cuv mot din botanica rom

11
http://matricesetymons.ens-lyon.fr/medias/fichier/these-mihai- 2bis_1400857730889-pdf PANTU, Zaharia (1906). Plantele cunoscute de poporul roman. Bucuresti : Editura Minerva Barba-popei – fr. Barbe-de-bouc frunzele de mai multe ori compuse, foliolele mari oval-lungarete, ascutite i neegal dintate pe mar- gine ; florile mici albe-gälbui (p. 17) Barba-ursului – fr queue-de-cheval ele au numeroase verticile de ramuri patrunghiulare, arcuate si placate in jos, fhà la- cuna centralti, cu rrimurele trigon ale ; vaginele membranoase cu 4-6 dinti neegali, lati si la varf ascutiti ; spicul sporangifer oblong-cilindric si obtus. (p. 17) Broasca- apei – fr epi-d’eau - tulpina cilindrica, ramificata ; frunzele alterne, submerse (cufundate in apii), ovale sau lanceolate, ascutite i mucronulate, petiolate, sunt lucitoare si pe margine fin-serrat-dintate; florile ver- zui sunt dispuse intr'un spic la värful unui peduncul, ingrosat in partea superioara ; fructele aproape circulare, comprimate, pe partea dorsalii obtuse si usor carenate. (p. 27) Burete-serpesc – fr champignon-a-la-bague - Ciu- perca comestibilä din tam. Agari- careae, pälaria oval-convexa, ma- melonata, acoperitä de squame (solzi) imbricate brune, formate din epiderma care se rupe, lasand sa se yacht pe unele locuri carnea cea alba a ciupercei ; piciorul fistulos este Inuit, la baza mai umflat. Carnea alba i moale are un miros 0 un gust placut, (p. 33) Caprisor-oaches –fr souchet-brun - mica plant& ierboasa din fam. Cyperaceae, radacina flbroasa; tulpina cu 3 muchi ascutite; florile dispuse in spicule lineare comprimate, plane, grupate in capitule globuloase, bracteele florilor (glu- mele) brun-inchise ca striatiuni verzi pe partea dorsalii; stamina 2; ovarul cu 3 stigmate; fructele nucule ea 3 muchi ascutite. Creste prin locuri umede §i inundate, prin mlastini, pe langa pantie (p 45) Coada-mielului – fr molene-pourpre - plantä. erbacee din fam. Scrophulariaceae, frunzele lu- citoare cu peri moi pe partea inferioara i fArà peri in cea superioara ; florile inchis violete sunt dispuse solitar la subtioara braeteelor ; cre0e prin livezi, cranguri §i pe langa paduri (p 68)

Upload: tudor-andries

Post on 17-Dec-2015

15 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

lkkllkk

TRANSCRIPT

http://matricesetymons.ens-lyon.fr/medias/fichier/these-mihai-2bis_1400857730889-pdf PANTU, Zaharia (1906). Plantele cunoscute de poporul roman. Bucuresti: Editura MinervaBarba-popei fr. Barbe-de-bouc frunzele de mai multe ori compuse, foliolele mari oval-lungarete, ascutite i neegal dintate pe mar- gine ; florile mici albe-glbui (p. 17)Barba-ursului fr queue-de-cheval ele au numeroase verticile de ramuri patrunghiulare, arcuate si placate in jos, fh la- cuna centralti, cu rrimurele trigon ale ; vaginele membranoase cu 4-6 dinti neegali, lati si la varf ascutiti ; spicul sporangifer oblong-cilindric si obtus. (p. 17)Broasca- apei fr epi-deau - tulpina cilindrica, ramificata ; frunzele alterne, submerse (cufundate in apii), ovale sau lanceolate, ascutite i mucronulate, petiolate, sunt lucitoare si pe margine fin-serrat-dintate; florile ver- zui sunt dispuse intr'un spic la vrful unui peduncul, ingrosat in partea superioara ; fructele aproape circulare, comprimate, pe partea dorsalii obtuse si usor carenate.(p. 27)Burete-serpesc fr champignon-a-la-bague - Ciu- perca comestibil din tam. Agari- careae, plaria oval-convexa, ma- melonata, acoperit de squame (solzi) imbricate brune, formate din epiderma care se rupe, lasand sa se yacht pe unele locuri carnea cea alba a ciupercei ; piciorul fistulos este Inuit, la baza mai umflat. Carnea alba i moale are un miros 0 un gust placut, (p. 33)Caprisor-oaches fr souchet-brun - mica plant& ierboasa din fam. Cyperaceae, radacina flbroasa; tulpina cu 3 muchi ascutite; florile dispuse in spicule lineare comprimate, plane, grupate in capitule globuloase, bracteele florilor (glu- mele) brun-inchise ca striatiuni verzi pe partea dorsalii; stamina 2; ovarul cu 3 stigmate; fructele nucule ea 3 muchi ascutite. Creste prin locuri umede i inundate, prin mlastini, pe langa pantie (p 45)Coada-mielului fr molene-pourpre - plant. erbacee din fam. Scrophulariaceae, frunzele lu- citoare cu peri moi pe partea inferioara i fAr peri in cea superioara ; florile inchis violete sunt dispuse solitar la subtioara braeteelor ; cre0e prin livezi, cranguri i pe langa paduri (p 68)Coada-vacei fr sauge-sauvage - tulpina multifoliata i inpreuna cu fata inferioara a frunzelor i cu caliciul sur-pubescenta ; frunzele inferioare petiolate, dublu-crenate, oval-lanceolate sau cordat-oblonglanceolate, cele superioare mai mici sunt sesile ; florile violete sau rozee, dispuse, adesea cate 6, in verticile distantate ; bracteele purpurii mai lungi de cat caliciul. Creste pe campuri, coline, pe mar- ginea drumurilor i prin locuri necultivat (p 69)Fierea-pamintului fr herbe a-la fievre plantti erbacee glabra din fam. Gentianaceae, tulpina simpla patrunghiulara ; frunzele oval-oblonge mai adesea cu 5 nervure, cele radicale dispuse in rozeta ; florile rosietice, rar albe, dispuse in corimbe terminale, lobii corolei ovali; fructul o capsula linear& Creste prin fanete i poieni ume- de (p. 97)Floarea-cucului fr fleur-de-coucou tulpina ascendent, rar erecta, la vfirf ramificatil ; frunzele inferioare spatulate, cele superioare linear-lanceolate ; florile rozee, rar albe, dis- puse in cime terminale, caliciul adesea rosietic, cu 10-12 coaste este tubulos apoi ovoid cu 5 dinti scurti, corola cu 5 petale lung- unghiculate, limbul pang peste ju- mdtate 4-fid cu laciniile lineare si divergente ; fructul o capsuld uniloculara, dehiscent prin 5 dinti. Creste prin fnetele i poienile u- m (p. 99)Ghiocel ghioc perce-niege percer le niege(p 113)Gogosi- de-ristic fr noix-de-Galle - Galele formate pe ramurile tinere de Quercus infectoria Willd. in urma intapaturei, facuti de insecta Cynips gallae tinetoriae L. Quercus infectoria Willd. Th micarbore, foarte ramificat, din fam. .Faqaceae, ra- murile lungi si subtiri; frunzele mici, scurt- petiolate, ovale sau oval-lanceolate, undulate, crenelate sau cu dinti ascutiti, ele sunt coriacee, glabre i lucitoare; fructul o glanda (ghinda) cu o cupuoara emisferici, cu solzii alipiti. Originar din- Asia mica. (p 114)Gura-leului - fr. Gueule-de-lion frunzele opuse sau alterne sunt lanceolate, florile scurt-pedunculate rosii-pur- purii sau albe si cu gatul mai cu sama galben sunt dispuse intr'un racem dens si glandulos-paros. Aceastii planta originara din Europa sudicii si din Africa nordica se cultiva mult si prin partile noastre, uneori scapat din cultura vulgarizat (p 118)Iarbit-barboasa - fr. Patte-de-poule; planta ierboasa din fam. Grami- neae Cu frunzele lineare, late, glabre ; florile dispuse in spicule palid - verzi sau rop-brune, cari impreuna formeaza o panicula unilaterala de spice. ere te prin locuri cultivate, pe marginea samanatu- rilor.(p 124)Iarba-osului- fr Herbe d'or mic arbust din fam. Cistaceae, tulpini difus-intinse, ramificate si pubes- cente; frunzele opuse, ovale sau linear-oblonge, ciliate, insotite de stipuli linear-lanceolati; florile gal- bine, dispuse in raceme terminale scurte cu putine flori, insotite de liractee, sepalele interne obtuse si cu un varfulet ascutit, stilul de 2 sau de 3 ori mai lung cleat ovarul ; fructul capsulti, pedicelul fructelor arcuat-recurbat. Creste pe coline aride (p 129)Lacrimioare - fr. Muguet mica planta erbacee, cu ri- zom repent stonifer, din fam. Liliaceae , tulpina scapiforma fara frunze; frunzele bazilare, lungpetiolate, elongat-eliptice; florile albe i placut mirositoare sunt dispuse inteun racem unilateral, atarnand In jos, invilliul floral (perigonul) campanulat cu 6 lobi recurbati, 6 stamine libere; fructele sunt boabe (bacce) roii. Crete prin padurile umbroase, adeseori cultivat pentru florile sale bine mirositoare. (p 140)Limba-bonlui - fr. Langue- de-boeuf planta erbacee, acoperita cu peri asprii si teposi, din fam. Borraginaceae; frunzele, lanceolate sau ohlonge, sunt undulate ; florile mari sunt de un fruMos albastru, caliciul cu 5 dinti subulati, mai lungi cleat tubul corolei. Creste prin pasuni, pe marginea sama- naturilor si a drumurilor. (p 147)Limba-vrAbie - fr. Langue-de-moineau; g. Spatzenzunge, Vo- gelkopf].-7hynielaea Passerina Cos. et Germ., syn. Thymelaea arvensis Lam. sau Stellera Passerina L. (D. mica plena erbacee din fam. 7'hymelaeaceae, tulpina dreapta simpl san ramificati; frunzele linearlanceolate, imprstiate; florile verzui mici sunt axilare, caliciul per- sistent cu 4 lobi, dupa inflorire se vestejeste si inveleste fructul, corola lipseste; fructul nucula cu o singura samnta. Creste pe din- puri, prin locurile aride. Iunie- August. Limbarita, (p 149)Mac-de-gradina - [fr. Pavot-des-jardins planta er- bacee glauca cu miros si gust neplacut din fam. Papaveraceae, tul- pina dreaptil flstuloasa ca si frun- zele glabra ; frunze alterne, sesile amplexicaule, profun d-sinuate, din- tate sau crenelate; florile mari terminale si solitare ; coloarea lor variaza dela alb-rosu pana la violet ; fructul o capsula globuloasa, glabra, la maturitate cenusiu-gal- bue. Aceasta planta, originara din regiunea mediteraniana, se cultiva adesea si prin prile noastre. (p 156)Moartea-purieelui - fr. Oeil-de-che-val tulpina dreapta, fin pubescent in partea superioard ramificat, ramurile corimbiforme, multiflore ; frunzele eliptice aseutite, acoperite pe partea superioartl cu peri moi, iar pe cea inferioara fin-pubescente aproape tomentoase; florile galbui, dispuse in capitule, cele tubuloase (centrale) sunt cam de milrimea florilor marginale abia ligulate de lungimea involucrului. Creste prin locuri aride si pietroase (p 176)Ochlul- searpelui - fr. Oreille-de-souris; frunzele paroase, lanceolate sau oblonge ; florile mici, de un albastru inchis, caliciul cu 6 diviziuni acoperite cu peri aspri in forma de crlig, corola mica cu 5 lobi obtusi, caliciul fructifer inchis, pedicelele fructelor de 2 ori mai lungi cleat caliciul. Creste prin pasuni, climpuri i locuri necultivate (p 193)Orzul-soarecilor - fr. Orge-des-rats; glumele spiculului median fructifer linearlanceolate, de ambele parti ciliate, glumele exterioare, ale spiculelor laterale sunt setiforme, aspre, cele interne ceva mai late si aproape de baza lor unilateral-ciliate, vagina frunzei celei mai de sus este muflat. Cre0e pe lnga drumuri, ziduri, locuinte, prin daramaturi locuri inculte (p 197)Trifoi - [fr. Pied - de livre ; (p 203)Papucul-Doamnei - [fr. Sabot-de-la-Vierge, (p 204)Patlaginii-ingusta- . [fr. Herbe-a-cing-ctes (p 208)Roua-cerului - fr. Rose-du-soleil rizomul vertical, tulpina sca- piforma, erecta iese din mijlocul frunzelor dispuse in rozeta bazilara ; frunzele orbiculare, lungpetiolate, acoperite cu peri glandulo0, digestivi, ro0etici, cari se- creta o substant viscoasa, care ramane ca o picatur lucitoare de rou vrful glandulei; florile mici (p 241) Are frunzele lunguiee roiatice, dispuse n rozet bazal, acoperite pe faa superioar i marginal cu peri glanduliferi mciucai n vrf, a cror secreii lipicioase strlucesc n lumina soarelui ca picturile de rou (de unde i denumirea popular).Talpa-stancei - fr. Corne-de-cerf, tulpina culcata, ramifi- cata; frunzele profund-penatifide, ca laciniile intregi sau incise; flo- rile mici, albe, dispuse in raceme scurte, opuse frunzelor, pedunculele mai scurte dect florile; fractele mici silicule, aproape renifor- me, comprimate, stirbate (emar- ginate) la Will si la bazi, reticulat-sgrabuntoase, ca striatiuni radiante pe margine, prevazute la varf (p 298)Traista-ciobanului - fr.Bourse--pasteur planta erbacee din fam. Cruciferae, tul pin a erecta, cilindrica ; frunzele radicale dispuse in rozetti, Buntlirat-pinatifide sau pinatipartite, ca lobii triangular, ascutiti, putin dintati, cele superioare intregi, sagitate, amplexicaule ; florile mici, Libe, dispuse in raceme terminale, caliciul cu 4 sepale, corola cu 4 petale egale, albe, mai mari decat sepalele, stamine 6, dintre care 4 mai mari si 2 mai mici (tetradyname); fructele sunt silicule triangulare, obcordate. Creste pe langa drumuri, prin gradini, locuri culti- vate si inculte. (p 301)Trandafir-de-luni- fr. Rose-de-tousles-mois. ghimpii numerosi, inegali, curbati, latiti la baza, adeseori rosii ; frunzele impuipenaticompuse, cu 5-7 foliole ovale, simplu-serat-dintate, aproape rigide ; florile albe sau rosii, odorante, mari, dispuse mai mult sau mai putin In corimbe ; caliciul si pedunculii viscos-glandulosi, sepalele penatifide, reflecte; fructul oblong, este rosu. Originar din Siria, mult cultivat i prin partile noastre pentru florile sale frumoase (p 302)Urechea-iepurelul - fr. Percefeuille planta erbacee din fam. Umbelliferae, tulpina glabrii, spre varf ramificat; frunzele o- vale, cele inferivare putin ingustate la bazil, cele mijlocii i superioare perfoliate qi amplexicaule ; florile galbine, dispuse in umbele terminale, cu 5-7 radii, fara involucru ; involucelul cu 2 5 foliole ovale, acutninate, cu mult mai lungi cleat umbelulele; fractele achene ea coostele egaje proeminente. (p 315)Urechea-ursului - fr. Oreille-d'ours frunzele carnoase, obovale, upr-serat- dentate, glabre, glauce si farinoase, sunt dispuse jute rozeta pe stancile calcare dela munte, uneori cultivat. pe acoperisele ca- selor. (p 316)Macu-cioarei - fr. Fleur-d'une-heure, (p 335)Son nom ne-me-touchez-pas vient du fait que les fruits souvrent ds quon les touche; ce contact, les fruits senroulent et projettent les graines plusieurs mtres de distance (jusqu 3 m)

Dictionar de imprumuturi lexicale din limba franceza DILF I- editura Universitara, Craiova, 2009 Costachescu, Adriana; Dinca, Daniela; Dragoste, Ramona 600 pMEDICINAACROCEFALIE fr acrocphalie. (p 17)ACROFOBIE fr acrophobie. (p 17)AEROTERAPIE fr arothrapie (p 24)ANTIGRIPAL, - Din fr. antigrippal. (p 56)ANTIVITAMIN pref. anti, cu semnificatia contra impotriva Din fr. antivitamine.(p 59)ANTITUBERCULOS - Din fr. antituberculeux. (p 59)CHIMIOTERAPIE - Din fr. chimiothrapie. Usage de certaines substances chimiques pour traiter une maladie. (p 152)CLINOTERAPIE- Din fr. clinothrapie. (p 162)COFOCHIRURGIe - Din fr. cophochirurgie. Du grec ancien (kphos) sourd et muet . Le suffixe est emprunt au latin mdival chirurgia issu du grec ancien (kheirourgia) action de travailler avec les mains. Ensemble des diverses interventions chirurgicales portant sur l'oreille moyenne et ayant pour but de restaurer la fonction de cette dernire. (p 166)CRENOTERAPIE - Din fr. crnothrapie.(p 207)DERMATONEVROZ - Din fr. dermatonvrose. (p 248)ECOENCEFALOGRAFIE- fr cho-encphalographie (p 285)ENCEFALOGRAFIE - Din fr. Encphalographie (p 300)ENCEFALOMIELIT - Din fr. encphalomylite. (p 300)ENTEROHEMORAGIE - Din fr. entro-hmorragie. (p 303)EPIGASTRALGIE - Din fr. pigastralgie pigastre et algie. Douleur lpigastre. pigastre, et douleur en grec. (p 306)FIZIOTERAPIE - Din fr. physiothrapie. (p 347)GASTROENTEROLOGIE - Din fr. gastroentrologie. Spcialit mdicale qui tudie les maladies de l'estomac et de l'intestin. (p 377)HEMOGLOBINOPATIE- Din fr. Hmoglobinopathie (p 404)HIPOGLICEMIE fr hypoglycmie. (p 419)OZONOTERAPIE - Din fr. Ozonothrapie (p 600)Lpilepsie est appele, entre autres, rul bieilor (le mal des garons), les symptmes sous lesquels celle-ci se manifeste (cimceal, driv de caimac crme du lait bouilli sert dsigner lpilepsie), son caractre (la dure, la gravit, laspect extrieur)Il tire son origine du grec ancien: (epilambanein) qui signifie prendre par surprise2 Charlotte Dravet,Comprendre l'pilepsie: notions lmentaires sur l'pilepsie et les pilepsiesditions John Libbey Eurotext, 2006,(ISBN9782742005710)http://www.fromisem.ro/publicatii/DILF_I.pdfhttp://aecau.ro/userfiles/files/ebooks/137/6916.pdf

I. Honor DE BALZAC. Pielea de agri/ Traducere de Eugenia Margine, Bucureti- Chiinau, Editura Litera Internaional, 2003, p. 276 ori (Litera Internaional; Ch.: Litera, 2003 (Comb. Poligr.). 276 p. ISBN 9975- 74- 634-9/ ISBN 973- 675- 010-8)II. Honor DE BALZAC. La peau de chagrin, Librairie Gnrale Franaise, 1995, Paris. P. 409 ISBN 2-253-00630-0

p. 76 ...,,Un tourne-broche tait pos sur un ostensoir, un sabre rpublicain sur une hacquebute du Moyen ge.p. 26 .... O frigare se afla n faa unui chivot, o sabie republican se nvecina cu o archebuz cu crlig din Evul Mediu.

p. 88 ...,,Les vitres ayant retenti dun claquement sourd, il pensa que cette froide caresse digne des mystres de la tombe venait de quelque chauve- souris. P. 36 ...,, Geamurile zdrngnir uor i el se gndi c rcoarea aceasta care aducea a mngiere de dincolo de mormnt, venea de fapt de la un liliac.

p. 99 ... Entre ces deux termes de laction humaine, il est une autre formule dont semparent les sages, et je lui dois le bonheur et ma longvit.P. 44-45 ...,, ntre aceste dou extreme ale activitii se gsete o alta formul, pe care o posed nelepii iar ei i datorez fericirea i viaa mea ndelungat.

p. 117-118 ...,, Dchans comme les chevaux dune malle-poste qui part dun relais, ces hommes fouetts par les flammches du vin de Champagne impatiemment attendu...p. 58 ...,, Dndu- i fru liber asemeni unor cai de diligen, care o iau vrtos din loc chiar de la pot, tinerii, biciuii de stropii de vin de Champagne, care fusese ateptat cu mult nerbdare...

p. 121 ...,, - Bixiou! H! Chose-la- rpublicain prtend que la tte de ce propritaire serait un sacrifice, dit un jeune homme son voisin. p. 61 ...,, - Bixiou! Auzi! Acest domn republican presupune c moierul acela i poate sacrifia tidva! spuse tnrul vecinului su.

p.122 ...,, Vous tes des brutes! vous voulez nettoyer une nation avec des cure-dents, rpliqua lhomme la rpublique. p. 61 ...,, Suntei nite dobitoci! V convine s curai naiunea cu scobitori, observ domnul devotat Republicii.

p. 215 ...,, Elle prit plaisir me contredire.p. 137 ...,, i plcea s m contrazic.

p. 285 ...,, Il court travers Paris comme une fuse, arrive au peristyle du thtre Favart, le marchepied se dploie, ses deux valets le soutiennent, une foule envieuse le regarde. p. 194 ...,, Tnrul zboar prin Paris, ca o rachet, ajunge la teatrul Favart; treapta trsurii este cobort, doi valei l susin, mulimea l conduce cu priviri pizmae.

p. 310 ...,, Cest une part une oie rieuse (anas albifrons), de lautre le grand canard siffleur (anas ruffina de Buffon)p. 213 ...,,Iat aceasta este grlia (anas albifrons), iar aceasta este fluierarul (anas ruffina Buffon) .p. 310 ...,, Javais longtemps hsit entre le canard siffleur, le canard sourcils blancs et le canard souchet (anas clypeata); tenez, voici le souchet, ce gros sclrat brun-noir dont le col est verdtre et si coquettement iris.p. 213 ...,, Am stat mult la cumpn s aleg ntre fluierar, grli i raa- lingurar. Iat raa lingurar este o rutate gras de culoare brun-cenuie cu un gt cochet de un verde, in care poi vedea toate culorile curcubeului.

p. 310 ...,, Il ne nous manque ici que le canard vari calotte noire.p. 213 ...,, N-aveam aici doar clifari.

p. 309 ...,, Vous voyez l le cygne cravate, pauvre enfant du Canada.p. 212 ...,, Privete, aceasta este lebda cu cravat, srman copil al Canadei.

p. 310 ... ,, Voici la fameuse oie duvet ou canard Eider, sous ldredon de laquelle dorment nos matresse: est-elle jolie!p. 212 ...,, Iat faimosul Sider, ori aa zisa ra polar, sub puful creia dorm femeile noastre spilcuite. Ct este de frumoas...

p. 361 ...,, la porte, un grand banc tait plac entre deux chvrefeuilles enormes, rouges de fleurs et qui embaumaient.p. 254 ... Lng u sttea un scaun lung ntre dou tufe uriae i parfumate de caprifoi, btute cu flori de culoare roz.

p. 361 ...,, Il y avait un chat accroupi sur une machine teiller le chanvre, et dessous, un chaudron jaune, rcemment rcur, gisait au milieu de quelques pelures de pommes de terre.p. 254 ...,, O pisic sttea pe o meli, sub care, printre cojile de cartofi, trona un cazan de aram proaspt lustruit.

I . mile ZOLA, Nana, Librairie Gnrale Franaise, 1984, Paris. p. 510 ISBN 2-253-00365-4II. mile ZOLA, Nana/ Traducere de Victor Vasilache, Litera Internaional, Bucureti- Chiinu, 2002, p. 464 ISBN 973- 8358- 92-2

p. 12 ...,,Il se calma. Mais le vide de la salle, le demi-jour du lustre, ce recueillement dglise plein de voix chutantes et de battements de porte lagaaient.p. 20 ...,,i se domoli. Dar golul slii, lumina slab a lustrei, acea reculegere de biseric plin de voci optite si izbituri de u l scoteau din srite.

p. 13. ...,, Ctait donc l ce Bordenava, ce montreur de femmes qui les traitait en garde- chiourme, ce cerveau toujours fumant de quelque rclame,criant, crachant, se tapant sur les cuisses, cynique et ayant un esprit de gendarme.p. 21 ...,,Aadar, iat-l pe acel Bordenave, stpnul unei trupe de femei dresate pe care le trateaz ca un temnicer, acel creier mereu clocotind i punnd la cale cine tie ce reclam, ipnd, scuipnd, lovindu-se pe coapse, cinic, cu apucturi de jandarm!

p. 20 ... ,,Blanche de Sivry semblait occuper elle seule une avant- scne du rez-de-chaussep. 27 ...,, Blanche de Sivry prea s ocupe de una singur o avanscen de la parter.p. 21 ...,,Le compte est avec sa femme et son beau- pre, le marquis de Chouard.p. 28 ...,,Contele e cu soia i cu socrul, marchizul de Chouard.

p. 26 ...,, Elle attendait, pas gne, familire, entrant tout de suite de plain-pied avec le public ...p. 32 ...,, Ea atepta, deloc sfioas, familiar, simindu-se ndat la largul ei cu publicul ...

p. 78 ...,,- madame Hugon, veuve dun notaire retire aux Fondettes, une ancienne proprit de sa famille, prs dOrlans, conservait un pied--terre Paris.p. 81 ...,,- doamna Gugon, vduva unui notar, retras la Fondettes, o veche proprietate a familiei sale, nu departe de Orlans, pstra o locuin provizorie la Paris ...

p. 122 ...,, Il tait prs de quatre heures. Dans la salle manger, on venait de dresser une table de jeu, o s taient assis Vandeuvres, Steiner, Mignon et Labordette. p. 120 ...,, Era n jurul orelor patru, n sufragerie aranjaser o mas de joc, la care se aezar Vandeuvres, Steiner, Mignon i Labordette.

p. 126 ...,, La nuit menaait de finir dune faon malpropre.p. 123 ...,, Noaptea amenina s se ncheie cu un scandal.

p. 144 ...,, Quand les tubreuses se dcomposent, elles ont une odeur humaine.p. 140 ...,, Tuberozele, cnd se descompun, au un miros omenesc.

p. 180 ch VI ...,, Alors, en coutant le rouge-gorge, tandis que le petit se serrait contre elle, Nana se souvint. Oui, ctait dans des romances quelle avait vu tout a.p. 172 ...,, Ascultnd mcleandrul, n timp ce biatul se lipea de dnsa, Nana i aduse aminte. Da, tia toate astea din romane.

p. 204 ch. VII ... ,, Alors pour chapper ces curiosits, le compte se planta devant une papeterie, o il contempla avec une attention profonde un talage de presse-papiers, des boules de verre dans lequelles flottaient des paysages et des fleurs. p. 205 ... un talage de carnets et de porte-cigares...p. 194 ...,, Atunci, pentru a scpa acestor indiscreii, contele se plant n faa une papetrii, unde contempl cu luare-aminte un etalaj de prespapier-uri, globuri de sticl n care pluteau peisaje i flori. p. 195 ... un etalaj de carnete i portigarete...

p. 234 ...,,Il hsitait. Lavant-veille, elle avait signifi que, sil ne lui trouvait pas mille francs, pour payer un billet, elle ne le recevrait plus.p. 222 ...,, Bancherul ovia. Alaltieri, l anunase c dac nu-i va face rost de o mie de franci, pentru a achita o poli, nu-l mai primete.

p. 253 ...,,Ctait lancien dner solide dun htel de province: vol-au-vent la financire, poule au riz, haricots au jus, crme la vanille glace de caramel.p. 238 ...,, Amintea ntr-adevr cina sioas de odinioar a unui hotel de provincie: volovan cu sos la financire, gin cu orez, fasole cu sos picant, crem de vanilie glasat cu caramel.

p. 278 ...,,Bosc avait un pantalon boueux, un grand pardessus jaune, avec un immense cache-nez roul autour du collet.p. 262 ...,,Bosc avea nite pantaloni stropii de noroi, un lung pardesiu galben, cu un fular ct toate zilele rsucit mprejurul gulerului.

p. 409 ...,, Depuis trois mois, elle vidait surtout les poches des Philippw. Il ne venait plus, dans les moments de crise, sans laisser son porte-monnaie.p. 384 ...,, De trei luni, golea astfel mai ales buzunarele lui Philippe. Acesta nu mai venea, n momemtele de criz, fr s-i lase coninutul portmoneului.

Dictionnaire dapprentissage de la langue francaise, 2012, paris , Le petit robert micro, /isbn 978-2-84902-891-9Belle- de-nuit plante ornamentale a grandes fleurs qui souvrent le soir p. 131