Introducere în radiologia toracelui

http://www.med-ed.virginia.edu/courses/rad/cxr/index.html

POZIȚIONAREA

oexaminarea standard a toracelui consta în efectuarea a două incidențe: posteo-anterioară (PA) și laterală (profil).

oradiografiile obținute vor fi interpretate împreună.

oexaminarea radiografiei PA este văzută ca și cum pacientul ar sta în fața noastră cu partea lui dreaptă în stânga noastră.

opacientul este așezat pe partea stângă în incidența laterală.

odacă avem radiografii anterioare, ele se vor examina comparativ cu cele noi.

ocând interpretăm o radiografie toracică trebuie examinate ambele incidente, PA si profil, asezate in aceasta ordine de la stanga la dreapta

ocând avem și radiografii anterioare acestea vor fi puse în ordine de la stânga la dreapta: cea veche-incidență PA, cea nouă-incidența PA, cea nouă-incidența laterala, cea veche-incidență laterală

INCIDENȚA LATERALĂo incidența laterală este obținută prin așezarea pacientului cu partea stângă a toracelui

în fața casetei. o astfel este diminuat efectul de marire a siluetei cordului

ocoastele drepte (indicate cu săgeți roșii) sunt mai mari datorită efectului de marire și sunt proiectate de obicei posterior celor stângi dacă pacientul a fost examinat in poziție laterală corectă.

oacest lucru poate fi foarte folositor in cazul in care există un revărsat pleural care se vede doar in incidenta laterală.

odiafragmul stâng este de obicei mai jos situat decat cel drept. ode asemenea, din moment ce inima se află în principal pe hemidiafragmul stâng, pe incidenta

laterală silueta cordului depășește porțiunea anterioară a hemidiafragmului stâng, pe cand porțiunea anterioară a hemidiafragmului drept ramane vizibilă.

ose observa cum diafragmul drept (săgeata rosie) se continuă anterior, în timp de diafragmul stâng (săgeata neagră) dispare datorita siluetei cardiace.

ode asemenea, se poate abserva cum diafragmul drept, la nivelul săgeților albastre, trece de coastele stângi mai mici și se termina la nivelul coastelor drepte mai mari si situate mai posterior.

POZIȚIONAREA Postero-anterior vs. Antero-posterior

incidența PA se obține cu pacientul in fața casetei și tubul cu radiații la o distanța de 1,8 m. această distanță diminuează efectul razei de divergență și mărire a structurilor apropiate de

tubul aparatului.

Incidență AP, decubit dorsal; tubul aparatului se află la 1 m față de

pacient

Incidență PA; tubul aparatului se află la 1,8m față de pacient

În incidența AP se observa mărirea cordului și largirea mediastinului. Cand este posibil pacientul trebuie examinat în poziție verticală și incidență PA. Incidența AP este mai putin folositoare și ar trebui rezervata pacienților foarte bolnavi care nu pot sta în picioare.

Incidență PAIncidență AP

în imaginile de mai jos, la examinarea în incidență antero-posterioară (AP) - se observa că toracele apare diferit fată de incidența PA.

silueta cardiacă este marită deoarece este situată anterior. vasele pulmonare sunt de asemnea modificate cand pacientul este examinat în

decubit dorsal.

POZIȚIA ÎN DECUBIT LATERAL

pacienții pot fi examinați și in decubit lateral. această pozițe poate fi utila pentru a pune in evidenta volumul revărsatului pleural și a

demonstra dacă acesta este mobil sau nu. putem de asemenea observa hemitoracele neafectat pentru a confirma un pneumotorax la un

pacient care nu a putut fi examinat in picioare. de asemenea, plămânul afectat ar trebui să fie mai dens ca urmare a atelectaziei datorita

presiunii suplimentare a mediastinului. în caz contrar sugereaza retenția aerului (air trapping).

TEHNICA ADECVATĂ

pacientul trebuie examinat in inspir profund. diafragmul ar trebui sa se situeze la nivelul arcului posterior al coastelor 8-10 sau la nivelul

arcului anterior ale coastelor 5-6 într-un inspir corect.

un pacient poate avea un torace anormal dacă filmul este făcut în expir. în prima imagine, pierderea arcului drept a siluetei cordului ne poate sugera un

posibil diagnostic de pneumonie; totuși, pacientul a executat un inspir slab. la repetarea examenului cu o inspirație îmbunătățită, arcul drept este normal.

EXPUNEREA

oun grad adecvat de expunere a pacientului la radiații este necesar pentru un film bun. ope un film executat corect în incidență PA, corpii vertebrali toracali sunt abia vizibili în

dreptul cordului iar detaliile nu pot fi observate de obicei. oexpunerea este suficientă dacă structurile bronho-vasculare pot fi văzute prin transparența

cordului.

oîn incidența laterală, putem verifica dacă expunerea și inspirul sunt corecte urmarind daca coloana vertebrală apare mai închisă la culoare pe măsură ce ne deplasăm caudal.

oacest lucru este datorită faptului că există mai mult aer in lobii inferiori ai plămânului și a peretelui toracic mai subțire.

osternul se distinge ca fiind pozitionat la margine, iar posterior se vor vedea două rânduri de arcuri costale.

Radiografie subexpusă Radiografie supraexpusă

ROTAȚIA

pacientul să fie lipit de caseta filmului. dacă există o rotație a pacientului, mediastinul poate părea anormal. se poate stabili rotația observând cele două capete ale claviculelor și urmarind dacă aceastea

sunt la distanță egală față de procesul spinos al corpului vertebrei toracice.

ope radiografia rotată, pliurile pielii pot fi gresit interpretate drept un pneumotorax sub tensiune (săgețile albastre).

ode remarcat proziția oblica a capetelor claviculelor (săgețile roșii) și procesul spinos

OPACITATEA

Masă vs. Infiltrat

în ambele cazuri există o opacitate in lobul superior stang. în cazul din stanga, opacitatea este cel mai bine descrisă ca fiind o masă, deoarece

este bine definită. cazul din dreapta prezintă o opacitate slab definita, sugerând o pneumonie.   

LOCALIZAREA MASEI

Intraparenchimatosa vs. pleurala vs. extrapleurala

CT,A = intraparenchimatos B = pleuralC = extrapleural

CT-masa, cel mai probabil pleurala (sageata rosie); revarsat pleural posterior

CT-distrugere osoasa , masa extrapleurala

LOBII SI SCIZURILEpe radiografia toracica incidenta PA, scizura orizontala separa lobul mijlociu drept de lobul

superior drept iar uneori nu este foarte bine vizibila. pe partea stanga nu exista scizura orizontala. scizurile oblice in incidenta PA nu sunt foarte vizibile de obicei deoarece ele sunt privite oblic.daca exista lichid la nivelul scizurii, acesta apare ca o opacitate in partea de jos a marginii

laterale.

Scizura orizontala dreapta (A) si marginile inferioare (B) ale scizurilor oblice bilaterale.

Marginea superioara a scizurilor

oblice (B) bilateral.

oambii plamani sunt suprapusi, luati separat, plamanul stang are o singura fisura oblica

oplamanul drept are ambele fisuri, oblica si orizontala

Revarsat pleural extins la nivelul scizurii

Mediastinul si plamanii

oradiologul trebuie sa cunoasca structurile care formeaza marginile mediastinului si lobii plamanului care formeaza marginea plamanului de-a lungul mediastinului si a peretelui toracic.

odaca o opacitate sau “conturul” unei pneumonii se suprapun peste o parte a plamanului sau margine a mediastinului, radiologul trebuie sa distinga ce portiune a plamanului sau ce formatiune a mediastinului sunt implicate.

ovom urmări marginea plamânului de jur împrejur încercând să localizăm cărei structuri mediastinale sau lob al plămânului îi corespunde marginea respectivă

Arborele bronsic

o comparand desenul de mai jos cu o radiografie, putem observa ca bronhia principala este vizibila daca ne uitam atent.

A=Bronhie principala dreaptaB=Bronhie lobara superioara dreapta

B1=Bronhie segmentara apicalaB2= Bronhie segmentara posterioaraB3= Bronhie segmentara anterioaraC=Bronhie intermediaraD=Bronhie lobara mijlocie dreaptaD4= Bronhie segmentara lateralaD5= Bronhie segmentara medialaE= Bronhie lobara inferioara dreaptaE6= Bronhie segmentara apicalaE7= Bronhie segmentara bazala medialaE8= Bronhie segmentara bazala anterioaraE9= Bronhie segmentara bazala lateralaE10= Bronhie segmentara bazala posterioara

F=Bronhie principala stangaG= Bronhie lobara superioara stanga

G1= Bronhie segmentara apicalaG2= Bronhie segmentara posterioaraG3= Bronhie segmentara anterioaraH=LingulaH4= Bronhie segmentara lingulara superioaraH5= Bronhie segmentara lingulara inferioaraI= Bronhie lobara inferioara stangaI6= Bronhie segmentara apicalaI7= Bronhie segmentara bazala medialaI8= Bronhie segmentara bazala anterioaraI9= Bronhie segmentara bazala lateralaI10= Bronhie segmentara bazala posterioara

VASELE PULMONARE

oaceste elemente sunt prezente pe fiecare radiografie dar de obicei ele nu pot fi recunoscute.ocunoașterea locației acestora va fi utilă înțelegerii anatomiei pe radiografia toracică și CT toracic.

desenul schematic de mai jos ajută la identificarea mai ușoară a acestor elemente. cu exceptia lobului superior drept, venele pulmonare sunt în general anterior arterelor

pulmonare.

A = bronhia segmentară apicalăB = bronhia segmentară posterioarăC = bronhia segmentară anterioarăD = bronhia intermediaraE = trunchiul anteriorF = carinaG = artera pulmonara principală dreaptăH = artera pulmonara principală stângăI =  artera pulmonară inferioară dreaptăJ = vena pulmonară superioară dreaptăK = bronhia lobară mijlocie dreaptăL = bronhia lobară inferioară dreaptăM = vena pulmonară inferioară dreaptăN = atriul stângO = vena pulmonară superioară stângăP = bronhia segmentară apicoposterioarăQ = bronhia lobară superioară stangăR = bronhia lingularăS = artera pulmonară inferioară stângăT = vena pulmonară inferioară dreaptă

de observat cum artera pulmonară stângă trece peste bronhia stângă principală pentru a cobori posterior de aceasta, în timp ce artera pulmonară dreaptă trece pe după aorta ascendentă

 

CT-artera pulmonară stângă CT-artera pulmonară dreaptă

CUM SĂ CITIM O RADIOGRAFIE

Lumina interioară adecvată, se vor examina imaginile în ordine

Datele pacientului: nume, istoric, vârstă, sex, filme anterioare

Tehnica: incidență AP/PA, expunerea, rotația, pozitia verticală sau orizontală

Traheea: centrată sau deviată, calibru, masă

Plămânii: umbre sau transparențe anormale

Vasele pulmonare: mărirea arterelor sau venelor

Hiluri: mase sau limfanedopatii

Cordul: cardiomegalie? (IC > 2:1), configurația cordului

Conturul mediastinal: lățime, masă?

Pleura: revărsat, îngroșare, calcificare

Oase: leziuni sau fracturi

Țesuturi moi: nu ratați o mastectomie

DEPISTAREA ANOMALIILOR

oeste mai indicat să facem o căutare țintită a unei radiografii toracice decât să ne uităm pur și simplu la film.

oun lucru anormal nu ne va sări în ochiocel mai indicat este sa cautam anomaliile dupa un plan bine stabilitoprivirea trebuie să cerceteze toate zonele filmului urmărind plămânii, mediastinul și uitându-ne

din nou cu atenție în zonele in care știm că sa pot face ușor greșeli precum la nivelul coloanei vertebrale pe radiografia de profil și la nivelul apexului in incidența PA

Uitați-vă fix la X-ul din centru și încercați să citiți literele din colțurile filmului, veți constata că nu pot fi citite decât daca ne uitam direct la ele

Tehnica de citire a unui film

SEMNE

Semnul siluetei

este unul din cele mai utile semne in radiologia toracică

a fost descris de Dr. Ben Felson

semnul siluetei constă în dispariția sau pierderea

acesteia la nivelul plamânului/țesuturilor moi, lucru cauzat de

o masă ori fluid.

spre exemplu, daca o opacitate intratoracica este în

contact anatomic, cu marginea cordului, atunci opacitatea va

obscura acea margine.

la nivelul cordului, semnul siluetei poate fi cauzat de o

opacitate in lobul mijlociu drept, lingula, segment anterior al

lobului superior, aspectul inferior al scizurii oblice, mediastin

anterior și partea anterioară a cavitații pleurale.

acest lucru contrasteaza cu o opacitate în cavitatea

pleurală posterioară, mediastinul posterior, a lobilor inferiori

ce poate determina o suprapunere și nu o obliterare a

marginii cordului.

prin urmare, atat prezența cât și absența semnului

siluetei este utilă în localizarea patologiei.

 

Arcul inferior drept al cordului este situat în afara siluetei, acest lucru este cauzat de o pneumonie a lobului mijlociu drept

Bronhograma aericaoo bronhograma aerica apare ca un contur tubular a caii respiratorii vizibila datorită umplerii alveolelor din

apropiere de catre un fluid sau exsudate inflamatorii.

ocele șase cauze de bronhogramă aerică sunt:

oConsolidarea pulmonară

oEdem pulmonar

oAtelectazie pulmonara nonobstructiva

oBoală interstițială severa

oNeoplasm

oExpir normal

oîn imaginile alaturate se poate

observa un edem pulmonar

bilateral al lobului inferior

oalveolele sunt pline cu fluid

facând bronhiile vizibile

oimaginea din dreapta sus, este

o imagine de detaliu a

hemitoracelui drept, sagețile roșii

indicând o bronhograma aerica

proeminentă

oimaginea CT din dreapta jos,

evidențiază și mai clar

bronhograma aerica 

un alt exemplu de bronhograma aerica în ambele incidențe, PA și profil

NODULUL PULMONAR SOLITARnodulul pulmonar solitar poate fi total inofensiv sau poate avea potențial neoplazicdupă identificarea lui, primul pas in examinare este de a compara filmul cu radiografiile anterioare, dacă

acestea existaun nodul care nu și-a modificat deloc asptectul pe o perioada de 2 ani este apoape sigur benigndacă nodulul este complet calcificat sau calcificat doar central, este considerat benignnodulii cu calcificări neregulate sau in afara centrului, sunt considerați suspecți și vor necesita un PET scan

sau biopsiefilmul trebuie examinat atent deoarece pot fi prezenți mai multi noduli, lucru care orienteaza diagnosticul in

altă direcție dacă nodulul este nedeterminat, după ce am luat in considerare filmele anterioare și calcificarea, următorul

pas este efectuarea unui CT și a unei biopsii.

Nodul pulmonar solitar la nivelul lobului superior stâng

Neoplasm pulmonar al lobului drept inferior

Nodul solitar în lobul stâng superior

ATELECTAZIA

Reprezintă colapsul sau expansiunea incompletă a plămânului sau a unei parți a acestuia.

Este frecvent intalnita pe radiografia toracica.

Cel mai frecvent este produsă de o leziune endobronșică precum un dop de mucus sau o

tumoră, cauzată de catre o compresie extrisecă centrală, de către o masă precum ganglionii

limfatici, sau de catre o compresie periferica (revărsat pleural).

Un tip neobișnuit de atelectazie este cel cicatriceal, care este secundar cicatricilor,

tuberculozei sau statusului post iradiere.

Atelectazia este aproape intotdeauna asociată cu o densitate liniară crescută pe radiografia

toracică. Densitatea este asociată cu pierderea de volum. Apexul are tendința de a se situa la

nivelul hilului. Unele semne indirecte a pierderii de volum sunt agolmerarea vasculară,

modificarea traheei, mediastinului, până la colaps.

ATELECTAZIA

Poate exista hiperinflație compensatorie a lobilor adiacenți sau ascensionare hilară

(colapsul lobului superior) sau deprimare hilară (colapsul lobului inferior). Colapsul segmentar

și subsegmentar poate avea aspect linear, curb sau de opacitate sub formă de pană. Este frecvent

asociat la pacienți in post-operator, cei cu hepatosplenomegalie masivă sau ascita.

De observat pierderea arcului

inferior drept a siluetei cordului

datorită unei atelactazii parțiale a

lobului mijlociu drept.

Atelectazia este de obicei, dar

nu intotdeauna, un semn benign,

cauzată în cazul de față, de o masă

endobronșică în lobul mijlociu

drept.

Atelactazie de formă rontunda, plamanul devine lipit de peretele toracic, pe o arie de

inflamație precendetă. Plamânul se rotește in sus cauzând această opacitate.

ATELECTAZIA PLAMANULUI STANG

Lobul superior stâng

datorită faptului ca plamanul stâng are doi lobi și o singura scizură,

atelectazia lobului superior stang prezintă o imagine diferita de cea a lobului

superior drept

astfel predomină o schimbare anterioară a lobului superior in colapsul

acestuia cu pierderea marginii superioare stangi a siluetei cordului.

lobul inferior fiind mai mare va migra catre superior și posterior de lobul

superior pentru a ocupa locul liber (de lipsa lobului mijociu)

pe masură ce lobul inferior se extinde, arterele acestuia se deplaseaza

superior.

bronhia principala stângă se rotește și ea căpătând o poziție aproape

orizontală.

Atelectazia lobului superior stâng în urma lobectomiei lobului

superior drept

Colapsul lobului superior stâng, prin obstrucția de către un carcinom

bronhogenic .

Transparența dintre mediastin și colapsul lobului superior stâng este cauzată

de către hiperexpansiunea segmentului superior a lobului inferior stâng.

Lobul inferior stâng

Atelectazia lobului inferior drept sau stâng prezintă un aspect similar.

Silueta hemidiafragmului corespunzător, aglomerarea de vase și bronhogramele aerice sunt

cateodată văzute, și silueta aortei descendente este văzută pe partea stângă

De reținut că aceste elemente sunt nespecifice, adeseori fiind întâlnite și în cazurile de

consolidare

Colapsul substanțial al lobului inferior va apare de obicei ca o opacitate triunghiulară situată

postero-medial opus mediastinului.

Atelectazia lobului inferior stâng urmată de rezoluție parțială

Atelectazia lobului inferior stâng

De observat ascensionarea hemidiafragmului stâng

ATELECTAZIA PLĂMÂNULUI DREPTLobul drept superior

oatelectazia la acest nivel este usor de detectat pe masură ce lobul migrează către apex și

mediastin.

oscizura orizontală este ascensionată și marginea inferioară a lobului colapsat este bine

delimitată de un arc curb cu concavitate inferioară ce pleacă de la nivelul hilului catre apex

odatorită hiperaerării reactive a lobului inferior, artera acestuia va fi, de obicei, dispusă

superior pe o vedere frontală

De remarcat ascensionarea scizurii

orizontale cauzată de atelectazia

lobului superior drept

Lobul mijlociu dreptatelectazia la acest nivel poate cauza schimbări minime pe o radiogradie toracică frontală (PA)

atelectazia lobului mijlociu drept poate fi dificil de detectat pe o radiografie toracică de incidență AP

marginea dreaptă a inimii nu poate fi identificată pe un film de incidență AP

cheia depistării ei este identificarea pierderii marginii drepte a siluetei cardiace.

colapsul lobului mijlociu drept este de obicei mai vizibil pe radiografia de profil.

opacitatea crescută in apropierea porțiunii orizontală și celei inferioare a fisurii oblice, are aspectul de pană cu vârful la hil

ca și alte cazuri de atelectazie, acest colaps al lobului mijlociu drept poate fi confundat cu o pneumonie.

Lobul drept inferiorosilueta hemidiafragmului drept și o densitate triunghiulară postero-medială sunt semnele

comune ale atelectaziei lobului interior drept

oaceasta poate fi diferențiată de atelectazia lobului mijlociu prin persistența arcului inferior drept dat de silueta cordului.

de remarcat întinderea vaselor lobului superior drept hiperexpandat în atelectazia lobului drept inferior

hilul drept este de asemenea deplasat inferior.

EDEMUL PULMONAR

Sunt două tipuri principale de edem pulmonar:

o unul este edemul pulmonar cardiogen cauzat de creșterea presiunii hidrostatice a

capilarelor pulmonare

o celălalt este definit edem pulmonar noncardiogen, fiind cauzat fie de alterarea

permeabilității membranei capilarelor sau de scăderea presiunii oncotice plasmatice

Pe radiografia toracică, edemul pulmonar poate arăta:

o cefalizarea vaselor pulmonare

o patern-ul ”aripi de liliac”

o liniile Kerley B sau liniile septale

o îngroșare peribronșică

o umbre neuniforme cu bronhograme aerice

o cardiomegalie

Edemul inferior unilateral a zonei miliare și lobare, sunt considerate pattern-uri atipice

edemului pulmonar cardiogen

Pattern-uri neobișnuite ale edemului pot fi intalnite la pacienții cu BPOC care au

predominant emfizem al lobului superior

Edem pulmonar – cefalizare venelor pulmonare, nediferențierea marginilor

vasculare, cardiomegalie.

Edem pulmonar fulminant datorită insuficientei cardiace congestive, se observă

pattern-ul ”aripi de liliac” 

Ambele radiografii sunt de la același pacient, cea din stânga arată un edem pulmonar difuz cu

pierderea ambelor hemidiafragme și a siluetei cardiace; cea din dreapta este facută două zile mai

târziu după o rezoluție parțială a edemului.

INSUFICIENȚA CARDIACĂ CONGESTIVĂ

Este una dintre cele mai comune anomalii evaluate pe radiografia toracica

Apare atunci când cordul nu reușește să mențină un debit adecvat

Poate progresa către hipertensiune venoasă pulmonară și edem pulmonar cu

scurgere de fluid în intersițiu, alveole sau spațiul pleural

Primul semn care apare pe radiografia toracică este cardiomegalia, definită ca

creșterea indexului cardio-toracic (>50%).

În vascularizatia pulmonara a unui torace normal, venele pulmonare inferioare

sunt mai mari decat cele superioare datorită gravității; la un pacient cu insuficiența

cardiacă congestivă, presiunea capilară pulmonară crește până la valori de 12-

18mmHG, iar venele din partea superioară se dilată fiind egale sau mai mari in

dimensiune, termen denumit cefalizare.

INSUFICIENȚA CARDIACĂ CONGESTIVĂ

Prin creșterea presiunii pulmonare (18-24mmHg) apare edemul interstițial și

liniile Kerley

Creșterea peste acest nivel a presiunii capilare pulmonare corespunde edemului

alveolar, adesea sub aspectul clasic de ”aripi de liliac”

Revărsatul pleural este deasemenea des întâlnit

Radiografia toracica este importanta in evaluarea pacientilor cu insuficiență

cardiacă congestiva pentru a urmări evoluția edemului pulmonar și a evalua răspunsul

la tratament.

Insuficiență cardiacă congestivă severă: cardiomegalie, edem

alveolar și margini vasculare slab definite.

Insuficiență cardiacă congestivă: insuficiență ventriculară stângă,

cardiomegalie (index cardio-toracic >50%), linii Kerley B

o Radiografii ale aceluiasi pacient, in stânga edem pulmonar sever ca urmare a

insuficienței cardiace congestive, în dreapta aspectul radiologic după o

îmbunătățire semnificativă.

Liniile Kerley B o sunt linii orizontale mai mici de 2cm lungime, de obicei la periferia zonelor inferioareo cauzele de apariție a liniilor Kerley B sunt:

edemul pulmonar limfangită carcinomatoasă și limfom malign pneumonia virală și micoplasmica fibroză interstițială pulmonară pneumoconioză sarcoidoză

o ele pot fi semne trecătoare pe radiografia toracică a unui pacient cu sau fără insificiență cardiacă

 

Insuficiența cardiacă congestivă cu edem interstițial; linii Kerley B la periferia hemitoracelui dreapt.

EDEMUL PULMONAR “NEAR DROWNING”

radiografia poate fi normală, în special la copii, dacă laringospasmul (reflexul de scufundare) este prezent

în caz contrar pattern-ul ”aripi de liliac” a edemului pulmonar este prezentpot apărea complicații date de sindromul acut de detresă respiratorie

Radiografie incidența PA a unui pacient resuscitat după înec

PNEUMONIA

Alveolele sunt umplute cu bacterii sau alte microorganisme și puroi

Alte cauze de umplere a alveolelor care nu sunt vizibile pe radiografia

toracica sunt lichide (inflamație), celule (cancer), proteine (proteinoză

aleveolară) și sânge (hemoragie pulmonară)

Nu este asociată cu pierdere de volum

Este cauzată de bacterii, virusuri, micoplasme și fungi

Pe radiografie se gasesc: opacitați alveolare, consolidare lobară sau

opacitați interstițiale; există de obicei o suprapunere considerabilă

Dat fiind faptul ca leziunile din pneumonie sunt fără pierdere de volum,

se deosebesc de o masă prin faptul că acestea sunt mult mai bine definite,

pneumonia putând avea asociat un revărsat parapneumonic.

Caracteristici radiologice ale diferitelor tipuri de pneumonie

Pneumonia lobară – pneumonia pneumococică clasică, intregul lob este consolidat și bronhogramele

aerice sunt obișnuite.

Pneumonia lobulară – adesea stafilococică, multifocală, neuniformă, uneori fără bronhograme

aerice

Pneumonia interstițială – virală sau micoplasmatică; aceasta din urmă începe perihilar și devine

confluentă și/sau neuniformă pe măsură ce boala progresează, fără bronhograme aerice.

Pneumonia de aspirație – urmează fluxul gravitațional al conținutului aspirat; alterarea stării de

conștiență, post anestezie, comune la alcoolicii debilitați, demenți.

Infecții pulmonare difuze – comunitare (Mycoplasma, se remite spontan); nosocomiale

(Pseudomonas, rată ridicată a mortațității, opacități neregulate, cavitați, nodular rău definit); gazde

imunocompromise (bacterii, fungi, Pneumocystis carinii).

FACTORII MAJORI DE DIFERENȚIERE ÎNTRE ATELECTAZIE ȘI PNEUMONIE

normal sau volum mărit

fără modificări, sau daca sunt prezente - consolidare contralaterala

procesul alveolar nu este centrat la hil

pierdere de volum

modificări ipsilaterale asociate

apexul la hil

ATELECTAZIE PNEUMONIE

bronhograme aerice pot fi prezente în ambele

Pneumonie lobul drept mijlociu - de observat marginile imprecis delimitate,

bronhogramele aerice și lipsa arcului inferior drept a siluetei cardicace

Radiografie incidență PA și profil; Pneumonie, lobul superior drept

Infiltrate bilaterale și bronhograme

aerice cu distribuție perihilară,

cordul este de dimensiuni normale,

liniile Kerley B nu sunt prezente.

Toate aceste elemente sunt tipice

pneumoniei cu Pneumocystis carinii

care este cea mai întâlnită infecție

oportunistă amenințătoare de viață

în HIV.

TUBERCULOZA

Tuberculoza primară reprezintă primoinfecția cu Mycobacterium tuberculosis. 

Tuberculoza secundară este o reactivare a primoinfecției sau o continuare a

acesteia.

Radiologic tuberculoza este reprezentată de:

oconsolidare;

oadenopatie;

orevărsat pleural

Caracteristicile radiologice ale tuberculozei post-primare sunt:

ocavitație

ofibroză

ocalcificare nodală

opete de material cazeos

Acestea se gasesc cel mai frecvent în segmentele posterioare ale lobilor superiori și

în segmentele superioare ale lobilor inferiori

Tuberculoza endobronșică implică peretele unei bronhii majore, printre

complicații numărându-se stenoza cicatriceală și obstrucția.

Radiografie toracică

incidență PA a unui vechi

pacient cu TB.

Se observă fibroza,

cavitație și calcificare, în

special la nivelul lobului

superior stâng

Adenopatie paratraheală

dreaptă și hilară stângă

Striații linerare parenchimatoase

extinse la ambele apexuri, asociate cu

retracția ambelor hiluri, elemente

caracteristice fibrozei bilaterale a

lobilor superiori

Tuberculoză miliară – multipli noduli mici diseminați pe toată suprafața ambilor plămâni

Radiografie toracică PA, opacități

alveolare bilaterale neuniforme cu zone de

cavitație în lobii superiori

Acelasi pacient, 9 luni mai târziu, opacități

lineare și subțierea peretelui cavernei

datorită procesului de vindecare

Radiografie toracică, incidență PA, infiltrate și caverne bilaterale ale

lobilor superiori

HEMORAGIA PULMONARĂ

are aspect asemănător penumoniei, edemului pulmonar, afecțiuni la care sunt

prezente opacități, adesea însoțite de bronhograme aerice.

este cauzată de:

traumatisme;

afecțiuni hemoragipare;

altitudine mare;

stenoza mitrală.

sângele pătrunde în bronhii și în cele din urmă ajunge în alveole;

se remarcă prin faptul că poate disparea mult mai repede decât alte desități

alveolare cum ar fi pneumonia.

Radiografie toracică PA și profil

o hemoragie la nivelul lobului drept superior

o de remarcat revarsatul pericardic consistent în hemitoracele stâng.

EMBOLISMUL PULMONAR (EP)

nu este neobisnuit in cadrul pacienților spitalizați

sursa primara sunt trombii din venele profunde ale membrelor

inferioare

aproximativ 10% din embolismele pulmonare devin infarcte

pulmonare, insa multi pacienti mor din cauza EP, fara ca acesta sa fie

diagnosticat.

scopul principal al unei radiografii toracice in cazurile suspecte de EP

este de a elimina alte diagnostice ca și cauză a dispneei sau hipoxiei.

majoritatea radiografiilor pulmonare efectuate pacientilor cu EP sunt

normale.

semne a prezentei EP sunt:

o semnul Westermark (oligemie in zona afectata);

o dimensiune crescuta a unui hil (cauzata de coliziunea trombilor);

o atelectazie cu ascensionarea hemidiafragmului sau densitati lineare sau in

forma de disc;

o revărsat pleural;

o consolidare;

o semnul Hampton (opacitate rotunda).

in cazul infarctelor pulmonare, principala trasatura radiologică este

consolidarea multifocala la baza pleurei din zona inferioara a plamanilor.

alte cateva metode importante sunt utilizate în investigarea unui posibil EP.

Aceste sunt: ultrasonografia venoasă, scanare ventilație/perfuzie, arteriograma

pulmonara si angiograma CT (CTA).

daca radiografia unui pacient cu hipoxie este normala

trebuie luat in considerare EP

Semnul Hampton (opacitate bine delimintată la nivelul lobului inferior

stâng) la pacientii cu embolie pulmonara; în mod obisnuit, la un pacient

cu EP radiografia este normala

CT toracic, embol pulmonar de

dimensiuni mari.

REVĂRSATUL PLEURAL

Cauzele obișnuite de revărsat pleural sunt:

insuficiență cardiacă congestică;

infecții (parapneumonice);

traumatisme;

tumori;

boli autoimune;

insuficiență renală.

Pe o radiografie cu pacientul în poziție verticală, un revărsat va cauza

rotunjirea laterala a sinusului costofrenic, iar dacă este în cantitate mare se

extinde si posterior;

Uneori, are loc o depresiune a hemidiafragmului implicat;

Pentru a detecta un revărsat este necesar aproximativ 200ml de fluid pe

radiografia de incidența PA și aproximativ 75ml fluid pe cea de profil;

Revărsatele mari, în special cele unilaterale, sunt mult mai probabil cauzate

de un proces malign decât cele mici.

Pe radiografia executata in pozitie dorsală, un revărsat pleural va

apărea ca o opacitate gradată, mai densa catre bază. Vasele pot fi văzute de

obicei prin opacitatea revărsatului pleural. De asemenea, revărsatul pleural

poate acoperi țesutul pulmonar, îngroșa scizurile, iar daca este in cantitate

mare poate acoperi cu lichid apexul.

O radiografie realizata in decubit lateral poate fi utilă pentru a confirma

un revarsat pleural la pacientii țintuiți la pat, lichidul acumulându-se de

partea afectată (cu excepția pleureziei inchistate). Astăzi, ultrasonografia este

de asemenea o cheie în componența diagnosticului. Ea este folosită și pentru a

ghida puncția diagnostică a revărsatului pleural în cantitate mică.

Radiografie toracică PA și profil

revărsat pleural bilateral

se observă pensarea unghiurilor costofrenice

Radiografie toracică PA; revărsat pleural la nivelul

hemitoracelui drept

Imagini CT, în cea din stânga se observa un revărsat pleural in cantitate mare infectat –

empiem; în comparație cu un abces intrapulmonar în cea din dreapta

Radiografie toracică PA

revărsat pleural inchistat

la nivelul hemitoracelui drept;

se observă marginea

medială ascuțită, bine definită

și o margine laterală

indistinctibilă;

Radiografie incidență PA și profil; se observă două opacități bine definite la nivelul

lobului mijlociu si inferior drept. Ele reprezintă o pleurezie inchistata la nivelul

scizurilor orizontală și oblică a plamanului drept

Radiografie incidență PA în decubit dorsal; Lichidul pleural, de obicei,

se prezintă ca o creştere a densităţii în hemitoracele afectat.

MASTECTOMIA

tesuturile moi trebuiesc examinate cu atenție

la un pacient cu mastectomie, cele două hemitorace au densități diferite

la observarea unei mastectomii ar trebui sa examinam mai atent sistemul osos si pulmonar

pentru detectarea eventualelor metastaze

Radiografie incidența PA și profil la un pacient postmastectomie stângă; o acest caz arată importanța examinarii cu atenție a țesuturilor moi; o la prima vedere se poate spune că asimetria intre densitațile celor două hemitorace este cauzată de

un revărsat pleural; o la o examinare mai atentă se constată ca asimetria este dată de înlăturarea sânului stâng

Reprezintă pătrunderea aerului la nivelul cavității pleurale

Pneumotoraxul spontan apare în afara oricărui traumatism, unele din cauze

fiind:

oAstmul

oBPOC

oInfectiile pulmonare

oNeoplasmul

oSdr. Marfan

oFumatul cocainei

Cele mai frecvente cauze de pneumotorax sunt cele iatrogene cauzate în timpul

operațiilor chirurgicale sau a cateterizării venoase (jugulare sau subclavii).

PNEUMOTORAXUL

Traumatismele, precum accidentele rutiere, sunt de asemnea o cauză

importantă

În pneumotoraxul sub tensiune, aerul care pătrunde in cavitatea pleurală

este blocat în timpul expirului printr-un mecanism de tip supapă (pneumotorax

cu supapă); acest lucru duce la acumularea aerului și implicit la creșterea

presiunii intratoracice, până la colapsul plămânului și deplasarea mediastinului

de partea opusă; dacă continuă, poate fi compromisă întoarcerea venoasă a

cordului și chiar moartea.

Pe radiografia toracica, în pneumotorax, apare o hipertransparență fără

desen pulmonar, cu colabarea plămânului care este net conturat de o linie fină ce

reprezintă pleura viscerală;

Cel mai probabil aceste semne se văd la nivelul apexurilor;

Pneumotoraxul este cel mai bine pus in evidență pe radiografia efectuată în

expir;

Este mai greu de depistat pe radiografiile executate in decubit dorsal,

deoarece aerul se ridică la nivelul parții medii a plămânului, acest lucru putând fi

văzut ca o hipertransparență de-a lungul mediastinului;

Hidropenumotoraxul reprezintă prezența aerului si a fluidului la nivelul

cavității pleurale; este caracterizat de o imagine hidro-aerică pe o radiografie

in decubit dorsal sau verticala, la un pacient cu pneumotorax

Cateva din cauzele hidropneumotoraxului sunt:

o traumatisme;

o toracenteza;

o intervenții chirurgicale;

o ruptură de esofag;

o emfizem

o Pneumotorax sub tensiune

drept, se observă o transparență

de-a lungul parții drepte a

mediastinului și deplasarea

acestuia spre stânga.

o Aceasta este o urgență

medicală; imposibilitatea de a

interveni rapid pentru scăderea

presiunilor intrapleurale poate

determina scăderea intoarcerii

venoase și poate duce la decesul

pacientului.

În imagine se observă un pneumotorax pe o radiografie executată

în decubit dorsal, de remarcat poziția medială a aerului.

În cele trei radiografii se poate observa un

hidropneumotorax in 3 incidente diferite (PA

decubit lateral drept, PA și profil).  

Se observă o imagine hidro-aerică la nivelul

hemitoracelui drept

Marginea dreptă a plămânului abia se poate observa pe radiografia executată în

inspir; pneumotoraxul devine evident pe radiografia executată în expir.  

Radiografie toracică, incidență PA

Radiografie toracică, incidență PA

oPleura viscerală este separată

de cea parietală de aer care ocupă

astfel spațiul din cavitatea pleurală.

oPleura viscerală nu trebuie

confundată cu umbrele date de

pliurile pielii care apar de obicei pe

radiografiile executate in decubit

dorsal sau la pacienții obezi.

oPlămânii apar normali, situație

cunoscută sub numele de

pneumotorax spontan primar.

Acesta apare de obicei la tinerii de

sex masculin.

oAcest aspect face distincția

între pneumotoraxul secudar, care

apare pe un plămân afectat (ex.

BPOC).

FIBROZA PULMONARĂ INTERSTIȚIALĂ

Fibroza pulmonară intersițială difuză are multiple cauze, cele mai frecvente fiind:

o idiopatice (>50%)

o boli vasculare de colagen

o agenți citotoxici și nitrofurantoin

o pneumoconioze

o radiații

o sarcoidoza

Din punct de vedere clinic pacienții se prezintă cu dispnee progresivă de efort și

tuse neproductivă;

Radiologic, fibroza pulmonara interstițială este asociată cu opacități în ”sticlă

mată” în stadiile incipiente, urmând ca apoi să apară pierderea volumului cu opacități

liniare bilaterale și plămânul în ”fagure de miere”

Dacă nu este efectuat un transplant de plămân, prognosticul este nefavorabil,

datorită insuficienței pulmonare care apare în 3-6 ani de la diagnostic.  

Fibroza pulmonară interstițială

Fibroza pulmonară idiopatică.

o plămâni micșorați de volum cu opacități reticulare bilaterale

Fibroza pulmonară postiradiere a

lobului drept superior.

opierdere de volum a

hemitoracelui drept datorită

lobectomiei lobului mijlociu și

inferior drept;

oinfiltratele din zona superioară

sunt datorită fibrozei postiradiere

iar marginea ascuțită delimitează

limitele plămânului protejat în

timpul radioterapiei.

EMFIZEMUL PULMONAR

Emfizemul presupune o pierdere a reculului elastic al plămânului cu distrucția

patului capilar și a septurilor alveolare;

Cel mai des este cauzat de către fumat și mai rar de către deficitul de α1

antitripsină;

Dintre caracteristicile funcționale amintim scăredea VEMS-ului și a capacității

de difuziune;

De obicei, pe radiografia toracică se observă hiperinflație difuză cu aplatizarea

diafragmelor, spațiul retrosternal mărit, bula de emfizem (hipertransparență cu

pereți foarte subțiri -0,5mm- rotundă sau ovalară și contur net, regulat), dilatarea

arterei pulmonare și hipertrofia ventriculului drept (datorită hipoxiei cronice)

cunoscute sub denumirea de cord pulmonar;

Hiperinflația și bula de emfizem sunt cei mai buni predictori radiologici ai

emfizemului;

Semnele radiologice sunt slab corelate cu testele funcționale pulmonare;

La fumătorii cu emfizem, zonele superioare ale plămânilor sunt de obicei mai

afectate decât lobii inferiori. Acest lucru este invers la pacientii cu deficit de α1

antitripsină, la care lobii inferiori sunt cei mai afectați;

Bronșita cronica apare de obicei la pacienții cu emfizem și este asociată cu

subțierea peretelui bronșiilor.

Radiografie toracică incidență PA și profil – Emfizem pulmonar, se obsevă

aplatizarea diafragmelor si o hiperinflație semnificativă demonstrată prin

vizualizarea celui de-al 11-lea rând de coaste posterioare.

TRAUMATISME – FRACTURILE COSTALE

oFracturile costale se prezintă sub forma unei discontinuități a conturului coastei,

linia de fractură putând fi vizibilă;

oO fractură costală poate să nu fie vizibilă pe o radiografie toracică; ele pot

apărea pe radiografiile toracice efectuate pentru evaluarea unui pneumotorax;

oÎn mod obișnuit pentru evaluarea coastelor, se examinează mai întâi arcurile

posterioare, apoi cele anterioare, terminând prin examinarea porțiunilor laterale a

fiecărei coaste; dacă se observă o anomalie se va examina coasta în ansamblul ei;

oFracturile la nivelul primelor 3 coaste sunt asociate cu un risc crescut de injurie a

aortei datorită forței excesive necesară producerii acestora;

oFracturile ultimelor 3 coaste pot fi asociate cu leziuni ale ficatului și splinei;

oFracturile multiple bilaterale în diverse stadii de vindecare sunt asociate la copii

cu abuzul acestora sau abuzul de alcool.

Radiografie toracică incidență PA și profil, fractură la nivelul

coastei a 9-a dreaptă, fără prezența pneumotoraxului.

Radiografie toracică, incidență PA, multiple fracturi costale stângi

MASE MEDIASTINALE ANTERIOARE

Masele mediastinale anterioare sunt date de:

limfadenopatii;

tumori ale timusului;

teratoame;

masă tiroidiană;

anevrism de aortă;

chist pericardic;

grăsime epicardică.

De obicei, pentru diagnosticul de certitudine este necesar un CT sau o

aspirație pe ac fin; 

Limfom cu celule T

Radiografie toracică, incidență PA și profil, de observat faptul că hilul se poate vedea

prin transparența masei, fapt ce arată ca masa nu este hilară.

Pe profil nu se vede nimic patologic posterior de aceasta. 

Secțiuni CT toracic, masă situată în mediastinul anterior (la nivelul săgeților) la

nivelul aortei pulmonare – timom.

Radiografie toracică, incidență

PA, Timom malign

masă mediastinală

stângă superioară de mari

dimensiuni cu multiple mase

pleurale drepte, încadrând

hemitoracele drept;

masele pleurale multiple

sunt caracteristice

timoamelor maligne.

Masă mediastinală anterioară - limfom

oîn radiografia toracica PA se observă o masă adiacentă marginii stângi a codului; de asemnea

exsistă și o hiperinflație a ambelor câmpuri pulmonare, sugerând o obstrucție a căilor aeriene.

omarginea dreptă a cordului este obscură, indicând o masă anterioară mediastinală, ca si cum

cordul ar fi o structură mediastinală anterioară;

oCT-ul toracic confirmă faptul că exsistă o masă în mediastinul anterior care compresează

traheea inferioară, bronhia principală și artera pulmonară dreaptă;

MASE MEDIASTINALE MIJLOCII

Cauza principala a maselor mediastinale mijlocii este limfadenopatia datorată

metastazelor sau tumorii primare;

Alte cauze includ:

hernia hiatală;

anevrismul aortic;

masă tiroidiană;

chistul de duplicație;

chistul bronhogenic.

Radiografie toracica PA și profil

masă deasupra arcului aortic, situată posterior de aortă, dar suprapusă peste

marginea superioară a aortei;

un CT a fost efectuat pentru investigații suplimentare.

CT-ul toracic a arătat faptul că

masa este posterior de aortă, cu

margini fine, de densitate mica,

fiind asociată cu esofagul – chist de

duplicație esofagiană

Radiografie toracica PA și profil, aortografie – anevrism aortic

Radiografie toracica PA

opacitate cu nivel hidro-aeric la nivelul mediastinului inferior

este caracteristica herniei hiatale datorită poziției sale pe linia mediană cu stomacul care

herniază prin hiatusul esofagian

de semenea, camera cu aer a stomacului nu se observă la locul uzual;

în cazurile incerte se poate efectua un tranzit baritat sau un CT cu substanță de contrast

MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE

Diagnosticul diferențial include:

neoplasmul;

limfadenopatia;

anevrismul aortic;

mase adiacente pleurei sau plămânului;

chistul neuro-enteric sau menigocelul lateral;

hematopoieza extramedulară.

MASE MEDIASTINALE POSTERIOARE

Radiografie toracică PA

masă la nivelul marginii

pleurale supero-mediale a

plămânului drept;

mediastinul anterior se termină

la nivelul claviculelor;

orice anomalie la nivelul

apexului toracelui este situată cel mai

probabil posterior.

Proiecția masei este mai sus de

claviculă, prin urmare, nu este o structură

anterioară;

RMN-ul arată că masa este

extrapleurală și asociată cu nervii spinali;

Este un schwanom, o tumoră benignă a

tecii nervului.

MASE PLEURALE ȘI EXTRAPLEURALE

oDiagnosticul diferențial al maselor pleurale include:

metastaze (în special adenocarcinomul și timomul malign);

revărsate pleurale închistate (pseudotumori);

mezoteliomul malign;

plăci pleurale în azbestoză;

limfomul.

oDiagnosticul diferențial al maselor extrapleurale include:

tumori costale;

infecții costale (inclusiv infecțiile fungice ale peretelui toracic);

neurofibromul sau schwanomul (pot eroda coasta, dar nu o distrug);

lipomul

MASE PLEURALE ȘI EXTRAPLEURALE

oCeea ce poate determina dacă o masă crește din interiorul plămânului sau

din afara lui, o margine oblică cu țesutul pulmonar indică că acel proces este

pleural sau extrapleural;

oDiferențierea maselor pleurale de cele extrapleurale poate fi dificilă;

oDacă centrul leziunii se află în interiorul peretelui toracic, cel mai probabil

procesul este pleural;

oDistrucția coastei indică implicare extrapleurală și posibil originea masei.

Lateral film of an intraparenchymal mass.  Note acute margins like "A" in the diagram on the right. Both "B" and "C" have oblique margins. "B" demonstrates a pleural mass while "C" is an extrapleural chest wall mass.

REVĂRSATUL PERICARDIC

Revărsatul pericardic produce o lărgire a siluetei cardiace care este adesea

de formă globulară (diametrul transvers disproporțional crescut).

Radiografiile seriate pot fi utile diagnosticului în special când sunt observate

schimbări rapide ale mărimii siluetei cardiace;

Sunt necesari aproximativ 400-500ml de lichid pericardic pentru a fi

detectată o schimbare a mărimii siluetei cordului pe o radiografie toracică PA;

Diagnosticul de certitudine poate fi pus de ecocardiografie sau CT; acesta

poate fi critic, deoarece revărsatul pericardic acut poate duce la tamponadă

cardiacă și o scădere a umplerii cordului;

Dacă apare postoperator, poate fi un semn de sângerare, necesitând

reintervenție.

Radiografie toracică PA

la un pacient cu revărsat

pericardic. 

Radiografie toracică, profil și detaliu.

revărsat pericardic, se observă grăsime mediastinală anterioară (săgețile

albastre) și grăsime epicardică (săgețile roșii) separate de o bandă de țesut moale.

PNEUMOMEDIASTINUL

oÎn pneumomedistin găsim: hipertransparență lineară verticală, de-a lungul

mediastinului care se extinde și la nivelul gâtului și ascensionarea pleurei parietale de-

a lungul limitelor mediastinului

oCauzele comune de pneumomediastin includ:

astmul;

intervențiile chirurgicale (complicații postoperatorii);

lezarea traumatica a arborelui traheobronșic;

schimbări bruște a presiunii intratoracice (vomă, tuse, parturiție);

ruptura de esofag;

barotrauma.

oPneumomediastinul trebuie diferențiat de pneumopericard si pneumotorax; în

pneumopericard, aerul poate fi prezent la nivelul cordului, dar nu si la nivelul gâtului.

Radiografie toracică PA

se observa prezența aerului la nivelul mediastinului și țesutului subcutanat din

zona gâtului;

aerul mediastinal poate proveni de la pierderea integritații plămânului, căilor

aeriene principale sau a esofagului.

CT toracic - prezența aerului în mediastin (săgețile roșii) și emfizem subcutanat

(săgețile galbene).

HERNIA DIAFRAGMATICĂ

Pe radiografia toracică se pot observa trei tipuri de hernie diafragmatică:

de departe, cea mai comuna este hernia hiatală – în care stomacul alunecă

prin hiatusul esofagian în torace;

hernia Bochdalek care apare datorită unei slăbiri a diafragmului și de

obicei este pe partea stângă și posterior;

hernia Morgagni care apare median; 

Radiografie toracică PA – hernie hiatală, se obervă o imagine hidroaerică

posterior de cord and lateral of hiatal hernia.

ADENOPATIA HILARĂ

oMarirea ganglionilor limfatici din hilul pulmonar poate fi o descoperire

importantă care stă la baza unei patologii.

oDiagnosticul diferențial etiologic poate fi împărțit în 3 categorii diferite:

INFLAMAȚIE

sarcoidoză

silicoză

ADENOPATIA HILARĂ

Un lucru important care trebuie ținut minte este că datorită faptului că arterele pulmonare

trec prin aceiași zonă, mărirea acestor vase poate fin confundată cu o adenopatie hilară;

În mod tipic, limfadenopatia are un aspect mai neregulat, în timp ce mărirea arterelor

pulmonare are un aspect mai fin / regulat;

În imaginile de mai jos, în cea din stânga se poate observa conturul bine delimitat, regulat,

caracteristic măririi arterelor pulmonare; în dreapta se observa multiple opacități neregulate,

caracteristice adenopatii hilare.

CANCERUL PULMONAR

oTipul de celulă a tumorii maligne primare pulmonare poate fi adesea deosebit prin

modelul de creștere, aspect și locație.

oReferitor la decesele provocate de cancer, cel pulmonar cauzează cele mai multe

decese în lume decât orice alt tip de cancer.

oCea mai folosita stadializare în cancerului pulmonar, altul decat cel cu celule mici,

este stadializarea TNM

oCea mai bună șansă de vindecare o are rezecția tumorii; totuși, s-a constatat că nu toți

pacienții cu cancer pulmonar au beneficii de pe urma chirurgiei datorită comorbiditaților

asociate precum emfizemul sau bolile cardiovasculare.

CANCERUL PULMONAR

Cancerele pulmonare sunt nerezecabile odată ce au progresat către unul din urmatoarele stagii

TNM:

T4 – invazia mediastinului, cordului, vaselor mari, traheei, esofagului, corpilor

vertebrali sau carinei; asocierea cu pleurezia sau pericardita malignă; prezența nodulilor

tumorali sateliți în același lob cu tumora primară.

N3 – metastaeze ganglionare mediastinale sau hilare controlaterale, sau afectarea

homolaterală sau controlaterală a ganglionilor limfatici scaleni sau supraclaviculari.

M1 – metastaze la distanță prezente

CT toracic – aspectul spiculat a unui cancer pulmonar

Cele șase tipuri principale de carcinoame pulmonare cu aspect tipic sunt:

oadenocarcinomul – (35-50%) periferic, cu incidența mare de metastazare

timpurie

ocu celule scuamoase – (30%) central, cu implicare hilară, cavitația este obișnuită,

creștere lentă

ocu celule mici - (15-20%) central, cavitația este rară, adesea trăsătura dominantă

este prezența maselor mediastinale și hilare, creștere rapidă și metastazare precoce.

ocu celule mari – (10-15%) periferic, dimensiuni mari, cavitația este prezentă

obronhoveolar – (3%) periferic, aspect rotunjit, infiltrat asemănător celui din

pneumonie (bronhograme aerice), ocazional multifocal

ocarcinoid – (mai puțin de 1%) tipic se prezintă sub forma unei leziuni

endobronșice bine definită; metastazele ganglionare ale ficatului si creierului se pot

intensifica dens.

Radiografie toracică PA

carcinom cu celule scuamoase la

nivelul lobului inferior drept

se observă cavitația,

caracteristică acestui tip de

cancer.

Radiografie toracică PA – carcinomoopacitate densă la nivelul lobului superior stâng asociată cu distrucția coastelor

anterioare stângi doi și trei.

Radiografie toracică PA și CT toracicope radiografie se observă multipli noduli pulmonari, bilaterali, de mărimi diferite,

care se vad mai bine pe CToacest aspect este tipic metastazelor pulmonareopredominanța bazală a nodulilor este datorită vascularizației mai bogate a bazelor

plămânilorometastazele pulmonare pot fi secundare cancerului de sân, colon, rect și rinichi