cursul 3 - 16 oct

8
Cursul 3 2013 1 Lect.univ.dr. Silvia Maria Tăbușcă (Martiș), LL.M. @ II. Principiile dreptului internaţional al drepturilor omului* Dreptul internaţional al drepturilor omului este fundamentat pe principiul egalităţii tuturor persoanelor, având la bază filosofia dreptului natural conform căreia omul se naşte liber şi egal în demnitate şi în drepturi cu toţi semenii săi. Prin urmare, individul este pretutindeni acelaşi, iar identitatea universală a fiinţei umane generează universalitatea drepturilor omului. Aceste drepturi sunt inerente individului prin simpla calitate de persoană. Principii de bază: - drepturile omului sunt universale; - drepturile omului sunt inalienabile; - drepturile omului sunt indivizibile şi interdependente. 2.1. Drepturile omului sunt universale deoarece au ca fundament demnitatea fiecărei fiinţe umane, indiferent de rasă, culoare, sex, origine etnică sau socială, religie, limbă, naţionalitate, vârstă sau oricare altă situaţie. Drepturile omului, fiind acceptate de toate statele şi populaţiile lumii, sunt aplicate în mod egal fiecărei persoane fizice deoarece sunt aceleaşi pentru oricine de/şi oriunde. Universalitatea drepturilor omului reprezintă un subiect controversat în literatura de specialitate. S-a invocat adesea faptul că „drepturile omului” este un concept occidental, ce nu -şi găseşte aplicabilitate în toate regiunile lumii. Totuşi, studiul publicat de UNESCO în 1968 arată că aspiraţiile ce decurg din respectarea drepturilor omului corespund conceptelor asupra justiţiei, integrităţii şi demnităţii persoanei, precum şi libertăţilor individuale aşa cum acestea au fost conturate de toate civilizaţiile din toate timpurile. *Acest curs cuprinde informaţii esenţiale pentru promovarea disciplinei S.E.P.D.O.

Upload: oprescu-george

Post on 24-Nov-2015

6 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • Cursul 3 2013

    1 Lect.univ.dr. Silvia Maria Tbuc (Marti), LL.M. @

    II. Principiile dreptului internaional al drepturilor omului*

    Dreptul internaional al drepturilor omului este fundamentat pe principiul egalitii tuturor

    persoanelor, avnd la baz filosofia dreptului natural conform creia omul se nate liber i egal n

    demnitate i n drepturi cu toi semenii si. Prin urmare, individul este pretutindeni acelai, iar

    identitatea universal a fiinei umane genereaz universalitatea drepturilor omului. Aceste drepturi

    sunt inerente individului prin simpla calitate de persoan.

    Principii de baz:

    - drepturile omului sunt universale;

    - drepturile omului sunt inalienabile;

    - drepturile omului sunt indivizibile i interdependente.

    2.1. Drepturile omului sunt universale deoarece au ca fundament demnitatea fiecrei fiine

    umane, indiferent de ras, culoare, sex, origine etnic sau social, religie, limb, naionalitate, vrst

    sau oricare alt situaie. Drepturile omului, fiind acceptate de toate statele i populaiile lumii, sunt

    aplicate n mod egal fiecrei persoane fizice deoarece sunt aceleai pentru oricine de/i oriunde.

    Universalitatea drepturilor omului reprezint un subiect controversat n literatura de specialitate.

    S-a invocat adesea faptul c drepturile omului este un concept occidental, ce nu-i gsete

    aplicabilitate n toate regiunile lumii. Totui, studiul publicat de UNESCO n 1968 arat c aspiraiile

    ce decurg din respectarea drepturilor omului corespund conceptelor asupra justiiei, integritii i

    demnitii persoanei, precum i libertilor individuale aa cum acestea au fost conturate de toate

    civilizaiile din toate timpurile.

    *Acest curs cuprinde informaii eseniale pentru promovarea disciplinei S.E.P.D.O.

  • Cursul 3 2013

    2 Lect.univ.dr. Silvia Maria Tbuc (Marti), LL.M. @

    2.2. Drepturile omului sunt inalienabile astfel nct nicio fiin uman nu poate fi privat

    niciodat de drepturile sale; unele dintre ele pot fi doar limitate1, suspendate sau restricionate2 n

    baza unui temei legal.

    Statul are posibilitatea de a lua msuri de derogare de la obligaiile asumate n baza tratatelor

    internaionale privind protecia drepturilor omului numai n caz de rzboi sau de alt pericol public ce

    amenin viaa naiunii. Totui, chair i n aceste situaii, statul este obligat s respecte anumite

    drepturi, precum dreptul la via, la nediscriminare; s interzic tortura, sclavia, munca forat etc.3

    2.3. Drepturile omului sunt indivizibile i interdependente. Ele depind unele de altele i nu pot fi

    1 De ex.: Art. 4 din Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice prevede limitarea exerciiului acestor drepturi n cazul n care un pericol public excepional amenin existena naiunii i este proclamat printr-un act oficial 2 De ex.: Drepturile unei persoane pot fi restricionate n baza unei hotrri judectoreti ca urmare a nclcrii prevederilor legale n vigoare. 3 A se vedea art. 4(2) din Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice, precum i art. 15 din Cv.E.D.O.

    Drepturile omului sunt strine de orice cultur i aparin tuturor naiunilor; ele sunt universale.

    * Kofi A. Annan, fostul Secretar General al O.N.U., discursul inut la Universitatea din Teheran,

    10 decembrie 1997.

    Este remarcabil faptul c att documentele naionale, ct i cele internaionale referitoare la drepturile omului apar

    ca recunoateri, ca declaraii de drepturi(). Formularea drepturilor nu este o activitate de creare, ci de

    recunoatere a dreptului de a fi om, valoare permanent i anterioar oricrui act politic.

    * F. Sudre, Drept european i internaional al drepturilor omului, Editura Polirom, 2006, p. 46.

  • Cursul 3 2013

    3 Lect.univ.dr. Silvia Maria Tbuc (Marti), LL.M. @

    exercitate izolat; nclcarea unui drept afecteaz exercitarea altor drepturi fundamentale.

    De exemplu, dreptul la via presupune respectarea dreptului la hran i a dreptului la un nivel de

    trai adecvat, dreptul de a fi ales n funcii publice presupune respectarea dreptului de a alege i de a

    fi ales, precum i a dreptului la educaie. Prin urmare, aa-numitele drepturi civile i politice - pe de-

    o parte, i drepturile economice, sociale i culturale - pe de alt parte, sunt drepturi complementare

    i, n egal msur, necesare pentru respectarea demnitii i a integritii oricrei persoane.

    Amartya Sen, laureat al premiului Nobel pentru economie, a demonstrat pe baza unor date

    empirice c toate drepturile sunt indivizibile i interdependente. n studiul su de cercetare n

    domeniul foametei4, Amartya Sen a demonstrat c nicio societate democratic funcional nu a

    suferit vreodat de foamete deoarece n asemenea state, inter alia, mass-media are libertatea de a

    atrage atenia asupra riscului de a se ajunge ntr-o situaie de foamete, iar partidele politice,

    comunitatea internaional i publicul larg au intervint pentru remedierea unui asemenea risc.

    Democraia face ca Statul i ali factori de decizie s contientizeze pericolul ignorrii unor riscuri

    determinate de nerespectarea drepturilor individuale.

    Respectarea drepturilor omului este o precondiie a democraiei, pcii i dezvoltrii durabile.

    Comunitatea internaional a statuat la Conferina mondial cu privire la drepturile omului care

    a avut loc la Viena n 1993 faptul c toate drepturile omului sunt universale, indivizibile,

    interdependente i inter-relaionate. Aceasta i-a asumat responsabilitatea de a trata drepturile

    4 Amartya Sen, Poverty and Famines: An Essay on Entitlements and Deprivation, Oxford University Press, 1982.

    Democraia are ca scop esenial respectarea i promovarea demnitii i a drepturilor fundamentale ale individului,

    precum i crearea unui climat favorabil meninerii pcii la nivel internaional. Ca form de guvernare, democraia

    este singurul sistem politic care are capacitatea de a se auto-corecta.

    * Uniunea Inter-parlamentar, Declaraia Universal pentru Democraie, Cairo, 1997, para. 3.

  • Cursul 3 2013

    4 Lect.univ.dr. Silvia Maria Tbuc (Marti), LL.M. @

    omului ca subiect global, ntr-un mod just i echitabil, pe picior de egalitate i cu aceeai importan.

    n timp ce specificul particularitilor naionale i regionale, precum i cele referitoare la trecutul

    istoric, cultural i religios trebuie avute n vedere, statele indiferent de sistemele politice,

    economice i culturale pe care le au, se oblig s promoveze i s protejeze toate drepturile omului

    i libertile fundamentale, n egal msur.5

    III. Obligaiile Statului reglementate de dreptul internaional al drepturilor omului

    Statele sunt sigurele entiti responsabile pentru nclcarea drepturilor omului. Dei normele de

    drept internaional al drepturilor omului pot fi nclcate de orice persoan sau grup de persoane, iar

    n contextul globalizrii, de actori nestatali6, n prezent numai statele i asum obligaii

    internaionale n legtur cu drepturile omului.

    n baza tratatelor internaionale cu privire la drepturile omului, statele au 3 obligaii principale:

    - obligaia de a respecta;

    - obligaia de a proteja;

    - obligaia de a garanta,

    precum i:

    - obligaia de a asigura remedii la nivel naional pentru nclcarea drepturilor

    omului.

    3.1. Obligaia de a respecta drepturile omului reprezint obligaia Statului de a se abine de la

    orice intervenie nejustificat, interzicnd acele acte ale Guvernului care aduc sau pot aduce atingere

    exercitrii drepturilor omului. Obligaia de a respecta drepturile omului este obligaia negativ de

    5 Conferina mondial cu privire la drepturile omului Declaraia i Programul de aciune de la Viena, 14-25 iunie 1993, para. 5.

    6 Actori nestatali pot fi: corporaiile multinaionale, gruprile teroriste, guerrilla, forele para-militare i chiar organizaiile interguvernamentale.

  • Cursul 3 2013

    5 Lect.univ.dr. Silvia Maria Tbuc (Marti), LL.M. @

    abinere a Statului, de a nu face ceva care poate aduce atingere drepturilor individuale, lsnd

    titularilor lor libertatea deplin de exercitare a acestor drepturi.

    De exemplu, referitor la dreptul la educaie, Statul este obligat s respecte libertatea prinilor de

    a alege coala pentru copiii lor sau de a le oferi educaia religioas i moral conform propriilor

    convingeri.

    3.2. Obligaia de a proteja drepturile omului reprezint obligaia Statului de protecie a oricrei

    persoane fizice mpotriva abuzurilor comise de alte persoane sau grupuri de persoane, precum i de

    orice alt actor nestatal. De exemplu, referitor la dreptul la educaie al copiilor, Statul trebuie s

    intervin atunci cnd exist pericolul ndoctrinrii acestora de ctre prini sau familie, profesori sau

    instituia educaional, secte religioase, clanuri etc.

    Statul se bucur de o larg marj de apreciere cu privire la ndeplinirea acestei obligaii. De

    exemplu, dreptul la integritate i securitate personal impune Statului obligaia de a combate violena

    domestic mpotriva femeilor i a copiilor. Totui, trebuie avut n vedere faptul c nu orice simplu

    act de violen al soului mpotriva soiei sau al prinilor mpotriva copilului reprezint o nclcare

    a drepturilor omului care atrage dup sine obligaia Statului de a interveni i proteja.

    3.3. Obligaia de a garanta exercitarea drepturilor omului impune Statului luarea unor msuri

    pozitive care s permit oricrei persoane aflat pe teritoriul su s se bucure de toate drepturile

    legale ce-i revin. De exemplu, referitor la dreptul la educaie al copiilor, Statul trebuie s ia msurile

    necesare pentru existena educaiei primare gratuite i obligatorii, a educaiei secundare gratuite etc.

    Referitor la combaterea violenei domestice, Statul trebuie s ia msuri de natur legislativ

    (existena unor norme de drept penal, civil, al familiei sau norme administrative) i informativ

    (pregtirea poliitilor i a judectorilor, precum i informarea opiniei publice cu privire la aceste

    msuri de combatere a violenei domestice) necesare n acest sens.

  • Cursul 3 2013

    6 Lect.univ.dr. Silvia Maria Tbuc (Marti), LL.M. @

    3.4. Obligaia statului de a asigura remedii/ ci de recurs efective la nivel naional

    Orice drept subiectiv presupune existena posibilitii legale a titularului dreptului de a apela la o

    autoritate judiciar (administrativ, legal etc.) atunci cnd acesta a fost nclcat. Persoana care

    EXEMPLE privind obligaiile Statului de a respecta, proteja i garanta exercitarea

    drepturilor omului:

    1. Dreptul la via

    Obligaia de a respecta: Poliitii nu pot lua viaa unui deinut pentru o infraciune minor

    n vederea prevenirii evadrii sale.

    Obligaia de a proteja: Orice atac al unei persoane sau al unui grup de persoane ce

    amenina viaa altor persoane trebuie s fie incriminat de legislaia penal naional.

    Poliia i Parchetul au obligaia de a investiga aceste infraciuni i de a trimite n judecat

    persoanele vinovate.

    Obligaia de a garanta: Guvernul trebuie s ia msuri legislative i administrative n

    vederea reducerii mortalitii n rndul copiilor i alte forme de mortalitate ale cror cauze

    pot fi combtute.

    2. Interzicerea torturii, tratamentelor inumane

    Obligaia de a respecta: Poliia/Parchetul nu are dreptul s foloseasc tortura n timpul

    interogatoriilor.

    Obligaia de a proteja: Guvernul trebuie s ia msuri legislative pentru combaterea

    violenei domestice.

    Obligaia de a garanta: Guvernul trebuie s se asigure c poliitii i procurorii sunt

    pregtii i informai a nu recurge la tortur n timpul interogatoriilor.

  • Cursul 3 2013

    7 Lect.univ.dr. Silvia Maria Tbuc (Marti), LL.M. @

    pretinde c nu i-au fost respectate drepturile trebuie s aib posibilitatea unei ci de recurs efective

    n faa unei autoriti naionale competente a remedia situaia i ale crei decizii s poat fi

    executate.

    Art. 2 alin.3 din Pactul Internaional cu privire la Drepturile Civile i Politice, precum i art. 13

    din Cv.E.D.O. reglementeaz obligaia statelor pri de a garanta c orice persoan ale crei drepturi

    i liberti au fost nclcate dispune, la nivel naional, de o cale de recurs efectiv, chiar i atunci

    cnd nclcarea s-ar datora unor persoane care au acionat n exercitarea funciilor lor oficiale.

    Statele pri trebuie:

    - s garanteze c autoritatea competent a hotr asupra drepturilor persoanei n

    cauz, potrivit legislaiei statului, este independent i imparial;

    - s dezvolte posibilitatea de recurs jurisdicional (ci de atac);

    - s garanteze c autoritile competente vor da curs oricrei ci de atac care a fost

    recunoscut prin lege.

    A. Dreptul la recurs n faa unei instane internaionale.

    Dreptul la recurs n faa unei instane internaionale de protecie a drepturilor omului poate fi

    exercitat numai dup ce au fost utilizate toate remediile juridice la nivel naional. Sistemul

    european de protecie a drepturilor omului permite individului s se adreseze direct Curii (CEDO)

    ale crei hotrri sunt obligatorii pentru statele membre, ns nu aceeai este situaia cu celelalte

    sisteme de protecie a drepturilor omului. Astfel, sistemul inter-american i sistemul african nu

    permit individului s se adreseze direct curilor regionale de protecie a drepturilor omului, ci numai

    comisiilor regionale pentru drepturile omului organisme interguvernamentale, iar organele

    competente ale sistemului onusian de protecie a drepturilor omului nu au capacitatea de a emite

    decizii cu for juridic obligatorie pentru statele membre, ci numai recomandri, comentarii i

    observaii.

  • Cursul 3 2013

    8 Lect.univ.dr. Silvia Maria Tbuc (Marti), LL.M. @

    B. Dreptul la reparaii.

    Dreptul la o cale de recurs efectiv presupune ca orice victim a nclcrii drepturilor omului s

    beneficieze de reparaii pentru prejudiciile aduse. Obligaiile statului includ, inter alia, aducerea n

    faa justiiei a celor responsabili de aceste nclcri ale drepturilor omului, inclusiv funcionari

    publici, magistrai sau ageni guvernamentali, precum i luarea msurilor necesare pentru

    prevenirea repetrii acestor situaii de fapt.

    Msuri reparatorii n urma nclcrii drepturilor omului sunt:

    - restituirea: napoierea unei proprieti;

    - reabilitarea: luarea unor msuri legale, medicale, psihologice, sociale;

    - compensaia: identificarea prejudiciilor financiare i de alt natur;

    - satisfacia: scuze publice.

    Dreptul la reparaii este reglementat numai pentru nclcarea drepturilor civile i politice, n

    timp ce documentele referitoare la drepturile economice, sociale i culturale Pactul internaional

    cu privire la drepturile economice, sociale i culturale, precum i Carta social european - nu conin

    prevederi similare.

    Distincia ntre cele dou categorii de drepturi i are originile n coninutul dezbaterilor

    ideologice din timpul rzboiului rece. Drepturile civile i politice, susinute de doctrina vestic, sunt

    percepute ca drepturi negative cu obligaia corelativ a statului de a nu interveni, n timp ce

    drepturile economice, sociale i culturale, susinute de blocul statelor estice, sunt considerate

    drepturi program deoarece implic aciuni pozitive ale Statului de implementare a unor programe

    sociale.