioniştii du"ovniceşti nu pot lucra în condiii bune. )ona"ul n-are nici o îndreptăire atunci când nu duce o viaă du"ovnicească.

/ărmanii mireni au o grămadă de gri0i şi tot încearcă să facă ceva. )ona"ul nu are gri0ile pe care le au aceştia. *u se gândeşte nici la c"irie, nici la datorii, nici dacă aresau nu de lucru. i pe du"ovnic îl are alături, şi biserica este în mi0locul mănăstirii2rugăciuni, /fântul )aslu, paraclise, 9iturg"ii. *u are gri0ă pământească şi cautăcum să devină înger2 nu are alt scop. !n timp ce mireanul are atâtea gri0i2 se gândeştecum să-şi educe copiii, se nevoieşte în acelaşi timp şi pentru mântuirea sufletului său.

/punea Părintele :rifon % ;Dacă mona"ul vrea priveg"ere, o poate face. Dacă vrea

post, îl poate face, fiindcă nu are nici femeie, nici copii. )ireanul nu poate. &recopii... >nul vrea încălăminte, altul "aine, altul vrea altele(.

Să dobndim gri*a cea bună

3ai -ntâi tre'uie să căutăm &mpărăţia Cerurilor !i aceasta să fie gri7a noastră, iar toatecelelalte ni se vor adăuga ( 0acă omul uită de aceasta -n viaţa de acum, pierde timpul !ise irose!te( 0acă nu uită !i se pregăte!te pentru cealaltă viaţă, viaţa aceasta are sens(:tunci când omul se gânde!te la cealaltă viaţă, toate se schim'ă( Iar când se gânde!tenumai cum să se aran7e1e mai 'ine aici, atunci este chinuit, se o'ose!te !i se osânde!te(Să nu vă prindă nelini!tea !i mania de a spuneG B:cum tre'uie să facem aceasta, dupăaceea cealaltă”, fiindcă -n starea aceasta vă va afla armaghedonul( Nelini!tea de a facemulte este ea singură un lucru diavolesc( ăsuciţi 'utonul la ristos, fiindcă altminteriveţi trăi, chipurile, lângă ristos, -nsă -nlăuntrul vostru va e%ista doar cugetare lumească(

3ă tem să nu păţiţi ca fecioarele cele ne'une(

Fecioarele cele -nţelepte nu aveau numai 'unătate, ci aveau !i gri7a cea 'unăJ aveautre1vie, nu erau nepăsătoare( &nsă fecioarele cele ne'une erau nepăsătoare !i nu aveautre1vie( 0e aceea a 1is 0omnulG *rivegheaţi( Erau fecioare, dar ne'une( Iar dacă una estene'ună din na!tere, 'inecuvântarea lui 0umne1eu este cu ea( >a merge -n cealaltă viaţăfără e%amene( &nsă una care are minte !i trăie!te ne'une!te, va fi fără răspuns -n @iuaDudecăţii(

>edeţi !i -n ca1ul 3artei !i 3ariei din Evanghelie, cum gri7a a făcut/o pe 3arta să se poarte -ntr/un fel oarecum o'ra1nicH Se vede că la -nceput !i 3aria o a7utase, dar când avă1ut că nu mai termină cu pregătirile, a lăsat/o !i a plecatG BCe, voi pierde eu peristosul meu pentru salate !i pră7ituriH”, s/a gândit ea( Ca !i cum ristos ar fi venit sămănânce salatele !i mâncărurile 3artei( <i atunci 3arta s/a necă7it !i a 1isG 0oamne, aunu socote!ti că sora mea m/a lăsat singură să slu7escH Să luăm aminte să nu păţim !i noica 3arta( Să ne rugăm să ne facem 'une B3arii”(

Partea a treia – "uhul lui "umne#eu şi duhul lumii

PCurăţia lăuntrică a omului adevărat -nfrumuseţea1ă !i e%teriorul omuluiM(

Capitolul 2 ! Instruirea şi cunoaşterea lumească

Inteligent este omul care s!a curăţit lăuntric

:tunci când omul nu -!i toce!te mintea cu cele dumne1eie!ti, ci !i/o toce!te cu viclenia,se predă pe sine -nsu!i diavolului( 3ai 'ine ar fi fost pentru unul ca acesta să/!i fi

pierdut mintea, ca astfel să ai'ă circumstanţe atenuante -n @iua Dudecăţii(

/ *ărinte, diferă simplitatea de viclenieH/ 0a, precum vulpea de !acal( <acalul, dacă vede ceva !i -l vrea, merge dintr/odată !i -l

ia, -n timp ce vulpea mai -ntâi va face viclenii, !i a'ia după aceea va merge !i -l va lua(

/ *ărinte, viclenia poate fi considerată de unii drept inteligenţăH/ 0a, se poate, dar dacă se vor cerceta pe ei -n!i!i, vor -nţelege ce este viclenia !i ce esteinteligenţa( :u semnele lor de recunoa!tere( Care suntt darurile Sfântului 0uhH0ragostea, 'ucuria, pacea etc( :re omul -nrudire cu acesteaH 0acă nu are -nrudire cuacestea, atunci va avea ceva satanic, va avea cuno!tinţe de/ale lui aghiuţă(

Inteligent este omul curăţit, cel curăţit de patimi( Cel ce !i/a sfinţit !i mintea, unul caacesta este cu adevărat inteligent( 0acă nu se sfinţe!te mintea, inteligenţa nu folose!te la

nimic( Iată, reporterii !i politicienii sunt inteligenţi, -nsă mulţi dintre ei, din pricină că nuau mintea sfinţită, printre lucruri inteligente spun !i neghio'ii( 0in prea multă inteligenţăspun mari neghio'ii( 0acă omul nu -!i pune -n valoare mintea, o e%ploatea1ă diavolul(Iar dacă omul nu -!i pune -n valoare inteligenţa spre 'ine, o folose!te diavolul spre rău(

/ :dică, atunci cineva nu !i/a pus -n valoare inteligenţa, -n felul acesta dă drepturidiavoluluiH/ 0acă nu !i/o pune -n valoare, de7a drepturile se dau de la sine( Când omul nu lucrea1ăduhovnice!te, leapădă 'inele !i face el -nsu!i răulJ nu că diavolul face aceasta( 0e pildă,

unul este inteligent, dar nu/!i pune mintea să lucre1e, ci trândăve!te( 0acă nu/!i pune -nvaloare mintea, la ce -i folose!te inteligenţaH

/ On om inteligent, dar cu patimi, poate avea 7udecată dreaptăH/ 3ai -ntâi să ia aminte ca să nu dea cre1are minţii sale, căci de este om duhovnicesc, seva -n!ela, iar de este lumesc, va -nne'uni( Să nu dea cre1are gândurilor lui( Să -ntre'e, săse sfătuiască, să -!i sfinţească inteligenţa( <i, -n general, omul să -!i sfinţească toate câte



are( Iar atunci când se va sfinţi inteligenţa, ea -l va a7uta pe om să do'ândească !idiscernământul(

;mul inteligent, de nu se va sfinţi, nu va avea discernământul duhovnicesc( Iar altul,care este simplu din fire, -l poate lua de sfânt pe un -n!elat !i de evlavios pe un afemeiat(0ar dacă cel inteligent se va curăţi, va do'ândi mult discernământ(

- Părinte, dar cum se curăă inteligena?/ *entru a se curăţa, omul nu tre'uie să primească telegramele vicleanului, nici săgândească -n chip viclean, ci să lucre1e numai cu 'unătate !i simplitate( &n felul acestavine limpe1imea duhovnicească, luminarea dumne1eiască( :tunci unul ca acesta vedeinimile oamenilor !i nu trage conclu1ii omene!ti(

- Părinte, discernământul are legătură cu cunoaşterea?

/ 0iscernământul vine din luminarea dumne1eiască( Cineva poate citi pe Sfinţii *ărinţi, poate cunoa!te -n mod corect unele lucruri, poate face nevoinţă !i rugăciune( &nsădiscernământul vine odată cu luminarea dumne1eiască, care este cu totul altceva(

- Părinte, mai demult lumea era mai bună?/ Nu, cum să fi fost mai 'unăH Numai că oamenii de atunci aveau simplitate !i gândulcel 'un( :stă1i oamenii pe toate le văd cu viclenie, pentru că le măsoară pe toate numaicu mintea( 0uhul european a făcut un mare rău( El i/a secătuit pe oameni( ;amenii ar fifost astă1i -ntr/o stare duhovnicească foarte 'ună, fiindcă cei mai mulţi sunt culţi, -ntr/omăsură mai mare sau mai mică, !i te/ai fi putut -nţelege cu ei 0ar au fost -nvăţaţiateismul, !i toate cele satanice, de aceea s/au netre'nicit !i nu te poţi -nţelege cu ei( 3aidemult nu te puteai -nţelege cu unul care nu avea evlavie !i nici educaţie(

&mi aduc aminte cum odată, un călugăr, au1ind la =iturghia 0arurilor mai -nainte/sfinţitecă este pomenit Arigorie, papă al omei , a cre1ut că este pomenit *apa de la oma !i s/a smintit( B=a aceasta nu m/am a!teptat, a spus el( >/aţi făcut papista!iH” !i a plecat din

'iserică( Iată, ve1i ce face ne!tiinţaH Ne!tiinţa este un lucru -nfrico!ător? Cel mai marerău -l fac cei care au evlavia unită cu vătămarea de minte( Fără să cercete1e cum staulucrurile, creea1ă pro'leme(

Cunoaşterea care nu este însoţită de luminarea dumne#eiască este o catastrofă

0acă oamenii ar frâna puţin vite1a minţii lor !i mintea le/ar fi odihnită, atunci !i aruldumne1eiesc s/ar apropia mai u!or de ei( Cunoa!terea fără luminare de sus este ocatastrofă( Când cineva face lucrare duhovnicească -ntru sine, când se nevoie!te, atuncieste luminat de 0umne1eu( :re luminare dumne1eiască, e%perienţe dumne1eie!ti, iar nugânduri personale( 0e aceea !i vede departe( Cineva care suferă de miopie, vede 'ine

lucrurile din apropiere, dar nu vede departe( Iar unul care nu are miopie, va vedea puţinmai departe, dar nici aceasta nu -nseamnă nimic( ;chii trupe!ti sunt doi, pe când ceiduhovnice!ti sunt mulţi(

Cei care se depărtea1ă de ristos, se lipsesc de luminarea dumne1eiască, pentru că părăsind locul -nsorit, ca ni!te neghio'i, merg -n cel lipsit de soare( :!adar, este firesc săfie răciţi !i 'olnavi duhovnice!te( 0acă omul nu se va curăţi, dacă nu vine luminareadumne1eiască, oricât de corectă ar fi cunoa!terea cealaltă, ea nu este decât unraţionalism !i nimic mai mult( Iar dacă lipse!te luminarea dumne1eiască, cele pe care levor spune !i le vor scrie, nu vor a7uta( >edeţi *saltirea, care este scrisă cu luminaredumne1eiască, ce noime adânci areH? :dună, dacă vrei, toţi teologii, toţi filologii, !i veivedea că nu pot face nici un psalm cu atâta adâncime( 0e!i 0avid a fost fără de carte, sevede limpede cum a fost povăţuit de 0uhul lui 0umne1eu(

:stă1i !i iserica se chinuie, fiindcă lipse!te dumne1eiasca luminare !i fiecare ialucrurile a!a cum vrea( Se strecoară !i părerile omene!ti, iar după aceea se nasc patimi,după care diavolul treieră( 0e aceea, oamenii stăpâniţi de patimi n/ar tre'ui să cearăstăpânire peste alţii(

- &dică, Părinte, oamenii trebuie să ceară cu stăruină luminarea dumnezeiască?/ 0a, fiindcă altminteri soluţiile pe care le dau sunt numai lucrare a minţii, iar apoi secreea1ă 1ăpăceală( Conferinţe, paraconferinţe((( <i răul este că mai -nainte nu s/aucunoscut pe ei -n!i!i( Iar aceasta pentru că nu preţuiesc cuno!tinţele -ntregii lumi cât

preţuie!te o cunoa!tere de sine( Când omul -!i recunoa!te cu smerenie starea sa păcătoasă, atunci este recunoscut de oameni ca fiind un om al lui 0umne1eu( 0acă uniis/ar fi cunoscut pe sine, atunci !i/ar fi vă1ut halul -n care sunt !i ar fi tăcut din gură(

%ată cine'a mi-a s!us <u e?istă nici un orto%o? care să re!re0inte rto%o?ia în străinătate& la conferinţe etc(”( or"ea& 'or"ea& 'or"ea& fiin% ferm con'ins %e !ărerea sa( tunci îi s!un roorocul )lie & atunci c/n% a fost între"at %e Dumne0eu =e cauţi& )lie& în Hore">& el )-a răs!uns m rămas sin#ur( tunci& Dumne0eu i-a s!us m şa!temii %e "ăr"aţi care nu şi-au !lecat #enunchiul lui 2aal( .rau şa!te mii %e oamenicre%incioşi& iar roorocul )lie s!unea m rămas sin#ur( 6i tu s!ui cu at/ta con'in#ere

că nu e?istă nici un orto%o?& c/n% sunt at/tia cre%incioşi>7((( =e cre0i că este totţiitorul nostru> .ste ca totţiitorul %e !e turlă& ce are cră!ături %e la cutremur şi ne #/n%im ce

să facem ca să 5l ţinem să nu ca%ă şi chemăm arheolo#ii să- !ro!tească>” in merica nu e?istă nici unul”& îmi s!une( Dar eu cunosc at/ţia cre%incioşi în merica”&îi s!un( Da& %ar catolicii lucrea0ă cu 'iclenie”( 5nsă catolicii s-au sc/r"it %e !a!ism

şi se întorc la rto%o?ie( tunci c/n% atriarhiul Dimitrie a mers în merica& înşişicatolicii au stri#at atriarhul este a%e'ăratul creştin& iar a!a este un ne#ustorI( <-au s!us aceasta catolicii re'olt/n%u-se> De ce 0ici că la 'oi catolicii lucrea0ă cu



'iclenie şi 'or să se strecoare în rto%o?ie ca s-o schim"e etc(> Dumne0eu un%e este> Dia'olul !oate face 'reo is!ra'ă>”

0in păcate, raţionalismul apusean a influenţat !i mulţi demnitari ortodoc!i răsăriteni,care se află -n iserica drept/slăvitoare a lui ristos numai trupe!te, -n timp ce toatăfiinţa lor se află -n :pus, vă1ându/ că stăpâne!te lume!te( 0acă ar fi vă1ut :pusulduhovnice!te, -n lumina ăsăritului, -n lumina lui ristos, ar fi vă1ut apusul celduhovnicesc al :pusului, care pierde -ncet/-ncet lumina Soarelui -nţelegător, a luiristos, !i se -ndreaptă spre -ntunericul cel adânc( Se adună !i fac conferinţe !i deschiddiscuţii nesfâr!ite despre lucruri ce nu mai suferă discuţii, despre care nici Sfinţii *ărinţinu au mai discutat de atâţia ani( 9oate aceste iniţiative sunt ale celui viclean, ca să/iameţească !i să/i smintească pe credincio!i, după care să/i -m'râncească pe unii -nere1ie, iar pe alţii -n schismă( &n felul acesta diavolul câ!tigă teren( :ce!ti oamenichinuiesc !i -ncurcă lumea(

Iar toate acestea de unde pornescH 0acă cineva nu face lucrare duhovnicească, crede căeste om duhovnicesc, dar apoi spune neghio'ii( On copil, cu curăţia firească a minţii lui!i cu puţinele cuno!tinţe pe care le are, -ţi va spune lucruri corecte( 0impotrivă, unul cumultă cultură, cu mintea afumată de -nrâurirea demonică pe care a primit/o, -ţi spunelucrurile cele mai hulitoare(

Cel care -!i toce!te mereu mintea cu cuno!tinţe !i trăie!te departe de 0umne1eu, -n celedin urmă -!i face mintea sa'ie cu două tăi!uriJ cu o parte se -n7unghie -ncet/-ncet pe sine-nsu!i, iar cu cealaltă -i taie pe oameni cu soluţiile sale care sunt e%clusiv omene!ti !iraţionale( :tunci când cunoa!terea omenească se va sfinţi, ea va deveni dumne1eiască !iva putea a7uta( :ltfel, ea este o re1olvare omenească, mentală, este o logică lumească(3intea goală este 'aston de fier fără magnet, care love!te metalele ca să se lipească, dar ele se strâm'ă !i nu se lipesc(

:ceasta e lumea de astă1i( 9oate lucrurile sunt privite printr/o logică seacă( Iar aceastălogică este o catastrofă( Nu se spune oareG Cuno!tinţa -ngâmfăH 0acă omul nu areluminarea dumne1eiască, atunci cunoa!terea lui este nefolositoare, aduce catastrofe(

6tiinţa să fie valorificată în viaţa duhovnicească

9ot răul -ncepe de la minte, atunci când ea se -nvârte numai -n 7urul !tiinţei !i este cudesăvâr!ire -ndepărtată de 0umne1eu( Iată de ce ace!ti oameni nu/!i găsesc pacea !iechili'rul lăuntric( :tunci -nsă când mintea se -nvârte -n 7urul lui 0umne1eu, oameniifolosesc !tiinţa atât pentru cultivarea lor lăuntrică, cât !i pentru 'inele lumii, pentru că-ntr/un asemenea ca1 mintea este sfinţită(

/ :dică, *ărinte, !tiinţa nu -l a7ută pe omH/ <tiinţa a7ută mult, dar !i tul'ură mult( :m cunoscut suflete cu o mare limpe1ime aminţii, cu toate că -nvăţaseră puţine lucruri( Cei care !i/au tul'urat mintea cu !tiinţa,fire!te că vor avea mai multe unelte pentru lucru atunci când, cu arul lui 0umne1eu,se vor limpe1i( 0ar dacă nu se vor sfinţi uneltele, dacă nu se sfinţe!te cunoa!terea, vor

putea fi folosite numai pentru lucrarea lumească, nu !i pentru cea duhovnicească( 0acăintră la mi7loc nelini!tea cea 'ună, atunci ele se sfinţesc repede( Cei care dau -ntâietateinstruirii lor lăuntrice, instruirii sufletului, folosind !i cultura e%terioară pentru aceasta,repede se schim'ă duhovnice!te( 0acă se mai nevoiesc !i duhovnice!te, atunci a7utăeficace multă lume, fiindcă scot lumea din stresul iadului !i o conduc la veselia

paradisiacă( 0e multe ori se poate ca ace!ti oameni ai lui 0umne1eu să ai'ă mai puţinediplome, dar să a7ute mai mult, pentru că au mult ar, iar nu multe hârtii( =umea s/aumplut de păcat !i este nevoie de multă rugăciune !i nevoinţă duhovnicească( Cele scrisesunt 'ancnote de hârtie, iar valoarea lor va depinde de Bgaranţia -n aur” pe care o avem(

*rin urmare, este nevoie de lucru -n Bmina” sufletului(

5mi a%uc aminte că la Mănăstirea .sfi#menu era un "ătr/nel at/t %e sim!lu& înc/t chiar şi înălţarea Domnului o socotea a fi o sf/ntă( Kostea ru#ăciunea Sf/ntă a lui Dumne0eu& roa#ă-te !entru noi7”& cu şira#ul %e metanii( cest "ătr/n slu$ea la "olniţă şi s-a înt/m!lat o%ată să nu ai"ă ce să-i %ea să măn/nce unui frate "olna'( tuncico"oară scările& %eschi%e fereastra %ins!re mare& îşi întin%e m/inile şi s!une Sf/ntamea înălţare& %ă-mi un !eştişor !entru fratele7”( 6i în%ată - o& minunile Tale& Doamne7 -un !eşte mare sare în m/inile lui( =eilalţi care l-au 'ă0ut au rămas încremeniţi( Dar el îi

!ri'ea şi 0/m"ea ca şi cum le-ar fi s!us =e lucru ciu%at aţi 'ă0ut>” <oi însă a'emcunoştinţe& ştim c/n% se !ră0nuieşte sf/ntul cutare& cum a mărturisit cutare& c/n% s-a

!etrecut 5nălţarea& un%e s-a !etrecut şi cum& şi cu toate acestea nici măcar un !eştişor mic nu !utem %o"/n%i într-acest chi!( cestea sunt fa!tele neo"işnuite ale 'ieţii%uho'niceşti& fa!te !e care raţiunea intelectualilor& care sunt !lini %e sine şi nu %e

Duhul Sf/nt& nu le !oate cu!rin%e& !entru că au cunoştinţa lumească cea stear!ăîm!reunată cu "oala %uho'nicească lumească(

"uhul Sfnt nu coboară cu aparate

Cuvântul spus din mintea proprie nu pricinuie!te schim'are -n suflete pentru că estetrup( &nsă cuvântul lui 0umne1eu, care se na!te din 0uhul Sfânt, are lucrare dumne1e/iască !i schim'ă sufletele( Du"ul /fânt nu coboară cu aparate. De aceea teologia nuare nici o legătură cu du"ul ştiinific sec. Du"ul /fânt coboară singur în om, atunci când acesta împlineşte condiiile du"ovniceşti. #ondiia du"ovnicească este ca omul să-şi curee de rugină cablurile sale du"ovniceşti, să devină conductor bun, ca să

poată primi curentul du"ovnicesc al luminării dumnezeieşti , făcându/se -n felul acestasavant duhovnicesc, teolog( Când spun Bteolog” mă refer la teologii care au Bgaranţie”

teolo/gică !i diploma lor are valoare, nu la aceia care au numai hârtie fără putere decumpărare !i a căror diplomă este asemenea cu 'anii fără valoare din timpul ocupaţieigermane(

0e multe ori, mintea se o'ose!te ani -ntregi ca să -nveţe una două lim'i străine / -nvremea noastră aproape toţi oamenii cunosc lim'i străine / dar fiindcă aceste lim'i n/aunici o legătură cu lim'ile Sfintei Cinci1ecimi, trăim cea mai mare 'a'ilonie( 3are răueste atunci când teologhisim sec, iar mintea noastră o pre1entăm drept 0uhul Sfânt(:ceasta se nume!te Bencefalologie”, care na!te 'a'ilonia, -n timp ce -n 9eologie e%istămulte lim'i, multe harisme, dar toate aceste lim'i conglăsuiesc, pentru că Onul esteStăpânul lor, 0uhul Sfânt al Cinci1ecimii, iar lim'ile =ui sunt de foc(

/ *ărinte, troparul spune că Sfântul 0uh totdeauna dăruie!teH(((/ 0a, dăruie!te, dar acolo unde -ncape( 0acă nu -ncape, cum va dăruiH 3ai mare valoare

are un cuvânt al unui om smerit care se nevoie!te, cuvânt ce iese cu durere din adânculinimii sale, decât o grămadă de cuvinte filologice ale omului neinteriori1at, care ies cuvite1ă de pe lim'a lui instruită, dar care nu spune nimic sufletelor, pentru că este trup, iar nu lim'ă de foc a Sfintei Cinci1ecimi(

Să sfinţim cunoaşterea

ună este cunoa!terea, 'ună este !i instruirea, dar dacă nu se vor sfinţi, sunt lucruri denimic, ce duc la catastrofă(

u 'enit o%ată la =oli"ă nişte stu%enţi încărcaţi cu cărţi şi mi-au s!us m 'enit& ărinte& să %iscutăm %es!re echiul Testament( Dumne0eu nu în#ă%uie cunoaşterea>”=are cunoaştere>”& îi între"( (ceea care se %o"/n%eşte cu mintea>” Da:& îmirăs!un% ei( Dar această cunoaştere te %uce numai !/nă !e ună& nu te urcă la

Dumne0eu”( Sunt "une !uterile creierului care îl urcă !e om !e ună făc/n%u-1 săcheltuiască miliar%e %e %olari !e car"urant& %ar mai "une sunt !uterile %uho'niceşticare îl urcă !e om la Dumne0eu& un%e este şi %estinaţia lui& cu car"urant !uţin& cu un

!osma#(

%ată l-am între"at !e un american care 'enise la =oli"ă =a naţiune mare ce sunteţice mare i0"/n%ă aţi făcut>”( m mers !e ună”& mi-a răs!uns( =/t %e %e!arte este>”&îl între"( Să s!unem& o $umătate %e milion %e Lilometri”& mi-a răs!uns el( =/temilioane aţi cheltuit ca să mer#eţi !e ună>”( Din 19G !/nă acum& am cheltuit r/uri%e %olari”& mi-a s!us( a Dumne0eu aţi mers>& îl între"( =/t %e %e!arte este

Dumne0eu>” Dumne0eu& îmi s!une& este foarte %e!arte”( <oi însă cu un sin#ur !osma# mer#em la Dumne0eu”& îi s!un(



#unoaşterea firească ne a0ută să dobândim cunoaşterea du"ovnicească. !nsă atunci când omul rămâne la cunoaşterea firească, rămâne la cele zidite şi nu urcă la #er.

&dică rămâne la 3aiul pământesc, care era udat cândva de :igru şi ufrat, şi sebucură de natura cea frumoasă, cu animale, însă nu urcă la 3aiul cel ceresc, să sebucure cu îngerii şi /finii. #a să urcăm în 3aiul ceresc este absolut necesarăcredina în /tăpânul 3aiului, este absolut necesar să-9 iubim, să ne recunoaştem

păcătoşenia, să ne smerim, ca astfel să-9 cunoaştem, să vorbim cu l prin rugăciuneşi să-9 slăvim atât atunci când ne a0ută, cât şi atunci când ne încearcă.

/ *ărinte, un om care se odihne!te -n metanii, post, nevoinţă etc( are nevoie să studie1e !i0ogmatica, 9eologia etc(H/ :tunci când cineva are o cultură elementară, aceasta este o unealtă ce -l a7ută !i -i estesuficientă( 0e aceea nu caută să do'ândească cuno!tinţe pentru a/i a7uta pe alţii sau

pentru a spune lucruri interesante, ci pentru a se a7uta pe sine( 0acă cineva se va strădui

să sfinţească tot ceea ce i/a dat 0umne1eu, atunci va veni arul !i -l va lumina( Iar -naceasta află !i 0ogmatica !i 9eologia, fiindcă trăie!te tainele lui 0umne1eu( Onul poatefi simplu !i să nu vrea să -nveţe mai mult, ci să se mulţumească cu cele pe care i le/adăruit 0umne1eu(

/ Când suntem -n mănăstire !i -ncă mai dorim cunoa!tere lumească, ce -nseamnăaceastaH/ &nseamnă că nu avem cunoa!terea duhovnicească( Cunoa!teţi adevărul, !i adevărul văva face li'eri( Când omul se va smeri !i se va lumina, atunci se va sfinţi !i mintea luidimpreună cu puterea raţiunii, -n timp ce, -nainte de a se sfinţi, lucrarea minţii estetrupească( 0acă cineva, fără carte fiind, -ncearcă -n mod egoist să e%plice dogmele, săcitească :pocalipsa, pe Sfinţii *ărinţi etc(, se -ntunecă !i, -n cele din urmă, a7unge lanecredinţă( &l părăse!te arul lui 0umne1eu, pentru că a -ncercat să facă aceasta cuegoism( >edeţi, smerenia a7ută -n toate? Ea dă puterea( =ucrul cel mai -nţelept pe care -lvoi gândi, soluţia cea mai -nţeleaptă pe care o voi afla, sunt cea mai mare neghio'ieatunci când au -n ele egoismul, -n timp ce smerenia este adevărata -nţelepciune( 0eaceea, nevoinţa tre'uie făcută cu mărime de suflet !i cu multă smerenie( :ltminteri, -nloc să folosească, are urmări potrivnice( 3intea se -ntunecă !i după aceea un astfel deom a7unge să spună hule, fiindcă a -nceput cu iu'ire de sine să facă un lucru care este

mai presus de puterile sale( 0acă pe unul cu !tiinţă de carte, atunci când -ncepe săe%plice dogmele, -l pa!te prime7dia de a se vătăma, cu cât mai mult pe unul fără carte,care vrea să pătrundă -nlăuntrul duhului patristic fără să ai'ă o viaţă duhovnicească( Căciunul care are puţină a!e1are duhovnicească nu ar face aceasta, ci ar spuneG B0acă -mi vatre'ui ceva, 0umne1eu mă va lumina( Să pun deocamdată -n lucrare cele pe care le-nţeleg( Sunt atât de multe?”(

/ :dică, *ărinte, când cineva interpretea1ă gre!it Evanghelia, -nseamnă că nu aresmerenie !i evlavieH/ 0a, pentru că atunci când lipse!te smerenia, erminiile ce le face sunt ale minţii, aleraţiunii !i sunt lipsite de luminarea dumne1eiască(

/ Iar când nu -nţelege ceva, este mai 'ine să o lase pentru mai târ1iuH/ 0a, !i să spunăG BSpune ceva frumos, dar eu nu -nţeleg” <i eu am făcut a!a( Când erammic !i citeam Evanghelia, dacă nu -nţelegeam ceva, nu -ncercam s/o e%plic, ci cugetamGB@ice ceva interesant, dar eu nu -nţeleg”( 0upă aceea vedeam că atunci când tre'uia,ţac?, venea e%plicaţia( 0ar !i atunci spuneamG BSă -ntre' !i pe altcineva cum se e%plicăaceasta”( <i era e%act a!a cum o -nţelegeam eu( *entru că este o'ră1nicie să -ncercecineva să interprete1e Evanghelia după mintea lui, mai ales atunci când nu -nţelege( 0eaceea atunci când citiţi, să nu le e%plicaţi cu mintea, ci să aveţi gânduri 'une, până ce vaveni luminarea dumne1eiască a discernământului, !i atunci e%plicaţia va veni de la sine(

/ :tunci când omul do'ânde!te o a!e1are duhovnicească mai 'ună, poate -nţelege cevamai profundH/ Nu -nţelege mai profund, ci numai -n parte, căci sensurile dumne1eie!ti suntnenumărate( *e unele le poate -nţelege acum, iar pe altele mai târ1iu( Onul se poate săcitească -ntruna, să -nveţe multe, dar să nu poată intra deloc -n noima Evangheliei( :ltulse poate să nu citească mult, dar să ai'ă smerenie, duh de nevoinţă, !i pentru aceasta -lluminea1ă 0umne1eu, a7utându/ să prindă -nţelesurile adânci( Cel ce vrea să citeascămai mult, vrea aceasta poate din slavă de!artă sau pentru plăcere( Onul ca acesta seaseamănă celui care prive!te la o -ntrecere sportivă, dar nu ia aminte cum se luptă cei ceiau parte la ea, ca să se folosească !i să devină !i el luptător, ci prive!te mereu la ceas casă apuce să vadă !i alte -ntreceri( 0e aceea el nu se face luptător niciodată, ci rămânemereu spectator(

/ *ărinte, adeseori se spune despre unul care este cu !tiinţă de carteG B:cesta este un omcultivat”( &ntotdeauna este a!aH/ Când spunem Bacesta este un om cultivat”, ne referim la omul cultivat duhovnice!te, lacel copt duhovrdce!te( :m o'servat că e%istă printre oamenii fără carte unii foartemândri, iar alţii foarte smeriţi( :cela!i lucru l/am o'servat !i la cei cultivaţi :dică toată

'a1a este cultivarea lăuntrică( 0e aceea spune !i marele >asileG BCel mai important lucrueste să ai funcţie -naltă !i cuget smerit”( Onul care are funcţie !i are !i puţină mândrie,este -ndreptăţit oarecum( 0ar cel care nu are nici funcţie -naltă !i are !i mândrie, este cudesăvâr!ire ne-ndreptăţit( 9oată 'a1a este cultivarea noastră lăuntrică( 0acă cineva estecultivat, atunci este !i instruit !i are !i cugetare smerită( Iar acesta este lucrul cel mai

'un( &nsă pentru unul ce nu are multă !tiinţă de carte, dar are o părere foarte -naltădespre sine, aceasta este foarte grav(

=Cunoştinţa îngmfă/

Instruirea e%terioară de cele mai multe ori vatămă, pentru că de1voltă -n om o părere-naltă despre el -nsu!i( :poi această părere se face 1id ce -mpiedică arul lui 0umne1eusă se apropie de el( 0ar dacă omul -!i va lepăda părerea ce o are despre el -nsu!i, ceafalsă, atunci 'unul !i 'ogatul nostru *ărinte -l va -m'ogăţi cu luminoasele =ui tâlcuridumne1eie!ti( Când -nsă ticălosul om are o părere -naltă despre el -nsu!i !i o păstrea1ă -ncreier, atunci rămâne numai creier !i trup, necunoscând arul 0uhului Sfânt( :dicămultele cuno!tinţe pot pricinui umflarea capului, făcându/ aerostat( :tunci -l pânde!te

prime7dia fie să se spargă -n aer Qcu schi1ofreniaR, fie să se pră'u!ească Qcu mândriaR !isă se facă 'ucăţele( 0e aceea cunoa!terea va tre'ui să fie urmată de frica lui 0umne1eu!i să meargă -mpreună cu lucrarea practică, pentru ca să e%iste astfel un echili'ru(Cunoa!terea seacă vatămă(

Când intră egoismul la mi7loc !i vor'esc ca să fiu admirat pentru cugetările mele cele 'une, atunci intră -n acţiune legile duhovnice!ti ca să/mi revin( Când -nsă lucrul acestase face mereu, deran7ea1ă( 0acă un fir de păr intră o dată -n ochi, -l irită puţin( 0ar dacăintră mereu pricinuie!te o iritaţie mare( :!a !i aici se produce o iritaţie duhovnicească(:tunci când un om este inteligent !i face o lucrare cu u!urinţă, tre'uie să se topească derecuno!tinţă -naintea lui 0umne1eu !i să/I mulţumească 1i !i noapte pentru că i/a dăruitinteligenţă !i a putut face acea lucrare fără să se ostenească( Iar dacă nu/I mulţume!te,aceasta dovede!te o mare nerecuno!tinţă(

/ 0ar dacă are părerea că nu i1'ute!te nimicH/ :tunci -nseamnă că/ ispite!te aghiuţă din partea potrivnică( : fost -ntre'ată odatăcămilaJ ,Ce/ţi place mai mult, urcu!ul sau co'orâ!ulH” <i aceea a răspunsG BCe, drumuldrept s/a pierdutH” (

Este mai 'ine pentru cei ce nu au minte( Nouă ni s/a dat minte ca să facem ceea ce estemai 'ine, -nsă noi ce facemH Ni se va cere să dăm seama pentru aceasta( Cum leiconomise!te 0umne1eu? Cei cărora nu le merge mintea sunt 'ucuro!i, iar -n cealaltăviaţă vor fi mai 'ine( &nsă cei ce au minte multă se chinuiesc(

/ *ărinte, -n cealaltă viaţă 'olnavii mintali vor fi -ntr/o stare 'ună, nu vor fi ca !i acumH/ &n cele din urmă se va face terci !i mintea cea multă !i mintea cea puţină( Căci acolo -nCer va fi numai cugetare( &n Cer, teologii sfinţi nu vor fi intr/o stare mai 'ună -n ceea ce

prive!te cunoa!terea lui 0umne1eu decât cei care au fost 'olnavi mintali -n această viaţă(*oate că celor de pe urmă 0umne1eu Cel drept le va da ceva mai mult, deoarece au trăitaici lipsiţi de cugetare(



Să întrebuinţăm corect mintea

/ *ărinte, de ce adesea spuneţi că instruirea este o posi'ilitate 'ună pentru monahismH/ :scultă? Se poate ca unul cu !tiinţă de carte, -nţelegând un te%t patristic pe care -lcite!te !i străduindu/se puţin, să sporească repede( &nsă unul fără carte va spori greu dacănu are evlavie( Cel fără carte tre'uie să a7ungă să ai'ă trăiri !i e%perienţe dumne1eie!ti,ca prin a7utorul acestora să -nţeleagă apoi cele citite( &n timp ce acela care este cultivatrepede va spori dacă se va strădui puţin( :7unge numai să/!i pună mintea să lucre1e( Sănu se lase prins numai de teorie !i să fie furat de ea( Nu spun să dorească să cunoascătainele lui 0umne1eu cu mintea(

/ :dică, *ărinte, să/!i folosească mintea sa -mpotriva patimilorH/ Nu mintea aceasta, ci să privească !i mai departe( Să vadă 'inefacerile lui 0umne1eu !itoată creaţia, pentru care să/= slavoslovească !i să/I mulţumească( >e1i, mai -ntâi

:vraam =/a căutat pe 0umne1eu !i după aceea 0umne1eu pe :vraam(

/ Cum adicăH/ 9atăl lui :vraam a fost -nchinător la idoliJ adora idolii( :vraam a vă1ut toată 1idirea !i!i/a făcut pro'leme de con!tiinţă pentru faptul că adorau pe idolii cei ne-nsufleţiţi !i !i/aspus -n sinea saG Nu se poate ca ace!ti idoli, aceste lemne să fie dumne1ei !i să fi creatlumea aceasta( Cine a făcut cerul, stelele, soarele etc(H 9re'uie să aflu pe adevăratul0umne1eu, -n El să cred !i =ui să mă -nchin( :tunci 0umne1eu i s/a descoperit, i/a spusGIe!i din pământul tău !i din rudenia ta , !i l/a dus -n e'ron, făcându/ pe :vraam celmai iu'it fiul al Său( Cel cu !tiinţă de carte, chiar dacă nu are evlavie, cu puţină smerenie!i puţină nevoinţă va spori, deoarece poate -nţelege u!or( Iată, aici se petrece la fel ca latransmisiuni unde mă aflam( :tunci când m/au rânduit acolo, aparatele aveau câtevasemne -n engle1ă( 9oţi cei care erau cu !tiinţă de carte !i !tiau !i engle1a, imediat le-nţelegeau( &nsă nouă, celorlalţi, ne venea greu( 0ar !i teoria ce o -nvăţam, ceilalţi o-nţelegeau repede, pentru că !tiau unele lucruri, -n timp ce nouă ne venea greu !i aici(;mul tre'uie să cunoască 'inefacerile lui 0um ne1eu( Să -nţeleagă cele care i s/au dat(

0ar oare pentru ce ne/a dat 0umne1eu minteaH Ca să cercetăm, să studiem !i să nesupraveghem pe noi -n!ine( 0umne1eu n/a dat oamenilor mintea numai ca să afle

mi7locul cel mai rapid de a merge dintr/o ţară -n alta, ci ca să ne -ngri7im de lucrul celmai important !i anumeG cum să a7ungem la destinaţia noastră, lângă 0umne1eu, -n ţaracea adevărată, -n ai(

Câte 'inefaceri nu a făcut 0umne1eu poporului lui Israel? Câte semne? Câte fapteminunate? &nsă atunci când 3oise a -ntâr1iat să co'oare de pe Sinai cu ta'lele legii, cucele 1ece porunci ale lui 0umne1eu, poporul !i/a dat aurul său ca să facă un viţel de aur !i să i se -nchine( &n epoca noastră nu e%istă nici un om cu((( minte de viţel( 0e aceea



pentru unul cu carte nu se 7ustifică faptul să nu -nţeleagă care este lucrul corect(0umne1eu a dat mintea ca omul să/= afle pe Creatorul său( Europenii au ameţit minteaJs/au 1ăpăcit !i se duc -n prăpastie, pentru că au scos pe 0umne1eu din viaţa lor(

Sunt unii care, de!i au toate condiţiile ca să sporească, minte, inteligenţă etc(, nu iauaminte la ceea ce le spui( 0e -ndată ce faci alu1ie la ceva, spun Bam -nţeles” !i se gră'escsă te complete1e( &n Sfântul 3unte vin copii foarte inteligenţi( :rată că prind -ndată ceeace le spui, dar de fapt prind aerul pentru că nu iau aminte( &n timp ce alţi copii cu mai

puţină inteligenţă, iau aminte, a!teaptă cu cuminţenie să asculte cele ce urmea1ă !i lerămân -n minte cele pe care le aud( Onii -nţeleg multe, adună de aici !i de acolo, seumplu de cuno!tinţe, dar nu fac nimic( &!i netre'nicesc mintea pe care le/a dat/o0umne1eu, o fac terci( :u multă mândrie !i nu lasă arul lui 0umne1eu să/iadum'rească( &n timp ce alţii, care nu au multă minte, se smeresc mult( &ţi spunG BNu măduce mintea” !i -ntrea'ă din nouG BCum ai spusH” -ncercând apoi să pună -n lucrare( &n

felul acesta adună ar !i sporesc( 0e o'icei omul smerit este erudit, -n timp ce iu'itorulde sine nu are cuno!tinţe, deoarece nu se smere!te să -ntre'e(

3arele :rsenie era cel mai cultivat om din -ntregul Imperiu i1antin( &mpăratul 9eodo/sie l/a avut dascăl la copiii lui, :rcadie !i ;norie( 0ar când a mers -n pustie !i a devenitmonah, a stat lângă :vva 3acarie cel necărturar !i spuneaG BNici măcar a'ecedarulacestuia nu/ !tiu”(

/ *ărinte, cum ar putea cineva ca nu numai cu mintea să e%amine1e lucrurileH/ 9re'uie să folosească mintea corect( S/o folosească spre slava lui 0umne1eu, ca să afle

pe 0umne1eu, iar nu ca să/!i facă mintea sa dumne1eu( 9oţi cei care au minte tre'uie săfie sporiţi duhovnice!te( Să -nţeleagă dintr/o singură privire( :tunci când cineva lucrea1ăcorect cu mintea sa, -l poate a7uta pe semenul său, altfel -l poate chinui(

5mi a%uc aminte %e o înt/m!lare( m cunoscut un co!il care a rămas orfan %e tată&îm!reună cu trei frăţiori mai mici( Deşi mama lor s-a recăsătorit& orfanii n-au simţit %ra#oste nici %e la mama lor& nici %e la tatăl lor 'itre#( Sărmanul& c/n% a crescut& aînce!ut să lucre0e( %ată a au0it că a murit cine'a şi a lăsat trei orfani( -a %urut %eorfani şi a s!us femeii 'ă%u'e rei să ne căsătorim şi să trăim ca fraţii& ca să a$utăm

!e co!ii>”( ceea a !rimit( cum trăiesc %uho'niceşte& citesc ieţile Sfinţilor& Filocalia&mer# la mănăstiri& au %uho'nic( #/n%it şi a !roce%at corect şi !entru aceasta a !rimit %umne0eiescul Har( Dacă n-ar fi #/n%it aşa& i-ar fi s!us a#hiuţă cum să chinui !eaceşti co!ii& aşa cum te-ai chinuit şi tu”( cesta nu a mers să se ră0"une cu răutatea& ci

s-a ră0"unat cu "unătatea( Bnii îşi folosesc mintea la "ine şi %esco!eră lucruri "une&iar alţii o folosesc s!re %istru#ere& la care îi îm!in#e şi a#hiuţă(

Să ne uităm !i -n ca1ul lui :'el !i al lui Cain( ;are 0umne1eu a făcut altfel pe :'el !ialtfel pe CainH Nu, ci :'el a lucrat corect cu mintea pe care i/a dat/o 0umne1eu( S/agânditG B0umne1eu mi/a dăruit o turmă -ntreagă( Să nu/I dau nici măcar un singur mielH”( <i astfel a 7unghiat mielul cel mai 'un( Cain a luat grâu cu pleavă !i l/a adus

7ertfa lui 0umne1eu( Onul a adus mielul cel 'un, celălalt pleavă netre'nică( Ei 'ine, nuvrei să dăruie!ti un miel, dăruie!te cel puţin ni!te grâu curat( 0in păcate, a luat grâu cu

pleavă !i i/a dat foc( Ce a dăruit unul !i ce anume celălaltH 0umne1eu s/a 'ucurat de 7ertfa lui :'el( 0upă aceea -nsă, Cain a -nceput să/l invidie1e pe :'el !i l/a omorât(:stfel 0umne1eu a luat pe :'el -n ai, iar celălalt um'la ca o fiară săl'atică prin păduri(Fire!te, 0umne1eu a dat li'ertate omului, dar :'el a !tiut să o valorifice(

Capitolul 4 ! >aţionalismul în epoca noastră

7ogica în viaţa duhovnicească

*ărinte, ce loc are logica -n viaţa duhovniceascăH/ Care logicăH Cea lumeascăH :ceastă logică nu are nici un loc -n viaţa duhovnicească(Intră prin fereastră -ngerii, Sfinţii, -i ve1i, vor'e!ti cu ei, pleacă((( 0acă -ncerci să lee%plici pe acestea cu logica, nu reu!e!ti nimic( &n epoca noastră, -n care s/au -nmulţitcuno!tinţele, -ncrederea numai -n raţiune a 1guduit, din nefericire, credinţa din temelii !ia umplut sufletele de semne de -ntre'are !i de -ndoieli( 0e aceea suntem lipsiţi deminuni, pentru că minunea se trăie!te !i nu se e%plică prin logică( 0impotrivă, credinţa-n 0umne1eu atrage puterea dumne1eiască !i toate conclu1iile omene!ti le -ntoarceanapoda( Face minuni, -nvie morţi !i lasă !tiinţa cu gura căscată( 9oate lucrurile vieţiiduhovnice!ti sunt vă1ute anapoda la e%terior( 0acă omul nu va -ntoarce invers cugetarealui lumească, astfel -ncât să devină om duhovnicesc, este cu neputinţă să cunoascătainele lui 0umne1eu, care ni se par ciudate( Cel care crede că va putea cunoa!te tainelelui 0umne1eu cu teoria e%terioară, !tiinţifică, seamănă cu neghio'ul care vrea să vadăaiul cu telescopul(

=ogica face mult rău atunci când omul vrea să cercete1e cu ea cele dumne1eie!ti, tainele!i minunile( Catolicii / cu raţiunea lor / au a7uns să e%amine1e chimic Sfânta &mpăr/tă!anie, ca să vadă dacă -ntr/adevăr este 9rupul !i Sângele lui ristos( Sfinţii -nsă cu

credinţa ce/o aveau, adesea vedeau Carne !i Sânge -n linguriţă( *este puţin vor a7unge sătreacă !i pe Sfinţi prin ra1e ca să le depiste1e sfinţenia lor( :u aruncat pe 0uhul Sfânt, !i/au pus logica lor, iar acum se ocupă cu magia al'ă(

Onui catolic care avea intenţie 'ună / plângea sărmanul / i/am spusG BOna din principalele diferenţe pe care le avem este !i aceastaG voi puneţi creierul, noi credinţa(>oi aţi de1voltat raţionalismul !i -n general, elementul uman( Cu logica voastră limitaţi

puterea dumne1eiască pentru că aruncaţi la margine arul dumne1eiesc( >oi aruncaţi

conservant -n agheasmă ca să nu se strice( Noi aruncăm agheasmă peste cele stricate !ise fac 'une( Noi credem -n arul care sfinţe!te, iar agheasma ţine !i două sute !i cincisute de ani !i nu se strică niciodată”(

/ :dică intră -n lucrare logica, cuvântul raţional, -nainte de a lucra 0umne1euH/ Nu cumva intră mândria !i nu logicaH &n esenţă această logică este cuvânt stricat, iar nuraţiona( 3ândria este logică stricată( =ogica care are egoism are !i pe diavolul cui'ărit -nea( :tunci când această logică intră -n lucrările noastre, dăm drepturi diavolului(

- ="eronda, dar atunci când un om du"ovnicesc are de înfruntat o ispită, nici atunci nu trebuie să folosească deloc logica?/ :tunci să facă tot ce poate omene!te, iar ce nu poate, să lase lui 0umne1eu( Sunt uniicare -ncearcă să le prindă pe toate numai cu mintea( Ca aceia care vor să facă rugăciuneaminţii cu creierul( &!i strâng capul ca să se concentre1e, dar apoi -i doare capul( 0acă eu

a! -ncerca să re1olv -n felul acesta toate su'iectele ce le am de re1olvat -n fiecare 1i cre1ică a! putea face cevaH 0ar fac omene!te tot ceea ce pot, iar celelalte le las -n seama lui0umne1eu( B0umne1eu va arăta, le spun, va lumina ceea ce tre'uie să se facă”( 3ulţispunG B<i cum se va re1olva trea'a aceasta, ce se va -ntâmpla cu lucrul acela sau cucelălaltH” !i -i doare capul din nimic(

Când cineva -ncearcă să/!i re1olve lucrurile numai cu logica, atunci ameţe!te( 9re'uie să pună pe 0umne1eu -nainte de orice acţiune a sa( Să nu facă ceva fără să se -ncreadă -n0umne1eu, pentru că după aceea se va chinui, -!i va o'osi mintea !i se va simţi răusuflete!te(

/ *ărinte, aţi spus că nu a7ungeţi niciodată la -ncordare nervoasă( Cum se face astaH/ 0a, nu a7ung, pentru că lucrurile nu le -nfrunt cu mintea( *e mine, dacă mă doare capul,mă doare fie din pricina răcelii, fie a tensiunii scă1ute( <i am atâtea de re1olvat( &nfiecare 1i am pe cei ce vin cu pro'lemele lor, cu durerea lor( 3ă gândesc apoi !i la cei ceau de trecut pe la mine cu diferite greutăţi, la 'olnavi etc( Iar dacă cineva se face 'ine,nu/mi spune că s/a făcut 'ine, ca să mă 'ucur !i eu puţin, !i astfel continui să mă rog

pentru el(/ *ărinte, cum poate un monah să/!i pună -n rânduială gândul său, ca să nu se ostenească

doar cu logicaH/ Să -l pună -n rânduială cu raţiunea cea duhovnicească, iar nu cu logica lumească( Sărotească 'utonul la frecvenţa duhovnicească( Să gândească duhovnice!te !i atunciaran7area sa va fi duhovnicească( Chiar !i la un mirean care este om duhovnicesc, logicalumească nu are ce căuta( =ogica lumească este 'ună pentru un om 'un care nu crede(

/ Aheronda, cum -nţelegeţi aran7area duhovniceascăH

/ :ran7area duhovnicească este să te 'ucuri de cele potrivnice celor de care se 'ucurămirenii( Să te 'ucuri, de pildă, atunci când nu te 'agă nimeni -n seamă( Numai cu cele

potrivnice celor urmărite de mireni ne vom putea mi!ca -n spaţii duhovnice!ti( >rei 'aniH 0ă !i portofelul( >rei tronH Stai pe scăunel(

/ Noi, *ărinte, cât la sută logică avemH/ >oi aveţi nevoie de puţină Bne'unie”( <i mă rog ca aceasta să fie pentru dragostea luiristos, care este o ne'unie dumne1eiască, căci altfel mai 'ine este pentru cei ce merg la=em'eti decât pentru cre!tinii stăpâniţi de raţionalism, adică de logica cea plină demândrie(

7ogica lumească îl chinuie pe om

- Părinte, îmi simt inima ca piatra. #e se va întâmpla cu împietrirea inimii?

- :u nu ai inimă împietrită, ci... inimă raionalistă. &dică toată inima ta i s-a adunat în minte şi îi lucrează acum numai mintea. Dar mai sunt încă sperane, inima mai poate merge la locul ei.

/ CumH/ &n fiecare 1i să cite!ti un canon din 9heotoTa/ rion ( :cesta este medicamentul cel mai

'un ca să lucre1e inima( :i inimă, dar o acoperă logica( :i copiat tipicul european,mentalitatea europeană( &ncerci -n mod tipiconal să fii -n regulă cu toate( 0acă ai fi fostfuncţionar european, ai fi fost tip !i model( *unctual !i -n regulă la servici( 9oţi te/ar fiavut de e%emplu( 0acă ţi/ai dărui corectitudinea celor duhovnice!ti, ai face salturi mariduhovnice!ti, ai a7unge repede -n ai( 0ar ve1i, duhul european raţionalist trage spre=ună, iar nu spre 0umne1eu( :cum te mi!ti ca la servici( &nsă -n cele duhovnice!ti,lucrurile stau altfel( Este nevoie de simplitate( Să te mi!ti simplu !i să ai -ncredere -n0umne1eu(

- Părinte, cum să dobândesc această simplitate?/ 9re'uie să/ţi deschid capul !i să/ţi 'ag -n el mintea((( vremii de demult( Să intri -nsimplitatea *atericului, ca să -nveţi !tiinţa duhovnicească care -nalţă !i odihne!tesufletul( :tunci nu te va mai durea capul( =ogica a chinuie pe om( Spun de pildăG

B:ceasta tre'uie să se facă a!a” !i o fac, pentru că a!a tre'uie să se facă( 0ar nu o fac cuinima, ci pentru că a!a -mi dictea1ă logica( =ogica !i politeţea spunG B9re'uie să cede1locul meu”( &nsă nu o spune !i inima( :ltceva este să tresară inima !i să cede1 dindragoste locul meu( :tunci voi simţi 'ucurie(

&n acţiunile noastre să nu e%iste eul nostru( Să nu căutăm odihna noastră, căci aceasta-mpiedică venirea lui ristos( Fiecare să caute să odihnească pe semenul său( :devărataodihnă se na!te din odihnirea celuilalt( :tunci Se odihne!te !i 0umne1eu -n om, iar omul



se -ndumne1eie!te !i -ncetea1ă să mai fie om raţional( :ltfel lucrea1ă numai mintea, !iatunci toate sunt trupe!ti, omene!ti(

9ogica lumească oboseşte mintea şi slăbeşte puterile trupeşti2 îngustează inima, întimp ce raiunea du"ovnicească îi dă lărgime. )intea, atunci când este folosită corect,

poate îmboldi inima şi o poate a0uta. &tunci când mintea intră în inimă şi lucreazăîmpreună cu ea, orice lucrare pe care o facem încetează să fie o lucrare pur raională.

3aiunea este un dar. Dar această raiune trebuie să o şi sfinim.

/ Eu, *ărinte, nu am inimă(- &i inimă, dar de îndată ce vrea să lucreze, mintea ta îi pune căluş. /ă te străduieşti să dobândeşti raiunea inimii, credina, dragostea.

/ 0ar cum voi reu!i aceastaH

/ *rimul pasG vei face un mar! de protest prin 9esalonic, desculţă, pentru ca să spunăoamenii că ai -nne'unit !i ca să/ţi plece logica??? 9u, 'inecuvântată, le calcule1i pe toatecu o e%actitate matematică( E!ti astronomH Să -ncete1i a mai gândi raţional, ca să poţiface lucrare duhovnicească -n tine -nsuţi(

/ *ărinte, ce să studie1 ca să mă a7ute să mă eli'ere1 de logica lumeascăH/ 3ai -ntâi să cite!ti *atericul, Istoria iu'itoare de 0umne1eu, Everghetinosul, adică nucărţi de teorie, ci de practică, ca să/ţi plece logica lumească prin acest duh simplu

patristic al sfinţeniei( 0upă aceea să -ncepi pe :vva Isaac, dar să nu/ prive!ti pe :aIsaac ca pe un filo1of, ci ca pe un om luminat de 0umne1eu(

7ogica lumească preface simţămntul duhovnicesc

Sfinţii *ărinţi le/au vă1ut pe toate cu ochi duhovnicesc( Cărţile patristice sunt scrise cu0uhul lui 0umne1eu !i tot cu 0uhul lui 0umne1eu Sfinţii *ărinţi au făcut erminiile( =aoamenii de astă1i arareori -ntâlne!ti acest duh al lui 0umne1eu, care să/i a7ute să-nţeleagă Cărţile Sfinţilor *ărinţi pe toate le văd cu ochi lumesc( Nu văd mai departe( Nuau lărgimea vederii duhovnice!ti pe care o dau credinţa !i dragostea(3arele :rsenie lăsa nuielele -n apă !i nu schim'a apa care mirosea urât( Noi de unde să

-nţelegem ce i1vora din acea apă murdară? BNu -nţeleg aceasta”, -ţi spune cutare( Nu stăsă vadă dacă nu cumva e%istă !i altceva, ci o neagă pentru că n/o -nţelege(

:tunci când intră la mi7loc logica, unul ca acesta nu poate -nţelege nici Evanghelia, nici pe Sfinţii *ărinţi( Simţirea duhovnicească i se denaturea1ă, iar omul / cu logica sa /consideră nefolositoare atât Evanghelia, cât !i scrierile Sfinţilor *ărinţi, a7ungând chiar să spunăG B:tâţia ani se chinuiesc oamenii fără folos, cu nevoinţa, cu postul, etc?”( 0ar aceasta este hulă(

;dată a venit un monah chiliot la Coli'a mea cu ma!ina( BFiule, -i spun, ce/ţi tre'uiema!inăH Nu se potrive!te?”( B0e ce, *ărinteH”, -mi spune( BNu scrie -n Evanghelie -nsutitva lua !i viaţă ve!nică va mo!teni H” Spune -nsutit va lua, referindu/se la cele pe caretre'uie să le ai'ă cineva( 0ar pentru monah se potrive!te ceea ce spune Sfântul :postol*avelG Ca unii care n/au nimic, dar toate le stăpânesc ( :dică monahul nu are nimic, dar

poate face comandă la casieriile celorlalţi, pentru că se -ncred -n el pentru virtutea lui(Iar nu ca să avem noi, monahii( >edeţi ce e%plicaţii gre!ite poate da cineva cu logica saHSă !tiţi -ntotdeauna că dacă nu se va curăţi omul, dacă nu va veni luminareadumne1eiască, interpretările pe care le va face vor fi mereu tul'uri(

M-au între"at o%ată De ce Maica Domnului n-a făcut o minune în Tinos şi italienii auaruncat în aer cora"ia .llis în 0iua !omenirii ei>” Dar Maica Domnului în felul acestaa făcut o minune mai mare( runcarea în aer a 'asului .llis a !ricinuit în'erşunarea

#recilor( tunci #recii au înţeles că italienii nu res!ectă nimic şi s-au în'erşunat&

alun#/n%u-i %u!ă aceea cu stri#ăte %e lu!tă( ltfel ar fi s!us 6i aceştia cre%( Sunt !rietenii noştri:( <-ar fi înţeles nee'la'ia italienilor( 6i 'in acum aceştia cu lo#ica lor şiîntrea"ă De ce Maica Domnului n-a făcut minime>” =e să mai s!ui>

lţii întrea"ă 2ine& %ar au măsurat focul în 2a"ilon atunci c/n% au "ă#at în el !e ceitrei Tineri& %e s!une că a fost %e !atru0eci şi nouă %e coţi>” Dacă !rima %ată flacăraera %e şa!te metri înălţime şi %u!ă aceea au !us materie ar0ătoare ca să se facă %e

şa!te ori mai mare& c/t face> 6a!te ori şa!te nu fac !atru0eci şi nouă> e unii caaceştia îi !oţi "ă#a în foc ca !e cei trei Tineri> e0i ce raţionament& ce lo#icăne#hioa"ă& com!let ru!tă %e realitate>

Onii dintre teologii contemporani cu astfel de lucruri se ocupă( 0e pildă -ntrea'ăGB0iavolii care au că1ut -n mare trăiesc, ori s/au -necatH” ( Important este că au plecat dinom( Ce te interesea1ă pe tine ce s/a -ntâmplat cu eiH Ia aminte la tine -nsuţi să nu te-ndrăce!ti !i să nu te mai preocupe unde se află acum acei diavoli(

/ *ărinte, unii -ncearcă să -mpace Evanghelia cu logica omenească( Cercetea1ăEvanghelia cu această logică lumească !i nu o scot la capăt(/ Evanghelia !i logica lumească nu se -mpacă( &n Evanghelie este dragostea( &n logică

este interesul( &n Evanghelie se spuneG 0acă te sile!te cineva să mergi cu el o milă, mergidouă ( Spune/mi unde e%istă aici logicăH :ici e%istă mai degra'ă ne'unie( 0e aceea ceicare vor să -mpace Evanghelia cu logica lumească se -ncurcă urât de tot(

.?istă %iferite #ru!uri care or#ani0ea0ă acţiuni filantro!ice( flu& %e !il%ă& că cine'a a !ăţit un neca0 mare& a sărăcit şi are ne'oie %e "ani( Să-l a$utăm& s!un ei& %ar maiînainte să ne încre%inţăm %acă într-a%e'ăr are ne'oie”( 6i mer# %oi-trei să-l 'i0ite0e& ca

să 'a%ă %acă are ne'oie cu a%e'ărat( 6i 'ă%& să !resu!unem& că are un salon lu?os şi

s!un )a te uită ce fotolii& ce salon are7 entru ca acesta să ai"ă o astfel %e mo"ilă&înseamnă că nu are ne'oie”( 6i astfel nu-1 a$ută( <u înţele# că acela nu are ce m/nca(

entru că atunci c/n% cine'a %e'ine sărac& nu înseamnă că-şi schim"ă într-o cli!ăhainele sale( 6i %e un%e ştii că acest salon nu îl are mai %emult şi n-a a!ucat& sărmanul&

să-l '/n%ă> Sau !oate să i-1 fi %ăruit cine'a& care a aflat %e ne'oia familiei lui( u%ecăcu lo#ica şi se încurcă& iar .'an#helia răm/ne în afara 'ieţii lor( amenii 'ă% lae?terior& %e aceea le şi e?!lică !e toate ana!o%a(

?udecata după =înfăţişare/

/ *ărinte, sunt 7udecata, logica !i dreptatea omenească pe care le am ca pe ni!te piedici -nsporirea duhovnicească(/ &ntr/adevăr, ele sunt piedici -n sporirea duhovnicească, pentru că alungă arul lui0umne1eu( 0upă aceea omul rămâne fără a7utorul dumne1eiesc !i cade spărgându/!i

capul( Dudecata !i dreptatea omenească sunt de o'icei nedrepte( *e când dreptatea lui0umne1eu este dragoste, -ndelungă/ră'dare, -ngăduinţă( 3icro'ul 'olii tale duhovni/ce!ti este că e%amine1i lucrurile cu logica omenească( Iar medicamentul cel mai eficaceeste gândul cel 'un( :tunci când omul gânde!te de/a dreapta, adică are gânduri 'une, ise măre!te capacitatea inimii( 0ar fiindcă tu folose!ti mult logica, tre'uie să iei aminte

'ine la gândurile tale, pentru că !i conclu1iile pe care le tragi cu logica sunt omene!ti, iar nu duhovnice!ti !i sfinţite(

/ *ărinte, de ce cad atât de des -n 7udecatăH/ =a tine este de vină 0reptul ce l/ai studiat, de aceea 7udeci a!a( 0e multe ori unelestudii sau o meserie cultivă, intr/un anumit fel, o logică seacă( =ogica este 'oalaintelectualilor( Ea le/a intrat până -n măduva oaselor lor( 0e!i ai inimă, totu!i logicastăpâne!te inima ta(

Sunt unii care au multă logică !i 7udecată egoistăJ nu admit pe nimeni( Cer a'solutul dela ceilalţi, iar nu de la ei -n!i!i( Se odihnesc -n slă'iciunile lor !i -i 7udecă pe ceilalţi(=ucruri foarte ciudate? =a e%terior sunt aran7aţi adică !i/au făcut un om e%terior plin de

prefăcătorie !i nu au nici urmă de simplitate( :ceasta este !i diferenţa dintre europeni !igreci( Iar când spun Bgreci”, mă refer la duhul ortodo%( *e european nu/ poţi -nţelege !i

de aceea nu !tii când să te apropii de el sau nu( 9otdeauna spuneG Bine aţi venit?” cu un1âm'et fals( 0ar pe grec -l -nţelegi( :re 'ucurieH ; arată( :re vreo supărareH ; arată !iatunci !tii ce ai de făcut(

- Părinte, care este pricina pentru care cineva 0udecă oameni, lucruri şi situaii, şi curapiditate încă?/ Onul ca acesta se mi!că numai cu logica, -i lucrea1ă numai creierul !i de aceea

procedea1ă astfel( :r fi 'ine ca acestora, care au ceva minte, 0umne1eu să le/o

răsucească puţin cu !uru'elniţa( Cu cât se gole!te mintea, cu atâta omul se umple de ar(Când spun minte, mă refer la 7udecata omenească, la iu'irea de sine, la autoconvingere(&nsă din clipa când cineva va pricepe că 7udecata lui nu este corectă !i va spuneG B:m

7udecată lumească( Dudecata mea nu are lumina dumne1eiască !i voi face gre!eli( 0eaceea nu tre'uie s/o folosesc”, atunci 0umne1eu -l va lumina, iar el va do'ândidiscernământ !i va distinge ceea ce este 'un(

0iavolul -i netre'nice!te pe oamenii inteligenţi prin 7udecata Bdupă -nfăţi!are”( :tuncicând omul are numai logică omenească -nlăuntrul său, 7udecă omene!te !i face crime(9re'uie să se -ndepărte1e logica omenească pentru ca 7udecata să devină dumne1eiască(

udecata lumească este 0udecată greşită. #âte nedreptăi nu se fac< De câte ori nu păcătuieşte omul< De aceea totdeauna să aducei în minte gândul cel bun, ca să vă punei în sigurană sufletul vostru. Omul este o taină2 nu poi şti ce face.

%ată la aşti& %u!ă Sf/nta itur#hie a în'ierii& am stat !uţin la o =oli"ă să m/ncăm"r/n0ă şi ouă( lături %e mine stătea un monah care se ocu!a cu căratul lemnelor( 5l 'ă% că %ă %eo!arte ceea ce i s-a oferit( Măn/ncă7”& îi s!un( 2ine& "ine& 'oi m/nca”&îmi s!une( Du!ă !uţin 'ă% că nu m/ncase nimic( Măn/ncă& îi s!un %in nou& astă0i e

aştile7” )artă-mă ărinte& îmi s!une& eu c/n% mă îm!ărtăşesc nu măn/nc( oi m/ncala ora %ouă %u!ă amia0ă”( <em/ncat %in 0iua %e %inainte& nu 'oia să măn/nce înainte%e %ouă %u!ă amia0ă( e0i ce a făcut %in e'la'ie> 6i ceilalţi se !oate să-l fi socotit un

sim!lu cărător %e lemne(

;mul este o taină? Chiar dacă te/ar pune să 7udeci, tu să cugeţiG BDudecata pe care o faceste dumne1eiască sau plină de patimăH” Este adică de1interesată sau plină de interesHSă nu aveţi -ncredere nici -n voi -n!ivă, nici -n 7udecata voastră( :tunci când cineva

7udecă, are -nlăuntru mult egoism( :deseori sunt pus -n situaţia să 7udec un su'iect !isunt nevoit s/o fac, de!i nu vreau( <i cu toate că 7udec de1interesat !i cu nepărtinire, cândmă duc să fac rugăciune, nu simt acea dulceaţă pe care o simt alte dăţi( <i aceasta nu

pentru că mă mustră con!tiinţa pentru ceva, ci fiindcă am 7udecat ca un om( Cu atât maimult se -ntâmplă aceasta atunci când 7udecata este gre!ită sau are -n ea -ndreptăţire saucriterii omene!ti Dudecata este un lucru mare( Dudecata este a lui 0umne1eu( Este-nfrico!ător ca cineva să ia 7udecata lui 0umne1eu? Nu are importanţă dacă cel ce se află

-n po1iţia să 7udece are dispo1iţie 'ună( Important este ce urmări are 7udecata lui( Estenevoie de mult discernământ( 5ireşte, toi oamenii avem puin discernământ, dar din

păcate cei mai muli dintre noi nu îl folosim pentru noi înşine, ci pentru semenii noştri 7ca să nu se... deosebească de noi, adică să nu sporească8. &stfel ne întinăm

puinul discernământ cu 0udecata, cu osândirea şi cu pretenia de a-i îndrepta pe alii,în timp ce ar trebui mai degrabă să avem pretenie numai de la noi înşine, care nu ne"otărâm să ne luăm nevoina du"ovnicească în serios şi să ne tăiem patimile, ca astfel să ni se elibereze sufletul şi să zboare spre #er.

Capitolul & ! 1năra generaţie

7ipseşte duhul de *ertfă

:stă1i cei mai mulţi oameni nu au gustat 'ucuria 7ertfirii !i nu iu'esc osteneala( :uintrat -n ei trândăvia, interesul personal !i multul confort( =ipse!te mărimea de suflet,

7ertfirea de sine( Consideră o i1'ândă atunci când reu!esc ceva fără osteneală, când searan7ea1ă materialice!te, dar nu se 'ucură atunci când nu pot face aceasta( &n timp ce, dear fi -nfruntat lucrurile duhovnice!te, ar fi tre'uit atunci să se 'ucure, pentru că li se dă

prile7 de nevoinţă(

:cum toţi, mici !i mari, caută lucrul u!or( ;amenii duhovnice!ti caută să se sfinţeascăcu mai puţină osteneală, mirenii să scoată cât mai mulţi 'ani fără să lucre1e, iar tinerii sătreacă e%amenele fără să -nveţe( Să/!i ia diploma dacă se poate fără să plece de la

cafeneaJ să telefone1e de la cafenea ca să afle re1ultatele( 0a, până acolo au a7uns(

3ulţi tineri vin la Coli'ă !i -mi spunG BFă rugăciune să trec e%amenele?” Nu vor să-nveţe, dar spunG B0umne1eu mă poate a7uta”( B-nvaţă, -i spun, !i fă !i rugăciune?” B0ece să -nvăţ, -mi spune, 0umne1eu nu mă poate a7uta !i a!aH”( :dică 0umne1eu să/i

'inecuvânte1e leneaH Nu se poate aceasta( 0acă copilul -nvaţă, dar nu prinde, atunci -lva a7uta 0umne1eu( E%istă copii care nu ţin minte sau nu -nţeleg, dar se străduiesc( *eace!tia -i va a7uta 0umne1eu să devină foarte inteligenţi(

ine că e%istă !i e%cepţii( On copil din alTidiTi a dat e%amene la trei facultăţi !i a reu!itla toate treiJ la una primul, la alta al doilea, dar el -!i dorea mai mult să lucre1e ca să/!iu!ure1e tatăl care muncea la o mină( :!adar n/a mers să studie1e, ci a -nceput săluWcre1e( Sufletul acesta este medicament pentru mine(

*entru astfel de copii a! muri( &nsă cei mai mulţi tineri au fost influenţaţi de duhullumesc !i s/au vătămat( :u -nvăţat să se interese1e numai de ei -n!i!i( Nu se gândescdeloc la semenul lor, ci numai la ei -n!i!i( <i cu cât -i a7uţi mai mult, cu atât cad -n maimultă lenevie(

E%istă astă1i ni!te copii parcă fierţi -n apă( Dudecă una, se plictisesc de alta, de!i inimanu se o'ose!te, nici nu -m'ătrâne!te vreodată( Să se facă monahi, li se pare greu( Să secăsătorească se tem( Cogeamite flăcăi vin !i iară!i vin -n Sfântul 3unte((( B:h, !i că/lugăr să te faci e greu, spun ei -n fiecare 1i să te scoli la mie1ul nopţii? Nu e numai o 1isau două?(((”( <i se -ntorc -n lume( BCe să fac -n societatea aceastaH 0acă mă voi -nsura,cu ce fel de suflet mă voi -ncurcaH Este greu”, spun iară!i !i vin din nou -n Sfântul3unte( Stau puţin aici !i spun iară!i BEste greu(((”

9inerii de astă1i seamănă cu ma!inile noi ale căror uleiuri sunt -ngheţate( 9re'uie să li se-ncăl1ească uleiurile ca să poată pomi ma!inile, altfel nu se poate(

>in la mine la Coli'ă copii plictisiţi !i mă -ntrea'ăJ BCe să fac, *ărinteH Cum să/mi petrec timpulH 3ă cuprinde plictiseala”( BSă găse!ti ceva de lucru, măi copile”( B:m 'ani, ce să fac cu serviciulH”, -mi răspunde( B0ar Sfântul :postol *avel spuneG Cine nuvrea să lucre1e, nici să nu mănânce( 9re'uie să lucre1i ca să mănânci, de!i ai 'ani(3unca -l a7ută pe om ca să i se de1gheţe uleiurile ma!inii lui( Ea creea1ă( 0ă 'ucurie !iia nelini!tea !i plictiseala( :!a, măi voinice, caută să găse!ti ceva de lucru care să/ţi

placă măcar cât de puţin( &ncearcă !i vei vedea?”

in unii tineri la Coli'ă !istau, dar se o'osesc stând, !i atunci mânaţi de multa lor mărime de suflet mă -ntrea'ămereuG BCe să/ţi facemH Ce să/ţi aducemH” Nu le cer nimic niciodată( Seara, cu lanterna,

-mi fac tre'urileG car lemne, aprind focul -n cele două so'e iarna, fac ordine( 3ulţi dintrevi1itatori lasă multă de1ordineJ noroi, ciorapi u1i( =e dau ciorapii care -mi sunt trimi!i,iar ei -i aruncă pe ai lor( =e dau !erveţele ca să -i -mpachete1e, dar ei nu -i iau( 0e trei ori-n viaţa mea am cerut să mi se facă ceva(

:m spus odată unui tânărG B>reau două cutii de chi'rituri de la aryes”, de!i aveam patru 'richete, dar am făcut/o ca să/l 'ucur( : alergat 'ucuros, cu sufletul la gură ca să leaducă, dar osteneala l/a odihnit, pentru că a gustat 'ucuria 7ertfei( On altul stătea !i s/ao'osit stând degea'a( Ei vor să simtă 'ucurie, dar omul tre'uie să se 7ertfească pentru casă vină 'ucuria( ucuria se na!te din 7ertfă( ucuria adevărată iese din mărimea desuflet( *entru cel care -!i va cultivă astfel mărimea de suflet, este mereu săr'ătoare(Chinul omului este egoismul, iu'irea de sine( :ici se -mpiedică omul(

:u venit odată -n Sfântul 3unte doi ofiţeri tineri !i mi/au spusG B>rem să ne facemmonahi”( B0e ce vreţi să vă faceţi monahiH -i -ntre'( 0e când vă preocupă aceastaH”B>i1itând acum Sfântul 3unte, ne/am gândit să rămânem, ca nu cumva să -nceapă vreunră1'oi”, mi/au răspuns( Bre, nu vă e ru!ineH le spun( PNu cumva să -nceapă vreunră1'oi?M( om găsi un motiv”, mi/au spus( Ce vor aflaHSau o vor face pe ne'unii, sau((( ceva tot vor afla( B0acă porniţi să deveniţi monahi cu

gândul acesta, sunteţi rataţi de la -nceput”, le spun( :lţii, de!i sunt gata de mult timp săse -nsoare, să/!i -ntemeie1e familie, vin !i -mi spunG BCe să mă -nsorH Cine mai facefamilie !i copii -n aceste vremuri greleH”( Bine, dar atunci când au fost prigoane, viaţas/a opritH Nu mai lucrau, nu se mai căsătoreauH Nu cumva ţie -ţi vine greuH”( B>reau sămă fac călugăr”, spune( BNu !tii ce vrei( Ce fel de călugăr o să mai fii !i tuH” :ţi -nţelesH0acă una hotără!te să se facă călugăriţă, deoarece gânde!teG B0e ce să rămân -n lumeHSă/mi -ntemeie1 familie, să am copii, ameţeli, dureri de capH >oi merge la mănăstire, voiface acolo o ascultare, nu voi avea răspundere !i dacă -mi vor spune vreun cuvânt, voi

pleca capu= 0e ce să/mi fac casăH :colo voi avea chilia mea, mâncare etc ”, una caaceasta să !tie că de la -nceput a e!uat( >i se pare aceasta ciudatH

E%istă !i astfel de oameni( Să !tiţi că unul pricopsit va face oriunde pricopseală( Onfamilist destoinic, chiar !i -n viaţa călugărească de ar fi fost, ar fi sporit duhovnice!te( =afel !i un monah sporit, ar fi făcut pricopseală dacă ar fi fost -n viaţa de familie(

Cineva a intrat frate -ncepător la o mănăstire !i nu voia să se facă călugăr( B0e ce, fiule,stai a!aH”, -l -ntre'( B*entru că fesul călugăresc -mi aduce aminte de cască”, -mi spune(:u1i vor'ăH Nu voia să devină călugăr ca să nu poarte fesul călugăresc( &i aducea amintede cască( 0ar când a purtat el cascăH 0acă a purtat/o de câteva ori, numai -n vreoaplicaţie( Ce ar fi făcut unul ca acesta -n ră1'oiH -i aduce aminte de cască( :u1iH 0ar cecaută acesta aici -n viaţa călugăreascăH :tunci când -ncepe cineva astfel, ce fel decălugăr va deveniH *oţi să/mi spuiH &n cele din urmă nenorocitul s/a făcut monah

undeva, -nsă nu purta fes gros(

%ată au 'enit %oi tineri la =oli"ă cu nişte !lete !/nă $os( m luat foarfecele să-i tun%&%ar s-au îm!otri'it( Mă #ră"eam şi eu şi %e aceea numai i-am ser'it( 'eam şi un motanacolo( Să-l iau>”& mă întrea"ă unul( )a-17” îi s!un( De la =oli"ă au mers la

Mănăstirea )'iru& aflată la o oră %istanţă& unul cu motanul în "raţe - şi mai şi !loua( colo a cerut să răm/nă cu motanul la arhon%aric( <u se !oate”& i-au s!us( tunci el a rămas afară în !loaie toată noa!tea( Dacă i-ai fi s!us să facă %e #ar%ă o oră& ţi-ar fi

s!us <u& nu !ot”& %ar să stea o noa!te afară cu motanul& !oate(

Bn altul a mers în armată şi a fu#it( 'enit %u!ă aceea la =oli"ă şi mi-a s!us reau să mă fac monah”( Să mer#i să-ţi faci ser'iciul militar7”& îi s!un( Dar în armată nu eca acasă”& îmi s!une( 2ine că mi-ai s!us aceasta& 'oinicule7 <-am ştiut-o& am s-o s!un

şi la alţii7” 5ntre tim! ai lui îl căutau %e 0or( Du!ă c/te'a 0ile a trecut %in nou !e lamine foarte %e %imineaţă( .ra Duminica Tomei( reau să-ţi 'or"esc”& îmi s!une( =e'rei> îl între"( i fost la "iserică>” <u”& îmi 0ice( stă0i& la Duminica Tomei&mănăstirile fac !ri'e#here şi tu nu ai fost> 6i mai 'rei să te faci şi monah> Bn%e ai

fost>” m stat la hotel( colo a fost linişte( a mănăstiri este 0#omot”( 6i acum ce 'ei face>” Mă #/n%esc să mer# la Sinai& !entru că 'reau o 'iaţă as!ră”( i !uţină

ră"%are7”& îi s!un( Mer# înăuntru& iau un co0onac ce mi-1 a%useseră şi i-1 %au( )aacest co0onac moale& îi s!un& ca să %uci 'iaţă as!ră şi %u-te7” ceştia sunt tinerii %eastă0i( 

&mi aduc aminte că -n armată de câte ori apărea vreo nevoie, au1eaiG B0omnule căpitan,să merg eu -n locul aceluia( :cela este căsătorit, are copii(, să nu/i rămână copiii pedrum”( &l rugau pe căpitan să meargă ei -n locul aceluia, -n prima linie? *referau să

moară ei iar nu acela !i astfel să/i rămână copiii pe drum( Cine să mai facă astă1i o astfelde 7ertfăH =ucru rar? ;dată am rămas fără apă -ntr/un loc( Căpitanul a vă1ut pe hartă că-n cutare punct e%ista apă( :colo -nsă erau ră1vrătiţii ( :tunci el ne spuseG B:ici aproapeeste apă dar este foarte periculos( Cine merge să umple câteva 'idoaneH 0ar să nuaprindă nici o lumină”( :tunci sare unul !i spuneG B>oi merge eu, domnule căpitan”(:ltul spuneG Beu”J altul Beu"( :dică toţi cereau să meargă? &nsă noaptea, fără lumină,frica este mare( BNu puteţi merge toţi”, le spuse căpitanul( >reau să spun că nimeni nu s/a gândit la sine( Nimeni n/a spusG B0omnule căpitan, mă doare piciorul”, sau B3ă doarecapul”, sau BSunt o'osit”( 9oţi voiam să mergem, de!i ne prime7duiam viaţa(

:stă1i e%istă un duh căldicelJ deloc 'ăr'ăţie, deloc 7ertfă( 9oate le/au prefăcut cu logicastricată de astă1i( <i uită/te, -n timp ce mai demult mergeau voluntari -n armată, acum -!iiau certificate de ne'uni ca să nu facă armată( Se gândesc cum să facă, ca să nu meargămilitari( Onde era aceasta mai -nainteH

'eam un locotenent în '/rstă %e %ouă0eci şi trei %e ani& foarte cura$os( %ată& tatăl lui&care era ofiţer în re0er'ă& i-a telefonat şi i-a s!us că se #/n%eşte să-l a$ute ca să !lece%in !rima linie& în s!atele frontului( tunci locotenentul a înce!ut să stri#e Kuşine&tată& să s!ui tu astfel %e lucruri7 <umai tr/ntorii stau”( 'ea sinceritate& cinste& multă"ăr"ăţie& care îi uimea !e toţi( 5ntot%eauna era !rimul Mantaua ii era #ăurită %e

#loanţe& %ar n-a murit( =/n% s-a eli"erat a luat mantaua cu el& ca s-o ai"ă %e amintire(

"ragostea fără discernămnt îi netrebniceşte pe copii

:m 'ăgat de seamă că -n 1iua de a1i copiii, mai ales cei ce studia1ă, sunt vătămaţi de ceide acasă( 0e!i sunt copii 'uni, se netre'nicesc( Nu gândesc corectJ au o nesimţire

7ignitoare( *ărinţii lor -i netre'nicesc !i -i strică( 0eoarece părinţii au trecut prin ani grei,vor ca fiii lor să nu ducă lipsă de nimic( Nu cultivă mărimea de suflet la copiii lor, ca săse 'ucure atunci când sunt -n lipsă( Fire!te, o fac cu gând 'un( Ca să fie lipsiţi copiii deceva fără ca ei să -nţeleagă, acesta este un lucru 'ar'ar( 0ar ca să/i a7ute să do'ândeascăcon!tiinţă monahală, astfel -ncât ei -n!i!i să se 'ucure atunci când le lipse!te ceva, acestae un lucru foarte 'un( :stă1i, cu 'unătatea lor fără discernământ, -i prostesc( &io'i!nuiesc să le vină toate de/a gata, chiar !i apa, ca să -nveţe !i să nu piardă timpul, !i

astfel -i netre'nicesc atât pe 'ăieţi, cât !i pe fete( 0upă aceea copiii le vor vrea pe toate-n palmă, chiar !i atunci când nu vor mai -nvăţa(

Iar răul -ncepe de la mame( B9u, copilul meu, spun ele, să -nveţi? Eu o să/ţi aduc !iciorapii !i o să/ţi spăl !i picioarele( Ia dulceaţa? Ia cafeaua?”( <i copiii nu -nţeleg cât seostene!te mama făcând acestea, pentru că ei nu se ostenesc( 0upă aceea -ncepG farfuriide o singură folosinţă, haine de o singură folosinţă, mănâncă numai pi11a, pe care nu!tiu nici măcar să o -nvelească -n hârtie((( &n felul acesta ei devin ni!te oameni complet

netre'nici( 0upă aceea le este greu să mai trăiască( 0acă li se desface !iretul spunGB3amă, leagă/mi !iretul?”( <i dacă nu vine mama să -l lege, merg a!a -mpiedicându/se-n el( :stfel de copii ce pricopseală să facăH Nu sunt 'uni nici pentru căsătorie, nici

pentru călugărie( 0e aceea le spun mamelorG BNu lăsaţi copiii să -nveţe toată 1iua?Citesc, citesc, până ameţesc( Să facă un sfert, o 7umătate de oră pau1ă, ca să facă !i vreotre'u!oară -n casă, să se de1meticească puţin”(

:ceastă o'i!nuinţă rea a tinerilor de astă1i se transmite !i -n monahism( <i uitaţi/vă căacum -n mănăstire sunt !apte secretari / toţi culţi !i tineri /, dar !i 'ătrânul cu,ei( 3aidemult era un singur secretar !i acesta nu avea nici măcar două clase de liceu, dar făceatoată trea'a( :cum, -nsă, sunt !apte !i se -neacă -n lucru, neputându/!i face nici celeduhovnice!ti ale lor( a -ncă -i mai a7ută !i cel 'ătrân(

Aran*amente ale puterilor întunericului

Sărmanii copii se distrug astă1i cu diferite teorii( 0e aceea sunt răscoliţi !i ameţiţi( Onavor să facă ei, altceva le iese( >or să meargă -ntr/o parte, dar curentul epocii -i duce -naltă parte( 3are propagandă se face de către puterile -ntunericului, care diri7ea1ă pecopiii a căror minte nu merge prea 'ine(

&n !coli unii profesori spunG BCa să aveţi iniţiativă, tre'uie să nu respectaţi părinţii !i sănu vă supuneţi lor”( 0ar -n felul acesta -i netre'nicesc( 0upă aceea copiii nu mai ascultănici de părinţi, nici de profesori( <i sunt -ndreptăţiţi, pentru că ei cred că a!a tre'uie săfacă( Sunt susţinuţi !i de stat, care le ţine isonul( :poi sunt e%ploataţi de ceilalţi, căroranu le pasă nici de patrie, nici de familie, nici de nimic, ci caută să/!i reali1e1e planurilelor( Ei, aceasta a făcut mult rău tineretului de astă1i, un rău foarte mare( :tât de mare,-ncât copiii a7ung să ai'ă ca -ncepător al lor pe diavolul cu coarne( Satanolatria s/a -ntinsmult( &n unele centre au1i toată noaptea cântândG BSatano, te ador? Nu vrem pe ristos?9u ne dai de toate?” -nfrico!ător? Ce vă dă !i ce vă ia, copii nenorociţiH

Copii mici, săl'atici, cu cafele !i ţigări((( Onde mai găse!ti o privire luminată ori arullui 0umne1eu pe feţele lorH :vea dreptate un arhitect când a spus unui grup de copii pecare i/a adus -n Sfântul 3unteG B;chii vo!tri sunt ca cei ai pe!telui stricat”( >enise -n

Sfântul 3unte cu vreo 1ece tineri, de la 6 până la 4 ani( 0eoarece acesta făcuse ocotitură duhovnicească 'ună, -i părea rău de copiii ce trăiau o viaţa stricată( : reu!it să/iconvingă pe unii !i, luându/le 'ilete, i/a adus -n Sfântul 3unte( Eu plecasem de laColi'ă, dar ne/am -ntâlnit pe drum( B:cum plec, le/am spus, dar să stăm puţin aici”, !ine/am a!e1at -ntr/un loc( &n clipa aceea veneau !i câţiva 'ăieţi de la :thoniadă( BStaţi !ivoi puţin aici”, le spun( <i s/au a!e1at !i aceia( 0upă aceea arhitectul spune grupului săuGB:ţi o'servat cevaH”( :ceia au rămas miraţi( BIa aruncaţi câte o privire unul altuia -n faţă

!i după aceea priviţi/i !i pe ceilalţi copii? Ia vedeţi ochii lor cum strălucesc, iar ochiivo!tri cum sunt ca ochii pe!telui stricat?”(

&ntr/adevăr, atunci am o'servat !i eu că a!a eraJ ochii pe!tilor stricaţi( 9ul'uri,schim'aţi((( -n timp ce ochii celorlalţi copii străluceau, deoarece la :thoniadă ei facmetanii, fac pravilă( ;mul se oglinde!te -n ochi( 0e aceea !i ristos a spusG =uminătorultrupului este ochiul( Câţi copii mici nu vin -n Sfântul 3unte sau merg -n alte mănăstiri !ise fac monahi, de!i / cum să spunH / nu au 'om'oane -n mănăstiri( :u -nsă o 'ucuriecare radia1ă pe chipul lor( *e când -n lume au tot ce vor, dar trăiesc o viaţă de iad, suntchinuiţi(

Ne/au venit diferite curente de peste tot( 0in părţile răsăritene hinduismul !i alte religiimisterioase, din nord comunismul, de la :pus o grămadă de teorii, din sud, de laafricani, vră7itorii !i atâtea lucruri Bcanceroase”(

Bn co!il lo'it %e astfel %e curente a 'enit într-o 0i la =oli"ă( m înţeles că ru#ăciunilemamei lui îl a%useseră( Du!ă ce am 'or"it %estul& i-am s!us =aută& fiule& să afli un%uho'nic care să te s!o'e%ească şi să te însemne0e cu Sf/ntul Mir& ca să fii a$utat acum&la înce!ut( Tre"uie să fii miruit& !entru că te-ai le!ă%at %e Hristos”( l/n#ea sărmanul(ărinte& fă ru#ăciune& îmi s!une& !entru că nu !ot alun#a cele ce mă chinuie( Mi-au

s!ălat creierul( 5mi %au seama că ru#ăciunile maicii mele m-au a%us aici”( =/t %e mult a$ută ru#ăciunile mamei7 =/n% îi înfăşoară aceste curente& îi netre"nicesc şi %u!ă aceeaîi cu!rin% frica& neliniştea şi ca% !ra%ă %ro#urilor etc( Dintr-o !ră!astie în alta

Dumne0eu să a$ute7

/ *ărinte, este 'ine să li se spună că aceste lucruri sunt sataniceH/ Cum să nu fie 'ineH 0ar lucrul acesta tre'uie făcut cu discernământ(

/ Cum vor putea ace!ti tineri să cunoască pe ristosH/ Cum să/= cunoască pe ristos dacă, -nainte de a cunoa!te ;rtodo%ia, merg -n India laguru!i, stau doi/trei ani, se ameţesc cu vră7itoriile, -nvaţă acolo că -n ;rtodo%ie e%istămisticism, apoi vin aici !i cer să vadă lumini, să trăiască stări -nalte etc( <i dacă/i -ntre'iGB0e câtă vreme nu te/ai -mpărtă!itH”, -ţi răspundG BNu/mi aduc aminte dacă mama m/a

-mpărtă!it când eram mic”( B9e/ai mărturisit vreodatăH” BNu mă preocupă acest su'iect”(Ei, ce fel de pricopseală vor face ace!ti copiiH Nu !tiu nimic despre ;rtodo%ie(

/ *ărinte, dar cum vor putea fi a7utaţiH/ 0e vreme ce numesc iserica Bdespotică”, cum să fie a7utaţi unii ca ace!tiaH Vi/ai datseama cât de 'ine ne putem -nţelege? &nsă tinerii care au intenţie 'ună pot fi a7utaţi să seapropie de iserică(

=)u vă atingeţi de copii:/

/ *ărinte, cu copiii cei mici, care cresc acum fără rânduială, ce se va -ntâmplaH/ :u puţine circumstanţe atenuante( *ărinţii care n/au -nţeles rostul disciplinei -!i lasăacum copiii lor li'eri !i/i fac cu desăvâr!ire haimanale( 0acă le spui un cuvânt, ei -ţispun cinci, !i -ncă cu o'ră1nicie? Onii ca ace!tia pot deveni !i criminali( :stă1i se dă frâuli'er copiilor -n toate( =i'ertate? BNu vă atingeţi de copii?” Iar copiii spunG BOnde -n altă

parte vom găsi un astfel de statutH” Ormăresc sâ/i facă anarhi!ti, să nu/i vrea pe părinţi,să nu vrea dascăli, să nu vrea nimic, să nu asculte de nimeni( Căci aceasta -i a7ută -nscopul lor( 0acă nu/i vor face anarhi!ti, cum vor putea copiii să le facă pe toate 'ucăţiH<i uită/te, sărmanii sunt aproape demoni1aţi?

0acă li'ertatea nu a fost pusă -n valoare -n viaţa duhovnicească, va fi pusă oare -n cealumeascăH Ce să faci cu o astfel de li'ertateH Este catastrofală( 0e aceea !i statul merge

cum merge( ;amenii de astă1i pot pune -n valoare li'ertatea ce li se dăH =i'ertatea estecatastrofală atunci când oamenii nu sunt -n stare s/o pună -n valoare spre sporire(*rogresul lumesc -mpreună cu această li'ertate păcătoasă a adus sclavia duhovnicească(=i'ertatea duhovnicească este supunere duhovnicească faţă de voia lui 0umne1eu( <ive1iH &n timp ce ascultarea este li'ertate, diavolul, din răutate, o pre1intă ca pe o sclavie(<i astfel copiii au fost adăpaţi cu duhul ră1vrătirii( Fire!te, sunt o'osiţi !i de diferitelesisteme ale secolului UU care, din păcate, mereu desfigurea1ă frumoasa natură a lui0umne1eu !i făpturile =ui, pe care le umplu de stres, depărtându/le de 'ucurie, de0umne1eu(

<tiţi câte am tras când ne/am eli'erat din armatăH 0acă ar fi fost atunci copiii de astă1i, pe toate le/ar fi făcut praf( Era -n 54# când s/a terminat ră1'oiul civil( Ne/am eli'eratmai multe contingente deodată( Onul avea patru ani !i 7umătate de ră1'oi, altul patru,altul trei !i 7umătate( <i gândiţi/vă, după atâta chin, a7ungem -n =arisa, mergem lacentrele de mo'ili1are !i le aflăm pline( :tunci am mers la hoteluri( 0ar nici acolo nune/au primit( -i au1eaiG B:rmata? Onde să/i punemH Ne vor murdări paturile?” / de!i amvrut să plătim( Era luna martie !i era frig( 0in fericire, un ofiţer ne/a a7utat( Să/i dea0umne1eu 'ine? S/a dus !i a aflat când pleacă trenurile !i când fac manevre( S/a -nţelescu cei de acolo !i ne/a 'ăgat -n trenuri( BNoaptea vor face manevre, ne spune, nu vă

temeţi? 0imineaţa, la ora cutare, vor pleca”( <i toată noaptea s/au mi!cat( &n cele dinurmă am a7uns la 9esalonic( Onii care erau de aici au mers la casele lor( :lţii au mersla centrele de mo'ili1are, dar erau pline( 3ergem la hoteluri, dar nici aici nu ne primeau(=a un hotel -i rogG B0aţi/mi un scaun ca să stau -năuntru !i o să vă plătesc du'lu, ca

pentru un pat?” BNu, nu se poate?” -mi răspund( Se temeau ca nu cumva să/i vadă cinevacă ţin militari pe scaune !i să/i denunţe( <i astfel am stat afară -n picioare, spri7init de

perete, ca să treacă noaptea( <i vedeai pe sărmanii militari pe trotuare, lângă hoteluri,spri7iniţi de perete( Era armată pe toate trotuarele, ca !i cum ar fi defilat( :i -nţelesH

0acă ar fi fost tinerii de astă1i, ar fi ars =arisa !i toată 9esalia !i 3acedonia( :cum, de!inu -ntâmpină vreo greutate, ce nu facH ăpiri, catastrofe((( &nsă acei sărmani tineri nicimăcar un gând rău nu aveau( 0esigur, simţeau o amărăciune, dar nu se gândeau să facăvreun rău, de!i s/au chinuit mult stând afară -n 1ăpadă( Erau epui1aţi !i de ră1'oi / ce

7ertfa au făcut, sărmanii? dar -n cele din urmă ultimul Bmulţumesc” a fost să doarmăafară( <i fac o comparaţieG cum erau tinerii atunci !i unde se află cei de astă1i((( N/autrecut nici cinci1eci de ani !i cât de mult s/a schim'at lumea?

9ineretul de astă1i seamănă cu viţelul care este legat -n livadă !i dă cu copita( 9ragemereu funia, scoate ţăru!ul !i -ncepe să alerge, dar se agaţă -n ceva !i se -ncurcă rău, iar -n cele din urmă -l sfâ!ie fiarele săl'atice( Frâna a7ută atunci când copilul este mic( &lve1i că se urcă sus pe un 1id fiind -n prime7die să cadă( BNu, nu”, strigi !i/i dai !i o

palmă( 0upă aceea nu se mai gânde!te că va cădea, ci se gânde!te să nu mai ia vreo palmă !i ia aminte( :stă1i nu e%istă pedepse nici -n !coli, nici -n armată( 0e aceea, cei

tineri educă pe părinţi !i naţiunea( &n armată, mai demult, cu cât erau mai severicomandanţii, cu atât militarii arătau mai multă 'ăr'ăţie -n luptă(

9ânărul are nevoie de un povăţuitor duhovnicesc, care să/l sfătuiască !i de care săasculte, ca să călătorească cu siguranţă duhovnicească, fără prime7dii, fără frică !i fără săse -mpotmolească( Fiecare om, cu cât cre!te, cu cât -naintea1ă -n vârstă, cu atâtdo'ânde!te e%perienţă atât de la sine, cât !i de la alţii( On tânăr nu are această e%/

perienţă( ;mul -n vârstă -nsă folose!te e%perienţa do'ândită de la sine !i de la alţii pentru a/ a7uta pe tânărul nee%perimentat să nu facă gafe( :tunci când tânărul nuascultă, face e%perienţe cu sine -nsu!i( 0ar dacă va asculta, va avea câ!tig(

u 'enit o%ată la =oli"ă nişte tineri %e la o or#ani0aţie creştină şi stri#au cucon'in#ere r fi fost constr/nşi şi %e aceea s-au ră0'rătit( =/n% a tre"uit să !lece& m-au între"at !e un%e săco"oare ca să a$un#ă în %rumul ce %uce s!re Mănăstirea )'iru( e un%e să mer#em>”&m-au între"at( 2ine& măi "ăieţi& %ar 'oi aţi s!us că sin#uri 'eţi #ăsi %rumulA nu a'eţine'oie %e nimeni( <-aţi s!us aşa mai înainte> Dacă 'eţi !ier%e acest %rum& 'ă 'eţichinui !uţin& %ar 'eţi afla !e cine'a mai $os& care 'ă 'a s!une e aici tre"uie sămer#eţiI( Dar %rumul celălalt& către cele %e sus& către =er& oare cum îl 'eţi afla 'oi

sin#uri& fără !o'ăţuitor>”( tunci unul %intre ei a s!us S-ar !utea să ai"ă %re!tate 2ătr/nul(”

1inerii să treacă e9amenele curăţiei

:stă1i au venit vreo două/trei studente !i mi/au spusG B*ărinte, faceţi rugăciune ca săreu!im la e%amene”( Iar eu le/am spusG B3ă voi ruga să treceţi la e%amenele curăţiei(:cesta este lucrul cel mai important( 9oate celelalte se vor aran7a după aceea”( Nu le/am



spus 'ineH Cu adevărat, astă1i este mare lucru să ve1i pe feţele tinerilor modestia,curăţia? =ucru foarte mare?

>in unele tinere, sărmanele, cu inimile rănite( 9răiesc -n neorânduială cu diferiţi tineri !inu -nţeleg că scopul acelora nu este curat !i se consumăG BCe să fac, *ărinteH”, mă-ntrea'ă( BCârciumarul este prieten cu 'eţivul, dar nu/ ia de ginere pentru fata lui”( BSărupeţi legăturile? 0acă vă iu'esc cu adevărat, vor preţui aceasta( 0ar dacă vă vor lăsa,-nseamnă că nu vă iu'esc, iar voi veţi câ!tiga timp”(

>icleanul e%ploatea1ă vârsta tânără, care are pe deasupra !i aprinderea trupească,-ncercând să/i distrugă pe tineri -n această perioadă dificilă prin care trec( 3intea nu estecoaptă -ncă, căci e%istă o mare lipsă de e%perienţă, iar depuneri duhovnice!ti deloc( 0eaceea, la această vârstă critică, tânărul tre'uie să simtă mereu nevoia sfaturilor celor maimari, ca să nu alunece pe panta dulce a povârni!ului lumesc, care după aceea -i va umple

sufletul de nelini!te !i/l va depărta ve!nic de 0umne1eu(

&mi dau seama că pentru un copil normal nu este u!or să se afle -ncă din tânăra sa vârstă-ntr/o astfel de stare duhovnicească, -ncât să nu facă distincţiaG nu mai este parte

'ăr'ătească !i femeiască ( 0e aceea Sfinţii *ărinţi recomandă ca 'ăieţii să nu petreacă-mpreună cu fetele, oricât de duhovnice!ti ar fi, pentru că vârsta este cea care nu a7ută,iar diavolul e%ploatea1ă tinereţea( 0e aceea mai de folos este ca tânărul să fie consideratchiar !i prost de către fete Qsau fata de 'ăieţiR pentru -nţelepciunea !i curăţia lui duhovni/cească, !i să ducă această cruce grea( Iată, -n această cruce se ascunde toată puterea !i-nţelepciunea lui 0umne1eu( :tunci tânărul va fi mai puternic decât Samson !i mai-nţelept decât Solomon( Iar când merge pe stradă este mai 'ine să se roage, iar nu să

privească la dreapta sau la stânga chiar dacă va fi luat -n nume de rău de către rudenii /că le dispreţuie!te, chipurile / !i nu le vor'e!te, decât să privească cu curio1itate !i să sevatăme, fiind astfel luat -n nume de rău chiar !i de oamenii lume!ti, care gândesc numaicu vicle!ug( 0e o mie de ori este mai 'ine să fugă de oameni după terminarea slu7'ei cao fiară săl'atică, ca să/!i păstre1e curăţia sa duhovnicească !i tot ce a do'ândit la

'iserică, decât să stea să ca!te gura la haine de 'lană Qsau tânăra la cravateR !i astfel să sesăl'ăticească duhovnice!te din pricina 1gârieturilor ce i le va face cel viclean -n inimă(

Este adevărat că lumea, din păcate, s/a stricat, căci pe oriunde va trece un suflet carevrea să se păstre1e curat, se va murdări( Singura diferenţă este că 0umne1eu nu va cereacelea!i lucruri pe care le cerea -n vremurile mai de demult de la un cre!tin care voia săse păstre1e curat( Este nevoie de multă 'ăr'ăţie pentru ca tânărul să -nceapă să senevoiască spre a evita pricinile păcatului( 0upă aceea -nsă -l va a7uta ristos( 0acă:cesta se va sălă!ui -n sufletul lui, dragostea dumne1eiască va fi atât de fier'inte, -ncâtva avea putere să ardă orice altă dorinţă !i imagine necurată( Când se va aprinde acestfoc, atunci va simţi !i acele desfătări dumne1eie!ti care nu se pot compara cu nici o altă

plăcere( Când va gusta acea mană cerească, nu/ vor mai atrage ro!covele săl'atice( 0eaceea tre'uie să ţină cu tărie cârma, să/!i facă semnul crucii !i să nu se teamă( Iar pentrumica lui nevoinţă va primi desfătarea cerească( &n vremea ispitei este nevoie de 'ăr'ăţie(<i atunci 0umne1eu va a7uta -n chip minunat(

%ată "ătr/nul u#ustin mi-a !o'estit că a intrat ca înce!ător într-o mănăstire %in Kusia& care era !atria sa( colo a!roa!e toţi călu#ării erau "ătr/ni şi %e aceea i-au %at ascultare să a$ute !e un slu$itor al mănăstirii la !escuit& !entru că mănăstirea seîntreţinea %in !escuit( 5ntr-o 0i fata slu$itorului a 'enit şi a s!us tatălui ei să mear#ăre!e%e acasă !entru o trea"ă ur#entă& răm/n/n% ea ca să a$ute( Dar is!ititorul aa!rins-o !e nenorocită şi fără să se #/n%ească& s-a re!e0it asu!ra fratelui cu intenţii

!ăcătoase( 5n cli!a aceea ntonie - acesta era numele lui %e mirean - s-a !ier%ut& căci fusese luat !rin sur!rin%ere( 6i-a făcut cruce şi a 0is Hristoase al meu& mai "ine să măînec& %ec/t să !ăcătuiesc” şi a sărit %e !e mal în a%/ncul r/ului( Dar 2unul Dumne0eu

'ă0/n% marele eroism al t/nărului curat& care acţionase ca un nou Martinian ca să se !ăstre0e curat& l-a ţinut %easu!ra a!ei& iar el nici măcar nu s-a u%at( Deşi am sărit cuca!ul în $os& s!unea el& nu mi-am %at seama cum %e m-am aflat în !icioare !e a!ă fără

să mi se u%e nici măcar hainele”( 5n cli!a aceea a simţit o !ace lăuntrică şi o %ulceaţănes!usă& care au făcut să %is!ară cu totul orice #/n% !ăcătos şi orice iritare tru!ească

!e care i le !ricinuise fata cu !uţin înainte !rin #esturile ei necu'iincioase( =/n% fata a'ă0ut !e ntonie st/n% în !icioare %easu!ra a!ei& a fost mişcată %e această mareminune şi a înce!ut să !l/n#ă& !ocăin%u-se !entru #reşeala ei(

ristos nu cere lucruri mari de la noi pentru a ne a7uta( 0impotrivă, El a!teaptă lucrurimici de la noi(

Bn t/năr mi-a s!us că a mers în Fatmos să se închine& însă %ia'olul i-a întins acolo ocursă( şa cum mer#ea& o turistă s-a re!e0it la el şi l-a îm"răţişat& %ar el a îm"r/ncit-o

şi a s!us Hristoase al meu& eu am 'enit să mă închin7 <-am 'enit să fac %ra#oste7” şia fu#it( Seara& la hotel& în 'remea ru#ăciunii sale& l-a 'ă0ut !e Hristos în uminanecreată( ţi 'ă0ut %e ce s-a în're%nicit !entru o îm"r/ncitură> ltul se ne'oieşte ani %e

0ile cu as!rime şi nu ştiu %acă se 'a în're%nici %e aşa ce'a( )ar acesta a 'ă0ut !e Hristos numai !entru că s-a îm!otri'it is!itei( Fireşte& lucrul acesta l-a întărit foarte

mult %uho'niceşte( Du!ă aceea a 'ă0ut !e Sf/nta Marcela& !e Sf/ntul Kafail& !e Sf/ntul Cheor#he %e %ouă-trei ori( 5ntr-o 0i a 'enit şi mi-a s!us ărinte& fă ru#ăciune să-l 'ă% %in nou !e Sf/ntul Cheor#he7 reau !uţină m/n#/iere( e1i alţi tineri -n ce stare a7ung? %ată a 'enit aici la =oli"ă un t/năr cu unchiul său&care era mai în '/rstă& şi mi-a s!us Fă ru#ăciune !entru o fată care şi-a ru!t coloana'erte"rală într-un acci%ent7 =on%ucea tatăl ei şi l-a furat somnul( cela a murit& iar fata

s-a lo'it( Să-ţi %au şi o foto#rafie a ei7”( Fata era întinsă $os şi o ţineau %oi( =ele#ătură are acesta cu ea>”& îl între" !e t/năr( .ste un !rieten”& îmi răs!un%e( Dar o'a lua %e soţie>”( <u& sunt numai !rieteni”& îmi s!une( <u lua în nume %e rău co!iii&îmi s!une unchiul t/nărului& aşa sunt tinerii astă0i”( oi face ru#ăciune& mi-am s!us în

sinea mea& să se în%re!te nu coloana ei 'erte"rală& ci mintea ei şi a ta& omulenenorocit7” Bn%e este cu'iinţa %e altă %ată> entru fa!ta aceasta unchiul lui tre"uia

să-l ocărască(

Copii duhovnice!ti(((, să ai'ă duhovnic !i să a7ungă -ntr/o astfel de stare((( Chiar de ar filuat/o, nu avea nici un motiv să stea -ntinsă a!a -ntre amândoi( <i acela insista să/miarate fotografia, da nu se gândea că lucrul acesta nu este cuviincios( *e mine nu măderan7ea1ă, dar nu este corect( Ce familie vor -ntemeia ace!ti copiiH 0umne1eu sălumine1e tineretul ca să/!i revină?

%inioară& cu ce $ertfă îşi !ăstrau fetele curăţia lor7 5mi a%uc aminte& că în tim!ul ră0"oiului nişte ţărani îm!reună cu animalele lor fuseseră "locaţi %e 0ă!a%ă !e oînălţime în tim! ce lucrau( 2ăr"aţii au făcut nişte a%ă!osturi %in cren#i su" "ra0iiîncărcaţi %e 0ă!a%ă& ca să se a!ere %e fri#( )ar femeile au fost a%ă!ostite %e consăteniîntr-un loc mai căl%uros( t/nără şi o "ătr/nă& care erau %intr-un sat în%e!ărtat& au

fost ne'oite să intre şi ele într-unul %in aceste a%ă!osturi %e "ra%( Din !ăcate însă&e?istă unii oameni necre%incioşi şi răi care nu sunt mişcaţi sufleteşte nici măcar în tim!%e ră0"oi( <u-i %oare !entru cei %e alături& care sunt răniţi sau mor& ci atunci c/n% află

!rile$& %oresc chiar să şi !ăcătuiască& %eoarece se tem ca nu cum'a să fie ucişi şi să numai a!uce să se %esfăte0e( 5n tim! ce ar tre"ui să se !ocăiască& cel !uţin în ceasul

!rime$%iei( Bnul ca acesta& care în tim! %e ră0"oi& aşa cum am s!us& nu se #/n%eşte să se !ocăiască& ci să !ăcătuiască& o necă$ea at/t %e mult !e acea fată& înc/t ea a fost ne'oită să !lece( !referat să în#heţe %e fri#& chiar să şi moară afară în fri#& %ec/t să-

şi !iar%ă cinstea( Sărmana "ătr/nă& 'ă0/n% că fata a !lecat& a mers şi ea !e urmele ei şia aflat-o - cale %e $umătate %e oră mai $os - su" o streaşină mică a unei "isericuţe aSf/ntului )oan 2ote0ătorul( =institul 5naintemer#ător s-a milosti'it %e t/năra cea curată

şi a !o'ăţuit-o la "isericuţa lui& !e care fata nu o ştia( Dar ce a făcut cinstitul 5naintemer#ător în continuare> S-a arătat unui militar în somn şi i-a s!us să mear#ă la

"isericuţa sa c/t mai re!e%e( tunci militarul s-a sculat şi a !ornit noa!tea !rin 0ă!a%ă s!re "isericuţă& căci ştia cam !e un%e se află( Dar acolo ce să 'a%ă> "ătr/nă şi ot/nără cu !icioarele în 0ă!a%ă !/nă la #enunchi& în'ineţite şi înlemnite %e fri#(

Militarul a %eschis în%ată "isericuţa& au intrat înăuntru şi şi-au re'enit oarecum( Militarul n-a a'ut nimic să le %ăruiască& %ec/t numai un fular şi c/te o mănuşă la fiecare& cu care le-a s!us să-şi încăl0ească m/inile( !oi ele i-au !o'estit %e is!ita ce auînfruntat-o( 2ine& %ar cum ai hotăr/t să !leci noa!tea !rin 0ă!a%ă şi încă s!re un locnecunoscut>”& a între"at-o militarul( .u numai aceasta !uteam să fac& %ar am cre0ut

că Hristos o să mă a$ute”& a răs!uns aceea tunci militarul le-a s!us %intr-o %ată& nu ca să le m/n#/ie& ci !entru că îl %urea !entru ele i s-au terminat suferinţele7 M/ine 'eţi fi la casele 'oastre7” S-au "ucurat mult %e cu'intele acestea care le-au mai încăl0it oarecum( 6i într-a%e'ăr& =om!ania %e Trans!orturi Montane a %eschis %rumul& iar a%oua 0i %imineaţă maşinile %e trans!ort militare au fost acolo& şi astfel sărmanele aumers la casele lor( ceste tinere& îm"răcate cu Harul %umne0eiesc - nu cele %e0"răcate%e Harul %umne0eiesc - tre"uie a%mirate şi lău%ate( Du!ă aceea& %o"itocul acela -

Dumne0eu să mă ierte7 - a mers şi a ra!ortat coman%antului că militarul cutare a s!art uşa "isericuţei şi a "ă#at înăuntru animalele %e trans!ort& a%ică cat/ri( Dar coman%antul i-a s!us <u cre% ca acela să fi făcut aşa ce'a7” 5n cele %in urmă&ticălosul acela a a$uns la închisoare(

"ragostea adevărată îi vesteşte lăuntric pe tineri

/ *ărinte, -n tot ca1ul, cei care au vrut să distrugă societatea, au atacat temeliile,rădăcinile, copiiiJ le/au distrus pe toate(/ 9oate acestea nu vor sta -n picioare( ăul se distruge singur pe sine( &n usia au distrustotul, dar cu toate acestea, după trei generaţii, ve1i acum ce se -ntâmplăH Nu lasă0umne1eu? Nici păcatele copiilor vremii de astă1i nu le va 7udeca la fel ca pe păcatelecopiilor vremii noastre(

/ *ărinte, cum se -ntâmplă că unii copii care trăiesc o viaţă lumească dau totu!irăspunsuri corecte atunci când se pun -ntre'ări legate de credinţăH/ Copiii ace!tia au avut intenţie 'ună, dar nu s/au putut frâna pe ei -n!i!i !i au alunecat(0e aceea dau răspunsul corect( >reau să spun că, de pildă, unul vrea să meargă pe undrumJ vrea, dar nu/ poate urma( &nsă -l preţuie!te pe cel care/ urmea1ă( *e unii caace!tia nu/i va lăsa 0umne1eu, pentru că n/au răutate( >a veni ceasul când vor avea

puterea să meargă mai departe(

/ *ărinte, cum poate cineva să se apropie de tinerii care au apucat/o pe un drum gre!itH/ Cu dragoste( 0acă e%istă dragoste adevărată, no'ilă, -ndată tinerii sunt vestiţi lăuntric!i sunt de1armaţi(

in la =oli"ă tot felul %e tineri cu %iferite !ro"leme( 5i înt/m!in& le %au o trataţie& le'or"esc şi !este !uţin tim! %e'enim !rieteni( 5şi %eschi% inimile şi !rimesc %ra#osteamea( Bnii& sărmanii %e ei& sunt at/t %e li!siţi7 5nsetea0ă %u!ă %ra#oste( Se 'e%e în%atăcă n-au simţit %ra#oste nici %e la mama& nici %e la tatăl lor( <u se mai satură((( Dacă îicom!ătimeşti& %acă-i iu"eşti& ei îşi uită !ro"lemele( Bită chiar şi %e %ro#uri( Se%e!ărtea0ă "olile& îşi lasă neor/n%uielile şi 'in %u!ă aceea ca închinători e'la'ioşi înSf/ntul Munte( entru că într-un anumit fel simt %ra#ostea lui Dumne0eu( 6i 'ă% că au ono"leţe ce îţi mişcă inima( Să nu !rimească nici un a$utor "ănesc& %eşi au ne'oie& ci să

se a!uce %e lucru ca să se %escurce şi să mear#ă seara la şcoală7 ceşti tineri merită să fie a$utaţi( a Cara <ouă %in Tesalonic e?istă nişte case un%e locuiesc îm!reună mulţico!ii& "ăieţi şi fete( într-un loc !entru trei stăteau cincis!re0ece( Sunt co!ii %in familii%e0mem"rate( Bnii fură& %ar alţii au mărime %e suflet şi nu !ot fura( m s!us multora să

se a!ro!ie %e ei şi să-i a$ute( m s!us să facă şi o "iserică& !entru a-i a%una( cum au făcut o "isericuţă în numele a!ărătorului lucrătorilor %e la căile ferate& Sf/ntul !ostol şi Diacon Fili!(

&n orice ca1, am -nţeles că dacă cineva nu/!i pune -n valoare de mic prile7urile ce i seoferă, de multe ori diavolul e%ploatea1ă situaţia aceasta( *entru că spune o vor'ă din

'ătrâniG BFierul, când este -nro!it, se lipe!te”( Fierarii, atunci când voiau să lipească două 'ucăţi de fier / nu vă uitaţi că acum au sudură cu o%igen etc( / 'ăgau fierul -n foc,aruncau apă fier'inte !i 'ora% !i de -ndată ce -l scoteau -nro!it, scoţând scântei, imediatse lipea Iar dacă din -ntâmplare se răcea, nu se lipea :cela!i lucru vreau să spun !i

despre tânăr, dacă i se dădeau oca1ii, dar nu le 'ăga -n seamă, după aceea -ncepea să seocupe de alţii, să 7udece, să osândească, alungând -n felul acesta arul lui 0umne1eu(0ar atunci când are căldura dumne1eiască, dacă ia aminte, spore!te( 0e aceea părinţii,

pe cât pot, să a7ute copiii atunci când sunt mici( Copiii sunt casete goale( 0acă se umplucu ristos, vor fi alături de El pentru totdeauna( 0acă nu, este foarte u!or să rătăceascăatunci când vor fi mari( 0acă sunt a7utaţi de mici, chiar dacă mai târ1iu se vor depărta

puţin, pe urmă iară!i vor reveni( 0acă lemnul -l ungi cu untdelemn, nu putre1e!te( 0acăsunt adăpaţi puţin cu evlavia, cu frica de 0umne1eu, după aceea copiii vor fi -nsiguranţă(

Capitolul ( ! 3bră#nicia şi lipsa de respect

Îndră#neala alungă evlavia

/ *ărinte, de unde vine -ndră1nealaH/ 0e la *aris((( &ndră1neala este o'ră1nicie !i alungă departe frica de 0umne1eu, cafumul ce -l -ndreptăm spre al'ine, ca să se depărte1e de stup(

/ *ărinte, cum să scap de -ndră1nealăH

/ Să te simţi pe tine mai pre7os decât toţi( Este nevoie de multă smerenie( Ca una ce e!timai mică, să ai respect !i evlavie faţă de toate surorile( Să/ţi spui gândul tău cu smerenie!i să nu arăţi că le !tii pe toate( :tunci 0umne1eu te va -m'răca cu arul =ui !i vei aveasporire( !ndrăzneala pentru un ascultător este cel mai mare duşman al său, pentru căalungă evlavia. De obicei, după îndrăzneală urmează răzvrătirea, după ea nesimireaşi nepăsarea pentru păcatele mici, cu care omul încet-încet se obişnuieşte şi le vededupă aceea ca fiind fireşti. !nsă nu află odi"nă în adâncul sufletului, ci numai

nelinişte. >nul ca acesta nici nu poate înelege ce are, pentru că inima lui esteîmpietrită şi nu pricepe lucrurile strâmbe pe care le face.

- Părinte, ce legătură are simplitatea cu îndrăzneala?/ :ltceva este simplitatea, altceva -ndră1neala( Simplitatea are !i evlavie -nlăuntrul ei,dar !i ceva copilăresc( &ndră1neala -nsă are o'ră1nicie( 0e multe ori chiar !i -n sinceritate

poate e%ista o'ră1nicie( &n sinceritate !i -n simplitate de multe ori se ascunde multăo'ră1nicie, atunci când omul nu ia aminte( Onul ca acesta spune BEu sunt un caracter deschis” sau BEu sunt simplu”, !i vor'e!te cu o'ră1nicie, fără să -nţeleagă aceasta( 0ar cu toate acestea, altceva este simplitatea !i altceva o'ră1nicia(

- Părinte, ce este sfiala du"ovnicească?/ Sfiala duhovnicească este frica de 0umne1eu -n -nţelesul cel 'un( :ceastă frică, acea/stă strângere aduce veselie, picurând miere -n inimă, miere duhovnicească?

>e1i, un copila! micuţ care este timid -l respectă pe tatăl său, se sfie!te !i din multa sfialănici nu prive!te la el( >rea să -ntre'e ceva !i se ro!e!te( Onul ca acesta este 'un de pus laiconostas( On alt copil spuneG BE tatăl meu” !i se -ntinde -naintea lui fără respect, cu-ndră1neală( Iar atunci când vrea ceva, cere cu pretenţia să i se dea, 'ate cu piciorul -n

podea,ameninţă(

&ntr/o familie 'ună copiii se mi!că li'er( E%istă respect, fără ca să fie constrân!i copiiiJnu e%istă disciplină militară( Ei se 'ucură de tatăl !i de mama lor, iar aceia se 'ucură deei(

;Dragostea nu cunoaşte ruşine( , spune &@a 1saac. &re îndrăzneală în sensul cel bun. Dragostea are în ea evlavie şi respect, adică biruieşte frica. >nul se strânge, sesfieşte, dar se şi teme, pentru că nu are adevărata sfială. &ltul are sfială, dar nu seteme, deoa-rece o are pe cea adevărată, sfiala du"ovnicească. &tunci când sfiala estedu"ovnicească, cel ce o are simte bucurie.

Copila!ul, de pildă, -!i iu'e!te tatăl !i mama cu -ndră1neală, -ntr/un anumit felJ nu seteme că -l vor 'ate( &i ia cascheta tatălui său, chiar !i ofiţer de ar fi, o aruncă !i se 'ucură(:re simplitatea cea 'ună, nu are o'ră1nicie( Să deose'im simplitatea de o'ră1nicie(

0acă lipse!te respectul, sfiala, atunci a7ungem la -ndră1neală, la o'ră1nicie( <i au1i dupăaceea pe copilă că spune stând -ntinsăJ B3amă, adu/mi un pahar de apă? Să fie rece?((( :,dar nu e rece? ece ţi/am spus să/mi aduci?” :!a -ncep !i a7ung după aceea să spunăG B<ide ce femeia să se teamă de 'ăr'atH” -nlăuntrul fricii -nsă e%istă respectul, iar -nlăuntrulrespectului e%istă dragoste( Cel pe care -l respect, -l !i iu'esc, iar cel pe care -l iu'esc,

pe acela -l !i respect( Femeia să respecte pe 'ăr'at, iar 'ăr'atul să/!i iu'ească femeia(:cum, -nsă, toate sunt nivelate !i se distrug familii, pentru că -nţeleg Evangheliaanapoda(



ăr'atul spuneG BFemeia tre'uie să se supună”( 0ar dacă tu nu ai dragoste, nu poţi facenici măcar o pisică să se supună( 0acă nu ai dragoste, celălalt nu este vestit lăuntric !i nu

poţi nici măcar un pahar de apă să/i ceri să/ţi aducă(

#ând cineva îl respectă pe celălalt, pe sine însuşi se respectă. *u se ia în seamă pesine. 3espectul faă de aproapele are mărime de suflet, căci unul ca acesta nu sesocoteşte pe sine. 1ar cel ce se îngri0eşte de sine nu are mărime de suflet.

>espect faţă de cei mai mari

/ *ărinte, uneori vor'esc urât celor mai mari( &mi dau seama că gre!esc !i mămărturisesc(/ 0acă -ţi dai seama !i te mărturise!ti, -ncet/-ncet te vei scâr'i de tine, te vei smeri !iatunci va veni arul lui 0umne1eu !i va pleca acest o'icei rău(

/ *ărinte, spun câte o glumă !i -mpung pe surori din dragoste, dar mă tem de-ndră1neală(/ 9u e!ti micăJ nu ţi se potrive!te( &ntr/o familie de o'icei cei mari glumesc cu cei mici,iar nu cei mici cu cei mari( &n felul acesta se 'ucură !i cei mici, se 'ucură !i cei mari( Nuse potrive!te pentru unul mic să glumească cu 'unicul sau cu 'unica( &nchipuie!te/ţi,cum ar arăta ca un copil să meargă pe nea!teptate !i să/l gâdile pe tatăl său după gâtH:ltceva este atunci când cel mare răsfaţă pe cel mic !i acesta se 'ucură, pricinuind o

'ună dispo1iţie( :stfel, cel mare se face mic !i se 'ucură amândoi(- Părinte, atunci când îi spun cuiva mai mare părerea mea în legătură cu un lucru,despre care gândul îmi spune că nu este bine, iar acela se împotriveşte, trebuie să fiude acord cu el?/ Nu, să nu fii de acord la rău( Să spui ceea ce este corect, dar cu smerenie( BNu cumvaeste mai 'ine să facem astfelH :!a -mi spune gândul”( Sau să spuiG B:m gândul acesta”(:tunci te faci magnet !i atragi arul lui 0umne1eu( Sunt unii care vor'esc cu-ndră1neală din o'i!nuinţă, iar nu din dorinţa de a/!i spune părerea lor( &n tot ca1ul, estenevoie de respect faţă de cel mai mare( 0ar -ntr/un anumit fel, !i cel mare vrea să fierespectat( 0e!i are neputinţe, are totu!i !i lucrurile lui 'une, are o e%perienţă etc( 9u,atunci când e!ti -ntre'ată, spune/ţi gândul cu smerenie !i respect, fără să cre1i -n sinea ta

că este a!a cum spui tu, pentru că celălalt poate să !tie ceva pe care tu nu/ !tii sau lacare nu te/ai gândit( Când cineva este mic !i ascultă, de pildă, o discuţie despre unsu'iect !i se gânde!te la soluţia pe care o socote!te mai 'ună, -n ca1ul -n care tre'uie săspună părerea unuia de o vârstă cu el, să 1icăG B3i/a venit acest gând”( 0acă celălalt estemai mare de vârstă, tre'uie să spunăG B3i/a trecut un gând netre'nic”( Chiar !i atuncicând cineva spune adevărul, aceasta este o o'ră1nicie dacă nu este -n măsură să o facă(

/ :tunci când spuneţi mai mare, vă referiţi la ani sau la viaţa duhovniceascăH

/ 3ai ales la ani( *entru că, ve1i, chiar !i unul care este -ntr/o stare duhovnicească-naintată, respectă pe unul mai -n vârstă decât el(

/ *ărinte, oare este firesc ca cineva să respecte pe unul mai mic, dar mai sporitduhovnice!te, decât pe altul mai mare !i mai puţin sporitH/ Nu, această clasare nu este corectă( ;ricum ar fi cel mai mare, tre'uie să/l respecţi

pentru vârstă( *e cel mai mare -l vei respecta pentru vârstă, iar pe cel mai mic pentruevlavie( :tunci când e%istă respect, cel mic respectă pe cel mare, iar cel mare pe cel mic(&nlăuntrul respectului e%istă dragoste( Sfântul :postol *avel spuneG Celui cu darea, dare,celui cu cinstea, cinste(

/ 0acă cei mici fac o'servaţii celor mari, lucrul acesta este răuH/ :cesta este tipicul generaţiei noi( &nsă Scriptura spuneG 3ustră pe fratele tău, nu spuneGB3ustră pe tatăl tău"( 9inerii de astă1i au -n cuvânt duhul ră1vrătirii, fără ca ei să/!i dea

seama( :cest comportament -l consideră firesc( >or'esc cu o'ră1nicie !i -ţi spunG B:mspus/o simplu”( :u fost influenţaţi de acest duh ră1vrătit al lumii, care nu respectănimic( Nu mai e%istă respect -n comportamentul celui mic faţă de cel mare !i nu -!i dauseama ce mare rău este lucrul acesta( :tunci când cel mic spune celui mare că respectuleste ceva depă!it care nu se mai potrive!te astă1i !i care -i -ngrăde!te, chipiu le(

personalitatea, ce să mai a!tepţiH Este nevoie de multă luare/aminte( 0uhul lumesccontemporan spuneG BNu ascultaţi de părinţi, de dascăli etc(” 0e aceea !i copiii cei micidevin mai răi acum( ; mare vătămare suferă mai ales acei copii ai căror părinţi nu-nţeleg ce rău le fac prin a/i admira !i a/i considera de!tepţi atunci când vor'esc cuo'ră1nicie(

=a Coli'ă au venit doi frăţiori de opt/nouă ani cu tatăl lor( :colo era !i un cunoscut de/almeu, un 'ăiat foarte 'un !i totodată un 'un pictor( &ntr/un minut, tac/tac, te 1ugrăvea(B0ionisie, -i spun, pictea1ă copiii a!a cum stăm -mpreună”( BIa să văd dacă o să reu!esc,

pentru că se mi!că”( : scos o foaie !i a -nceput să 1ugrăvească( :tunci sare unul dintrecopii !i spuneG BIa să vedem, 'ă prostule, ce vei face?” <i era !i lume de faţă( *ictorul-nsă nu s/a tul'urat deloc( (:ce!tia sunt copiii de astă1i, *ărinte”, mi/a spus !i acontinuat să 1ugrăvească( 3ie mi s/a urcat sângele -n cap, dar tatăl lui a rămasnepăsător, ca !i cum nu s/ar fi -ntâmplat nimic( Să spună a!a la un om de trei1eci de ani

iar acela să stea să/i picte1e? ;'ră1nicie, lipsă de evlavie !i câte altele?((( -nfrico!ător? Iagânde!te/te dacă unul din ace!ti copii va voi să se facă monah, de câtă muncă estenevoie ca el să devină un călugăr corect? Când mamele nu au gri7ă de ei, -i distrug( 9otuleste mama(

&n usia, dacă s/a schim'at ceva, este pentru că mamele au ţinut -n ascuns credinţa,evlavia, !i i/au a7utat pe copii( ine că e%istă !i puţin aluat din familii cre!tine, altfel amfi fost pierduţi(

/ *ărinte, dacă ace!ti copila!i care cresc a!a vor voi să se schim'e mai târ1iu sau să sefacă monahi, vor puteaH/ 0acă vor crede că ceea ce au făcut nu este 'ine, -i va a7uta ristos( Căci atunci cândintră -n om nelini!tea cea 'ună, s/a re1olvat( &nsă atunci când cred că au dreptate !i spundespre egumen sau egumenăG BCe, aici avem un dictatorH Onde s/a mai au1it a!a ceva -n1iua de a1iH”, atunci cum să se -ndrepteH in la Coli'ă copii !i cei mai mulţi stau picior peste picior, iar cei 'ătrâni nu au unde să stea( Onii, de!i văd că 'uturugile suntmai -ncolo, se -ngreuia1ă să meargă doi pa!i să le aducă, ca să stea pe ele( 9re'uie să leaduc eu( or să 'ea apă, dar nu merg singuri să

'ea( 9re'uie ca eu să le aduc !i al doilea pahar( Cu adevărat, aceasta mi/a făcut oimpresie neplăcută( Cogeamite voinici, vin -n grup de câte trei1eci, mă văd cum aduc o

cutie de rahat !i un 'idon de apă, cum duc !i paharele ca să/i mulţumesc, -ncă !i!chiopătând, !i nu se mi!că nici unul, ci se scoală să mă a7ute un ofiţer pensionar caretoată viaţa lui a slu7it patria cu multă osteneală( Ei cred că a!a cum -i serve!te chelnerulatunci când merg la vreun restaurant sau hotel, tot astfel !i aici la Coli'ă va venichelnerul să/i servească( 0e cinci/!ase ori -nsă am făcut lucrul următorG m/am ostenit săaduc apă !i apoi am vărsat/o -naintea lor( BEu să vă aduc apă, voinicilor, iar voi să staţiHle spun( :ceasta nu vă a7ută”(&n mi7loacele de transport -n comun ve1i copiii mici stând pe scaune, iar 'ătrânii stând -n

picioare( >e1i tineri că stau picior peste picior !i nu cedea1ă locul vreunui 'ătrân, ci sescoală cei mai mari !i le dau locul lor( B:m plătit locul”, -ţi spun !i stau 7os fără să ţinăseamă de cineva( 3ai demult ce duh e%ista? Femeile stăteau la drum, de/a dreapta !i de/a stânga lui, iar când trecea preotul sau un 'ătrân, se ridicau -n picioare !i -i -ndemnau !i

pe copiii lor să facă aceasta(

0e câte ori nu mă -nfurii? >or'esc adeseori unor oameni cu funcţii !i ve1i ni!te copiicum -ntrerup discuţia cu o'ră1nicie, spun ni!te neghio'ii !i socotesc aceasta mareispravă( =e fac semn să se oprească, dar nimic( 9re'uie să/i faci de ru!ine ca să tacă dingură, altfel nu se poate( &n nici o carte patristică nu scrie să vor'ească tinerii astfel(*atericul spuneG Ba spus ătrânul”, nu spuneG Ba spus tânărul”( 3ai demult cei mici nu

vor'eau -n faţa celor mari !i se 'ucurau că nu vor'eau( Nici nu stăteau acolo undestăteau cei mari( :veau o sfială, o evlavie, se ro!eau atunci când vor'eau unuia maimare( <i dacă vreun copil vor'ea urât părinţilor lui, n/ar fi ie!it -n piaţă de ru!ine( <i -nSfântul 3unte, dacă nu avea cineva 'ar'ă al'ă, nu mergea la strană să cânte( :cum ve1i!i pe fraţi cum se adună((( &n sfâr!it((( &nsă cel puţin să -nveţe să se mi!te cu respect !ievlavie(

>e1i !i un elev de :thoniadă spunând directorului, care este !i episcopG B0omnuledirector, vom vor'i de la egal la egal”( *ână acolo a7ung( <i răul este că -ţi răspundeGB0e ceH Ce/am spusH Nu -nţeleg?” Nu spuneG B3ă iertaţi, am 'inecuvântare să/mi spunun gândH *oate fi !i o neghio'ie”, ci ca !i cum nu s/ar fi -ntâmplat nimicG B*ărerea ta !i

părerea mea”( :i -nţelesH 0in păcate, duhul acesta a pătruns !i -n viaţa duhovnicească, -nmonahism( :u1i fraţi -ncepători spunândG B0e!i i/am spus Stareţului -n repetate rânduri,tot nu mă -nţelege?” Bine, dar cum să spui P-n repetate rânduriMH”( Este ca !i cum aispuneG BNu s/a -ndreptat Stareţul?” B0ar ce, nu pot spune !i eu părerea meaH” -ţi 1ice( &ţivine să sari -n aer când au1i unele ca acestea( Iar la sfâr!it -ţi spuneG B9e/ai mâhnitH Iartă/mă?” :u1i, -mi cere să/l iert nu pentru cele ce le/a spus, ci pentru că m/a făcut să mi seurce sângele -n cap?

A*ung să *udece şi pe "umne#eu

- Părinte, numai în noua generaie e6istă această tendină de a 0udeca pe toi şi petoate sau aşa a fost întotdeauna?/ Nu, mai demult nu era a!aJ acesta este duhul epocii noastre( <i nu le a7unge că 7udecă

pe mireni, pe toţi politicienii !i pe oamenii 'isericii, ci -i 7udecă !i pe sfinţi( :7ung să 7udece chiar !i pe 0umne1eu !i spunG B0umne1eu -n pro'lema aceasta a!a tre'uia sălucre1eJ n/a lucrat corect :ceasta nu tre'uia s/o facă 0umne1eu”( :u1i cuvinte? Brecopile, tu vor'e!tiH”( B0e ce nuH -mi spun părerea”, -ţi răspunde !i nu -nţelege câtăo'ră1nicie este -n cuvintele lui( 0uhul lumesc a distrus multe lucruri 'une( ăul-naintea1ă spre o stare urâtă, spre 'lasfemie( Dudecă pe 0umne1eu !i nici nu/i mustrăgândul că aceasta ar fi hulă( Simt unii cu statură -naltă care dacă au !i puţină logică,-ncep să spunăG,:cesta este de o palmă, acela merge strâm', celălalt face a!a” !i nu ţincont de nimeni(

%ată a 'enit la =oli"ă unul şi mi-a s!us Dumne0eu nu tre"uia să facă aceasta aşa”(Tu& îi s!un& !oţi ţine o !ietricică în aer> ceste stele !e care le 'e0i nu sunt "ile ce

strălucesc& ci sunt între#i 'olume %e materie ce se mişcă cu o 'ite0ă ameţitoare şi semenţin fără să se a"ată %e la traiectorie”( ceasta& %u!ă !ărerea mea& nu tre"uia să se

facă aşa”& s!une %in nou( u0i 'or"ă7 Dar noi 'om $u%eca !e Dumne0eu> intrat lo#ica şi a !lecat încre%erea în Dumne0eu( )ar %acă-i s!ui ce'a& îţi răs!un%e )artă-

mă& %ar mi-am s!us !ărerea7 ”( =/te mai au%e Dumne0eu%e la noi7 2ine că nu ne ia la "ani mărunţi(

&n >echiul 9estament se arată că 0umne1eu a spus israeliţilorG :lungaţi pe hananei cudesăvâr!ire din ţară ( Fiindcă a spus/o 0umne1eu, !tia El de ce( 0ar ei au spusG B:ceastanu este o faptă iu'itoare de oameni( Să/i lăsăm, să nu/i nimicim”( 0ar după aceea au fostatra!i la imoralitate, la idolatrie !i -!i 7ertfeau copiii idolilor, precum spune -n psalm(0umne1eu !tie de ce face un anumit lucru( 0ar unii spun cu o'ră1nicieG B0e ce să facă

0umne1eu iadulH” -ncepe 7udecata, iar apoi acel om nu mai are stare duhovnicească( Nu/i rămâne câtu!i de puţin ar dumne1eiesc ca să -nţeleagă mai profund, adică să-nţeleagă pentru care pricină 0umne1eu a făcut un anumit lucru( B0e ceH” -nseamnă

7udecată, mândrie, egoism(

- Părinte, unii copii întreabă% ;De ce a trebuit să /e răstignească $ristos?(. ;Dumnezeu nu putea să mântuiască lumea în alt mod?(./ : mântuit/o -n modul acesta !i oamenii tot nu sunt mi!caţi( Ce ar fi fost dacă ar fimântuit/o -n alt modH Sunt unii care spunG B0umne1eu n/a păţit nimic( Fiul S/arăstignit”( 0upă mine, un tată ar fi preferat să se 7ertfească el -nsu!i, decât să/!i

7ertfească fiul( 3ai dureros este pentru un tată să i se 7ertfească fiul, decât el -nsu!i( 0evreme ce nu -nţeleg ce -nseamnă dragoste, ce să le mai spuiH

On altul mi/a spusG B:dam a avut doi copii, pe :'el !i pe Cain( 0ar de unde s/a aflat

femeie pentru CainH”( Să citească -n >echiul 9estament !i va vedea că :dam a născut fii!i fiice după Sit( Cain fugise -n munţi după uciderea fratelui său !i nu !tia că femeia pecare a luat/o era sora lui( 0umne1eu a iconomisit a!a ca să e%iste oameni de o rasă, să nue%iste răutate !i ucidere, ci să spunăG BSuntem din aceia!i părinţi, din :dam !i Eva”, casă se -nfrâne1e răutatea omenească( Cu toate acestea, ve1i câtă răutate e%istă astă1i?

=e !ăţesc cu unii ca aceştia care 'in la =oli"ă7 e s!un Mă %oare ca!ul şi nu amas!irină”( Du!ă aceea mai !leacă şi su!ăraţi( ”(

3bră#nicia alungă @arul dumne#eiesc

Este nevoie de multă luare/aminte( Comportamentul de1ordonat !i neatent alungă aruldumne1eiesc( =ipsa respectului este piedica cea mai mare pentru apropierea arului lui0umne1eu( Cu cât mai mult respect au copiii faţă de părinţi, de dascăli, de cei mai mari,-n general, cu atât primesc mai mult ar dumne1eiesc( &nsă cu cât sunt mai ne-m'lân1iţi,cu atât sunt mai părăsiţi de arul lui 0umne1eu( =i'ertatea lumească a alungat nu numaievlavia, ci !i politeţea lumească(

>in acolo la Coli'ă unii copii !i strigă tatălui lorG BEi, tată, ai ţigăriH :le mele mi s/auterminat”( Onde era mai demult a!a cevaH Chiar de fuma vreunul, fuma -nsă -n ascuns(0ar acum o fac ca !i cum nu s/ar -ntâmpla nimic( Cum să nu se de1golească după aceeacu desăvâr!ire de arul dumne1eiescH :stă1i fetele ocărăsc pe fraţii lor pentru credinţa-n 0umne1eu cu ni!te cuvinte atât de murdare -naintea tatălui !i mamei lor, iar tatăl nuspune nimic? 3i s/a ridicat părul -n vârful capului când am au1it( 0upă ce au plecat-nchinătorii, vor'eam de unul singur(

3ediul lumesc !i părinţii lume!ti distrug copiii( 3ediul influenţea1ă mult( Sunt puţinicopiii care au sfială !i mărime de suflet( Cei mai mulţi copii sunt săl'atici deoarece secomportă cu o'ră1nicie( 3ulţi părinţi -mi aduc pe fiii lor !i/mi spunG B*ărinte, copilulmeu are diavol”( 0ar văd că nicidecum copiii nu au diavol( 0oamne fere!te? *uţini suntcopiii care au diavol( 9oţi ceilalţi au o -nrâurire demonică e%terioară( :dică diavolul leface comandă din afară, nu este -nlăuntrul lor( 0ar trea'a lui !i/o poate face !i din afară(0ar de unde se pricinuie!te aceastaH 0e la o'ră1nicie( :tunci când copiii vor'esc cuo'ră1nicie celor mai mari, alungă arul lui 0umne1eu( Iar atunci când pleacă arul lui0umne1eu, vin drăcu!orii !i copiii se săl'ăticesc, fac neorânduieli( &n timp ce copiii careau evlavie, respect, ascultă de părinţi, de dascăli, de cei mai mari, primesc mereu arullui 0umne1eu !i au 'inecuvântarea =ui( &i acoperă arul lui 0umne1eu( 3ulta evlaviefaţă de 0umne1eu, multul respect faţă de cei mai mari aduce din 'el!ug

arul dumne1eiesc -n suflete, -ntr/o măsură atât de mare, -ncât sunt trădaţi de strălucirea

dumne1eiască a arului( arul lui 0umne1eu nu merge la copiii ră1vrătiţi, ci la ceicuminţi, evlavio!i !i cu mărime de suflet( Iar ace!ti copii au o privire care străluce!te( <icu cât mai mult respect au faţă de părinţi, faţă de cei mai mari, cu atât primesc mai multar( Iar cu cât sunt mai ne-m'lân1iţi, cu atât sunt mai părăsiţi de arul lui 0umne1eu(Copilul care -ncepe să spunăG BNu, vreau aceea, vreau cealaltă” cu o pretenţienestăpânită, va deveni ră1vrătit, va deveni diavol( *entru că !i luceafărul a voit să/!i pu/nă tronul său mai sus de tronul lui 0umne1eu( Să vedeţi, toţi copiii cărora li se fac voile,vor deveni ră1vrătiţi( 0acă ace!ti copii nu se vor pocăi pentru a se i1'ăvi de valul rău ce-i love!te, ci vor continua să se poarte cu o'ră1nicie, atunci / 0oamne fere!te? / se va

pricinui o -ndoită părăsire !i vor a7unge să vor'ească urât chiar !i despre 0umne1eu(:tunci vor fi stăpâniţi de duhurile cele rele(

=Cinsteşte pe tatăl tău şi mama ta/

Onde au a7uns astă1i copiii? Nu ra'dă nici măcar un singur cuvânt( Cum ar putea ră'da 'ătaieH Nu au respect, ci au mult egoism !i mulţi nervi( Fac a'u1 de li'ertate( Copilulspune părinţilor luiG B; să vă duc la *oliţie?”

ecent un copil de cincispre1ece ani, care a făcut o foarte mare neorânduială !i tatăl lui

i/a dat o palmă, s/a dus !i l/a reclamat, iar tatăl lui a fost condamnat( 9atăl a spus -ntimpul procesuluiJ B3ă nedreptăţiţi, pentru că dacă nu i/a! fi dat atunci acea palmă,copilul meu ar fi fost 'ăgat la -nchisoare( <i nu v/ar fi durut pe dumneavoastră, ci pemine”( Ia atunci pe copil, -i dă două palme !i spuneG B*entru aceste palme să mă

7udecaţi, nu pentru aceea( ăgaţi/mă acum -n -nchisoare, pentru că l/am lovit fărămotiv?”

>reau să spun că acolo au a7uns copiii? :ceastă mentalitate e%istă astă1i((( 3ai demult părinţii ne certau, ne dădeau !i câte o palmă, dar nu ne trecea prin cap vreun gând rău(=uam !i 'ătaie ca mângâiere, fără să ne -mpotrivim, fără să cercetăm dacă suntemvinovaţi mult sau puţin( Credeam că 'ătaia era pentru 'inele nostru( <tiam că părinţii neiu'eau !i atunci când ne răsfăţau, când ne sărutau, dar !i când ne dădeau câte o palmă(*entru că !i palma !i mângâierea !i sărutarea părinţilor, toate sunt din dragoste( Când

părinţii -!i 'at copiii, inima lor suferă( Când copiii -ncasea1ă câte o palmă, -i doareo'ra1ul( *rin urmare, mai mare este durerea inimii decât durerea o'ra1ului( 3ama, oricear face copiilor ei, fie că -i ceartă, fie că -i 'ate, fie că -i răsfaţă, pe toate din dragoste leface !i toate din aceea!i inimă de mamă ies( 0ar când copiii nu -nţeleg aceasta, se -mpo/trivesc cu o'ră1nicie, !i se -ncăpăţânea1ă( :tunci alungă arul dumne1eiesc dinlăuntrullor !i este firesc să primească după aceea -nrăurirea demonică(

/ *ărinte, nu e%istă !i părinţi neisprăviţiH

/ 0a, dar pe copiii care au astfel de părinţi -i a7ută 0umne1eu( 0umne1eu nu estenedrept( *erii săl'atici sunt plini de pere săl'atice( *e cărarea spre Coli'a mea este uncorcodu! săl'atic( :re atâtea corcodu!e, -ncât a'ia i se văd frun1ele( Se rup crengile deatata rod( &nsă corcodu!ii cei 'uni, oricât i/ai stropi, nu dau rod deloc(

Prăpastia generaţiilor

=umea a devenit ca o casă de ne'uni( Copiii cei mici adorm la mie1ul nopţii, de!i ar tre'ui să adoarmă odată cu apusul soarelui( Sunt -nchi!i -n 'locuri, -n 'etoane, !i intră -n

programul celor mari( Ce să facă copiii, ce să facă !i părinţiiH >in copiii !i/mi spunG BNune -nţeleg părinţii”( >in !i părinţii !i -mi spunG BCopiii no!tri nu ne -nţeleg"( S/a creat o

prăpastie -ntre părinţi !i copii( Ca să dispară aceasta tre'uie ca părinţii să se co'oare -nstarea copiilor, iar copiii să treacă -n cea a părinţilor( Iar dacă acum copiii nu/i chinuiesc

pe părinţii lor, nici copiii lor, mai târ1iu, nu/i vor chinui pe ei( 0acă -nsă acum copiii nuascultă !i -!i chinuiesc părinţii, !i copiii lor -i vor chinui mai târ1iu, pentru că vor acţionalegile duhovnice!ti(

/ *ărinte, unii copii spun că s/au vătămat din pricina dragostei părinţilor lor(/ Nu au dreptate( Când copilul are mărime de suflet, nu se vatămă de dragostea părinţilor

lui( 0acă -nsă va e%ploata dragostea lor, se va distruge( 0acă un copil se vatămă dedragostea părinţilor, -nseamnă că acel copil are o vătămare( 0e!i ar tre'ui să/i fierecunoscător lui 0umne1eu pentru astfel de părinţi, pentru dragostea lor, el se mâhne!tecă se poartă cu 'unătate cu el, -n timp ce alţi copii nu au părinţi( Ce să mai spuiH Cândun copil nu -i respectă pe părinţii săi ca pe ni!te 'inefăcători ai săi !i nu/i iu'e!te / cuatât mai mult cu cât părinţii au frică de 0umne1eu / cum este cu putinţă să respecte !i săiu'ească pe 0umne1eu, marele lui inefăcător !i *ărinte al tuturor oamenilor, lucru careeste foarte greu să/l -nţeleagă la vârsta copilărieiH

Capitolul + – )eornduiala lăuntrică şi înfăţişare e9terioară

Sărmanii mireni se îmbracă aşa cum este lăuntrul lor

*ărinte, daţi/mi o 'inecuvântare(/ 9e 'inecuvânte1 să te faci carnaval duhovnicesc ca Sfânta Isidora ) cea ne'unăJ sădo'ânde!ti prefăcătoria cea 'ună( >e1i, sărmanii mireni săr'ătoresc -n fiecare 1i

prefăcătoria lor lumească !i se -m'racă a!a cum este lăuntrul lor( 3ai demult oamenii se-m'răcau pentru carnaval o dată pe an, numai la =ăsatul de sec +( :cum cei mai mulţisunt mereu -n carnaval( :dică mai demult carnavalul ţinea o săptămână, numai la=ăsatul de sec de carne pentru *ostul 3are( :cum ve1i -n fiecare 1i((( Fiecare se -m'racăa!a cum -i spune gândul( :u devenit cu desăvâr!ire ciudaţi, au -nne'unit( *uţini oamenisunt mode!ti, fie 'ăr'aţi, femei sau copii( 3ai ales femeile sunt -ntr/un hal de nespus(

:stă1i când am co'orât -n ora! am vă1ut una cu o cordelă atât de lată, ca un pansament,cu ni!te ci1me până sus !i o fustă scurtă( 3i/am spusG B:!a este moda?” :ltele merg cuni!te tocuri foarte su'ţiri( *uţin să calce strâm' !i la medicul ortoped se opresc((( 0e păr nu mă -ntre'a? :lta / 0umne1eu să mă ierte / numai a om nu semăna? ; faţă săl'atică,cu ţigara -n gură, fu, fu, !i cu ochii ro!ii?((( :cum spun că au ca regulă să nu fume1e -ncasă atunci când au copii mici( 0ar copiii de7a se nasc((( heringi afumaţi( <i din pricinacafelelor unii o păţesc, fac ni!te grimase((( : plecat arul lui 0umne1eu( *ărăsiredesăvâr!ită?

&mi aduc aminte, când eram -n Sinai, ce era !i acolo((( nu mă -ntre'a? Cât mă durea cândvedeam turistele ce veneau la 3ănăstire? &n ce hal erau? Ca !i cum a! fi vă1ut icoane

'i1antine frumoase, aruncate la gunoaieJ numai că acestea se aruncaseră singure( ;datăam vă1ut una care purta ceva ca un felon !i am spusG BSlavă lui 0umne1eu, iată !i unacare poartă ceva mai cuviincios( &n sfâr!it, felon/nefelon, cel puţin nu este ca celelalte”(0upă aceea când s/a -ntors cu faţa, ce să vădH Era deschisă cu totul??

6 Sf/nta )si%ora a trăit în mănăstirea Ta"enisioţilor& 0i%ită %e cu'iosul ahomie la înce!utul secolului

)( .a a simulat ne"unia @!entru Hristos” s-a smerit şi s-a %efăimat !e sine( urta o c/r!ă !e ca!& întim! ce celelalte monahii !urtau camilafce( <-a !urtat nicio%ată încălţăminte( Deşi %e multe ori a fostrănită şi "ătută& nicio%ată nu a c/rtit& nici nu a ocăr/t !e cine'a( Sfinţenia 'ieţii sale s-a %esco!erit în'e%enie marelui !ustnic itirun care a 'i0itat mănăstirea şi a arătat înaintea între#ii o"şti că )si%ora& !e care o consi%erau ne"ună& era mma& a%ică maică %uho'nicească(

7 "icei !ă#/n !otri'it căruia mai toţi se îm"răcau %e carna'al& schim"/n%u-şi înfăţişarea(

Onde a a7uns lumea?((( 3i/au trimis odată o fotografie a unei mirese, ca să fac rugăciunesă/i meargă 'ine -n căsnicie( 0ar rochia ei de mireasă era -ntr/un hal(( ; astfel de-m'răcăminte arată lipsă de evlavie faţă de o 9aină săvâr!ită -n locul sfinţit al isericii(;ameni duhovnice!ti, !i nu se gândesc? Ce să facă ceilalţiH 0e aceea spun, nicimănăstirile nu mai ţin, nu e%istă frână nicăieri( :stă1i oamenii sunt fără frână(

3ai demult, când e%istau !i ne'uni pentru ristos, erau mai puţini ne'uni -n lume( Nucumva ar tre'ui să rugăm pe ne'unii pentru ristos să/i facă 'ine pe cei ce sunt -ntr/adevăr ne'uni !i să apară alţi ne'uni pentru ristosH &n orice ca1, astă1i au1i !i ve1ilucrurile cele mai ciudate(

Onul mi/a spus / mi/am făcut cruce când am au1it / că astă1i este la modă ca trântorii să/!i roadă hainele -n anumite locuri, să le taie !i apoi să le coase petice cu acul de cusutsaci( ine, un muncitor e firesc să fie a!a, dar un trântor?((( 0upă ce mi/a spus aceasta, a

completatG B*ărinte, să/ţi spun ceva -ncă !i mai ciudat( Femeia mea a vă1ut odată -n piaţa;moniei pe copilul unei familii prietene că avea pantalonii tăiaţi -n partea dinapoiPCopila!ul meu, -i spune, pune/ţi mânuţa -n partea dinapoi((?M( P=asă/mă -n pace, spuneacela, a!a este moda?M”( Sărmanii copii?

/ *ărinte, este 'ine că unii pun pe 'lu1e stampe cu SfinţiH/ 0acă este pe 'lu1e sau pe tricouri, este 'ine( &n loc să pună pe diavolul, mai 'ine pesfinţi( 0ar dacă este pe pantaloni, nu se potrive!teJ este lipsă de evlavie( Sunt uniievlavio!i care poartă diferite lucruri de felul acesta( Când a mers patriarhul 0imitrios -n:merica, au făcut ni!te 'lu1e cu patriarhul !i Sfânta Sofia pe ele(

/ :u făcut aceasta din evlavieH/ Ei, n/au făcut/o evreii, ci cre!tinii( E%istă !i unii care fac lucruri 'une, precum e%istămedici 'uni, e%istă !i !arlatani(

/ *ărinte, toată această neorânduială vine !i din influenţa străinilorH/ Ei, dar de unde să vinăH 0e aceea spuneau -n vremea noastrăG B;amenii din Smirnasunt(((” Era un loc lângă mare !i mergeau mulţi străini( Sfântul :rsenie era foarte aspru-n această privinţă( &n Farasa era o tânără căsătorită !i purta o 'ro'oadă colorată din

Smirna( Sfântul i/a făcut o'servaţii -n repetate rânduri, a sfătuit/o s/o arunce !i să se-m'race modest, ca toate femeile din Farasa( 0ar aceea nu asculta( &ntr/o 1i, vă1ând/oSfântul :rsenie că poartă iară!i acea 'ro'oadă tărcată, i/a spus cu asprimeG Bolieuropene nu vreau -n Farasa( 0acă nu te vei -ndrepta, să !tii că toţi copiii ce -i vei na!tevor pleca -ngera!i după ce -i vei 'ote1a, iar tu nu te vei 'ucura de nici unul”( <i fiindcănici atunci nu s/a -ndreptat, i/au murit doi -ngera!i( Numai atunci !i/a venit -n fire, aaruncat 'ro'oada cea tărcată !i a mers la Sfântul :rsenie !i !i/a cerut iertare(



/ *ărinte, hainele de culoare -nchisă a7ută -n viaţa duhovnicească, pentru unul care vreasă se facă monahH/ 0a, hainele de culoare -nchisă a7ută foarte mult( &n felul acesta cel ce le poartă sedesprinde de lume, pe când cu cele colorate rămâne -ncurcat -n lume( Iar cel ce spuneGB>oi merge -n mănăstire !i acolo voi purta haine negre( >oi merge la mănăstire !i acolovoi face canonul”, lucruri negre va face !i acolo, când va merge( :tunci când este -nlume !i face cu 'ucurie ceea ce fac monahii !i dore!te aceasta cu tot sufletul, unul caacesta !i -n lume se 'ucură duhovnice!te, iar după aceea, -n călugărie, va urca !i câtedouă !i câte trei trepte odată(

/ *ărinte, uneori copiii care cred !i se -m'racă cuviincios au un ră1'oi cumplit din parteacelor mari(/ 0acă ei cred !i fac aceasta cu toată inima, -i pun !i pe cei mari la locul lor(

:m cunoscut o fată ce purta haine negre !i mâneci până 7os( Era foarte evlavioasă( ;datăo 'ătrână modernă -i spuneG BNu ţi/e ru!ine, tu, fată tânără, să porţi haine negre !imâneci lungiH” BFiindcă nu vedem e%emple de la dumneavoastră, i/a răspuns aceea, cel

puţin noi să purtăm haine negre”, !i astfel a pus/o la punct(

0ar ve1i câte una care de -ndată ce rămâne văduvă, se !i -m'racă cu haine tărcate( 0ar ce să mai spuiH Sora mea a rămas văduvă la $ de ani !i nu !i/a mai scos hainele celenegre până ce a murit( *entru mine sunt mai fericite văduvele care poartă negru -naceastă viaţă, chiar !i fără voie, !i trăiesc o viaţă duhovnicească al'ă slavoslovind pe0umne1eu fără să murmure, decât nefericitele ce poartă haine tărcate !i trăiesc o viaţătărcată(

Astă#i nu distingi bărbatul de femeie

;dată, ca să/l -ncurce pe -nţeleptul Solomon, i/au adus -nainte un grup de 'ăieţi !i un altgrup de fete, la fel -m'răcaţi -ntru toate, ca să/i deose'ească( :cela i/a trimis la o ci!mea!i i/a pus să se spele( 0upă felul cum se spălau i/a deose'itJ fetele aruncau cu gri7ă !i cusfială apa pe faţă, -n timp ce 'ăieţii o aruncau cu vioiciune !i făceau 1gomot din lovireafeţei lor cu palmele(

:stă1i 'ăieţii au imitat atât de mult femeile, -ncât de multe ori nu se deose'esc de ele(3ai demult puteai distinge 'ăr'atul de femeie de la cinci sute de metri( :cum de multeori nici de aproape nu -ţi poţi da seama ce este( Nu/ţi dai seama ce este, femeie sau

'ăr'at( 0e aceea proorocia spune că va veni vremea când oamenii nu se vor puteadistingeJ 'ăr'atul nu se va deose'i de femeie(

ătrânul :rsenie pe!tereanul Qpustnic -n pe!terile din ţinutul Sfintei :na din Sfântul3unteR a spus unui tânăr care avea un păr până 7osG Bine, dar tu ce e!tiH ăiat saufatăH” Nu se putea distinge( 3ai demult erau tun!i cei ce veneau -n Sfântul 3unte(:cum vin a!a cum sunt((( Eu -nsă -i tund cu foarfecele cu care tai lâna, atunci când-mpletesc metanii( Câţi nu am tuns? -n spatele :ltarului -i tund( Când vin unii ca ace!tiale spunG B:m făgăduit unora cu chelie să le dau păr((( Faceţi dragoste !i daţi/? Ce săfacem acumH :m făgăduit?”

/ 0ar sunt de acord, *ărinteH/ 9re'uie să !tii cum să le spui( Nu -ncep să spunG B&n felul acesta veniţiH Nu vă eru!ineH Nu cinstiţi acest loc sfânt?”( Ci le spunG Bre, voinicilor, voi cu acest păr vănecinstiţi 'ăr'ăţia voastră( 0acă aţi vedea un ofiţer -n ;monia că um'lă cu o geantăfemeiască cum vi s/ar păreaH Se potrive!te măi copileH 9re'uie să/l tăiem?” <i/i tund(<tiţi cât păr adunH Câteodată, dacă vreunul se -mpotrive!te !i -ncepe să -ntre'eG B0e ce

etc(” -i spunG BCe, de ceH Nu sunt călugărH Fac călugării( :sta e trea'a mea”( 9otul estemodul cum le spui( &ncep să râdă !i după aceea -i tund( Nu le schim' numele( Numai peunul l/am numit B:%ion Estin”, pentru că -n ceasul acela treceau pe acolo cu icoanaB:%ion Estin”( 0acă aţi !ti cât se 'ucură părinţii atunci când -i tund pe copii? <tiţi câte

'inecuvântări primesc de la părinţi, de la mameH Numai pentru aceasta mă va ierta0umne1eu?(((

:cum a ie!it altă modăG să/!i tundă părul, dar să/!i lase -napoi ni!te coame( Bre, tinere,ce noimă are coada aceastaH”, -ntre' câteodată( B; lăsăm, -mi spun, ca să ia aminteceilalţi la noi”( B3ăi copile, chiar dacă -i vei plăti nu cred că vor lua aminte la voi, căciau atâtea pro'leme”( >e1i pe alţii, cogeamite flăcăi, că -!i pun cercei( Câţi cercei amscos?

/ *ărinte, unii poartă numai câte un cercel(/ :narhi!tii sunt cei care poartă un cercel( On cercel -n ureche este sim'olul anarhiei(

Nu/ pun din pricina afemeierii, ci -!i găuresc urechea !i/l pun ca semn de -mpotrivire(

: venit odată la Coli'ă un tânăr cu tatăl său( Era de de ani cu păr lung, 'ar'ă !i uncercel -n ureche( BNu se potrive!te?, -i spun( 3ulţi vă iau -n nume de rău( Eu -nsă nu(

;amenii nu !tiu că sunteţi anarhi!ti !i vă iau -n nume de rău”( =/a scos după aceea !i mil/a dat( Era de aur( B0ă/ unui aurar, ca să/ţi facă o cruciuliţă?”, -i spun(

/ *ărinte, alţii -!i pun cercel !i -n nas(/ :ceasta -nseamnă că diavolul le/a pus inel -n nas, numai căpăstrul nu se vede((( Suntunii care poartă la gât lanţuri lungi de aur( =/am săpunit 'ine pe unul? I le/am scos !iapoi i/am spusG BSă le dai la un orfan sau să le dai mamei tale ca să le dea la vreunsărac?” 0upă ce -l aduc la socoteală, -mi spuneG BCe să facH”( BSă -ncepi, -i spun, prin a

purta o cruciuliţă cu un singur lănţi!or”( ăr'aţi !i să poarte aurăriiH? <i au ni!te lanţurilungi de aur, câte două / trei rânduri, lucru pe care nici prinţesele nu/ fac( &!i pun lanţurila gât ca să/i vadă ceilalţi, iar apoi vin să/!i spună pro'lema( 0ar pro'lema acolo este?Onii ca ace!tia merită canon? Onora li le iau, altora le spun să le dea milostenie eisinguri( :u -ntrecut măsura? :u devenit oameni de nimic( :lţii -!i poartă 1odia la gât(

&l -ntre' pe unulG BCe/i aceastăH *entru prima dată o văd”( BEste 1odia mea”, -mi spune(Iar eu credeam că este o iconiţă cu 3aica 0omnului( Bine, dar sunteţi animale de

purtaţi 1odiiH”, -l -ntre'( 9oane? Neorânduiala lăuntrică ră'ufne!te -n afară( Să facemmultă rugăciune ca 0umne1eu să lumine1e tineretul, să se păstre1e puţin aluat?

3amenii însetea#ă după simplitate

=ucru 'un este că oamenii -nsetea1ă după simplitate !i au a7uns până acolo, -ncât fac din

ea o modă, de!i lăuntric nu simt acest lucru( >in unii -n Sfântul 3unte purtând hainedecolorate( 3ă -ntre'G B:ce!tia nu lucrea1ă pe ogoare, dar oare de ce sunt a!aH”( Onulvor'e!te ţărăne!te din fire !i te 'ucuri de el( :ltul caută să vor'ească ţărăne!te !i/ţi vinesă vomiţi( Sunt !i alţii care vin cu cravate( 0intr/o e%tremă -n alta(

Onul avea vreo !ase/!apte cravate cu el( &ntr/o dimineaţă, pe când se pregătea de plecare,!i/a pus cravata, costumul etc( BCe faci acoloH”, -l -ntrea'ă unul( B3ă duc la *ărintele*aisie”, spune( B0ar ce sunt acestea pe care le porţiH”( B=e/am luat ca să/l cinstesc”( Cesă mai 1iciH

Nu au deloc simplitateJ de aceea e%istă această stare( :tunci când oamenii duhovnice!tinu trăiesc simplu, ci sunt 'ine aran7aţi, nu a7ută tineretul( <i astfel tinerii, neavând unmodel, trăiesc ca ni!te vaga'on1i( *entru că atunci când văd cre!tini 'ine -m'răcaţi,oameni strân!i cu cravate, 'ine -ngri7iţi, nu află -n ei nici o deose'ire faţă de oameniilume!ti, !i de aceea se -mpotrivesc( 0acă ar fi vă1ut simplitate la oamenii duhovnice!ti,n/ar fi a7uns -n starea aceasta, -nsă acum !i tinerii au duh lumesc, iar aceia au rânduialălumească( :poi ace!ti cre!tini 'ine -m'răcaţi le spun tinerilorG B:!a tre'uie să poartecre!tinii, a!a tre'uie să fie aceasta, a!a cealaltă(((” 0ar nu o spun dinlăuntru, din evlavie,ci pentru că Ba!a tre'uie”( :tunci !i tinerii spunG BCe -nseamnă astaH Să meargă la

iserică cu gâtul strâns? aide, lasă/mă -n pace?” !i -!i aruncă hainele, um'lând goi( Searuncă -n cealaltă e%tremă( :i -nţelesH Iar toate acestea le fac din -mpotrivire( 0e!i auidealuri, nu au -nsă pilde de urmat !i de aceea sunt vrednici de milă( *entru aceasta estenevoie ca cineva să le stimule1e mărimea de suflet !i să/i mi!te suflete!te prin viaţa luicea simplă(

Se revoltă atunci când ace!ti oameni duhovnice!ti !i preoţii -ncearcă să/i ţină -n frâu cumi7loace lume!ti( 0ar când află modestia, simplitatea, sinceritatea, atunci li se creea1ă



pro'leme de con!tiinţă( Căci cel care are sinceritate !i nu se socote!te pe sine, are !isimplitate !i smerenie( 9oate acestea -l odihnesc !i pe cel ce le are, dar sunt simţite !i decelălalt, care -nţelege dacă te doare pentru el sau te prefaci( On vaga'ond este mai 'undecât un cre!tin prefăcut( 0e aceea nu de un 1âm'et de dragoste prefăcută este nevoie, cide un comportament firescJ nu de răutate !i prefăcătorie, ci de dragoste !i sinceritate(3ai mult mă mi!că suflete!te unul care este 'ine aran7at lăuntric( :dică să ai'ă respect !idragoste adevărată, să se mi!te simplu, nu -n !a'loane, pentru că unul ca acesta rămânenumai -n cele din afară !i se face om formalist, carnaval de lăsat de sec(

#urăia lăuntrică a sufletului frumos al omului adevărat înfrumuseează şi e6teriorul omului, iar dulceaa cea dumnezeiască a dragostei lui Dumnezeu îndulceşte c"iar şi înfăişarea lui. 5rumuseea lăuntrică a sufletului, pe lângă faptul că înfrumuseeazădu"ovniceşte şi îl sfineşte pe om, c"iar şi la e6terior, înfrumuseează şi sfineşte şi "ainele urâte pe care le poartă omul lui Dumnezeu cel "arismatic, trădând prin

aceasta $arul dumnezeiesc.

*ărintele 9ihon -!i cosea singur fesuri din 'ucăţi de rasă cu acul de cusut saci( =e făceaca pungile !i le purta, dar ele răspândeau mult har( ;rice lucru vechi !i nepotrivit ar fi

purtat, nu arăta urât, pentru că se -nfrumuseţa !i el de la frumuseţea lăuntrică a sufletuluisău(

;dată un vi1itator l/a fotografiat a!a cum era, cu pungă -n loc de fes !i cu o pi7ama pecare acela i/o pusese -n spate, deoarece vă1use că 'ătrânului -i era frig( Iar acum toţi ceice văd fotografia părintelui 9ihon cred că purta mantie arhierească, de!i era o pi7amaveche !i tărcată( ;amenii priveau cu evlavie chiar !i la 1drenţele lui !i le luau de

'inecuvântare( 3ai mare valoare are un astfel de om 'inecuvântat, care s/a schim'atlăuntric !i s/a sfinţit !i pe din afară, decât toţi oamenii care/!i schim'ă mereu numai celedin afară !i/!i păstrea1ă -nlăuntrul lor pe omul cel vechi cu păcate arheologice(

emeia să nu poarte veşminte bărbăteşti$ nici bărbatul să nu îmbrace hainefemeieşti

- Părinte, cum să procedăm cu femeile care vin la mănăstire în pantaloni? &desea

spun că este mai practic, dar şi mai cuviincios decât a purta scurt./ :stă1i poartă ori scurt, ori pantaloni, de!i se spune clar -n >echiul 9estament !i cu ceamănunte -ncăG Nu se -ngăduie 'ăr'atului să poarte ve!mânt femeiesc, iar femeii

'ăr'ătesc( Iar cei ce nu fac astfel, -ncalcă legea, dar totodată săvâr!esc !i un lucru lipsitde cuviinţă( ăr'aţi care poartă fuste sunt puţini, foarte puţini(

/ Cele -nsă care lucrea1ă pe ogoare spun că nu se pot mi!ca li'er la lucru dacă nu poartă pantaloni(



/ :cestea sunt -ndreptăţiri(

/ *ărinte, pentru fetiţe mamele lor spun că poartă pantaloni ca să nu răcească(/ :ltă soluţie nu e%istăH Nu e%istă ciorapi până susH Să poarte ciorapi până sus ca să nurăcească( 0acă vrea cineva, pentru toate află soluţie(

/ 0ar atunci, *ărinte, când vin persoane oficiale !i au cu ele !i una care poartă pantaloniH/ Să le daţi o e%plicaţieG B>reţi să facem un pogorământ !i să stricăm rânduialamănăstiriiH”(

/ *ărinte, odată au venit trei1eci de profesoare -n pantaloni !i le/am lăsat să intre(/ Foarte rău aţi făcut? Nu se potrive!te( 9re'uia să le fi spusG BIertaţi/ne, este o rânduialăa mănăstirii să nu -ngăduim să intre -n ea femeia ce poartă pantaloni”( :cestea vor merge!i la alte mănăstiri !i vor spuneG B=a cutare mănăstire ne/a lăsat să intrăm cu pantaloni”(

:ţi făcut pogorământ ca să nu le 7igniţi, dar acelea vă vor dispreţui apoi pe voi( *uneţi la poartă o tă'liţă cu te%tul respectiv din >echiul 9estament( Faceţi !i cinci1eci de fuste !isă le daţi -ntr/un mod cuviincios celor ce vin cu pantaloni pentru primă dată !i nu !tiusau celor ce poartă scurt(

/ *ărinte, dar când vine un liceu !i toate fetele poartă pantaloniH/ Să le daţi trataţia -n afara porţii( =ucrul acesta o să le pricinuiască pro'leme decon!tiinţă( Sau, dacă vă -n!tiinţea1ă că vor să se -nchine, spuneţi/le la telefonG B>ărugăm ca profesoarele !i elevele să nu poarte pantaloni?”( :stfel vor -nţelege că tre'uiesă cinstească locul( :ici nu e parohie( =a parohie preotul este dator să -nveţe pe femei, să-nţeleagă de ce nu tre'uie să poarte pantaloni, ca să se -ndrepte( 0acă vreodată merg la

'iserica lui femei din altă parohie !i poartă pantaloni, să se -ngri7ească să aran7e1elucrurile( iserica este mamă adevărată, nu este vitregă(

/ *ărinte, dar mulţi spunG B:!a cum faceţi, alungaţi lumea de la iserică”(/ 0acă -n >echiul 9estament e%istă poruncă de la 0umne1eu care inter1ice femeilor să

poarte haine 'ăr'ăte!ti etc(, ce altceva mai vorH 0ar ele -ţi spunG B0e ce să nu poarte !ifemeile pantaloniH 0e ce să nu intre -n Consiliile isericilor !i atei, dacă iserica este

poporulH” 0ar făcând astfel, soarta isericii va depinde de hotărâre a ateilor( >or face

din iserici 'i'lioteci, măgâ1ii etc(, după ce mai -nainte vor fi stricat toate rânduielile,spunândG BCe ne mai tre'uie aceastaH Nu mai este nevoie de cealaltă?” Ce să mai spuiH

&n mănăstire nu tre'uie primiţi turi!ti goi, pentru a aduna 'ani, cu care să -m'rac,chipurile, pe cei săraci, pentru că aceasta este o măiestrie a celui viclean ca să/l-nstrăine1e pe monah de 'inecuvântarea lui 0umne1eu !i să/l mireni1e1e( &n timp ceadevărata -nstrăinare pentru ristos a monahului -l face 'ogat -n virtuţi(

/ *ărinte, la Stomiu eraţi nevoit să puneţi tă'liţe pentru turi!tiH/ 0a, aveam tă'liţe( =a mănăstire aveam una pe care scriaG Bine aţi venit?”( 3ai 7os, ladouă1eci de minute de la mănăstire, aveam altă pe care scriaG BCei -m'răcaţinecuviincios, către :oos 6” !i am pus o săgeată spre râuJ !i -ncă una pe care scriaG BCei-m'răcaţi cuviincios, spre 3ănăstire” !i o săgeată care arăta spre mănăstire( N/am scris

'ineH

/ Noi, *ărinte, ce să facem vara când multe femei vin cu spatele golH/ Ei, faceţi ceva ca să pună pe spate( :stfel vor -nţelege că este nevoie de respect -n loculacesta(

<ătealaB m#găleli pe chipul lui "umne#eu

Ce lume pierdută e%istă astă1i? Femeile -!i pun -n păr ni!te cleiuri, !i cum mai miroase?

9e apucă alergia( Când văd o femeie modernă, cu frumuseţi lume!ti !i parfumuri, măscâr'esc lăuntric( ;dată mi/au spus uniiG BCutare a mers -n Aermania să -nveţe estetica”(B0ar ce este esteticăH”, am -ntre'at( BEstetica face pe cele 'ătrâne tinere”, mi/a spus(:tunci mi/am adus aminte că vă1usem cândva o 'ătrână ce avea o linie ori1ontală pefrunte( &ntre' după aceea pe un cunoscut al eiG BCe are, sărmanaH” B:, nimic, -mi spune,a făcut operaţie ca să i se -ntindă pielea !i să/i dispară ridurile”( Iar eu credeam că s/alovit !i s/a operat((( Onde a7unge lumea astă1i?

/ :stă1i, *ărinte, găteala n/o consideră un păcat(/ 0a, aceasta am -nţeles !i eu( :m vă1ut o fată care, de!i -nainte era ca un -nger, nu ammai cunoscut/o după aceea, a!a cum era vopsită( B0umne1eu le/a făcut pe toate foarte

'ine, i/am spus, dar la tine a făcut o gre!eală foarte mare?” B0e ce, *ărinteH” mă-ntrea'ă( BIată, su' ochii tăi n/a pus cerneală( Are!eala aceasta a făcut/o? &n timp ce peceilalţi oameni i/a făcut frumo!i, la tine a făcut o gre!eală? re, nenorocită, nu -nţelegiH&n felul acesta te urâţe!ti? Ca !i cum ai avea o icoană 'i1antină !i tragi cu penelul -ntr/o

parte !i -n alta !i o murdăre!ti, o strici( Să punem noi vopsele pe chipul lui 0umne1euHSau ca !i cum un pictor ar face o icoană 'ună !i merge unul care nu cunoa!te pictura, ia

penelul !i face ni!te mâ1găleli, stricând astfel icoana pictorului( =a fel faci !i tu( Este ca!i cum ai spune lui 0umne1euG P0oamne, nu le/ai făcut 'ine? Eu o să le -ndrept?M”(

; alta a venit -ntr/o 1i cu ni!te unghii până colo, ca uliul, vopsite -n ro!u, !i/mi spuneGBCopilul meu este grav 'olnav( Fă rugăciune, *ărinte? Fac !i eu rugăciune, dar(((”( BCerugăciune faciH” o -ntre'( B9u 1gârii pe ristos cu aceste unghii? 9aie/ţi mai -ntâiunghiile !i apoi se va face 'ine copilul tău( *entru sănătatea copilului tău, cel puţin să/ţi

8 Mai $os %e Sf/nta Mănăstire Stomiu %in Noniţa trece r/ul oos(



tai unghiile !i să/ţi !tergi vopselele”( BSă le vopsesc -n al', *ărinteH” BEu -ţi spun să nule mai vopse!ti !i să le tai( Să faci o 7ertfă pentru sănătatea copilului tău? Ce -nseamnăaceastaH 0acă a!a ar fi fost 'ine, 0umne1eu te/ar fi făcut cu unghii ro!ii”( BSă le vopsesc-n al', *ărinteH”( &nţelege/te dacă poţi?((( B:!a cum faci, a!a vei merge !i tu !i copilultău”, mi/am spus -n sinea mea( *e copii -i răce!te mai mult mama, atunci când ea nu este-m'răcată cu modestia !i -ncearcă chiar să/!i 7umulească” copiii(

Se poate ca cineva să fie puţin urât sau să ai'ă o infirmitate, iar aceasta deoarece0umne1eu !tie că astfel va fi a7utat duhovnice!te( Căci pe El -l interesea1ă mai multsufletul decât trupul( 9oţi avem cele 'une ale noastre, dar !i puţine cusururi / cruciuliţe,nu cruci / care ne a7ută la mântuirea sufletului nostru(

Partea a patra – 'iserica în epoca noastră

Piserica este iserica lui ristos !i El o cârmuie!te( Nu este 'iserica ce se 1ide!te cu pietre, nisip !i var de către credincio!i !i se distruge de focul 'ar'arilor, ci este -nsu!iristosM(

Capitolul 2 – Învăţămntul

7imba greacă

*ărinte, de ce au lepădat accentele din gramaticăH/ :stă1i, a!a cum oamenii nu suportă nimic, ci pe toate le aruncă, tot astfel !i literele nu

suportă nimic, nici spirite, nici accente? ăd cum scriu unii(( :m citit o traducere a Noului 9estamentG B0in Egipt amchemat pe fiul meu”( Nu se potrive!te, 're? Nu deose'e!te ce este sfânt, de ce nu este(Scriu a!a, chipurile, ca să fie toate la fel, să e%iste uniformitate -n lim'ă(

/ *ărinte, se spune că se va -nlocui alfa'etul grecesc cu cel latin(/ Nu se poate aceasta? Nu se poate? 0in fericire, 0umne1eu face 'un !i din strâm' !i dinrău( :ltfel am fi fost pierduţi( Nu s/a pierdut 9radiţia, nici lim'a atunci când le aveam petoate -n manuscrise !i nu e%istau nici %ero%uri, nici altceva, !i se va pierde acum, cândau ie!it atâtea mi7loaceH Nu, nu se poate pierde, orice ar face oamenii( >edeţi !i refugiaţii

ru!i cum au ţinut o'iceiurile lor? Ceea ce i/a a7utat a fost că !tiau lim'a pontică( :stfelau păstrat 9radiţia -nlăuntrul lor( 0ar cu toate că li s/a dat puţină li'ertate, au plecat dinusia ca să afle li'ertatea, pentru că erau ca o pasăre scoasă din colivie !i lăsată li'eră -ncameră( Nu s/ar fi mâhnit !i acoloH &nchipuiţi/vă cum erau mai -nainte, sărmanii?

Sunt unii care vor să facă o lim'ă nouă( 0ar lim'a greacă are Blim'ă” din lim'ile de focale Cinci1ecimii( 0ogma credinţei noastre n/o poate reda nici o lim'ă( 0e aceea aiconomisit 0umne1eu !i >echiul 9estament s/a tradus de cei !apte1eci -n lim'a greacă,

precum !i Evanghelia s/a scris -n aceea!i lim'ă? 0acă cineva nu !tie greaca veche !i se

ocupă cu dogma, se poate -n!ela( Iar noi am lepădat greaca veche din !coli? 0upă puţinvor veni germanii să predea greaca veche -n universităţile noastre( :tunci ai no!tri vor -nţelege valoarea pe care o are greaca veche, după ce mai -ntâi se vor face de râs, !i vor spuneG BOită/te cum iserica a ţinut greaca veche?”

&ncearcă să distrugă o naţiune ortodo%ă( <tiţi ce -nseamnă aceastaH :stă1i o naţiuneortodo%ă este un lucru mare( &n vechime aveam filo1ofia( Sfânta Ecaterina cu filo1ofiace o !tia a astupat gurile filo1ofilor( Filo1ofii au pregătit drumul spre cre!tinism(

Evanghelia s/a scris -n greacă !i s/a dat -ntregii lumi( 0upă aceea grecii au luminat peslavi( Onora nu le convine să e%iste Arecia( BNe face rău”, spun ei( B9re'uie să dispară”(

Problemele învăţămntului

/ *ărinte, spuneţi adeseori că vor să le distrugă pe toate( >ă referiţi !i la -nvăţământH/ 0a, nu vedeţi ce se petreceH :cestea sunt !coliH :ceasta este lim'ă, care se predă a1icopiilorH Care este istoria noastrăH 0ar !i -n 9eologie, ce nu se faceH On ateu arediplomă -n 9eologie !i -l lasă să predea religia( Nu/ cercetea1ă( :teismul -nvaţă religieHBNu/ putem scoate”, spun ei( 0ar dacă un filo1of ar vrea să predea matematica, -l vor lăsaH

Onul este teolog !i nu lasă pe oameni să se -mpărtă!ească, ca să nu se molipsească deSI0:? Este din aceia pe care computerul i/a trimis la 9eologie( &nsă nu aceasta este

cunoa!terea lui 0umne1eu( 3ai demult spuneauG BCopilul a -nvăţat slovele sfinte”, pentru că slovele erau sfinte( >e1i profesor de 9eologie care nu crede !i mai vor'e!te derău !i pe prooroci -naintea studenţilor !i nu/ scoate din -nvăţământ( 0ar ce cauţi, omule,la 9eologieH Ce teologi vei scoateH

Cât de mult au influenţat protestanţii !i catolicii? Cât de mult a pătruns duhul ateist -ncatolicism? Catolicii -ncet/-ncet ciuntesc pe sfinţi( BSfânta Ecaterina n/a fost o sfântămare”, spun ei( B9atăl ei a fost un mic regi!or( Sfântul Nicolae a fost un sfânt mic(Sfântul Aheorghe un 'asm( :rhanghelul 3ihail n/a e%istat, ci a fost o pre1enţă a lui0umne1eu( =a fel !i :rhanghelul Aavriil”( 0upă aceea vor spuneG Bristos nu este0umne1eu, ci a fost numai un dascăl mare”( 0upă aceea vor merge mai departeGB0umne1eu este o putere”( <i după aceea vor spuneG B0umne1eu este natura”( <i -n timpce e%istă fapte palpa'ile, prooroci, proorocii, minuni atât de vii, a7ung !i unii de ai no!trisă creadă astfel de prostii(

: venit !i la mine unul să ia 'inecuvântare ca să meargă -n Italia să studie1e =iturgica !isă facă doctoratul( BE!ti -n toate minţileH, i/am spus( >rei să mergi la ie1uiţi să/ţi facidoctoratul !i ai venit să/ţi dau !i 'inecuvântareH :ceia nu !tiu ce/i cu ei? :colo predauuniţi, ie1uiţi !i mai !tiu eu ce”( Este nevoie de luare/aminte -n toate părţile( *entru că a!a

fac( 3erg !i studia1ă -n :nglia, Franţa etc(, se molipsesc de micro'ii europeni !i facdupă aceea doctorat( Studia1ă, de pildă, pe Sfinţii *ărinţi din traducerile ce le/au făcutstrăinii -n lim'a lor( :ceia, fie că n/au putut reda noimele corect, fie din viclenie, auadăugat !i gre!elile lor( ;rtodoc!ii no!tri care au -nvăţat lim'i străine iau de acolomicro'ii străini !i/i aduc aici !i mai !i -nvaţă pe alţii( Fire!te, dacă e!ti atent, u!or poţideose'i aurul de chihlim'ar(

/ *ărinte, unii tineri care sunt aproape de iserică, atunci când pleacă -n străinătate pentru studii deoarece nu intră aici la Oniversitate, -!i pierd credinţa !i se rătăcesc(/ >oi spune unuia din cei pe care -i cunosc să mai construiască vreo două Oniversităţi -nArecia, ca să nu plece copiii -n străinătate( Să studie1e aici, deoarece copiii se pierd,

părinţii cheltuiesc !i atâta venit iese afară(

3ereu le spun tinerilor care merg -n străinătate la studiiG BSă mergeţi, dacă vreţi, dar săluaţi aminte să nu vă pierdeţi credinţaJ să luaţi numai cuno!tinţele lor( <i mai ales nuuitaţi să vă -ntoarceţi -napoi -n *atrie( Arecia vă a!teaptă( Sunteţi datori s/o a7utaţi( Să fiţiaproape de greci, ca să nu fie nevoiţi, sărmanii să alerge -n străinătate spre a afla unmedic sau un specialist -n vreo !tiinţă( Să luaţi aminte mult să nu vi se răcească inima(Europenii sunt reci, :merica este numai ca să te -m'ogăţe!ti materialice!te !i să daifaliment duhovnice!te?”

/ <i grevele, *ărinte, ce rău fac? ; lună -ntreagă copiii n/au făcut !coală, ci au um'lat pedrumuri(/ Eu le spun profesorilor să nu facă niciodată grevă, ci numai atunci când vor voi sădesfiinţe1e, de pildă, religia, rugăciunea sau să scoată crucea de pe drapel etc( :tuncitre'uie să protestăm( :ltfel, cu ce sunt vinovaţi copiii să piardă lecţiileH

/ :!adar, *ărinte, felul -n care s/a format -nvăţământul va face mult rău(/ :cum se vor secătui mulţi copii, dar !i unul 0umne1eu va 7udeca corespun1ător( >ae%amina -n ce stare ar fi fost dacă nu ar fi fost influenţaţi !i nu li s/ar fi făcut rău( 0ar !inoi tre'uie să facem multă rugăciune pentru sărmanii copii, ca să intervină 0umne1eu să-i a7ute să nu se secătuiască, ci să fie sănăto!i duhovnice!te !i să do'ândească virtuţi(

1eoria evoluţiei

Ce neghio'ii se spun astă1i -n !coli cu teoria lui 0arin etc(? 0e!i ei -n!i!i nu credaceste prostii, totu!i le spun ca să/i murdărească pe copii, să/i depărte1e de iserică(Cineva mi/a spusG BSă presupunem că pământul are diferite componente, diferiteorganisme, iar 0umne1eu a luat din acestea !i a făcut pe om(((”( B:dică, -i spun, dacă nue%istau acestea, 0umne1eu n/ar fi putut face pe omH 3are lucru?” B0ar dacă presu/

punem, -mi spune iară!i, că 0umne1eu a luat un pui de maimuţă !i l/a desăvâr!it,facându/ omH” Bine, -i spun, oare 0umne1eu nu putea face creaţia desăvâr!ită, adică

pe om, mai ales că a rânduit pentru aceasta o 1i -ntreagăH 9re'uia să caute piese deschim'H

Cercetea1ă să ve1i ce spune proorocia lui Iov care se cite!te -n Doia 3are( :cestea despremaimuţă nici !tiinţa nu le mai prime!te( Câţi ani au trecut de când oamenii au urcat pe=unăH 3aimuţele de atâţia ani nu au progresat delocJ nu numai că n/au făcut nici o

'icicletă, dar nici măcar o trotinetă( :i vă1ut vreo maimuţă cu trotinetăH :ltceva estedacă iei o maimuţă !i o -nveţi să meargă pe trotinetă(((” B0ar ca să presupunem aceasta((Să presupunem cealaltă(((”( BCa să fii mai sigur, nu mai spune nimic”, -i spun(

:ceastă teorie o susţinea !i un profesor universitar( ;dată i/am spusG BIa/o mai u!or?0acă o vei -ngri7i, fasolea va deveni o fasole mai 'ună, iar vânăta o vânătă mai 'ună(3aimuţa, dacă o hrăne!ti, dacă o -ngri7e!ti, va deveni o maimuţă mai 'unăJ nu poatedeveni om( 0acă un negru se află -ntr/o climă rece !i nu iese la soare, pielea lui se va-ndrepta puţin, dar acela nu va -nceta să fie tot negru”( <i după aceea dacă te gânde!ti căristos S/a născut din om, din 3aica 0omnului((( :dică strămo!ul lui ristos a fostmaimuţăH Ce 'lasfemie? <i nu -!i dau seama că hulesc( :runcă o piatră !i nu se uită câtecapete sparge( Ci -ţi spuneG 8Eu am aruncat/o mai departe decât celălalt”( :ceasta facastă1i, se minunea1ă de cel ce aruncă piatra mai departe( 0ar nu se gândesc câte capeteale celor ce trec pe acolo sparg(

/ *ărinte, unii cred că prin aceste teorii fac pe mar%i!ti să se apropie de iserică(/ =a -nceput se pot apropia mar%i!tii, dar după aceea se vor constitui ca partid -niserică( <i vor spuneG B:stă1i să mergeţi la iserică, dar mâine nu( :cum să faceţiaceasta, mâine cealaltă”( :dică ei le vor rândui pe toate( Iar la sfâr!it vor spuneG BCine v/a spus că e%istă 0umne1euH Nu e%istă 0umne1eu( >ă -n!eală preoţii”( <i -n felul acesta,fără să/!i dea seama, mar%i!tii -i folosesc pe ceilalţi ca să/!i reali1e1e scopul lor(3ar%i!tii care au intenţie 'ună vin, se pocăiesc !i se mărturisesc( 0e la cei care nu auintenţie 'ună nu a!teptaţi să se schim'e(

Îndepărtea#ă pe copii de 'iserică

&mi aduc aminte atunci când eram copil mic, cât de mult mă a7uta mersul la iserică?:veam un dascăl 'un la !coala primară !i ne/a a7utat !i acela( Ne -nvăţa cântecenaţionale !i imne 'iserice!ti( =a iserică, -n 0uminici, cântam 0o%ologii, :ntifoanele,Sfinte 0umne1eule, eruvicul(

/ Cântau !i feteleH/ 0a, toţi copiii -mpreună( 3ai demult, iserica era alături de !coală !i ne 7ucam -n

curtea dimpre7urul ei( &n săr'ători -nvăţătorii ne duceau la 'iserică, chiar dacă pierdeamvreo lecţie( &nvăţătorul prefera să piardă o oră, pentru ca să meargă copiii la Sfânta=iturghie( <i astfel copiii -nvăţau, se sfinţeau !i deveneau mielu!ei( :veam !i un-nvăţător evreu, dar el nu ne -nvăţa religie( Ci venea o -nvăţătoare !i ne preda religia( Cutoate că era evreu, ne ducea totu!i până la iserică( Iar -n iserică, toţi copiii stăteaucuminţi -n picioare(

:stă1i văd cum -i -ndepărtea1ă pe copii de iserică, făcându/i astfel să se săl'ăticească(0ar în 4iserică copilul se va linişti, va deveni un copil bun, pentru că acolo primeştebinecuvântarea lui Dumnezeu, se sfineşte. *u îi lasă să meargă la 4iserică spre a nu

fi influenai de cele du"ovniceşti. De celelalte prostii nu numai că nu îi îndepărtează,ci îi şi învaă c"iar. Dar nu îneleg că dacă cei mici vor fi influenai de 4iserică, dereligie, în cel mai rău caz nu vor mai face neorânduieli, ci vor fi cumini, vor aveasârguină pentru lecii şi nu vor fi ameii ca acum. !ncă de mici vor fi bine orientai şi în problemele naionale şi nu se vor încurca nici în antura0 e rele, cu droguri,

făcându-se astfel netrebnici. ;are toate acestea nu vor constitui o temelie trainică pentru a deveni oameni 'uniH Nu recunosc nici măcar aceastaH Nu o respectăH

0ar scopul lor este acum să depărte1e pe copii de iserică( &i otrăvesc, -i molipsesc cudiferite teorii, le 1druncină credinţa( &i -mpiedică de la 'ine ca să/i netre'nicească( &idistrug de mici( <i fire!te, copiii din mielu!ei se fac căpriţe( &ncep după aceea să

-mpungă urât !i pe părinţi !i pe dascăli !i pe cei care -i conduc( *e toate le răstoarnă cu 7osul -n susG mitinguri, agresiuni, lipsă de la ore( ăd copii care au terminat nu numai liceul, ci !i facultatea, că au un scris !i fac ni!tegre!eli((( Noi eram la !coala primară !i nu făceam astfel de gre!eli( 0acă sunt studenţi lafilologie sau la drept, mai este ce mai este( 0acă -nsă sunt de la altă facultate, nu !tiunici să scrie( &n timp ce mai demult la gimna1ii era(((

/ Ca la Oniversitate, *ărinte?/ >e1i, câte lucruri frumoase -nvăţau atunci copiii -n !coala primară, cu cât mai mult lagimna1iu? :stă1i -i -mpovărea1ă cu o grămadă de lucruri nefolositoare !i -i 1ăpăcesc( &ighiftuiesc cu de toate, fără compensaţie duhovnicească( &n !coli copiii tre'uie să -nveţemai -ntâi frica de 0umne1eu( &nsă acum copiii mici merg să -nveţe engle1a, france1a,germana / !i nu greaca veche / mu1ica, una !i alta((( Ce să -nveţe mai -ntâiH Numai litere!i numere, iar acelea pe care tre'uie să le -nveţe, despre *atria lor etc(, nu le -nvaţă? Nicicântece patriotice( Nimic(

Ia un copil din cei de astă1i !i -ntrea'ă/G B&n ce 7udeţ este satul tăuH Câţi locuitori areH”!i vei vedea că nu va !ti să/ţi răspundă( Ci -ţi va spuneG B3ă duc la autogară, iauauto'u1ul !i mă duc -n sat( <i deoarece ta%atorul !tie, -i voi spune că vreau să merg -ncutare sat, -i voi plăti !i mă va duce”( Când eram -n !coala primară noi !tiam toatăgeografia lumii pe dinafară( *entru că tre'uia să !tii pe de rost ora!ele statelor cu maimult de cinci sute de mii de locuitori( 0upă aceea tre'uia să !tii râurile cele mai mari -n

lăţime !i -n lungime !i cele imediat mai miciJ munţii cei mai -nalţi etc( / cu cât mai multai Areciei(

:m vă1ut la elevi mai mari, nu numai la copiii mici, ci chiar !i la studenţi că nu !tiu câţilocuitori are ora!ul -n care studia1ă( :m -ntre'at pe unul care este cel mai -nalt munte alAreciei !i n/a !tiut( Care este râul cel mai mare !i nimic( Cel mai mic, nici atât( Student!i să nu !tie nimic despre *atria lui( >or veni după aceea((( Bprietenii” no!tri, vecinii, !i/ivor spuneG B:ceasta nu este *atria ta, ci este *atria noastră”( Iar ei le vor răspundeGBine 1iceţi, a!a este?” :ţi -nţelesH &ntr/ acolo mergem( 0acă -nsă vei -ntre'a pe copiiide astă1i despre fot'al sau despre televi1or, le !tiu pe toate !i pe toţi pe dinafară(

<i ve1i, au venit copiii din :l'ania !i !tiau carte( BOnde aţi -nvăţat carteH”, -i -ntre' peepiriţii din nord ( B-n -nchisori”, au răspuns ei :ceia au făcut -nchisorile !coli, iar copiiino!tri au făcut !colile -nchisori( S/au -nchis ei singuri -năuntru când le/au ocupat(((

:stă1i copiii, mai ales adolescenţii, sunt ameţiţiJ mai ales -n gimna1iu !i liceu( =aOniversitate sunt mai copţi( 0e altfel acolo merg atunci când vor( &n loc să ia unelemăsuri pentru -nvăţământ, mai rău fac( <i văd cum pe toate cele duhovnice!ti leschim'ă( :u1i rugăciune scrisă -n cartea de citire a <colii primareG B3aica 0omnului,*runcul tău este cel mai frumos din lume?” re, ce am păţit?H Ce -nvăţau mai demultcopiii la !coală !i ce -nvaţă acum? BCăprioară -nţeleaptă, cu coamele -ntoarse, adună/ţidrăcu!orii tăi(, să facă lapte !i să mănânce nepoţeii tăi, drăcu!orii cei ne'uni ai tăi” (aide acum să -nveţe copiii cei mici astfel de lucruri? 0ar o fac aceasta ca să pună-nainte pe diavolul, a7utându/i astfel pe satani!ti să/!i facă trea'a lor( 0umne1eu să a7ute,

pentru că acum copiii nu sunt a7utaţi să se schim'e -n sensul cel 'un, ci să sedemoni1e1e(

Iar prin cuno!tinţele pe care le primesc, nu -nvaţă deloc să lucre1e cu mintea, !i de aceeamintea nu le merge( Iar mintea care nu merge are -nlăuntrul ei -nvălmă!eală( Cei carefăceau invenţiile -!i puneau mintea să lucre1e( :tunci când se aflau -ntr/o nevoie, segândeau cum s/o depă!ească( :stă1i cei mai mulţi caută să vadă ce scriu cărţile, ce scriu

prospectele( <i rămân la acesteaJ nimic mai mult( Numai numere !i cifre au toate(<uru'ul acesta la numărul , celălalt la numărul , iar dacă se -ntâmplă să păţească ceva

vreun !uru' !i nu lucrea1ă aparatul, imediat spunG BSă chemăm mecanicul?”( Nu/i taiemintea să ia o pilă, să deschidă puţin gaura ca să -ncapă !uru'ul sau să ia puţin plastic să-nfă!oare !uru'ul, ca să strângă, ci -ndată spunG BSă chemăm mecanicul?” Ce să maispunH :stă1i televi1orul !i celelalte mi7loace l/au prostit pe om( Iar oamenii inteligenţidevin -n cele din urmă casete((( >reau să su'linie1 că omul tre'uie să/!i pună mintea sălucre1e( 9otul este aici( Căci dacă nu -!i pune mintea să lucre1e, -nvaţă acum, să

presupunem, lucrul acesta, dar se va -ncurca apoi -n celălalt( 0e aceea scopul este camintea să cree1e, să afle soluţii( 0acă nu creea1ă, atunci este su'de1voltat(



7ucrarea învăţătorului este sfntă

/ *ărinte, uneori greutăţile pe care le -ntâmpină cei ce instruiesc -n !coli provin mai multde la colegii lor(/ &n epoca noastră este nevoie de mult discernământ !i luminare pentru ca fiecare să se

poată mi!ca corect printre colegii lui( *entru fiecare ca1 este tre'uinţă de multă prudenţă!i luminare dumne1eiască( Oneori este nevoie chiar să nu arate că el crede -n 0umne1eu(Să se mi!te fără 1gomot !i să le vor'ească mai mult prin viaţa lui ortodo%ă( &n felulacesta va a7uta fără a irita( 3ai ales -n -nvăţământ, unele lucruri sunt ca o umflătură careuneori este periculoasă, alteori nu( 0acă luăm po1iţie cu o logică nepotrivită, vom facemai mult rău decât 'ine( 0acă se face intervenţie !i umflătura este malignă, va facemetasta1ă( Este tre'uinţă de puţină cauteri1are, dar cu atenţie(

/ &n tot ca1ul, *ărinte, !i -nvăţătorii care vor să facă trea'ă 'ună -ntâmpină greutăţi,

pentru că sunt o'ligaţi să facă anumite lucruri(/ 0acă cineva vrea cu adevărat, poate afla un mod de a face ceva 'un( :u putut !i auaflat modalităţi -n statele ateiste, iar aici nu pot aflaH : mers cineva de aici -n ulgaria !ia -mpărţit cruciuliţe la copiii unei !coli, -nsă un om al partidului care stătea acoloaproape l/a vă1ut( &nvăţătoarea, de -ndată ce a o'servat, s/a dus, a luat cruciuliţele dinmâinile copiilor !i i/a certat pentru că le/au primit( 0ar după ce a plecat acel ateu,-nvăţătoarea le/a -mpărţit ea singură copiilor( :i vă1ut cum -nvăţătoarea era -n regulă !icu legea !i cu 0umne1euH >e1i !i -n :sia 3ică, -n timpul acelor ani grei, cât de mult aua7utat -nvăţătorii? *entru că lucrau cu inima( &i durea inima, aveau evlavie, se 7ertfeau(

)ată şi Sf/ntul rsenie =a!a%ocianul & cu c/tă înţele!ciune se !urta în Farasa( !re#ătit o sală !entru şcoală& iar în loc %e "ănci a !us !iei %e ca!re sau %e oaie cu l/nă(=o!iii& st/n% în #enunchi !e ele& urmăreau lecţiile( 5n felul acesta înţele!t nu irita !eturci& chiar %acă se înt/m!la ca aceştia să-i 'a%ă& căci cre%eau că se roa#ă( =/n% însuşiSf/ntul rsenie a 'rut să facă cu co!iii o e?cursie& i-a %us la un o#or al său& care era cao #ră%ină& chi!urile să facă trea"ă& şi le s!unea Dacă 'eţi 'e%ea cum'a 'reun turc& să'ă faceţi că lucraţi( Tăiaţi 'reo crean#ă& ca să crea%ă că 'oi curăţaţi #ră%ina”( 6i aşa

făceau& sărmanii( =ăci %acă ar fi înţeles turcii că a mers în e?cursie& ar fi a'ut !ro"leme( e0i& şcoală în ascuns7 =/n% !leca turcul& co!iii se $ucau( 6i 'ara& în 'acanţă&

în acelaşi mo% îi a%una iarăşi !e co!ii ca să-i a$ute şi să nu uite cele !e care le-auîn'ăţat(

/ *ărinte, de ce Sfântul :rsenie scria lecţiile -n turcă cu litere grece!tiH/ *entru ca astfel copiii să -nveţe lim'a turcă !i să se poată descurca( Iar dacă se -ntâmplaca turcii să/l prindă că -nvaţă carte pe copii, ei nu se tul'urau, căci -i au1eau citindturce!te( &n felul acesta copiii -nvăţau !i turce!te !i nici turcii nu se iritau( 9oate pe care

le trăise Sfântul, scumpătatea ;rtodo%iei, evlavia, le transmitea elevilor lui( De aceeaspun că, dacă vrea cineva, poate face treabă bună cu copiii, oriunde s-ar afla.

3i/a că1ut -n mâini o carte frumoasă despre Epirul de nord, scrisă de o -nvăţătoare(:ceasta este mai vrednică decât cinci sute de 'ăr'aţi? Cât de frumos descrie acele locuri?Chiar !i pe cei mai 'uni ghi1i -i uime!te( ravo ei?

3are lucru este un -nvăţător corect, mai ales -n 1ilele noastre? Copiii sunt casetene-nregistrate care se vor umple fie cu cântece murdare, fie cu mu1ică 'i1antină(=ucrarea -nvăţătorului este sfântă( :re multă responsa'ilitate( 0acă ia aminte, poate luamare plată de la 0umne1eu( Să se -ngri7ească să -nveţe pe copii frica de 0umne1eu(*rofesorii tre'uie să afle modul prin care să transmită copiilor unele mesa7e despre0umne1eu !i *atrie( Ei să semene numai sămânţa, dar să nu a!tepte să răsară imediat(

Nimic nu se pierdeJ cândva ea va prinde rădăcină(

&ntotdeauna să se poarte cu 'unătate, cu -ngăduinţă, cu dragoste faţă de copii( Să -ncercesă de!tepte -n ei mărimea de suflet( Copilul are nevoie de dragoste, de căldurăsufletească, căci mulţi copii, -n familie, sunt lipsiţi cu desăvâr!ire de ea( 0acă -nvăţătorii-i vor iu'i pe copii, atunci !i copiii -i vor iu'i la rândul lor !i astfel -!i vor -ndeplini maiu!or lucrarea lor( *e noi, -nvăţătorul ne lovea cu varga atunci când făceam vreoneorânduială, dar iu'ea copiii, iar ace!tia -l iu'eau pe el( El nu avea proprii lui copii, a!acă -i iu'ea mult pe toţi(

0e aceea spun că sunt 'uni părinţii care nasc mulţi copii, dar mai 'uni sunt educatoriicorecţi care renasc copiii din lumeJ dau societăţii oameni renăscuţi !i astfel ea se facemai 'ună(

Capitolul 4 ! Cler şi 'iserică

Părinte$ de ce nu vă faceţi preot/ Scopul este să ne mântuim( *reoţia nu este un mi7loc de a se mântui omul(

/ Nu v/au propus niciodată să vă faceţi preotH

/ 0e multe ori m/au silit( Când eram -n o'!te mă sileau să iau preoţia !i Schima mare(Scopul este ca să devenim călugări pe dinlăuntru( *e mine aceasta mă interesaJ nu mă

preocupa nimic altceva( Ca tânăr mirean trăisem unele fapte dumne1eie!ti !i atunci cândam mers -n mănăstire mi/am spusG B0estul -mi este să trăiesc călugăre!te”( *e aceastaam pus accentul !i nu m/am preocupat niciodată să mă fac schimonah sau preot( 3aideună1i a venit cineva la Chilia *anaguda !i a insistat mult să primesc preoţia( : mers la*atriarhie pentru aceasta, a vor'it acolo, a venit -n Sfântul 3unte((( 0ar i/au spusGBSpune/i lui -nsu!i, ca nu cumva noi să hotărâm, iar el să fugă”( <i acela a venit să/mi

spună( Când l/am au1it, am strigat la el, după care mi/a spusG BCel puţin fă/te preot casă cite!ti rugăciunile de iertare la oameni, pentru că pe lângă pro'lemele lor -ţi spun !i

păcatele lor( Nu/mi spuneai câte -ncurcături se fac, pentru că oamenii spun duhovnicilor lor sau episcopilor uneori numai pe 7umătate din cele ce le spuneai lor, iar alteori cu totulschim'ateH Să asculţi păcatele lor, să le cite!ti de1legarea, ca să ia iertare !i astfel să se

pună/n regulă?”( Sărmanul le spunea cu gând 'un, dar aceasta nu era pentru mine(

/ :dică, *ărinte, dacă cineva se simte nevrednic pentru preoţie, dar -l propun alţii, cetre'uie să facăH/ Să/!i spună gândul( Nimeni nu/ poate sili nici pentru preoţie, nici pentru schimnicie(0acă -nsă va primi de ascultare !i cu smerenie !i va pune !i el puţină mărime de suflet !i

puţină dragoste, atunci pe celelalte le va completa 0umne1eu( 0e altfel lumea are uncriteriu infaili'il de a distinge care preoţi s/au făcut din dragoste de 0umne1eu, ca săslu7ească iserica Sa( Sunt unii care vor să devină preoţi numai din dorinţa de a fi

slăviţi( :ce!tia -nsă se vor chinui când se vor afla la vreo nevoie, pentru că ristos nu/iva a7uta, afară numai dacă se vor smeri !i pocăi( 0ar dacă cineva vrea să se facă preotfără să ai'ă scopuri lume!ti, atunci când se va prime7dui, ristos -l va a7uta( 0e regulă,ca să devii preot tre'uie să te silească, să vrea ceilalţi, iserica, căci -n felul acesta te vaacoperi ristos, iar atunci când te vei afla -n vreo clipă grea, te vor spri7ini ceilalţi !i teva a7uta !i ristos(

0esigur, -n cler sunt rari !i foarte puţini cei care pornesc cu scopurile lor( *e unii caace!tia nu/i pun la socoteală( Cei mai mulţi -ncep cu intenţie 'ună, dar după aceea-ncepe diavolul trea'a lui !i ve1i cum intră slava, cum intră patima iu'irii de vrednicii !iuită de toate( <i a7ung până la punctul să pună pe oameni să mi7locească pentru alegerealor -n proiesto!i, mitropoliţi etc( 0e!i au -nceput pentru ristos, sfâr!esc -n hrisos QaurR(((:dică să ai'ă cruci de aur, mitre de aur, diamante, multă felurime de podoa'e, iar nucele a'solut necesare( Cum ne -n!eală diavolul, dacă nu luăm aminte?

- Părinte, ce vrea Dumnezeu şi ce vor oamenii de la preot?/ Ceea ce vrea 0umne1eu este un lucru foarte mare( ai să lăsăm aceasta !i să vedem cevor oamenii de la preot( 3ai demult preoţii făceau asce1ă, erau virtuo!i, erau sfinţi, iar oamenii -i aveau la evlavie( :stă1i oamenii vor două lucruri de la preotG să fie neiu'itor

de 'ani !i să ai'ă dragoste( :tunci când oamenii le află pe acestea la un preot, -lconsideră sfânt !i aleargă la iserică( 0ar de vreme ce aleargă la iserică, se mântuiesc(0upă aceea se milostive!te 0umne1eu !i -l mântuie!te !i pe preot( &n tot ca1ul, preotultre'uie să ai'ă multă curăţie(

*e monah diavolul -ncearcă să/l slă'ănogească cu tot felul de ispite ca să/lnetre'nicească !i rugăciunea lui să nu ai'ă nici o putere duhovnicească( 3onahul, ca săai'ă arul Sfântului 0uh, tre'uie să fie un monah corect( Numai atunci va avea putere



dumne1eiască !i va a7uta foarte mult cu rugăciunea sa( &n timp ce un preot, chiar dacă nuare o stare duhovnicească 'ună, tot a7ută prin puterea ce i s/a dat odată cu preoţia atuncicând săvâr!e!te 9ainele, cite!te oamenilor etc( Chiar dacă omoară un om, 9ainele ce lesăvâr!e!te lucrea1ă până ce va fi caterisit( 0ar dacă are !i o lucrare duhovnicească,atunci este un preot corect !i a7ută !i mai mult(

*reoţilor care mă -ntrea'ă cum să/!i a7ute enoria!ii, precum !i tuturor care au orăspundere păstorească, un lucru le accentue1G să caute să facă lucrare duhovnicească !icu ei -n!i!iJ să/!i facă datoriile lor duhovnice!ti cele a'solut necesare !i ceva mai mult,ca să ai'ă -ntotdeauna re1ervă duhovnicească( =ucrarea duhovnicească -n noi -n!ine estelucrare ne1gomotoasă -n aproapele, pentru că pilda vor'e!te !i atunci oamenii imită

'inele pe care -l văd !i se -ndreaptă( 0acă noi nu do'ândim 'ogăţie duhovnicească spre ane putea -ntreţine din do'ân1ile duhovnice!ti, atunci când vom lucra -n dar pentruceilalţi vom fi cei mai nefericiţi !i vrednici de milă( 0e aceea să nu considerăm timp

pierdut lucrarea în noi înşine, fie pentru un mic interval de timp, fie pentru mai mult, fie pentru totdeauna, în toată viaa noastră, pentru că lucrarea tainică are însuşireade a predica tainic cuvântul lui Dumnezeu în sufletele oamenilor. Omul "arismatic al lui Dumnezeu transmite $arul dumnezeiesc şi presc"imbă pe oamenii trupeşti. !i eliberează din robia patimilor şi-i apropie în felul acesta de Dumnezeu şi semântuiesc.

Preotul are mare responsabilitate

*reotul nu poate -nchide niciodată u!a sa, pentru că are mare responsa'ilitate( Onul estedescura7at, altul 'olnav !i are nevoie, altul -!i dă sufletul( *e unii tre'uie să/i primească,

pe alţii să/i cercete1e( *reotul nu poate spune nu( Se prime7duiesc sufleteH 9re'uie să lea7ute( 0acă nu le a7ută !i 0umne1eu le ia nepregătite, cine va avea răspundereaH Nu o vaavea preotulH Eu, ca monah, pot -nchide u!a, pot pleca -n pustie, pot să dispar !i să a7utcu rugăciunea fără 1gomot( *entru că trea'a mea nu este să re1olv pro'lemele lumii, cisă spun vreo rugăciune pentru lume( 0e aceea nu m/am făcut nici preot, nici duhovnic,ca să a7ut -n alt fel( 0acă a! fi fost preot -n lume, n/a! fi putut -nchide u!a mea( :r fitre'uit să mă conforme1 -ntotdeauna, fără deose'ire, la orice mi/ar fi cerut ceilalţi( 3ai-ntâi m/a! fi -ngri7it pentru toţi oamenii parohiei mele !i apoi ceea ce ar fi prisosit a! fi

dat acelora care mi/ar fi cerut să/i a7ut( 3/a! fi interesat nu numai de cei credincio!i, ci!i de cei necredincio!i, de atei, de vră7ma!ii isericii( Sau dacă a! fi fost duhovnic !iunul mi/ar fi spus ceva despre altul, a! fi strigat !i la acela, ca să re1olv pro'lema( :! fitelefonat să văd ce face celălalt care a avut o ispită, cum a -nfruntat o oarecare pro'lemăetc( Cum a! fi putut să mă lini!tescH

Ca să/l urme1e credincio!ii, preotul tre'uie să meargă -n frunte( >e1i, -ntr/o turmă merge-nainte 'er'ecul, pe care -l urmea1ă celelalte oi( Când -!i -ntoarce coamele spre dreapta,



atunci se -ntoarce !i restul turmei spre dreapta( 9oate oile -l urmea1ă pe 'er'ec, adică pecel mai mare al lor( 0e aceea oile nu se depărtea1ă -ntre ele, ci merg una după alta( :u

pe 'er'ec ca direcţie, iar ele numai -l urmea1ă(

/ *ărinte, cineva care are o responsa'ilitate păstorească este -ndreptăţit să iu'ească unsuflet 'un mai mult decât pe un altul ce are pretenţii neraţionaleH/ Să presupunem că e!ti cio'an !i ai -n turma ta mulţi miei( Onii pasc 'ucuro!i !i

'ehăiesc, iar alţii sunt -nchirciţi sau cu vreo lipitoare pe ei !i se depărtea1ă de turmă( 0ecare te vei -ngri7i mai multH Nu te vei -ngri7i oare de cei care sunt -nchirciţiH Sau dacă serepede spre unii un !acal !i -ncepe să 1'iere, unde vei alergaH Spre aceia care 1'iarăGBee/'ee” !i pasc -n lini!te, sau spre aceia care 1'iară cu disperare de frica !acaluluiH *ecio'an -l doare mai mult de mielul 'olnav sau rănit !i se -ngri7e!te de el -n chip deose'it,

'a chiar -l ia !i pe umerii săi( :tât pe cei care fac minuni, cât !i pe cei răniţi de vră7ma!uldiavol să/i avem a!e1aţi -n acela!i loc al inimii noastreJ să nu dispreţuim -n sinea noastră

pe cei din urmă( 3ai mult i/am iu'it, m/a durut !i -i am -n mintea mea mereu pe cei ceau avut o viaţă rea !i se nevoiesc să/!i taie patimile lor, decât pe cei ce nu sunt chinuiţide patimi( Când e%istă dragoste lăuntrică, atunci simte !i celălalt, pentru că dragosteaaceasta -ndulce!te tot omul e%terior !i -l -nfrumuseţea1ă cu arul dumne1eiesc ce nu

poate fi ascuns, pentru că străluce!te(

*ăstorii, fie preoţi, fie arhierei, este 'ine să/!i aducă aminte ce a suferit 3oise cu un popor cârtitor de două milioane de suflete( Câtă rugăciune cu dragoste n/a făcut pentru popor !i cât nu s/a chinuit ani de 1ile -n pustie pentru ei, până ce i/a adus -n *ământulFăgăduinţei? 0acă pe acestea !i le vor aminti mereu, se vor -ncura7a foarte mult !i nu vor murmura niciodată pentru prea micile lor neca1uri -n comparaţie cu greutăţile prin care atrecut 3oise(

7aici#area clerului

/ *ărinte, paraclisierul este o'ligat să/!i facă ascultarea cu mantie !i vara, când este caldHEu nu pot suporta căldura(/ :ceastă călugărie de a1i(((, ce să spunH Sfântul :tanasie purta o haină groasă !i o crucefoarte grea pentru a se nevoi, iar astă1i unde am a7uns? Când am mers -n :ustralia, un

paraclisier era -n panataloni scurţiJ BX!tia sunt pentru mare”, -i spun( B0ar a!a mă mi!cmai le7er”, -mi spune( &ncep a!a !i -ncet/-ncet vor a7unge să spunăJ BSă aruncăm rasele casă nu ne sufocăm de căldură?” 9e -mpiedică mantiaH :runc/o? 9e -mpiedică 'ro'oada

pentru că transpiriH :runc/o? &ntr/acolo mergem( Fiecare să se cumpănească pe sine-nsu!i, 're copila!ul meu? Să/!i pună mai puţine haine pe dedesupt(

/ *ărinte, se poate să scoatem rasa !i să purtăm numai mantiaH

/ <i preoţii să/!i scoată reverenda !i să rămână -n pantaloniH m, ce să spunH 3antiaeste ve!mântul monahului( Se dă monahului !i schimonahului( -n timpul călugăriei o

poartă na!ul, iar atunci când -i dă rasa noului călugăr, o scoate !i -l -m'racă pe acela( 3/a impresionat faptul că -n :le%andria, acolo unde este mare căldură, unele femei purtaunumai negru, deoarece a!a este tradiţia lor( Iar noi nu suportăm rasa ce o avem de laSfinţii no!tri *ărinţiH

/ *ărinte, dar unii spunG BCe, rasa -l face pe preotH”(/ Ia aminte la doi măslini( Onul are frun1e, iar celălalt nu( Care din amândoi -ţi placeH:cela care are frun1e sau acela care nu areH Când eram la Chilia Sfintei Cruci, -ntr/ovreme am co7it trunchiul măslinului ce era -n ogradă !i am scrisG BCopacii !i/au aruncat-m'răcămintea lor, dar să le vedem rodul?”((( Iar alăturiG B*reotul fără rasă nu este derasă”( &n vremea aceea se discuta mult su'iectul nepurtării rasei de către preoţi !i unii auvenit acolo să ia de la mine((( 'inecuvântare(

/ *ărinte, cineva a adus -n mănăstire un preot ortodo% -n pantaloni( Să luăm 'inecuvântare de la elH/ Ce 'inecuvântare să ieiH 9re'uia să spuneţi celui ce l/a adus, oricine ar fi fostG BIertaţi/ne, dar este regulă -n mănăstire să dăm rasă( Să vină preot ortodo% -n pantaloni -ntr/omănăstire de călugăriţeH Nu se potrive!te”( 0acă nu se ru!inea1ă cel ce l/a adus sau-nsu!i cel ce a venit fără rasă, să te ru!ine1i tu să/i dai o rasăH Cândva am -ntâlnit laaeroport un arhimandrit tânăr fără reverendă( 3ergea -n străinătate !i mi s/a recomandatGBSunt *ărintele cutare”( BOnde/ţi este reverendaH”, l/am -ntre'at !i, fire!te, nu i/amsărutat mâna(

/ *ărinte, unii susţin că dacă s/ar moderni1a clerul, ar a7uta mai mult(/ Când patriarhul 0imitrios a mers -n :merica la Seminarul BSfânta Cruce”, au mers !icâţiva studenţi americani evlavio!i !i i/au spusG B*rea Fericite, -n epoca noastră tre'uiesă se moderni1e1e !i clerul”( Iar *atriarhul a răspunsG BSfântul Cosma spuneG PCândclericii vor deveni mireni, mirenii vor deveni draciiM”( Nu le/a spus 'ineH I/au pregătitapoi unde să rămână, o cameră foarte lu%oasă, cu pat oficial etc( 0e -ndată ce a vă1ut/o aspusG BSă stau -n camera aceastaH :duceţi/mi mai 'ine un pat de fier? :tunci cândclericul se laici1ea1ă, devine -mpreună/lucrător cu diavolul”(

/ *ărinte, tre'uie să facem ve!minte mai simpleH Nu cumva vătămăm pe preoţi cu multa 'roderieH/ >ă vor preţui dacă veţi spuneG BNoi facem din acestea simple( *utem face !i cu maimultă 'roderie, dar evităm aceasta, pentru că ne ispite!te gândul că se sminte!te lumea(0upă aceea e%ploatea1ă lucrul acesta !i cei ce nu cred( :u1im că se vor'e!teG PNoi n/avem pâine să mâncăm, iar preoţii au o grămadă de ve!minteM”( 0acă veţi face 'roderiisimple, vor veni preoţii cei serio!i să le ia( Iar dacă veţi face ve!minte cu multe 'roderii,

vor veni preoţi cu cugetare lumească să le ia, dar vor a7unge de 'at7ocura lumii prinmulta -mpodo'ire( =a acoperămintele Sfintei 3ese !i ale Sfintelor >ase puteţi pune maimultă 'roderie( <i să nu puneţi cruci 7os la stihare !i feloane( *uneţi altceva sim'olic(Stau preoţii a!e1aţi pe sfinţi, pe cruci((( :ceasta este lipsă de evlavie?

=Cine mă vădeşte pe mine de sminteală/

/ *ărinte, arul dumne1eiesc pleacă de la clericul care cade -ntr/un păcat de moarteH/ Nu, cum să pleceH arul dumne1eiesc se poate -ndepărta, dar nu se pierde( 0acă pe un

preot -l opresc de la slu7ire, are preoţia, dar nu lucrea1ă 9ainele( *reotul nu mai are putere( =ucrul de 'a1ă este arul( 0acă se rea'ilitea1ă, atunci !i 9ainele sunt vala'ile(Este nevoie de mult discernământ -n pro'lema preoţilor ce au impedimente( Estetre'uinţă de multă luare/aminte ca să nu se cree1e sminteală -n lume prin severităţi fărădiscernământ !i astfel să intre la gânduri !i familia preotului( Să -ncete1e -ntr/un mod

-nţelept de a liturghisi, ca să nu apară -n ochii credincio!ilor rău -n loc de 'un( *entru căimpedimentele le !tie 0umne1eu !i preotul( 0acă -nsă se va opri dintr/odată, atunci !icredincio!ii !i familia lui vor intra la gânduri !i astfel răul va fi mai mare(

>ăd uneori cum 0umne1eu -ngăduie ca !i clerici evlavio!i să sufere o neputinţătrupească, de pildă, să le curgă sânge din nas sau să/i doară stomacul etc(, !i să fie-mpiedicaţi de a slu7i =iturghia( -n felul acesta se resemnea1ă !i preoţii ce auimpedimente !i tre'uie să se oprească de la slu7ire( 0in când -n când vine câte un preotcu impedimente la mine la Coli'ă !i văd că tre'uie să se oprească, sărmanul, deliturghisire( Câteodată se -ntâmplă ca episcopul lui să ai'ă o părere diferită( 0upăaceasta tu ce să mai spuiH ămâne să faci numai rugăciune !i să/= la!i pe 0umne1eu săintervină(

;dată i/am spus unui preot ce avea impediment să lase slu7irea preoţească( 0ar când aspus aceasta duhovnicului !i episcopului său, ace!tia n/au fost de acord( <i astfel acel

preot a continuat să slu7ească, de!i avea impediment( &nsă după puţin timp l/a lovit oma!ină( 0e!i era sus pe trotuar, ma!ina a urcat acolo !i l/a omorât pe loc( &nfrico!ător lucru este a cădea -n mâna 0umne1eului Celui viu(

iserica noastră ;rtodo%ă nu are nici o lipsă( Singura lipsă este din partea noastră atuncicând nu repre1entăm corect iserica, de la cel mai mare -n ierarhie până la cel maisimplu credincios( Se poate să fie puţini cei ale!i, dar acesta nu este un lucru nelini!titor(iserica este iserica lui ristos !i El o cârmuie!te( Nu este iserică ce se 1ide!te cu

pietre, nisip !i var de către credincio!i !i este distrusă de focul 'ar'arilor, ci este -nsu!iristos( <i cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cine va cădea ea -l vaspul'era (

ristos tolerea1ă starea lumii de astă1i( a'dă !i -ngăduie să lucre1e arul dumne1eiesc pentru folosul poporului( >om trece printr/o furtună, dar lucrurile se vor lămuri, nu vor rămâne a!a( :i vă1ut ce spune EvangheliaG 9restie strivită nu va frânge !i fe!tilăfumegândă nu va stinge H :ceasta, a spus/o ristos ca să fim fără de răspuns -n @iuaDudecăţii( Când opaiţul nu are alt untdelemn -n cupă !i rămâne numai puţin untdelemn -nfitil, se va stinge după puţin timp, chiar dacă flacăra pare că se măre!te( Este ca cel aflat

pe moarte care are ultimele licăriri de viaţă( ristos -nsă nu vrea să/l sufle !i să/l stingă, pentru că după aceea acela va spuneG BEu a! fi ars -ncă, dar 9u m/ai suflat !i m/amstins?”( 0ar cum te/am stins EuH 9u singur te/ai stins căci cupa ta n/avea delocuntdelemn( Nici trestia strivită nu vrea s/o frângă, pentru că după aceea se va rupe !i vaspuneG B3/ai atins !i m/am rupt?” 9u singur te/ai strivit !i te/ai rupt( 0e ce -mi spui căte/am atins !i te/am rupt EuH

Noi, monahii, dar !i clericii, răspândim ateismul atunci când nu trăim potrivit cu

Evanghelia( =umea are nevoie de virtuţile noastre, iar nu de scăderile noastre( 3ai alese%emplul monahilor pentru mireni este un lucru foarte mare? 3irenii caută prete%te casă/!i -ndreptăţească păcatele lor( 0e aceea este tre'uinţă de multă luare/aminte( >e1i, noinu putem spune ceea ce a spus ristosG Cine 3ă văde!te pe 3ine de păcat ci BCine măvăde!te pe mine de smintealăH” :ceasta tre'uie să o putem spune( ristos a spus aceea

pentru că a fost 0umne1eu desăvâr!it !i ;m desăvâr!it( Noi suntem oameni( :vemneputinţe, avem căderi etc(, dar nu se potrive!te să ne facem pricină de smintealăceluilalt(

On general -mi spuneaG B0acă credinţa pe care o am nu mi/ar fi fost sădită -n suflet demama mea, a! fi pierdut/o atunci când am mers -n Cipru -n timpul conflictelor cu turcii(;m al isericii să strige prin telefonG P;morâţi/i pe turci?M, atunci când ordinul eraPNu/i iritaţi?M”( edeau -n iserică alt fel de lume, fără viaţă duhovnicească, a!a că s/au smintit( :veaualtă icoană formată de acolo( :u apărut apoi !i evan gheli!tii care spuneauG BNoi lucrămEvanghelia” !i sărmanii au fost atra!i de ei(

0ar dacă este de vină un episcop, un preot, un călugăr, nu este de vină ristos( &nsă

oamenii nu -nţeleg aceasta, ci spunG B;are acesta nu este repre1entantul lui ristosH”(0a, dar se odihne!te ristos -n acest repre1entantH Ei nu se gândesc ce -l a!teaptă peacest repre1entant -n cealaltă viaţă( <i pentru că nu -nţeleg, sărmanii, a7ung să nu maicreadă, smintindu/se de unele fapte( Căci precum atunci când este vinovat un poliţai, nue vinovat tot neamul, tot astfel !i atunci când este vinovat un preot, nu e vinovatăiserica( &nsă cei ce se smintesc, dar au intenţie 'ună, -nţeleg atunci când le e%plici(:ce!tia au !i circumstanţe atenuante, pentru că se poate să nu fi fost a7utaţi !i să nu !tieunele lucruri(

- Părinte, de ce nu ia nimeni poziie faă de atâtea sminteli ce se fac în 4iserică?/ &n chestiunile 'iserice!ti re1olvarea unor ca1uri nu se face prin a lua po1iţie( Onul

poate suporta o stare de lucruri făcând ră'dare până când 0umne1eu va arăta ce tre'uiesă facă( :ltceva este să suporte cineva o stare de lucruri !i altceva s/o admită, atuncicând nu tre'uie( :poi, -n astfel de ca1uri, orice are cineva de spus, s/o spună cu respect,cu 'ăr'ăţieJ nu să 7udece, să dea pu'licităţii( Să o spună cu durere, din dragoste, numai

persoanei respective la care se referă chestiunea, ca să ia aminte la unele lucruri( Nu estesincer !i cinstit cel ce spune faţă de alţii adevărul despre o persoană, nici cel ce -l dă

pu'licităţii, ci cel ce are dragoste !i viaţă cu adevărat cre!tinească !i vor'e!te cudiscernământ, spunând cele ce tre'uie la vremea cuvenită(

Cei ce mustră fără discernământ au -ntunecare duhovnicească !i răutate !i -i văd peoameni, din păcate, ca pe ni!te 'uturugi( <i de!i -i cioplesc fără milă !i oamenii suferă,

ace!tia se 'ucură de fasonarea ce le/o fac( Numai omului care -l are pe diavol dreptcăpetenie i se -ngăduie să teatrali1e1e pe oameni -n faţa lumii, să le spună trecutul lor Qdesigur, al celor asupra cărora are drepturi diavolulR, ca să 1guduie astfel sufletele sla'e(0uhul necurat, fire!te, nu scoate la iveală virtuţile oamenilor, ci slă'iciunile lor( &nsăoamenii eli'eraţi de patimi -ndreaptă răul cu 'unătate, fiindcă nu au răutate -n ei( 0acăvreodată văd puţină necurăţie care nu se poate -ndepărta, o acoperă cu vreo piatră ca sănu se -ngreţo!e1e cel ce se va -ntâmpla s/o vadă( &n timp ce aceia care scurmă gunoaieleseamănă cu găinile(((

:cum diavolul face multe mâ1găleli !i -ncurcă mult lucrurile, dar -n cele din urmă -!i vasparge capul( 0repţii vor străluci după ani de 1ile( Chiar !i puţină virtute să ai'ă, vor fidescoperiţi lumii !i ea se va -ndrepta spre ace!tia pentru că va stăpâni mult -ntuneric

peste tot( Cei care astă1i fac sminteli, de vor trăi atunci, se vor ru!ina(

Înfruntarea problemelor bisericeşti

/ *ărinte, care este modul de re1olvare corect atunci când se pre1intă pro'leme 'iserice!ti greleH/ Să se evite e%tremele, căci astfel nu se re1olvă pro'lemele( 3ai demult 'ăcanul punea

câte puţin din cău! -n cântar, !i astfel afla e%actitatea !i echili'ra cântarul( :dică nu punea deodată mult, nici nu lua deodată mult( Cele două e%treme -ntotdeauna chinuiesc pe iserica 3amă, dar !i cei ce le ţin se chinuiesc, deoarece cele două e%treme de o'icei-nţeapă( Este ca !i cum o e%tremă ar ţine/o -ndrăcitul, atunci când are o'ră1nicieduhovnicească Qdispreţ faţă de toateR, iar cealaltă e%tremă ar ţine/o ne'unul, atunci cândacesta are râvnă pruncească cu -ngustime de minte( Onul o'ra1nic duhovnice!teniciodată nu se -nţelege cu un stilist care are râvnă pruncească, ci se mănâncă !i selovesc, pentru că amândoi sunt lipsiţi de arul dumne1eiesc( :tunci / ferească



0umne1eu? / cele două capete se pot lovi mereu !i nimeni Bnu le dă de capăt”( Cei carevor putea -ncovoia aceste două capete ca să se unească, adică să se -mpace, vor fi-ncununaţi de ristos cu două cununi neve!te7ite(

Să luăm aminte să nu cau1ăm pro'leme -n iserică, nici să mărim micile neorânduieliomene!ti ce se fac, ca să nu pricinuim mai mare rău !i astfel să se 'ucure cel viclean( Celce pentru o mică neorânduială se tul'ură mult !i se repede deodată cu urgie, chipurile cas/o -ndrepte, seamănă cu paraclisierul u!or la minte care atunci când vede o lumânarecurgând se repede deodată cu avânt, chipurile ca să o cureţe, dar răstoarnă oameni !isfe!nice, pricinuind mai mare neorânduială -n vremea slu7'ei( 0in păcate, -n vremeanoastră avem mulţi care o tul'ură pe iserica 3amă( 0intre ace!tia, cei care sunt cu!tiinţă de carte au prins dogma cu mintea, iar nu cu duhul Sfinţilor *ărinţi( Iar cei caresunt fără !tiinţă de carte au prins !i ei dogma, dar cu dinţii !i de aceea scrâ!nesc din dinţiatunci când discută pro'leme 'iserice!ti( :stfel se pricinuie!te mai multă vătămare -n

iserică de la ace!tia, decât de la luptătorii -mpotriva ;rtodo%iei noastre( Este 'ine carâul să nu fie prea iute, căci altfel ia totul, cioate, pietre, oameni, dar, desigur, nici preadomol, pentru că va aduna ţânţari(((

Sunt unii care se ocupă cu critica unuia !i a altuia, iar nu cu 'inele general( Onulurmăre!te pe celălalt mai mult decât pe sine( Caută să afle ce va spune sau ce va scriecelălalt, ca după aceea să/l lovească fără milă( &n timp ce el -nsu!i, de ar spune sau ar scrie acela!i lucru, l/ar susţine cu multe mărturii din Sfânta Scriptură !i de la Sfinţii*ărinţi( ăul pe care -l face este mare, pentru că pe de/o parte nedreptăţe!te pe aproapelesău, iar pe de alta -l -n7ose!te -naintea ochilor credincio!ilor( 0e multe ori seamănă !inecredinţa -n sufletele celor sla'i pentru că -i sminte!te( Cei care -!i 7ustifică răutatea

prin, chipurile, mustrarea celorlalţi iar nu a lor -n!i!i sau prin a da pu'licităţii situaţii 'iserice!ti / chiar !i lucruri ce nu se spun / prete%tând pe spune/l isericii, să -nceapămai -ntâi cu mica lor 'iserică familia sau Frăţia lor, !i dacă li se va părea că este 'ine,atunci să facă de râs !i iserica 3amă( Eu cred -nsă că niciodată copiii cei 'uni nu o

7udecă pe mama lor(

:oi au nevoie de 4iserică toi îi aduc siluirile lor, atât cei cu caracter blând, cât şi cei aspri. Precum în trupul omului sunt absolut necesare şi dulciurile şi acriturile, c"iar

şi păpădiile amare, pentru că fiecare are substanele şi vitaminele ei, tot astfel şi în:rupul 4isericii, toi sunt absolut necesari. >nul completează caracterul celuilalt şi cutoii suntem datori să suportăm nu numai caracterul du"ovnicesc al celuilalt, ci c"iar şi slăbiciunile ce le are ca om. Din păcate, unii au pretenii neraionale de la ceilali.+or ca toi să aibă acelaşi caracter du"ovnicesc cu al lor, iar atunci când cineva nueste în acord cu caracterul lor, adică este puin mai îngăduitor sau puin mai iute,îndată trag concluzia că nu este om du"ovnicesc.



8redniciile şi slava omenească

3ă mir cum unii dau atâta -nsemnătate slavei omene!ti, iar nu slavei lui 0umne1eu cene a!teaptă, !i atât de mult Baleargă după slava oamenilor”( Chiar dacă am do'ândivrednicia cea mai mare care e%istă !i ne/ar lăuda toată lumea, la ce ne/ar folosiH =audelelumii ne vor duce -n ai sau ne vor -m'rânci -n iadH Ce spune ristosH Slavă de laoameni nu primesc( =a ce mi/ar fi folosit dacă a! fi devenit ieromonah, episcop,

patriarhH >redniciile m/ar fi a7utat să mă mântuiesc sau ar fi fost o greutate mare pentruun *aisie sla' !i m/ar fi surpat -n iadH 0acă n/ar e%ista cealaltă viaţă, ar fi putut fi-ndreptăţită o astfel de neghio'ie, dar unul care urmăre!te mântuirea sufletului său petoate le vede Bgunoaie” !i nu aleargă după vrednicii(

Cu toate că 3oise a fost trimis de 0umne1eu să eli'ere1e poporul lui Israil, nu s/a-nvrednicit să intre -n *ământul Făgăduinţei, pentru că a a7uns să se supere pe 0umne1eu

din pricina poporului( 9răia mereu -n cârteala poporului !i de aceea odată s/a supărat(&mi cer apă, a spus( 0e unde să le găsesc apăH 0ar cu puţin mai -nainte lovise piatra,scosese apă !i le dăduse să 'ea? Era greu să facă !i acum la felH Se -ncurcase cu

pro'lemele !i cu nevoile poporului !i uitase câtă apă scosese mai -nainte( 0in pricinamultelor gri7i pe care le avea, nu !i/a dat seama ce a făcut, ca să ceară iertare de la0umne1eu( 0acă ar fi cerut iertare, 0umne1eu l/ar fi iertat( Faptul că nu a intrat -n*ământul Făgăduinţei a fost un canon mic de la 0umne1eu, o pedeapsă pentru mânierealui( Fire!te, 0umne1eu l/a luat -n ai !i l/a cinstit prin faptul că l/a trimis -mpreună cu*roorocul Ilie pe muntele 9a'orului, la Schim'area la Faţă a 0omnului( 9oate acesteaa7ută să -nţelegem cât de mare piedică se face vrednicia, cu responsa'ilităţile ei -ndrumul unui cre!tin spre ai(

Onii -n vreme ce ar tre'ui să fie numai 'ucurie, atât lăuntric cât !i la e%terior, pentru că0umne1eu a iconomisit să fie eli'eraţi de orice responsa'ilitate, dimpotrivă, ei urmărescresponsa'ilităţi !i vrednicii, iar atunci când nu li se dau se chinuiesc, stricându/!i astfelsufletul !i trupul lor, 'iserica lui 0umne1eu, după cum spune Sfântul :postol *avel(0e!i 0umne1eu le pregăte!te slava cerească, ei vor să meargă -n ai, dar să fie slăviţi !ide oameni(

*oate mă va -ntre'a cinevaJ B0e ce unii sunt slăviţi atât de oameni cât !i de0umne1euH”( Nimeni nu va fi slăvit de 0umne1eu, atunci când caută slava oamenilor(Să nu urmărească nimeni niciodată responsa'ilităţi :tunci când este slo'o1it deresponsa'ilităţi ar tre'ui să se 'ucure, iar nu să se mâhnească( 0acă nu se 'ucură,-nseamnă că e%istă -nlăuntrul său viclenie sau mândrie( Niciodată să nu urmărimvrednicii prin care să fim slăviţi, deoarece aceasta dovede!te că 'oala este agravată(:rată că mergem pe un drum gre!it, altul decât cel al smereniei, pe care au mers Sfinţii*ărinţi !i au a7uns -n ai(

Cunoa!tem atâţia Sfinţi *ărinţi care au fugit de vrednicii, egumenii, preoţie, episcopie(Onii !i/au tăiat mâinile, alţii nasul, alţii urechile iar alţii lim'a, ca să nu fie cumădularele -ntregi !i astfel să fie hirotoniţi( Onii erau ascun!i -n coli'ele lor !i au fosthirotoniţi pe deasupra acelora, iar pe alţii i/au hirotonit de departe, precum pe Sfântul:mfilohie( 0e!i erau -nvăţaţi !i sfinţi, ei au -nţeles marea vrednicie a sufletului precum!i marea greutate a responsa'ilităţilor, care devin o piedică pentru mântuirea omului, !ide aceea le refu1au( Onii ca ace!tia au aflat calea cea dreaptă(

<i -n Sfântul 3unte unii consideră preoţia piedică -n viaţa duhovnicească, pentru căafară de celelalte -ndatoriri sunt nevoiţi să meargă la hramuri cu episcopi / desigur,hramuri duhovnice!ti / dar nici acestea nu -i odihnesc( Când eram -n o'!te am cunoscutun diacon care a -m'ătrânit !i a murit diacon( :tunci -nsă când era monah tânăr mănăstirea avea nevoie de diacon !i l/au hirotonit( 3ai târ1iu au venit alţii mai tineri(:ceia au devenit diaconi !i preoţi, iar el dădea mereu rândul celorlalţi !i astfel a rămas

diacon( Când -i cereau să se facă preot spuneaG B:cum mănăstirea nu are nevoie( Slavălui 0umne1eu, sunt fraţi tineri?”( =/au pus la cancelarie, dar când au venit -n mănăstiretineri cu carte, a cerut 'inecuvântare !i a plecat de la cancelarie( ;dată, când mănăstireaa trecut printr/o -ncercare, acest diacon evlavios a cerut unui preot virtuos să ia stăreţia(:cela -nsă i/a spusG BSfinţia 9a de ce eviţi răspunderile !i le pui pe umerii meiH Fă/teSfinţia 9a proiestos !i mă voi face !i eu stareţ",( :stfel unul a devenit stareţ, iar celălalt

proiestos( :tunci când lucrurile s/au mai a!e1at !i mănăstirea mergea 'ine, acela ademisionat din funcţia de proiestos( 3ult m/a a7utat diaconul acesta( :vea mult ar de la0umne1eu( *e el -l chemau la Sfânta inotită atunci când aveau su'iecte grele, ca sa/!ispună parerea sa luminată(

/ *ărinte, care este pricina pentru care unii oameni duhovnice!ti, de!i nu iu'esc 'anii,urmăresc -nsă slavaH Este vala'il ceea ce spuneau vechii eliniG B3ulţi au urât 'ogăţia,dar slava nici unul” H/ Este de vină capul lor cel sec? :ceasta este slavă de!artă( 3a%ima B3ulţi au urât

'ogăţia(” este o mentalitate lumească, nu -ncape -n viaţa duhovnicească( :cestea lespuneau vechii elini care nu cuno!teau pe adevăratul 0umne1eu( &n viaţa duhovniceascăslava lumească tre'uie să dispară( : suferit cineva o necinste mai mare decât aceea pecare a suferit/o ristosH Sfinţii *ărinţi urmăreau necinstea, dar 0umne1eu -i cinstea(

:ce!tia se află -ncă -n stadionul lumesc( Doacă fot'a= *:;/:E / S=:>: ? Slavadespre care se vor'e!te -n Evanghelie are dragoste !i smerenie(

*reaslăve!te pe Fiul 9ău, spune, ca !i Fiul 9ău să 9e preaslăvească((( <i aceasta este viaţave!nicăJ să te cunoască pe 9ine, singurul 0umne1eu adevărat( :dică ristos a cerut de la0umne1eu ca oamenii să/= cunoască pe I1'ăvitorul lor !i astfel să se mântuiască( :stă1icei mai mulţi se interesea1ă cum să do'ândească slavă de peste tot( Slavă de aici, slavăde dincolo, !i -n cele din urmă sfâr!esc -n((( ne'unie de aici, ne'unie de acolo( :ceasta

este ceea ce a spus ristosG *rimesc slavă unii de la alţii , rătăcind pe alţii !i rătăciţi fiindei -n!i!i( Cu astfel de lucruri -mi vine să vomit( &ntr/o astfel de atmosferă nu pot trăi nicimăcar două1eci !i patru de ore(

esponsa'ilităţile sunt o mare piedică -n viaţa duhovnicească( 9oţi cei care vor să facălucrare duhovnicească evită responsa'ilităţile( 0e o'icei nimeni nu a vă1ut un sfâr!it

'un la cei ce urmăresc vrednicii !i ranguri( Intră elementul personal, egoismul, iar apoi proiesto!ii se ciocnesc !i se ceartă -ntre ei pentru că !i -ntr/un proiestos !i -n celălalte%istă egoism( &nsă cei ce se nevoiesc cu mărime de suflet !i nu caută odihna, ci senesocotesc pe ei -n!i!i -n orice lucrare a lor, a7ută foarte mult, pentru că numai atunci seodihnesc sufletele ce au nevoie de a7utor( :tunci se va odihni lăuntric !i sufletul lor, atât-n această viaţă cât !i -n cea ve!nică(

3ai demult Sfinţii *ărinţi plecau -ntâi -n pustie !i se pustiau de patimile lor prin

nevoinţa pe care o făceau( Se lăsau -n mâinile lui 0umne1eu fără planuri !i programări personale !i fugeau de vrednicii !i stăpânire, chiar !i atunci când a7ungeau la măsurasfinţeniei / afară numai dacă iserica 3amă avea nevoie( :tunci făceau ascultare devoia lui 0umne1eu !i slăveau numele =ui prin viaţa lor cea sfântă( :dică se făceaudonatori duhovnice!ti de sânge, după ce mai -ntâi do'ândeau o stare 'ună de sănătateduhovnicească -n pustie printr/o hrană duhovnicească 'ună !i printr/o tre1vie ne-ncetată(

Conducerea în 'iserică

iserica ;rtodo%ă a funcţionat -ntotdeauna prin sinoade( 0uhul ortodo% cere ca -niserică să funcţione1e Sinodul, iar -n mănăstiri Sina%a ătrânilor(

:rhiepiscopul !i Sinodul să hotărască -mpreună Stareţul sau stareţa !i Consiliulmănăstiresc să hotărască -mpreună :rhiepiscopul este primul -ntre egali( <i patriarhul nueste papă ci are acela!i grad cu ceilalţi ierarhi( &n timp ce *apa are alt grad / stă la-nălţime !i i se sărută papucul / patriarhul stă -mpreună cu ceilalţi ierarhi !i apro'ă( <i unstareţ sau o stareţă -n raport cu proiesto!ii sunt tot primii -ntre egali(

:rhiepiscopul sau un stareţ nu poate face ce vrea 0umne1eu luminea1ă pe un ierarh sau

un proiestos -ntr/o pro'lemă pe altul -n alta( >e1i că !i cei patru Evangheli!ti secompletea1ă unul pe celălalt( 9ot astfel !i aici, fiecare -!i spune părerea sa, iar atuncicând e%istă părere contrară se scriu procese ver'ale( *entru că atunci când este vor'a săse ia o hotărâre contrară poruncilor Evangheliei !i unul nu este de acord cu aceasta, dacănu va cere să se scrie părerea lui -nseamnă că este de acord cu acea hotărâre( 0acă nueste de acord, dar semnea1ă fără să se consemne1e părerea lui, face rău !i esterăspun1ător pentru aceastaJ este vinovat( &n timp ce dacă -!i spune părerea sa !ima7oritatea este -mpotrivă, el este -n regulă -naintea lui 0umne1eu( 0acă -n iserică

Sinodul sau -n mănăstiri Sina%a nu funcţionea1ă corect, atunci, de!i vor'im de duhortodo%, -l avem totu!i pe cel papal( 0uhul ortodo% -nseamnă ca fiecare să/!i spună !i să/!i scrie părerea sa, iar nu să tacă pentru că se teme sau să lingu!ească pentru a se pune

'ine cu arhiepiscopul sau cu stareţul(

0ar !i clericii care intră -n conducere de tineri, de!i au calităţi pentru aceasta, se vatămă,se netre'nicesc( Intră -n angrena7e, conducere, cancelarie etc( !i nu se folosescduhovnice!te, de!i au -nclinaţii( Onii dacă nu s/ar fi netre'nicit !i ar fi făcut lucrareduhovnicească -n ei -n!i!i, ar fi a7uns mai târ1iu oameni de 'a1ă -n iserică( :tunci cândomul nu se ocupă de sine -n -nţelesul cel 'un, adică nu face lucrare -n el -nsu!i, este canegustorul care cumpără !i vinde, dar nu !tie ce datorie are, sfâr!ind -n cele din urmă -n

pu!cărie(

3ult mă doare când aud de preoţi tineri că sunt la 'irou( 0acă ar fi rămas -ncă puţin

afară de conducere, ar fi a7utat mai târ1iu mai mult( 0in păcate -nsă, adeseori devin proiesto!i preoţi tineri, iar nu cei e%perimentaţi, care ar fi putut face lucrareduhovnicească -n turma lor( &n felul acesta răul devine -ndoit( :dică cei tineri -!i iauasupra lor responsa'ilităţi -nainte de a face lucrare duhovnicească -n ei -n!i!i !i se află -nfuncţii -n care tre'uie să dăruiască mai -nainte de a do'ândi 'ogăţia duhovnicească( Iar cei mai mari, neavând funcţii de răspundere, nu au posi'ilitatea să ofere e%perienţa lor

preţioasă !i luminarea lor dumne1eiască(

"umne#eiasca 7iturghie

- Părinte, când se săvârşeşte Dumnezeiasca 9iturg"ie trebuie ca de fiecare dată săe6iste cineva care să se împărtăşească?/ 0a, pentru că scopul principal al 0umne1eie!tii =iturghii este -mpărtă!ireacredincio!ilor, fie !i a celor puţini care sunt pregătiţi( Căci mai toate rugăciunile suntcitite de preot pentru credincio!ii care se vor -mpărtă!i( 0e aceea cel puţin unul tre'uiesă se -mpărtă!ească( Fire!te, se poate -ntâmpla ca nici unul să nu fie 'ine pregătit(:ceasta e altceva( Este 'ine -nsă să se -mpărtă!ească măcar un copil mic, chiar !i un

prunc( Iar dacă nu se află nimeni, atunci =iturghia se săvâr!e!te numai ca să se-mpărtă!ească preotul !i să se pomenească numele( :ceasta, -nsă, să fie o e%cepţie, iar nu

o regulă(

;ricine poate trăi faptele Noului 9estament la fiecare =iturghie( Sfânta *roscomidie esteetleemul, Sfânta 3asă este Sfântul 3ormânt, iar 3ântuitorul răstignit este Aolgota(:oată creaia se sfineşte prin Dumnezeiasca 9iturg"ie, prin prezena lui $ristos.

/fintele 9iturg"ii in lumea. ste înfricoşător ceea ce ne-a dat Dumnezeu. *u suntemvrednici de aceasta< E%istă preoţi care -n fiecare =iturghie trăiesc această 9aină-nfrico!ătoare(

Mi-a s!us un cleric că un !reot foarte sim!lu şi "un îi s!unea îmi 'ine foarte #reu săconsum Sfintele( 5mi ca% lacrimile mele cele mur%are în Sf/ntul otirA nu le !ot ţine şi

!entru asta mult mă m/hnesc”( 6i !l/n#ea( )ar acela i-a s!us S!une-) lui Hristos să-mi %ea şi mie !uţine lacrimi mur%areI7”(

/ *ărinte, de ce co'orâţi din strană atunci când preotul se -nchină pentru Sfânta=iturghieH/ Co'or pentru că -n vremea aceea când se roagă preotul 0umne1eu -i trimite aruldumne1eiesc ca să/l slo'o1ească de slă'iciunile lui, pentru a putea săvâr!i Sfânta=iturghie( :tunci !i credincio!ii tre'uie să se roage cu evlavie ca !i ei să primească ar(0umne1eiasca =iturghie -ncepe cu *roscomidia( Câteodată 0umne1eu iconomise!te să-nţelegem !i să trăim !i noi Sfintele 9aine?

tunci c/n% eram !araclisier mi s-a înt/m!lat următorul lucru %ată& !e c/n% !reotul

făcea roscomi%ia& în 'reme ce s!unea =a o oaie la $un#hiere s-a a%us& am au0it #emete %e miel !e Sf/ntul Disc( )ar c/n% a s!us Se $un#hie Mielul *şi Fiul, lui Dumne0eu& am au0it 0"ierăt %e la Sf/nta roscomi%ie( 5nfricoşător7 De aceea le s!un !reoţilor să nu !re#ătească %e mai înainte Sf/nta roscomi%ie şi %u!ă aceea să facăcelelalte în mo% formal( %ică nu tre"uie să taie !rescura %e mai înainte şi în cli!aaceea numai să aşe0e Sf/ntul Tru! !e Sf/ntul Disc şi să s!ună Se $un#hie Mielul lui

Dumne0eu şi =a o oaie la $un#hiere s-a a%us& %u!ă ce %e$a au scos Sf/ntul Tru!( <umaiatunci c/n% s!un aceste cu'inte tre"uie să ia co!ia şi să însemne !rescura( %ică să-

un#hie” atunci c/n% s!un Se $un#hie Mielul lui Dumne0eu(

:tunci când preotul sună clopoţelul -n vremea *roscomidiei să pomeniţi !i voi -n tainănumele, să participe !i inima voastră la durerea fiecărui suflet ce/ pomeniţi, fie viu, fieadormit( Să aduceţi -n mintea voastră toate ca1urile oamenilor, dar !i pe cei pe care -iaveţi -n mod deose'it -n atenţia voastră !i să spuneţiG B3aria, Nicolae((( 9u !tii,0umne1eule, pro'lemele lor? :7ută/i?” 0acă vi se dau nume ca să le pomeniţi, pomeniţi/le la câteva Sfinte =iturghii, unele la trei, altele la cinci, iar după aceea să se pomenească!i celelalte( 0e ce să ai pe unii pe care -i pomene!ti mereu, iar pe alţii care au nevoie sănu/i pomene!ti delocH :ceasta n/o -nţeleg( Nume de catolici, de martori ai lui Iehovaetc( nu este 'ine să/i pomene!ti la Sfânta *roscomidie( *entru ace!tia nu se pot scoate

miride !i nici parastas nu se poate face( *entru sănătatea !i luminarea lor ne putem ruga,chiar !i paraclis putem face(

/ *ărinte, unii preoţi spun că nu vor să liturghisească adesea ca să nu se o'i!nuiască(/ Nu este corect să spună a!a ceva preotul( Este ca !i cum ar spuneG BNu merg regulat larudele mele, ca să mă primească mai 'ine atunci când le fac o vi1ită”( Este nevoie -nsăde pregătire( Sfânta -mpărtă!anie vindecă, sfinţe!te pe cel ce se nevoie!te( Cum să/l a7ute

pe unul care nu se nevoie!teH Ce să schim'e ristos dacă -nsu!i omul nu se schim'ăH



%ată la eştera Sf/ntului tanasie era un stareţ cu %oi ucenici( Bnul era ieromonah şicelălalt iero%iacon( 5ntr-o 0i au mers ucenicii la o "isericuţă să slu$ească( reotul însăin'i%ia mult !e %iacon& %eoarece %iaconul era mai inteli#ent şi în%em/natic la toate(

Dar nici %iaconul nu a$uta situaţia cu felul său e#oist %e a fi( reotul s-a !re#ătit lae?terior& citin% ru#ăciunile %e îm!ărtăşanie şi făc/n% toate canoanele necesare( Din

!ăcate& însă& n-a făcut lucrul cel mai im!ortant& şi anume& !re#ătirea lăuntrică& a%ică să se s!o'e-%ească cu smerenie ca să alun#e %in inima sa in'i%ia& care nu %is!are !rin schim"area hainelor noastre şi s!ălarea ca!ului( stfel& %oar cu această !re#ătiree?terioară& a mers la înfricoşătorul ertfelnic să litur#hisească( 5nsă %e în%ată ce aînce!ut să !roscomi%ească& ce s-a înt/m!lat> S-a au0it %eo%ată un 'uiet mare şi a 'ă0ut cum !leacă Sf/ntul Disc %e la roscomi%ie şi %is!are( 6i astfel& n-au mai !utut litur#hisi( Dacă nu i-ar fi îm!ie%icat 2unul Dumne0eu în felul acesta şi !reotul ar filitur#hisit în această stare %uho'nicească în care se afla& #/n%ul îmi s!une că ar fi !ăţit un mare rău(

/ *ărinte, dacă se -ntâmplă ceva -n timpul Sfintei =iturghii, poate fi -ntreruptăH/ Când se săvâr!e!te Sfânta =iturghie preotul n/o poate lăsa neterminată, orice s/ar -ntâmpla( Chiar !i ră1'oi de s/ar anunţa, el tre'uie s/o săvâr!ească( Sau dacă du!manii ar veni lângă 'iserică, preotul va căuta numai să se gră'ească puţin ca s/o termine( >a a7uta0umne1eu să o săvâr!easă( 0ar tre'uie să avem -ncredere -n 0umne1eu, să nu netemem(

=iturghisitorul Celui *rea -nalt tre'uie să ai'ă multă luare/aminte, curăţie !i acrivie(*reoţii sunt mai presus de -ngeri( Sfinţii -ngeri -!i acoperă feţele lor -n vremea0umne1eie!tii Euharistii, -n timp ce preotul o săvâr!e!te(

Capitolul & ! Sărbători şi #ile nelucrătoare

Să pră#nuim$ credincioşilor$ pră#nuire duhovnicească---

&n marea =ui dragoste !i prin negrăita =ui veselie, pe care o aduce -n sufletelecredincio!ilor -n toate Sfintele =ui săr'ători, ristos ne -nvie cu adevărat ridicându/neduhovnice!te la -nălţime( Este destul să participăm !i să avem dorinţă de a pră1nui

duhovnice!te( :tunci petrecem săr'ătorile duhovnice!te !i ne -m'ătăm duhovnice!te devinul paradisiac, pe care ni/ aduc Sfinţii !i ne cinstesc cu el(

- Părinte, cum poate trăi cineva du"ovniceşte în sărbători?! Ca să trăim săr'ătorile tre'uie să avem mintea noastră la acele 1ile sfinte, iar nu latre'urile pe care le avem de făcut pentru aceste sfinte 1ile( Să ne gândim la faptelefiecărei 1ile sfinte / Na!terea 0omnului, ote1ul 0omnului, *a!tile etc( / !i să rostimugăciunea lui Iisus slavoslovind pe 0umne1eu( &n felul acesta vom săr'ători cu multă



evlavie fiecare săr'ătoare( 3irenii vor să -nţeleagă Crăciunul cu porcul, *a!tile cumielul, =ăsaturile de sec cu dulciuri( &nsă monahii adevăraţi -n fiecare 1i trăiesc fapteledumne1eie!ti !i se veselesc necontenit( &n fiecare săptămână ei trăiesc Săptămâna 3are(&n fiecare miercuri, 7oi !i vineri trăiesc 3area 3iercuri, 3area Doi !i 3area >ineri, adică*atimile lui ristos, iar -n fiecare 0uminică *a!tile, -nvierea( ;are va tre'ui să vinăSăptămâna 3are ca să ne aducem aminte de *atimile lui ristosH 9re'uie să vină *a!tilecu mielul ca să pricep pe Bristos a -nviat”, ca mireniiH Ce a spus ristosH Fiţi gata?, aspus( N/a spus B*regătiţi/vă acum?”( 0in clipa -n care ristos a spusG Fiţi gata?, mireanul!i mai ales monahul tre'uie să fie gata mereu( Să cercete1e !i să trăiască mereu fapteledumne1eie!ti( Când cineva cercetea1ă faptele fiecărei săr'ători, fire!te, va fi mi!cat !i seva ruga cu mai multă evlavie( :poi la slu7'e, mintea să fie la faptele pe care lesăr'ătorim !i să urmărim cu evlavie troparele ce se cântă( Când mintea este la-nţelesurile dumne1eie!ti, omul trăie!te faptele !i astfel se schim'ă( :tunci când, de

pildă, ne gândim la un sfânt pe care -l avem la evlavie sau la Sfântul pe care -l pră1nuim,

mintea va merge !i puţin mai susJ va merge -n Cer( Iar când ne gândim la Sfinţi, atunci !iSfinţii se gândesc la noi !i ne a7ută( &n felul acesta omul -!i face prietenie cu Sfinţii, careeste cea mai sigură prietenie( :tunci, de!i este singur, poate trăi -mpreună cu toţiG cuSfinţii, cu -ngerii !i cu toată lumea( Să fie singur !i să simtă toată această comuniune?*re1enţa sfinţilor este vie( 9oţi Sfinţii sunt copiii lui 0umne1eu care ne a7ută pe noi,oamenii, copiii cei necă7iţi ai lui 0umne1eu(

*e Sfinţii no!tri care !i/au vărsat fie sângele, fie sudoarea !i lacrimile pentru dragostealui ristos, -ntotdeauna tre'uie să/i pră1nuim cu evlavie, ca să fim a7utaţi( Iar cândau1im la Sina%arG B-n această 1i pomenirea Sfanţului((”, -n clipa aceea să ne sculăm -n

picioare, precum soldaţii stau -n po1iţie de drepţi atunci când se citesc numele fraţilor lor eroi că1uţi( B-n 1iua cutare a lunii(, soldatul cutare a că1ut pe frontul cutare”(

Ca să simţim evenimentul săr'ătorii nu tre'uie să lucrăm( &n >inerea 3are, de pildă,dacă vrei să simţi ceva, nu tre'uie să faci nimic afară de rugăciune( &n lume sărmaniimireni au multe tre'uri( &n >inerea 3are -!i trimit urăriG B=a mulţi ani? Să trăiţi?” Nu se

potrive!te? &n >inerea 3are eu mă -nchid -n Coli'ă( *recum -n săptămâna de după primirea Schimei 3ari lini!tea ce urmea1ă a7ută, pentru că arul dumne1eiesc adapăsufletul !i schimonahul -nţelege ce s/a petrecut cu el -nsu!i, tot astfel !i la săr'ători mult

a7ută lini!tea( Ni se dă prile7ul să ne odihnim puţin, să citim !i să ne rugăm( >a veni ungând 'un, ne vom cerceta pe noi -n!ine, vom rosti puţin !i ugăciunea lui Iisus !i astfelvom -nţelege ceva despre faptul dumne1eiesc al 1ilei(

=%ai bun este puţinul celui drept---/

:stă1i, din păcate, nu folosim li'ertatea spre 'ine, pentru sfinţire, ci pentru laici1are(3ai demult oamenii lucrau toată săptămâna, iar 0uminica era nelucrare( :cum nu

lucrea1ă nici sâm'ăta( 0ar trăiesc duhovnice!te mai mult sau păcătuiesc mai multH 0acă!i/ar valorifica timpul lor pentru cele duhovnice!ti, oamenii ar fi altfel, ar fi mai adunaţi(

Noi, oameni nenorociţi ce suntem, pe toate le facem -n pagu'a celor duhovnice!ti, adică-l nedreptăţim pe ristos( 3irenii orice lucru -l au de făcut, 0uminica se hotărăsc sâ/facă( Caută vreo 0uminică pentru lucrul acesta, vreo săr'ătoare pentru celălalt !i astfelvine peste ei urgia lui 0umne1eu( Ce a7utor vor avea după aceea de la SfinţiH 0uminicaeste 1i de corvoadăH Chiar !i o mică slu7ire de ar vrea să ne facă cineva, să o facă, dar nu0uminica(

Noi nu lăsăm pe 0umne1eu să ne călău1ească( Iar tot ceea ce nu se face cu credinţă -n0umne1eu, nu are legătură cu 0umne1euJ este ceva lumesc( 0e aceea nici nu are

'inecuvântare lucrul pe care -l facem !i astfel nu are re1ultate 'une( 0upă aceea spunemGB0iavolul este de vină”( Nu este de vină diavolul, ci noi nu lăsăm pe 0umne1eu să nea7ute( Când lucrăm -n 1ile de săr'ătoare dăm drepturi diavolului !i de la -nceput intră -n

lucrările noastre( 3ai 'un este puţinul celui drept decât 'ogăţia multă a păcăto!ilor,spune psalmul( :ceasta are 'inecuvântare, toate celelalte sunt tala!( :!adar, tre'uie săavem credinţă, mărime de suflet !i evlavie !i să le lăsăm pe toate cu -ncredere -n pronialui 0umne1eu( :ltfel, diavolul ne va pune să lucrăm -n săr'ători, iar -n celelalte 1icevom căsca gura(

<i să vedeţi cum 0umne1eu niciodată nu/ părăse!te pe om? &n 0uminici !i săr'ători nuam lucrat !i de aceea 0umne1eu niciodată nu m/a lăsat, ci toate tre'urile mi le

'inecuvântă(

&mi aduc aminte că odată au venit ni!te ma!ini de treierat -n sat !i l/an -n!tiinţat pe tatălmeu că vor -ncepe -n 1iua de 0uminică, mai -ntâi cu ogoarele noastre, după care vor

pleca mai departe( :tunci tatăl meu -mi spuneG 8Ce să facemH :u venit ma!inile"( BEunu lucre1 0uminica, i/am spus( Să -ncepem de luni”( B0acă vom pierde această oca1ie,ne vom chinui mult cu caii”, -mi spune tatăl meu( 8Nu/i nimic”, -i spun( =asă să treie1

până la Crăciun"( :poi am mers la 'iserică fără să dăm importanţă faptului( 0e -ndată cema!inile au pornit spre locul de treierat, s/au stricat -n drum !i au -n!tiinţat din nou petataG 8Să ne iertaţi, dar s/au stricat ma!inile( >om merge la Ioanina să le reparăm !i lunivom -ncepe -ntâi de la dumneavoastră?" :stfel n/au mai treierat 0uminică, ci luni( 3ulte

de acestea au vă1ut ochii mei(

"acă noi$ monahii$ nu ţinem sărbătorile$ atunci mirenii ce să mai facă

Ce duh e%ista mai demult -n mănăstiri? &mi aduc aminte cum mirenii săr'ătoreau 1iuaCrucii pe calendarul nou !i după aceea aduceau strugurii -n Sfântul 3unte( Se -ntâmplaca -n 1iua când a7ungeau -n Sfântul 3unte să avem noi @iua Crucii după calendarulnostru, dar părinţii niciodată nu mergeau să descarce( :tunci ori se -ntorceau, ori lăsau

acolo !i caicul !i strugurii( =a fel se petrecea !i cu untdelemnul sau cu lemnele, dacăveneau -n 1i de săr'ătoare( <i pe atunci mănăstirile erau sărace, dar părinţii se gândeauGB0aca va vedea cineva pe călugări că lucrea1ă -n această 1i, ce va spuneH”( *referau demii de ori să le ia furtuna, să se piardă !i strugurii !i untdelemnul, decât să le descarce !isă piardă săr'ătoarea !i să smintească !i suflete(

:cum -nsă((( ;dată mă aflam la o mănăstire -n a7unul unei săr'ători !i descărcau struguri0upă aceea au fost trimi!i mai mulţi fraţi să calce strugurii( Seara aveau priveghere, dar au mutat/a( ăd !i mirenii lucrurile acestea !i după aceea spunG 8Săr'ătorile nu suntnimic”(

3ai ales noi monahii, avem tre'uinţă de multă luare/aminte ca să nu lucrăm -n săr'ători, pentru că făcând a!a păcătuim !i noi dar ne facem !i pricină de sminteală mirenilor, păcătuind astfel -ndoit( 3irenii caută prete%te ca să/!i -ndreptăţească păcatele lor( Se poate ca ace!tia să lucre1e 1i !i noapte, să nu ţină săr'ătorile, iar atunci când văd ocălugăriţă sau un călugăr lucrând -n 1i de săr'ătoare, siliţi de o mare nevoie, le spunediavolulG (>e1i că !i călugării lucrea1ăH 9u de ce să nu lucre1iH”( <i astfel -!i odihne!tecon!tiinţa( Chiar !i o pătură să scuture o călugăriţă intr/o 0uminică, mirenii care o vor vedea vor spuneJ B0acă lucrea1ă călugăriţele, noi de ce să nu mergem la serviciuH", 0eaceea este tre'uinţă de multă luare/aminte, ca să nu ne facem pricină de sminteală(

/ *ărinte, dar dacă vine vreun me!ter să lucre1e -ntr/o 1i de săr'ătoare, de pildă laIntrarea -n iserică a 3aicii 0omnuluiH/ Intrarea -n iserică a 3aicii 0omnului !i să lucre1e me!ter -n mănăstire?H Nu se

potrive!te? Să nu lucre1e?

/ *ărinte, aceasta s/a -ntâmplat pentru că sora nu s/a gândit să/i spună să nu vină(/ :tunci sora tre'uie să facă canon(

/ *ărinte, intr/o 1i de săr'ătoare, după priveghere, de moţăie cineva, poate face un lucru

de mână !i să rostească ugăciunea lui IisusH/ 3etanii nu poate faceH Să facă metanii ca să se tre1ească( 0e ce să facă lucru de mânăH

/ Nici 0uminica, după ce !i/a făcut datoriile lui duhovnice!ti, nu poate, de pildă -mpletimetaniiH/ 0e ce să -mpletească metaniiH 0e ce nu te saturi duhovnice!te -n această 1iH 0in

păcate, intră !i -n mănăstiri duhul lumesc( =a unele mănăstiri, precum am au1it, -n0uminici sau la marile săr'ători, -ncepând de la amia1ă călugării merg la ascultări( 0e

parcă ar muri de foame copiii lor sau ar avea datorii !i le/ar scoate casa la licitaţie( Esteatât de mare nevoieH :ltceva este arhondarul, 'ucătarul( =a arhondaric !i la 'ucătărieeste nevoie( Nu se poate să nu meargă nimeni(

0acă se -ntâmplă uneori să/mi aducă cineva pe!te, -i spunG 8ia/l !i du/te"( 0acă unuladuce pe!te viu, altul mort, atunci ar -nsemna să mă ocup numai de pe!te( Bn !escar i-a a%us într-o Duminică %imineaţa !eşte !entru !ra0nic( @ărinte& este !roas!ăt:& îi s!une( @2ine& %ar astă0i este Duminică( =/n% i-ai !rins %e sunt !roas!eţi>:& întrea"ă mirat ărintele

Mina( stă0i %imineaţă:& îi răs!un%e !escaru runcă-i fiule7 ceştia sunt afurisţi:& îi s!une ărintele Mina( 6i %acă 'rei să te con'in#i& aruncă un !eşte la motan şi 'ei 'e%ea

că nu-1 'a m/nca:( 5ntr-a%e'ăr !escarul a aruncat un !eşte la motan& %ar acela şi-aîntors ca!ul îna!oi& arăt/n% %e0#ust( astfel %e sensi"ilitate a'eau cei %e %emult(

:stă1i ve1i la mănăstiri -n Săr'ătorile mari muncitori, me!teri((( ;dată, de :dormirea3aicii 0omnului, la o mănăstire o echipă de mai mulţi lucrători cu dru7'e tăiau pădurea(Cu toate că cerul era semn, a venit un nor, au că1ut ni!te trăsnete lângă tăietori, care aufugit cuprin!i de atâta frică -ncât, de!i pădurea a luat foc, n/au mai anunţat( Cu multăgreutate an reu!it apoi să/l stingă( &n 0uminica următoare iară!i dru7'eJ de data aceastaan urcat -n pădure două echipe( Incendiile sunt urgia lui 0umne1eu, pentru că tăiemlemne -n duminici !i săr'ători( <i răul este că nu pricepem( :m trecut dincolo de limitară'dării lui 0umne1eu(

0acă au nevoie, călugări să facă un !irag de rugăciuni, o sută de 'oa'e, atunci0umne1eu va lumina pe cineva !i le va trimite o sută de mii( =ucrarea monahului esterugăciunea( 0acă noi, monahii, nu avem -ncredere -n 0umne1eu, atunci cine să ai'ăH3ireniiH 0umne1eu se o'ligă să/l asculte pe monahul care -i -ncredinţea1ă viaţa sa(

:tunci când eram -n o'!te, se afla acolo un a7utor de econom( :cesta -!i făcea repedetoate tre'urile, de!i nu era sprinten !i nu pleca niciodată din 'iserică mai -nainte de a se

termina Sfânta =iturghie( Eu eram mai sprinten !i plecam !i -nainte de terminarea Sfintei=iturghii ca să pregătesc sinodiconul 5, dar toate -mi ie!eau anapoda( Oneori mi se vărsai'ricul cu cafea, alteori -mi cădeau ce!tile !i paharele !i se spărgeauJ toate -mi mergeauanapoda( :cela pleca la sfâr!itul Sfintei =iturghii, -!i făcea Sfânta Cruce !i credea că0umne1eu o să/l a7ute( Iar dacă -l certau, primea cu smerenie( :vea smerenie !i sefolosea -ndoit(

9 5ncă!ere mare& s!ecială !entru oas!eţi aleşi



!n tot cazul, când oamenii nu dau importană la amănunte care nu vatămă dacă setrec cu vederea, atunci se folosesc şi slavoslovesc îndoit pe /finii pe care îi

prăznuiesc. /ă luăm aminte pe cât putem la tot ceea ce facem să nu fie în pagubacelor du"ovniceşti, ci să le dăm întâietate acestora, ca să se sfinească toate lucrărilenoastre şi să avem şi binecuvântarea lui Dumnezeu. Dacă cineva pune mai înaintetreburile şi pe urmă rugăciunea, preuieşte mai mult cele materiale decât celedu"ovniceşti. 1ar lucrul acesta dovedeşte mândrie şi lipsă de evlavie. 9ucrul ce se facenu se sfineşte prin falimentul du"ovnicesc. Dacă vom da întâietate la celedu"ovniceşti, Dumnezeu pe toate le va rândui.

0acă noi, monahii, nu ţinem săr'ătorile, atunci mirenii ce să mai facăH 0acă noi nufacem cele duhovnice!ti !i nu rugăm pe Sfinţi să ne a7ute, cine se va ruga lorH Spunemcă noi credem -n 0umne1eu, dar nu avem -ncredere -n E= 0acă noi, monahii care

purtăm rasă, nu respectăm Canoanele, ci pe toate le călcăm !i le necinstim, ce sens mai

are atunci viaţa noastrăH

7ucrea#ă în duminici şi sărbători şi îi a*ung nenorociri

0e o'icei, -nainte de >ecernia unei săr'ători sau a 0uminicii -ncetea1ă orice lucrare(Este mai 'ine să se lucre1e mai mult in 1iua de mai -nainte de a7un / atunci când se poaterândui aceasta / !i să nu se lucre1e după >ecernia a7unului( :ltceva este să facă cineva-ntr/o săr'ătoare sau 0uminică un lucru u!or după amia1ă, atunci când este mare nevoie,dar !i acesta cu mare gri7ă( 3ai demult chiar !i ţăranii care erau la ogoarele lor, de -ndatăce au1eau clopotul de >ecernie, -!i făceau Cruce !i -ncetau munca( =a fel !i femeile cestăteau acasă, se sculau, -!i făceau Cruce !i lăsau -mpletitul sau orice altceva lucrau( Iar 0umne1eu -i 'inecuvânta( Erau sănăto!i !i se 'ucurau((( :cum au desfiinţat săr'ătorile,s/au -ndepărtat de 0umne1eu !i de iserică !i -n cele din urmă tot ce scot din munca lor dau la doctori !i la spitale(((

%ată a 'enit un tată la =oli"ă şi mi-a s!us =o!ilul meu se îm"olnă'eşte a%esea şime%icii nu !ot afla ce are”( Să încete0i %e a mai lucra Duminica şi toate se 'or

schim"a”& i-am s!us( 6i intr-a%e'ăr& n-a mai lucrat şi co!ilul lui s-a făcut "ine(

!ntotdeauna le spun mirenilor să înceteze de a mai lucra Duminicile şi sărbătorile casă nu-i a0ungă nenorociri în viaă. 5iecare îşi poate rândui treburile, astfel încât sănu le facă în Duminici şi sărbători. sena problemei este sensibilitateadu"ovnicească. Dacă e6istă sensibilitate, se pot afla soluii pentru toate. i c"iar devor păgubi puin din pricina unor sc"imbări ale treburilor lor, vor primi îndoităbinecuvântare. Dar muli nu îneleg aceasta. *u merg nici la /fânta 9iturg"ie. /fânta

9iturg"ie sfineşte. 0acă cre!tinul nu merge 0uminica la 'iserică, cum se va sfinţiH

0in păcate -nsă, oamenii -ncet/-ncet merg -nspre a nu mai respecta nici săr'ători, nicinimic( >e1i că !i numele le schim'ă, ca să nu/!i mai aducă aminte de sfinţi( *e >asiliTi ofac >iTiJ pe @oe, @o1o, spunând astfel de două ori B@oo” ( :u pus săr'ătoarea mamei, alui mai, aprilie( *este puţin vor spuneG B:stă1i este săr'ătoarea anghinarei, cealaltă achiparosului, -n cutare 1iua de na!tere a celui ce a inventat 'om'a atomică sau fot'alul”(0ar nu va lăsa 0umne1eu(((

Capitolul ( ! 1radiţia ortodo9ă

*ărinte, adesea se vor'e!te despre B-nnoire -n iserică” ca !i cum iserica -m'ătrâne!te!i are nevoie de -nnoire?

/ 0a, a -m'ătrânit?((( 0ar chiar !i cei care nu au evlavie, dar au puţină minte, nu sunt deacord cu -nnoirile ce se fac acum, că caută să afle cele vechi( Nu/i mi!că deloc, de pildă,

icoanele noi, ci -!i dau seama de valoarea icoanei vechi( <i dacă aceasta o fac cei ce au puţină minte, cu atât mai mult cei ce au evlavie( 0e aici poţi -nţelege cât de gre!ite suntcele pe care le spun despre B-nnoire” etc(

&stăzi, dacă cineva încearcă să ină puin tradiia, să ină posturile, să nu lucreze însărbători, să fie evlavios, unii spun% ;>nde se trezeşte omul acesta? /-au dus astfel delucruri. &cestea au fost pentru vremurile vec"i<( 1ar dacă le vei răspunde ceva, îi vor spune% ;în ce epocă trăieşti? &cestea nu se mai fac acum( !ncet-încet le iau drept basme. Dar &postolul spune% 1isus $ristos ieri şi azi şi-n veci este &celaşi. Dacă nu

poate cineva să respecte aceste porunci, cel puin să spună% ;Dumnezeule, am greşit?A şi atunci Dumnezeu îl va milui. Dar acum cel care nu respectă poruncilecaută să impună aceasta şi celuilalt, pentru că este mustrat de conştiină.

Ia un demoni1at !i pune/l -ntr/o atmosferă duhovnicească !i vei redea că se va -ntoarce-ncolo !i -ncoace( Nu va putea sta -ntr/un loc, deoarece este silit de atmosferă( =a fel !iace!tia, sunt mustraţi de con!tiinţă !i de aceea -ncearcă să o -nă'u!e spunând acelecuvinte( >alorile le consideră depă!ite, iar vechile rânduieli -ncearcă să le -nlocuiască cuneorânduieli( 3ultă stricăciune e%istă -n lume? Frumuseţea duhovnicească o socotescurâţenie( :dică pentru mireni frumuseţea duhovnicească este urâţenie lumească( Iată

dacă iei un călugăr !i/i tai părul, cât de urât se face? 0ar această urâţenie mireni oconsideră frumuseţe(

<i uită/te, acum se luptă cu iserica, se nevoiesc pentru distrugerea ei( ine, să 1icem cănu cred, -nvaţă ateismul, dar să nu recunoască 'inele pe care -l face iserica !i să selupte cu eaH =ucrul acesta arată multă răutate( Să nu recunoască de pildă că isericaapără copiii, -i a7ută să nu devină haimanale, ci oameni 'uniH :ce!tia -mping pe copii larău, -ngăduie -n mod li'er distrugerea lor( &n timp ce iserica -nvaţăG ”9ânărul să fie



cuminte, să/i respecte pe ceilalţi, să se păstre1e curat ca să a7ungă un om corect -nsocietate”( 0ar lucrurile vor veni iară!i la locul lor(

5n Kusia& o "ătr/nă se ru#a în #enunchi într-o "iserică l/n#ă o coloană( Mer#e o femeie t/nără care era şi un mare om %e ştiinţă& şi-i s!une cestea sunt lucruri%e!ăşiteE tunci "ătr/na i-a răs!uns a această coloană un%e mă ro# şi !l/n# euacum& 'ei 'eni %u!ă o 'reme şi tu şi 'ei !l/n#e( le 'oastre 'in şi trec& %ar creştinismul nu 'a trece nicio%ată”(

>espect faţă de tradiţie

3ulţi Sfinţi 3ucenici, atunci rând nu !tiau dogma, spuneauG BCred ceea ce au hotărâtSfinţii *ărinţi 0acă cineva spunea aceasta, mărturisea? :dică nu !tia să aducă dove1i

prigonitorilor pentru credinţa lor !i să/i convingă, ci avea -ncredere -n Sfinţii *ărinţi( Se

gândeaG BCum să nu am -ncredere -n Sfinţii *ărinţiH :ce!tia au avut mai multăe%perienţă, căci erau virtuo!i !i sfinţi( Cum să primesc eu o neghio'ieH Cum să sufăr săhulească cineva pe Sfinţii *ărinţiH” Să avem -ncredere -n 9radiţie(

:stă1i din păcate, a intrat politeţea europeană !i vor să arate că fac 'inele( >or să aratesuperioritatea, dar -n cele din urmă merg -nspre a se -nchina diavolului celui cu douăcoame( BSă e%iste o singură religie” -ţi spun !i le nivelea1ă pe toate(

:u venit !i la mine unii !i mi/au spusG B9oţi cei care credem -n ristos să facem oreligie” B:ceasta este, le/am spus, ca !i cum am lua aur de atâtea carate !i toate cele ceau fost separate de el !i le/am amesteca din nou ca să facem una( Este corect să leamestecăm iară!iH &ntre'aţi un aurarG este 'ine să amestecăm 1gura cu aurulH S/a dusatâta luptă ca să strălucească dogma ( Sfinţii *ărinţi au !tiut ceva atunci când au inter1islegăturile cu cel eretic(

0ar astă1i spunG BNu numai cu cel eretic, ci !i cu 'udistul !i cu -nchinătorul la foc !i cu-nchinătorul la diavol să ne rugăm( 9re'uie ca !i ortodoc!ii să se afle la rugăciunile !iconferinţele lor( Este o pre1enţă( Ce pre1enţăH =e re1olvă pe toate cu raţiunea !i 7ustificăcele ce nu se pot 7ustifica( 0uhul european crede că !i pro'lemele duhovnice!ti pot intra

-n *iaţa Comună(

Onii dintre ortodoc!i, care pe toate le tratea1ă cu u!urătate !i care vor să facă, chipurile,Bmisiune”, convoacă conferinţe cu eterodoc!ii ca să trâm'iţe1e peste tot, cre1ând căastfel vor propovădui ;rtodo%ia, dar de fapt făcând -mpreună cu cei rău/slăvitori oBsalată” ecumenică( 0upă aceea stili!tii -ncep propaganda lor !i apucă -n cealaltăe%tremă( Spun !i hule despre 9ainele celor de pe stil nou etc( !i smintesc greu sufletecare au evlavie !i sensi'ilitate ortodo%ă( Eterodoc!ii, pe de altă parte, vin la conferinţe,



fac pe dascălii, iau tot materialul duhovnicesc 'un ce/ află la ortodoc!i, -l trec prinatelierul lor, pun vopseaua !i firma lor !i apoi -l pre1intă ca mode= Iar lumea ciudată deastă1i este impresionată de astfel de lucruri ciudate, după care se distruge duhovnice!te(0ar 0omnul atunci când va tre'ui, va ridica din nou un 3arcu Evghenicul !i un Arigorie*alama, care vor aduna pe toţi fraţii no!tri ce s/au smintit !i s/au depărtat de iserică sămărturisească Credinţa ;rtodo%ă !i să -ntărească 9radiţia, pricinuind astfel 'ucurie mare3aicii noastre iserica(

0acă am fi trăit după Sfinţii *ărinţi, toţi am fi avut o deplină sănătate duhovnicească, pecare ar fi invidiat/o toţi eterodoc!ii !i astfel !i/ar fi lăsat -n!elăciunile lor 'olnăvicioase !is/ar fi mântuit fără predică( :cum, -nsă, ei nu mai sunt mi!caţi de 9radiţia noastră

patristică sfântă, ci vor să vadă !i continuitatea noastră patristică, adică adevărata noastră-nrudire cu Sfinţii no!tri( Ceea ce se cere fiecărui ortodo% este să pună nelini!tea cea

'ună !i -n eterodoc!i, adică să -nţeleagă aceia că se află -n -n!elare, iar nu să/!i

odihnească -n mod mincinos gândul lor !i să se lipsească atât -n această viaţă de 'inecuvântările 'ogate ale ;rtodo%iei, cât !i -n cealaltă viaţă de !i mai multele !ive!nicele 'inecuvântări ale lui 0umne1eu(

>in acolo la Coli'ă unii tineri catolici foarte 'ine intenţionaţi, pregătiţi să cunoască;rtodo%ia( B>rem să ne spui ceva ca să ne folosim duhovnice!te”, -mi spun( BOitaţi/vă,le răspund, luaţi Istoria isericii !i veţi vedea că odinioară am fost -mpreună !i unde aţia7uns după aceea( :ceasta vă va a7uta mult( Faceţi aceasta !i altădată vom discuta maimulte”(

3ai demult oamenii aveau respect faţă de ceva pe care -l aveau, de pildă de la 'unicul, !ide aceea -l păstrau ca o'iect de valoare(

m cunoscut un a'ocat foarte "un( =asa lui era sim!lă şi-l o%ihnea nu numai !e ei& ci şi !e 'i0itatori( %ată mi-a s!us cum c/ţi'a ani& ărinte& cunoscuţii mei mă luau în r/s !entru mo"ila 'eche ce-o am( cum însă 'in şi le a%miră ca !e nişte antichităţi- în tim!ce eu o folosesc şi mă "ucur %e ea& !entru că îmi a%uce aminte %e tatăl meu& %e mama&%e "unica& %e "unici& iar aceasta mă mişcă sufleteşte( ceia a%ună %iferite lucruri 'echi&îşi îm!o%o"esc saloanele caselor cu ele& făc/n%u-le să arate ca nişte ma#a0ine %e

antichităţi& ca !rin ele să se %estin%ă sufleteşte şi să uite oarecum stresul lumesc”(

3ai demult o monedă oricât de mică era ţinută ca o mare avere, căci era de la mama saude la 'unicul( :stă1i dacă cineva are de la 'unicul său o liră de aur, de pildă, !i dacă estemai mică cu o sută de drahme faţă de o altă liră, o schim'ă( Nu preţuie!te nici pe mama,nici pe tatăl său( &ncet/incet, intră acest duh european !i la noi !i ne ia pe toţi -nainte(



5mi a%uc aminte că atunci c/n% am mers !entru !rima %ată în S/ntul Munte& la o o"şteera stareţ un "ătr/nel ce a'ea multă e'la'ie( ăstra cu e'la'ie nu numai eulioaneie

stareţilor chiliei& care locuiseră mai înainte acolo& ci şi calu!urile !e care fuseseră făcute acele culioane( 'ea şi cărţi 'echi şi %iferite manuscrise& !e care le !ăstra le#ate frumos într-o "i"liotecă "ine închisă& ca să nu se !răfuiască( =ărţile acelea nu le folosea& ci le ţinea închise( @.u nu sunt 're%nic să citesc astfel %e cărţi& s!unea( oi citicele sim!le& atericul& Scara(” Du!ă aceea a 'enit la chilie un monah t/năr - acesta încele %in urmă n-a rămas în Sf/ntul Munte care i-a s!us De ce a%uni aici #unoaie>” 6ia luat calu!urile să le ar%ă( l/n#ea sărmanul "ătr/nel şi s!unea cestea sunt %e la

stareţul meu& cu ce te %eran$ea0ă> 'em at/tea camere( asă-le intr-un colţişor”( Dine'la'ia !e care o a'ea& ţinea nu numai cărţile& o"iectele& eulioanele& ci chiar şi acelecalu!uri>

&tunci când e6istă respect faă de lucrurile mici, e6istă mult respect şi faă de cele

mari. 1ar când nu e6istă respect faă de cele mici, nu e6istă nici faă de cele mari în felul acesta păstrau /finii Părini :radiia.

În monahism să ţinem cele probate

/ *ărinte, atunci când o soră este de curând venită intr/o ascultare !i află acolo o oarecarerânduială, este corect să facă schim'ăriH/ Nu, să nu facă schim'ări de la -nceput, chiar de ar fi singură la acea ascultare( =ucrulacesta l/au făcut o'!tile noi care au mers -n mănăstiri vechiJ n/au respectat e%perienţacelor 'ătrâni( :tunci când cineva procedea1ă astfel !i -!i face schim'ările lui, desfiinţândvechile 9ipice, adică rânduiala ce e%ista mai demult !i lucrurile pro'ate care a7utau -ncălugărie, acela nu numai că nu se -ntemeia1ă pe 9radiţie, dar nu are nici respect faţă de9radiţie( 3ai târ1iu -nsă vor -nţelege cât de preţioase au fost cele pe care le/au schim'at(Cei care au a!e1at acestea !tiau ceva( ;rice e%istă de demult -n monahism este 'inecântăritJ este din e%perienţă(

>e1i, !i -ntr/o meserie tre'uie să se respecte regulile ei( Ca tâmplar, !tiu că o masă deregulă are 6# de cm -nălţime, scara + de cm lăţime( 9oate acestea sunt pro'ate,verificate, iar ucenicul tre'uie să le primească ca atareJ nu/i tre'uie e%plicaţie( Ele sunt

rodul e%perienţei !i de aceea este nevoie de -ncredere -n meseria! !i respect faţă dee%perienţa lui( Cel ce nu respectă regulile meseriei nu va face trea'ă 'ună, ci va facemasa fie prea 7oasă, fie prea -naltă etc(

:m schim'at multe Coli'eJ sunt capisocalivit? ;ri de câte ori am făcut schim'ări la u!i,la cuie -n cele din urmă am -nţeles că toate fuseseră puse cu un scop 'ine gândit( 0eaceea acum, de!i la -nceput -mi vine greu, nu fac totu!i nici o schim'are( Nu scot nici uncui din pereţi( 0acă eu, lipsitul de e%perienţă, le scot, după ce mă voi gândi 'ine, le voi

pune iară!i -n locul -n care au fost, de data aceasta stricând !i tencuiala, pentru că părintele ce a fost mai -nainte nu le/a pus la -ntâmplare( Ca să fie, de pildă, un cui acolo-n perete, -nseamnă că a fost pus acolo pentru ca să agăţi o flanea, o rasă(

=a o Chilie QChilia Sfântului Ipatie de la atunaTiaR unde am mers, la fiecare colţ eracâte un 'aston gros !i -ncovoiat( =e/am luat !i le/am dat -nchinătorilor( 0ar după aceeaam -nţeles că *ărintele de mai -nainte le pusese astfel pentru a le avea la -ndemână atuncicând tre'uia să alunge !erpii, care erau destul de mulţi -n acea parte(

=ucrul cel mai important este să ţineţi cele ce sunt pro'ate( :ltfel se duce 9radiţia !irămâne călcarea de lege( Ce -nseamnă tradiţie !i ce -nseamnă călcare de lege? Cât demult diferă una de alta? ;are călcarea de lege s/o facem tradiţieH :stă1i unele mănăstirifac ceea ce le convine !i consideră că acel lucru este tradiţional( edeţi, -n monahism estenevoie de altă linieJ nu de cea militară, nici de cea socială !i nici de cea cooperatistă, cide cea monahală, cea -ncercată, care are trăsătura liniei patristice( Câteodată se poatenumi linie (patristică !i cealaltă linie monahală, cea de suprafaţă, dar care nu are nici olegătură lăuntrică cu monahismul !i cu Sfinţii *ărinţi, ci o numesc a!a numai pentru câau citit pe Sfinţii *ărinţi(

Onele mănăstiri noi funcţioneasă astă1i ca ni!te fundaţii( 0esigur, sunt oarecum-ndreptăţite pentru ca n/au aflat aluat( :r fi putut -nsă -ntre'a mănăstirile vechi( 0upăstăpânirea turcească, după ce primele mănăstiri au re-nceput viaţa monahală, nu e%istaaluat duhovnicesc( avare1ii au distrus mănăstirile ce e%istau pentru a le lua averile( :udat chiar !i un ordin prin care -i silea pe monahi să se -nsoare !i astfel să fie distrusemănăstirile( *e de altă parte, monahii no!tri nu an căutat să afle cum a fost monahismulmai demult !i astfel să se -ntoarcă la 9radiţie( Ci au vă1ut că mănăstirile aveau vaci, viţei!i au spusG 8Iată, acesta este monahismul? Să avem vaci !i viţei?”( 3ănăstirile aveau -ntr/adevăr vaci, viţei, porci, deoarece su' stăpânirea turcească toţi cre!tinii care aveau avere,animale etc, le dădeau sărmanii la mănăstiri ca să nu le ia turcii( =a mănăstiri mergealume 'olnavă, oropsită !i mânca pâine( &i hrăneau !i pe ace!tia, -i hrăneau !i pe ceisăraci( 9oţi scăpătaţii mergeau la mănăstire( :tunci nu e%istau fandaţii, de aceea monahii

erau nevoiţi să se ocupe !i cu animalele, ca să a7ute lumea( 3ai târ1iu -nsă, când nu maie%ista această sitnaţie grea, mănăstirile au continuat să ai'ă viţei, vaci, oi etc(

0ar mulţi oameni duhovnice!ti ai acelei vremi au spus cu de1amăgireG Iată, acesta estemonahismul nostru? !i de aceea au mers să ia de la apuseni monahismul lorJ cu misiunilelor !i cu toate cele apusene( Nu s/au -ntors -napoi la 9radiţia noastră să vadă ce s/a-ntâmplat !i să se gândeascăG Bine, acestea au rămas din timpul stăpânirii turce!ti(:tunci nu puteau trăi monahice!te a!a cum ar fi tre'uit( Este o 'oală provenită din

vechea situaţie( :cum tre'uie să ne -ntoarcem iară!i la tradiţie”( 0ar ace!tia nu s/au-ntors la tradiţia noastră, ci s/au -ntors la starea apusenilor( :u luat modele de acolo ca săle aplice aici( :ceasta este gre!eala lor, că nu s/au -ntors la tradiţie( >e1i, turcii respectau

proprietăţile mănăstire!ti, pentru că !i ei -n!i!i vedeau de multe ori minuni săvâr!ite deSfinţii no!tri( 0e aceea cereau de la mănăstiri a7utor dumne1eiesc, iar nu gă1duire(

Se vor întoarce iarăşi la cele vechi

3ai târ1iu oamenii vor preţui faptul că astă1i cre!tinii ţin cinstea, credinţa !i toatămăreţia isericii( >eţi vedea că se vor -ntoarce iară!i la cele vechi( :!a cum s/a-ntâmplat !i cu pictura( &ntr/o vreme nu puteau -nţelege arta 'i1antină !i loveau picturilede pe pereţi cu tesla ca să dea 7os tencuiala veche !i s/o refacă, pictând alte icoane, aleena!terii( :cum, după atâţia ani recunosc valoarea artei 'i1antine( 3ulţi care nicimăcar nu au evlavie, chiar !i atei scot la iveală de su' tencuieli vechile picturi care au pe

ele loviturile de teslă( :stfei toate acestea pe care acum le aruncă socotindu/lenefolositoare, -ncet/-ncet le vor căuta(

>e1i !i cu mu1ica 'i1antină cum vin lucrurile la locul lorH Copiii mici au -nvăţat mu1ica 'i1antină( 3ai demult greu găseai Onul care să !tie mu1ică 'i1antină( :cum chiar !icopiii mici !tiu, iar aceasta -i pune pe gânduri pe ceilalţi( <i ce Bfloricele” dulci aremu1ica 'i1antină? 3ai ales cele curat 'i1antine au o frumuseţe deose'ită, mlădieri dulci(Onele su'ţiri ca ale privighetoarei, altele ca valul u!or, iar altele dau o măreţie deose'ităcântării( 9oate redau !i accentuea1ă -nţelesuri dumne1eie!ti( Cu toate acestea rar au1iaceste mlădieri frumoase( Cei mai mulţi care cântă le rostesc incomplet, ciuntite,!a'lonate( =asă goluri, găuri( <i ceea ce este mai grav este că le cântă fără accent( 3ămir, oare aceste cărţi ale lor nu au accenteH Sunt fără accente, ca gramatica de astă1iH =ecântă cu desăvâr!ire superficial, fără intonaţie, ca !i cum ar trece cu vălătucul !i le/ar nivela pe toate( *a/ni/1o, 1o/ni/pa !i nu iese nimica( Onii cântă, dar fără nici o simţire ainimii de parcă ar !uiera( :lţii le intonea1ă pe toate cu putere, sacadat !i -nţepat, de parcăar 'ate cuie cu tesla( 0a, cu adevărat, cântă ori cu desăvâr!ire fără vlagă, ori prea

puternic? Nu te -nalţă lăuntric, nu te schim'ă, de!i atât de dulce este mu1iWca curat 'i1antină? Ea lini!te!te sufletul, -l -nmoaie( *salmodierea adevărată este o revărsare astării duhovnice!ti lăuntrice( Este desfătare dumne1eiască? :dică inima se 'ucură de

ristos !i omul vor'e!te lui 0umne1eu cu o inimă -m'ătată de veselie( Când cel carecântă trăie!te cântarea, participă la ceea ce cântă, atunci se schim'ă -n sensul cel 'un,atât el -nsu!i, cât !i cei care -l ascultă(

Cu mulţi ani -n turnă un oarecare cântăreţ 'ătrân a mers -n Sfântul 3unte !i s/a făcut derâs( *ărinţii cântau tradiţional( =/au luat !i pe acesta să cânte -mpreună cu ei, dar el nufăcea Bfloricelele” aghiorite, pentru că nu le !tia( :ghioriţii le aveau din :udiţie( 0upăaceea a intrat la gânduri !i acesta !i alţii câţiva( : intrat nelini!tea cea 'ună, au căutat, au

citit, au ascultat cântăreţi 'ătrâni care cântau după tradiţie !i au -nvăţat Bfloricelele” pecare le aveau cei vechi(

<i turcii au luat mu1ica de la i1anţ atunci când au venit -n :sia 3ică( 0e aceeacântările turce!ti mi!că sufletul -ntr/un anumit fel, iar poporul spuneG BSă cânţi turce!te,să vor'e!ti franţu1e!te !i să scrii grece!te”( :ceasta nu -nseamnă că toţi turcii au voce

'ună, dar chiar !i cei care nu au, cântă cu sete, din toată inima( Onii dintre ai no!tri nu!tiu că amanedele sunt 'i1antine !i spun că noi am luat mu1ica 'i1antină de la turci( 0ar când turcii au venit din adâncurile :siei, nu aveau nici mu1ică, nici altceva !i de aceeaau luat ifosul mu1icii 'i1antine(

/ *ărinte, cum de le plac catolicilor cântările acompaniate de orgăH/ 3ă -ntre'i cum de le placH BSeculari1are”, -ţi spun aceia( &ţi aduci aminte de acelecălugăriţe catolice din Franţa care cântau la -nviere ristos a -nviat !i dansau un dans

modern cu o icoanăH Făceau((( *a!tile? Icoana o ţinea stareţa lor( Schim'are, schim'are!i ve1i unde au a7uns(

:m au1it odată un monah tânăr cântând o do%ologie puţin ciudată( Bine, mi/am spus -nsinea mea, dar ce este aceasta pe care o cântăH” Iar după aceea l/am -ntre'atG B: cui este0o%ologiaH”( B: lui *etru *eloponisiul, -mi spune, dar am -ndreptat/o”( B:i -ndreptat/oH” -l -ntre'( Bine, dar nu am !i eu dreptul să -ndreptH”, -mi spune( BSă faci o 0o%o/logie a ta, dacă vrei, dar să nu strici una de7a făcută”( S/a dus, a făcut ni!te schim'ări laea !i după aceea spuneaG BEste aghioritică”( Este tre'uinţă de multă luare/aminte(

Nimeni să nu schim'e cele vechi( 0acă vrea să facă ceva al său !i să/!i pună !i numele,are dreptul( 0ar să ia !i să schim'e cele vechi este lipsă de evlavie( Face ca unul care nu!tie pictură !i merge să corecte1e o icoană veche( 0acă vrea, să facă o icoană a sa, iar nusă distrugă o altă icoană(

7umea nu poate sta fără credinţă

:u -ncercat să desfiinţe1e religia deoarece credeau că religia creea1ă pro'leme( :cum-ncet/-ncet văd !i ei că omul, atunci când nu crede, nu are frână !i devine fiarăJ nu poate

sta fără idealuri(

On 1iarist a mers la un politician vechi comunist, !i l/a -ntre'atG B=a ce anume tre'uie săia aminte politicienii de astă1i ca să reu!ească, iar nu să e!ue1eH”( <i acela a răspunsGBNoi am e!uat deoarece ne/am pus cu iserica”( Cu alte cuvinte, comuni!tii care nu cred!i nu au nici o nă1uinţă duhovnicească, au -nţeles faptul că nu se pot pune cu 0umne1eu(

:cum -n Ser'ia au -nceput să 1idească 'iserici -n unele locuri( 0upă aceea au vă1ut dinstatistici că acolo unde e%istă 'iserică e%istă mai puţini 'olnavi psihici se fac mai puţinecrime etc( Nu cred, dar ca să nu dea medicamente pentru 'oli psihice, fac 'iserici( <iCeau!escu, cu toate că a fost Bceau!ul lui eshu” QnecuviinţeiR, cu toate că spunea despreCre!tinism că e opiul poporului etc(, spunea totu!i despre cre!tini că sunt oameni 'uni(*entru că toţi cei ce credeau aveau frânăJ nu făceau neorânduieli -n timp ce ceilalţi carenu credeau, le făceau pe toate praf( Câţi sfinţi vom avea din usia? :cum se iau decomunism, iar comuni!tii -ncearcă să le 7ustifice pe toate( B=enin !i 3ar%, spun ei au fostde acord cu ristos, dar n/au -nţeles duhul =ui de aceea au făcut crime etc(” Iar aceasta

pentru că s/au ridicat cre!tinii B>rem să revenim la tradiţia noastră veche, la religianoastră(” <i deoarece nu pot stăpâni acum lumea, spun !i ace!tiaG BSă revenim la tradiţianoastră veche”( 3ai spun apoi că toate acestea pe care le/au făcut la evoluţie le/aufăcut, chipurile, pentru că n/au -nţeles duhul lui ristos?

>a veni ceasul când !i cârmuitorii cei necredincio!i, nu numai cei credincio!i, vor -nţelege că dacă nu e%istă credinţă, lumea nu poate sta !i de aceea vor impune, -ntr/unanumit fel, oamenilor să creadă ca să poată ţine lumea( >a veni o vreme când de nu veiface rugăciune -ntr/o 1i, te vor -nchide -n -nchisoare? >ei da socoteală celui mai maredacă te/ai rugat sau nu?((( <i astfel lucrurile vor reveni la locul lor(

Să lăsăm o tradiţie bună

/ *ărinte, cum se -ntâmplă că unele locuri au oameni 'uniH/ *entru că au e%istat acolo oameni 'uni care au lăsat o rânduială 'ună, iar acum ea secontinuă acolo( Nu pământul este cel ce scoate oameni 'uni( :tunci când un loc are otradiţie 'ună sau rea, ea se continuă(

&n Epir era un sat oarecare, la graniţa cu :l'ania, -n care locuitorii lui mergeau la>ecernie, la Sfânta =iturghie !i chiar la *averniciţă, atunci când se făcea( 9răiau aiul-ncă din această viaţă, iar -n cealaltă vor merge -n el( :ce!tia s/au folosit pe ei -n!i!i, aua7utat !i următoarea generaţie !i au creat o continuitate 'ună( Iar atunci când oamenii seaflă -ntr/o tradiţie 'ună, ea se continuă( &n satul vecin toţi furau( Onul dintre locuitoriisatului a a7uns preot, dar !i acesta fura icoane din 'iserică( :ceasta nu -nseamnă că -n

acest sat pământul era altfel, ci oamenii aveau acel o'icei rău( :stfel au lăsat un o'iceirău care se continuă !i acum( Este tre'uinţă de multă osteneală ca să se introducă acolo otradiţie 'ună( <i uită/te, atunci când cineva este rău, toţi -ncearcă să dovedească că nueste din părţile lor !i -i caută originea( Iar când cineva este sfânt, fiecare caută să apucemai -ntâi !i să/l facă al lui( Ca pe Sfântul Cosma Etolianul( 0e!i este din Areciacontinentală, l/au pus printre Sfinţii epiroţi, deoarece tatăl lui era din Aramenohoria Epi/rului( Iar aceasta chiar !i fără voia Sfântului(



:m cunoscut un cre!tin care atunci când vor'ea -!i mi!ca mereu degetul cu nervo1itate(0upă aceea !i copiii lui -!i mi!cau degetul atunci când vor'eau, pentru că !i copiii-mprumută toate o'iceiurile tatălui lor( =e copia1ă -ntocmai( 0ar scopul este să ia cinevanumai 'inele, căci altfel se -nve!nice!te răul(

&mi aduc aminte de unul care a mers la o mănăstire de sine, dar acolo nu se simţeamulţumit suflete!te !i voia să plece( :tunci stareţul lui i/a spusG B3ai fă puţină ră'dare,căci lucrurile se vor schim'a”, -nsă el i/a răspunsG B*ărinte, dar cum se vor schim'alucrurileH Căci ucenicul ătrânului cutare este -ntocmai ca !i el( Ocenicul cutăruia estee%act ca acela( :tunci cum se vor schim'a lucrurileH”( Când -ntr/o mănăstire sau -ntr/oo'!te e%istă un o'icei rău -nvechit, iar ucenicii nu au nelini!tea cea 'ună !i copia1ă totceea ce află, atunci se -nve!nice!te o stare rea( 0ar dacă e%istă nelini!tea cea 'ună laucenici, atunci se poate schim'a o stare rea !i să se facă 'ună( &n felul acesta se pot-nve!nici !i 'inele !i răul(

#eea ce am îneles este că toate acestea pe care le avem astăzi, fie cări patristice, fietipice, sunt ceva de foarte mică însemnătate, adică asemenea rămăşielor care rămândupă culesul strugurilor. De aceea trebuie să luăm aminte ca să se păstreze puinaluat. i fiindcă suntem creştini, suntem foarte îndatorai şi nu avem dreptul să lăsămo tradiie rea.

Cu câţiva ani -nainte s/au adunat la Aeneva câţiva teologi, profesori universitari etc( !iau făcut un presinod( :u propus să se desfiinţe1e *ostul Na!terii 0omnului !i al Sfinţilor :postoli, iar din *ostul 3are să taie vreo două săptămâni, căci !i a!a lumea nu poste!te(:u mers acolo !i unii profesori de aici( :tât de mult m/am supărat atunci când au venit!i mi/au spus acestea, -ncât am strigat la eiG B>ă daţi seama ce faceţiH 0acă unul este

'olnav, este -ndreptăţit să mănânce, nu se află su' canon( 0acă -nsă unul nu este 'olnav,dar a mâncat din slă'iciune, să se smerească !i să spunăG P0umne1eule, iartă/mă că amgre!it?M( Nu/ va spân1ura ristos( 0ar dacă nu este 'olnav, atunci să ţină postul( Celindiferent mănâncă orice !i nu/ interesea1ă( :!adar lucrurile merg normal( 0acă ceimai mulţi nu ţin posturile, mai ales fără un motiv serios, !i mergem să/i odihnim peace!tia !i să desfiinţăm posturile, de unde vom !ti cum va fi generaţia următoareH Se

poate să fie mai 'ună !i să poată ţine o astfel de scumpătate( Cu ce drept să le desfiinţăm

pe toate acestea, dacă lucrurile sunt simpleH”

:pusenii au o oră de post -nainte de Sfânta -mpărtă!anie( Să ne lăsăm !i noi stăpâniţi deduhul acestaH Să ne 'inecuvântăm slă'iciunile !i căderile noastreH Nu avem dreptul cadin pricina slă'iciunilor noastre să facem un Cre!tinism după măsura noastră( Chiar !i

puţini de ar fi cei ce pot, tre'uie ca pentru ei să se ţină rânduiala( 0acă cel 'olnav se află-ntr/un mediu străin, să mănânce fără să/ vadă ceilalţi ca să nu sminteaccă( Să/!i ia, de

pildă, iaurtul său !i să/l mănânce acasă( Cineva mi/a spusG B0ar aceasta este făţărnicie”(

B0e ce nu te duci -n piaţă să păcătuie!ti, -i spun, ca să fii mai sincerH” Cum le mai-nfăţi!ea1ă diavolul pe toate? Facem o ;rtodo%ie a noastră !i e%plicăm -n felul acesta peSfinţii *ărinţi !i Evanghelia(

&n vremea noastră, când e%istă atâţia oameni culţi, ar tre'ui să strălucească ;rtodo%ia(>edeţi un singur sfânt, precum Nicodim :ghioritul, câte a făcut? Câte cuvinte nu a scris,câte cărţi((( toate sina%arele? <tia toate 'i'liotecile pe de rost( <i nu avea nicimultiplicator, nici computer(

*e cât poate cineva, să se străduiască să devină un cre!tin corect( :tunci va avea simţireduhovnicească( 3ult puţin, -l va durea !i de ;rtodo%ie !i de *atria sa !i va simţi !idatoria ce o are ca grec, iar dacă va afla ceva, se va interesa, se va nelini!ti, se va ruga(0ar dacă va tre'ui să i se spună mereuG BInteresea1ă/te de aceasta?”, BInteresea1ă/te decealaltă?” va fi ca o roată pătrată care tre'uie mereu -mpinsă ca să meargă -nainte(

Scopul este ca omul să se -mpingă singur dinlăuntru( :tunci se va rostogoli u!or, caroata cea rotundă( Iar dacă cineva devine un cre!tin adevărat, este -mpins dinlăuntru,după care 0umne1eu -l va lumina !i va cunoa!te mai mult despre un anumit lucru decâtcel care -l studia1ă( ine luminarea dumne1eiască !i atunci toate lucrările lui sunt luminate(

)oştenirea atât de preioasă pe care ne-a lăsat-o $ristos nu avem dreptul să o facemsă dispară în zilele noastre. +om da răspuns înaintea lui Dumnezeu de aceasta. Noi,acest neam mic am cre1ut -n 3esia !i ni s/a dat 'inecuvântarea să luminăm toată lumea(>echiul 9estament s/a tradus -n lim'a greacă cu mai 'ine de o sută de ani -nainte devenirea lui ristos( Câte au tras primii cre!tini? >iaţa lor se prime7duia mereu( Câtănepăsare e%istă astă1i?((( 9ocmai astă1i, când putem lumina neamurile fără să simţimdurere !i fără să ni se prime7duiască viaţa noastră, să devenim mai nepăsătoriH :stă1iavem puţină pace, dar !tii câte au tras cei de demult pentru a ne 'ucura de eaH Câţi nu s/au 7ertfit? :stă1i n/am fi avut nimic dacă nu s/ar fi 7ertfit aceia( <i mă -ntre' cum au

putut atunci să păstre1e credinţa, de!i li se prime7duia viaţa, -n timp ce astă1i fără nici osilire, pe toate le nivelea1ă( 9oţi cei care nu !i/au pierdut li'ertatea lor naţională nu-nţeleg aceasta( Eu le spunG B0umne1eu să pă1ească să nu vină 'ar'arii !i să ne

necinstească?”, iar ei -mi spunG B<i ce vom păţiH”( :u1i vor'ăH((( ;ameni de nimic?:stfel de oameni sunt astă1i( 0acă au 'ani !i ma!ini, nu/i interesea1ă nici de credinţă,nici de cinste, nici de li'ertate(

Ca greci, ;rtodo%ia noastră o datorăm lui ristos !i Sfinţilor 3ucenici !i *ărinţi aiisericii noastre, iar li'ertatea noastră o datorăm eroilor *atriei care !i/au vărsat sângele

pentru noi( Suntem datori să cinstim !i să păstrăm această mo!tenire sfântă, iar nu s/ofacem să dispară -n 1ilele noastre( Este păcat să se piardă un astfel de neam? <i vedem că



precum -nainte de a -ncepe un ră1'oi se face mo'ili1area re1ervi!tilor prin scrisori personale, tot astfel !i 0umne1eu prin chemări personale -!i adună oamenii Săi ca să se păstre1e ceva aluat !i să se mântuiască făptura Sa( Nu va lăsa 0umne1eu, dar tre'uie ca!i noi să facem tot ceea ce putem omene!te, iar pentru ceea ce nu putem face omene!te,să facem rugăciune ca să a7ute 0umne1eu(

cuviosul paisie aghioritul – cuvinte duhovniceşti i – cu durere şi dragoste pentru omul...

Documents