curs zugrav

7/22/2019 Curs Zugrav

1/168

Proiect cofinanat din Fondul Social European prinProgramul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!


2/168


3/1681

SUPORT CURSZugrav - Ipsosar - Vopsitor - Tapetar

Iai, 2011


4/1682


5/1683

CUPRINS

1. Modulul I - COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA

2. Modulul II- EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE

3. Modulul III IDENTIFICAREA SARCINILOR SI PLANIFICAREA ACTIVITATII

4. Modulul IV APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUTIE SI DECONTROL AL CALITATII

5. Modulul V IDENTIFICAREA MATERIALELOR DE BAZA, FOLOSITE LALUCRARILE DE ZUGRAVELI IPSOSARII, TAPETARI SI VOPSITORII

6. Modulul VI UTILIZAREA UNELTELOR, SCULELOR SI DISPOZITIVELORSIMPLE, MANUALE SI MECANIZATE

7. Modulul VII- RESPECTAREA NTSM SI PSI

8. Modulul VIII - PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU LUCRARI DEZUGRAVELI SI VOPSITORII SIMPLE

9. Modulul IX - PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU LUCRARI DEZUGRAVELI SI VOPSITORII DE CALITATE SUPERIOARA

10. Modulul X - PREPARAREA SOLUTIILOR SIMPLE DE LUCRU

11. Modulul XI - APLICAREA SI PRELUCRAREA STRATURILOR SUPORTPENTRU EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOARA SI AZUGRAVELILOR SPECIALE

12. Modulul XII- EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOARASI A ZUGRAVELILOR SPECIALE

13. Modulul XIII- EXECUTAREA LUCRARILOR COMPLETE DE ZUGRAVELI DECALITATE SUPERIOARA SI VOPSITORII OBISNUITE IN ULEI

14. Modulul XIV- EFECTUAREA LUCRARILOR DE TAPETARI

15. Modului XV- EFECTUAREA LUCRARILOR DE IPSOSARII

16.Aplicaii

17. Glosar de termeni

pag. 4

pag. 20

pag. 28

pag. 33

pag. 42

pag. 48

pag. 59

pag. 73

pag. 86

pag. 92

pag. 96

pag. 105

pag. 117

pag. 125

pag. 135

pag. 150

pag. 163


6/1684

MODULUL 1. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNC

CAPITOLUL I

1. Ce este comunicarea?

Este o ntrebare la care au ncercat s ofere rspuns toi autorii literaturii de specialitate.De niiile sunt numeroase i diferite. n cele ce urmeaz vom prezenta dou dintre acestea, mailargi ca sfer de cuprindere.

Foarte simplu,comunicarea este de nit ca un proces prin care sunt schimbate informaiisub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise .a. ntre dou sau mai multepersoane, numite interlocutori, sau mai formal, emitori i receptori.

Comunicarea este un proces dinamic, a at ntr-o permanent transformare. Societatea existdatorit comunicrii, ea nseamn comunitate i este vzut ca un proces care implic participaredin partea membrilor unei societi

2. Modelul de comunicare Shannon-Weaver Orice stiinta, orice domeniu de ceretare are nevoie de un model. Si in domeniul comunicarii,s-a incercat de-a lungul timpului crearea unui astfel de model cat mai complet.

Vom analiza in continuaremodelul de comunicare Shannon-Weaver

RASPUNS (FEED-BACK)

Ceva exprimat (spus) nu nseamnaneaparat deja ceva auzit. Auzit nu nseamna neaparat deja ceva nteles.

Inteles nu nseamna neaparat deja cevacu care sa de acord. A de acord nu nseamna deja ceva ce se va aplica. Aplicat nu nseamna nici pe departementinut.


7/1685

Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are cateva elementecaracteristice:

existenta a cel putindoi parteneri emitator (cel care trimite mesajul) si receptor (celcare primeste mesajul) - intre care se stabileste o anumita relatie;

capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumitcod cunoscut de ambiiparteneri (de mentionat este faptul ca, in general, in orice proces de comunicare parteneriijoaca pe rand rolul de enuntiator si receptor);

existenta unuimesaj ce poate un sentiment, o idee, un gand. Mesajul are ca scopinformarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni, etc.

existenta unuicanal/mijloc de transmitere a mesajului.

existenta unui raspuns feedback un mesaj speci c prin care emitentul primeste de ladestinatar un anumit raspuns cu privire la mesajul comunicat, fapt care permite continuareacomunicarii

se realizeaza intr-un anumitcontext spatio-temporar. Contextul este foarte important pentruca aceleasi cuvinte vor suna

altfel intr-un birou decat intr-un mediu neo cial.

este in uentat de o serie debariere de comunicare , perturbatii care intervin in comunicaresi care reduc delitatea transferului de mesaj.

n acest context, se impunedistincia dintre informare i comunicare, termeni adeseaconfundai.

Altfel spus, termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ i revine exclusireceptorului, n timp ce comunicarea vizeaz un sistem de relaii interactive. Informarea const deci n relaionarea oamenilor cu faptele, iar comunicarea n relaionarea interpersonal.

3. Ascultarea activa

Informarea

- tine exclusiv de transferul decontinut (emisie si receptare);- se refera la situatiile in carerolul activ ii revine exclusivreceptorului;

Informarea functioneaza intr-un singur sens, de la emitentcatre receptor.

Comunicarea

- se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbareacomportamentului celuilalt;- vizeaza un sistem de relatii interactive;- consta in relationarea interpersonala.

Comunicarea se realizeaza in mai multe directii, fiecareemitent devenind la randul lui receptor si invers, in cadrulaceleiasi secvente de comunicare. Comunicarea implicaexistenta feedback-ului.


8/1686

3. Ascultarea activDesi poate parea paradoxal, cel mai di cil lucru in procesul de comunicare, e ca se desfasoara

fata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia, e ca il purtam cu mai multi parteneri deodatain cadrul unor intalniri esteASCULTAREA.

De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolul nostru este de a gasipunctele slabe ale celui din fata noastra, de a anticipa ceea ce vrea sa spuna, de a pregati unraspuns imediat. O alta abordare uzuala a procesului este de a considera apriorii nesemni cativmesajul si implicit informatia furnizata de interlocutor.

NU UITATI!: a nu acorda respect partenerului de dialog nu inseamna un punct castigat ci unulpierdut.

1. Ascultati toate cuvintele inainte de a decodi ca mesajul

2. Percepeti sentimentele si starea partenerului de dialog inainte de a trage concluzii. Uneori poatespune mai multe decat mesajul in sine.

3. Recunoasteti barierele ce se opun comunicarii in acel moment.

4. Incurajati dialogul prin comunicare verbala sau nonverbala (expresii si gesturi).

5. Concentrati-va asupra esentialului dar nu pierdeti total din vedere detaliile. De cele mai multe ormesajul este complet doar atunci cand toate detaliile sunt spuse.

6. Parafrazati des in timpul conversatiei, pentru a siguri ca ati inteles corect

7. Pastrati contactul vizual cu partenerul de dialog

8. Folositi cu masura si precautie intonatia si expresia fetei. Dupa terminarea dialogului, memoriavizuala lasa o amprenta deosebita si de multe ori induce confuzie si deruta.

9. Puneti intrebari directe si deschise.

10. Nu intrerupeti vorbirea directa a interlocutorului.

11. Nu va prefaceti ca ascultati

12. Nu considerati ca detineti monopolul adevarului si ca parerea dvs este cea mai buna.

13. Nu faceti presupuneri si nu va impuneti punctul de vedere.

14. Nu trageti concluzii pripite.


9/1687

Care sunt calitile unui bun asculttor?

Deschiderea, disponibilitatea de a comunica, de a stabili relatii, si de a asculta.

Receptivitatea, in sens de manifestare a intersului fata de celalalt, de dorinta de a primi mesajelesale.

Empatia. Capacitatea de intelegere si rezonanta emotionala cu cel cu care comunici.

Acceptarea partenerului de discutie, o pozitie pozitiva lipsita de ironie sau agresivitate.

Rabdarea, capacitatea de a astepta ca persoana sa se deschida, sa vorbeasca, care esteasociata cu o buna toleranta la frustrare.

Implicarea si prezenta in relatie, nu doar zica ci mai ales mentala si emotionala.

Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului, astfel incat acesta sa poata sti ca este

ascultat cu interes si ca celalalt intelege ceea ce spune. Aceste feedback-uri includ elementeverbale, precum si elemente de mimica si pantomimica si se refera mai ales la adecvareaacestora la situatie si persoana.

Obstacole pentru o buna ascultare:

mesajul supraincarcat si concentrarea asupra tuturor datelor duce la pierderea ideii esentiale (din!cauza copacilor nu se observa padurea);

lipsa atentiei de multe ori ascultatorul pare interesat doar pentru a-i oferi confort vorbitorulu! Atentia poate de fapt orientata spre afaceri, preocupari sau probleme personale etc;

stimulii zici frig, zgomot, o alta conversatie auzita in paralel;!

critica exprimarii si a infatisarii din cauza prejudecatilor si perceptiilor personale multi oamen!au tendinta sa-i judece spontan pe ceilalti in legatura cu modul in care se infatiseaza si in carevorbesc. Aceasta atitudine de snobism comunicational creeaza arti cial categorii de persoane pecare merita sau nu merita sa le asculti;

evaluarea subiectului ca ind neinteresant aceasta este o justi care rationala pentru a nu! asculta, insa aprecierea in acest caz este facuta inaintea discursului;

evitarea ascultarii di cile multe persoane nu sunt obisnuite sa asculte intamplari detaliate care!nu ii privesc direct;

gandirea poate prelucra 800 de cuvinte pe minut, iar vorbitorii pot debita maximum 200 de cuvint!pe minut din aceasta diferenta rezulta un timp de rezerva pe care unele persoane o pot utilizain vederea explorarii viziunii interlocutorului;

presupunerea falsa ca ascultarea este o activitate fundamental pasiva de fapt ascultatorii buni!

sunt foarte activi: pun intrebari, parafrazeaza ideile vorbitorului, se asigura ca au inteles sensul.Nici tacerea nu inseamna pasivitate: ascultarea este obositoare, consuma energie mentala sisolicita sistemul nervos in mare masura.


10/1688

CAPITOLUL II

1.Mijloacele de comunicare

(prin ce comunicm?)

Mesajul pe care o persoana vrea si poate sa il transmita poate de natura:scris, verbalsau nonverbal.

Comunicarea scris Trebuie sa intelegem comunicarea scrisa prin cele trei aspecte ale sale obligatoriu de

urmarit:

1. Evidentierea clara a obiectivelor a. Care este scopul unui documentb. Care sunt urmarile pe care le avem in vederec. Redactarea unui document este o forma de comunicare si nu o acoperire birocratica.

2. Receptorul mesajuluia. Cui se adreseaza mesajul. Este receptorul ales personajul indreptatit sa primeasca acest

mesaj?b. Care este nivelul de cunostinte al receptorului despre informatiile prezentate in mesaj?

Este foarte posibil ca receptorul sa e format din mai multe persoane ecare cu nivelul sau depregatire profesionala, ecare cu un set diferit de abilitati in comunicare.

c. Care sunt abilitatile de comunicare ale receptorului?

d. Care este gradul de simpatie si sensibilitate existent intre noi si receptor?e. Care este starea profesionala si mentala a receptorului? (care sunt sarcinile lui, ocuparea

profesionala in general si la acel moment de timp, relatia acestuia cu subiectul mesajului, stareade oboseala si de surmenaj, puterea lui de decizie si in uenta in cadrul procesului ce face obiectulmesajului).

3. Mesajul in sinea. Necesitatea acestuia: este necesara transmiterea mesajului in forma scrisa? Nu trebuie sa

omitem faptul ca un mesaj transmis verbal poate realiza o apropiere suplimentara fata de interlocutor,poate induce o crestere calitativa a relatiei manager-angajat, poate o forma de motivare.

b. Respecta procedurile? Avem calitatea ca manager sau angajat sa transmitem acestmesaj?

c. Avem abilitatile necesare pentru a scrie acest mesaj? Uneori trebuie sa admitem ca un


11/1689

document prost intocmit poate produce mai multe daune decat un mesaj transmis verbal chiar cuinadvertentele si punctele slabe pe care le poate avea.

d. Trebuie sa analizam foarte exact necesitatea lui profesionala si nu in ultimul rand trairilenoastre emotionale; trebuie mesajul transmis la acel moment de timp?

Consideraii generale asupra redactrii unui document

1. Stabiliti in scris obiectivele documentului2. Stabiliti ideile de baza care vor reprezenta esenta documentului3. Ordonati ideile in functie de obiective4. Structurati planul in functie de tipul de document pe care il aveti in vedere5. Fiecare fraza sau propozitie trebuie sa e e cienta. De aceea trebuie sa scrieti scurt si

concis, in termeni intelesi si apreciati de catre receptorul mesajului. Incercati sa gasiti o forma decomunicare care sa e inteleasa de cat mai multi dintre receptori. Nu uitati ca cei cu care comunicatinu sunt o masa compacta si reprezinta personalitati distincte.

6. Incercati sa nu alterati mesajul prin imixtiunea naturii umane. Pe cat de reala este aceasta,pe atat subiectivismul pe care il introduce va produce pagube. Cel care receptioneaza mesajul vaprivi aspectul sentimental al acestuia ca pe ceva inadecvat care nu poate, in cel mai bun caz, decatsa scada calitatea procesului de comunicare. Daca simtim imperios nevoia de a umaniza mesajulatunci este recomandat sa pastram forma impersonala a acestuia si implicit calitatea profesionala sisa transmitem apoi verbal sentimentele sau gandurile noastre.

Oricum hartia nu va re ecta ceea ce traim.7. Respectati procedurile de adresare si redactare acceptate in cadrul organizatiei. In acest

fel, mesajul va analizat prin prisma continutului si calitatii sale si nu va suporta critici legate dforma.

Gradul de formalism al unui document trebuie sa e in stransa corelatie cu relatia pe care oaveti cu cel caruia ii transmiteti mesajul precum si cu obiectivele mesajului.

n cadrul institutiilor este inevitabil aceast form de comunicare. Ea se concretizeaz ndocumente precum:

Procesul verbal reprezint un document o cial n care se nregistreaz o anumit constataresau se consemneaz pe scurt discutiile si hotrrile unei anumite adunri

Minuta este un document care consemneaz anumite lucruri, asemnndu-se cu procesulverbal de constatare. Se deosebeste de acesta prin faptul c ea nregistreaz si propunerisau actiuni ntreprinse la un moment dat care urmeaz a completate ulterior

Referatul este documentul scris n care sunt prezentate aspecte concrete, date si aprecieri


12/16810

n legatur cu o anumit problem, precum si propuneri de modi care a situatiei existente.Structura sa este compus din: prezentarea succint a problemei abordate; concluzii si propuneri; semntura.

Raportul cuprinde o relatare a unei activitti (personale sau de grup). Se face din o ciu saula cererea unui organ ierarhic. Se bazeaz pe cercetri amnuntite, schimburi de experient,diverse documentri.

Structura raportului: 1. Introducere:

este obligatorie chiar daca poate structurata intr-o singura fraza poate pune in evidenta contextul in care este redactat raportul managerial; la cerere

sau ca urmare a unei initiative proprii precum si contextul in care este realizat 2. Scopul raportului:

motivul realizarii raportului obiectivele raportului subiectele atinse sau cele pe care nu isi propune sa le atinga modalitatea de redactare a documentului: se prezinta pe scurt argumentele

3. Continutul raportului: poate avea exclusiv una dintre formele mentionate anterior (de activitate, situatie,

strategic) sau poate un mixt intre acestea pentru a evita neclaritati si lipsa de fond este bine sa concluzionam de la bun inceput

care este obiectivul raportului. Este foarte posibil ca un raport initial conceput ca unul de activitatesau situatie sa se transforme pe parcurs in unul de tip strategic. In general aceste transformariar trebui sa aiba loc atunci cand raportul este adresat unui factor de decizie. Din pacate insa, seintampla exact invers. Cu cat destinatarul ocupa o functie mai inalta, cu atat primeste mai putinesugestii si cai posibile de actiune si cu atat mai putin recomandari

in cadrul cuprinsului este mult mai importanta coerenta si abordarea logica decatforma pe care o ia redactarea

nu incercati sa eludati sau sa alterati informatia in mod constient sau involuntar

4. Concluziile raportului:

liste de a rmatii clare si concise care exprima rezumatul cuprinsului

nu se vor introduce date sau argumente noi

5. Recomandari:

este etapa in care este permisa exprimarea opiniei personale

se recomanda de catre expeditor alegerea unei anumite cai de actiune


13/16811

recomandarea va insotita de argumentele proprii

se va intocmi o lista cu toate persoanele care, in viziunea autorului, sunt sau vor implicate in procesul aferent subiectului raportului

Memoriul este o prezentare amnuntit si documentat a unei probleme, a unei situatii.

Structura unui memoriu este urmtoarea: formula de adresare; numele, prenumele, functia si adresa celui care l-a ntocmit;

prezentarea si analiza problemei;

solutii preconizate;

semntura;

functia adresantului si organizatia.

Darea de seam este documentul care cuprinde prezentarea si analiza activittii uneiorganizatii, ntr-o anumit etap sau justi carea unei gestiuni. Se prezint lunar, trimestrial,semestrial sau anual de ctre conducerea n fata salariatilor sau a actionarilor. Materialulprezentat este critic, evidentiind di culttile si cauzele lor, propunnd totodat si solutii deremediere.

De asemenea, forme ale comunicarii scrise mai pot :

note,

circulare,

propuneri,

decizii,

scrisori, etc.

Comunicarea scrisa are avantajul unei pregtiri atente a mesajului, care i confer claritate,precizie i posibilitatea utilizrii unor procedee corespunztoare.

Marele dezavantaj const n faptul c necesit mult timp pentru reacie, iar costurile suntridicate, att cele directe (hrtie, tipar, transmitere), ct i cele indirecte (arhivare, deteriorareamediului).

Pentru a e cient, comunicarea scris trebuie s e formulata intr-o maniera pozitiv, careine de: politee, consideraie, claritate, concizie, completitudine i mod de organizare.

Documentele scrise este bine sa e ntocmite cu multa grij, respectndu-se catevarecomandari: redactare ngrijit si estetic; limbaj simplu, fr a exagera n acest sens;


14/16812

stilul energic pentru a sugera siguranta si ncrederea n sine; evitarea amnuntelor neimportante; evitarea promisiunilor ce nu pot respectate; evitarea unor critici nefondate.

Comunicarea verbal

Folosete limbajul oral i este utilizat pe scar foarte larg, reprezentnd aproximativ 70-75% din timpul destinat comunicrii.

O importan deosebit o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel nct acestas e convingtor, clar, scurt i precis pentru a-i atinge inta.

Aceast modalitate de comunicare prezint o serie de avantaje:schimb rapid de informaii directe, adeseori sub forma dialogului,personalizarea relaiei ef-subaltern,

exibilitatea exprimrii, folosirea chiar a jargonului (limbaj specializat al unei colectiviti),costuri mai reduse etc.

Adresarea verbal are i dezavantaje, legate de faptul c dialogul poate conduce la pierderede timp i nu se ncheie ntotdeauna cu acordul prilor, iar n cazul transmiterii succesive, prin trepteierarhice, se poate pierde i o parte a informaiilor, deoarece sunt ltrate de ecare ef ierarhic.

De obicei oamenii cnd vin n contact cu altii iau o gur serioas, o cial care provoac oimpresie rece. Sunt rezervati n discutie, de aceea este greu s comunici cu ei.

Sunt si oameni care zmbesc de la prima ntlnire si se poart att de prietenos nct discutiase desfsoar de la sine.Nu exist o retet perfect pentru o buna comunicare, ns folosind zmbetul, tonul prietenesc,

ascultarea atent, privitul n ochii celuilalt putem rezolva multe probleme nc de la nceput.

Printre regulile unei comunicri e ciente se numr:

orientarea pozitiv a comunicrii (pe fapte plcute, stimulative) comunicarea trebuie s e bilateral (permite schimbul de mesaje, punerea de ntrebri) comunicarea sa e securizat (nu un prilej de abuz afectiv, emotional al unui asupra

celorlalti) concordanta comunicrii verbale cu cea mimico-gestural evitarea ambiguittilor (subntelegerilor, incertitudinilor) evitarea suprapunerilor mesajelor (interventia peste cuvntul celuilalt) constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale)

Nu exist un stil de comunicare valabil pentru toti oamenii sau pentru toate situatiile, dar iatcteva reguli care pot s creasc sansa de succes n domeniul comunicrii:

- ecare s-si rezerve timp pentru dialog- s se asigure o atmosfera favorabila- s e obiectivi


15/16813

- s se evite contrazicerile directe, atacul la persoana si con ictele- s se dea rspunsuri clare si la obiect pentru a evita nentelegerea mesajului- s se evite ca unul din cei implicati in comunicare sa acapareze toata discutia- sa existe disponibilitatea de a lua n considerare punctele de vedere ale tuturor celor implicati

in discutie si de a le accepta dac sunt bune- crearea unor ocazii de feedback, oferind ocazia celor in discutie sa s explice si s

argumenteze opiniile sale

Comunicarea nonverbalconst n transmiterea mesajelor prin alt mijloc dect scrisul sau vorbitul, cum ar : gesturi,

mimic, micri ale corpului etc. i care sunt de fapt ,,mesaje pariale sau adiionale ce completeazconinutul mesajelor verbale. Poate un mijloc e cient de descifrare a mesajelor pe care le transmitemitentul. Limbajele neverbale, completate de limbajul paraverbal (forma vocal de limbaj neverbaprecum: in exiunea i tonalitatea vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare a cuvintelor, pauzel ntre cuvinte etc.) apeleaz la toate simurile noastre i se bazeaz pe seturi de simboluri care potavea un neles clar sau ambiguu. Principalele tipuri de comunicare neverbal sunt:

comunicarea senzorial se bazeaz pe ceea ce recepionm prin intermediul simurilor;

comunicarea estetic prin care se transmit diferite emoii artistice;

comunicarea nsemnelor (insigne, fanioane, uniforme) i a simbolurilor (titulaturdecoraii).

Cele mai utilizate mijloace de transmitere a mesajelor nonverbale sunt: limbajul corpului(expresia feei, a ochilor, poziia zic, n special a capului i a minilor), decorul biroului, modul d

folosire a spaiului i mbrcmintea.Formele de manifestare ale comunicrii neverbale cele mai e ciente sunt ilustrrile (cnd se

face apel la prezentarea unor obiecte) i manifestrile afective (stri emoionale, in exiunea vocii).

Limbajele neverbale nsoesc i comunicarea scris; ele sunt legate de aspectul gra c al foii,structura i formatul scrierii.

Specialitii consider comunicarea neverbal ca ind subtil i complex, iar gradul ei decontientizare este destul de redus i de aceea comunicm adesea neintenionat. n proporie de55% omul se exprim prin limbaj neverbal, 38% prin limbaj paraverbal i doar 7% prin limbaj verbPrin urmare, managerii trebuie s acorde atenie deosebit comunicrii neverbale, pentru a puteacomunica e cient cu subalternii. De fapt, e ciena comunicrii depinde de abilitatea managerului da combina cuvntul scris i verbal cu limbajul neverbal i paraverbal, pentru a exprima cu claritatesensul mesajului transmis.

Tacerea , departe de a lipsita de comunicare,este incarcata profund de semini catiicomunicative.

Cand suntem stingheriti, nestiind raspunsul la o intrebare, noi comunicam implicit ceva. Aceastatacere e deosebita de tacerea omului meditativ sau a omului plictisit sau de tacerea impusa prin,,reducerea la tacere.

Tacerea se leaga de ascultare si de receptionarea corecta a mesajelor. Folosind-o cupricepere, putem stimula comunicarea creand interlocutorului posibilitatea de a-si exprima ideilesau sentimentele care astfel ar ramas ascunse.

Limbajul spatiului . Ideea de la care se porneste este ca orice individ are tendinta de a-si


16/16814

revendica un spatial al sau, spatial din jurul trupului sau, pe care-l marcheaza imaginar, il consideradrept spatial sau personal, ca o prelungire a propriului sau trup. Incalcarea acestui spatiu bazeazaprofound individual, creand discomfort, stanjeneala si chiar stari con ictuale. Fiecare individ tindsa mentina o distanta intre el si celelalte persoane sau lucruri. In limbaj curent se spune ,,il tine ladistanta sau ,,prieten apropiat, ilustrand faptul ca relatiile interumane pot exprimate spatial.

In plan mai general, modul in care folosm spatiul de comunicare are determinatii culturale sisociale speci ce. In lumea afacerilor, de exemplu, spatiul este in relatie directa cu rangul individulupe masura ce avanseaza in functie, cresc dimensiunile biroului sau.

In privinta spatiului familial ( cel al casei de locuit) accesul persoanelor straine este extremede selective, in functie de relatiile pe care acestea le au cu proprietarul.Unele persoane sunt primatedoar in vestibul, altele in bucatarie, altele in sugragerie sau in dormitor.

Limbajul trupului are si el o semni catie aparte. Prin intermediul acestuia putem depistadaca o persoana relateaza un fapt adevarat sau o minciuna. De exemplu, daca in timpul conversatiei,persoana nun e priveste timp indelungat in ochi, daca isi framanta mainile in mod constant,dacaexercita o frecare asupra ochilor, daca is misca nasul si colturile gurii,este clar ca acea persoana nueste o persoana sincera in ceea ce ne comunica.

Totodata, prin limbajul trupului, putem deduce ocupatia unei persoane dar putem descoperisi modul ei de viata. O persoana imbracata decent, elegant, mereu ingrijita si care acorda o atentiemodului in care se prezinta in fata celorlalti este clar o persoana care traieste intr-un ambientintelectual, ocupand o functie importanta.

Gesturile, cum ar miscarea mainilor si a corpului, pozitia corpului (modul in care suntemasezati), orientarea (daca stam cu fata sau cu spatele catre interlocutor), contactul vizual (daca privimspre destinatarul mesajului sau nu) cat si intervalul de timp in care il privim, paralimbajul (vibratii avocii, variatii de inaltimii sunetelor, taria lor si capacitatea vorbirii, calitatea si tonul vocii).

Pentru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cate ori comunicam, trimitemin exterior mesaje si prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cand scriem sau vorbim, noi totucomunicam si altceva decat mesajul, uneori involuntar sau inconstient.

Elemente ale comunicarii non-verbale

Orientarea corpului:1. persoanele stau cu spatele la cei pe care doresc sa ii evite;

Postura:2. semnalele posturale care arata relaxare sau tensiune sunt corelate cu statutulpersoanei

Gesturile:3. frecventa crescuta a anumitor gesturi arata o stare de tensiune si disconfort sau lipsaonestitatii, de exemplu gesturile prin care se maseaza, freaca, strange, culege, inteapa o partea corpului aceste gesturi sunt descurajate in public

Privirea:4.

privirea directa: onestitate, intimitate, amenintare;

privirea intr-o parte: lipsa de interes si raceala;privirea evitanta poate transmite nesiguranta, lipsa increderii in sine etc.;

evitarea privirii: ascunderea sentimentelor, lipsa de confort sau vinovatie;


17/16815

miscarea ochilor in sus: incercarea de a ne aminti ceva;

miscarea ochilor in jos: tristete, modestie, timiditate, ascunderea unor emotii.

Zambetul:5.

poate exprima o complexitate de informatii: placere, bucurie, satisfactie, promisiune, cinism jena.

Mimica:6.

gura cu comisurile buzelor lasate poate indica tristete marcata;

fruntea incruntata: preocupare, manie, frustrare;

sprancene ridicate: mirare, surpriza;

nas incretit: neplacere;

buze stranse: nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii.

Postura corpului:7.

tinuta capului: in sus-persoane dominante, in jos- persoane supuse;

aplecarea corpului:

in fata interes pentru interlocutor, neliniste preocupare;-

relaxata detasare, plictiseala, autoincredere excesiva;-

Distanta:8.

zona intima (0 46 cm);

zona personala (46 122 cm) Corespunde distantei normale la care doi oameni converseazape strada sau intr-o incapere mare. Regula: daca partenerul se retrage sau face gesturi dedistantare, i sigur ca ai patruns in spatiul sau personal;

zona sociala (1,23 - 3.5 m) Este spatiul rezervat contactelor sociale, negocierilor, vanzarilor,relatiilor profesionale, vanzarilor, relatiilor profesionale;

zona publica (peste 3.5 m) Este spatiul in care comunicarea si relatia isi pierd caracterul

interpersonal; este vorba deja de un discurs public, cu caracter o cial, formal, ritual.Gestica:9.

ridicatul din umeri: neintelegere;

gestul acoperirii gurii: demascarea unei situatii de nesinceritate;

gesturi facute cu palma;

strangerea de mana: dominare (cu palma in jos), supunere (cu palma in sus), egalitatea (cupalma perpendiculara);

frecarea palmelor: asteptari pozitive;

inclestarea mainilor: frustrare, reprimare a atitudinii negative.


18/16816

2. Comunicarea Organizaional Spre deosebire de comunicarea interpersonala,comunicarea organizationalanu este unproces spontan si natural. Ea trebuieproiectata in asa fel incat sa permita:

coordonarea: proces ce are in vedere atingerea unui obiectiv prestabilit, necesar pentru realizareascopului nal al organizatiei

armonizarea: activitate ce are drept scop de nirea unui obiectiv comunPentru cursul de fata am considerat a necesara detalierea ultimului punct al acestei categorii

deoarece reda tipurile de comunicare adaptate la tipurile de organizare a institutiilor, iar aceastaadaptare ajuta la construirea mesajelor de comunicare interna.

Astfel:

comunicareadescendenta urmeaza, de obicei, relatiile de tip ierarhic, derulandu-se de la nivelulmanagementului de varf catre nivelurile de executie. Continutul este dat de decizii, reglementari,instructiuni, transmiterea de sarcini, solicitarea de informatii. Principala problema a acestui tip decomunicare o constituie marea probabilitate ca mesajul sa e ltrat in timp ce este vehiculat de laun nivel la altul, deoarece ecare nivel poate interpreta mesajele in functie de propriile necesitatisau obiective;

comunicareaascendenta consta in transmiterea de mesaje de catre subordonati se lor directi si,succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele se vehiculeaza cereri, rapoarte, opinii,nemultumiri. Rolul comunicarii ascendente este esential pentru e cienta procesului de comunicare,deoarece atesta receptarea mesajelor transmise de manageri. De asemenea, prin intermediul ei seinformeaza managementul de nivel superior asupra starii morale a personalului, asupra obstacolelor din calea comunicarii, nivelului si formei abaterilor inregistrate cel mai frecvent. Faptul ca mesajucircula de la executanti la manageri nu-l scuteste de ltrele cognitive sau psihologice. Astfel, in cazutransmiterii unor informatii, rapoarte, sugestii privind continutul muncii si modalitatile de imbunatatale acesteia, se i intermediari pot incercati de teama ca subordonatii lor ar putea apreciati desuperiori ca ind mai competenti decat ei; ori, in cazul in care informatia constituie un feedbackla un mesaj anterior, seful poate interpreta comunicarea subordonatului drept o incercare de a-itesta competenta profesionala ori autoritatea. In asemenea situatii, se pot instala blocaje cu efecteasupra capacitatii de control si mentinere a procesului de comunicare;

comunicarea peorizontala (sau laterala) se stabileste intre persoane sau compartimente situatela acelasi nivel ierarhic. Rolul acestui tip de comunicare este de a facilita coordonarea activitatilor cevizeaza obiective comune, excluzand interventia managerilor de nivel superior;

comunicareadiagonala este practicata in situatiile in care membrii organizatiei nu pot comunicaprin celelalte canale. Spre exemplu, in cazul utilizarii managementului prin proiecte, apar frecvencomunicarile diagonale intre echipa de proiect si restul compartimentelor structurii. Spre deosebirede comunicarile clasice, acest tip prezinta avantajele economiei de timp si costuri, ale folosirii unorelatii informale, ale potentarii unui climat bazat pe apreciere reciproca.

Stiluri de comunicare organizationalAdriana Ritt aminteste o clasi care a stilurilor de comunicare interna, asa cum este vazuta de

catre Smythe si colaboratorii sai:

de instruire ajuta angajatul sa-si cunoasca atributiile si modul in care sa le indeplineasca. E ocomunicare intr-un singur sens, de la superior la subordonat, desfasurata sub motto-ul Fa asta!

informativ este tot o comunicare intr-un singur sens prin care salariatul primeste doar informatiape care conducerea vrea sa i le dea, dupa principiul Fa asta pentru ca!


19/16817

consultativ comunicarea in dublu sens prin care salariatului i se ofera posibilitatea sa discute cusuperiorii sai si sa-si exprime pareri proprii, dupa reteta Sa discutam cum se face asta!

de implicare comunicarea de jos in sus care inlesneste schimbul de experienta

intre angajatii tineri si colegii care au o vechime mai mare in organizatie, prin indemnul Cum ai factu asta?

participativ implica personalul in procesul de luare a deciziilor, prin lansarea intrebarii Cum safacem asta?

Comunicarea intern are scopul de atrimite ctre categoriile de public intern mesajele potrivite pecare organizaia dorete s le difuzeze n societate. Printre bene ciile programelor de comunicareintern trebuie meionat n primul rand asigurarea e cienei. Stabilirea unui climat de lucru normadeschis, bazat pe colaborare i nelegere are efect direct asupra e cientizrii activitii.

Prin comunicarea intern este sprijinit mai buna performan a ecrui angajat- care are attinformaia necesar n realizarea activitii ct i nelegerea asupra organizaiei, asupra direciei ncare aceasta se ndreapt, asupra standardelor la care trebuie s se raporteze. Angajaii organizaieisunt, de asemenea, membri ai societii i ai comunitilor locale, citesc zilnic presa, i sunt nunele cazuri i clieni ai organizaiei. n ambele cazuri, acetia primesc i transmit la rndul lomesaje publicului larg. Opinia lor despre organizaie reprezint, n majoritatea cazurilor, o oglindira imaginii pe care o are organizaia n faa societii.

Comunicarea se realizeaz n cadrul organizaiei, indiferent dac se i ncearc sau nu s ocontroleze. Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cu managementul situat lavrful piramidei:

(1) Comunicarea curge de sus n jos sub form de instruciuni i informaii i

(2) Poate exista i o comunicare de jos n sus, sub forma propunerilor de proiecte sau a altor feluri

de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc are propriul su sistem de comunicare:(3) oamenii care lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaie comunic ntreei.

(4) Comunicarea are loc ntre grupuri de la acelai nivel

(5) i ntre niveluri ierarhice diferite

(6) n afar de aceste trasee ale informaiei din cadrul organizaiei, exist o mulime alte ci informalde comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaie de prietenie sau de rudenie cu alimembri ai personalului.

(7) Discuiile informale (mica brf) care n orete n toate organizaiile este o cale sigur prin cainformaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile.

Un program de comunicare bun poate crea o echip bine nchegat. Oamenii se cunosc ntre ei, tiucare este obiectivul organizaiei, cum s lucreze e cient i cum pot participa activ n cadrul organizaiefr a se limita doar la a-i face datoria, ceea ce i face mai valoroi pentru organizaie.


20/16818

CAPITOLUL III

1. Blocajele noastre din comunicare

Cu siguranta ecare dintre noi am avut, macar o data, o problema de comunicare cu sefulnostru sau cu cel pe care il coordonam. Orice problema de comunicare naste frustrari si framantari,dorinta de a intelege unde am gresit si ce se poate face pentru a remedia situatia. Ei bine, situatianu este deloc disperata, pentru ca exista cateva remedii simple.

In primul rand, trebuie sa intelegem ca blocajele in comunicarea organizationala sunt, pe de oparte, de natura personala (un anumit tip de personalitate, mod diferit de perceptie, lipsa deprinderiide a asculta) si, pe de alta parte, speci ce functiei ierarhice (de subordonat sau de manager).

In privinta primului tip de blocaje, de natura personala, capacitatea de a-l asculta pe celde langa noi se poate invata. Cu totii avem tendinta de a pseudo-ascultatori din cand in cand. Acest lucru este cu siguranta util, pentru ca energia noastra este limitata. In probleme importanteinsa, este bine sa ne ascultam interlocutorul, incercand sa eliminam blocajele. Un astfel de blocajeste comparatia. Avem tendinta ca, in loc sa-l ascultam pe partenerul nostru de discutie, sa necomparam cu el, sa incercam sa stabilim cine e mai competent, cine are mai multa dreptate,cine a gresit sau cat de jigniti ne simtim. Mesajul celuilalt ne trece astfel pe langa ureche.Recapitularea o practicam atunci cand, in loc sa m atenti la interlocutor, ne pregatim in minte unraspuns usturator sau bine construit, cu argumente solide, care sa ne transforme in invingatori indiscutia respectiva.

Tendinta exagerata de a vedea dincolo de vorbele partenerului pentru a a a ceea ce gandestesau urmareste cu adevarat, de a interpreta si de a analiza in detaliu vorbele, tonul, gesturile sauprivirea celuilalt ne impiedica sa intelegem cu adevarat ceea ce interlocutorul tocmai ne comunica.

Filtrele se refera la tendinta de a selecta doar informatiile care ne convin, care ne con rma

asteptarile sau care sunt legate strict de domeniile noastre de interes. A pune etichete de la bun inceput,a emite judecati de valoare, inainte de a intelege cu adevarat mesajul celuilalt, a-l introduce deja peinterlocutor intr-o categorie pana sa spuna tot ce are de spus este, de asemenea, nociv pentru ascultare.Identi carea are loc atunci cand povestea pe care ne-o spune celalalt reactiveaza o insatisfactiepersonala, o suferinta. Din acel moment, nu mai suntem disponibili pentru ascultare si pentrupovestea partenerului. Visarea cu ochii deschisi in timpul unui dialog, mai ales atunci cand suntemobositi sau plictisiti, este un alt blocaj in ascultare. Oricare dintre noi tanjeste dupa aprobare, insaa de acord cu absolut orice, incercand sa ne facem placuti cu orice pret sau sa evitam con ictul,este o actiune nesanatoasa pentru ascultare.

Nevoia de a avea intotdeauna dreptate ne inchide la critici si la sugestii poate utile. Nu mai ascultamceea ce ne comunica interlocutorul. Contestarea, nerabdarea de a-l contrazice, de a ne manifestaopozitia, ne determina sa nu mai ascultam restul ideilor expuse. Cei care au convingeri foarte puternicesau care au tendinta de a contesta autoritatea celuilalt sunt cei mai predispusi pentru acest tip de blocaj. In ceea ce priveste problemele de comunicare speci ce ierarhiei organizationale, in comunicareamanagerului poate aparea ca blocaj efectul statutului functiei. Acesta consta in tendinta se lor dea nu pune mare pret pe comunicarea cu subordonatii lor, de a o investi cu valoare negativa, avandtendinta de a comunica cu cei care au acelasi statut sau un statut superior. Solicitarile con ictualeale rolului de lider, adica cerinta de a indeplini sarcini speci ce de serviciu si de a oferi in acelastimp suport socio-emotional - lucru greu de echilibrat - poate afecta comunicarea cu subordonatiiTendinta liderului de a evita comunicarea unor vesti proaste, de a aborda o atitudine protectoare fatade subordonati, precum si lipsa de timp reprezinta, de asemenea, obstacole pentru o comunicare

e cienta cu subordonatii.Alte probleme in comunicare:Sistemele de comunicare, la randul lor, pot suferi de anumite patologii, cauzate de o proiectare

defectuoasa. Ele pot grupate in trei categorii, ind de fapt problemele legate de:


21/16819

1. Volumul informatiei. Sistemele de informare proceseaza de obicei o cantitate uriasade informatie, ceea ce are ca efect imposibilitatea exploatarii tuturor datelor pe care le emite /recepteaza organizatia. Se produc de asemenea, blocaje de informatie sau intermitente in uxurilecomunicationale. La fel de posibil este sa se produca si cazul invers: sistemele proceseaza ocantitate insu cienta de informatii sau privilegiaza anumiti actori din spatiul organizational. Caztipic este cel al directorului care ia decizii de unul singur, pornind de la informatii partiale.

2.Calitatea foarte scazuta a informatiei. De foarte multe ori datele sunt imprecise sau irelevante

pentru obiectivele sau asteptarile organizatiei. Informatiile sunt foarte greu accesibile, acest lucrunedatorandu-se neaparat precaritatii tehnologice, ci lipsei de dinamism a rolurilor de emitator/receptor. O alta problema foarte frecventa este lipsa de adecvare intre momentul in care este nevoiede anumite date si momentul in care acestea sunt efectiv furnizate/primite. De obicei, informatiilajung prea tarziu la bene ciar, ceea ce are un impact negativ asupra e cientei organizatiei.

3. Propagarea defectuoasa a informatiei. Viteza de difuzare a informatiilor este in generalprea lenta. Exista si cazuri in care este prea rapida si atunci anumite date care pot avea o importantaconsiderabila sunt iremediabil pierdute. Nu se realizeaza propagarea informatiilor pe orizontala,ci numai pe verticala. In aceasta situatie, persoanele implicate direct in indeplinirea scopurilororganizatiei sunt private de accesul la informatie, ceea ce evident, afecteaza functionarea e cienta

a intreprinderii. O alta problema este decodarea incorecta de catre anumite persoane, care conducela greseli de interpretare.

In loc de concluzieCele mai multe companii considera ca pot rezolva problema comunicarii fara ca abilitatile

personale de comunicare sa e puse in evidenta si fara a exista proceduri organizationale care sapuna in valoare in sens pozitiv aceste abilitati. Concluziile sunt dramatice

Lipsa comunicarii sau gestionarea necorespunzatoare a acestui proces duce la alterareamai multor componente ale managementului companiei iar pe de alta parte lipsa unor abilitati si aculturii organizatiei privitoare la aceste componente invalideaza constant procesul de comunicare.

Problemele de comunicare nu se pot rezolva prin e-mail sau telefon. Este nevoie de ocomunicare fata in fata (individual sau prin sedinte) pentru a intelege exact cum se manifesta toateelementele unei comunicari.

Ultimele studii efectuate pentru a disocia procesul de comunicare in elementele saleesentiale au aratat ca:

55% din intelesul comunicarii il reprezinta mimica38% este transmis prin tonalitatea si modul in care comunicam7% este comunicat prin cuvinteIndiferent de modalitatea de comunicare pe care decidem sa o folosim, prin intalniri directe,

prin sedinte sau pur si simplu de la distanta, trebuie sa avem in vedere ca, bazata pe respectreciproc, comunicarea este construita din cunostinte, abilitati, experienta si er.

Intotdeauna trebuie sa ne e clar de ce comunicam, iar stilul de comunicare trebuie adaptatla mediul in care lucram, intern si extern, si pana la urma la partenerul de dialog.

Cel mai important aspect al unui proces este informaia,iar comunicarea este modalitatea prin care o obinem.


22/16820

MODULUL 2EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE

Cap. I ALGEBRA

1. MULTIMI

Multimea numerelor naturale

= {0, 1, 2, 3, ...}

Multimea numerelor intregi

= {..., -2, -1, 0, 1, 2, ...}.

Multimea numerelor rationale

Multimea numerelor reale

= (-; +)

2. PROPORTII

De nitie: O egalitate de doua rapoarte se numeste proportie.

Exemplu :

2 4

3 6=

Pentru proportiaa c

b d = , numerele a,b,c,d se numesc termenii proportiei.

-a si d se numesc termeni extremi -b si c se numesc termeni mezi

Proprietatea fundamentala a proportiilor: produsul extremilor = produsul mezilor .

a b c d =

Modalitati de calcul:

x= x= x= x=

3. MEDIA ARITMETICA

Media aritmetica a mai multor numere este raportul dintre suma acestor numere si numarullor.


23/16821

Media aritmetica =4

a b c d + + +

4. MARIMI DIRECT PROPORTIONALE De nitie: Numerele a,b,c sunt direct proportionale cu numerele x,y,z

a b c x y z

= =

Regula de trei simpla:

2,5 lei..............1 kg cuie 2,5 lei..............1 kg cuie

6 lei............... x kg cuie 1,5 lei............... x kg cuie

5. MARIMI INVERS PROPORTIONALE

De nitie: a,b,c sunt invers proportionale cu x,y,z ax = by = cz

Regula de trei simpla:

8 zile..............10 muncitori 15 zidari..............30 zileX zile...............14 muncitori 20 zidari............... x zile

810 = x14 1530 = 20x

6. PROCENTE

De nitie : P% =

Exemple: 5% =

3,78% =

X% din Y se scrie X%Y

Exemplu : 5% din 30 se scrie 5%30 = = 1,5Cat la suta reprezinta X din Y??% Y=X

Exemplu : Cat la suta reprezinta 5 din 20??% 20 = 5?% = 5:20 = 0,25 = 25 %


24/16822

7. UNITATI DE MASURA

7.1. U it ti Lu im

km

hm

dam

10 n m : 10n

dm

cm

mm

unde n = numarul de pasi urcati sau coborati.

Exemple :3 m = 3000 mm 2 km = 200 dam 250 cm = 0,25 dam

7.2. U it ti M s

kg

hg

dag

10 n g : 10n

dg

cg

mg

Exemple :4 g = 4000 mg 7,2 kg = 720000 cg 50 dg = 0,05 hg1 tona = 1000 kg

7.3. U it ti sup f t

km2

hm2

dam2

10 2n m2 : 102n

dm2

cm2

mm2


25/16823

Exemple:1 m2 = 1m 1m 1m2 = 100cm 100cm = 10000cm2

7.4. U it ti v lum

km3

hm3

dam3

10 3n m3 : 103n

dm3

cm3

mm3

Exemple:1 m3 = 1m 1m 1m 1m3 = 100cm 100cm 100cm = 1000000cm31m3 = 1000 litrim = v , unde m = masa, = densitatea, v = volumul

Cap. II GEOMETRIE

1. Geometrie plan

1.1. Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimeax baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2.In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

1.2. Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuseale paralelogramului sunt congruente (egale),perimetrul poate calculat astfelP=2(AB + BC). Aria paralelogramului = bazax inaltimea, adicaAparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, A

ABCD=DC

xAM

, pentru ca

DC=b (baza) si AM=h (inaltime).


26/16824

1.3. Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( notL=AB) si latime (notl=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DAsau P=2(L+l)

Aria dreptunghiului = lungimeax latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru,AABCD=ABx BC.

1.4. Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturileegale (congruente), sau lungimea egala culatimea.

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DAsau P=4 L, unde L este laturapatratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura 2, adica,Apatrat =L2.In cazul nostru,AABCD=AB2.

1.5. Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adicaAtrapez =(B + b) x h/2, iar in cazulnostruAABCD=(DC + AB)x AM/2, pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea).

1.6. Cercul

AvemOA - raza (not.r )Lungimea cercului (circumferinta cercului):

Aria cercului (corect ar aria discului):


27/16825

2.Geometrie n spaiu

2.1. Corpuri - Poliedre

2.1.1.Pi miVom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida esteregulat. Avem:AB -muchia bazei(not. m) VA -muchia laterala(not. l) VO -inaltimea piramidei (not. h) VM -apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap) OM -apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale

Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei

Ab=(Pb x ab)/2,unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria lateralaVolumul

Vpir =(Ab x h)/3. Tetraedrul poate considerat o piramida care are ca bazaun triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.

2.1.2. P l lipip ul ptu hic, cu ul, p ism Avem:AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h)

Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei,

sauAlat=2(L + l)x h

Aria bazei

Ab=Lx l. Aria totala = aria bazei + aria laterala

Volumul Vparalelipiped =Ab x h

sau Vparalelipiped =Lx l x h.

Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma,iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, insensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente.


28/16826

2.1.3. T u chiul pi mi Avem:AB -Muchia bazei mari AB -Muchia bazei mici OO -Inaltime (not. h) AA -Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB)

OM - Apotema bazei mici (not. ab) MM - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at /2, unde Pb este perimetrul ba-

zei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariilebazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulatase mai pot calcula si cu ajutorul formulelor:

Ab=Pb x ab.AB=PB x aB.

Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici +aria lateralaVolumul

Vtrunchi de piramida =

2.2. Corpuri - Corpuri rotunde

2.2.1. Cili ul Avem:AA- generatoare (not.g ) OO- inaltimea cilindrului (not.h; in cazul nostru, lacilidrul circular drept, avemg=h )AO - raza bazei (not.r ) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria total:

Volumul cilindrului:


29/16827

2.2.2 .C ul Avem:VA- generatoare (not.g ) VO- inaltimea conului (not.h)AO - raza bazei (not.r ) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria totala:

Volumul conului:

2.2.3. T u chiul c Avem:AA- generatoare (not.G) OO- inaltimea trunchiului de con (not.I )AO - raza bazei mari(not.R )AO- raza bazei mici(not.r ) Aria laterala:

Aria totala:

Volumul:

2.2.4. Sf

Avem:OA - raz (not.r ) Aria sferei:

Volumul sferei:


30/16828

MODULUL 3IDENTIFICAREA SARCINILOR SI PLANIFICAREA ACTIVITATII

Lucrrile care alctuiesc o cldire se pot grupa n mai multe categorii :

Lucrri de fundaii -Lucrri prin care se realizeazinfrastructura cldiriiLucrri de rou i acoperire -Lucrri prin care serealizeaz suprastructura cldiriiLucrri de nisaj Lucrri prin care se de nitiveazaspectul exterior i interior al cldirii Lucrri de instalaii Lucrri prin care se realizeazdotarea construciei cu utiliti

Zugravii i vopsitorii intervin la lucrrile de nisaj . Unele din ele , de exemplu tmplria lucrrile de tencuieli interioare nu-i capt aspectul de nitiv i nici nu sunt apte pentru folosirea ndelungat, dect dup vopsirea sau zugrvirea lor.

ROLUL ZUGRVELILORFoarte multe din materialele de construcii, sub in uena agenilor mediului ambiant, cu timpu i pierd calitile i pn la urm se distrug. Cele mai in uenabile sunt oelul i lemnul pentruc oelul ruginete i lemnul crap sau putrezete. Aceste fenomene se observ cel mai uor la nvelitori din tabl neagr, sau la tmplriile din lemn de la ferestre. Monumentele vechide arhitectur au suferit n timp numeroase degradri datorit efectului distructiv ai ageniloratmosferici. Agenii atmosferici care produc degradri sunt : precipitaiile , vntul , soareleprea puternic, zpada. Astfel a rezultat nevoia de a lua msuri prin care s se nlture sau sse ntrzie aceste efecte duntoare. n ansamblul lucrrilor construciei zugrvelile i vopsitoriile ndeplinesc simultan mai mulroluri i anume : de protecie, estetic i igienic.ROLUL DE PROTECIE1. este un rol de baz prin care se realizeaz un strat protector al suportului pe care se aplic. Protecia realizat poate anticorosiv, ignifug, hidrofug,sau antiacid.ROLUL ESTETIC2. este asigurat prin faptul c zugrvirea unei cldiri care poate i chiar netencuit i d un aspect uniform , care acoper crmida , rosturile sau betonul, iar vopsireaacoper imperfeciunile stratului suport.ROLUL IGIENIC3. este asigurat prin faptul c faa pojghiei ind neted i continu reine maipuin praful i alte impuriti din aer , deci ntreine suportul ntr-o stare de igien mai bun.

ROLUL VOPSITORIILOR n ansamblul lucrrilor de nisaj vopsitoriile ndeplinesc simultan mai multe roluri i anum

Rolul de protecie prin faptul vopsirea poate anticorosiv, hidrofug, ignifug,antiacid

Rolul estetic prin faptul c vopselele sunt opace i acoper imperfeciunile stratului suport,iar prin colorare sporesc aspectul estetic al elementului pe care se aplic i pun n valoare anumitedetalii sau pri de construcie.


31/168


32/16830

- echipament de protecie, sigurana la locul de munc- unelte, scule, dispozitive- materiale necesare executrii lucrrilor de placare- ci de acces, aprovizionare ritmica cu materiale, front de lucru degajat

Situaii care pot afecta desfurarea activitii: defeciuni ale instalaiilor lipsa unor materiale, scule, echipamente calamitai naturale accidente de munc discontinuiti n aprovizionare echip de lucru incomplet nerespectarea SSM i PSI nerespectarea succesiunii operaiilor tehnologice

Persoane competente:- e ierarhici- specialiti

PRINCIPII PENTRU ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCCnd se lucreaz cu substane in amabile s se interzic fumatul i amestecul substanelor 1.s nu se fac pe foc sau n preajma focului.Depozitarea materialelor in amabile s se fac n ncperi speciale bine aerisite.2. n imediata apropiere a locului de munc cu substane in amabile s e puse a e uor 3.de citit cu inscripiile ,, Fumatul strict interzis, ,,Nu v apropiai cu foc deschis i ,,Nsudai, ,,Nu mpucai cu pistolul pentru boluri.Muncitorii trebuie instruii zilnic.4. n cazul lucrului n spaii nchise trebuie s se lucreze cu ferestrele i uile deschise.5.Transportul molozului i a resturilor materialelor de zugrvit s se fac cu mijloace speciale6.destinate acestui scop n spaii special amenajate depozitrii acestora.Materialele rmase neutilizate la locul de munc se vor depozita n magazii speciale n7.vederea utilizrii lor pentru schimburile urmtoare.Nu se vor deversa pe pmnt, n fntni sau n ape de suprafa deeurile i molozul8.rezultat n urma lucrrilor de vopsitorii. Ambalajele rezultate n urma folosirii materialelor de vopsitorii vor transportate c9.mijloace speciale n spaii destinate acestui scop

Sculele i dispozitivele ce nu se mai folosesc datorit deteriorrii lor vor ransportate i10. depozitate n spaiile destinate deeurilor pe categorii


33/168


34/168


35/168


36/16834

Scopul acestor activitati este de a garanta obinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit.

1.2. Conceptul de control al calitii

Supravegherea calitiireprezint monitorizarea i veri carea continu a strii unei entiti, n scopul asigurrii c cerinele speci cate sunt satisfcute. Evaluarea calitiireprezint examinarea sistematic, efectuat pentru a determina n cemsur o entitate este capabil s satisfac cerinele speci cate. Inspecia calitiireprezint activitile prin care se msoar, examineaz, ncearc unasau mai multe caracteristici ale unei entiti i se compar rezultatul cu cerinele speci cate, nscopul determinrii conformitii acestor caracteristici Veri carea calitii reprezint con rmarea conformitii cu cerinele speci cate, prinexaminarea i aducerea de probe tangibile.

Frecvenele veri crilor sunt menionate n prescripiile tehnice i n caietele de sarcini dinproiect. n toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o veri care vizual sau ncercare

efectuat pe parcurs, referitoare la rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrilordepete n sens defavorabil abaterile admisibile, decizia asupra continurii lucrrilor nu va putea

luat dect pe baza acordului scris dat de bene ciar i proiectant.

1.3. Documentele calitatii speci ce locului de munc

DOCUMENTELE CALITII - reprezint documente de lucru detaliate

Pentru lucrrile de nisaje care constau n zugrveli, vopsitorii, tapete i ipsoserii, documentelespeci ce locului de munc, care trebuie prelucrate de conductorul lucrrii i nsuite de personalul

ASIGURAREA

CALIT II

REALIZAREA UNOR

OBIECTIVE EXTERNE

REALIZAREA UNOR

OBIECTIVE INTERNE

Reprezint activitiledesfurate, n scopul de ada ncredere clienilor csistemul calitii furnizoruluipermite obinerea calitiicerute

Reprezint activitiledesfurate pentru a da

ncredere conducerii firmeic va fi obinut calitateacerut


37/16835

executant constau n:tabelele de nisaje din proiect;

planele cu detalii de arhitectur pentru ornamente deosebite;

extrasele din caietele de sarcini referitoare la lucrrile de nisaje;

normativele tehnice de execuie referitoare la genul de lucrri de executat;

procedurile de execuie proprii din cadrul sistemului de management integrat alorganizaiei;instruciunile de depozitare, manipulare, transport i aplicare a materialelor cuprinse

n Fiele tehnice ale produselor, emise de furnizor;

Instruciuni de lucruInstruciunile de lucru se refer la activitatea restrns, limitat uneori la un singur post de

lucru/ utilaj etc.

Acestea prezint modul cum se realizeaz cu consecvenactiviti i procese.

Instruciunile de lucru ar trebui elaborate pentru descrierea realizrii acelor activiti, care ar afectate de lipsa unor astfel de instruciuni.

Detaliile, care nu conduc la un control sporit al activitii, trebuie evitate. Instruirea poate reducnevoia de instruciuni detaliate, sub rezerva c personalul afectat deine informaiile necesare

pentru a-i executa corect sarcinile.Indiferent de format sau combinaia aleas, instruciunea de lucru trebuie s e n ordineaoperaiilor, si s re ecte cerinele i activitile relevante.

FormulareFormularele sunt proiectate i meninute pentru nregistrarea datelor, care demonstreaz

conformitatea cu cerinele SMC.

Formularele trebuie s conin :titlul,1.numrul de identi care,2.revizia i data reviziei.3.

Formularele trebuie s e menionate sau ataate la manualul calitii, la proceduriledocumentate i / sau la instruciunile de lucru.

Speci caii tehnice/ deseneSpeci caiile sunt documente, care stipuleaz cerinele.Speci caiile sunt unice pentru produs/ organizatie, de aceea standardul de referin

nu le detaliaz.


38/168


39/168


40/16838

condiiilor de calitate (aspect, planeitate, umiditate, rezisten).

Veri cri prealabile nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli, vopsitorii, tapete, ipsoserii este necesar a se

veri ca dac au fost executate i recepionate toate lucrrile destinate a le proteja (nvelitoare,steain, izolaii terase) sau a cror execuie ulterioar ar putea s le deterioreze ( conducte pentru

instalaii ngropate, tmplrii etc.) precum i c au fost montate toate piesele auxiliare (dibluriconsole, supori pentru obiectele sanitare sau elemente de nclzire colare, cornize etc.).

Toate materialele pot introduse n lucrare numai dac n prealabil s-a veri cat de efulpunctului de lucru c sunt livrate cu declaraii/certi cate de conformitate care s con rme c suncorespunztoare cu prevederile proiectului, au paletarul coloristic cerut i nu au termenul devalabilitate depit.

Veri cri pe parcursul lucrrilor Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar s se veri ce respectarea tehnologiei de

execuie, prevzut n prescripiile tehnuice i ele de utilizare date de furnizor, utilizarea reeteloi compoziiei amestecurilor indicate n aceleai prescripii tehnice.

La aplicarea straturilor succesive este necesar a se urmri respectarea timpilor de uscare ntre straturi i intreprinderea msurilor de protecie impotriva uscrii brute, splrii prin ploaie impuri crii cu praf sau vapori de substane chimice.

n perioada de lucru pe timp friguros se vor asigura i temperaturile critice pentru depozitare,preparare, aplicare i uscare prevazute n normativul C 16 84.

Veri cri pe faze de lucrriZugrveliPrin examinare vizual se veri c urmtoarele:

Corespondena zugrvelilor cu prevederile priectului i cu dispoziiile ulterioare;a) Aspectul suprafeelor zugrvite care trebuie s aib un ton de culoare uniform, s nu prezinteb)pete, scurgeri, stropi, bici, cojiri, re de pr sau urme de pensul sau bidinea; nu se admit

corecturi sau returi locale care distorsoneaz cu tonul general; pe suprafeele stropite stropiis e repartizai uniform;Uniformitatea desenului la zugrveli interioare executate cu role;c)

Aderena zugrvelilor se veri c prin frecare uoar cu palma pe perete . O zugrvealaparent nu trebuie s se ia pe palm.

Rectilinitatea liniaturilor de separaie se va veri ca cu ochiul i cu un dreptar de lungimeadecvat. Se admit la un perete cel mult dou devieri izolate, care s nu se abat de la linia dreaptcu mai mult de 2 mm.

Vopsitorii

nainte de nceperea veri crii calitii vopsitoriilor se va controla mai nti dac la vopsitorii n ulei sau la cele pe baz de polimeri s-a format pelicula de rezisten, fapt ce se constat prin


41/168


42/16840

cu bene ciarul. Toate fiile trebuie s aib aceeai culoare, nuan i model.Lipirea tapetelor trebuie s e realizat uniform pe ntreaga suprafa a ecrei fii, fr s existeporiuni neaderente, um turi, cute sau neregulariti cauzate de pregtirea necorespuntoare astratului suport.Fiile de tapet trebuie s e dispuse vertical, veri carea fcndu-se cu rul cu plumb i neadmindu-se nici o abatere de la verticalitate.La suprapunerea fiilor pe vertical trebuie s se respecte regula ca muchia fiei de deasupra s

e orientat spre fereastr, pentru ca s nu creeze umbre pe peretele respectiv. Aceast condiienu este aplicat la pereii paraleli cu cei pe care se a ferestre dar trebuie ca pe tot peretelesuprapunerea s se fac n acelai sens.La suprapunerea de fii desenul clor dou fii trebuie potrivit exact. n puncte izolate se admite onepotrivire de maximul 1 mm.La lipirea cap la cap fiile trebuie s e perfect potrivite, astfel ca linia de demarcaie s nu poat

observat dect pn la cel mult 2 m distan.La muchiile intrnde sau ieinde ale ncperilor rosturile verticale dintre fii trebuie realizate la 10- 15 cm de la muchia respectiv.Nu se admit suprafee neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri suprtoare ale desenului sauexfolieri pe lng pervazuri, ntreruptoare, prize etc.

3. Condiii de calitate a lucrrilor de ipsosrii La recepia calitativ a lucrrilor de ipsosrii se veri c:

corespondena ntre prevederile proiectului i modul de prelucrare sau decorare a suprafeei;-aspectul suprafeelor gletuite i ornamentelor, care trebuie s e uniform pe toat suprafaa;-abaterile de la planeitate, orizontalitate i verticalitate a tencuielilor gletuite i a muchiilor;-grosimea medie a tencuielilor, care nu trebuie s depeasc 2 cm, i numai n poriuni mici i-izolate se admit grosimi pn la 2,5 cm;

3.1. Aspectul suprafeelor.Suprafeele gletuite precum i cele ale pro lurilor i pieselor decorative nu trebuie s prezinte

um turi, tirbituri, lovituri, lipsuri, asperiti i zgrieturi. Veri carea se face vizual i prin plimbapalmei pe suprafaa ipsosriei.Muchiile la coluri, palei, glafuri, la ui i ferestre trebuire s e vii sau rotunjite, confor

prevederilor proiectului.3.2. Planeitatea suprafeelor.

Suprafeele gletuite, la veri carea cu dreptarul de 2 m lungime aplicat n orice direcie nutrebuie s prezinte mai mult de dou neregulariti cu adncimea sau nlimea de 2 mm.

3.3. Verticalitatea tencuielilor gletuite. Abaterile fa de vertical ale tencuielilor gletuite se veri c cu rul cu plumb. Acestea nu

trebuie s depeasc 1 mm/m i maxim 2 mm pe toat nlimea pereilor , pn la 3,5 m i 3 mmla cele mai nalte.


43/168


44/168


45/168


46/168


47/16845

si cele toxice.La locul de lucru nu trebuie adusa dect cel mult cantitatea de material necesara ntr-un

schimb.Pentru substantele n praf n sau toxice, volatile se vor folosi masti, sorturi si manusi de

protectie.Ambalajele de tot felul trebuie sa excluda evaporarea, scurgerea, varsarea, uscarea sau

murdarirea materialelor sau a preparatelor.Nu se deschid mai multe ambalaje deodata, ci treptat, dupa terminarea celui anterior.

MATERIALE DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE IPSOSERII IPSOSULpentru prefabricarea ipsosurilor se foloseste roca numita ghips, formata din sulfatde calciu dihidratat care la o incalzire treptata la temperaturi care din ce in ce mai ridicate (95-120Cpierde trei sferturi din apa de cristalizare si se transforma in sulfat de calciu semihidratat componentprincipal al ipsosului .

Materia prima sufera urmatoarele operati: macinarea na a ipsosului incalzirea pana la300 grade C., in cazane prevazute cu agitare mecanice spre a realiza o deshidratare uniforma aprodusului macinat.

In raport cu culoarea timpul de priza, de macinare, rezistentele si puritatea ipsosului deconstructisi cel de modelat se livreaza in trei calitati.

Ipsosul de constructi de calitatera I este folosit singur sau amestecat cu var; la preparareamortarelor pentru tencueli si pastelor pentru glet

Ipsosul de constructi de calitatea II a se intrebuinteaza singur sau amestecat cu var

Ipsosul de constructi de calitatea a-III-a poate folosit la piese prefabricate care nu au desuportat sarcini in constructie sau conditi de umiditate variabileCantitatea de apa necesara prepararii unei paste bune de prelucrat este de 50-60% din

greutatea ipsosuluiIpsosul nd sensibil la umiditate, nu se intrebuinteaza la exterior si in incaperi umede.Saci de ipsos se pastreaza in magaziI curate si ferite de umezeala si se transporta in mijloace

de transport acoperite, ipsosul trebuie ferit de ploaie, zapada sau umezeala.

MATERIALE DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE VOPSITORIIMaterialele de vopsitorie sunt materialele peliculogene utilizate pentru protectia si nisareaconstructiilor si elementelor de constructii.

Materialele de vopsitorie au in compozitie substante solide (pigmenti) si substante lichide(ulei, solventi, apa etc.), dintre care cel putin una este peliculogena.

Principalii componenti ai materialelor de vopsitorie sunt:substantele peliculogene: sunt substante solide sau lichide care prin intarire formeaza pelicule1.

pe suprafata suportului.

sicativi: sunt substante solubile in uleiuri vegetale care accelereaza uscarea uleiurilor.2.solventi: sunt lichide volatile, iar prin evaporarea lor micsoreaza timpul de uscare al3.

peliculei.


48/168


49/16847

Vopsea mata pentru metal - nu-si schimba culoarea in timpul si are o excelenta putere deaplicare.

Depozitarea materialelor pentru vopsitorii, precum si a vopselelor se pastreaza n locuri uscate,bine aerisite si ferite de variatii mari de temperatura. Substantele vscoase, lichide si emulsiile sepastreaza n cutii speciale, n bidoane sau n butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla zincata.

Pentru substantele volatile se va avea griji ca vasele sa se nchida ermetic, pentru a nu seproduce vapori n magazie. Substantele caustice vor pastrate nchise ermetic n ambalaje proprii

ecaruia. Ambalajele de orice fel vor grupate n magazie pe categorii de materiale si etichetatevizibil pentru nu se confunda continutul.

Pentru manipularea pe santier si pentru transportul la locul de lucru al materialelor pentruvopsitorii se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele cu toarta si galetile. Preparatele cusolventi volatili vor manipulate n vase nchise, ca si substantele acide, cele caustice, precum sicele toxice.

La locul de lucru nu trebuie adusa dect cel mult cantitatea de material necesara ntr-un

schimb. Pentru substantele n praf n sau toxice, volatile se vor folosi masti, sorturi si manusi deprotectie.

Ambalajele de tot felul trebuie sa excluda evaporarea, scurgerea, varsarea, uscarea saumurdarirea materialelor sau a preparatelor.

Nu se deschid mai multe ambalaje deodata, ci treptat, dupa terminarea celui anterior.

MATERIALE DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE TAPETARE

Prin tapetare se obtine o suprafata neteda, usor de intretinut si decorative.Tapetele pot de hartie, material textile, material de polimeri, tesatura din bre de sticla etcSunt materiale care se prezinta sub forma unor fasii subtiri, livrate in suluri cu latimea pana

la 75 cm. Se aplica prin lipirea cu un clei slab (de oase sau din faina) sau alt tip de adeziv pe peretein prealabil tencuit.


50/168


51/168


52/168


53/168


54/168


55/168


56/16854

introducerea unei cantitati de apa in aparat .

SCULE I DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE PENTRU IPSOSERII

- perii de srma de diferite forme, normale si cu mner lung;- perii cu bre vegetale;

- perii de par pentru ndepartarea prafului;- spacluri de lemn, metalice, de cauciuc;- ticling;-glet metallic-tipare

SCULE I DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE PENTRU VOPSITORIIPentru prepararea culorilor cnd aceasta se face pe loc este nevoie de:

- cntare (zecimal si de farmacie); cani metalice de 0,5 -1 si 2 l;- cutii, galeti, bidoane, butoaie pentru depozitare; cancioc;- cilindrii gradati pentru dozarea materialelor;- aparat manual de frecat vopsele; strecuratori pentru vopsele;- amestecatori pentru omogenizarea vopselelor;

- vas de emulsionare

Vopsirea se poate executa manual sau mecanizatLa un volum mic de lucrari si in cazuri cand se vopsesc obiecte marunte sau suprafete mici,

este indicata vopsirea manuala. In toate celelalte cazuri este indicata vopsirea mecanizata, intrucatastfel se ridica cu mult productivitatea muncii si se scurteaza timpul de executie a lucrarilor.


57/168


58/168


59/16857


60/16858

SCULE I DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE PENTRU TAPETEPensule late;-

Bidinea;-

Site cu 600 de ochiuri pe cm2;-

Perie sau carpe;-

Spaclu;-

Hartii de slefuit;-

Foarfeca lunga-

- Masa de lucru pentru tapetrie

- Trasarea fiilor de tapet pe perete


61/16859

MODULUL 7RESPECTAREA NORMELOR DE DE SECURITATEA SI SNTATE N MUN

SPECIFICE SPECIALITATII:ZUGRAV-IPSOSAR-VOPSITOR-TAPETAR

Legea securitii i sntii n munc nr.319/2006

Dispoziii generale

Art. 1 Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securitii isntii n munc nr.319/2006. Art. 2 n sensul prezentelor norme, termenii i expresiile de mai jos au urmtorul neles: 1. autorizare a funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc - reprezint

asumarea de ctre angajator a responsabilitii privind legalitatea desfurrii activitii din punctde vedere al securitii i sntii n munc; 2. serviciu intern de prevenire i protecie - reprezint totalitatea resurselor materiale i umanealocate pentru efectuarea activitilor de prevenire i protecie n ntreprindere i/sau unitate; 3. comitet de securitate i sntate n munc - este organul paritar constituit la nivelulangajatorului, n vederea participrii i consultrii periodice n domeniul securitii i sntii nmunc, n conformitate cu art.18 alin.(1)-(3) din Legea securitii i sntii n munc nr.319/2006 4. zone cu risc ridicat si speci c - sunt acele zone din cadrul ntreprinderii i/sau unitii n careau fost identi cate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave,ireversibile respectiv, deces sau invaliditate; 5. accident care produce incapacitate temporar de munc (ITM) - accident care produceincapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice consecutive, con rmat princerti cat medical ind ca urmare a accidentului suferit; 6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate con rmat prindecizie de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept; 7. accident mortal (D) accident n urma cruia se produce decesul accidentatului con rmat,imediat sau dup un interval de timp, n baza unui act medico-legal; 8. accident colectiv accidentul n care au fost accidentate cel puin trei persoane, n acelai timpi din aceleai cauze, n cadrul aceluiai eveniment; 9. accident de munc de circulaie - accident survenit n timpul circulaiei pe drumurile publice saugenerat de tra cul rutier, dac persoana vtmat se a a n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu; 10. accident de munc de traseu:

a) accident survenit n timpul i pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la domiciliu iinvers i care a antrenat vtmarea sau decesul;

b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de mas n locuri organizate de angajator,pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde ia masa i invers, i care aantrenat vtmarea sau decesul; c) accident survenit pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde i


62/16860

ncaseaz salariul i invers i care a antrenat vtmarea sau decesul; 11. accident n afara muncii accident care nu ndeplinete condiiile prevzute de prevederile art.5 lit. g) i art. 30 din Legea nr. 319/2006; 12. invaliditate - pierdere parial sau total a capacitii de munc, con rmat prin decizie de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept; 13. invaliditate evident pierdere a capacitii de munc datorat unor vtmri evidente, cum ar

un bra smuls din umr, produse n urma unui eveniment, pn la emiterea deciziei de ncadrare ntr-un grad de invaliditate de ctre organele medicale n drept; 14. intoxicaie acut profesional - stare patologic aprut brusc, ca urmare a expuneriiorganismului la noxe existente la locul de munc; 15. ndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite n: contractul individual de munc,regulamentele de ordine interioar, regulamentele de organizare i funcionare, a postului,deciziile scrise, dispoziiile scrise sau verbale ale conductorului direct sau ale e lor ierarhici aiacestuia;

16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunic producerea unui eveniment, de ndat,autoritilor prevzute la art.27 alin.(1) din Legea nr.319/2006; 17. eviden procedura prin care se stabilesc mijloacele si modalitile de pstrare a informaiilorreferitoare la evenimentele produse; 18. cercetare a bolilor profesionale procedur efectuat n mod sistematic, cu scopul de a stabilicaracterul de profesionalitate a bolii semnalate; 19. semnalare a bolilor profesionale - procedur prin care se indic pentru prima oar faptul c oboal ar putea profesional; 20. declarare a bolilor profesionale - procedur prin care se transmit informaii referitoare la bolileprofesionale nregistrate, de angajator, la Centrul naional de coordonare metodologic Bucuretii la Centrul de Calcul i statistic sanitar Bucureti.

NOIUNI DE IGIENA MUNCII

1. OBIECTUL I IMPORTANA IGIENEI

Igiena este tiina pstrrii i ntririi sntii omului.

Ea se ocup cu studiul factorilor de mediu care in ueneaz creterea i dezvoltareaorganismului, cauzele care produc bolile i metodele folosite pentru combaterea lor. Dac nu secunosc i nu se respect regulile igienice, funcionarea normal a organismului poate deranjat iapare starea de indispoziie, de boal. Igiena ne nva cum s prevenim mbolnvirile, cum s nepstrm sntatea. Este deci o tiin a sntii.

Igiena ne nva nu numai cum s prevenim starea de boal a organismului, ci si cum sa ntrimstarea de sntate . Ea ne arat care sunt factorii duntori i folositori de care depindesntatea noastr. Aceti factori sunt multipli i acioneaz diferit asupra organismului.

De asemenea, igiena ne ajut s ne formm i dezvoltm o personalitate echilibrat emotiv,


63/168


64/16862

Prevenirea accidentelor i mbolnvirilor profesionale datorate factorilor de microclimat serealizeaz prin msurile tehnico-organizatorice adecvate situaiei respective, i anume:

modi care procesului tehnologic sau a utilajului;ventilarea general, parial, local sau combinat;izolarea spaiului de lucru i amenajarea de spaii speciale pentru repaus ncondiii climatice normale;

duuri de ap, de aer, perdele de ap, rcirea pardoselilor cu aer sau cu ap

b.Noxele chimice.Un important factor de risc care apare n mediul zic ambiant l constituie noxele chimice

reprezentate de substanele nocive care se degaj n atmosfera locurilor de munc: gaze, vapori,aerosoli, pulberi.

Principalele pericole generate de noxele chimice sunt: intoxicaiile, arsurile chimice iexploziile. Se deosebesc urmtoarele categorii de ageni chimici nocivi:

substane toxice- sunt acelea care ptrund n organism (prin inhalare, prin piele sauprin ingerare), i afecteaz funciunile i provoac intoxicaiile;

substane caustice- sunt cele care n contact cu organismul provoac arsuri (clorul,oxidul de azot, arsenul, potasiul, acidul percloric). Cele mai frecvente sunt arsurilecutanate, iar cele mai periculoase ale cilor respiratorii i ale tubului digestiv;substane in amabile- sunt cele cu pericol de incendiu, dac ntlnesc condiiiprielnice;substane explozive- sunt cele la care n urma unor reacii chimice foarte rapide, ntr-untimp scurt rezult produi noi cu degajare de cldur. Numeroase substane n contact cuaerul pot provoca amestecuri explozive (benzina, toluenul, acetona, acidul etilic, acidulacetic, pulberea de crbune, pulberile metalice de zinc, aluminiu, magneziu).

Prevenirea se caracterizeaz n cazul noxelor prin:msuri tehnice:

mecanizarea i ermetizarea proceselor tehnologice;- nlocuirea substanelor toxice cu altele mai puin toxice sau chiar netoxice;- nlocuirea unor metode cu altele nepericuloase (de exemplu sablajul cu nisip se nlocuiete-prin curare cu alice sau curare hidraulic); nlocuirea unor procedee uscate cu procedee umede;-ventilarea general, parial, local sau combinat;-echipamente de protecie i de lucru adecvate etc.-

msuri organizatorice:examen medical la angajare i periodic;-depozitarea i manipularea corespunztoare a substanelor;-curarea atelierelor;-alimentaia de protecie;-instructajul muncitorilor etc.-

c. Pulberile industrale.Praful industrial apare n cursul desfurrii unor procese de lucru, datorit diferitelor utilajesau instalaii (polizoare, aparate de sablare, ciururi etc.). Pulberile acioneaz asupra organismului


65/16863

pe cale mecanic sau chimic. Cele care constituie noxe chimice au fost prezentate anterior.Aciunea mecanic a prafului industrial asupra organismului se manifest sub form de iritri

ale pielii, ale ochilor i ale cilor respiratorii. Iritaiile cilor respiratorii se por datora urmtoarepulberi:

azbest (azbestoza);-crbune (antracoza);-siderit (sideroza);-

ciment (silicatoza);-siliciu (silicoza cea mai rspndit).-

Prin normele de igien sunt stabilite limite privind concentraia pulberilor n atmosfera zonede lucru.

Una dintre msurile de reducere a prafului industrial este ermetizarea locului unde se producpulberi. Acesta este un sistem de protecie care acoper perfect locurile periculoase, nepermindieirea n afar a agenilor vtmtori. O alt msur este ventilaia corespunztoare cu aspiratoarespeciale.

d.Zgomotul i trepidaiile.

Z m tul este un factor nociv, frecvent ntlnit ntr-o serie de activiti industriale, cum suntpilirea i tierea metalelor, nituirea, perforarea cu ajutorul compresoarelor, ncercarea motoarelor etc. Este o aciune duntoare asupra ntregului organism, dar n special asupra sistemului nervos.Lucrtorii supui la zgomot continuu devin somnoleni, neateni, nervoi, au dureri de cap i poft demncare redus. Din cauza unor stimuleni continui i neregulai cauzai de zgomot, urechea pierdetreptat funciunea normal i n civa ani se instaleaz aa numitasurditate profesional.

Trepidaiile sunt micri vibratorii produse de la mainile a ate n funciune. Aciunea lor ndelungat i de o anumit intensitate, provoac aa numita boal avibraiilor. Boala ncepe cu

oboseal, dureri la nivelul umerilor, slbire, somn agitat. Se instaleaz apoi dureri la degete iarticulaii, dureri care se accentueaz mai ales noapteae. Radiaiile. n cursul activitilor industriale sunt prezente adesea anumite radiaii.

Radiaiile, n funcie de natura, intensitatea, frecvena i durata aciunii lor, pot avea diversein uene nocive asupra organismului, i anume: arsuri, oboseal, somnolen, lein, ocuri calorice,pigmentarea pielii, cderea prului, tulburri ale sngelui, boli de iradiere, leucemie etc. Prevenirea se poate face prin izolarea surselor de radiaii prin ecranare, etanare, ermetizarei automatizare, telecomand, echipament de protecie, examinare medical periodic a muncitoriloretc.

f. Iluminatul la locul de munc.Un iluminat necorespunztor produce oboseala ocular i nervoas a muncitorilor. Iluminatul

poate natural i arti cial. Cel natural are avantajul c nu obosete vederea, ns prezintinconveniente n ceea ce privete repartizarea neuniform, variaia n timpul zilei, fenomene deorbire provocate de razele solare etc. Iluminatul arti cial igienic trebuie s ndeplineasc urmtoarelecondiii:

s asigure un nivel su cient de iluminare;-s creeze o repartizare uniform a luminii, pentru a evita fenomenul de orbire;-s nu impuri ce i s nu nclzeasc aerul din ncpere.-

O parte interesant a tehnicii iluminatului o constituiecromatica la locul de munc . Asupraculorilor s-au fcut urmtoarele constatri generale:culoarea este cu att mai cald, cu ct se apropie de rou i cu att mai rece, cu ct este-


66/168


67/16865

Procesul de munc reprezint succesiunea n timp i n spaiu a activitilor executantului imijloacelor de producie n sistemul de munc.

Sistemul de munc reprezint totalitatea aciunilor pe care trebuie s le efectueze executantulprin intermediul mijloacelor de producie, pentru realizarea scopului sistemului de munc i acondiiilor impuse de realizare a acestora.

e cut tul este omul implicat nemijlocit n realizarea sarcinii de munc.

Mijloacele de producie reprezint totalitatea mijloacelor de munc (unelte, mijloace detransport i comunicaie, recipiente i depozite pentru pstrarea produselor etc.) i a obiectelor muncii (materiile prime) pe care oamenii le folosesc n procesul de producie.

Mediul de munc reprezint totalitatea condiiilor zice, chimice, biologice i psihologice ncare executantul i desfoar activitatea.

3. FACTORII DE RISC DE ACCIDENTRI I MBOLNVIRI PROFESIONALESunt factori (nsuiri, stri, pocese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului

de munc, ce pot provoca n anumite condiii, accidente de munc sau boli profesionale.La modul cel mai general se clasi c astfel:F ct i isc p p ii cut tului se regsesc implicai n geneza tuturor celorlali factoride risc, deoarece omul este elaboratorul i, totodat, cel care veri c i poate intervenii asupracelorlalte elemente ale sistemului de munc.Factorii de risc proprii sarcinii de munc care se manifest prin dou forme:

coninut sau structur necorespunztoare a sarcinii de munc n raport cu scopul-sistemului de munc ce are la baz o insu cient cunoatere a tehnologiilor imetodelor de munc;sub/supradimensionarea cerinelor impuse executantului care provine din neluarea n-considerare a posibilitilor zice i psihice ale omului.

Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot : zici (risc mecanic, risc termic, riscelectric),chimici (acizi, substane toxice, substane in amabile, substane explozive) ibiologici (microorganisme).Factorii de risc poprii mediului de munc sub form de depiri ale nivelului sau intensitiifuncionale a parametrilor de mediu speci ci, precum i de apariii ale unor condiii de muncinadecvate.

4. CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE MUNC

C onform legislaiei n vigoare, n ara noastr se nelege prin accident de muncvtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional,care se produc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de cel puin o zi, invadilitates u c s.

Dup numrul persoanelor afectate , accidentele pot :-individuale, cnd este afectat o singur prsoan;-colective, cnd sunt afectate cel puin trei persoane.


68/16866

Dup urmrile (efectele) asupra victimei , accidentele pot :-care produc incapacitatea temporar de munc;-care produc invadilitate;-care produc deces.Dup natura cauzelor directe care provoac vtmarea exist accidente mecanice, electrice,chimice, termice, prin radiaii sau complexe (datorate unor cauze directe combinate).Dup natura leziunilor provocate asupra organismului , accidentele de munc se mpart n contuzii,plgi, nepturi, tieturi, striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputri, leziuni ale organelor internintoxicaii acute, as xii, electrocutri, insolaii, leziuni multiple.Dup locul leziunii , pot accidente la cap, la trunchi, la membrele superioare, la membreleinferioare, cu localizri multiple.Dup momentul n care se resimpt efectele , exist accidente cu efect imediat i accidente cuefect ulterior.

5. CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALEConform de niiei date de Organizaia Mondial a Sntii, bolile pro -

fesionale constituie afeciuni ai cror ageni speci ci sunt prezeni la locul demunc, asociai cu anumite operaii industriale sau cu exercitarea unor pro - f sii.

La noi n ar, prin boal profesional se nelege afeciunea ce se pro - duce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de factori no - civi zici, chimici sau biologici, caracteristicile locului de munc, precum i sup s licit if it l s u sist m l ismului p c sul munc.

Bolile profesionale declarabile prevzute de legislaia din Romnia sunt date ntabelul urmtor:

Nr.crt

.Denumirea bolii

Noxele profesionale c are provoacboala

1. Intocicaii (acute, subacute sau cronice)i consecinele lor.

Substane cu aciune toxic cunoscut.

2. Pneumoconioze (fibroze pulmonarecauzate de pulberi minerale) cum sunt:silicoza, azbestoza, aluminoza, precumi forme mixte simple sau asociate cutuberculoza.

Pulberi de bioxid de siliciu, silicai,azbest, crbune i altele n atmosferalocurilor de munc.

3. nbolnviri respiratorii cauzate de pulberiorganice (bisinoz, bronit cronic).

Pulberi vegetale textile (bumbac, incnep i altele).

4. mbolnviri respiratorii cronice cauzatede substane cronice iritante.

Substane toxice iritante (bioxid de sulf,oxizi de azot etc.) n atmosfe

curs zugrav

Documents