7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

1/53

Msurarea, notarea si reprezentarea grafic a

functiilor vitale si vegetative: respiratie, puls,tensiunearterial, temperatur, greutate si inltime corporala,eliminri (diurez, scaun, sput,vrsturi).

Functiile vitale:

Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura

Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala

Cand se masoara functiile vitale

Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane

Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca

Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic

Inainte si dupa interventii chirurgicale

Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemuluirespirator si cardiovascular

Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile

vitale

Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

1

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

2/53

Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare

Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic

Sa pregateasca psihic pacientul

Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale

Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta

Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise

Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului

Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale

Masurarea si notarea respiratiei

A respira=nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator,necesar

proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon,rezultat din arderile

celulare .

Scop:

- evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluiei bolii , al apariiei

unor complicaii !i al prognosticului.

"

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

3/53

Elemente de apreciat-#ipul respiraiei

-$mplitudinea mi!c%rilor respiratorii

-&itmul

-'recven%-(gomotele respiratorii-Simetria miscarilor respiratorii

Materiale necesare-Ceas cu secundar-Creion de culoare verde/pix cu past% verde-'oaie de temperatura

Interveniile asistentei

-$!eaz% pacientul )n decubit dorsal , f%r% a explica tehnica ce urmeaz% a fi efectuat%-*lasarea m+inii, cu faa palmar% pe suprafaa toracelui

-um%rarea inspiraiilor timp de un minut-Consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur% fiecare linie

orizontal% a foii reprezint% o respiraie

-/nirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar% pentru obinerea curbei-in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut%, c+t !i caracteristicile

respiraiei:

0x. &s "2 resp3min

&d 14 resp3min de amplitudine medie, corespunz%toare, ritm regulat

$precierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla observare a

mi!c%rilor respiratorii.

Interpretare

Frecventa respiratieinumarul de respiratii pe minut:

5

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

4/53

la nou nascut-52-62r3min

la "ani-"6-56r3min

la 1" ani-16-"6r3min

adult-17-143min

varstnic-16-"63min

'recventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex,varsta,pozitie,mediul

ambiant,clima,loc de munca etc.

In stare fiziologica curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii si pulsului.

Amplitudinea-este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la

fiecare respiratie.8in acest punct de vedere respiratia poate fi profunda sau superficial.

Ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii9respiratia este ritmica

!omotele respiratorii-normal respiratia este linistita9in somn devine mai

zgomotoasa

Simetria miscarilor respiratorii-ambele emitorace prezinta aceeasi miscare de

ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei.

"ipuri de respiratie:

-costal superior-intalnit la femeie,prin ridicarea partii superioare a cutiei

toracice,datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei

-costal inferior,intalnit la barbat,prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice

-abdominal-la copii si varstnici prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice

Repiratie normala

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

5/53

#atolo!ic:

$ispnee =dificultate de a respira, sete de aer modificarea unuia sau mai multor parametri

respiratori:frecventa,ritm,amplitudine%

Dupa frecventa, amplitudinea si ritmicitatea respiratiei, deosebim urmatoarele tipuri dedispnee:

"a&ipnee-dispneea cu acelerarea ritmului respirator ,frecventa respiratorie peste limita

normala

'radipnee dispneea cu rarira ritmului respirator,frcventa respirarorie sub limita normala

$ispneea C&e(ne Sto)es se caracterizata prin alternanta de polipnee neregulata ca

amplitudine, cu apnee care poate dura 12-52 de secundecreste amplitudinea si frecventaajungand pana la maxim,apoi scad treptat urmata de apnee si ciclul se reia $pare in

ateroscleroza sistemica, hipertensiunea intracraniana, hemoragii cerebrale, tumori.

$ispneea *ussmaul-este o respiratie in patru timpi egali inspir-pauza-expir-pauza-

inspiratie ampla profunda,zgomotoasa urmata de expiratie sacadata si ciclul se reia9apare

in starile de acidoza diabetica

$ispneea 'iot-se caracterizeaza prin miscari respiratorii normale intrerupte periodic de

apnee-6-52sec.9este intalnita in septicemii,meningite

6

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

6/53

+otare pe foia de temperature

,imetria

determina saturaia )n oxigen a s+ngelui periferic !i frecvenei eventual formei pulsuluiperiferic.Sa;" raportul dintre coninutul total )n ;"al hemoglobinei !i capacitatea

potenial%maxim% a

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

7/53

Masurarea si notarea pulsului

#ulsul reprezint% expansiunea ritmic% a arterelor ce se comprim% pe un plan osos !i este

>

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

8/53

sincron% cu sistola ventricular%.

*ulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial sic el impins in

timpulb sistolei.$cest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.

Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.Elemente de apreciat: ritmul

amplitudinea

frecvena

celeritatea

.ocuri de msurare: oricare arteraccesibil% palp%rii !i care poate fi comprimat% pe un

plan osos:

Artera : temporala superficial% la copii carotida

regiunea apical% v+rful inimii

humeral%

radiala

femural%

poplitee)n spatele genunchiului

tibial%

pedioas%

carotida radiala pedioasa

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

9/53

Materiale necesare:pix culoare ro!ie

ceas cu secundar

foaie de temperatura

"e&nicapreg%tirea psihic%

se asigur% repaus fizic !i psihic 12-16 minute

spalare pe maini

reperarea arterei

fixarea degetelor index, medius !i inelar pe traiectul arterei

se exercit% o u!oar% presiune cu v+rful degetelor asupra peretelui arterial p+n% la

perceperea zv+cniturilor pline ale pulsului

se num%r% pulsaiile timp de 1 minut

consemnareavalorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur%, in+nd cont

c% fiecare linie orizontal% reprezint% 4 pulsaii. se une!te valoarea prezent% cu cea anterioar% cu o linie, pentru obinerea curbei.

in unele documente se noteaz% cifric.

0xemplu : 1".B."21" *8423min9 *S=23min

=

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

10/53

Interpretare:Ritmul@ pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic.

Modificri de ritm al pulsului:puls aritmic pauze inegale )ntre pulsaii

puls dicrot se percep dou% pulsaii, una puternic% !i alta slab%, urmat% de pauz%

Amplitudinea volumul

este determinat% de cantitatea de s+nge existent% )n vase

este mai mare cu c+t vasele sunt mai aproape de inim%

la arterele simetrice, volumul pulsului este egal

Modificri de amplitudine a pulsului:puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil

puls asimetric @ volum diferit al pulsului la artere simetrice

Frecvena

ou nascut 152-12 pulsatii3minut

copil mic 122-1"2 pulsatii3minut

la 12 ani =2-122 pulsatii3minut

adult 72-42 pulsatii3minut

v+rstnic 42-=2 pulsatii3minut

12

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

11/53

figmogramainregistrarea grafica a pulsului

aanacrota bcatacrota cinflexiune dicrota

a

b

Modificri de frecven a pulsului

tahicardie cre!terea frecvenei pulsului peste valoarea normalbradicardie sc%derea frecvenei pulsului sub valoarea normala

Celeritatea reprezint% viteza de ridicare !i cobor+re a undei pulsatile.puls celer se caracterizeaza prin aparitia si disparitia undei pulsatile cu rapiditate

puls tard-aparitia si disparitia undei pulsatile cu intarziere

Masurarea si notarea tensunii arteriale

11

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

12/53

"ensiunea arteriala reprezint% presiunea exercitat% de s+ngele circulant asupra pereilor

arteriali.

Scop: evaluarea funciei cardiovasculareFactorii care determina tensiunea arteriala:-debitul cardiac

-forta de contractie a inimii-elasticitatea si calibrul vaselor

-vascozitatea sangelui

Elemente de evaluat tensiunea arterial% sistolic%maxim%

tensiunea arterial diastolic%minim%

.oc de msurare-artera humeral%-artera radial%electronic

Materiale necesare-tensiometru&iva-&occi, cu manometru, electronice-stetoscop biauricular

-tampon de vat%

-alcool-pix de culoare ro!ie

-oscilometru *achon

1"

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

13/53

Metode-auscultatorie-palpatorie

"e&nicmetoda auscultatorie

-preg%tire psihic%

-repaus timp de 16 minute-se aplic% man!eta pneumatic% pe braul pacientului,sprijinit si in extensie

-se fixeaz% membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioar% a

man!etei

-se introduc olivele stetoscopului )n urechi-se pompeaz% aer )n man!eta pneumatic% cu ajutorul perei de cauciuc p+n% la dispariia

zgomotelor pulsatile-se decomprim% progresiv aerul din man!et% prin deschiderea supapei p+n% c+nd se aude

primul zgomotacesta reprezint% valoarea tensiunii arteriale maxime.

15

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

14/53

-se reine valoarea indicat% continu+ndu-se decomprimarea p+n% c+nd zgomotele

dispartensiunea arterial% minim%

Interpretare;ptim% sub 1"2 3 42

ormal% 1"2-1"=3 42-4

ormal )nalt% 152-15= 346-=4

6mm

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

15/53

momentul )n care simim c% trece prima und% pulsatil%, aceasta echival+nd cu tensiunea

maxima.

valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz% dup% formula:

#$min#$max3" D 1 sau ",scilometria @ metoda prin care se evideniaz% amplitudinea pulsaiilor peretelui

arterial cu ajutorul oscilometrului *achon.

16

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

16/53

Masurarea si notarea temperaturii

Definitie

Eentinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului de a conserva

o temperatura la un grad aproximativ constant,pentru a-si mentine starea de bine.

"ermore!lare =echilibrul dintre temogeneza si termoliza

"ermo!ene0a producere de caldura

"ermoli0a pierdere de caldura

cop8escoperirea unor modificari patologice ale valorii temperaturii corpului.

"ocuri de masurare cavitati semideschise:axila,plica inghinala, cavitatea bucala,

cavitati inchise:rect, vagin

17

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

17/53

Materiale necesare-termometru maximal,electronic,auricular,suzetacopii

-tampoane de vata si comprese sterile

-tava medicala-lubrefiant

-alcool medicinal

-ceas#nterventiile asistentei

pregatirea materialelor langa pacient

pregatirea psihica a pacientului

spalarea pe maini

se sterge termometrul cu o compresa cu alcool, se scutura

pentru masurarea in a$ila se asaza pacientul in decubit dorsal sau in pozitie sezand

se ridica bratul pacientului

se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu

toracele se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a

toracelui

daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in

aceasta pozitie de catre asistenta termometrul se mentine timp de 12 minutepentru termometrul maximal

temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu -6

zecimi de grad mai joasa decat cea centrala pentru masurarea in cavitatea bucala se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa a

arcadei dentare pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas

se mentine termometrul timp de 6 min

1>

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

18/53

masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti

agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea bucala9

pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin

12 min inainte de determinarea temperaturii pentru masurarea rectala se lubrefiaza termometrul

se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie,

asigurandu-i intimitatea

se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare

termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii

se mentine termometrul 5 min

copiii mici sunt asezati in decubit dorsal, cu picioarele ridicate sau in decubit

ventral

dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se scoate,se

sterge cu o compresa

se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului

se scutura,se spala se dezinfecteaza si se pastreaza in ambalajul sau.

temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 2,-2,6

grade

masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu

afectiuni rectale

14

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

19/53

pentru masurarea in vagin se urmaresc aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se termometrul

in vagin

este contraindicata in bolile aparatului genital

valoarea este mai mare cu 2,6 grade decat cea axilara

dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se

sterge cu o compresa sterila se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului

se spala termometrul, se scutura

se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:

notarea unui punct albastru, corespunzator datei si timpului zilei, socotind,

pentru fiecare linie orizontala a foii, % diviziuni de grad se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice

in alte documente medicale se noteaza cifric

valori normale n.n. !i copil mic -57,1-5>,4 FC

adult - 57-5> FC )n axil%

v+rstnic - 56-57 FC

In mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele >-4 si dupa-amiaza intre

orele 14-1=.

*entru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si

termometre electroniceTemperatura este influentata de varsta,alimentatie,activitate,variatie diurna

,sex,clima,anxietate,emotii etc-in timpul activitatii musculare foarte intense temperatura corpului poate creste cu

","-",> gradeC

-ingestia de alimente,in special proteinele ridica temperatura corpului-temperatura corpului variaza in functie de ora zilei9este minima intre orele 5-6

dimineataremisiune matinaladatorita diminuarii proceselor metabolice in timpul

somnului9este maxima seara intre orele 14-"5exacerbare vesperala9valorile matinale

sunt cu 2,6 grade C mai mici decat vesperale.-la femei temperatura corporala inregistreaza valori peste 5> gradeC in a doua

jumatate a ciclului menstrual,in timpul ovulatiei.

1=

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

20/53

-emotiile puternice pot determina o crestere a temperaturii corporale.-climatul cald determina cresterea temperaturii corporale,climatul rece determina

scaderea temperaturii corporale.&alori patologice &ipotermie@scaderea temperaturii corpului sub valorile normalesub 57 grade

C la adult

&ipertermie-cresterea temperaturii peste valorile normalepeste 5> grade C la

adult:

- 5>-54 FC subfebrilitate

- 54-5= FC febr% moderat%

- 5=-2 FC febr% ridicat%

- *este 2 FC hiperpirexie

"ipuri de fe1ra Fe1ra continua=mentinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii

peste 5>gradeC ,cu diferenta de sub 1 grad C intre valorile inregistrate

dimineata si seara.

Fe1ra intermitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate

dimineata si seara in perioada de stare a bolii,cele mai mici valori scazand sub

5> grade C2

"2

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

21/53

Fe1ra remitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata

si seara,in perioada de stare a bolii,cele mai mici valori nu scad sub 5> grade C

septicemii,supuratii pulmonare

Fe1ra recurenta-perioade febrile de -7zile ce alterneaza cu perioade de

afebrilitate de -7zile,trecerile facandu-se brusc.

Fe1ra ondulanta-perioade febrile ce alterneaza cu perioade afebrile,trecerea

facandu-se lent.

"1

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

22/53

Fe1ra de tip inverseste febra in care temperatura matinala este mai ridicata

decat cea vesperala. $pare in tuberculoza pulmonara grava, supuratii profunde

si inflamatii cavitare.

"ermometrul tip su0eta2

$cesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici.

#ermometrul se va folosi insa numai pentru masurarea temperaturii si nu ca suzeta

obisnuita. Se apasa pe butonul de pornire localizat in partea din fata a suzetei. Se

""

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

23/53

pozitioneaza bulbul in gura copilului. #emperatura se va citi dupa 5 minute.Gulbul

suzetei se va curata foarte bine dupa fiecare folosire

Masurarea si notarea diurezei

$iure0areprezint% cantitatea de urin% eliminat% din organism timp de " ore.3rinasolutie apoasa prin care sunt eliminate din organism substante rezultate din

metabolismul intermediar proteic,inutile si toxice pentru organism.

Mictiune'act fiziologic constient de eliminare a urinei.cop:-obinerea datelor privind starea morfofuncional% a aparatului renal !i asupra altor

"5

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

24/53

)mboln%viri-cunoa!terea volumului diurezei

-efectuarea unor determin%ri caliatative analize biochimice din cantitatea total% de

urin% emisa

-urm%rirea bilanului lichidianingesta @ excreta.Materiale necesare-se preg%tesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu g+t larg, sp%late !i cl%tite cu

ap% distilat% pentru a nu modifica compoziia urinei !i acoperite9 se poate utiliza

orice borcan de "- litri pe care-l vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi

de leucoplast

-se informeaz% pacientul asupra necesit%ii colect%rii corecte a urinei !i asupra

procedeului

-colectarea )ncepe dimineaa, la o anumit% or%, !i se termin% )n ziua urm%toare, la

aceea!i or%

#entru o determinare corect1. pacientul urineaz% dimineaa la o or% fix%9 aceast% cantitate de urin%, de la prima

emisie, se arunc%

". se colecteaz%, apoi, toate urinele emise )n decurs de " de ore p+n% a doua zi, la

aceea!i or%, p%str+ndu-se !i urina de la ultima emisie.

-golirea vezicii trebuie s% se fac% )nainte de defecare-pentru a )mpiedica procesele de fermentaie, se vor ad%uga, la urina colectat%,

cristale de timol-recipientul de urin% este etichetat cu numele pacientului, num%r salon, num%r pat,

se ine la r%coare !i ferit de lumin%, pentru a preveni descompunerea urinei-se trimit la laborator un esantion de 122 ml,notand pe bilet volumul total de urina

pe " ore,data,analizele cerute.

-dup% golirea recipientului, acesta se va sp%la !i dezinfecta conform cerinelor

"

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

25/53

otarea diurezei-se noteaza graphic cu albastru sub forma unei coloane care se hasureaza in partea

superioara-pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 122ml urina

-la un grad de temperatura coresund 622 ml-cifric se noteaza in rubrica corespunzatoare diurezei

Caracteristici normale ale urinei : frecventa:

-nou nascut-mictiuni frecvente

-copil--63zi-adult-6-73zi-varstnic-7-43zi

cantitatea-nou nascut52-522ml3"h-copil:622-1"22ml

-femei:1222-122 ml3 " ore9- barbati: 1"22-1422 ml3" ore9

culoare@ normal :galben deschis -urina diluata9

brun inchisa @ urina concentrate miros

-de bulion urina proaspata

-amoniacal @ in fermentatia alcalina

aspectul- clar transparent9

densitate:1216-12"6

*h-ul:,6->,6 usor acid

Interpretarea aspectelor si valorilor patolo!ice:

"ul1urari de cantitate:-poliurie peste "622ml3" ore

-oligurie se define!te ca moderat% cu valori de >22-422 ml3zi sau sever% cuvalori )n jur de 622 ml3zi

"6

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

26/53

-anurie absenta urinei in vezica9A62ml "ul1urari de mictiune:

!polaiurie mictiuni frecvente, cu cantitati mici9!isc*iuriesau retentie de urina imposibilitatea de a urina9

!disurie= eliminarea urinei cu dificultate si durere;!enurezis=pierderea involuntara de urina in timpul noptii mai frecvent la copii

cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 5 ani9!nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si

cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.-incontinenta de urinapierderea de urina inconstient si involuntar

"ul1urari calitative :- *ematurie-prezenta sangelui in urina

!albuminurie-prezenta albuminei in urina

!glicozurie +prezenta glucozei in urina

-piurie-puroi in urina

!*iperstenurie!densitate crescuta a urineiurina concentrate-*ipostenurie-densitate micaurina diluata-izostenurie!urina cu densitate mica se mentine in permanenta la aceeasi valoare

indifferent de regim

Observarea si notarea scaunelor

"7

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

27/53

Scaunul =resturile alimentare supuse procesului de digestive eliminate din

organism prin anus,prin actul defecatiei.

Scop:

-obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea

evolutiei bolilor tubului digestive si glandelor anexe

3rmarirea tran0itului intestinalse face prin: - observarea caracterelor scaunelor

si notarea scaunelor in foaia de temperatura.

Elemente de o1servatie:

. Frecventa :

&alori normale

1-" scaune3zi normal

&alori patologice :

5-7 scaune3zi diaree in enterite si enterocolite

"2-52 scaune3zi sindrom dizenteric

scaun la "- zile constipatie

suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor IH0/S

">

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

28/53

%. ,rarul

ormal-ritmic:la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa sculare

-at*ologic -pierderea orarului obisnuit al evacuarii: constipatie sau diaree

. Cantitatea

ormal- zilnic:162"22 g de materii fecale

-at*ologic :

marita in afectiunile pancreasului, ale colonului, in diareele gastrogene de

natura aclorhidrica9 poate ajunge la cateva ilograme in anomalii de

dezvoltare a colonului9

redusa in constipatie

foarte redusa, de numai 12-16 g in dizenterie

4. Consistenta :

ormal-pastoasa, omogena

-at*ologic :

/scata, consistenta crescuta scibale, coproliti - in constipatie9

consistenta scazuta scaune moi, in diaree9 lichida, apoasa in special dupa

purgative saline9

consistenta neomogena scaun solid, dur urmat de o cantitate de scaun

semilichid sau lichid

/. Forma :

"4

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

29/53

ormal -cilindrica, cu diametrul de 5-6cm, lungime variabila

-at*ologic :

de panglica sau creion in cancer rectal9

filiforma in spasme ale regiunii rectale9

bile dure, de marimea maslinelor in constipatie,

bile conglomerate, multiglobalein cazul cand materiile fecale au stagnat

mult timp in rect

0. Culoarea4este data de sterco1ilina%:

ormal-bruna

-at*ologic :

Jalben-aurie in diaree9

verde cand bilirubina se oidea0ala nivelul intestinului gros9

mai inchisa in constipatie9

albicioasa ca argila icter mecanic,

brun-inchis icter &emolitic9

neagra ca pacura, moale si lucios in cazul unor &emora!ii in portiunea

superioaraa tubului digestiv - ME.E+A9

rosie in cazul &emora!iilor din portiunea inferioaraa tubului digestiv.

1. Mirosul :

"=

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

30/53

ormal-fecaloid

-at*ologic :

acid in caz de fermentatie intestinala9

fetid in caz de putrefactie9

miros ranced foarte patrunzator in cazul cand in scaun se gasesc !rasimi

nedi!erate%9

foarte fetid in cancerul colonului si rectului.

2. Aspectul :

*astos-omogen normal)

-at*ologic :

de zeama de pepene sau supa de linte in fe1ra tifoida9

de zeama de orez in intoxicatii, sau &olera

3. Elemente patolo!ice :

-mucus, puroi, sange in colite ulceroase, pseudomembranoase, cancer rectal

sau intestinal, dizenterie9

resturide alimente nedigerate in pancreatite cronice9

grasimi nedigerate-steatoree

paraziti intestinali,cazurile vor fi imediat raportate medicului

+otarea scaunelor in foaia de temperature se face prin semne conventionale

!ormal=I 4linie verticala%

52

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

31/53

-Moale=/ 4linie o1lica%-Diaree (apos%= - 4linie ori0ontala%!Mucus=5--uroi=#

!anguinolent=S8aca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare,se noteaza numarul

total urmat de semnul conventional respective.0x 1"-

a. normal b.diareic

c. in constipatie spastica d.in constipatie atona

51

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

32/53

bservarea si notarea varsaturilor

6oma 4varsatura%act reflex prin care se elimina brusc,prin gura continutul stomacal

cop obtinerea de in informatii privind continutul gastric pentru stabilirea diagnosticului

si bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism.

-regtire materiale

tavita renala doua,

pahar cu apa,

foaie de temperatura,

pix albastru,

musama,

aleza,

5"

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

33/53

prosop.

-regatire pacient

-psihic:va fi )ncurajat !i susinut )n timpul v%rs%turii

- fizic: - se aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirare a varsaturii sezanda,

semisezanda, in decubit lateral cu capul usor ridicat.

- se a!eaz% un prosop sau )n jurul g+tului

- se protejeaz% lenjeria de pat !i de corp cu mu!ama si aleza

$ecutie

K se )ndep%rteaz% proteza dentar% c+nd este cazul

K i se ofer% t%via renal% sau o susine asistenta

K sprijin% fruntea bolnavului

K dac% vars% dup% intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sf%tuit s%-!i comprime

u!or cu palma plaga operatorie

K dup% v%rs%tur% se )ndep%rteaz% t%via

K i se ofer% paharul cu ap% s%-!i cl%teasc% gura arunc% )n alt% t%vi%.

5ngri6irea ulterioar a pacientului

55

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

34/53

K se !terge gura pacientului

K se )ndep%rteaz% materialele folosite

K se a!eaz% pacientul )n poziie comod% !i se acoper%

K se aerise!te salonul

K se supravegheaz% pacientul )n continuare

-regtirea produsului pentru e$amen de laborator

K se completeaz% buletinul de recoltare

K se trimite produsul la laborator

,1servarea varsaturilor

7recventa:

-ocazionale in intoxicatiile alimentare sau in bolile infectioase acute9

-frecvente in stenoza pilorica varsaturile se produc dupa mese9

-incoercibile graviditate si unele boli psihice

8rarul

-matinale -dimineata pe stomacul golla alcoolici si gravide

-postprandiale -precoce dupa alimentare sau chiar in timp ce bolnavul consuma

alimentelela nevropati -tardive-la "-7 ore de la alimentatie in ulcer si cancer gastric

complicatcu stenoza pilorica

9antitatea:

- In steno0a piloricavarsatura este foarte a1undentaiar in alte cazuri cantitatea se poate

reduce la cativa zeci de ml.

5

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

35/53

9ontinutul :

alimentare- alimente mai mult sau mai putin digerate

fecaloide - in ocluziile intestinale

mucoase, apoase la etilici si gravide

biliare in colecistopatii

purulente in gastrita flegmonoasa

sanguinolente 7emateme0a

9uloarea:

!al1ena sau ver0uiein varsaturile bilioase

rosie, cu sangele nedigerat in ulcer gastro-duodenal

!al1uie8 murdara in ocluzie intestinala

1runa8 ca 0atul de cafea in cancer gastric

Mirosul:

fad, acru in &iperclor&idrie

fecaloid reflux al continutului intestinal in stomac Ileus

unt ranced in fermentatie !astrica

7orta de proiectie:

brusc,

in jet,

56

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

36/53

fara efort,

fara legatura cu alimentarea,

fara greata9

imptome care insotesc varsatura :

durere abdominala,

greata,

salivatie

cefalee

transpiratii reci,tahicardie

deshidratare

otarea varsaturilor in foaia de observatie:

Se noteaza fiecarea varsatura cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs, in rubricaspeciala a foii de temperatura:

- varsatura alimentara: culoare al1astra

- varsatura bilioasa: culoare verde

- varsatura sanguinolenta: culoare rosie

daca sunt foarte frecvente se va nota numarul lor in ziua respectiva

57

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

37/53

bserva rea si notarea expec toratiei

DefinitieSputa expectoratiareprezint% totalitatea secreiilor ce se expulzeaz% din c%ile

respiratorii prin tuse.copobtinerea de informatii privind caracterele sputei,avand valoare in stabilira

diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonareMateriale necesare :-recipient gradat de unica folosinta cu capac,cutie *etri ,porttampon,tavita

renala,pix rosu.

5>

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

38/53

-regatirea bolnavului

se anun% !i i se explic% necesitatea examin%rii

se instruie!te s% nu )nghit% sputa

s% nu o )mpr%!tie

s% expectoreze numai )n recipientul dat

s% nu introduc% )n vas !i saliva

se aseaza bolnavul in pozitia care sa-I permita sa expectoreze cu usurinta

se va sprijini capul bolnavului daca este necesar

se observa cantitate,aspect,culoare

otarea grafica

Se noteaza cantitatea de sputa 3"h in foaia de temperature cu culoare rosie ,identic

cu diureza2

9uratirea mucoasei bucale:

se pregatesc tampoane de tifon de porttampon

se curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane pe porttampon

se aruca tampoanele in tavita renala.

,1servarea calitatilor sputei:

9uloarea

o Rosie, sangvinolenta, aerata si spumoasa in

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

39/53

tuberculoza, cancer pulmonar

o 7emoptoicasau sputa striata cu sange

o Ru!iniein debutul din pneumonie

o Rosie-'runacand sangele stagneaza in plaman inainte de a fi evacuat

o Rosie-9elatinoasain cancerul pulmonar

o Ro0in edemul pulmonar

o 9al1ena-6er0uiein supuratiile pulmonare

o Al1a/al1a-cenusiein inflamatia bronhiilor si in astm bronsic

o +ea!rain infarct pulmonar

Mirosul

o fetidin dilatatia bronsica, caverne tuberculoase

o fetiditate penetranta, in gangrena pulmonara

o mirosul pamantului sau al paiului umedin supuratii pulmonare

9onsistenta

o spumoasa,

o aerata,

o gelatinoasa,

o viscoasa,

o lichida

5=

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

40/53

7orma

o perlata- in astm bronsic

o numulara- in caverne pulmonare mase grunjoase, izolate in saliva

o mulae 1ronsice

9ompozitia (aspectul sputei)

o mucos- in astm% bronsic, inflamatia bronhiilor

o purulentin supuratii pulmonare

o muco-purulent-seros in staza,edem pulmonar

o pseudomem1ranosin difteria laringiana, bronsita difterica, bronsita

pseudomembranoasa

o san!vinolentin edem pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar.

9antitatea sputei

o ;

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

41/53

incipienta

o pana la

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

42/53

- stabilirea necesitatilor calorice

-stabilirea dozei terapeutice de medicament

-urmarirea evolutiei unor afectiuniedeme,ciroza hepatica,insuficienta cardiac

#ndicatii#oti pacientii internati in spital,exceptand cazurile unde mobilizarea activa este

contraindicata

9ontraindicatii

-pacienti cu infarct de miocard,tromboflebite,hemoragii,stari de soc ,traumatisme

Materiale necesare:

- cantar antropometric,taliometru-regatirea pacientului:

- se anunta sa nu manance

- pacientul isi goleste vezica urinara

fectuare

- se verifica functionalitatea balantei

- se imobilizeaza acul balantei

"

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

43/53

- se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului

- se solicita pacientului sa se aseze pe cantar

-se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile

- se citesc valorile obtinute

- se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se conduce la salon

- se noteaza greutatea in foaia de temperature

Masurarea inaltimii

-se solicita pacientului sa se descalte

-se aseaza sub cursorul taliometrului cat mai drept

-se coboara cursorul pana la vertex-se citeste inaltimea pacientului pe tija gradate

-se invita sa coboare

-se ajuta sa se incalte

-este condus la pat

Easurarea se poate face si cu banda metrica,masurand distant de la vertex pana la sol

cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi cantar aceeasi

vestimentatie cantaririi anterioare

,'SER6AREA FACIES3.3I8 A S">RII #SI7ICE8 A S,M+3.3I',.+A63.3I ?I A REAC"I6I">@II 9E+ERA.E

Scop: cunoa!terea st%rii psihice !i a reactivit%ii generale a bolnavului este

necesar% )n stabilirea diagnosticului !i aprecierea evoluiei anumitor boli. $cestea

determin% bolnavului un anumit comportament, tradus prin c+teva elemente care,

)mpreun% cu caracteristicile lor, trebuie bine cunoscute !i observate de asistent%,

raportate la timp medicului pentru interpretare.

#o0iia 1olnavului n pat: bolnavul caut% s% menajeze partea dureroas% )n pleurit% sau fractur%

5

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

44/53

costal% @ bolnavul st% pe partea s%n%toas%9 )n ulcerul gastric sau

duodenit% @ bolnavul st% )n decubit ventral sau )n decubit lateral

st+ng9

poziie g*emuit)n ulcerul gastric penetrant @ bolnavul exercit+nd !i

o presiune cu pumnul asupra regiunii dureroase9

poziie ez;nd (ortopnee) )n afeciuni cardiace )nsoite de

insuficien% circulatorie, )n afeciuni pulmonare9

poziie capul )n hiperextensie !i membrele

inferioare flectate @ articulaia coxofemural% !i cea a genunchiului9

opistotonusbolnavul se afl% )n hiperextensie sub forma unui arc cuconcavitate dorsal%, corpul sprijinindu-se pe ceaf% !i c%lc+ie: )n

tetanos

Epresia fetei 1olnavului- 'aciesul ajuta ca la stabilirea diagnosticului.

0xista afectiuni al caror facies este atat de caracteristic incat simpla privire a

pacientului poate stabili diagnosticul

fata an$ioasa,cianotica-la bolnavii cu insuficienta circulatorie grava

fata acoperita cu sudori reci,ochi infundati si inconjurati cu cearcane

albastre,nas ascutit,privire anxioasafata peritoneala-in

peritonita,ileus,alte afectiuni abdominale grave

fata congestionata,agitatie,cu oci sclipitori-in boli infectioase grave

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

45/53

fata e$prima spaimai- boala GasedoL:protuzia globilor oculari )n

afara orbitelor e$oftalmie bilateral )B fanta palpebral% l%rgit% prin

spasm retractil al pleoapei superioare face imposibil% )nchiderea

pleoapelor 9 privirea tiroidian% cu expresie de spaim% 9 decalaj )ntre

cobor+rea pleoapei fat% de cobor+rea globului ocular :

acromegalic: arcade spr+ncenoase si apofize zigomatice

proeminente 9 piramid% nazal% m%rit% si l%rgit% la baz% 9 buzele

)ngrosate , limba m%rit% de volum 9 bose frontale m%rite 9 dintii

inferiori devin mobili 9

lupus eritematos eruptie eritemato-scuamoas% localizat% pe nas si la

nivelul pometilor

6

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

46/53

din sindromul 9us*ing: fata rotund% cu aspect de lun% plin% 9

hirsutism pilozitate topografic% de tip masculin la femei9 obraj de

culoare rosie-violacee9 g+t scurt si gros

facies mi$edematosapare )n hipotiroidie: facies rotunjit M)n lun%

plin%N, )mp%stat, cu !tergerea !anurilor fiziologice, pleoapele

tumefiate aspectbuh%it, de oameni somnoro!i),

7acies sardonic!trasaturile fetei din jurul gurii,ochilor si narilor

simuleaza un ranjet,fruntea incretita adanc,intristata-in tetenos-ras

sardonic

7acies de dementa senila: dezorientat, uluit, deconectat de la

realitate, lipsa de miscare sirigida.

7

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

47/53

7acies miastenic)n miastenia gravis sl%biciune a muchilor faciali

determin% ptoza bilaterala a pleoapelor i o anumit% relaxare a

muschilor buzelor si obrajilor

7acies *ipotiroidian-pufos si umflat,inexpresiv, somnoros,

caracteristicile sunt terse, estompate.

7acies maniacal:este un facies agitat,

>

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

48/53

7acies!melancolicdepresiv: apare in depresie majora. 0 un facies

trist, fix, )mpietrit )n imobilism 222 hipomimie, colturile gurii cazute

7acies alcoolic

7acies casectic

7acies mitral:se caracterizeaza prin cianoza la nas, obraji, b%rbie i

buze, )n contrast cu paloarea de restul fetei masca mitrala.

4

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

49/53

7acies din afectiuni respiratorii

7acies de ?mumieeste caracteristic pentrusclerodermie, o

afeciune rar%, )n care pielea devine rigid%, )ntins%, cu nasul !i buzele

subiri.

facies parinsoniansau de Mmasc%N boala *arinson: facies

inexpresiv,privire fix%, clipitul foarte rar,K

=

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

50/53

faciesul

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

51/53

somnolent-necesitatea de a dormi indelungat,bolnavul se trezeste usor

dar adoarme imediat

delir@stare de obnubilatie insotita de iluzii,halucinatii,hiperexcitatii-in

boli infectioase acute,afectiuni cerebrale,intoxicatii

Somnul 1olnavului

Somn linistit,odihnitor,fara intreruperi,neagitat

Somnolenta instalata dimineataOin hepatita virala

Somnolent instalata imediat dupa alimentare-in insuficienta hepatica

Stare de insomnia-reala sau falsa-raportul dintre somn de zi si noapte

inversat

Somn agitat cu intreruperi repetatedureri fe foame,diaree,,necessitate

de mictiune,stare de tensiune nervoasa

$urerea

intensitate mica,suportabila-dureri articulare reumatismale

durere de mare intensitate-colica biliara,renala etc.

spontana sau provocataprin palpare se poate define ca

jena,rupture,sfasiere,tensiune,arsura

de durata-de la cateva ore la cateva zile,in functie de cauza,avand

character de permanenta sau intermitanta

localizarea si iradierea-in ulcerul gastric sau duodenal durerea

61

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

52/53

iradiaza din epigastru in spate9in colelitiaza din hipocondrul drept )n

um%rul drept9in apendicita acuta in fosa iliaca dreapta etc

1 @ hipocondru drept !i st+ng9" @ flanc drept !i st+ng95 @ fose iliace dreapt% !i st+ng%9 @

epigastru96 @ mezogastruzona ombilical%97 @ hipogastru.

Convulsiile si contractile

Contractia muscular=punerea intensiune sau scurtarea fibrelor

musculare

Convulsia =succesiunea de contractii puternice involuntare a unor

grupe musculare

convulsii locale sau generale

convulsii clonice scurte

convulsii tonico-clonice-scurte,ritmice associate cu altele cu

character permanent

6"

7/21/2019 curs_5_f_vitale (1)

53/53

Se va inregistra ora cand s-a produs,durata caracterul,localizare daca a aparut

sponatan sau in timpul somnului sau sub influienta unei excitatii,enervare,daca au

fost insotite de pierderea starii de constienta,tulburari sfincteriene etc.

#are0ele si parali0iile

pareza-scaderea functiei motorii musculare

paralizia-disparitia totala a functiei motorii muscular

paralizii periferice-scade tonusul muscular,miscarile passive se pot

efectua cu amplitudine mai mare

paralizii central-tonusul muscular ete pastrat sau chiar exagerat

,miscarile pasive se pot executa cu amplitudine redusa

Se distin!:

o monople!ia-paralizia unui singur membru

o &emiple!ia-paralizia unei jumatati laterale a corpului

o paraple!ia-paralizia membrelor inferioare

o tetraple!ia-paralizia celor patru membre