curs4-tcd

Toleran�e �i control dimensional – Cursul 4

1

4. Trepte de toleran�� (precizii) M�rimea toleran�ei IT exprim� precizia unei dimensiuni, respectiv precizia unui ajustaj.

Cu cât toleran�a IT este mai mare, cu atât precizia de execu�ie este mai redus� �i cu cât toleran�a IT este mai mic�, cu atât precizia este mai mare.

În procesul de execu�ie, toleran�a depinde de urm�torii factori principali: • precizia ma�inii-unelte; • calificarea executantului; • procedeul tehnologic de prelucrare; • m�rimea dimensiunilor pieselor executate.

Din experien�� a rezultat c�, pentru ma�ini-unelte cu precizie medie �i executan�i cu calificare mijlocie, precizia dimensiunilor cre�te cu fine�ea procedeului tehnologic �i scade cu m�rimea dimensiunilor pieselor prelucrate.

Toleran�a, depinzând atât de m�rimile dimensiunilor care se prelucreaz�, cât �i de procedeul tehnologic, o putem exprima cu ajutorul rela�iei:

iKIT ⋅=

unde: i – cuprinde dependen�a toleran�ei de dimensiune, se nume�te factor de toleran��; K – factor care d� m�rimea toleran�ei în trepte pentru aceea�i dimensiune, se nume�te num�r de unit��i de toleran�� i realizeaz� dependen�a toleran�ei în func�ie de procedeul de prelucrare. • Intervale de dimensiuni. Organele de ma�ini primesc dimensiuni de diferite valori. Ar fi

foarte dificil s� se lucreze cu dimensiuni de orice valoare. Ca urmare, au fost standardizate valorile pe care le pot c�p�ta dimensiunile respective.

Independent de aceast� normalizare, pentru calculul toleran�elor a fost necesar� împ�r�irea dimensiunilor în trei zone: de la 0,1 … 1 mm; de la 1 … 500 mm �i de la 500 … 10000 mm. Zonele respective corespund unor tehnologii de execu�ie specifice, precum �i faptului c� erorile de m�surare cresc cu m�rimile dimensiunilor.

Cunoscând c� toleran�a variaz� foarte lent cu m�rimile dimensiunilor, zonele de dimensiuni au fost împ�r�ite în intervale de dimensiuni �i pentru toate valorile dimensiunilor din interval s-au calculat un num�r de toleran�e.

5. Sistemul de toleran�e �i ajustaje ISO ISO – Organiza�ia Interna�ional� de Standardizare (International Standardizing

Organization). Interschimbabilitatea a impus ca dimensiunile efective ale pieselor s� se realizeze în

anumite câmpuri de toleran�e. M�rimile acestor câmpuri trebuie s� fie astfel stabilite încât s� asigure calitatea �i economicitatea fabrica�iei.


2

Aceasta implic� îndeplinirea a dou� condi�ii principale: • toleran�ele stabilite s� poat� fi realizate pe ma�inile-unelte existente, caracterizate

printr-o precizie de prelucrare dat�; • toleran�ele s� poat� fi realizate cu un num�r minim de scule, dispozitive, verificatoare,

instrumente de m�surat �i s� poat� fi utilizate la fabricarea pieselor cu forme cât mai variate, asigurând economicitatea fabrica�iei.

Realizarea condi�iilor respective a impus introducerea urm�toarelor m�suri: • limitarea dimensiunilor nominale ale pieselor la un num�r cât mai restrâns posibil; • limitarea num�rului de valori ale abaterilor limit� ce pot fi prescrise unei anumite

dimensiuni nominale. Determinarea toleran�elor în conformitate cu condi�iile men�ionate, a condus la realizarea

unui sistem de toleran�e �i ajustaje interna�ional, numit sistemul ISO. Prin sistem de toleran�e �i ajustaje se în�elege o mul�ime finit� de toleran�e �i ajustaje,

realizate pe baz� de experien��, care asigur� o fabrica�ie ra�ional� �i economic�. Aceast� ra�ionalizare a toleran�elor �i ajustajelor sub denumirea de sistem de toleran�e �i

ajustaje, asigur� avantaje pentru practic�, dintre care cele mai importante sunt: • se elimin� arbitrariul la alegerea toleran�elor �i ajustajelor, având o importan�� deosebit�

asupra costului fabrica�iei; • industria constructoare de ma�ini are la dispozi�ie toat� gama de precizii �i de ajustaje,

realizate cu minimum de scule, dispozitive �i verificatoare, în scopul realiz�rii interschimbabilit��ii pieselor;

• permite standardizarea sculelor, dispozitivelor �i verificatoarelor, ce conduce la realizarea acestora în num�r mic de tipo-dimensiuni.

a) Toleran�e fundamentale. Sistemul ISO este un sistem interna�ional, care a fost adoptat în construc�ia de ma�ini din �ara noastr� în anul 1968 prin STAS 8101-68 … STAS 8110-68.

Sistemul de toleran�e �i ajustaje ISO cuprinde toleran�e fundamentale �i abateri limit� pentru piesele de prelucrat cu configura�ie simpl�. Standardul SR EN 20286-2 înlocuie�te STAS 8100/3-88 �i cuprinde toleran�ele fundamentale �i abaterile limit� pentru dimensiuni pân� la 3150 mm.

În tabelul 4.1 sunt cuprinse treptele de toleran�e fundamentale, cu urm�toarele observa�ii: • treptele de toleran�e fundamentale IT01 �i IT0 pentru dimensiuni N ≤ 500 mm sunt

prezentate în ISO 286-1:1988 (SR EN 20286-1:1996); • treptele de toleran�e fundamentale de la IT1 pân� la IT5 (inclusiv) pentru N > 500 mm

au caracter experimental; • treptele de toleran�e fundamentale de la IT14 pân� la IT18 (inclusiv) nu trebuie utilizate

pentru N ≤ 1 mm.

Tabelul 4.1

Trepte de toleran�e fundamentale Dimensiuni nominale, mm IT1

2) IT22) IT3

2) IT42) IT5

2) IT6 IT7 IT8 IT9 IT10 IT11 IT12 IT13 IT143) IT15

3) IT163) IT17

3) IT183)

Toleran�e Peste

Pân� la inclusiv µµµµm mm

- 33) 0,8 1,2 2 3 4 6 10 14 25 40 60 0,1 0,14 0,25 0,4 0,6 1 1,4

3 6 1 1,5 2,5 4 5 8 12 18 30 48 75 0,12 0,18 0,3 0,48 0,75 1,2 1,8

6 10 1 1,5 2,5 4 6 9 15 22 36 58 90 0,15 0,22 0,36 0,58 0,9 1,5 2,2

10 18 1,2 2 3 5 8 11 18 27 43 70 110 0,18 0,27 0,43 0,7 1,1 1,8 2,7

18 30 1,5 2,5 4 6 9 13 21 33 52 84 130 0,21 0,33 0,52 0,84 1,3 2,1 3,3

30 50 1,5 2,5 4 7 11 16 25 39 62 100 160 0,25 0,39 0,62 1 1,6 2,5 3,9

50 80 2 3 5 8 13 19 30 46 74 120 190 0,3 0,46 0,74 1,2 1,9 3 4,6

80 120 2,5 4 6 10 15 22 35 54 87 140 220 0,35 0,54 0,87 1,4 2,2 3,5 5,4

120 180 3,5 5 8 12 18 25 40 63 100 160 250 0,4 0,63 1 1,6 2,5 4 6,3

180 250 4,5 7 10 14 20 29 46 72 115 185 290 0,46 0,72 1,15 1,85 2,9 4,6 7,2

250 315 6 8 12 16 23 32 52 81 130 210 320 0,52 0,81 1,3 2,1 3,2 5,2 8,1

315 400 7 9 13 18 25 36 57 89 140 230 360 0,57 0,89 1,4 2,3 3,6 5,7 8,9

400 500 8 10 15 20 27 40 63 97 155 250 400 0,63 0,97 1,55 2,5 4 6,3 9,7

500 6302) 9 11 16 22 32 44 70 110 175 280 440 0,7 1,1 1,75 2,8 4,4 7 11

630 8002) 10 13 18 25 36 50 80 125 200 320 500 0,8 1,25 2 3,2 5 8 12,5

800 10002) 11 15 21 28 40 56 90 140 230 360 560 0,9 1,4 2,3 3,6 5,6 9 14

1000 12502) 13 18 24 33 47 66 105 165 260 420 660 1,05 1,65 2,6 4,2 6,6 10,5 16,5

1250 16002) 15 21 29 39 55 78 125 195 310 500 780 1,25 1,95 3,1 5 7,8 12,5 19,5

1600 20002) 18 25 35 46 65 92 150 230 370 600 920 1,5 2,3 3,7 6 9,2 15 23

2000 25002) 22 30 41 55 78 110 175 280 440 700 1100 1,75 2,8 4,4 7 11 17,5 28

2500 31502) 26 36 50 68 96 135 210 330 540 860 1350 2,1 3,3 5,4 8,6 13,5 21 33


4

Domeniul de utilizare al treptelor de precizie - treptele de toleran�e IT01 … IT4 se folosesc în special pentru piese de mecanic� fin�, pentru

calibre, mecanisme de precizie etc.; - treptele de precizie de la IT5 la IT11 se folosesc la piesele care formeaz� ajustaje în construc�ia

de ma�ini; - pentru semifabricate forjate, turnate sau laminate, precum �i în cazul dimensiunilor libere se

folosesc treptele de precizie de la IT12 la IT18. b) Pozi�iile toleran�elor fa�� de linia zero. O toleran�� care se poate prescrie unei

dimensiuni nominale poate s� aib� o infinitate de pozi�ii. Alc�tuirea sistemului, ISO care cuprinde o mul�ime finit� de câmpuri, a condus la stabilirea anumitor pozi�ii pentru o anumit� dimensiune nominal�. Aceste pozi�ii sunt fixate cu ajutorul unor abateri, numite abateri fundamentale.

Aceste abateri fundamentale se calculeaz� cu o serie de rela�ii cuprinse în sistemul ISO. Pentru u�urarea lucrului cu toleran�e, fiecare pozi�ie a toleran�ei este simbolizat� printr-o liter�. S-au adoptat litere majuscule pentru pozi�iile toleran�elor alezajelor �i litere mici pentru pozi�iile

Fig. 4.1. Pozi�iile toleran�elor fa�� de linia zero �i formarea ajustajelor


5

toleran�elor arborilor. Astfel, pentru toleran�ele arborilor situate sub linia zero, pozi�iile lor sunt stabilite prin

abaterea superioar�, iar pentru cele dispuse deasupra liniei zero, pozi�iile toleran�elor sunt stabilite cu ajutorul abaterilor inferioare.

Toleran�ele alezajelor sunt dispuse simetric cu toleran�ele arborilor fa�� de linia zero. În figura 4.1 sunt prezentate pozi�iile toleran�elor arborilor fa�� de linia zero, împreun� cu

simbolurile respective. Astfel, toleran�ele situate sub linia zero sunt simbolizate prin literele a, b, c, …, h �i pozi�ionate prin abaterea superioar�, numit� abatere fundamental�, ce se calculeaz� cu o serie de rela�ii.

Abaterile fundamentale la alezaje, pentru acelea�i simboluri, sunt egale �i de semn contrar. Astfel, toleran�ele situate deasupra liniei zero corespund simbolurilor A, B, C, …, H, iar pozi�iile lor se stabilesc cu ajutorul abaterii inferioare, care respect� rela�ia:

EIf = - esf Pentru toleran�ele alezajelor situate sub linia zero, simbolizate prin K, M, N, P, …, ZC,

pozi�iile lor se fixeaz� prin abaterea superioar� �i, pentru acela�i simbol de la arbore, respect� condi�ia:

ESf = - eif Cunoscând abaterile fundamentale (fiind calculate cu o serie de rela�ii), celelalte abateri,

nefundamentale, se determin� cu ajutorul rela�iilor:

ITd = esf – ei, respectiv ITd = es - eif ITD = ES – EIf, respectiv ITd = ESf – EI

În figura 4.1.a se arat� �i modul de ob�inere a ajustajelor în sistemul alezaj unitar prin combinarea simbolului H cu simbolurile arborilor.

Se ob�in ajustaje cu joc prin combinarea lui H cu simbolurile a, b, c, …, h, ajustaje intermediare prin combinarea lui H cu simbolurile j, k, m, n �i ajustaje cu strângere prin combinarea lui H cu simbolurile p, r, s, t, …, zc.

În figura 4.1.b se formeaz� ajustaje în sistemul arbore unitar, când se combin� simbolul h cu simbolurile respective de la alezaj.

Pentru a eviden�ia mai bine corela�ia dintre treptele de precizie (trepte de toleran��) �i simbolurile literale, se prezint� exemplul grafic din figura 4.2. Din reprezentare se remarc� rela�ia dintre simbolul literal �i abaterea fundamental�, care, pentru exemplul considerat

esf = - 0,06 mm la arbori �i EIf = +0,06 mm la alezaje,

adic� respect� condi�ia EIf = - esf. Pentru un simbol literal dat, corespunde o

singur� abatere fundamental�. Treapta de precizie ITx d� m�rimea toleran�ei �i intr� în simbolizare prin cifra respectiv�.

Fig. 4.2. Toleran�e �i abateri fundamentale pentru arbori �i alezaje


6

Din exemplul considerat rezult� c� EIf = 60 µm, esf = -60 µm, respectând condi�ia EIf = - esf, precum �i faptul c� pentru o dimensiune nominal� dat� (ND = Nd = 60 mm), un simbol literal dat (e, E) �i o treapt� de precizie dat� (xd = xD), toleran�ele respective sunt simetrice fa�� de linia zero.

c) Notarea dimensiunilor tolerate. O dimensiune tolerat� se noteaz�, dup� sistemul ISO, prin valoarea dimensiunii nominale, urmat� de simbolul toleran�ei, format dintr-o liter� �i o cifr�. Litera indic� abaterea fundamental�, respectiv pozi�ia toleran�ei fa�� de dimensiunea nominal�, iar cifra indic� treapta de precizie, respectiv m�rimea toleran�ei. De exemplu, ∅70e7 pentru arbore, ∅70E7 pentru alezaj.

Ajustajul se noteaz� prin dimensiunea nominal� comun� celor dou� piese constitutive, urmat� de simbolurile corespunz�toare fiec�rei piese, scrise sub form� de frac�ie, unde la num�r�tor se trece simbolul alezajului, iar la numitor simbolul arborelui.

Exemple: 78

90eH∅ ;

88

45gH∅ ;

78

70hF∅ .

Prezen�a simbolului H la num�r�tor, iar la numitor un simbol oarecare pentru arbore, indic� formarea ajustajului respectiv în sistemul alezaj unitar.

Dac� simbolul h este situat la numitor, iar la num�r�tor un simbol oarecare pentru alezaj, ajustajul format este în sistemul arbore unitar.

Ajustajul la care se folosesc simbolurile hH

poate fi considerat atât în sistemul alezaj

unitar, cât �i în sistemul arbore unitar. Din motive tehnologice, sistemul ISO permite ca precizia alezajului s� fie inferioar� cu o

treapt� decât precizia arborelui, axacu�ia alezajelor fiind mai dificil� decât a arborilor.

Exemplu: 78

90fH∅ .

d) Utilizarea simbolurilor. În sistemul ISO, m�rimile toleran�elor sunt stabilite f�r� s� fie condi�ionate de tipurile de ajustaje pe care acestea, prin împerechere, le formeaz�. Ajustajele se formeaz� alegând arbori �i alezaje de diferite precizii, cu pozi�ii relative corespunz�toare, astfel ca la împerechere s� se realizeze îmbin�ri cu diferite caractere de contact între suprafe�e.

Sistemul de ajustaje alezaj unitar (sau arbore unitar) constituie un caz de asamblare, mai economic.

Din mul�imea de toleran�e �i ajustaje care se pot forma, pe baza criteriului de economicitate s-au selec�ionat câmpuri de toleran�e, care formeaz� �iruri preferen�iale, cuprinse în STAS 8100/4-88.


7

INDICA�II PRIVIND ALEGEREA TOLERAN�ELOR �I AJUSTAJELOR

Pentru formarea unui ajustaj, în func�ie de valorile parametrilor calcula�i ai ajustajelor, se

recomand� utilizarea simbolurilor, atât pentru arbore cât �i pentru alezaj din preferin�a întâi. Dac� ajustajul astfel format nu satisface exigen�ele proiectantului, atunci se poate forma un ajustaj la care un simbol este de preferin�a întâia �i al doilea din preferin�a a doua. În al treilea rând pot fi acceptate ambele simboluri din preferin�a a doua.

Selec�ii de ajustaje în sistem alezaj unitar (extras din STAS 8100/4-88)

Alezajul unitar H6 H7 H8 H9 H10 H11 H12

H8/a9 H11/a11 H8/b9 H11/b11 H12/b12 H7/c8 H8/c9 H11/c11 H7/d8 H8/d9 H9/d10 H10/d10 H11/d11

H6/e7 H7/e8 H8/e9 H7/f7

H6/f6 H7/f6

H8/f8 H9/f9

H6/g5 H7/g6 H8/h8

AJU

STA

JE C

U J

OC

H6/h5 H7/h6 H8/h7

H9/h9 H10/h10 H11/h11 H12/h12

H6/j5 H7/j6 H8/j7 H6/k5 H7/k6 H8/k7 H6/m5 H7/m6 H8/m7 H6/n5

pt. D ≤ 3 H7/n6 H8/n7

H7/p6

pt. D ≤ 3 H8/p7 A

JUST

AJE

IN

TE

RM

ED

IAR

E

H8/r7 pt. D ≤ 100

H6/n5 pt. D > 3

H6/p5 H7/p6 pt. D > 3

H6/r5 H7/r6 H8/r7 pt. D > 100

H6/s5 H7/s6 H8/s7 H6/t5 H7/t6 H6/u5 H7/u6 H8/u7 H6/v5 H7/v6 H6/x5 H7/x6 H8/x7

H7/y6 H8/y7

AJU

STA

JE C

U S

TR

ÂN

GE

RE

H7/z6 H8/z7

Not�: Ajustajele îngro�ate sunt din preferin�a 1.


8

Selec�ii de ajustaje în sistem arbore unitar (extras din STAS 8100/4-88)

Arborele unitar h5 h6 h7 h8 h9 h10 h11 h12 A11/h11 B11/h11 D10/h9 D11/h11 E9/h8 F8/h6 F7/h7 F8/h8 G7/h6

AJUSTAJE CU JOC

H7/h6 H8/h7 H8/h8 H9/h9 H10/h10 H11/h11 H12/h12

JS7/h5 JS7/h6 JS8/h7 K7/h6 M7/h6

AJUSTAJE INTERMEDIARE

N7/h6 P7/h6 R7/h6 S7/h6 U7/h6 X7/h6

AJUSTAJE CU

STRÂNGERE

Z7/h6

Ajustajele cu joc se utilizeaz�:

- când piesele asamblate execut�, una fa�� de alta, în timpul func�ion�rii, o mi�care de rota�ie sau de transla�ie;

- când între piesele asamblate au loc deplas�ri relativ lente; - când piesele se monteaz� �i se demonteaz� des sau se înlocuiesc frecvent. M�rimea câmpurilor de toleran�� ale pieselor �i m�rimea jocurilor din asamblare depind,

în principal, de m�rimea �i caracterul solicit�rilor, de viteza de rota�ie sau de deplasare a unei piese fa�� de cealalt�, de durata mi�c�rii de rota�ie sau a deplas�rii, de lungimea asambl�rii, de regimul de temperatur�, de caracteristicile mediului în care func�ioneaz� asamblarea etc.

Ajustajele intermediare se utilizeaz�, de obicei, în cazurile în care piesele asamblate trebuie s� fie bine centrate, iar montarea �i demontarea lor trebuie s� se fac� relativ u�or, f�r� a deteriora suprafe�ele de contact.

Ajustajele cu strângere trebuie s� împiedice, la anumite solicit�ri �i anumite temperaturi ale regimului de lucru, deplasarea unei piese fa�� de alta în cadrul asambl�rii, f�r� a se mai folosi elemente suplimentare de fixare. Prin strângere, pe suprafe�ele de contact se creeaz� o stare de tensiune, a c�rei m�rime este propor�ional� cu m�rimea strângerii. Din cauza deform�rii materialului pieselor �i a dificult��ilor de montare �i demontare, ajustajele cu strângere se prescriu atunci când, pân� la sfâr�itul perioadei de func�ionare, nu este necesar� sau nu se prevede demontarea pieselor asamblate.

Observa�ie: prin aplatizarea microneregularit��ilor, strângerea efectiv� este mai mic� decât strângerea calculat� ca diferen�a dintre diametrul arborelui �i diametrul alezajului înainte de asamblare.

În cele ce urmeaz�, se prezint� câteva caracteristici �i domenii de utilizare a ajustajelor din sistemul ISO.


9

Tip Ajustajul Caracteristici. Domeniul de utilizare

H6/h5 ; H7/h6 ; H8/h7 ; H8/h8 ; H9/h9 ; H10/h10

; H11/h11 ; H12/h12

Ajustaje cu joc minim egal cu zero – jocul probabil este foarte mic Se recomand� a fi folosite astfel la asambl�ri fixe cu pozi�ionare precis� a pieselor �i cu posibilit��i de montare �i demontare u�oare �i frecvente (de exemplu la montarea ro�ilor de transmisie, la montarea axului pinolei în p�pu�a mobil� a ma�inilor-unelte etc.), în locul unor ajustaje intermediare de precizie mai mic� (la montarea capului bielei în loca�, la montarea excentricului pe arborele pompei cu excentric etc.), la asambl�ri mobile cu centrare �i ghidare foarte precise (la supapele cu arc, la articula�iile unor mecanisme de ma�ini �i aparate de precizie înalt�, la asamblarea în �ir a mai multor ro�i din�ate pe un arbore în cutiile de viteze), la asambl�ri mobile cu centrare bun� �i deplas�ri lente (la asamblarea piston-cilindru în ma�inile pneumatice, la asamblarea colierului excentricului în presele cu excentric, la asamblarea arm�turilor etc.).

H6/g5 ; H7/g6 ; G7/h6

Ajustaje cu jocuri foarte mici Se utilizeaz� la asambl�rile mobile din mecanismele de precizie înalt� cu solicit�ri reduse (la asamblarea axelor principale ale strungurilor mici de precizie înalt�, la capetele divizoare, la asamblarea ventilelor �i cuplajelor mecanismelor de precizie etc.), la asambl�rile fixe de pozi�ionare (la asamblarea �tifturilor de centrare în dispozitive, carcase �i corpuri, la �urubul capului de biel�, la montarea buc�elor de ghidare în dispozitivele de g�urit etc.).

H6/f6 ; H7/f6 ; H7/f7 ; H8/f8 ; H9/f9 ; F7/h7 ;

F8/h8

Ajustaje cu jocuri mici Se folosesc foarte frecvent la asambl�rile mobile din construc�ia de ma�ini (de exemplu la arbori în lag�rele de fric�iune cu ungere normal� �i cu func�ionare la temperaturi nu prea mari, la mecanismele mijlocii �i u�oare, la tijele de tache�i în ghidaje, la bol�urile din manivel�, la ro�ile din�ate libere pe arbori, la montarea suportului port-cu�it pe sania strungului etc.).

H6/e7 ; H7/e8 ; H8/e9 ; E7/h8

Ajustaje cu jocuri mijlocii Se recomand� la asambl�ri scurte, care func�ioneaz� cu tura�ii mari sau la asambl�ri de lungime mare care func�ioneaz� cu tura�ii mijlocii �i mici (de exemplu la arborii în lag�re de fric�iune mult distan�ate între ele, la arborii ce se reazem� în mai mult de dou� lag�re, la arborii coti�i �i la arborii de distribu�ie în lag�rele lor, la lag�rele turbogeneratoarelor etc.).

H7/d8 ; H8/d9 ; H9/d10 ; H10/d10 ; H11/d11 ;

D8/h9

Ajustaje cu jocuri mijlocii, mai mari decât ale precedentelor Se folosesc, de regul�, în diferite asambl�ri ale ma�inilor grele (de exemplu la îmbin�rile arbore-lag�r de fric�iune în turbine, laminoare �i ma�ini ce func�ioneaz� cu �ocuri, la montarea unor ro�i libere pe arbori etc.).

H7/c8 ; H8/c9 ; H11/c11

Ajustaje cu jocuri mari Se utilizeaz� când, în timpul func�ion�rii, piesele mobile trebuie s� fac� fa�� unor condi�ii de mediu �i solicit�ri nefavorabile (de exemplu la ma�inile agricole), când montarea �i demontarea pieselor trebuie s� de fac� foarte u�or sau atunci când, în timpul func�ion�rii, jocul dintre piese se reduce datorit� înc�lzirii în mai mare m�sur� a arborelui (de exemplu la tija supapei în buc�a de ghidare a motorului cu ardere intern� etc.).

AJU

STA

JE C

U J

OC

H8/a9 ; H8/b9 ; H11/a11 ; H11/b11 ; H12/b12 ;

A11/h11 ; B11/h11

Ajustaje cu jocuri foarte mari Sunt utilizate mai mult la asambl�rile unor ma�ini �i utilaje care, în timpul func�ion�rii, sunt expuse murd�riei �i unor solicit�ri nefavorabile, ca, de exemplu, ma�inile agricole �i utilajele de construc�ie.

H6/j5 ; H7/j6 ; H8/j7 ; J7/h6

Ajustaje cu jocuri probabile mici �i cu strângeri foarte mici �i pu�in probabile Se recomand� a fi utilizate la asambl�ri fixe, cu montare �i demontare u�oar�, pentru evitarea deforma�iilor (de exemplu la montarea ro�ilor din�ate cilindrice �i conice fixate cu pene, la montarea ro�ilor melcate �i a capacelor la corpuri, la asamblarea buc�ei conice în lag�rul p�pu�ii fixe a unor strunguri, la centrarea semicuplajelor etc.).

AJU

STA

JE

INT

ER

ME

DIA

RE

H6/k5 ; H7/k6 ; H8/k7 ; K7/h6

Ajustaje cu strângeri probabile mici �i jocuri cu probabilitate mic� Se pot utiliza în cazul asambl�rilor precise cu montaj u�or �i lipsite de vibra�ii (de exemplu la montarea ro�ilor din�ate mici cu mers lini�tit, la asamblarea bol�ului de piston în piston, la montarea pieselor cu excentric etc.).


10

Tip Ajustajul Caracteristici. Domeniul de utilizare

H6/m5 ; H7/m6 ; H8/m7 ; M7/h6

Ajustaje cu strângeri probabile mai mari �i jocuri probabile mici Sunt recomandate la asambl�ri precise �i foarte precise, cu centrare foarte bun� (joc limitat la minim), de exemplu la montarea camelor pe ax, la asamblarea ro�ilor în trepte pe arborii ma�inilor de rectificat, la montarea ro�ilor din�ate conice pe arborii reductoarelor etc.

H6/n5 (pentru D < 3 mm); H7/n6 ; H8/n7 ;

N7/h6

Ajustaje cu strângeri probabile mari �i jocuri probabile extrem de reduse Se utilizeaz�, cu prec�dere, la asambl�rile supuse unor solicit�ri dinamice în timpul exploat�rii �i la asambl�rile care trebuie asigurate, suplimentar, cu o strângere (de exemplu, la unele buc�e cu pere�i sub�iri �i f�r� pene, la montarea unor ro�i din�ate pe arborii ma�inilor de forjare, la montarea buc�elor în cilindrii pompelor de mare presiune etc.).

H8/p7 ; H8/r7 (pentru D � 100 mm)

Se utilizeaz� rar �i numai în cazurile când jocurile posibile, cu o probabilitate extrem de redus�, trebuie s� fie foarte mici.

H6/n5 (pentru D > 3 mm)

Ajustaje cu strângeri foarte mici Se prescrie la asambl�ri foarte precise, supuse la solicit�ri dinamice relativ mici (de exemplu, la asamblarea bol�ului de piston cu pistonul în motoarele tractoarelor).

H6/p5 ; H7/p6 ; P7/h6

Ajustaje cu strângeri mici Se folosesc, în general, pentru fixarea pieselor cu solicit�ri reduse sau în prezen�a unui element suplimentar de fixare (pan� etc.), montarea �i demontarea f�cându-se f�r� pericolul deterior�rii suprafe�elor de contact (de exemplu, la montarea ro�ilor pe arbori în prezen�a penelor, la asamblarea cuzine�ilor în lag�re, la montarea rulmen�ilor pe arbori �i în loca�ul carcasei etc.).

H6/r5 ; H7/r6 ; H8/r7 (pentru D > 100 mm) ;

R7/h6

Ajustaje cu strângeri mijlocii Sunt recomandate pentru asambl�ri cu solicit�ri mici. Ele asigur� o fixare de rezisten�� medie la piesele din aliaje feroase �i o fixare u�oar� la piesele din metale �i aliaje neferoase (de exemplu, la buc�ele presate în lag�re, la asamblarea capetelor de biel�, la fixarea rotorilor de pompe pe arbore etc.).

H6/s5 ; H7/s6 ; H8/s7 ; S7/h6

Ajustaje cu strângeri mari Se utilizeaz� la asambl�rile demontabile �i nedemontabile cu solicit�ri apreciabile. Dac� piesele au dimensiuni mari (peste 80 mm), se recomand� ca asamblarea s� se fac� prin înc�lzirea prealabil� a alezajului (de preferat în cuptoare electrice) sau prin r�cirea prealabil� a arborelui (în dioxid de carbon solid sau lichid). Exemplu: la montarea c�m��ii de cilindru în cilindrul motoarelor cu ardere intern�.

H6/t5 ; H7/t6

Ajustaje cu strângeri foarte mari Se utilizeaz�, de obicei, la asambl�ri nedemontabile, cu solicit�ri dinamice mari (de exemplu, la asamblarea prin presare a scaunului supapei în chiulasa motorului, la montarea semicuplajelor pe arbori, la montarea permanent� a ro�ilor din�ate mari pe arbori etc.).

H6/u5 ; H7/u6 ; H8/u7 ; U7/h6

Ajustaje cu strângeri extrem de mari Dau strângeri de ordinul 1 ‰ din dimensiune �i se prescriu pentru asambl�rile permanente cu solicit�ri mecanice �i termice foarte mari, de exemplu, la montarea bandajelor de o�el pe ro�ile de locomotiv�, la montarea ro�ii de locomotiv� pe osie etc. Asamblarea se face prin presare cu ajutorul unei prese speciale cu lubrifiere �i, de regul�, prin înc�lzirea alezajului sau r�cirea arborelui. Strângerea maxim� se verific� prin m�surarea prealabil� a dimensiunilor efective ale pieselor �i prin calcul, iar presarea trebuie controlat� cu ajutorul dinamometrului pentru a se evita eventualele suprasolicit�ri.

AJU

STA

JE C

U S

TR

ÂN

GE

RE

H6/v5 ; H7/v6 ; H6/x5 ; H7/x6 ; H8/x7 ; X7/h6 ; H7/y6 ; H8/y7 ; H7/z6 ;

H8/z7 ; Z7/h6

Ajustaje cu strângere cu caracter special Se utilizeaz� în anumite cazuri speciale �i pe baza unei analize prealabile, din care s� rezulte c� strângerea minim� posibil� asigur� trensmiterea for�ei sau a momentului de regim, iar strângerea maxim� posibil� nu d� suprasolicit�ri în materialul pieselor.


11

Toleran�ele dimensiunilor libere

Cotele (dimensiunile) f�r� indica�ii de toleran�e pe desen sunt cotele de importan�� secundar�, care se mai numesc �i cote sau dimensiuni libere, deoarece ele apar�in, de obicei, suprafe�elor care nu intr� în contact func�ional cu alte suprafe�e �i, deci, nu formeaz� ajustaje sau nu sunt componente importante ale lan�urilor de dimensiuni. De re�inut îns� c� aceste cote au influen�� asupra greut��ii �i gabaritului produselor. Abaterile limit� standardizate ale acestor cote sunt date in tabelul de mai jos.

Abateri limit� pentru dimensiuni liniare f�r� indica�ii de toleran�e (conform STAS 2300-75)

Abateri limit�, mm Execu�ie Dimensiuni nominale, mm

fin� mijlocie semimijlocie grosolan� Pân� la 6 (inclusiv) ±0,05 ±0,10 ±0,20 ±0,50 Peste 6 la 30 ±0,10 ±0,20 ±0,50 ±1,00 Peste 30 la 120 ±0,15 ±0,30 ±0,80 ±1,50 Peste 120 la 310 ±0,20 ±0,50 ±1,20 ±2,00 Peste 310 la 1000 ±0,30 ±0,80 ±2,00 ±3,00 Peste 1000 la 2000 ±0,50 ±1,20 ±3,00 ±5,00 Peste 2000 la 4000 - ±2,00 ±4,00 ±8,00 Peste 4000 - ±3,00 ±5,00 ±10,00

Indicarea pe desen a gradului de execu�ie pentru cotele libere se face printr-o not� general�, ca, de exemplu: Execu�ie mijlocie STAS 2300-75. În mod obi�nuit, abaterile limit� ale acestor cote nu se verific�, dar, cu acordul p�r�ilor, ele se pot verifica, prin sondaj, pentru a se stabili dac� gradul de execu�ie a fost respectat.

Înscrierea pe desen a toleran�elor la dimensiuni liniare �i unghiulare �i a ajustajelor Toleran�ele la dimensiuni liniare �i unghiulare se înscriu, în conformitate cu ISO 406:91, imediat dup� cotele la care se refer�. Simbolul câmpului de toleran�� se înscrie în rând cu cota, având aceea�i dimensiune nominal� a scrierii cu textul cotei. Valorile abaterilor limit� au dimensiunea nominal� mai mic� decât cea a cotei. Pe desenele de execu�ie toleran�ele se pot înscrie în unul din urm�toarele moduri:

- prin simbolul câmpului de toleran��, mod utilizat foarte rar (fig. 4.3); - prin valorile abaterilor limit�, valoarea abaterii superioare fiind deasupra valorii abaterii

inferioare �i precedate de semnul aferent (+ sau -) (fig. 4.4); - prin simbolul câmpului de toleran�� urmat, între paranteze, de valorile abaterilor limit�

(fig. 4.5).

Fig. 4.3 Fig. 4.4 Fig. 4.5


12

Dac� pe aceea�i suprafa��, pentru aceea�i dimensiune nominal� toleran�ele sunt diferite, atunci zona respectiv� se delimiteaz� printr-o linie sub�ire, trasat� numai în vedere (fig. 4.6). Toleran�ele la dimensiunile elementelor componente ale unui ajustaj, reprezentate asamblat, se indic� într-unul din modurile:

- prin simbolurile câmpurilor de toleran�� (simbolul câmpului de toleran�� al alezajului fiind la num�r�tor iar cel al arborelui la numitor) scrise sub form� de frac�ie cu linie oblic�, cu linie orizontal�, f�r� linie de frac�ie sau simetric fa�� de cot� (fig. 4.7);

- prin valorile abaterilor limit�, precizând piesa la care se refer� toleran�a, prin indicarea num�rului de pozi�ie (fig. 4.8);

Fig. 4.6 Fig. 4.7 Fig. 4.8

- prin simbolurile câmpurilor de toleran��, urmate de valorile abaterilor limit� înscrise între paranteze (fig. 4.9);

Înscrierea toleran�elor la dimensiuni unghiulare se indic� prin valorile abaterilor limit�, gradele �i minutele fiind exprimate în numere întregi (fig. 4.10).

Fig. 4.9 Fig. 4.10

curs4-tcd

Documents