1

ARGUMENT

Cu mult timp n urm s-a considerat c reparaiile de calitate a

automobilelor se pot face doar prin nlocuirea pieselor defecte cu piese de schimb

noi. Costul ridicat al acestui tip de reparaii precum criza de energie i material, au

impus schimbarea acestei reparaii profilndu-se tot mai mult orientarea ctre

aciunile de recondiionare i folosire a pieselor uzate ale automobilelor.

Apelnd la metode tiinifice rezultat al cercetrilor din multiple domenii

adiacente industria de automobile verificnd performantele altor tiine a aprut

o disciplina noua aceea a reparaiilor pe automobile.

Pentru ca un automobil s funcioneze corect, sigur i economic este

necesar ca toate elementele componente ale acesteia s corespund uor.

Viitorii specialiti n domeniul automobilelor trebuie s dobndeasc o

pregtire corespunztoare care s le permit cunoaterea ntregii tehnologii de

reparaii ale autovehiculul.

n acest scop se prezint mai nti structura sistemului autovehiculul

precum i sistemele de producie specifice unitilor constructoare i celor de

reparaii.

Un ansamblu capital cuprinde tehnologiile propriu zise de reparare a

principalelor prese, componente ale ansamblurilor autovehiculelor.

Autovehiculul Opel Astra este un autovehicul confortabil.

Este la un pre avantajos i este foarte uor de ntreinut pentru c piesele

sunt foarte ieftine si se gsesc mai uor. Eu mi-am ales aceasta tem pentru c am

lucrat la aa ceva si mi sa prut mai pe interesul meu.

2

Cutia de viteze

3

GENERALITI

Destinaia cutiei de viteze

n funcie de valoarea rezistenei care se opune naintrii automobilului

trebuie modificat fora de traciune a acestuia, motoarele cu ardere intern a

automobilului permit o variaie limitat a momentului motor respective a forei

de traciune. Din aceasta cauz, automobilele echipate cu motoare cu ardere

intern trebuie s fie prevzut cu cutie de viteze cu scopul:

S permit modificarea forei de traciune in funcie de variaia rezistenelor

la naintare.

S realizeze ntreruperea ndelungat a legturii dintre motor i restul

transmisiei n cazul n care automobilul st pe loc cu motorul n funciune

S permit mersul napoi al automobilului fr a inversa sensul de rotaie a

motorului

Condiii impuse cutii de viteze

Cutia de viteze a unui automobile trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:

S prezinte o construcie simpla, rezistenta si sa fie uor de manevrat.

S prezinte o funcionare fr zgomot si a aib un randament cat mai ridicat

S aib o rezistenta mare la uzare.

S fie uor de ntreinut.

S asigure caliti dinamice si economice bune.

S prezinte sigurana in timpul funcionarii.

4

Clasificarea cutiilor de viteze

Cutiile de viteze utilizare la automobile se clasific dup modul de variaie in

raporturile de transmisie si dup modul de schimbare a treptelor de viteze.

Dup modul de variaie a raportul de transmitere, cutiile de viteze pot fi:

Cu trepte (etaje), la care variaia raportului de transmitere este

discontinua.

Continue sau progresive, care asigura intre anumite limite o

variaie continua a ropotului de transmitere.

Dup felul micrii a axei arborilor, cutiile de viteze in trepte pot fi:

Cu axe fixe(simple), la care arborii au axa geometrica fixa.

Planetare, la care axele unor arbori ai cutii de viteza au o

micare in jurul unui ax central.

Dup numrul treptelor de viteze cutiile de viteze pot fi cu trei, patru, cinci,

ase, sau chiar mai multe trepte.

Dup modul de schimbare a treptelor de viteze cutiile de viteze pot fi cu

acionare directa, cu acionare semiautomata, cu acionare automata.

5

Pari component si funcionare

Cutia de viteze se compune din :

Mecanism reductor

Mecanism de acionare

Mecanismul de fixare a treptelor

Mecanismul de zvorre a treptelor

Mecanismul redactor

Mecanismul redactor constituie partea principal a cutiei de viteze si

servete la modificarea raportului de transmitere in funcie de variaia

rezistentelor la naintarea automobilelor.

Mecanismul reductor se compune din doi sau trei arbori pe care se afla

montate mai multe perechi de roti dinate dintr-un carter. Arborele primar

este in general arborele ambreiajului. Arborele secundar este prevzut cu

caneluri e care i se pot culisa blocul roilor dinate.

Mecanismul de acionare a cutii de viteze

Mecanismul de acionare servete la cuplarea si decuplarea

perechilor de roti dinate cu scopul obinerii diferitelor trepte.

6

Acionarea poate fi directa, cu maneta pe capacul cutiei de viteze

(fig. 12.15). sau la distanta, utilizata la automobilele la care cutia de viteze

nu se gsete in apropierea locului conductorului.

In capacul 1 pot culisa tijele 2 pe care sunt fixate furcile 3. Furcile au

nite locauri in care intra captul inferior al manetei 16. Fiecare furc

poate comanda succesiv dou trepte. Articulaia sferic 5 este apsat n

locaul sau de arcul 15.

La cuplarea unei trepte, conductorul deplaseaz maneta 16, n plan

transversal, astfel nct captul inferior al ei s intre n locaul manonul 4

de pe una din tijele 2 apoi , prin deplasarea manetei n plan longitudinal tija

culiseaz si deplaseaz odat cu ea i furca pe care o poarta cuplnd

treapta corespunztoare. Rezult, deci, ca pentru cuplare unei trepte sunt

necesare dou operaii: selectarea (alegerea treptei) i cuplarea proprie-

zisa.

Mecanismul de acionare prezentat este prevzut cu trei tije culisate

2 cu ajutorul crora se obin cele cinci trepte pentru mersul nainte si una

pentru mersul napoi.

Pentru mbuntirea selectrii, treapta I si mersul napoi sunt

comandate de aceeai tija, iar pentru cuplarea lor maneta 16 trebuie

acionata cu o fora mrita pentru a nvinge fora arcului 13.

Dispozitiv de fixare a treptelor

Dispozitivul de fixare a treptelor exclude posibilitatea autocuplrii si

autodecuplrii treptelor. El menine cutia de viteze intr-o anumita treapta

sau la punctual mort att timp cat nu intervine conductorul auto.

7

La automobilele, dispozitivele de fixare cele mai rspndite sunt cele

cu bile. Fiecare tija culisat 1 (figura 12.16) are la partea superioara trei

locauri semisferice n care intr bila 2 apsata de arcul 3. Locaurile

extreme ale tijei 1 corespund celor doua trepte pe care le realizeaz furca

respective, iar cel din mijloc poziiei neutre. Distantele 1 dintre aceste

locauri trebuie astfel alese nct s asigure angrenarea roilor dinate ale

fiecrei trepte pe toata lungimea dinilor.

Dispozitivul de zvorre a treptelor

Dispozitivul de zvorre (blocare ) a treptelor exclude posibilitatea cuplrii

simultane a doua sau mai multor trepte.

8

Dispozitivul de zvorre a treptelor unei cutii de viteze cu trei tije in acelai

plan este prezentata in fig. 12.17 , a si b . Tijele culisate extreme 4 si 9 sunt

prevzute in plan orizontal, pe partea interioara, sus cate un loca semisferic. Tija

central 8 este prevzut n plan orizontal cu cate doua locauri semisferice. In

dreptul locaurilor, tija central este prevzut cu un orificiu in care se monteaz

tiftul 1. Intre tijele extreme si tija centrala se gsesc zvoare 2 si 7.

In poziie neutra (fig. 12.17, a ), toate locaurile se afla pe aceeai linie, iar

intre zvoare si locauri exista un mic joc j. In cazul deplasrii tijei extreme 4 ( fig.

12.17. b), ea va aciona asupra zvorului 2, scondu-l din locaul lui si obligndu-l

sa intre in locaul tijei 8; acesta va deplasa tiftul 1 in locaul din cealalt parte a

tijei 8. Prin aceasta deplasare, tiftul 1 va mpinge zvorul 7 in locaul tijei 9. In

acest fel, tijele 8 si 9 sunt zvorte in poziie neutral.

La deplasarea tijei 8 se vor zvora tijele 4 si 9, iar la deplasarea tijei 9 se vor

zvora tijele 8 si 4.

9

In figura 12.17, c se prezint dispozitivul de zvorre a treptelor la o cutie

de viteze cu trei tije culisate 1 , 2 si 3 care nsa nu sunt dispuse in acelai plan. In

poziie neutra intre locaurile din tije si zvorul 4 exista un anumit joc. La

deplasarea unei tije (exemplu tijei 2). zvorul 4 este scos din orificiu acestei tije si

introdus, fr joc, in orificiu tijelor 1 si trei pe care le blocheaz(fig. 12.17,d).

10

ntreinerea cutiei de viteze

ntreinea cutiei de viteze cuprinde urmtoarele lucrri:

Controlul fixrii pe carterul ambreiajului sau pe cadru;

Verificarea strngerii piulielor de la flana arborelui secundar;

Verificarea etaneitii carterului prin observarea locurilor pe unde au loc

pierderile de ulei;

Controlul cu stetoscopul a zgomotelor;

Controlul funcionarii dispozitivelor de fixare si zvorre;

Reglarea mecanismelor de acionare a treptelor;

Gresarea articulaiilor mecanismului de acionare controlul si completarea

nivelului lubrifiantului;

Schimbarea lubrifiantului din carter;

Ungerea cutii de viteze se face cu ulei special pentru transmisie. Schimbarea

uleiului consta in golirea celui uzat si umplerea pana la nivel cu ulei proaspt de

tip corespunztor. Golirea uleiului se face printr-un orificiu dispus la partea

inferioara a carterului si astupat cu un buon filetat.

Pentru o scurgere mai buna a lubrifiantului din carter, golirea trebuia fcut la

venirea din cursa.

Introducerea uleiului in carter se face, in general, printr-un orificiu lateral

astupat tot cu un buon.

Periodic, se controleaz nivelul lubrifiantului in carter, care trebuie sa fie pana

la nivelul orificiului de alimentare.

11

Defecte n exploatarea cutiei de viteze

Defectele in exploatare ale cutii de viteze se pot manifesta sub forma: blocarea

cutiei de viteze, rmnerea intr-o treapta fr posibilitatea de a mai cupla

alta;autodecuplarea cutii de viteze schimbarea sus zgomot a treptelor la demaraj,

cu ambreiajul decuplat complet;zgomotul continuu mai puternic la mersul in plina

sarcina.

Blocarea cutii de viteze. Defectul se manifesta mai ales la pornirea din loc sau

la mersul napoi, ca urmare a deteriorrii dispozitivului de zvorre a treptelor sau

din cauza ruperii de dantura.

Defectarea dispozitivelor de zvorre a treptelor poate conduce la

cuplarea simultana a doua trepte, in acelai timp rezultnd o blocare a

cutii de viteze. nlturarea defectului consta in nlocuirea pieselor uzate

ale dispozitivului de zvorre

Ruperea dinilor pinioanelor conduce la blocarea cutii de viteze atunci

cnd fragmente din dantura Sparta se nepenesc intre dinii

pinioanelor. nlturarea defectului poate fi numai intr-un atelier

reparator, prin nlocuirea pinioanelor cu dini rupi. Rmnerea cutii de

viteze intr-o treapta, fr posibilitatea de a mai decupla alta. Defectul se

datoreaz mai multor cauze, cele mai importante fiind: ruperea manetei

de schimbare a treptelor, ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor

culisate , defectarea dispozitivului de zvorre si congelrii uleiului pe

timp de iarna.

Ruperea manetei de schimbare a treptelor de viteze se poate datora

oboselii materialului sau a manevrrilor brute, ndeosebi iarna cnd

uleiul din carter este prea vscos. Daca ruperea manetei s-a fcut

deasupra articulaiei sferice, pentru a se continua drumul pana la

atelierul reparator se va folosi o cheie tubular sau o eava introdusa

pe captul manetei - cu ajutorul creia se vor schimba treptele.

12

Ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisante se produce datorita

oboselii materialului, schimbrilor brutale sau manevrrilor forate cnd

uleiul este congelat. Defectul se constata prin faptul ca, dei maneta se

poate manevra, totui nu se realizeaz cuplarea treptelor.

Pentru a preveni producerea unor astfel unor astfel de deteriorri , la

imposibilitatea cuplrii pinioanelor se debreiaz si se oprete motorul.

Autodecuplarea cutiei de viteze(sare din viteza). Defectul se poate datora

urmtoarelor cauze: defectarea dispozitivului de fixare a treptelor, danturile

pinioanelor si danturile de cuplare (saboi) uzate accentuat, rulmeni cu jocuri

mari, jocuri axiale mari ale pinioanelor pe arborele secundar.

Defectarea dispozitivului de fixare a treptelor conduce la

autodecuplarea treptei, nlturarea defectului consta in nlocuirea

prilor uzate ale dispozitivului de fixare.

Uzura excesiva a danturii pinioanelor se datoreaz funcionarii

ndelungate sau manevrrii incorecte a manetei cutiei de viteze.

nlturarea defectului consta in nlocuirea roilor uzate peste limitele

admise.

Schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul complet decuplat.

Cauza defeciunii o poate constitui uzura sau deteriorarea sincronizatoarelor

cuplarea treptelor se face cu zgomot datorita faptului ca vitezele unghiulare ale

elementelor in momentul cuplrii nu mai sunt egale.

Zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina care se datoreaz

uzurii sau deteriorrii rulmenilor arborilor. De asemenea, el poate aprea si la

montajul prea strns, fiind urmat de nclziri locale ale lagrelor si eventual, de

griparea rulmenilor.

Btaia ritmica se datoreaz rupturii danturii roilor dinate. Continuarea

drumului se va face cu autovehiculul remorcat pana la atelierul reparator.

13

Remedieri

Repararea cutiei de viteze

Carterul cutiei de viteze poate prezenta urmtoarele defecte care se nltura

dup cum urmeaz:

Fisurile carterului daca sunt mai mici de 50 mm sau nu traverseaz mai mult

de doua guri se nltura prin sudare oxiacetilenica si refacerea

suprafeelor afectate de fisuri la dimensiunile iniiale;

Locaurile pentru axul de mers napoi uzate se alezeaz la cote majorate si

se folosesc axe majorate;

Filetul gurilor deteriorat se recondiioneaz prin ncrcarea cu sudura a

gurilor, gurirea si refiletarea la cota nominal;

Locaurile rulmenilor arborilor cutiei de viteze uzate se recondiioneaz

prin alezarea la o cota majorata - bucare (buce montate cu strngere prin

presare) prelucrarea alezajului la cota nominal sau prin metalizare,

urmata de prelucrarea la cota nominal.

Arborele primar al cutiei de viteze poate prezenta urmtoarele defecte care

nltura dup cum urmeaz:

Suprafaa locaului pentru sprijinirea arborelui secundar uzata se

recondiioneaz prin rectificarea la cota majorata. Recondiionarea se

poate face si prin cromare, dup care se rectifica la cota nominala;

Suprafaa de fixare a rulmentului din carterul cutii de viteze uzata se

recondiioneaz prin cromare metalizare cu pulberi metalici sau

metalizarea cu sarma si rectificarea la cota nominal;

Uzura in lime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreiajului peste

limita admisa duce la rebutarea arborelui;

Fusul de ghidaj in arborele cotit uzat se recondiioneaz prin cromare si

rectificare la cota nominal sau metalizare cu pulberi metalice si rectificarea

la cota nominal;

Suprafaa de alunecare a inelului de etanare uzata se recondiioneaz prin

cromare sau metalizare cu pulberi si rectificare la cota nominal;

14

Suprafeele de lucru ale dinilor de angrenare sau cuplare tirbite se

recondiioneaz prin polarizarea marginilor daca defectul nu depete

25% din suprafaa dintelui si nu apare la doi dini alturai.

Arborele intermediar poate prezenta urmtoarele defecte care se nltura

dup cum urmeaz:

Fusurile pentru rulmeni uzate se recondiioneaz prin cromare si

rectificare la cota nominala;

Suprafeele de contact cu rotile dinate uzate se recondiioneaz prin

cromare si rectificare la cota nominal cnd se folosesc roti dinate cu

diametrul interior la cota nominal; prin cromare si rectificare la cota

majorata cnd se folosesc roti dinate la o treapta de reparaie;

Uzarea grosimii a dinilor danturii roilor peste limita admisa conduce la

rebutarea arborelui;

ncovoierea sau torsionarea arborelui conduce la rebutarea acestuia daca

btaia frontal msurata in locuri precizate depete valoarea prescrisa;

Fisurile de orce natura sau poziie conduc la rebutarea arborelui;

Suprafee de lucru ale dinilor tirbite se recondiioneaz prin polizarea

marginilor daca nu depesc 25% din suprafaa dintelui si nu se produc la

doi dini alturai.

Arborele secundar poate prezenta urmtoarele defecte care se nltura dup

cum urmeaz:

Suprafeele de centrare a canelurilor uzate nu se recondiioneaz. Daca

dimensiunile sunt limita admisa arborele se rebuteaz;

Uzura in grosime a canelurilor conduce la nlocuirea arborilor daca cota

este sub limita admisa;

Suprafeele de lucru pentru rulmeni cu role-ace(pe care se sprijin rotile

dinate) uzate se recondiioneaz prin: cromare dura si rectificare la cota

nominal ; metalizare cu pulberi metalice si rectificare la cota nominala;

rectificarea la treapta de reparative, nlocuirea rolelor-ace iniiale cu unele

avnd diametru majorat si folosirea roti dinate recondiionate;

Fusurile pentru rulmeni de sprijin uzate se recondiioneaz prin rectificare

si uniformizare, cromare dura si rectificare la cota nominal;

15

ncovoierea arborelui se mascara cu un dispozitiv cu comparator. Btaia

radical la prindere intre vrfuri nu trebuie sa depeasc o anumita valoare

prescrisa. Arborele ncovoiat nu se recondiioneaz.

Recondiionarea roilor dinate. innd seama de complexitatea problemelor

ridicate de danturri, nu este indicat a se recondiiona danturile roilor dinate.

tirbirile mici se ndeprteaz cu o main portabila cu piatra abraziva.

suprafeele laterale funcionale se recondiioneaz prin cromare, urmata de

rectificare. Daca sunt mari, suprafeele se rectifica, iar diferena de cota la montaj

se compenseaz prin aibe plane. Alezajele butucilor roilor dinate se

recondiioneaz prin cromare, urmata de rectificarea la cota nominal. La uzuri

mari, se pot buca, prelucratu-se apoi la cota nominala.

Demontarea/ Montarea cutiei manuale de viteze

Pentru demontare este necesara ridicarea automobilului pe capre la o nlime

suficienta. In plus se recomanda utilizarea unui cric de service pentru cutii de

viteze.

Atenie : deoarece este necesara demontarea suporilor tampoanelor

motorului cutiei de viteze din ambele pari precum si a cadrului fata, ansamblu

motor/cutie de viteze trebuie centrat precis dup montare. Service-urile OPEL

folosesc dornuri de centrare a motorului pe cadru fata. Descrierea conine

montajul folosind aceste dornuri. Daca acestea nu sunt disponibile, mai exista

posibilitatea marcrii de semen pe tampoanele motorului si cadru fata, cu carioca,

pentru a permite remontarea propulsorului in aceeai poziie.

Demontarea

Se deconecteaz cablul de masa(-) al bateriei cu contactul motor ntrerupt.

Atenie : prin aceasta se terg memoriile unitarilor electronice; de exemplu

codul antifurt al radioului. In lipsa codului, radioul poate fi deblocat doar de

fabricant, respective de ctre un service autorizat OPEL. De aceea trebuiesc

16

parcurse in prealabil indicaiile din capitolul Demontarea/montarea

bateriei.

Se demonteaz bateria si suportul bateriei.

Se demonteaz carcasa filtrului de aer.

Se ridica automobilul pe capre. Daca exista, se demonteaz scutul de sub

motor.

Se demonteaz eava anterioara de eapament, catalizatorul si toba

centrala.

Indicaie: pentru a se mpiedica scurgerea unei cantitatea mari de lichid de frna

la demontarea conductei hidraulice a stemului de ambreiaj se recomanda

etanarea rezervorului de capac etan. In lipsa acestuia se poate etana rezervorul

si cu ajutorul unei folii de plastic si a unui elastic.

Atenie: lichidul de frna se va colecta intr-o laveta.

Se decupleaz conducta de presiune a ambreiajului cu racordul -1- de la

mecanismul ambreiajului. Pentru aceasta se scoate cu urubelnia clema -2-

. Dup demontare se ndoaie puin clema -2- si se introduce napoi in

canalul racordului pentru a nu se pierde.

17

Se deconecteaz mufa -4- de la ntreruptorul luminilor de mers napoi -3-.

Se fixeaz in uruburi dispozitivul OPEL KM-909-B-3- pe cadrul fata. Se

ridica tija filetata -2- prin rotire pana cnd ajunge in orificiu din blocul

cilindric, lng baia de ulei.

18

Se slbesc uruburile vezi sgeile inelor de ajustare -1- ale

dispozitivului OPEL KM-6001. Se monteaz dispozitivul cu fusurile -2- si -5-

in orificiile de centrare ale cadrului fata. Se strng uruburile inelor de

ajustare.

Se ridica buca filetata anterioara -4- sic ea posterioara a tamponului

anterior al motorului si suportul tamponului posterior al motorului.

Se prinde motorul cu cabluri si se demonteaz cadrul fata.

Indicaie: dispozitivele OPEL KM-909-B si KM-6001 rmn montate pe cadrul fata.

Cutie de viteze cu tija de cuplare: se slbete urubul colierului de strnge a

tijei de cuplare si se dezmembreaz mecanismul de cuplare.

19

Cutie de viteze F23 cu cabluri de cuplare (unele motoare de 2.0 l fabricate

dup 9/98); se demonteaz niplurile cablurilor de cuplare -1- de la cutia de

viteze. Se demonteaz suportul -2- al cablurilor pe cutia de viteze prin

desfacerea urubului.

Atenie: a nu se rsuci sau ndoi cablurile de cuplare.

20

Se demonteaz uruburile -1- ale tamponului dreapta fata.

Se demonteaz uruburile -2- ale tamponului tanga fata a cutiei de viteze;

se noteaz poziia de montare a uruburilor de lungimi diferite. Se

demonteaz apoi suportul tamponului cutiei de viteze prin demontarea

uruburilor -1-.

21

Se demonteaz cele 4 uruburi superioare dintre motor cutia de viteze.

Se coboar ntregul agregat circa 5 cm cu ajutorul macaralei.

Se demonteaz arborii planetari din cutia de viteze i se suspend cu srm.

Atenie: se va scurge ulei din transmisie; este necesara aezarea unui vas de

colectare dedesubt.

Se demonteaz uruburile -1- (vezi figura O3015) de fixare a suportului

tamponului anterior al motorului/cutiei de viteze. Se scoate suportul.

22

Se demonteaz uruburile -2- de fixare a cutiei de viteze pe baia de

ulei.

Se aduce cricul pentru cutii de viteze -1- sub cutia de viteze, in modul

prezentat in figura. Se monteaz cricul la cutia de viteze. Daca acest

tip de cric nu este disponibil, se utilizeaz cricul cu un suport

intermediar gros de lemn.

23

Se demonteaz cele 2 uruburi inferioare dintre motor/ cutia de

viteze.

Se ridica puin cutia de viteze si se desprinde de motor folosind un

levier. Se coboar cutia de viteza cu atenie si se scoate afara cu

ajutorul unui asistent.

Atenie: cutia de viteze trebuie depozitata cu atenie. Nu este permisa aezarea

acesteia cu fusul arborelui primar, pe articulaia tijei de cuplare sau pe

ntreruptorul luminilor de mers napoi.

Montarea

naintea montrii se verifica ambreiajul.

Se curate arborele principal al cutiei de viteze si se unge cu vaselina MoS.

Cutia de viteze se ridica in poziie si se cupleaz la ambreiaj. In cazul in care

cuplarea nu este posibila, se nvrte puin cu mana arborele primar al cutiei

si se ncearc din nou.

Se monteaz cele 2 uruburi inferioare dintre motor-cutia de viteze si se

strng cu 60 Nm.

Se monteaz uruburile cutiei de viteze pe baia de ulei si se strng 40 Nm.

Se ridica motorul cu macaraua in poziie de montare.

Se fixeaz tamponul anterior pe cutia de viteze, strngnd uruburile 60Nm

Se monteaz arborii planetari

Se monteaz tija de cuplare a vitezelor la mecanism, nc nu se strnge

colierul.

Se conecteaz mufa ntreruptorului luminilor de mers napoi, se fixeaz

cablul in clipsuri pe cutia de viteze.

Se monteaz cadrul fata.

Se fixeaz suportul tamponului drept pe motor, strngnd uruburile cu 55

Nm.

Se monteaz carcasa filtrului de aer.

Se fixeaz suportul tamponului stng pe cutia de viteze, strngnd

uruburile cu 35Nm.

24

Se fixeaz tamponul stng pe suport, respectnd poziiile uruburilor de

lungimi diferite. Se strng uruburile cu 55 Nm.

Se strng cu 60 Nm uruburile superioare dintre motor cutia de viteze.

Daca s-au utilizat, se ndeprteaz dornurile de centrare OPEL de pe cadrul

fata.

Se monteaz conducta de presiune cu racordul la mecanismul de debreiere.

Daca s-a folosit, se deurubeaz buonul etan de pe vasul de lichid de

frna si se nlocuiete cu buonul normal cu orificiu de aerisire.

Se monteaz eava anterioara de eapament, catalizatorul si toba centrala.

Se fixeaz suportul bateriei strngnd uruburile cu 15 Nm si se monteaz

bacteria.

Atenie: se reprogrameaz sistemul de ridicare coborre electrica a geamurilor,

se fixeaz ceasul si se introduce codul antifurt al radioului.

Se verifica nivelul din cutie si se completeaz daca este cazul.

Cutie de viteze F23 cu cabluri de cuplare (unele motoare de 2.0 l fabricate

dup 9/98); se fixeaz suportul cablurilor de cuplare pe cutia de viteze. Se

monteaz niplurile cablurilor la cutia de viteze. Se regleaz mecanismul de

selectare a vitezelor.

Se aerisete ambreiajul.

Daca exista, se monteaz scutul sub motor.

Atente: daca montajul s-a efectuat fr dornurile de centrare OPEL, se efectueaz

o cursa de proba. Daca in deplasare se produc zgomote neobinuite nseamn ca

ansamblul motor-cutie de viteze nu a fost centrat exact. In acest caz trebuiesc

slbii din nou suporii tampoanelor motorului. Se modifica puin poziia

motorului, pana cnd nu se mai produc zgomote. Se strng uruburile suporilor

tampoanelor motorului la cuplurile prescrise.

25

Sigurana i securitatea n munc

SSSM

Se interzice introducerea in hale i ateliere de reparaii a automobilelor

nesplate.

Imediat dup oprirea autovehiculul in hale se deconecteaz de la borne

instalaia electrica a acestuia.

Se interzice introducerea autovehiculului in hala prin mersul napoi.

Intrarea in hala se face numai cu fata, iar mersul napoi va fi dirijat de o alta

persoana.

Se interzice introducerea in hala a autovehiculelor ncrcate cu diferite

materiale.

Se interzice lucrul cu autovehiculul cu cabina rabatata, fr verificarea poziiei

crligului de sigurana contra revenirii cabinei.

La orice rabatare a cabinei se va monta dispozitivul suplimentar de sigurana.

Fac excepie cabinele care se rabateaz prin sisteme hidraulice.

Intervenia la autovehicul a muncitorilor este permisa numai dup ce au fost

aezate stabil pe bancurile de lucru, calate sau prinse in dispozitivul care sa

permit rotirea lor uoare si a asigure reducerea efortului fizic.

Se interzice desfacerea cu dalta si ciocanul a piulielor si prizoanelor.

Trecerea peste canale de revizie se va face numai pe podee special amenajate

Unsoarea consistenta, folosita in procesul tehnologic, se va pstra in cutii de

table sau de lemn acoperite cu capac.

Pornirea motoarelor este interzisa in hala fr aprobarea sefului de munca.

nainte de pornirea motorului se verifica daca nu sunt oameni in vehicul.

Se interzice ncercarea frnelor cu autovehiculul in mers prin hale, ateliere si

platform tehnologice.

Se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat

controlul sistemelor de sigurana rutiera.

Scoaterea autovehiculului din hala se face numai sub supravegherea

maistrului.

26

Paza si securitatea mpotriva incendiilor

PSI

Se interzice cu desvrire folosirea aparatelor electrocasnice n spatiile de

lucru ale personalului

Pe parcursul desfurrii activitii din ateliere este interzisa ncuierea uilor

cailor de acces sau de evacuare.

La folosirea instalaiilor de fora de iluminat, se va asigura o buna funcionare a

utilajelor si a aparatelor respective prin revizie nainte de intrarea acestora in

funciune si prin nlturare imediata a defeciunilor constatate.

Tablourile electrice vor fi prevzute cu carcase de protecie iar la tablou se va

ntrebuina numai sigurana fuzibila conform normelor in vigoare.

Se interzice:

Folosirea in stare defecta a instalaiilor electrice si a consumatorilor de

energie precum si a celor uzate si improvizate.

Folosirea legturilor provizorii prin introducerea conductoarelor

electrice fr techer direct in prize.

Tablourile generale de distribuie vor fi nchise in permanenta cu cheia

accesul la ele fiind permis numai maistrului.

Corpurile agregatelor pentru sudare si a transformatoarelor, carcasele

tablourile de distribuie pentru sudare si piesele sudurii trebuie legate electric

la pmnt(impmntare);

Punerea la punct a instalaiilor transportabile de sudura se executa nainte de

nceperea lucrului, iar contactul la locul de fixare trebuie bine realizat.

Se interzice lucrul la agregatele care au cabluri electrice sau izolaie

deteriorate.

Transformatoarele si aparatele de sudura montate in aer liber se vor proteja

de aciunea precipitaiilor atmosferice.

Se interzice legarea cablurilor electrice prin nnodare; legarea lor se va face

prin capete de lipire sau papuci de legtura

Capetele electrozilor in stare calda se vor pune intr-un vas metalic sau pe

platform incombustibile.

27

Protecia mediului nconjurtor

PM

Pentru prevenirea si combaterea polurii mediului nconjurtor in locaiile

urbane si rurale consiliile populare, municipal, oreneti si comunale vor lua

urmtoarele masuri:

Perfecionarea organizrii si dirijrii circulaiei, modernizarea

mijloacelor de transport si a celor de circulaie

mbuntirea stemelor de colectare, transport si neutralizare a

deeurilor si rezidiurilor menajere si industrial , amenajarea de spatii

pentru recuperarea si valorificarea sau distrugerea acestora.

Folosirea transportului, manifestarea si depozitarea in interiorul aezrilor

omeneti si in jurul acestora, a substanelor radioactive si a celor puternic toxice,

nu pot fi efectuate diferit cu asigurarea unor condiii special de prevenire a

polurii mediului nconjurtor.

Este interzisa circulaia mijloacelor de transport care elimina substane

poluante peste limitele stabilite prin normele legale.

Este interzisa producerea de zgomote cu intensitatea peste limita admisa.

Comitetele executive ale consiliilor vor avea in vedere realizarea treptata a

devierii circulaiei la mare intensitate in afara zonelor populate precum si pentru

reducerea zgomotului produs de mijloacele de transport.

Organele de stat care efectueaz controlul nivelului de zgomot produs de

mijloacele de transport, vor autoriza funcionarea acestora numai daca sunt

ndeplinite condiiile de protective mpotriva zgomotului.

28

BIBLIOGRAFIE

GH Fril, Mariana Fril, S. Samoil, Editura didactic i

pedagogic, R.A. Automobile;cunoatere, ntreinere si reparare;

Documentaie reprezentanta Opel;

Internet, totul despre automobile;

Manual de reparaii si ntreinere auto, Opel Astra;