C1O inovatie poate sa fie:a)o alterare a unui system traditionalb)o selectie intre moduri si variante informationale existente in limbaex: rucsac-germana,neologism,neutru ; -uric) o creatie sistematica (inventive de forme in concordanta cu posibilitatile sistemului)ex: treastad) un imprumut din alta limba(total sau partial si,fata de modelul sau,poate implica si o alterare)ex: pojarnic-pompier(fr)e) un fapt de economisire functionala (neglijarea destinatiilor ) Din punct de vedere al stiintei lingvistice, se constata un permanent dezacord intre cunoasterea sistemului si cunoasterea normei. Cunoasterea normei implica un grad de cultura mai inalt,caci inseamna nu numai cum a cee ace este posibil,ci si a cee ace efectiv se spune si s-a spus,adica inseamna a fi informat asupra realitatii traditionale.Sistemul se invata cu mult inaintea invatarii normeii,cu mult inainte de a cunoaste realitatile traditoonale pentru fiecare caz particular ,in general ,un copil cunoaste sistemul de posibilitati,de unde rezulta fcventele lui creatii sistematice,care sunt, cel mai adesea caractere de adulti.Specialistii au constatat ca e un dezacord intre Sitem si Norma ,care are doua consecinte generale:-creatiile sistematice devin deosebit de numeroase in epocile de stabbilire a traditiei si de decadent sau in cadrul comunitatilor cu o cultura lingvistica redusa;-se poate spune ca unele limbi sunt destinate se se schimbe mai multe decat altele ,in circumstante favorabile schhimbarii.Exista limi in care se observa o evidenta predominare a sistemului asupra normei, cum este cazul limbbilor fino-ugliu si mai ales cele turcice.

C2Aborigen,aborigena-autohtoni din AustraliaAstrul,astrii-astruAccumulator, doi acumulatori(prioritar(. Acumulatoare(industrial ,de energie)Un cleste,doi clestiO foarfeca,doua foarfeciBasc,bbascuri; o basca,doua bastiBbarem,baremeBalot,bbaloturi(panza), baloti( pe camp,dupa seceris)Blana are specializare semantica: blani, blanuri(duse la argasitorie),bblanuri (ale damei din oras)Colinda,colindeRobinet,robinete/roineti( industriali)Robin( oita ), robinette(diminutive)Marie-Marion-Marionette-statui-marioneteVirus,virusi (calculator), virusuri( agenti patogeni) Sanda,sandaleSarma,sarmaleSalariu,serviciuPsihologa,filologa,pedagogaAnaloag/analoga; omolog/omoloagaVreme,vremuri/vremiTreabba,trebi(din cauza unei); treburiMaica,maici (G,D- maicii)Maica(mama) (G,D maicei/maichii/maichi;maice,maici)Mama-ta (mama-tii,mama-sii)Sora(grad de rudenie) ; (surorii)Sora(infirm.) (sorei),suroriMamica(mamicai/mamicii/mamicatii0,mamiciVladica(vladicai/vladicii/vladichii), vladiciCeremonial si ceremonialuriCapsuni si capsuneCireasa,ciresi/cireseCoarde si corziCoperta;coperte si copertoGalusca/galuste/galustiRapa, rape si rapiNivel, nivele si niveluriTunel, tunele si tuneluriSubansamblu,subansambluri si subansaleVoiaj

Verbul in dom 2-principalele aspect care il privesc au in vedere Selectarea unor sufixe gramaticale Selectarea unor desinente Alternarea unor consoane sau a unor grupuri de sunete Adaptarea unor verbe la firea limbii romane Folosirea unor verbe in anumite sintagme Folosirea active sau reflexive a unor verbe Specializarea semantica a unor forme verbale Combinarea unor verbe in cadrul enunturilor

A absolvvi- se conjuga fara escEx: Absolv facultatea anul viitor.L-am absolva de toate pacatele.A iriga- se conjuca cu 0nu cu ezEx: a canta-eu cant; a lucra- eu lucrez Cuvintele vechi romanesti se conjuca cu 0 Cuvintele neologice cu ezA voi , A vrea- vvoiam/vreamA rage-a ragitA cheltui- eu cheltui/eu cheltuiescA concur- participa la un concurs(concureaza) si acesti factori concur la bunul mers al

C4Principii ortogafice actuale:

1. Principiul fonetic Cel mai important dintre principiile care stau la baza limbei romane actuale. Prin aplicarea lui in mod constant, s-a apropiat scrierea de pronuntare si au fost eliminate multiple inconsecvente. In virtutea acestui principiu,a fost suprimat u final dintr-o serie de cuvinte si forme gramaticale cum ar fi: cuiu,maiu,unchiu,.Toate acestea se scriau in trecut cu u la sfarsit ,desi acesta disparuse de multa vreme din pronuntare. Intr-o serie de neologisme,u final tinde sa fie suprimat in vorbirea si scrierea neologica:slar,service etc. Tot in virtutea principiului fonetic a fost suprimata una dintre consoanele duble acolo unde pronuntarea a dictat acest lucru. Astazi consoanele duble se pastreaza numai acolo unde corespunde unor realitati fonetice Ex: interregn,posttraumatic De asemeanea, avem consoane duble in situatia in care consoana finala a prefixului in intalneste consoana initialan a abzei derivate . Ex: innoda Verbele vecchi nota neca nu au disparut din lima, si nu se scriu cu dublu nn O alta regula ortogafica aparuta din aplicarea principiilor fonetice ,recomanda ca pentru des si raz sa se scrie des si res inainte de consoane si consoanle: prin urmare pronuntam cu s dar scriem cu z dezarma,dezghet,, iar s, descatusa, desperezhea. In ceea ce priveste scrierea cu ie la inceput de cuvant /silaba ce urmeaza dupa vocala, trebbuie sa scriem diftongul ie, baie, iepure In neologisme trebbuie evitata atat rostirea cat si rostirea ,cat si scrierea cu diftongul ie in situatii precum epopee,epoca,elan, eduactie, effect. Scrierea a fost pusa de accord cu pronuntarea si in alte cazuri , de ex nu se scrie niciodata ie daca urmeaza dup ace consoanele b si p,in fata lui p si bb,este usor de pronuntat. La fel, avvem : de impartit, de inmultit. Adaptarea principiilor in chestiune are in vedere si scrierea neologismelor + - In general vorbind, daca un cuvant strain se pronunta:anegro, aisberg. Obs: in acesta sunt mai multe cuvinte din terminologia straina, mai putin din ce a informaticii: meci, gol, out, in cadrul neologismelor foarte frcvente care cunosc o circulatie destul de solicitate,scrierea diferitor de pronuntare: spray, design, fohn.

2. Principiul traditional istoric(neologisme) Diftongul oa nu se poate pronunta in limba romana decat atunci cand este precedar de o consoana :boala, roata, nu si in pozitie initiala.Prin urmare, scrierea cu oa in loc de u a fost menita,inca de la introf=ducerea alfabetului latin sa-l reproduca pe o din formele latinesti care stau la baza acestor cuvinte. In astfel de cazuri, discutam despre ramasite ale etimologiei .Asemeanea obs, pot si invocate si in alte situatii. Astfel, scriem ess, ea, ei ,ele dar pronuntam in realitatea ieu. Aceleasi reguli le intrebuintam sic and este vorba despre formele de present si imperfect ale verbului a fi ,este, erau. \Rostirile de tip (eu) sau el ne apar ca nefiresti.

3. Alt fel- alt soi, alt tip-vreau alt fel de mancare.4. Altfel- altminteri- \altfel,cum o mai ducei?

5. Asa dar- adj. asa + subst autonomy dar Asa dar mai sus.6. Asadar- prin urmare, deci, vasazica- Avea asadar dreptate.

7. Bine crescut- altul este bine crescut.8. BIne-Crescut - misu este bine-crescut (educat)9. Bine cunoscut- cunoscut in detaliu,in amanunt10. Bine-cunoscut-renumit, celebbru: Brad Pitt

11. Bine inteles- stiut foarte bine, priceput correct.( chestionarul a fost)12. Bineinteles-desigur, fireste, negresit ( Avea, bbineinteles,dreptate.)

13. Cate odata- cate odinioara ?(cate odata ne-au legat si cate astazi ne despart)14. Cate o data- isi mai aducea si el aminte cate o data la istorie/cate o data la facultate15. Cateodata-din cand in cand16. Cu minte- cu judecata, cu spirit17. Cuminte- linistit, asezat18. Cum se cade- a sedea bbine, a ne potrivi, cum trebuie(Poartate cum se cade)19. Cumsecade- de treabba si de omenie

20. De alt fel- de alt tip, de alta categorie ( De altfel aveam nevvie,nu de alta)21. De altfel de altminteri, ( de altfel, avea dreptate)22. De cat- in ce masura, in ce grad ( De cat ai nevoie?)23. Decat comparativ, in loc de( mai inalt decat misu)24. Este interzisa folosirea interna a lui decat in afirmatie ( are decat )\

25. De fel- a fi de loc, a proven ( El e de fel din Cluj.)26. Defel- deloc,nicicum,(N-am luat deloc.)

27. De mult- prepozitia + adverbbul mult28. Demult- candva

29. De o data- prep+ articolul + subbst: De o data precise n poate fi vorba30. De odata- ma copleseam amintirile vremurilor de odata.31. Deodata- brusc, si neasteptate. Si deodata s-au naruit toate visele.32. De o parte= pe de alta parte. Pe de o parte are dreptate pe de alta parte nu.33. DEoparte=izolat,retras,indepartat de vorbitor.Stai deoparte.S-aretras deoparte.34. De vreme-advr+ prep de +subst. vreme.Indiferent de vreme. Inainte de vreme. Haine ingalbenite de vreme.35. Devreme= din timp,de timpuriu, Au plecat devreme la gara.De vreme ce si de vreme cu se scriu in 3 cuvinte. De vreme ce ploua stam in casa.36. In cat- prep in + pron/adv/adj/cat.In cat timp ajungem? In cat ajungem? In cat suntem astazi?37. Incat-38. In continuu- prep in + adj. in continuu regres.39. Incontinuu- tot timpul,neintrerupt,fara incetare.Vrbbeste incontinuu.40. Intr0una- prep intr + adj neht/numeralul una.Intr-una din zile.41. Intruna- non-stop,mereu, fara incetare. Vorbbeste intruna. Trebuie sa le pui una intr-una (alta)42. Nici cand- adv. De neg nici +relativul cand Nici cand ploua bnu-I bine nici cand .43. Nicicand-niciodata.Nu vreau sa te mai vad nicicand.44. Nici cat-adv de neg nici + adv cat N-am baut nici cat el. Nici cat negru sub unghie.45. Nicicat=deloc, defel . Nu mai vreau sa te vat nicicat.46. Nicicum-adv de neg nici + adv cum. Nici cum zic nu-I bine nici cum ziceti voi.47. Nicicum=deloc.Nu imi iese nicicum.48. Nici de cum- adv de neg nici +prep de + adv cum. Nu sunt mandru nici cum te porti ,nici cum te imbraci.49. Nicidecum- deloc, in nici un caz50. Nici o data- adv de neg nici +num adv o data ( se opune lui de 2 ori, de 3 ori)51. Nici odata-adv de neg nici+ adv odata (mai demult)52. Nicio data adj pron neg nicio +subs autonomy data (cu multiple intelesyr)53. Niciodata-adverb de negatie=nicicand Nu mai vreau sa te vad nici o data,nici de 2 ori. Nici odata nu era bine. Nu a invatat la istori nicio data dintre cele precizate. Nu a introdus in calculator nicio data.Obs: Conform noului DOOM adj si pron nehotarat se scri legat: niciunul,niciuna,niciunii,niciunele,2. In situatiile in care niciun s .s stau langa subst fapt care duce la analize sintactice dif. Nu mai stau nici o zi la mare.Nu a mai ramas nici un litru de lapte.Nu mai am nici un leu.54. O data- nu de mai multe ori. O data inteleg,dar de mai multe ori ba.55. Odata- art nehot+subst autonomy data.O data importanta e 1 mai.56. O data- alternare dintre o data si alta data.O data e asa, alta data e altceva.57. Odata-odinioara. A fost odata ca niciodata un sat fara case,padure fara cpaci.58. Odata=repede. Hai odata!Obs: Odata ce si odata cu se scriu in 2 cuv.Odata cu Gigel a venit si Ionel.Odata ce ai acceptat nu renunta59.Tot o data-adv tot+ adv o data.Tot o data am fost si eu.60. Tot odata- adv tot de timp odata.Tot odata era mai bine (candva)Totodata=in acelasi timp,simultan.Totodata lucrurile incep sa se lege.Adv-tot+art o + subs autonomy data. Tot o data m-am uitat si eu in istorie.Data=informative.tot o data a ramas sa introduce.Tot una- adv neh tot+ num una. Tu ce vrei? O cola/bere. Si tu? Tot una.Totuna-identic, la fel, Mi-I totuna.Vreo data- adj pron nehot vreo+ subs atonom data (inf).vezi sa nu uiti vreodata vreo data la istorie.Vreodata=candva.M-oi duce vreodata colo.

VIrgulaFolosirea virgulei in propozitie-reguli imperative Se pune in mod obligatoriu intre 2 sau mai multe parti de propozitii de acelasi fel, aflate intr-un raport de coordonare prin juxtapunere. Cand sunt legate cu ajutorul conjunctiilor se aplica alte reguli.