curs_fitotehnie.doc

8/16/2019 CURS_FITOTEHNIE.doc

1/103

EREALE

IMPORTANTA PARTICULARITATI MORFOLOGICE SI BIOLOGICE ALECEREALELOR

Cerealele (griul ,secara ,orzul,ovazul,porumbul,sorgul,meiul,orezul)de-a lungul timpuluiau constituit si vor constitui intotdeauna grupa de plante de cea mai mare importanta

pentru existenta si activitatea omului Aceasta deoarece compozitia lor chimica le face deneinlocuit in hrana oamenilor si animalelor Aproximativ 60% din proteine,!% din lipidesi "0% din glucide , in general !!-60% din caloriile consumate de lumea intreaga provindin boabele de cereale#$rodusul principal al cerealelor reprezinta materia prima de baza ptr#productia animalade carne,lapte,oua,etc,avind si o larga utilizare in industria alimentara#n comparatie cu alte specii de plante cultivate ,gustul produselor din cereale permiteconsumul zilnic fara a obosi organismul uman#

Azi aproximativ !0% din suprafata arabila a lumii(estimata la aproape ,6 miliarde ha)este cultivata cu cereale (reprezentind "&0-"!0 mil#ha)#$roductia totala de cereale a ultimului deceniu din mileniul doi s-a ridicat anual in medie

la '!6mil#to#,iar prod# medie la ha &00g*ha#Cresterea productiei globale decerealeare la baza ,cresterea productiei medii*ha intrucit suprafata cultivata nu a crescutdecit cu ,!%,iar in perspectiva nu se intrevad alte posibilitati de crestere aacesteia#+upa unele studii &% productia mondiala de cereale se utilizeaza direct inhrana oamenilor in deosebi griul si orzul si !% in hrana animalelor#n tara noastra ,fatade ani '-' productia de cereale ,in geneal sa dublat in ciuda scaderii suprafetelor cultivate ca urmare a sporiri productiei medii*ha# Astfel daca in perioada '-'supraf# cultivata era de #6#&00 ha,si se realiza o productie totala de #0!#"00 to# cuo productie medie*ha de '0g*ha in anul ''! suprafata cultivata era de 6##00 harealizindu-se o productie totala de '#00 to cu o productie medie*ha de &""0g*ha#

PARTICULARITATILE MORFOLOGICERADACINA.adacina este organul care reprezinta un geotropism pozitiv si indeplineste functia defixarea plantei in sol si de absortie a apei si a sarurilor dizolvate#Morfologia radacini .adacina isi are originea in radicula embrionala (radacina embrionala) si aceasta senumeste radacina principala ,care la rindul ei se ramifica si formeaza radacini laterale,numite radicele#/ radacina principala are urmatoarea alcatuire - Piloriza (sau scufia)situata in virful radacinii,este de culoare galbuie ,de ,!-& mmlungime#1a are rolul de a prote2a virful vegetativ# - Zona needa este situata deasupra pilorizei pe o lungime de - mm si are culoarea

alba #n aceasta zona celulele nu se divid ,dar cresc mult in volum# - Zona !erilor a"#or"ani cu o lungime de ,!-! cm ,este caracterizata prin prezentaperilor absorbanti ce iau nastere prin alungirea peretilor externi ai celulelor rizodermei#3a nivelul acestei zone se realizeaza absortia apei si a sarurilor minerale# $eriiabsorbantii au o viata scurta ,0-&0 de zile ,cu timpul perii din partea superioara cad ,iarin vecinatatea zonei netede apar altii# Ca urmare lungimea acestei zone ramine mereuaceeasi# - Zona a#!ra - 1ste cea mai dezvoltata si se caracterizeaza prin prezenta la exterior a

1


2/103

cicatricelor ramase prin caderea perilor absorbanti# ORIGINEA RADACINILOR.adacinile ,dupa originea si functia pe care o indeplinesc se pot grupa in trei categorii # 4ormale 5etamorfozate

#Adventive$%Radacinile nor&aleint acele radacini care iau nastere din radacina embrionara#Acestea poarta ramificatiilaterale numite radicele# Ti!'ri de radacini nor&ale

D'!a ra!or'l de dez(olare dinre radacina !rinci!ala #i radicele a(e&) a#radacini pivotante

b#radacini fasciculate c#radacini ramuroase

A%Radacini !i(oanen acest caz radacina principala este puternic dezv#,iar radicelele slab dezv#ex#(lucerna)

B%Radacini fa#cic'lae1le se caracterizeaza prin aceea ca radacina principala dispare de timpuriu si rolulacesteia , este indeplinit de numeroase radacini adventive ce apar de la nodurile bazaleale tulpinii (ele se intinlesc la graminee)

C%Radacini ra&'roa#e sint radacinile lemnoase la care atit radacina principala ci si radicelele au o puternicadezvoltare, deosebindu-se greu unele de altele(ex#mar)*% Radacini Mea&orfozaeint radacinile ce s-au adaptat la alte functii decit acelea ale radacinilor normale,modificindu-si forma si structura in concordanta cu functiile pe care le indeplinesc #D'!a &edi'l in care raie#c +radacinile &ea&orfozae !o fi )a# radacini subteraneb# radacini aeriene

A%Radacini #'"erane #in ) - .ad#tuberizate

-.ad#simbiotice - .ad#purtatoare de muguri#.ad#7uberizate - int adaptate la functia de depozitare a substantelor de rezerva(ex#morcov)#.ad#imbiotice -au cu nodozitati ,specifice plantelor leguminoase(ex#mazarea,soia)#naceste radacini patrund bacterii fixatoare de azot formindnodozitati ##.ad#$urtatoarede muguri - 3a unele plante pe radacini se formeaza muguri adventividin care se vor dezvolta lastari aerieni (ex#palamida)

B%Radacini aeriene #'n) #- .adacini fixatoare #-.adacini sugatoare#.ad#fixatoare - int rad# adventive ce apar in lungul tulpini ,cu a2utorul carora sefixeaza de un suport(ex#iedera)

2


3/103

#.ad#sugatoare(sau haustorii)-e intinlesc la plantele parazite sau semiparazite, careisi procura din tesuturile conductoare ale plantelor gazda substantele nutritive#,% Radacinile ad(eni(ee formeaza pe tulpini,ramuri sau chiar frunze#nmultirea plantelor prin marcota2 saubutasire se bazeaza tocmai pe formarea de radacini adventive#

TULPINA1ste organul plantei ce poarta frunzele ,florile, fructele, ,avind totodata si rol intransportul sevei #MORFOLOGIA TULPINI7ulpina este un organ articulat fiind formata din noduri (zonele in care apar frunzele) siinternoduri (segmentele dintre doua noduri) / tulpina are urmatoarea alcatuire A% -A.a /i!ocoila ce se intinde de la colet pina la insertia cotiledoanelor# B% - A.a e!icoila este reprezentata prin portiunea cuprinsa intre cotiledoane siprima pereche de frunze #n virful acestei axe se afla mugurasul din activitatea caruia seformeaza tulpina ,pe care apar muguri ,ce sunt ramuri foarte scurte#D'!a !oziia !e care o a' !e '!ina &'g'rii !o fi) # -7erminali

#-3ateraliI M'g'rii er&inali - se afla la virful ramurilor si prin activitatea acestora ramura crestein lungimeII%- M'g'rii laerali -acestia apar in lungul ramurii ,la noduri si prin activitatea lor tulpinase ramifica#D'!a f'ncia !e care o inde!line#c &'g'rii #'n )

#-83/.A3 #8/3A. #-597

CLASIFICAREA TULPINILORD'!a &od'l in care #e dez(ola 'l!inile !o fi ) # Aeriene ubterane # Acvatice$% T'l!ini aeriene

Acestea dupa consistenta lor se impart in doua #1rbacee # 3emnoaseI%T'l!ininile aeriene er"acee #e in!ar la rind'l lor in do'a A# 7ulp#erbacee ortotrope

:#7ulp#erbacee plagiotropeA%T'l!in%er"acee ororo!eunt acele tulpini ce prezinta tesuturile mecanice bine dezvoltate ele avind o pozitieverticala #1le sunt de urmatoarele tipuri a%C'l& #a' !ai -1ste o tulpina caracteristica plantelor din familia gramineelor,formata din internoduri lungi goale sau pline,iar nodurile sint pline si proeminente(ex#la griu)

"% Cala&'# -7ulpina cu nodurile bazale foarte apropiate neproeminente siinternodurile scurte#;ltimul internod este mult mai lung si terminat cu inflorescenta #Atit

3


4/103

nodurile cit si internodurile sunt pline (ex#rogoz) c% Ca'li# - 1ste caracteristica ptr#ma2oritatea plantelor erbacee ,fiind verde moale siare internoduri mai mult sau mai putin egale (ex#urzica moarta) d% Sca!- n acest caz tulpina prezinta nodurile bazale foarte apropiate siinternodurile scurte ,fapt ptr# care frunzele apar in rozeta #;ltimul internod este lung

fistulos si terminat cu inflorescenta (ex#ciubotica cucului)#n afara acestor tulpini tot incadrul tulpinilor erbacee ortotrope exista si unele tulpini ,care au o pozitie mai mult saumai putin verticala deoarece tesutul lor mecanic este slab dezvoltat #+in aceastacategorie fac parte

e# 7ulp# volubilef# 7ulp# agatatoare

e% T'l!% (ol'"ile -e mentin in pozitie verticala prin infasurarea in 2urul unui suport(ex#fasolea) f% T'l!% agaaoare -e prinde de suport prin intermediul unor circei (ex# mazarea)B% T'l!ini er"acee !lagioro!e$rezinta tesuturi mecanice mai putin dezvoltate si ca urmare tulpinile au o pozitie maimult sau mai putin orizontala (ex#fragi) unde pe linga tulpinile erecte plantele prezintastoloni supraterestri prin care plantele se pot inmulti

II%T'l!ini aeriene le&noa#e Acestea traiesc mai multi ani ,cresc in grosime si se lignifica puternic# 1le se intinlesc la arbori, arbusti sisubarbusti#

*% T'l!in #'"erane Acestea sint adaptate la functia de depozitare a substantelor de rezerva #e cunoscurmatoarele tipuri

# .izomul #7uberculul

#:ulbul


5/103

# 3imb $etiol # 7eaca# 3imbul -sau lamina este partea latita a frunzei si indeplineste functiile mai susmentionate

$etiolul - sau codita ,aceasta orienteaza limbul catre lumina si amortizeaza socurilemecanice##7eaca - sau partea bazala a frunzei de obicei mai latita prin care frunza se prinde detulpina# 8runzele ce prezinta toate aceste trei parti se numeste completa#Fr'nzele li!#ie de !eiol #e n'&e#c #e#ile #i ele !o fi a#Amplexicaule - la care baza limbului infasoara partial tulpinab#$erfoliate - cind baza limbului infasoara complet tulpinac#+ecurente -cind baza limbului este concrescuta pe o portiune cu tulpinain in asa felincit aceasta apare aripata (ex#tutun) #d# Conate - sint doua frunze sesile opuse concrescute prin baza lor#F'ncie de c'& li&"'l foliar e#e for&a dinr-o #ing'ra !ie#a #a' &ai &'lefr'nze !o fi)$%- Fr'nze #i&!le*%- Fr'nze co&!'#e

$% Fr'nze #i&!le A% For&a generala a li&"'l'i # 3imb circular (la par) # 3imb eliptic(la fag) #3imb ovat (la stir)


6/103

D-$% Marginea li&"'l'i c' incizi'ni &ici !oae fi)#+intata - dinti ascutiti asezati perpendicular pe marginea limbului

#erata - prezinta dinti ascutiti si orientati spre virful limbului # Crenata - virful dintilor este rotun2it

D-2.Marginea limbului cu incizi mari poate fi

# 3obta - inciziile nu ating 2umatatea 2umatati limbului #8idata- inciziile ating 2umatatea 2umatati limbului

# $artita -inciziile depasesc 2umatatea 2umatatii limbului


7/103

tulpinita ,prote2ata de coleoptil ,din al carei virf incep sa se formeze frunzele adevarate #n functie de vigoarea embrionului ,nr#de radacini embrionare la griu este de -!#$tr#aputea intelege mai bine biologia cresterii si dezvoltarii griului de toamna impartim ciclulde vegetatie al acestei plante in patru perioade importante $% PERIOADA ACTI0A A 0EGETATIEI IN TOAMNA

*% PERIOADA DIN TIMPUL IERNI 1CRIPTO0EGETATIE2,% PERIOADA DE REGENERARE A PLANTELOR IN PRIMA0ARA3% PERIOADA CRESTERII INTENSE IN PRIMA0ARA$% PERIOADA ACTI0A A 0EGETATIEI IN TOAMNAn aceasta perioada cresterea plantelor de griu se realizeaza prin inradacinare siinfratire# .adacinile embrionare prezinta o importanta deosebita ptr#crestereaplantelor ,aceste radacini asigura practic trecerea griului peste perioada indelungata aierni #1liminarea radacinilor embrionare de la o planta de griu atrage dupa sinereducerea evidenta a productiei # +in cercetarile efectuate de @he# :ilteanu, s-aconstatat ca rezistenta pronuntata a griului de toamna la seceta din toanma-iarna siprimavara anului '" -'" este atribuita in exclusivitate radacinilor embrionare#3a0zile de la rasarire ,cresterea in lungime a tulpini griului inceteaza,iar in sol aproape desupraf#se formeaza nodul de infratire #+in acesta pornesc lastari noi care poartadenumirea de frati ,iar faza de vegetatie cind se formeaza acesti lastari se numesteinfratire#nfratirea la griu ca si la alte cereale nu reprezinta in fapt altceva decitramificarea tulpinii de la baza sa ,din nodurile formate la mica adincime in sol #Ceea ce obisnuit se numeste nod de infratire ,reprezinta in realitate mai multe noduri,foarte strins apropiate intre ele ,incit se pare ca toti fratii pornesc dintr-un singur nod #4odul de infratire ,in afara de faptul ca din el se formeaza lastari noi indeplineste si altefunctiuni care au o importanta vitala ptr#griu#Astfel din nodul de infratire se formeazaradacini denumite coronare ,care sunt radacini adventive ,spre deosebire de primeleradacini formate in timpul germinatiei ce au origine embrionara #.adacinile coronaresunt fasciculate viguroase , mult mai lungi si abundent ramificate #Aceste radacinicoronare au rolul principal in absortia apei si a substantelor nutritive in perioada cresteriiintense a plantelor#n nodul de infratire se acumuleaza mari cantitati de substanenutritive , care au un rol de baza ptr#rezistenta la temperaturi scazute# $rin nodul deinfratire plantele pot regenera formindu-se lastari noi #3astari ce se formeaza din nodulde infratire au o individualitate proprie ,ei isi formeaza alte noduri din care pornesc noifrati si noi radacini coronare #Astfel la o planta se formeaza frati de ordinul intii,aldoilea,al treilea s#a#m#d# $ozitia nodului de infratire fata de saminta este variabila #Cindsaminta este incorporata superficial rizomul (axa tulpini ,de la saminta pina la nodul deinfratire )este foarte scurt #Cind saminta este ingropata mai adinc rizomul se alungestemai mult ,in acest caz nodul de infratire formindu-se aproape de suprafata solului ,astfelca fata de saminta el se gaseste la o distanta mai mare #Adincimea la care se formeazanodul de infratire sta sub influenta factorilor genetici si a conditiilor de mediu# aconstatat ca soiurile de griu de toamna, mai rezistente la ger isi formeaza nodul deinfratire la adincime mai mare $lantele ce isi formeaza nodul de infratire la adincime maimare sunt ferite de actiunea negativa a temper#scazute ce se inregistreaza la suprafatasolului ntotdeauna intre temp#de la suprafata solului si temp#de la adincimea nodului deinfratire exista diferente uneori foarte insemnate #tratul de sol aflat deasupra nodului deinfratire il prote2eaza pe acesta impotriva temp#care ii pot determina degerarea ubactiunea lumini si a temperat# mai scazute nodul de infratire se formeaza la adincime

7


8/103

mai mare ,cind rasarirea plantelor si infratitul au loc pe timp senin ,cu mult soare ,nodulde infratire se formeaza la adincime mai mare ,decit atunci cind in perioada parcurgericelor doua faze de vegetatie timpul este noros ,fara soare #Adincimea nodului deinfratire se poate mari prin marirea adincimi de semanat #7rebuie insa aratat faptul caadincimea la care se formeaza nodul de infratire nu creste in aceeasi masura in care se

mareste adincimea de semanat#nfratirea plantelor de griu continua toamna pina la scaderea temp# sub ! C# $lanteleformeaza frati si in timpul ierni ,daca temp#sunt mai ridicate si chiar si in primavara,insaacestia din urma daca nu se formeaza timpuriu nu a2ung la fructificare #4r#de frati pecare poate sa-i formeze o planta constituie capacitatea de infratire a acelei plante #Ca!aci%de infraire reprezinta o insusire ereditara ,dar ea variaza foarte mult infunctie de conditiile de vegetatie #

Asupra capac#de infrat#actioneaza pozitiv marimea bobului care se seamana ,epoca maitimpurie de semanat ,regimul de nutritie al plantelor ,.ezistenta griului de toamna la temp# scazute din timpul iernii este cu atit mai mare, cucit la intrarea in iarna plantele contin ocantitate mai mica de apa si o cantitate mai marede zaharuri si substante proteice #Aceste conditii se realizeaza inainte ca plantele saintre in perioada indelungata a iernii ,adica in lunile octombrie ,noiembrie si decembrie,prin asa numitul proces de calire #Calirea plantelor consta in acumularea in celule aunor cantitati mari de glucide (zaharoza,glucoza) Aceasta acumulare de zaharuri are locin perioada de infratire la temperaturi destul de ridicate din timpul zilelor de toamna de0-! c sd la temp# de 0-6c in timpul noptilor#caderea temp#noaptea pina la 0c ,atragedupa sine reducerea intensitati procesului de respiratie ,reducerea consumului dezaharuri accumulate in timpul zilei,scaderea temp#reduce deci fenomenul de crestere aplantelor de griu ,fapt ce asigura pastrarea zaharurilor si acumularea lor in frunze si innodul de infratire #7ot scaderea tem#noaptea face sa creasca si cantitatea de substanteproteice ,care influenteaza de asemenea pozitiv rezistenta la ger #Alaturi de temp# un rolimportant in acumularea zaharurilor il are lumina#/ durata de stralucire a soarelui de &- ore pe zi ,asigura conditiile necesare acumulariizaharurilor in frunze# n conditiile mai sus mentionate prima faza a procesului de calire(faza de acumulare a zaharurilor) dureaza !-&0 zile #$lantele trecute prin acest procespot rezista la temp#scazute de -& c(la nivelul nodului de infratire)#$e masura ce temp#scade sub 0 C (pina la -0 c) plantele elimina din celuleo cantitateinsemnata de apa (0-!0%) ,prin ingheterea acesteia in spatiile intercelulare si printranspiratie #Astfel in celule se mareste concentratia sucului ,fapt ce determina o marirea rezistentei la inghet #Aceata a doua faza a procesului de calire se realizeaza in "-&de zile ,iar plantele isi maresc rezistenta suportind temp, pina la -!- c, la nivelulnodului de infratire #oiurile mai rezistente la ger au pe timpul iernii un consum mairedus de zaharuri din cauza activitati biologice reduse a acestor soiuri,ele sunt mairezistente in timpul iernii fata de soiurile cu activitate biologica mai mare in aceastaperioade #*%PERIOADA DE 0EGETATIE DIN TIMPUL IERNI1CRIPTO0EGETATIE2 n aceasta perioada se formeaza noi primordii foliare si radiculare si se diferentiazaconul vegetativ ,din care se dezvolta apoi spicul #Cea mai importanta caracteristica a cese petrece in aceasta perioada ,o constitue absortia azotului ,transformarea si utilizareaacestuiaptr#planta#$lantele de griu absorb azotul la temp# foarte sczute chiar si la temp#sub 0

8


9/103

C#+in cercetari s-a constatat ca prin scaderea temp# de la B ! C la B & C ,procesul decrestere a plantelor se reduce ,dar nu se opreste #7ot in aceasta perioada ,in frunzele degriu are loc si procesul de fotosinteza cu toate ca temp# aerului este scazuta ,procesulde fotosinteza se reduce, dar nu se opreste definitiv#+in cele prezentate se deducefaptul ca ptr# acest anotimp ca o masura fitotehnica importanta este folosirea azotului ca

ingrasamint ,care conduce la o mai buna dezvoltare a elementelor de productivitate si lapornirea mai timpurie in vegetatie a griului in primavara#,% PERIOADA DE REGENERARE A PLANTELOR DE GRIU

Aceasta se poate considera inceputa odata cu dezghetarea solului ,cind plantele isiintensifica functiile vitale si dureaza pina cind incep conditiile optime de crestere #3acresterea temp# plantele reactioneaza printr-o crestere a sistemului radicular si a nr# defrati #n procesul de regenerare rolul cel mai important il au rezervele de azot acumulatede planta in perioada de iarna# .itmul de regenerare a plantelor de griu in primavaradepinde ,alaturi de temp#,de intensitatea absortiei azotului #n aceasta perioada oconcentratie mai mare de azot in solutia solului este absolut necesara ,pe de o partedatorita temperaturii inca scazuta a mediului de nutritie ,iar pe de alta parte datoritasistemului radicular slab dezvoltat#

3% PERIOADA CRESTERII INTENSE 1ETAPA GENERATI0A2 Aceasta perioada din vegetatia griului de tomna se caracterizeaza printr-o crestereaccentuata a organelor vegetative si formarea organelor de reproducere #1ste perioadacind se parcurg fazele de formare a paiului ,de inspicare si de formare a bobului#7ulpinagriului de toamna cu internodurile foarte scurte este in intregime formata in lunamartie#+e la inceputul formari paiului si pina la inspicare ,plantele de griu isi dezvoltasistemul radicular adventiv (radacinile coronare) ,care in faza maturitatii in lapte sereduce sau chiar inceteaza nfratirea plantelor de griu inceteaza din momentul in careincepe alungirea paiului# Alungirea tulpinii la griu se face prin cresterea fiecarui internodin parte (crestere intercalara) Cresterea tulpinui incepe cu alungirea primului internodbazal# 8ata de celelante internodii ,internodul bazal este cel mai scurt si cel mai subtire,insa cu elemente mecanice bine dezvoltate ,fapt ce ii confera o rezistenta mai maredecit internodurilor urmatoare #;rmeaza alungirea succesiva a celorlante internodii,crestere ce se face cu intensitate mai mare ,astfel ca inainte de a se termina alungireainternodului inferior ,incepe si alungirea internodului urmator#3ungimea internodurilor creste de la baza spre virf,cel mai lung internod fiind cel dinpartea superioara ,care poarta si inflorescenta#+urata fazei de formare a paiului estedeterminata de factorii genetici , de temp# si umiditate si alti factori, ca regimul de nutritie,lumina etc#7emp#mai ridicata grabeste parcurgerea fazei de formare a paiului ,cu toateca lungimea tulpinii poate ramine mai mica# $arcurgerea fazei de formare a paiului esteinsotita de procese fiziologice complexe ,deoarece in aceasta perioada se producediferentierea organelor de reproducere# 8aza urmatoare este faza de inspicare iesireaspicului din teaca ultimei frunze #

NFL!RREA- 3a griul de toamna incepe la !-6 zile dupa inspicare# n situatia unor

temp#ridicate inflorirea poate sa inceapa imediat dupa inspicare sau chiar cind spicul seafla in burduf# 3a temp# scazute deschiderea florilor poate intirzia cu -' zile de lainspicare #;n spic infloreste in -! zile ,iar un lan intreg ,in functie de frati pe planta in 6-

9


10/103

" zile #@riul este o planta AU"!#AMA (polenizarea se face cu polen propriu-

autopolenizare)#FLORILE- @rupate in spiculete sunt formate din doua palei (invelisul floral) ,unasuperioara interna si alta inferioara sau externa #Androce'l are trei stamine ,el este partea barbateasca #

Ginece'l sau partea feminina este compusa dintr-o singura carpela ,un ovul si unstigmat bilobat si penat# piculetele se prind de rahis ,cite unul la fiecare calcii(genuchi)#;n spiculet are -! flori #FORMAREA BOBULUIn timp de &-! zile cit dureaza perioada de la fecundare pina la maturitate ,in bobulde griu are loc un proces intens de depunere a substantelor asimilate in frunze #:obulde griu este o cariopsa (fruct uscat indehiscent) el fiind format din urmatoarele parti - $ericarpul (invelisul fructului)

- 7esta (invelisul semintei) - 1ndospermul - este partea cea mai dezvoltata a bobului formata din celule maibogate in amidon #

!R#AN!#ENEZA #RULU DE "!AMNA $%roce&ul 'e formare al in

timpul 'ez(oltarii in'i(i'.)

n ciclul biologic al griului de toamna se disting doua etape #1tapa vegetativa#1tapa generativa (reproductiva)I% ETAPA 0EGETATI0A:iologic in etapa vegetativa au loc germinatia si rasarirea ,dezvoltarea sistemuluiradicular embrionar ,infratirea si in conditii optime de umiditate a solului ,aparitiaradacinilor coronare, adaptarea plantelor la conditiile nefavorabile din timpuliernii(calirea si vernalizarea sau iarovizarea ), proces fiziologic fara parcurgerea caruiaplantele nu trec in etapa generativa #


11/103

un nr# foarte mare de soiuri #*% Gri'l d'r'& -Triic'& T'rgid'&e situeaza pe locul doi ca importanta #:oabele lui se intrebuinteaza ptr#preparereapastelor fainoase #1xtinderea culturii griului durum in tara noastra se poate realiza maicu seama in zonele sudice cu soiuri de toamna intensive cu paiul scurt ,rezistente la

iernare ,boli ,cadere,cu insusiri de panificatie superioare #$erioada de vegetatie a griuluide toamna in conditiile tarii noastre se incadreaza in general intre &"0-00 zile ,aceastadepinzind de soi,dar mai ales de conditiile in care se cultiva #

R!"A"A CUL"UR

$lanta premergatoare trebuie sa indeplinescaunele cerinte -sa elibereze terenul cit mai devreme in vara-sa lase terenul curat de buruieni cu insusiri fizice si chimice ameliorate ,cu continutridicat in substanta organica si substante nutritive#n tara noastra plantele dupa care se cultiva griul de toamna se impart dupa timpul cindelibereaza terenul in #plante ce elibereaza terenul in prima 2umatate a verii (pina la 2umatatea lunii august)

# plante ce elibereaza terenul in a doua 2umatate a verii#Din !ri&a gr'!a fac !are leguminoaele ptr#boabe sau fura2ere (mazare,borceag detoamna si de primavara,fasolea,soia,),sau specii din alte familii botanice exrapita detoamna, coriandrul,mustarul ,macul,inul ptr#ulei si fibra ,cinepa ptr#fuior, cartofulptr#consum de vara-toamna,sfecla ptr#saminta, porumbul ptr#insilozare #II%Din a do'a gr'!a cele mai importante sunt porumbul si floarea soarelui# $orumbulptr#boabe este in general o premergatoare mediocra ptr#griul de toamna ,datorita faptuluica lasa solul sarac in apa #1l devine o premergatoare ptr#griul de toamna,daca se cultivahibrizi cu perioada de vegetatie mai mica (timpurii,semitimpurii) si daca i se aplica ocantitate mai mare de ingras#organice si minerale #8loarea soarelui elibereaza terenul inaintea porumbului ,il lasa mai curat de buruieni ,iar

solul se pregateste mai bine decit dupa porumb,de asemenea floarea soarelui nu areboli comune cu griul #S'n neindicae ca !re&ergaoare !r%gri'l de oa&na- orzul-sorgul-arba de uadnGri'l d'!a gri' n' #e !oae c'li(a &ai &'l de 'n an

FER"LZAREA

@riul de toamna in general consuma ptr# realizarea recoltei cantitati mici de elementenutritive# Astfel ptr# 00 g boabe plus productia corespunzatoare de paie ,griul extragedin sol &,-,g4,-,g $&/! si ,'-, g?&/ #@riul este deosebit de pretentios

fata de aplicarea ingras# din cauza sistemului radicular slab dezvoltat si a puterii mici desolubilizare a sarurilor minerale #@riul absoarbe cea mai mare cantit#de elementenutritive intr-un timp foarte scurt,de la inceputul formarii paiului pina la coacerea in laptesi anume "-'&% 4 "!-% $ si !-% ?#AZOTULIn#'ficiena azo'l'i -e manifesta prin - reducerea nr# de frati-reducerea suprafetei de asimilatie

11


12/103

- reducerea rezistentei la iernare- se reduce nr# de flori fertile in spic-continutul boabelor in substante proteiceE.ce#'l de azo -deer&ina - cresterea supraf#foliare

- reducerea asimilatiei- intirzierea vegetatiei- caderea plantelor -mareste sensibilitatea plantelor la boli- reduce rezistenta la seceta si capacitatea de fructificare a plantelor

FOSFORUL-influenteaza pozitiv inradacinarea ,infratirea,rezistenta la iernarea si cadere aplantelor,mareste rezistenta la boli#In#'ficiena fo#for'l'i- !rod'ce-incetineste cresterea plantelor de griu-reduce masa de radacini-intirzie maturitateaE.ce#'l de fo#for- !rod'ce)- determina cresterea in bobul de griu a cantitati de $&/! si a amidonului- reduce continutul de proteinaPOTASIUL- 8avorizeaza sinteza hidratilor de carbon- contribue la cresterea rezistentei plantelor la ger ,iernare ,cadere si boli #In#'ficiena !oa#i'l'i - se manifesta prin ingalbenirea specifica (opareala) a limbului frunzei in parteasuperioara si pe margini #5ai tirziu planta slabeste si devine pipernicita #GUNOIUL DE GRA4De poatea aplica direct griului sau plantei premergatoare #e obtin sporuri mari deproductie la folosirea a &0 7o*ha#@riul de toamna reactioneaza la azot si fosfor ,date impreuna ,iar raportul dintre 4 si$&/! este egal cu 0,"-0,# $entru a ne orienta asupra dozelor de ingrasaminteexista o formula prin care se a2unge la doze optime din pct de vedere economic , a#fel!r%azo #e folo#e#e for&'la)

Dn + 2, Rp - N& -Ng Npr

Dn 5 doza de azo*6 5 con#'&'l #!ecific de azo la o ona de "oa"eR! 5 recola !lanificaa 7/a

N# 5 a!or'l #ol'l'i in azo care #e a!rciaza inre *8 9g7/a !e #ol'rile #arace #i:89g7/a !e #ol'rile ferile%Ng5 a!or'l ingra#a&inelor organice in N 1* 9g N7o da g'noi direc +#a' $ 9gN7o cind e#e a!lica !lanei !re&ergaoare +#a' 8+6 9gN7o a!lica c'l'riiane!re&ergaoare2N!r5 corelaia in f'ncie de !lana !re&ergaoare 1&in'# ,8 9g 7/a d'!aleg'&ioa#e !r%"oa"e +&in'# *89g7/a d'!a "orceag #i rifoi+zero d'!afl%#oarel'i+!l'# *8-*6 9g7/a d'!a !re&ergaoare irzii neferilizae c' azo

12


13/103

+ozele de azot rezultate din calcul se ma2oreaza cu !-&0g*ha daca griul este neinfratitsau descaltat pe timpul iernii#Pr%fo#for #e folo#e#e for&'la

Dp +/2 %pDg

D!5 doza d fo#for 9g7/a

$* 5 con#'&'l #!ecific de P*O6 la o ona de "oa"eR! 5 roaia !lanificaaDg 5 a!or'l ingra#%organice in P*O61&in'# $+* P*O6 in caz'l a!licarii g'noi'l'ide gra;d direc gri'l'i < &in'# 8+= P*O6 7o in caz'l a!licarii g'noi'l'i !lanei!re&ergaoare 2

$e solurile cu un continut mai mic de 6 mg $&/! la00 g sol uscat ,doza de $&/! sema2oreaza cu !-&0 g*ha ptr#fiecare mg#$&/! sub aceasta limita #n general griul valorifica eficient doze de $&/! cuprinse intre 60-&0 g*ha# ngras#fosfatice se incorporeaza in sol la cultura griului de toamna numai sub aratura de baza,la nivelul unde se dezvolta cea mai mare parte din radacini# 8osforul are in sol un grad

redus de mobilitate# nprastierea superfosfatului in timpul vegetatiei griului (iarna sauprimavara )este fara importanta deoarece acesta ramine la suprafata ,in afara zonei dedezvoltare maxima a radacinilor,chiar in cele mai bune conditii de umiditate #4umai incazul in care nu s-a incorporat sub aratura de baza superfosfatul se administreaza pestearatura si se incorporeaza prin discuire inainte de semanat# n acest caz eficienta lui sereduce #ub forma de ingras# complex ,fosforul poate fi aplicat peste iarna sau inprimavara ptr#fertilizarea griului cu azot #Astfel administrat va fi utilizat in mai maremasura de culturile urmatoare #itutia este asemanatoare si pentru potasiu#A!licarea ingra#%c' azo #e face fraciona a#fel)-o parte se va administra la semanat- alta parte se va da in timpul vegetatiei

n general in zonele de steapa azotul se aplica - *&-* din doza avuta in vedere ptr#recolta planificata la pregatirea patului germinativaceasta avind importanta ptr#vegetatia griului in toamna si in lunile de iarna si realizareaunei densitati sporite a culturii#- diferenta se va aplica la desprimavarare (incepind cu luna februarie) in luna martie#Aceasta diferenta poate fi mai mare sau mai mica in functie de cantitatea de precipitatiidin toamna si iarna si de starea palntelor la intrarea si iesirea din iarna #n primavaraingras#cu azot ar trebui de fapt administrate la trecerea plantelor din etapa vegetativa inetapa generativa (in stadiul =spicul are cm=)#Cind griul este rar in primavara seactioneaza ptr#formarea si inspicarea unui nr# cit mai mare de frati,care astfel ar raminein stare erbacee#n acest caz azotul trebuie administrat cit mai timpuriu iarana pe solul

inghetat #;tilizarea azotului fara o analiza atenta poate atrage dupa sine fie onevalorificare maxima a potentialului genetic al soiului ,fie crearea unor conditifavorabile inbolnavirii si caderii plantelor#FERTILIZAREA FAZIALA Constitue o masura eficienta in dezvoltarea elementelor de productivitate ,mai ales acelor care tin de spic #nterventia in perioada cresterii intense a plantelor cu ingras#foliare cu continut mai ridicat de azot sau in perioada de inspicare sau formare aboabelor cu ingrasaminte foliare mai bogate in fosfor determina sporuri de recolta de

13


14/103

"0g*ha#

LU RARLE 0!LULU

$%L'crarile #ol'l'i d'!a !lane !re&ergaoare care #e recoleaza i&!'ri'3ucrarea de baza ptr#griul de toamna dupa recoltarea plantelor timpurii o constitue aratul,care trebuie efectuat imediat dupa recoltarea plantei premergatoare ,intrucit dupa

descoperirea terenului prin recoltarea plantei premergatoare pierderea apei din sol areloc cu o intensitate foarte mare #Aratura de vara trebuie grapata cu grapa stelata carelucreaza in agregat cu plugul, ea niveleaza solul ,reducind astfel suprafata de evaporarea apei ,marunteste bulgarii inca umezi,realizind la suprafata un strat protector impotrivaevaporaraii apei#n conditii de seceta accentuata aratul nu se poate totusi efectuaimediat dupa recoltarea plantei premergatoare #n aceasta situatie se executa o lucraresuperficiala cu grapa cu discuri ,prin care se creeaza la suprafata un strat protector ptr#conservarea apei (un strat de mulci) #Aceasta lucrare nu inlocuieste aratura ci doar oamina #.ealizarea araturii ,imediat dupa recoltarea plantei premergatoare constitue masura debaza in pregatirea solului ptr# semanatul griului de toamna si orice intirziere spre toamna

atrage dupa sine reducerea productiei#Adinci&ea ara'rii -4umeroase experinte au aratat ineficienta araturii de vara ptr#griulde toamna mai adinci de &0-&! cm ,in toate zonele de cultura #>otaritor in realizareaunor productii ridicate de griu nu este adincimea araturii ,cit impul cind se executaaceasta #L'crarea ara'rii de (ara !ina la #e&ana'l gri'l'i$e timpul verii aratura trebuie intretinuta curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu coltireglabili,deoarece solul arat mai ales in urma unor ploi se imburuieneaza# Aceastalucrare trebuie executata cind buruienile sunt mici ,abia rasarite ptr#a fi distruse de coltigrapei ,de asemenea grapa mai sfarima din bulgari si reface la suprafata solului stratulsuperficial afinat care reduce evaporarea apei din sol #n prea2ma semanatului aratura

se lucreaza cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili ,iar in ziuasemanatului imediat inaintea masinilor de semanat, cu cultivatorul combinatptr#pregatirea patului germinativ #*% L'crarile #ol'l'i d'!a !re&ergaoare care #e recoleaza irzi'3ucrarile solului dupa aceste culturi comporta dificultati ,uneori foarte mari ,in primul rind,din cauza unor cantitati reduse de apa in sol in momentul recoltarii ,in al doilea rind dincauza resturilor vegetale si in sfirsit in al treilea rind ,din cauza timpului scurt ce sta ladispozitie pina la semanatul griului #$regatirea solului cu cel putin zile inainte desemanat are o importanta deosebita ptr# rasarirea si vegetatia griului #n araturaproaspata neasezata nu se asigura cele mai bune conditii ptr#germinarea semintelor ,semareste pericolul degerarii griului ,deoarece aerul rece patrunde prin golurile araturii

vatamind radacinile si nodul de infratire ,aratura proaspata favorizeaza procesul dedezradacinare (descaltare )a plantelor#Adinci&ea ara'rii -+uap premergat#tirzii ,imediat dupa elibearea terenului,seefectueaza aratura cu plugul in agregat cu grapa stelata la adincime mai mare sau maimica in functie de umiditatea solului urmarindu-se insa incorporarea in sol a tuturorresturilor vegetale #+aca este necesar inainte de arat solul se lucreaza cu grapa cudiscuri perpendicular pe directia rindurilor plantei premergat#ptr#maruntirea resturilorvegetale #n ceea ce priveste adincimea araturii si a importantei ei ptr#productia de griu

14


15/103

cercetarile arata ca nu este necesara o adincime mai mare de &0 cm#mediat dupaaratura trebuie sa se lucreze solul cu grapa cu discuri care sfarima foarte bine bulgariiinca umezi #nainte de semanat aratura se lucreaza din nou cu grapa cudiscuri inagregat cu grapa cu colti reglabili #+aca nu sunt resturi vegetale in ziua semanatuluipatul germinativ se poate lucra ca si aratura de vara cu cultivatorul combinat #n unele

toamne cind vremea este foarte secetoasa solul nu se poate ara fara a scoate lasuprafata solului a unor bolovani mari care nu se mai sparg cu grapa cu discuri #$tr#a nuse intirzia insa insamintarea griului in aceasta situatie se renunta la efectuarea araturii sisolul se lucreaza numai cu grapa cu discuri in agregat cu grapa stelata de mai multe oripina, se obtine o mobilizare a solului de &-! cm #7ot acum se incorporeaza in sol siingrasamintele minerale pe care vrem sa le administram# .ezultate bune se obtin prinfolosirea grapei cu discuri grea @#+#@-,&sau @#+-6,#n toamnele foarte secetoase,productiile in variantele in care solul a fost lucrat numai prin discuire au fost mai maridecit productiile in variantele in care s-a arat solul uscat#Tendine in l'crarile #ol'l'i !r%gri'l de oa&na7endinta pe plan mondial este de a se semana griul cu un numar de lucrari minime #emerge chiar mai departe si se preconizeaza semanatul griului =direct= (direct drilling sauno tillage sau zero tillage) care consta in semanatul griului in teren nelucrat ,folosindptr#aceasta o semanatoare speciala #

0AMN"A 0 0EMANA"UL

Caliaea #e&inei !r%#e&ana-aminta trebuie sa apartina soiului-a faca parte din categoria biologica ptr#care afost recomandat-a aiba o capacitate germinativa de peste '0%$e invelisul bobului ,in mod frecvent se gasesc spori ai speciei 7illetia ,care producmalura griului sau ai altor boli ,iar in interiorul bobului ca rezultat al infectiilor din timpulinfloritului se afla germeni ai taciunelui zburator (;stilago 7ritici)#n momentul germinatiei

semintei in sol agentii infectiosi aflati pe seminte trec la viata activa #+e asemeneapalntutele de griu pot fi vatamate de o serie de daunatori intre care sunt larvelegindacului ghebos precum si larvele viermilor sirma# $tr#a preintimpina atacul bolilor sidaunatorilor semintele de griu se trateaza obligatoriu inainte de seamnat cu diferitesubstante fungicide sau insecto-fungicide #Astfel ptr#combaterea bolilor se recomandatratamente la saminta cu unul din produsele-


16/103

o productivitate de un gram*spic productia *ha se ridica la aproximativ 600g*ha#+ensitatea de 600 spice productive se poate realiza ,asigurindu-se la semanat00-600 boabe germinabile*m#p#

CANTITATEA DE SAMINTA LA >A

Aceasta se calculeaza cu a2utorul formulei urmatoare D. MMB C#9g7/a5 ??????? iar SU5????P.G????

SU $88C# 5 caniaea de #a&ina la /aD 5 den#iaea !e &%!%MMB 5&a#a a $888 de "oa"eSU 5 #a&ina 'ila in care) P5!'riaea


17/103

$%Ta(al'gi'l d'!a #e&ana8oarte adesea cantit# de apa pe care semintele de griu o au la dispozitie in sol esteinsuficienta ptr#rasarire#n acest caz se recurge la tavalugirea semanaturilor*%Eli&inarea e.ce#'l'i de a!a:altirea apei peste semanaturile de griu provoaca moartea plantelor prin asfixiere #$e

timpul ierni semanaturile trebuiesc controlate periodic si acolo unde se constata stagnaride apa sa se ia imediat masuri de evacuare #,%Conrol'l #e&ana'rilor de gri' inaine de ie#irea din iarna5etoda prin care se pune clar in evidenta ,starea plantelor de griu este metodamonolitilor# Acesta consta in ridicarea cu cazmaua a unor portiuni (calupuri) de sol lungide 0 cm ,si late cit cuprinde doua rinduri de plante (cind intervalul este de &,! cmdintre doua rinduri ) si adinci de &0 cm # $ortiunile respective se numesc monoliti ,deunde si denumirea metodei # Acestea se aseaza in ladite de lemn ,de forma sidimensiuni corespunzatoare si se introduc intr-o camera neincalzita timp de &- zile ,dupa care se trec intr-o camera cu temp#mai ridicata -&0 C si luminoasa in apropiereaferestrelor# 7reptat plantele incep sa vegeteze #$e toata perioada refacerii plantelormonolitii se stropesc cu apa ptr#asigurarea umiditati optime #$lantele sanatoaseregenereaza noi frunze si frati ,iar la cele infratite din toamna apar radacini coronarenoi ,in timp ce plantele care au suferit din cauza factorilor nefavorabili ai iernii indeosebiai gerului, prezinta necrozari ,li se usuca frunzele treptat si pot pieri #+upa!zile,monolitii se spala cu atentie ,iar plantele se impart pe categorii ,vii si moarte si seraporteaza procentual e considera plante vii acelea care au inverzit ,au dat frunzulite siradacininoi#3%Dezradacinarea 1dec#alarea2+atorita miscarilor verticale ale suprafetei solului ,miscari determinate de inghet sidezghet repetat proces ce duce la ruperea radacinilor si la dezgolirea nodului deinfratire ,in acest caz se produce =descaltarea plantelor=,acestea pier la venirea zilelorcalduroase #+escaltarea trebuie prevenita prin semanatul la timpul optim ,in araturaasezata si mai adinc acolo unde acest pericol este mai frecvent# +aca totusi se produceprimavara semanaturile se tavalugesc cu un tavalug neted imediat ce solul s-a zvintat sise poate intra pe teren#6%Co&"aerea "'r'ienilor$e teritoriul tari nosatre cresc in culturile de griu diferite specii de buruieni ,care faracombatere produc pagube cuprinse intre 0 si &0 % si chiar 60-0% din recolta#+intreburuienile ce invadeaza griul deosebit de periculoase mentionam buruieni dicotiledonate-neghina(agrostema githagao)-albastrelele (centaurea cDanus )- palamida (cirsum arvense )-turita (galium aparine)-rochia rindunici (convolvulus arvensis)-musetelul nemirositor sau romanita (matricaria inodora)-maci (paapver rooeas)-mustar salbatic (sinapis arvensis)- susai (sonchus arvensis)- mazariche (vicia sp#)+intre buruienile monocotiledonate cele mai periculoase sunt

17


18/103

- iarba vintului (aspera spica venti ) si - odosul (avena fatua)n preznt in tara noastra sunt larg utilizate in combaterea buruienilor dicotiledonateerbicidele pe baza de &, + ,indeosebi sarea de dimetil amina a acidului &, + (sarea+#5#A) ,ce sa dau in doze de 0,!-0, l*ha#7ratamentele ptr# erbicidat trebuiesc efectuate cind temp#aerului este de -0 C cu

tendinta de crestere in timpul zilei# @riul nu este afectat de acest erbicid pina la inceputulformarii celui deal doilea internod #Cea mai mare eficienta a erbicidului este cindburuienile se gasesc in faza de rozeta #+aca in cultura griului sunt buruieni rezistente laacest erbicid se foloseste erbicidul cedin super in doza de l*ha sau alte erbicide ex- @lean !-&0 g*ha- @ranstar &0-&! g*ha- 3ogran "! E@ !g*hacedinul administrat dupa ce griul a format primul internod ,poate aduce pre2udiciiplantelor#:uruienile monocotiledonate exiarba vintului si odosul se combat cu erbicide precum -$uma 0,- l*ha-@rasp &-&,!l*ha #1le se administreaza primavara cind griul nu a format primul internod#

R#AREA UL"UR

Cea mai eficienta udare a griului in ma2oritatea anilor este udarea de rasarire dintoamna #+e cele mai multe ori in primavara se aplica o singura udare si numai in aniifoarte secetosi se aplica si a doua udare ,dar momentul administrari ei nu trebuie sadepaseasca fazele de burduf ,ptr a se evita aparitia bolilor spicului si cadereaplantelor #4orma de udare ptr# rasarire este de 00-!00 m#c#*ha#

!MA"EREA !LL!R 0 DAUNA"!RL!R

+intre bolile din timpul vegetatiei amintim -8ainarea-8uzarioza

-.uginile$rimul tratament se da in faza de infratire #al doilea in faza burduf,iar al treilea la aparitiaspicului cu unul din produsele -Alto ,:oDleton ,7ilt in doza de 0,-0,6 l *ha#@indacul ghebos se combate prin rotatii sau prin tratarea semintelor inainte de semanatcu 7irametox g*to#$losnita cerealelor ataca toate organele aeriene ale plantei de griu insa daunele celemai mari se produc la boabe ,care intepate in faza de lapte se zbircesc complet,intepate mai tirziu spre maturitate boabele nu se mai deformeaza ,dar glutenul lor sereduce cantitativ si se depreciaza puternic calitativ ,griul atacat pierzindu-si din valoareade panificatie #

RE !L"AREA

E(al'area !rod'ciei definitive se face cu circa &0 de zile inainte de recoltare ,luindu-se in considerare urmatoarele -nr#mediu de spice *m#p#-nr# mediu de boabe in spic-m#m#b# caracteristica soiului cultuivat$unctele de control se stabilesc in functie de marimea si uniformitatea lanului si deomogenitatea densitatii #+e regula la un lan de 00 ha se stabilesc ! puncte, iar pe o

18


19/103

suprafata mai mare de00 ha se stabilesc0 puncte la distante echidistante pediagonala lanului determinarea se face cu a2utorul ramei metrice $roductia se determinacu a2utorul formulei - P" 9g7/a 5 N#! . N" . MMB

$88

-N#! 5 nr%de #!ice 7&%!% e.) P" 9g7/a 5 ,68 . *= . 3$ 5 38$= 9g7/a-N" 5 nr%de "oa"e in #!ic $88-MMB 5 &a#a a $888 de "oa"e.ecoltarea se efectueaza in cel mai scurt timp fara pierderi #.ecoltarea se efectueazacind lanul este in faza de coacere deplina ,iar boabele au o umiditate de 6% ,iar lagriul ptr# saminta trebuie ca umiditatea sa fie de cel mult %#

0ECARA $0ECALE CEREALE) -"E*N!L!#A DE CUL"URA

IMPORTANTA ecara este o planta cereala panificabila #:oabele macinate asemanatoare ca valoarenutritiva cu cea a boabelor de griu ,asigura hrana de baza ptr#populatia multor regiuni depe glob #ecara se cultiva pe suprafete intinse si ca planta ptr# nutret verde sau fin ,fie in

cultura pura ,fie asociata cu mazarichea sau mazarea,constituind borceagul de toanma #SISTEMATIACAecara cultivata 1CA31 C1.1A31 - cuprinde un nr# varietati ,deosebite intre eledupa-fragilitatea rahisului- gradul in care paiele acopera bobul - culoarea spicului-suprafata paielor(pubescenta sau glabra)SOIURI- @loria- /rizont- 1rgo (numai ptr#producerea de scleroti - Claviceps purpurea)7oate soiurile sunt de

toamna #Capacitatea de productie a acestor soiuri este de 000-6!00 g*ha#PARTICULARITATI BIOLOGICE4odul de infratire la secara se formeaza mai aproape de supraf# solului ,decit la griu ,iarinfratirea are loc mai ales toamna #ecara inspica cu 0-! zile mai devreme decitgriul #ecara a2unge la maturitate cu !-0 zile inaintea griului de toamna Ca si griul

secara este o planta =AL!#AMA=# $erioada de vegetatie este de &"0 de zile#

7emp#minima de germinatie este de -&C#3a temp# de &- C (in sol) secara rasare in !-6 zile de la seamnat #+intre cerealele detoamna seacra are cea mai mare rezistenta la ger( - - &0 C ) #la nivelul nodului deinfratire #unt mentionate cazuri cind secara a rezistat la - &! -0 C temp#aleaerului#ecara rezista mai slab la un strat gros de zapada ,in comparatie cu griul

deoarece prezinta o masa vegetativa mai bogata la intrarea in iarna #+in cauza formarinodului de infratire mai la suprafata solului secara este mai sensibila decit griul lafenomenul de descaltare #8ata de umiditate secara este mai putin pretentioasa decit griul de toamna sau orzul,prin faptul ca porneste primavara in vegetatie#PLANTA PREMERGATOAREecara suporta monocultura ani de-a rindul si da productii ridicate dupa cele mai diferiteplante premergatoare

19


20/103

8oarte bune premergatoare - sunt leguminoasele:une premergatoare - sunt porumbul, pepeni verzi, porumbul siloz, floarea soarelui, inulptr#ulei, borceag,Cultivata ca nutret verde ea se recolteaza intr-un sezon inca umed ,existind, astfelconditii ptr# pregatirea terenului si insamintarea celei de-a doua culturi fie ptr#nutret fie

ptr# boabe #FERTILIZAREA$tr#00 g# boabe si cantitatea de paie secara consuma &,"g 4 ,6 g $ si ,6 g? #+esi are capacittea ridicata de valorificare a fertilitati solului ,secara este cereala carereactioneaza foarte bine atit la ingras#organice cit si la cele minerale #ngras# minerale lasecara se aplica in general ca la griul de toamna# +eosebit de importante sunt ptr#secara ingras# verzi mai ales pe solurile usoare exlupinul si fasolita #LUCRARILE SOLULUIolul se pregateste la fel ca la griul de toamna ,insa patul germinativ trebuie sa aiba unsol mai bine maruntit si mai bine asezat ,aceasta deoarece saminta de secara este maimica de -!cm, iar nodul de infratire s-ar dezgoli cind solul s-ar tasa sub actiunea zapezisau sub actiunea precipitatiilor#SAMINTA SI SEMANATULaminta de secara trebuie sa aiba $ '% ,iar @ minim !%#aminta de secaratrebuie tratata cu fungicidele ca la griul de toamna :oabele mari asigura sporuriinsemnate de productiefata de boabele mici #ecara se seamana cu !zile inaintea griului #$%E!oca o!i&a de #e&ana$tr# tara noastra este &0 septembrie-0 octombrie 3a semanaturile efectuate preatimpuriu uneori rasarirea este neuniforma ,alteori se formeaza o cantitate sporita desubstanta organicamarindu-se sensibilitatea la asfixiere si fuzarioza #*%Di#ana inre rind'ri

Aceasta este&,! cm ,semanatul efectuindu-se cu semanatoarea de semanat cerealepaioase #,%Caniaea de #a&ina la /ae calculeaza cu formula C# 9g7/a 5 D.MMB in care SU 5P.G#i e#e de circa $38 - $:8 9g7/a%

SU $883%Den#iaea

Aceasta este 00-!0 boabe germinabile *m#p#!# Adincimea de semanat1ste de -! cm #emintele semanate adinc rasar cu intirziere si produc plante firave #LUCRARILE DE INGRI4IRE-n cultura secarei se fac putine lucrari de ingri2ire si acestea numai in situatiideosebite #+e ex#in uni ani secetosi apare ca necesar in primavara tavalugitul lanului desecara ptr#a inlatura efectele negative ale fenomenului de dezradacinare #7avalugitul seexecuta cind se poate intra pe teren fara ca solul sa se lipeasca de tavalug si de rotiletractorului #- Aplicarea ingras# cu 4 primavara in doza orientativa de 0-0 g*ha s#a# ,se face foartetimpuriu, cind solul este inca inghetat-Combaterea buruienilor se face cu erbicide pe baza de &, + #,cedin etc#ecara prin

20


21/103

ritmul sau de crestere rapid depaseste buruienile in dezvoltare si reuseste sa inabusechiar si palamida #RECOLTAREAecara a2unge la maturitatea de recoltare cu circa o saptamina inaintea griului detoamna# .ecoltarea se executa cu combina la inceputul fazei de caocere in pirga

#ntirzierea recoltarii peste aceasta faza duce la pierderi importante de recolta prinscuturare #$e de alta parte recoltarea prea timpurie influenteaza negativ calitateaproductiei in sensul ca boabele ramin mai mici ,uneori incretite si de culori diferite#Capacitatea de productie a secarei este de &!00-000 g*ha #.aportul boabe *paie lasecara este la -,! #Claviceps purpurea este o ciuperca ce produce cornul secarei ca scleroti de la floareasoarelui din el se extrage 1.@/74A si alte substante antihemoragice folosite inmedicina #

"R"CALE $"R"C!0ECALE 3""MAC4)-"E*N!L.DE CUL"URA

IMPORTANTA 7riticale reprezinta o specie agricola noua creata prin hibridarea intre griu (7riticum) si

secara (ecale)# 3a formarea acestei specii sa urmarit sa se intruneasca ,intr-un singurorganism rusticitatea secarei cu productivitatea si calitatea griului #pecia este creataptr#valorificarea zonelor marginale de cultura ale griului Comparativ cu griul 7riticale seremarca prin - toleranta la aciditatea solului-rezistenta la boli foliarei- valoare nutritiva ridicata exprimata de un continut mai mare in lizina- potential productiv mai ridicat pe terenuri sarace7riticale are calitati de morarit si panificatie sensibil inferioare griului #:oabele de triticalese utilizeaza cu precadere in hrana animalelor ,avind uncontinut mai mare in proteina silizina ceea ce il face sa fie mai avanta2os decit celelante cereale #e foloseste in special

in hrana pasarilor si a porcilor #+e asemenea el se foloseste si ca fura2 verde sauinsilozat in hrana animalelor (peste 0 to masa verde *ha)#:oabele se pot folosi si inhrana oamenilor ,sau in producerea de malt la fabricarea berei#SOIURI n .omania sau creat soiurile -$lai (soi de toamna)-Colina (soi de toamna)-7ebea (soi de primavara)oiurile de toamna au capacitatea de infratire ridicata ,continut in proteine de&,-%

si capacitate de productie de peste !!00 g*ha,chiar de 6000-'000g*ha (la soiulColina)#oiul 7ebea (de primavara) contin ,-",& % substante proteice ,iar productia

este intre !&00-"&00g*ha # Actualele soiuri si linii de triticale dau un randament de faina mai redus decit griul, insotitde o cantitate mult mai mare de tarite (-&,"%) fata de &,% la griu #8aina de triticaleare insusiri de panificatie mai inferioare decit cea de griu, datorita calitati reduse aglutenului# PARTICULARITATILE BIOLOGICESi#e&'l radic'lar1ste puternic dezvoltat

21


22/103


23/103

/rzul cultivat - >/.+1;5 EASTIC>ON #i DISTIC>ON$% >orde'& 0'lgare -con(arieaea >e.a#ic/on

Are toate cele trei spiculete de la calciiul rahisului fertile# +in aceasta convarietate sedisting

- /rzurile cu 6 rinduri Fdin cauza densit# 5ari cele 6 rinduru de spiculeteformeaza siruri verticale regulate# - /rzurile cu rinduri - la aceasta grupa intra varietatile la care spiculetelelaterale de pe cele doua parti ale rahisului se suprapun mai mult sau mai putin#*% >orde'& 0'lgare -con(arieaea Di#ic/on

Are la fiecare calcii de rahis ,tot trei spiculete ,insa insa este fertil numai spiculetul dinmi2loc, spiculetele laterale fiind nefertile si adeseori reduse doar la rudimente florale#+atorita acestui fapt la aceasta convarietate se formeaza in spic numai doua rinduri deboabe pe fiecare parte a rahisului cite unulSOIURIn tara noastra se afla in cultura atit soiuri >ordeum vulgare conv# hexastichon (orzul), citsi soiuri din >ordeum vulgare conv# distichon (orzoaica)Dinre #oi'rile de orz de oa&na &eniona& )-5ira2-$roductiv-$recoce-Compact-.egal etc#Dinre #oi'rile de orzoaica &eniona&)-3aura- Andra1ste de dorit ca boabele orzului destinat hranirii animalelor sa contina o cantitate cit maimare de substante proteice #Continutul ridicat insa in substante proteice scade extractulberii micsorind astfel randamentul in procesul de fabricatie#n Cehia si lovacia estesocotit ca cel mai bun ptr# bere orzul care contine '-% proteine#/bisnuit insa limitelesunt intre -&% #n schimb insa orzul ptr#bere (orzoaica ) trebuie sa contina 60-"0%amidon, in timp ce orzul contine intre !!-6&% amidon#;n continut mai ridicat in amidonse realizeaza intr-un climat mai racoros si umed #

PARTICULARITATILE BIOLOGICEistemul radicular al plantelor de orz este mai putin dezvoltat decit la celelante cerealepaioase# Capacitatea de infratire a plantelor de orz este mai mare decit la griu ,secarasau ovaz #3a noi in tara se intinlesc in cultura doua forme de orz deosebite intre ele prinparticularitatile pe care le prezinta in parcurgerea stadiilor de dezvoltare # # Orz'l de oa&na Care se comporta in parcurgerea stadiului de iarovizare ca si griul de toamna Orz'l de !ri&a(ara

Acesta fructifica normal si daca este semanat toamna ,rezistenta lui la ger fiind insafoarte slaba#/rzul de primavara nu poate fi semanat in conditiile tari noastre decit primavara #n .omania orzul de toamna ocupa '0% din suprafata totala semanata cu orz# /rzul deprimavara se cultiva la ora actuala exclusiv ptr# nevoile industriei de bere si numai forma

23


24/103


25/103

-porumbul-sfecla de zahar si-cartoful#FERTILIZAREAConsumul de substante nutritive la orz este in general la fel ca la griul de toamna Astfel

ptr# 00 g boabe plus productia corespunzatoare de paie se consuma - &,-&, g 4-,6-,&! g $-,"!-&,0 g ?+e aici rezulta ca ptr# realizarea unei productii de 6000 g*ha,orzul foloseste cca# g4'6g$0! g ?#,rezultind un total de ! g elemente nutritive subst# activa #1steimportant sa se retina ca orzul de toamna are in primavara cea mai scazuta perioada deabsortie a elementelor nutritive dintre toate cerealele de toamna #n aceastaperioadascurta orzul de toamna produce cea mai mare cantitate de substanta uscata #n aceastaperioada orzul consuma cca#!% din totalul elementelor nutritive #Azotul in culturaorzului de bere nu se foloseste dupa leguminoase ,el se foloseste in cantitati mici dupaalte plante ,sau nu se foloseste deloc cind plantele au fost abundent ingrasate cu 4#7otla orzoaica este absolut necesara aplicarea tuturor elementelor nutritive (4,$,?) tinindseama ca ? stimuleaza depunerea amidonului #G'noi'l de gra;d

Aplicat direct culturi de orz nu este bine valorificat ,din cauza perioadei scurte devegetatie sau mai bine zis a perioadei scurte in care se absoarbe cea mai marecantitate de substante nutritiveIngra#a&inele c' azo/rientativ la orzul de toamna se administreaza '0-00 g 4*ha #Aceste doze se reduccu 0% la soiurile de orzoaica de primavara #3a orzoaica de primavara dozele de 4 se ridica la 60-"0g*ha ,dupa premergatoare lacare nu sau folosit ingras#organice #4u se administreaza azot dupa cartof sau sfecla de zahar ingrasate cu gunoi de gra2d siingras# minerale si nici in cazul in care planta premergatoare a fost o plantaleguminoasa#Ingra#a&inele c' P e recomanda intre 60-0 g *ha #Ingra#a&inele c' !oa#i'7rebuie folosite in primul rind la orzoaica ptr# bere si mai ales la orzoaica deprimavara #/rientativ se recomanda 60-0 g*ha #LUCRARILE SOLULUI$entru orzul de toamna se efectueaza aceleasi lucrari ca ptr# griul de toamna ,iarptr#orzul de primavara se respecta regulile mentionate la plantele cu insamintare foartetimpurieSAMINTA SI SEMANATULemintele de orz trebuie sa aiba puritatea de cel putin '"% ,iar capacitatea degerminatie minima '0%# emintele trebuiesc tratate impotriva taciunelui zburator si ataciumelui imbracat cu produsul


26/103

1poca de semanat este intre &0 septembrie - 0 octombrie #n toate experienteleefectuate in tara noastra intirziereasemanatului a dus la o reducere insemnata adensitati plantelor si in consecinta la micsorarea productiei de boabe# emanatul preatimpuriu al orzului de toamna mai ales in toamnele calde si lungi este deosebit dedaunator ,deoarece plantele sunt expuse din toamna atacului de fainare si afide ,muste

care pe linga pagubele directe ,transmit prin intepaturi diferite forme de viroze #7otdatorita senmanatului prea timpuriu face ca plantele sa intre in iarna cu o masa foliaraprea bogata ,fapt ce contribuie la o reducere mare a rezistentei la iernare #n zona desud -est a tari ,in conditii de irigare orzoaica de toamna asigura cele mai ridicateproductii si de cea mai buna calitate ptr# producerea maltului cind semanatul serealizeaza intre -0 octombrie# ntre orz si orzoaica de toamna nu sunt diferenteevidente legate de epoca de semanat#7otusi din cercetari sa constatat ca prin intirziereasemanatului ,reducerea productiei de orzoaica este in general mai mica decit la orz#+inaceasta cauza ,in cadrul epoci optime de semanat semanatul incepe cu orzul si seincheie cu orzoaica #/rzoaica de primavara se seamana foarte timpuriu, imediat ceterenul s-a zvintat deoarece aceasta are prioada de vegetatie mai lunga si tebuie feritade secetele tirzii#/rzoaica semanata tirziu produce boabe mai mici si bogate insubstante proteice ceea ce nu este de dorit #DENSITATEA+in numeroase studii efectuate s-a desprins ca ptr# orzul si orzoaica de toamna nr# deboabe germinabile *m#p#se situeaza intre limitele !0-!!0 ,iar ptr#orzoaica de primavaraintre limitele 00-!00 boabe germinabile *m#p#4umarul optim de spice recoltabile sesitueaza intre 600-00 in conditii de irigare si 600-"00 in conditii obisnuite #

CANTITATEA DE SAMINTACant# de saminta la orzul si orzoaica de toamna se ridica la 0-&&0 g*ha ,iar laorzoaica de primavara 60-&00 g*ha#DISTANTA INTRE RINDURI1ste de &,!cmADINCIMEA DE SEMANAT

Aceasta este de - cm cel mult ! cm# /rzul are putere de strabatere mai slaba decitgriul# Adincimea de semanat are mare influenta asupra intervalului semanat-rasarire siasupra dezvoltarii ulterioare a plantelor #/rzoaica de primavara se seamana la oadincime de &- cm#LUCRARILE DE INGRI4IRE3a orzul de toamna sunt necesare in general aceleasi lucrari de ingri2ire care se aplicagriului de toamna si anume -preintimpinarea baltirilor care este foarte daunatoare culturilor de orz-tavalugirea in primavara in cazul cind culturile sunt dezradacinate-aplicarea ingrasamintelor cu azot-combaterea buruienilor cu aceleasi erbicide cu care se combat buruienile din culturilede griu-tratamente impotriva bolilor si daunatorilor La orzoaica de !ri&a(ara- se aplica tavalugitul dupa semanat- daca este cazul se distruge crusta cu grapa stelata ptr# a grabi rasaritul

26


27/103

-combaterea buruienilor cu erbicideIRIGAREA CULTURIILa orz'l de oa&na ca si la griul de toamna udarea la semanat are cea mai mareimportanta# ;darea de toamna se aplica inainte de semanat cind pamintul este uscat sinu se poate pregati in conditii bune terenul ,sau dupa semanat ptr# rasarire, cind solul s-

a pregatit bine fara udare#n primul caz norma de udare este !00m#c*ha,iar in al doileacaz aceasta este suficienta in cantitate de 00-00 m#c#*ha #8ara indoiala ptr# orzul de toamna cea mai mare importanta o reprezinta udarea de lasemanat#rigarea orzului si in primavara este importanta ,ca dupa recoltarea lui seseamana a doua cultura,in primul rind porumbul ptr# boabe sau ptr# fura2 insilozat#RECOLTAREAOrz'l de oa&na de#ina f'ra;arii ani&alelor se recolteaza cind umidittea seminteloreste de 6-%,sau la coacerea deplina cind umiditatea coboara la !% #n primul cazdupa recoltare boabele trebuie expuse la soare si lopatate des #4umai dupa ce boabeleau a2uns la -% umiditate se pot depozita in magazie sau in siloz#Orz'l !r% "ere - se recolteaza numai in faza coacerii depline la umiditatea semintelorsub %, cind continutul in extractive neazotate este cel mai ridicat #Orz'l f'ra;er - se poate recolta si pentru =fulguit=la umiditatea semintelor de0-!% #n acestcaz boabele se insilozeaza ,realizindu-se un fura2 concentrat deaceeasi valoare nutitiva cu fura2ul rezultat din boabele recoltate la maturitate deplina #

!5AZUL$A5ENA 0"5A) - "E*N!L!#A DE UL"5ARE

IMPORTANTA:oabele de ovaz constitue unul din cele mai importante nutreturi concentrate #1le suntde neinlocuit in hrana cabalinelor ,dar cu o larga intrebuintare si in hrana celorlantespecii de animale ,mai ales ptr# cele de reproductie si tineret n alimentatia omului,boabele de ovaz sunt utilizate sub forma de fulgi ,faina, grisuri,fiind recomandat cuprecadere in alimentatia copiilor#

/vazul se cultiva si ptr# producerea de nutret verde sau fin #1l constitue principalacereala care in asociatie cu mazarichea ,se foloseste ptr# producerea borceagului deprimavara # $aiele de ovaz au o valoare nutritiva mai ridicata decit paiele de griu sausecara si sunt mai bine consumate de animale ,decit paiele celorlante cereale #$aiele deovaz valorifica foarte bine solurile cu fertilitate redusa#SISTEMATICA/vazul apartine genului Avena ce cuprinde diferite specii cultivate cit si speciisalbatice #ntre speciile cultivate importanta cea mai mare o are specia Avena ativa #ncadrul acestei specii se disting diferite varietati deosebite intre ele prin prezenta sauabsenta aristelor si dupa culoarea bobului #SOIURI

-5ures-omesanCo&!oziia c/i&ica:oabele de ovaz contin ,6% proteina bruta #Continutul in substante proteice creste inboabele de ovaz produse pe solurile fertile sau ingrasate cu azot #:oabele de ovaz suntsunt foarte bogate in substante grase ,cea mai mare parte fiind localizate in embrionintre !,&6 - ",% #PARTICULARITATI BIOLOGICE

27


28/103

Bo"'l de o(az asemanator bobului de orz are germinatie bipolara embrionul strabatepe sub palee toata lungimea bobului #+atorita acestui fapt puterea de strabatere aembrionului de ovaz este mai mica decit a embrionului de griu sau sacara ,motiv ptrcare se cere o deosebita atentie la stabilirea adincimi de semanat #/vazul formeaza unsistem radicular foarte dezvoltat si profound# .adacinile se caracterizeaza printr-o

ridicata capacitate de utilizare din sol a combinatiilor mai greu solubile#nflore#cena - este un panicul cu ramuri secundare asezate in -' eta2e #;n spiculrtinfloreste in -& zile ,iar intreg paniculul in 6-" zile ,iar planta intreaga in 0-& zile #O(az'l e#e o !lana AUTOGAMAFr'c'l ramine la maturitate imbracat in palei ,insa acestea nu sunt concrescute cubobul ca in cazul orzului #Te&!era'ra de ger&inaie este de &- C #$lantele rasarite rezista o durata scurta detimp la temperaturi scazute de - -' C# $e masura ce inainteaza in vegetatie rezistentaovazului la temp# scazute se reduce #/vazul nu tolereaza temp# ridicate si sufera inconditii de seceta mai mult decit oricare alta cereala# /vazul trebuie considerat o plantaa climatului racoros si umed#

ROTATIA CULTURII/vazul asigura productii ridicate dupa plante care lasa terenul bogat in 4 ,sau dupaprasitoare ingrasate abundent #1ste foarte sensibil la erbicidele triazinice# /vazul daproductii mici daca se cultiva dupa el insusi +e asemenea da productii mici dupa sfeclade zahar datorita unor daunatori comuni (nematozi)#3a rindul sau ovazul este o bunapremaergatoare ptr# plantele ce se seamana primavara in special ptr# prasitoare cuexceptia sfeclei de zahar #FERTILIZAREA/vazul consuma mari cantitati de substante nutritive in special 4 si ? #Astfel ptr# 00 gboabe plus productia aferenta de paie se consuma , g 4 , g $," g ? #$otasiulin cultura ovazului influenteaza pozitiv raportul dintre productia de boabe si cea depaie #/vazul reactioneaza in primul rind la ingrasamintele cu 4# @unoiul de gra2d estefoarte bine valorificat fie ca este aplicat direct ,fie aplicat plantei premergatoare #/vazultrebuie sa vina in al doilea sau chiar in al treilea an de la aplicarea gunoiului de gra2d,acesta datorita capacitati sale de a valorifica rezervele nutritive # LUCRARILE SOLULUI$tr# ovaz solul se pregateste la fel ca ptr# alte culturi semanate timpuriu primavara #1stenecesar sa se insiste asupra crearii unui pat germinativ cit mai neted si cit maimaruntit ,avind in vedere ca adincimea de semanat a ovazului este mai mica #SAMINTA SI SEMANATULaminta trebuie sa aiba puritatea '"% si germinatia minim !%#7ratarea semintelor deovaz inainte de semanat cu formalina 0% in solutie de 0,% asigura combatereataciunelui zburator# 7ratamentul prin scufundare se face numai cu citeva zile inainte desemanat #7ratamentul prin stropire si sudatie se poate face insa si cu &- luni inainte desemanat #7ratamentul cu formalina se poate inlocui cu


29/103

Caniaea de #a&ina 0-0 g*haAdinci&ea de #e&ana &- cm+intre toate cerealele ovazul cere sa fie ingropat cel mai superficial #$rin marireaadincimi de semanat peste &,! cm din experiente a rezultat ca se inregistreaza peireaunui numar insemnat de plante si o reducere pronuntata a capacitati infratire #

O(az'l de oa&na e seamana in teren bine pregatit la adincimea de "- cm#LUCRARILE DE INGRI4IRE$rincipalele lucrari de ingri2ire sunt-combaterea crustei - ce se combate cu a2utorul grapei stelate-combaterea buruienilor si daunatorilor -buruienile se combat cu a2utorul erbicidelor &,+ ,cedin etc#in perioada de la infratire pina la inceperea alungiri paiului #3a aplicarea mai timpurie a lor plantele de ovaz manifesta suferinta si pot sa-si reducadin productie #Aplicate tirziu nu mai au efectul scontat asupra buruienilor #+e asemenea se iau masuri de combatere a gindacului ovazului(3ema 5elenopaRECOLTAREA3a ovaz coacerea este este mai putin uniforma ,decit la celelante cereale paioase ,iarpericolul de scuturare prin intirzierea recoltatului este mai mare #+e aceea momentulrecoltarii trebuie stabilit cu deosebita atentie #7recerea spre maturitatea completa aboabelor din partea superioara a inflorescentei este indiciul de baza al inceperii recoltariiovazului#

%!RUMUL $ZEA MA60)

IMPORTANTA$orumbul este una din cele mai importante plante de cultura de pe planeta# :oabele seutilizeaza in hrana animalelor si in alimentatia oamenilor #:oabele de porumb au o largautilizare in industria spirtului ,amidonului ,dextrinei si glucozei# +in germeni de porumbse extrage uleiul de foarte buna calitate mult intrebuintat in alimentatia dietetica#+in 00 g boabe de porumb se poate obtine unul din urmatoarele produse

-"" g faina-6 g amidon-" g glucoza-!0-60 g izomerz(zahar invertit)- g alcool+in embrioni rezulta in plus ,-&,"gulei si ,6 g sroturi #+in productia mondiala de porumb cca#&% se foloseste in alimentatia oamenilor "&%inhrana animalelor si "% in industrie #$orumbul ptr#siloz recoltat in faza lapte- cearaasigura la ha cu exceptia sfeclei de zahar cel mai mare numar de unitati nutritive ,si cucostul de productie cel mai redus #8ata de cele mentionate mai sus porumbul are si alte calitati

-rezista bine la seceta si caldura-are putine boli si daunatori-se poate cultiva pe terenuri foarte diferite si in conditii climatice diferite-suporta monocultura-valorifica foarte bine ingrasamintele organice si minerale-reactioneaza foarte puternic la irigare-prin cantitatea mare de polen pe care o produce porumbul este si o importanta plantamelifera si medicinala

29


30/103

RASPINDIRE1ste originar din 5exic -America Centrala,de unde s-a raspindit si este cultivat pe glob,in foarte variate conditii de clima si sol #Asfel el se poate gasi pina la '00 m altitudinein $eru ,&00 m in Carolina de 4#n'' porumbul a ocupat pe glob ha#urmind ca suprafata dupa griu si orez ,productia totala de boabe a fost estimata in acest

an la !"0#"#000 mil#to ,iar productia medie mondiala *ha fiind de 00 g #n ''porumbul a ocupat in economia cerealiera mondiala &'%#$rincipala zona de cultura a porumbului o constituie continentul American cu cca#!" mil#ha ,dupa care urmeaza Asia ,Africa si 1uropa #7ari mari cultivatoare de porumb sunt #;#A,China,:razilia ,5exic,ndia,.ep#ud Africana,Argentina ,8ilipine ,.omania si ndonezia#7rebuie mentionata talia ptr#productia medie *ha de "& g*ha (supraf#cultivata ' #000 ha)#+in productia mondiala de porumb mai mult de 2umatate !% revinecontinentului American# #;#A#contribuie la productia mondiala cu !%#n .omania porumbul se cultiva pe -,! mil# ha #SISTEMATICA ->IBRIZI $orumbul face parte din familia @.A541A1 #Criteriul de baza in clasificarea specieiGea 5aDs il constitue caracteristicile endospermului #$e baza acestor caracteristici s-audeterminat urmatoarele convarietati # Gea 5aDs ndurata (porumbul cu bobul tare ) Gea 5aDs ndentata (dinte de cal)# Gea 5aDs 1verta (porumbul de floricele)# Gea 5aDs accharata (porumb de fiert) $% Zea Ma# Ind'raa 1!or'&" c' "o"'l are2e caracterizeaza prin textura carnoasa in cea mai mare parte a endospermului# tratulamidonos se gaseste in cantitate foarte mica in 2urul embrionului #1l se mai numeste siporumb sticlos# :obul este neted si lucios de culoare alba, galbena violacee ,portocaliesau rosie #e disting forme cu bobul mare si forme cu bobul mic ,iar din punct de vedereal vegetatiei avem forme timpurii pina la foarte tirzii#

*% Zea Ma# Indenaa - #inoni& c' Zea Ma# Denifor&i# 1!or'&" dinede cal2e caracterizeaza prin endosperm carnos numai pe laturile bobului #7extura fainoasaocupa toata partea de mi2loc si superioara ,$rin uscare partea fainoasa contracta fapt cedetermina pe partea superioara a bobului o depresiune asemanatoare misuni de cal , deunde vine si denumirea varietati #uprafata bobului prezinta incretituri ,culoarea poatefi alba ,galbena ,violacee sau rosie,plantele sunt viguroase cu capacitate de productiefoarte mare# Aceasta convarietate este originara din 5exic si are cea mai mareraspindire pe glob # n tara noastra sa introdus in anul '06 din Argentina #

,% Zea Ma# E(era 1!or'&" de floricele23a aceasta convarietate boabele sunt mici (masa a 000 de boabe este intre 0-0 gr)lucioase, de culoare alba argintie ,uneori galbena portocalie ,rosie, albastra sau chiarneagra #


31/103

preistorice #e pare a fi primul porumb cultivat# 3% Zea Ma# Sacc/araa 1!or'&" za/ara #a' d'lce 2e caracterizeaza prin endospermul bogat in hidrati de carbon solubil (amilodextrine) sifoarte sarac in amidon #3a maturitate ,boabele pierzind apa se zbircesc si devintransparente ,Culoarea boabelor poate fi galbena ,roz,rosie, violacee ,cenusie sau

neagra #$rintre caracterele vegetative trebuie evidentiata tendinta pronuntata a planteiptr#a forma copili#>IBRIZI DE PORUMBub denumirea de hibrizi trebuie cupinsi numai hibrizi obtinuti pe baza de liniiconsangvinizate #>ibrizi de porumb sunt -simpli ->-dubli ->+-triliniali ->7> incrucisarea intre doua linii consangvinizate>+ incrucisarea intre doi hibrizi simpli>7 incrucisarea intre un hibrid simplu si o linie consangvinizata #n comparatie cu soiurile ,hibrizi asigura sporuri de productie de 0- !0% #n .omaniaintroducerea in cultura a inceput in anul '!" #5ulti ani sau cultivat numai hibrizi dubli#7reptat datorita capacitati de productie a liniilor consangvinizate sau extins in culturahibrizi simpli#>i"rizi #i&!li -realizeaza o mai evidenta exprimare a fenomenului de heterozis ingeneratia intia,in comparatie cu hibrizi dubli #1i se evidentiaza in cultura- printr-o aproape perfecta uniformitate a stiuletilor-printr-o uniformitate mai mare a plantelor si a insertiei stiuletilor-prin capacitate de productie mai mare-rezistenta mai mare la factorii nefavorabili-o mai buna capacitate de adaptare la diverse conditii pedoclimatice

Aceaste insusiri ale hibrizilor simpli i-au facut in ultimul deceniu dominanti in cultura#ntara noastra in''6 in lista oficiala erau inscrisi &6 hibrizi ,din acestia numai eraudubli #>i"rizi riliniali -.eunesc avanta2ele unui pret de cost mai redus al semintelor (seproduce *ha o cantitate mai mare de saminta hibrida ,planta mama fiind un hibridsimplu ) cu o capacitate de productie ridicata si de adaptare la diverse conditii de mediu#>ibrizi de porumb pun in evidenta fenomenul de >ETEROZIS numai in F$+cultivati in 8&ei isi reduc accentuat capacitatea de productie #n general se mentioneaza ca recolta din8& fata de cea din 8 este cu cca# 0-" % mai mica #Alegerea /i"rizilor ->ibrizi deporumb care se cultiva intr-o zona sau intr-o exploatatie agricola trebuiesc alesi dupaanumite criterii - perioada de vegetatie - capacitatea de productie ridicata si cit mai constanta de la un an la altul - capacitate de adaptare la conditiile de cultura< -rezistenta la cadere si fringere< - rezistenta la boliI% Perioada de (egeaieunt hibrizi de la timpurii unde perioada de vegetatie este 00-! zile ,pina la hibrizitardivi unde perioada de vegetatie este peste ! de zile#8iecare hibrid de porumb ,caperioada de vegetatie exprimata in zile (rasarire -maturare) se incadreaza in clase de

31


32/103


33/103

Boa"ele de !or'&" #'n con#i'ie in cea &ai &are !are din )-substante extractive neazotate-substante proteice- apaIn caniai &ai &ici #e gae#c )

-substante grase-substante minerale-vitamine-enzimeS'"#anele !roeice -e gasesc in porumb in procent de 0,!% #$rincipala proteina abobului de porumb este G14A #ibrizide porumb din convarietatea indentata au continut mai ridicat in amidon decit cei dinconvarietatea indurata #+in amidonul de porumb prin hidroliza acida la temperaturi sipresiuni ridicate se obtine un sirop care prin diferite procedee se transforma inglucoza #7ot din amidon se mai fabrica izomeroza -un zahar care se foloseste in #;#A#cca &0-0 %din consumulde zahar#Gra#i&ile - :oabele de porumb se caracterizeaza printr-un continut ridicat de substantegrase# Cea mai mare parte din ele se afla in embrion ,&% din totalul aflat in bob#5ateria prima ptr#extragerea uleiului din bob o constitue embrionul # 1xtragerea uleiului degerminare se face pe cale industriala #3a o productie boabe de #000-g*hateoretic se pot extrage din embrion &"'-'g ulei PARTICULARITATI BIOLOGICERadacina$orumbul este o planta ierboasa anuala #1mbrionul dezvolta o singura radacina, cecreste foarte repede in adincime #+in mezocotilul embrionului pornesc radaciniadventive seminale in numar de -" #Acestea impreuna cu radacina embrionaraconstitue sistemul radicular temporar al plantei #3a citeva zile dupa rasarit plantaformeaza in sol la mica adincime ,primul nod tulpinal# +istanta dintre saminta si primulnod tulpinal se numeste mezocotil #Aceasta portiune este de fapt primul internod altulpinii de porumb si el este capabil sa formeze radacini din orice punct al lungimi sale#n continuare planta formeaza pe tulpina in sol mai multe noduri succesive ,foarte multapropiate intre ele , cu internoduri foarte scurte ,dind impresia unui singur nod,ce sepoate asemana nodului de infratire de la griu #4umarul de noduri ce se formeaza in soleste caracteristic soiului sau hibridului si el este intre 6-0#+in fiecare nod subteran seformeaza -6 chiar &0 de radacini ele constituind radacinile adventive propriu-zise aleporumbului sau radacini permanente#Alungirea radacinilor este influentata detemperatura solului ub 0 C radacinile nu cresc ,la &0 C ele cresc mm*ora , la &! Cele cresc &mm*ora ,iar la 0 C cresc mm*ora #1xista o relatie determinanta intre numarul de radacini subterane si durata perioadei devegetatie a porumbului #Cu cit nr# de noduri este mai mare cu atit perioada de vegetatiea soiului sau hibridului este mai lunga #$orumbul mai formeaza radacini aeriene

33


34/103

radacini ancora ele pornesc din nodurile &-" de la suprafata si patrund in sol ,underamifica si indeplinesc functii de absortie si sustinere #istemul radicular al porumbuluipatrunde in sol pina la &, m#T'l!ina7ulpina porumbului este fomata din -& internoduri si are inaltimea cuprinsa intre 0-

'00 cm#8ormele de porumb cu perioada de vegetatie scurta au tulpina mai mica incomparatie cu formele semitardive sau tardive #7ulpina porumbului este plina cumaduva #+in nodurile de la baza tulpina emite lastari numiti copili# Capacitatea delastarire este mai redusa la formele ce apartin convarietati porumbului zaharat #Fr'nzele$orumbul are frunzele mult mai mari decit cerealele paioase 3imbul lat lanceolat poateatinge lungimea de !0-0cm ,iar latimea de -& cm#4ervura principala a frunzei estefoarte dezvoltata pe toata lungimea ei #$e fata inferioara limbul este galben ,iar pe fatasupeioara pubescent #$e fata superioara ,in epiderma frunzei se gasesc numeroasecelule ,care in conditii de seceta ele pierd apa ,din care cauza limbul se rasuceste spreinterior #$rin acest proces planta isi reduce foarte mult suprafata de transpiratie ,isimareste deci rezistenta la seceta #Inflore#cena $orumbul este o planta unisexuat monoica florile femeiesti sunt separate de florilebarbatesti, dar ele sunt asezate pe aceeasi planta de porumb ,spre deosbire de cele dela cinepa de ex# unde florile femeiesti sunt pe o planta ,iar florile barbatesti sunt situatepe alta planta ,in acest caz plantele respective (cinepa ) sunt unisexuat dioice# Florile &a#c'le - sunt grupate intr-o inflorescenta de forma unui panicul situatterminal pe internodul superior al tulpinii#$aniculul este compus dintr-un ax principal pecare se prind 0-0 de ramificatii laterale #piculetele inserate pe ramificatii si peportiunea terminala a axului principal sunt biflore si nearistate# 4umarul de graunciori depolen produs de fiecare antera a2unge la &000 #/ singura inflorescenta produce in 2ur de milioane graunciori de polen ,ptr# fiecare ovul revenind cite &000 # 7emperaturileridicate si insuficienta apei determina reducerea cantitati de polen produse de o palntade porumb #Aceste condititii determina reducerea capacitatii fecundative a polenului#nflorescenta barbateasca apare inaintea celei femeiesti# +eschiderea anterelor are locinante de inflorirea florilor femeiesti cu !-" zile #Aceasta diferenta poate a2unge la 0 sichiar &0 de zile in conditii de seceta si tempereturi ridicate #n asemenea conditii, in lanulde porumb ramin multe plante sterile # Florile fe&ele - unt grupate in inflorescenta spic cu axul mult ingrosat numitaspadix# ntreaga inflorescenta este invelita de niste panusi #$e spadix se gasesc nisteadinciturii numite alveole in care se gasesc dispuse spiculetele# piculetele sunt bifloreinsa fertila este o singura floare #;n spiculet este format din ovar ,stil si stigmat#tigmatele (matasea porumbului ) sunt lungi de 0-! cm sau chiar "! cm , sunt verzisau colorate #tigmatul este receptiv ptr#polen pe tota lungimea lui #n timpul infloririi,stigmatele tuturor florilor ,ies din panusi si se alungesc sub forma unui smoc de peri#Cresterea lor se opreste la & de ore dupa polenizare #Capacitatea lor ptr# polendureaza numai 6-0 zile #piculetele formeaza pe inflorescenta (spadix) rindurilongitudinale ,drepte de obicei regulate uneori insa in spirala sau neregulate #4umarulde rinduri intotdeauna cu sot variaza dela la &0 si chiar mai mult #/ inflorescenta dedimensiuni mi2locii poarta "00-00 de spiculete piculetele de porumb se prind pe unpeduncul# ;surinta desprinderii stiuletelui de peduncul constitue o insusire importanta in

34


35/103

cazul recoltarii mecanizate#nflorescentele femele- iau nastere in 2umatatea inferioara a tulpinii deporumb

pe noduri la subsuoara frunzelor #naltimea de insertie a stiuletilor de porumb este oinsusire de soi (hibrid) sau varietate #/ insertie inalta caracterizeaza formele tardive#$lantele cu astfel de insertie au o rezistenta mai slaba la cadere ,dar se preteaza mai

bine la recoltatul mecanizat #Bo"'l de !or'&" -1ste o cariopsa (fruct uscat indehiscent )ca si boabele celorlantecereale# pre deosebire de griu,la bobul de porumb invelisul semintei este constituitdintr-o membrana subtire semipermeabila ,iar embrionul este mult mai dezvoltata (0-&%),fata de &- %la griu#Organogeneza !or'&"'l'in dezvoltarea sa planta de porumb trece printr-un sir de faze ale procesului deorganogeneza #n conditii corespunzatoare de clima ,toate frunzele pe care le va aveaplanta de porumb sunt de2a formate in primele - saptamini ale ciclului vegetativ #+upa&!-! zile de la germinat tulpina porumbului are formate toate nodurile si internodiile ,deasemenea are complet format numarul de frunze ,iar inaltimea tuplini este de -cm#1ste desavirsita acu etapa vegetativa #+in acest moment incepe etapa generativa incare se formeaza inflorescenta mascula si femela #7ot in aceasta etapa planta intra intr-o faza de crestere rapida verticala, solicitind cantitati mai mari de apa si substantenutritive #istemul radicular al plantei inregistreaza si el o crestere accentuata, ocupindun volum tot mai mare de sol#nflorescenta femela incepe sa se formeze numai dupa -0 zile de la initierea formarii inflorescentelor mascule# +urata etapei generativeconstitue o particularitate de soi sau hDbrid, dar ea depinde mult si de conditiileagrometeorologice#Peroiada de (egeaien mod obisnuit perioda de vegetatie a porumbului se exprima prin numarul de zile de lasemanat (rasarit ) la recoltat (maturitate )ptr#o mai mare exactitate pina la o anumitaumiditate de regula 0% #istemul de clasificare al hibrizilor de porumb dupa durataperioadei de vegetatie exprimata in zile a fost adoptat de 8A/ in anul '! ,ca referintaprt#acest sistem luindu-se hibrizii americani# Acest sistem este folosit in toate tarile si intara noastra ,avind caracter international #

Relaia !lana -facori de (egeaieCerine faa de e&!era'ra$orumbul intra in categoria plantelor cu cerinte ridicate fata de temperatura #Astfeltemperat# minima de germinatie a porumbului este de -0 C la adincimea desemanat #n conditii favorabile de umiditate ,la temperet# de &C ,porumbul rasare in !-6zile ,iar la temp#de!- C porumbul rasare in -0 zile# 7empereturile scazute dupasemanat influenteaza negativ atit cresterea tulpini cit si cresterea radacinilor #$rocesulde crestere al plantelor tinere de porumb este oprit in cazul scaderii temperaturii subpragul biologic acceptat ca temperatura minima de germinatie (C) #3a plantele tinerebrumele usoare distrug frunzele, iar temp# de - C distruge intreaga planta #$e masurace inainteaza in vegetatie cerintele plantelor de porumb fata de temp# cresc 3a temp# de&&," C paniculul apare cu & zile mai timpuriu decit la temp# mediede &0C#

35


36/103

7emperaturile mai mari de C determina o grabire a formari inflorescentei mascule siaparitia acesteia cu mai multe zile inaintea stigmatelor#+e asemenea temp prea ridicatedauneaza viabilitatea polenului si germinatia acestuia pe stigmate #uma temperat# utilenecesare hibrizilor cultivati in .omania este cuprinsa in general intre 000-00 C,infunctie de grupa de precocitate din care apartin #

Cerine faa de '&idiae$orumbul este o planta rezistenta la seceta #Consumul de apa al porumbului este diferitde-a lungul perioadei de vegetatie al plantei #4ecesarul de apa al porumbului semareste pe masura ce plantele inainteaza in vegetatie# Consumul de apa la porumb seinregistreaza in perioada incepind dinaintea inspicatului si pina la inceputul fazei decoacere in ceara # +in faza de coacere in ceara, cerintele porumbului fata de umiditatese reduc simtitor #$erioada critica de apa dureaza in 2ur de !0 zile ,cerintele maximeinregistrindu-se la aparitia inflorescentei mascule #


37/103

S'n neindicae ca !re&ergaoare !r%!or'&" )-sorgul-iarbe de udan-meiulMonoc'l'ra - $orumbul suporta monocultura ani in sir fara sa-si reduca substantial

productia daca se aplica ingrasaminte minerale si organice #$orumbul dupa el insusi maimult de &- ani determina utilizarea unor cantitati mai mari de ingrasaminteptr#mentinerea ridicata a nivelului de productie #FERTILIZAREA$orumbul este o planta vorace prin excelenta si consuma ptr#realizarea recoltei cantitatimari de substante nutritive #Astfel ptr#00 g# boabe la care se adauga celelante parti aleplantei se inregistreaza un consum de&, g 4 ,0 g $ si &, g ? #+in celeprezentate rezulta ca ptr# 0#000 g*ha de boabe porumbul utilizeaza & g4 00g$si & g ?#Cea mai mare parte din elementele nutritive se consuma de catre planta deporumb pina la inceputul formarii bobului, astfel 4 se acumuleaza in proportie de"%,cel de $ "%,iar cel de ? 00%#+in toate acestea rezulta ca cea mai mare partedin elementele 4,$,?, ce se acumuleaza in boabe provine din planta din acumularileanterioare #In#'ficiena azo'l'i -ncetineste cresterea plantelor si schimba culoarea frunzelor dinverde inchis in verde pal si apoi in verde galbui #8enomenul de carenta in azot apare intiiin frunzele de la baza, de unde trece teptat la frunzele superioare #1ste caracteristicaptr# carenta de azot necroza frunzei in forma de =


38/103

dozelor de azot in cultura porumbului se au in vedere -fertilitatea solului-planta premergatoare-particularitatile biologice ale hibrizilor de porumb (capac#de productie,perioada devegetatie,etc)

In &od #i&!l' la #a"ilirea caniai de azo in cultura porumbului se pleaca de laconsumul specific pe tona de boabe (&-&!) ,cantitatea rezultata corecteaza in functiede asigurarea potentiala a solului cu azot ,planta premergatoare si asigurarea cu apa #8ertilizarea numai cu azot determina sporuri mici si limitate de productie ,efectulcrescind cind se administreaza impreuna cu fosfor#La #a"ilirea dozelor de fo#for ptr# porumb se are in vedere in primul rind recoltaplanificata# consumul specific pe to (' g*to) la care se asociaza starea de aprovizionarea solului cu fosfor mobil si aportul pe care il are gunoiul de gra2d administrat#Por'&"'l e#e "ine a#ig'ra c' !oa#i' pe solurile ce contin peste &0mg?&/*00gsol# +ozele optime economice de potasiu la ha se diferentiaza in functie de recoltaplanificata ,gradul de aprovizionare al solului cu potasiu, folosirea gunoiului de gra2d #+intre microelemente zincul constitue ptr#porumb in tara noastra o problema din celemai serioase#Aplicat pe fond de azot a zincului sub forma de sulfat de zinc in cantitatede &0-60 g*ha a determinat sporuri de productie de boabe intre -0%#

Meode #i e!oca de a!licare a ingra#a&inelor c/i&ice in c'l'ra !or'&"'l'i$tr# asigurarea plantelor de porumb cu $si ? pe toata durata perioadei de vegetatie esteabsolut necesar ca cea mai mare parte a ingrasamintelor cu aceste element

curs_fitotehnie.doc

Documents