curs tct
TRANSCRIPT
Tehnologii de confectionare a produselor de imbrăcăminte
I. De ce ? sau premise necesare înţelegerii importanţei unei
proiectari tehnologice raţionale
Accentuarea turbulenţei pieţelor la începutul de secol al XXI-lea
Fenomene:
• nevoi eterogene, incerte şi în schimbare rapidă, conducând la niveluri ale cererii instabile şi greu predictibile;
• pieţe afectate de fluctuaţii economice, şocuri şi
incertitudini, puternic fragmentate şi saturate, cu graniţe neclare şi interconectate la nivel global într-o vastă reţea, prin care se transmit toate undele de şoc;
Fenomene:
• produse cu rată înaltă de schimbare tehnologică, cicluri de viaţă scurte şi nepredictibile, pronunţat diferenţiate, şi concurate de înlocuitori;
• concurenţă intensă, cu schimbarea caracteristicilor ei de manifestare,
de la acţiunea în baza unor reguli, în general cunoscute şi acceptate de toţi, la utilizarea unor mijloace neconvenţionale.
• consumatori care conştientizează profund calitatea, preţul, stilul şi
moda, dar şi drepturile lor de a fi protejaţi;
Cerinţe ale clienţilor:
• unicate sau serii mici,
• funcţii noi: » estetice,
» de purtare,
» de întreţinere
• calitate optimă,
• costuri mici.
Schita tehnica
Harta tehnologica
metode
Nervurile
Solutii tehnologice pentru aplicarea benzilor
Prelucrări tehnologice prin alte
procedee
Buzunare aplicate
• Buzunare unistrat
Buzunare multistrat
BUZUNARE EXTERIOARE
faze
Faze
Buzunare cu 2 refileti si clapă
Buzunare cu 2 refileti si clapă
Tehnologii de realizare a gulerelor
• Clasificare
Gulere tip ştei
Gulere tip bentiţă
croite din 2 repere
Gulere simplu îndoite
Gulere îndoite pe bentiţe (tip ştei)
Gulere cu ştei şi pelerină croite separat
Variante tehnologice de dublare şi coasere a dosului de guler pentru introducerea balenelor (1’)
1-aplicarea întăriturii pe reperul faţă de guler sau separat pe pelerină şi ştei, cu menţiunea că la gulerul pentru cămăşile bărbăteşti, extremităţile laterale ale pelerinei şi şteiului se prevăd cu straturi duble de întăritură,
1’-dublarea colţurilor dosului de guler (la cămăşi pentru bărbaţi) şi realizarea cusăturii pentru introducerea balenelor
2-fixarea îndoită prin coasere a bazei şteiului peste întăritură (fază specifică gulerului de la cămăşi pentru bărbaţi);
3-asamblarea şteiului cu pelerina, la faţa şi la dosul gulerului, urmată de descălcarea rezervelor cusăturii (d’’), fazele fiind necesare în cazul materialelor groase (guler la produse multistrat);
4-asamblarea feţei cu dosul de guler (c’,d’’), respectiv asamblarea feţei cu dosul pelerinei ( d’) 5-corectarea şi crestarea rezervelor în zona colţurilor, dacă nu s-a realizat prin croire (fig. 4.51),
urmată de întoarcere, scoaterea colţurilor şi călcare; 6-realizarea, în funcţie de model, a unei cusături plasate pe marginile pelerinei şi linia de îndoire
a gulerului (c,c’, d’’), sau numai pe linia de îndoire, cu menţiunea că extremităţile acestei cusături nu trebuie plasate la loc vizibil.
7-asamblarea şteiului cu pelerina (d’), cumulată cu asamblarea colţurilor şteiului 8-aplicarea dosului de guler în răscroială; 9-realizarea celei de a doua cusături de aplicare a gulerului (faţa gulerului), în varianta (d’) faza
fiind cumulată cu faza de realizare a unei cusături ornamentale la partea superioară a şteiului;
10- asamblarea feţei gulerului cu bizeţii şi căptuşeala sau aplacul (d’’); 11-fixarea straturilor gulerului pe linia de aplicare (d’’)
Corectarea şi crestarea rezervelor
• Gulerul tip rever
Gulerul cu revere croite separat se realizează iniţial ca un guler simplu îndoit, la care aplicarea are particularităţi determinate de tipul de produs (unistrat
sau multistrat) şi grosimea straturilor textile.
Gulere şal 1- aplicarea întăriturii pe faţa gulerului şi a bizetului;
2- constituirea feţei gulerului, prin asamblare pe linia de mijloc a răscroielii
gâtului la spate, urmată de descălcare;
3- finisarea marginii inferioare a feţei gulerului şi a bizetului, la produse unistrat,
prin fixarea îndoită cu cusătură simplă (a’) sau prin surfilare (b’);
4- constituirea dosului de guler, prin asamblare pe linia de simetrie a spatelui;
5- aplicarea dosului de guler în răscroiala, urmată de descălcare; poate include
şi asamblarea pe linia umărului, funcţie de particularităţile dosului de guler;
6- asamblarea feţei cu dosul de guler, aplicându-se totodată bizeţii, faza fiind
urmată de corectare, întoarcere şi călcare;
7- aplicarea căptuşelii pe marginea bizeţilor şi a bazei feţei gulerului, faza
putând fi realizată şi înainte de asamblarea feţei cu dosul de guler;
8- fixarea poziţiei straturilor în răscroiala gâtului la spate (secţ. B-B).
Gulerul cu revere indivizibile cu faţa gulerului are o tehnologie relativ simplă, cu diferenţe date de modul constructiv de constituire a dosului de guler.
1. se constituie faţa de guler cu reverele, prin: • aplicarea întăriturii (1), asamblarea celor două jumătăţi de guler pe linia de
mijloc a spatelui, urmată de descălcare, şi finisarea marginii bizeţilor (2), în cazul produselor unistrat;
2. se constituie dosul de guler, prin asamblare pe linia de mijloc, în cazul în care este o prelungire a feţelor produsului (a), iar cusătura se descalcă;
3. se aplică dosul de guler în răscroiala gâtultui (3), rezultând un produs la care este aplicat dosul de guler, în timp ce faţa gulerului este realizată separat;
4. se asamblează faţa gulerului cu dosul gulerului pe conturul exterior (4), aplicându-se şi bizeţii, după care se corectează colţurile, se întoarce gulerul cu bizeţii şi se calcă;
5. la produsele unistrat se definitivează aplicarea feţei gulerului în răscroiala gâtului la spate (5), iar la produsele multistrat, pe acelaşi contur al bazei gulerului se aplică căptuşeala, după care se fixează straturile gulerului pe linia de aplicare (6).
Gulerul sacoului pentru bărbaţi
• faţa gulerului, compusă din pelerină şi ştei (croite separat) se prevede obligatoriu cu întăritură;
• faţa gulerului are dimensiuni mai mari ca dosul de guler; • dosul de guler are şteiul din întreg şi se realizează dintr-un material auxiliar uşor deformabil (pâslă, neţesut, velveton etc,); • linia şteiului la dosul de guler este marcată printr-o bandă textilă
aplicată prin coasere, sau doar o cusătură, pentru stabilizare dimensională;
• asamblarea feţei cu dosul de guler, precum şi aplicarea dosului de guler în răscroială se realizează cu o cusătură zigzag, pentru a nu produce creşterea grosimii asamblării în zonele respective.
Succesiunea fazelor tehnologice depinde de: particularităţile de asamblare a sacoului, în sensul că: gulerul poate fi realizat independent şi aplicat în răscroiala gâtului şi la partea superioară a bizeţilor, obţinând un produs din material de bază cu guler şi bizeţi, urmând să se asambleze cu produsul din căptuşeală,
se asamblează faţa de guler cu bizeţii şi căptuşeala, obţinând un produs din căptuşeală cu guler şi bizeţi, ce se va asambla cu produsul din material de bază, pe linia de aplicare a bizeţilor şi a dosului de guler
1-aplicarea întăriturii pe şteiul şi pelerina feţei gulerului; 2-asamblarea pelerinei cu şteiul, urmată de descălcarea rezervelor cusăturii; 3-aplicarea unei benzi sau realizarea unei cusături pe linia de delimitare a şteiului şi pelerinei la dosul de
guler, astfel încât la formarea spaţială prin călcare a dosului de guler, linia superioară a şteiului să nu se alungească. Această fază poate lipsi în cazul controlării riguroase a fazei de formare spaţială a dosului de guler.
4- asamblarea feţei cu dosul gulerului la partea superioară, cu o cusătură zigzag, respectând semnele de corespondenţă. Dosul de guler se plasează deasupra feţei.
3-aplicarea unei benzi sau realizarea unei cusături pe linia de delimitare a şteiului şi pelerinei la dosul de guler, astfel încât la formarea spaţială prin călcare a dosului de guler, linia superioară a şteiului să nu se alungească. Această fază poate lipsi în cazul controlării riguroase a fazei de formare spaţială a dosului de guler.
4- asamblarea feţei cu dosul gulerului la partea superioară, cu o cusătură zigzag, respectând semnele de corespondenţă. Dosul de guler se plasează deasupra feţei, în prelungirea acesteia, lăţimea de suprapunere fiind de aprox. 1 cm.
• 5-închiderea colţurilor laterale ale gulerului, poate fi realizată în diverse moduri, dintre care foarte utilizată a fost varianta ce utilizează o cusătură zigzag (5,a), similară celei de la faza anterioară. Realizarea fazei în această variantă necesită mânuiri dificile, astfel că mai nou, colţurile laterale se închid cu o cusătură interioară (5’, b), având grijă ca faţa gulerului să depăşească uşor dosul de guler (să formeze un aşa zis ’’paspoal’’). Urmează corectarea colţurilor gulerului, şi înainte de întoarcerea gulerului pe faţă se aplică o bandă de viledon, urmând ca înlăturarea hârtiei de protecţie şi lipirea ambelor straturi ale gulerului să se realizeze la faza de călcare, asigurând acel plus al feţei, ce permite rularea corespunzătoare a gulerului.
• 6-asamblarea feţei gulerului cu reverele (partea superioară a bizeţilor), urmată de descălcarea rezervelor cusăturilor;
• 7-aplicarea feţei gulerului şi a bizeţilor la căptuşeală; • 8-aplicarea dosului de guler în răscroiala produsului, cu cusătură zigzag, faza fiind precedată de
închiderea colţurilor reverelor şi aplicarea prelungirii dosului de guler în răscroială, pe o lungime de aprox. 1 cm.
Realizarea tehnologică a fazelor 4 şi 8
Tehnologii de realizare a mansetelor
VARIANTE TEHNOLOGICE DE REALIZARE A MANŞETELOR
Manşetele cu rol funcţional au circumferinţa mai mică decât a terminaţiei respective şi
pot fi realizate tubular sau plasate în prelungirea unui şliţ.
Manşetele tubulare pot fi realizate:
-din tricot (a), pentru produse de îmbrăcăminte din ţesătură sau tricot, ca hanorace,
jachete, geci, pantaloni etc.,
-din ţesătură (b şi c), pentru terminaţia mânecilor scurte sau lungi, a pantalonilor etc.
Realizarea şi aplicarea manşetelor tubulare
Manşetele se închid tubular (d), dacă este necesar se descalcă rezervele cusăturii, se dublează şi se aplică (e):
• printr-o cusătură de încheiat-surfilat (1-e), având grijă ca la
produsele din tricot să se tensioneze manşeta pentru a o aduce la circumferinţa terminaţiei, iar la produsele din ţesătură să se repartizeze surplusul terminaţiei în falduri sau creţi;
• prin două cusături simple succesive (2 şi 3), după ce terminaţia
mânecii a fost adusă prin încreţire sau prin realizarea de falduri, la o circumferinţă egală cu a manşetei.
• Dacă manşeta are elastic, acesta poate fi cusut tubular şi introdus între straturile manşetei la operaţia de dublare, sau poate fi fixat prin cusături longitudinale înainte sau după închiderea tubulară a manşetei. Lăţimea elasticului trebuie să fie comparabilă cu lăţimea finală a manşetei.
Manşetele specifice mânecilor lungi ale cămăşilor pentru bărbaţi pot fi simple (a, b) sau duble (d) şi se plasează în prelungirea marginilor unui şliţ realizat prin tăiere
Realizarea şi aplicarea manşetelor la cămăşi pentru bărbaţi
1-aplicarea întăriturii pe reperul faţă al manşetei;
2-îndoirea rezervei feţei manşetei şi coaserea peste întăritură;
3-asamblarea feţei cu dosul manşetei pe conturul exterior, urmată de
corectarea colţurilor, întoarcerea manşetei pe faţă şi călcarea.
4-aplicarea manşetei la terminaţia mânecii, cele două straturi ale manşetei
având rezervele îndoite în interior şi fixate prin călcare; cusătura se
realizează pe faţa manşetei, la 1-2 mm faţă de margine;
5-aplicarea dosului de manşetă la terminaţia mânecii, urmată de rotirea
manşetei cu 180 o;
6-realizarea celei de-a doua cusături de aplicare, pe faţa manşetei, la1-2 mm
faşă de margine.
Dacă manşeta se va aplica printr-o singură cusătură, faza 3 se realizează ca în figura e, îndoind rezerva dosului peste faţă, iar dacă aplicarea se va realiza prin două cusături succesive, rezerva dosului rămâne rezerva dosului rămâne ca în figura f
Manşetele pentru bluze, rochii, jachete
• Manşetele răsfrânte se utilizează la terminaţia mânecilor lungi sau a pantalonilor şi pot fi realizate în prelungirea elementelor respective (a şi b) sau din repere croite separat (c, d şi e).
• În cazul pantalonilor pentru bărbaţi, terminaţia va fi prevăzută şi cu şiret apărător (b).
• Specific acestor tipuri de manşete este realizarea sau aplicarea lor după închiderea tubulară a mânecilor sau pantalonilor (1), cusăturile 3 sau 3’ pe contur închis, impunând utilizarea maşinilor cu braţ cilindric. În toate cazurile, poziţia manşetelor răsfrânte se asigură prin cusături de punctare.
Variante tehnologice de realizare a manşetelor răsfrânte
Manşetele mânecilor scurte se realizează înainte de închiderea tubulară a mânecilor. Pentru varianta b sunt valabile atât rezolvările tehnologice ale variantei a, la care se
intervine în plus cu a doua cusătură ornamentală, cât şi rezolvările specifice ce impun utilizarea unei maşini cu două ace şi dispozitiv.
Inchideri
Elementele de încheiere a produselor vestimentare se pot diferenţia constructiv şi tehnologic, în funcţie de:
• poziţia marginilor: – închideri cu margini suprapuse: cu nasturi sau butoni, cu fermoar, cu
catarame,cu găici, cu copci etc.; – închideri cu margini alăturate: cu fermoar, cu nasturi, cu şnur, cu copci etc.; • modul de plasare: – pe toată lungimea produsului; – pe zone limitate; • accesoriile utilizate: – nasturi, butoni, capse, fermoar, copci, catarame, şnur, brandemburguri, panglici
etc. • rolul închiderii: funcţional, estetic sau combinat
Inchideri cu nasturi vizibili si butoniere
• Închiderile pot fi plasate:
- pe toată lungimea, produsului, cel mai adesea poziţionate pe mijlocul feţei,
- pe zone limitate, ce au o soluţionare proprie, dependentă de model.
Pentru închideri plasate pe toată lungimea produselor, variantele tehnologice se grupează astfel:
• A- margine superioară şi inferioară fără cusături longitudinale vizibile, cu prelucrări similare, ce pot fi utilizate şi pentru marginile
inferioare ale variantelor B şi C. Poziţia marginilor este asigurată prin coaserea nasturilor şi a butonierelor;
• B- margine superioară tip fentă, fără cusături longitudinale vizibile; • C- margine superioară tip fentă, cu una sau două cusături longitudinale paralele.
A- margine superioară şi inferioară fără cusături longitudinale vizibile, cu prelucrări similare
B- margine superioară tip fentă, fără cusături longitudinale vizibile
a’-cea mai simplă rezolvare, numai că se aduce
pe faţa produsului dosul materialului, ceea ce limitează domeniul de utilizare;
b’-variantă cu un consum mare de material; c’-fentă dublă, croită separat şi aplicată printr-
o singură cusătură; d’-variantă utilizată la produse multistrat; fenta
se croieşte separat mai ales atunci când este pe bie.
C- margine superioară tip fentă, cu una
sau două cusături longitudinale paralele.
Prezenţa cusăturilor ornamentale, din varianta C, creşte posibilităţile de rezolvare tehnologică, putându-se utiliza inclusiv maşini cu 2 ace şi dispozitiv de preformare, ceea ce conduce la un timp mai mic de realizare şi o calitate mai bună:
a’’- variantă similară cu a’, doar că fixarea se realizează cu două cusături paralele, ce pot fi realizate simultan sau succesiv, în funcţie de dotarea tehnică existentă;
b’’-variantă ce necesită utilizarea unui dispozitiv, anexat unei maşini simple sau cu două ace;
c’’-variantă în care plierea marginii superioare este ca la b’’, numai că nu necesită dispozitiv, iar fazele de realizare sunt succesive;
d’’÷k’’-variante la care fenta se croieşte separat, iar aplicarea poate fi realizată printr-o singură fază tehnologică, utilizând maşini cu două ace şi dispozitiv, sau prin 3÷4 faze succesive, cu maşina simplă.
Inchideri plasate pe zone limitate, numite şi fente scurte
• soluţiile tehnologice depind de particularităţile constructive ale modelului:
• dacă închiderea se situează în prelungirea unei linii de asamblare, rezolvările sunt ca pentru închideri plasate pe toată lungimea, cu modificări impuse doar de soluţionarea extremităţilor inferioare; • dacă marginile primare ale închiderii se obţin prin tăiere pe un singur reper,
pentru a putea fi suprapuse, acestea se prelungesc cu repere croite separat, iar rezolvarea tehnologică are în vedere tipul de material utilizat (ţesătură sau tricot), poziţia închiderii pe produs şi modul de soluţionare pe linia răscroielii gâtului.
Variante tehnologice de realizare a închiderilor
plasate pe lungimi limitate, la produse din tricot
Varianta A :o rezolvare tehnologică
specifică bluzelor din tricot, de tipul T-shirt.
-La aplicarea reperului pentru finisarea
marginilor închiderii (1), rezervele
cusăturii au lăţimi relativ mici (3-4
mm), iar tăierea se realizează în linie
dreaptă (a), fără V la extremităţi.
-După întoarcere şi eventual călcare
(b), se surfilează latura îngustă a
rezervei, cea care va dubla marginea
superioară a închiderii (2) şi se pliază
latura mai lată (c), ce se va fixa prin
surfilare (3) la rezerva cusăturii 1.
-Se surfilează extremitatea inferioară a
închiderii (3 straturi).
-Se realizează eventuala cusătură
ornamentală longitudinală pe
marginea superioară (4), se fixează cu
cusătură ornamentală extremitatea
inferioară a închiderii (5), se
realizează butonierele şi se cos
nasturii.
varianta B
-cele două fente prelungesc
marginile obţinute prin tăiere şi
se aplică (1, 2 a) după ce au fost
dublate prin îndoire.
-Se fixează extremităţile
inferioare împreună cu V-ul
obţinut prin tăiere (3),
-Se surfilează rezervele celor 3
linii de coasere (4).
Coaserea butonierelor şi a
nasturilor se realizează la
sfârşit.
Atunci când partea interioară a
închiderii poate deveni vizibilă
pe faţa produsului, se impune o
prelucrare mai atentă a
marginilor
Variante tehnologice de realizare a închiderilor plasate pe lungimi limitate, la produse din ţesătură
varianta A
• (rezolvarea tehnologică a-a’), marginile longitudinale ale fentelor se preformează
prin călcare, după care se cos
extremităţile (1-c) şi se întorc fentele pe
faţă.
• Fentele se aplică (d) prin câte o cusătură longitudinală (2), iar dacă e necesar, se
realizează cusăturile ornamentale (3),
• se fixează extremităţile inferioare (4),
având grijă să plasăm V-ul de la
extremitatea inferioară a deschiderii între
cele două fente.
Varianta B
La rezolvarea tehnologică b-b’,
-se începe cu aplicarea celor două fente de-a
lungul marginilor deschiderii (1),
- se închid extremităţile fentelor (2), cu
excepţia extremităţii inferioare a fentei de
dedesubt (pe care se cos nasturii), care se va
surfila ulterior împreună cu V-ul deschiderii (4).
-Se aplică fentele cu a doua cusătură (3),
-se realizează cusăturile ornamentale 5,
-se fixează extremităţile inferioare (6).
Variante tehnologice de realizare a închiderilor plasate pe lungimi limitate, la produse din ţesătură
Variante tehnologice de realizare a închiderilor plasate pe lungimi limitate, la produse din ţesătură
varianta B,
tipul de guler din prelungirea
închiderii impune prezenţa
unui bizet în prelungirea
fentelor (b).
-Aplicarea celor două fente se
realizează după surfilarea
marginilor (1) şi închiderea
extremităţii inferioare a fentei
superioare (2).
-După aplicare (3), fentele se
rotesc cu câte 180 o,
- capătul fentei inferioare se
fixează de V-ul deschiderii (4)
-se surfilează (5).
- Capătul fentei superioare se
fixează cu o cusătură ascunsă
(6).
Inchideri cu nasturi ascunşi
Inchideri cu nasturi ascunşi
La variantele tehnologice a,
a’, b şi b’, succesiunea fazelor
1 şi 2 putând fi inversată.
La varianta A, accesul la
butoniere este mai dificil, dar
lipsa cusăturilor vizibile
conferă eleganţă produselor.
În varianta B, marginea
şublaistului trebuie să aibă o
poziţie retrasă cu 1-2 mm faţă
de marginea feţei produsului,
pentru a nu deveni vizibilă.
Principale etape de realizare tehnologică a variantei B –d’
asamblarea bizetului cu faţa produsului se execută
după dublarea cu căptuşeală (fazele 1) şi realizarea butonierelor
(faza 2), fixarea tuturor straturilor pe linia închiderii realizându-se prin
cusătura ornamentală 3.
Nasturele de la extremitatea superioară a închiderii este vizibil, distanţa
mică de la butonieră la marginea superioară nepermiţând plasarea
ascunsă a acestui nasture.
C. Pentru produsele multistrat (d’), între
bizetul cu rol de şublaist, pe care se
realizează butonierele, şi faţa
produsului, se interpun repere croite
din căptuşeală,
-Asamblarea bizetului cu faţa
produsului se execută după dublarea
cu căptuşeală (fazele 1) şi realizarea
butonierelor (faza 2), fixarea tuturor
straturilor pe linia închiderii realizându-
se prin cusătura ornamentală 3.
- Nasturele de la extremitatea
superioară a închiderii este vizibil,
distanţa mică de la butonieră la
marginea superioară nepermiţând
plasarea ascunsă a acestui nasture.
Principale etape de realizare tehnologică a variantei C –b’’
Inchideri cu nasturi ascunşi, plasate pe zone limitate (Şliţurile de la pantalonii pentru bărbaţi)
Cele două margini ale şliţului pot fi prelucrate independent, reunirea lor
realizându-se către final, dar există şi situaţii în care şliţul se realizează
după asamblarea celor două feţe ale pantalonului în prelungirea şliţului, pe
o lungime de 4-5 cm.
Marginea inferioară a şliţului se plasează în prelungirea feţei pantalonului,
iar pe ea se cos nasturi, în timp ce marginea superioară, ce include şi
subşliţul pe care se realizează butonierele, dublează faţa pantalonului.
Rezolvările constructiv-tehnologice se diferenţiază în funcţie de tipul de pantaloni:
• A-şliţuri relativ simple din punct de vedere tehnologic, ce include numai repere din material de bază şi se utilizează în cazul pantalonilor realizaţi din materiale tip bumbac: pantaloni tip sport, blugi, pantaloni de protecţie, pantaloni de pijama, pantaloni pentru copii;
• B-şliţuri complexe, ce includ şi repere din materiale auxiliare şi care se utilizează la pantaloni clasici pentru bărbaţi.
Slituri simplificate cu nasturi (A) În primul caz prelucrarea marginii inferioare include
următoarele faze tehnologice:
1-surfilarea marginii longitudinale a şliţului (variantele
b şi c);
2- îndoirea dublă sau simplă a marginii inferioare şi
fixarea prin coasere, atunci cînd şliţul este realizat ca
prelungire a feţei pantalonului (var. a şi b);
3-aplicarea şliţului la faţa pantalonului, atunci când
este croit separat (var. c şi d);
4-surfilarea marginilor şliţului şi ale feţei pantalonului
(var. c);
5-îndoirea şi fixarea definitivă a straturilor şliţului, pe
linia de aplicare a acestuia (var. d);
6-coaserea nasturilor (faza poate fi realizată şi
ulterior).
Prelucrarea marginii
superioare a şliţului include: -Preformarea subşliţului şi
fixarea acestuia printr-o cusătură
ornamentală (1),
-Realizarea butonierelor conform
semnelor date anterior (2) şi
-surfilarea marginilor (3-var.c).
Slitul cu nasturi la pantaloni clasici
Sliţul la pantalonii clasici pentru bărbaţi (B-)
Prelucrarea marginii
inferioare include:
1-aplicarea întăriturii termoadezive pe
şliţ,
2-aplicarea căptuşelii pe întăritura tip
canafas, urmată de întoarcerea
căptuşelii cu 360o;
3-asamblarea şliţului cu căptuşeala,
urmată de întoarcere şi călcare;
4-fixarea marginii căptuşelii în poziţie
retrasă, faza având rol de asigurare a
calităţii şi stabilităţii marginii
respective;
5-aplicarea şliţului la marginea feţei
pantalonului;
6-fixarea căptuşelii pe linia de aplicare
a şliţului (var. a şi b) sau pe rezerva
cusăturii anterioare (var. c);
7-coaserea nasturilor, conform
semnelor de corespondenţă cu
butonierele de pe subşliţ.
Prelucrarea marginii superioare include următoarele faze: • 1-aplicarea întăriturii termoadezive pe marginea
feţei pantalonului şi pe subşliţ; • 2-aplicarea căptuşelii şliţului pe marginea feţei
pantalonilor, urmată de întoarcere şi eventual călcare;
• 3- fixarea căptuşelii în poziţie retrasă, similar fazei 4 de la marginea inferioară;
• 4-asamblarea subşliţului cu căptuşeala, urmată de întoarcere, călcare şi eventual fixare prin coasere (faza 5, realizată similar fazei 3);
• 6-realizarea butonierelor pe subşliţ; • 7-surfilarea marginilor subşliţului şi căptuşelii,
având grijă să se asigure poziţionarea corectă a subşliţului; faza poate fi realizată şi prin:
-acoperirea marginilor cu o bandă simplu îndoită (7’),
- acoperirea marginilor cu o bandă dublu îndoită (7’’) sau
- acoperirea marginilor cu prelungirea căptuşelii şliţului (7’’’);
• 8-fixarea tuturor straturilor cu o cusătură ornamentală, cu un traseu specific;
• 9- întărirea extremităţii inferioare a şliţului cu cheiţe, după reunirea celor două părţi ale şliţului
Inchideri cu fermoar
• Cu margini alăturate
• Cu margini suprapuse
Inchideri cu fermoar cu margini alaturate A si B estetic, C si D functional
A si B rol estetic
aplicarea fermoarului cu cusături
interioare (varianta A)
- cele două benzi componente ale
fermoarului se aplică succesiv (fazele 1 şi
2), folosind maşini simple, echipate cu
picioruşe de presare speciale, care să
permită realizarea cusăturii în imediata
apropiere a dinţilor fermoarului.
Existenţa cusăturilor vizibile, ornamentale
(varianta B),
- permite utilizarea maşinilor cu două ace
şi dispozitive de conducere a marginilor şi
a fermoarului bandă (B-b).
C si D rol functional
-Acoperirea simplă sau dublă a dinţilor
fermoarului (varianta C), cu cusături
vizibile, reduce timpul de realizare prin
utilizarea maşinilor cu două ace şi
dispozitiv.
-În varianta D, fermoarul este ascuns sub
cele două margini. Tehnologia este folosită
în special la produse pentru femei (rochii,
fuste, pantaloni) şi necesită fermoare
speciale şi dispozitive specifice de
aplicare, cu două caneluri pe talpă.
Ramurile fermoarului se aplică succesiv,
plasând fermoarul deasupra, pe faţa
produsului,
Aplicarea ascunsă a fermoarelor (varianta D)
-În varianta D, fermoarul este ascuns sub cele două margini. Tehnologia necesită
fermoare speciale şi dispozitive specifice de aplicare, cu două caneluri pe talpă.
Ramurile fermoarului se aplică succesiv, plasând fermoarul deasupra, pe faţa
produsului,
Inchideri cu fermoar cu margini suprapuse tehnologie simplificata
Inchideri cu fermoar cu margini suprapuse rezolvare tehnologică complexă
Prelucrarea marginii inferioare a şliţului, include faze tehnologice, a căror succesiune poate fi diferită, în funcţie de modul de soluţionare a extremităţii
beteliei:
• 1-aplicarea întăriturii prin
termolipire, pe faţa şliţului, • 2-asamblarea feţei şliţului cu
căptuşeala, urmată de întoarcere şi eventual călcare;
• 3- fixarea marginii căptuşelii în poziţie retrasă, faza având rol de asigurare a calităţii şi stabilităţii marginii respective (ca la şliţul cu nasturi);
• 4- aplicarea şliţului la marginea feţei pantalonului, concomitent cu o ramură a fermoarului;
• 5-acoperirea marginiilor şliţului cu o cusătură de surfilare (a) sau cu o bandă simplu sau dublu îndoită, aplicată cu un dispozitiv (b);
• 6-fixarea prin coasere a tuturor straturilor şliţului, pe linia de aplicare a şliţului.
Marginea superioară a şliţului se realizează prin dublarea celeilalte feţe ale pantalonului cu un reper din material de bază, pe care s-a
aplicat a doua ramură a fermoarului
• 1-aplicarea întăriturii prin termolipire, pe faţa pantalonului şi eventual pe şliţ;
• 2-aplicarea benzii fermoarului pe şliţ, cu una sau două cusături paralele, realizate pe o maşină specială, ce poate alimenta, atât banda fermoarului, cât şi o bandă îngustă de întăritură netermoadezivă; această variantă de realizare impune alimentarea continuă a benzii fermoarului, din rolă.
• 3-asamblarea feţei pantalonului cu şliţul, urmată de întoarcere şi călcare;
• 4-realizarea unei cusături pentru fixarea în poziţie retrasă a şliţului;
• 5-acoperirea celeilalte margini a şliţului cu o bandă simplu sau dublu îndoită, în funcţie de model şi cerinţele de calitate, rezolvarea tehnologic fiind similară cu a fazei 5 de la marginea inferioară a şliţului;
• 6-realizarea unei cusături ornamentale, de fixare a straturilor şliţului faza fiind precedată de asamblarea feţelor în prelungirea şliţului.
• 7- întărirea extremităţii inferioare a şliţului cu cheiţe.
VARIANTE TEHNOLOGICE DE REALIZARE A ŞLIŢURILOR
Clasificare -rol de asigurare a libertăţii de mişcare a purtătorului, extremitatea inferioară ajungând pe o
linie de terminaţie a produsului, iar şliţul putând fi plasat pe linia de simetrie a feţei sau a spatelui, pe linia cusăturilor laterale, pe direcţia liniilor constructiv decorative ce includ şi pensele de pe linia taliei etc;
-rol estetic, reprezentative fiind şliţurile plasate pe linia cotului, la terminaţia mânecilor
produselor multistrat, inclusiv a sacourilor sau a produselor unistrat pentru femei, -rol funcţional, de îmbrăcare/ dezbrăcare a produselor, caz în care şliţul este plasat în
prelungirea manşetelor la mâneci sau la terminaţia unor pantaloni.
I. ŞLIŢURI PENTRU LEJERITATEA MIŞCĂRILOR
• varianta A, rezerva pentru şliţ poate fi: • rezerva de coasere (a) • o rezervă cu lăţime mai mare (a’), la care
colţurile inferioare se închid pe direcţie diagonală, iar extremităţile superioare se fixează prin punctare sau termolipire (benzi viledon cu dublă aderenţă).
I.ŞLIŢURI PENTRU LEJERITATEA MIŞCĂRILOR
Varianta B se utilizează la produse la
care şi marginile şliţului şi terminaţia produsului se rezolvă prin dublă îndoire şi fixare cu
cusătură ornamentală.
În acest caz, pentru a nu îngroşa semnificativ colţurile, se recomandă ca acestea să se
taie la 45o şi să se îndoaie (B-b), coaserea realizându-se ca în fig. B-b’ şi B-b’’.
• varianta C existenţa cusăturilor paralele impune o rezervă cu lăţime mai mare, eventual aplicarea
întăriturii pe marginile şliţului şi la terminaţie, închiderea colţurilor pe diagonal şi utilizarea maşinilor cu două ace acţionate independent.
I. ŞLIŢURI PENTRU LEJERITATEA MIŞCĂRILOR
I. Şliţurile cu margini suprapuse
varianta de şliţ cu secţiunea A • 1-finisarea marginii inferioare a şliţului
(1), prin dublă îndoire şi coasere; • 2-asamblarea reperelor din prelungirea
şliţului, cusătura, continuându-se şi pe extremitatea şliţului (2-a);
• -se realizează piclu pe rezerva marginii inferioare a şliţului
• -se calcă marginea şliţului şi terminaţia produsului;
• 3-se coase colţul marginii superioare a şliţului pe diagonal (3-a’),
• Se taie rezerva, se descalcă, se întoarce şi scoate colţul;
• 4-se fixează poziţia straturilor prin cusătura ornamentală 4, realizată
• pe faţa produsului.
I. Şliţurile cu margini suprapuse
• Varianta cu secţiunea B se deosebeşte de cea anterioară prin utilizarea unei rezerve mai mari pentru marginea inferioară a şliţului (b), astfel că ambele colţuri ale şliţului pot fi închise prin coasere pe diagonal (b’).
Conţinutul fazelor tehnologice se aseamănă cu al variantei A.
I. Şliţurile cu margini suprapuse
• Varianta C corespunde unui produs căptuşit. • Reperele din căptuşeală (c) au formă diferită,
iar fixarea prin coasere a căptuşelii pe cele două margini ale şliţului (c’)
se realizează cu cusături interioare, după ce a fost soluţionată terminaţia
produsului şi a căptuşelii.
II.ŞLIŢURI CU ROL ESTETIC, PENTRU TERMINAŢIA MÂNECILOR
• Şliţul cu margini detaşabile (varianta A)
Etape de realizare : • -aplicarea întăriturii pe marginile şliţului şi la terminaţia mânecii (1); • -însemnarea şi realizarea butonierelor ornamentale pe marginea superioară a şliţului (reperul mai mare
al mânecii); • -preformarea prin călcare (cu şablon) a şliţului şi a terminaţiei mânecii; • -închiderea colţului marginii inferioare a şliţului (3), pe direcţia liniei cotului, urmată de intoarcere şi
scoaterea colţului; cusătura se opreşte la aprox. 1 cm faţă de marginea rezervei terminaţiei, pentru a face posibilă aplicarea căptuşelii;
• -suprapunerea reperelor mânecii şi asamblarea pe linia cotului,cusătura prelungindu-se şi pe şliţ (4); • -tăierea unui piclu pe rezerva marginii inferioare a şliţului, descălcarea rezervelor pe linia cotului şi
călcarea şliţului (a’’’); • -aplicarea mânecii din căptuşeală la terminaţia mânecii din material de bază poate fi realizată acum, sau
după închiderea tubulară a celor două mâneci. • Coaserea nasturilor pe şliţ se realizează pe produsul finit.
• Şliţul fals (varianta B) se utilizează atunci când închiderea tubulară a mânecilor din material de bază şi căptuşeală se realizează
într-o singură fază tehnologică, prin utilizarea maşinilor automate pentru cusături lungi. Faze: • aplicarea întăriturii (1), • Coaserea pe linia cotului (2), cusătura formând şi şliţul, (b). • Realizarea piclului (ca la varianta anterioară), • descalcarea rezervelor cusăturii şi călcarea şliţului (b’’), • aplicarea mânecii din căptuşeală, urmând închiderea tubulară a celor două mâneci printr-o singură
cusătură.
II. ŞLIŢURI CU ROL ESTETIC, PENTRU TERMINAŢIA
MÂNECILOR
III.ŞLIŢURI CU ROL FUNCŢIONAL, PENTRU MÂNECI CU MANŞETE
• şliţurile pentru produsele destinate femeilor:
• Faze: 1. tăierea deschiderii şliţului cu
V la extremitatea superioară, (ca în fig. d),
2. finisarea celor două margini poate fi realizată prin :
• a -surfilare şi îndoire simplă, prin călcare
• b-îndoire dublă şi fixare prin coasere,
• c-aplicarea prin coasere a unui reper, urmată de întoarcere şi fixarea marginilor cu cusătură ascunsă sau cusătură
ornamentală, vizibilă.
III.ŞLIŢURI CU ROL FUNCŢIONAL, PENTRU MÂNECI CU MANŞETE
• şliţurile pentru produsele destinate barbatilor:
Varianta A – şliţ industrial, realizat prin aplicarea unei bentiţe dublu îndoite, cu ajutorul unui dispozitiv ataşat unei maşini simple.
Faze: • Taierea şliţului, cu terminatia în V, • aplicarea bentiţei (cele două margini se plasează se ca în fig. a’. • Fixarea poziţiei şliţului se poate realiza,
– printr-o cusătură vizibilă (2-a’’), – printr-o cusătură plasată în interiorul mânecii, pe extremitatea şliţului (3-a’’’).
• Lăţimea acestui şliţ este de 7-10 mm.
III. ŞLIŢURI CU ROL FUNCŢIONAL, PENTRU MÂNECI CU MANŞETE
• şliţurile pentru produsele destinate barbatilor:
• Varianta B – şliţ pentagon, cu
margini egale, cu lăţime de 15-20 mm; se realizează prin aplicarea unei bentiţe dublu îndoite, ca la şliţul industrial, doar că lăţimea bentiţei este mai mare.
Faze: • Aplicarea bentitei (fig. b’), • fixarea extremităţii superioare cu un
ac cu gămălie, (fig. b’’) • preformarea prin călcare, • fixare extremităţii cu o cusătură în
formă de pentagon.
•şliţurile pentru produsele destinate barbatilor:
Varianta C – şliţ pentagon cu
margini inegale;
marginea inferioară a şliţului
poate fi realizată prin aplicarea
unei bentiţe, ca la variantele
anterioare,
III. ŞLIŢURI CU ROL
FUNCŢIONAL, PENTRU
MÂNECI
CU MANŞETE
marginea inferioară a şliţului este realizată prin dublă îndoire şi coasere (1-c).
-tăierea deschiderii şliţului (c),
-cusătura de îndoire a marginii inferioare (1) se prelungeşte pe o lungime de 5 mm şi
pe cealaltă margine.
-pe şliţ se aplică întăritură şi se realizează preformarea rezervelor prin călcare (fig. c’)
-aplicarea şliţului pe marginea deschiderii (2),
-rotirea prin deschidere (cu 360 grade) a şlitului aplicat
-realizarea cusăturii ornamentalee, 3, în sensul săgeţii.
-fixarea extremităţii cu o cusătură în formă de pentagon (4), cumulată cu cusătura de
definitivare a aplicării şliţului, coaserea începând în punctul D (c’’’)şi urmând traseul
sugerat şi prin săgeţi
VARIANTE TEHNOLOGICE DE REALIZARE A
CORDOANELOR, BRETELELOR ŞI BETELIILOR
1. Realizarea cordoanelor şi a bretelelor
Include: •asamblare, întoarcere, călcare (A-a,-b,-c,-d) şi eventual tighelire (B-a’,-b’),
•numai asamblare tighelire, în cazul utilizării maşinilor cu două ace şi dispozitiv (B-
c’,-d’,-e’).
Beteliile Faţa şi dosul beteliei pot fi: • din material de bază, • dosul beteliei include unul sau mai multe repere din materiale
auxiliare, ce asigură un coeficient de frecare relativ mare. • Dosul de betelie se realizează cu maşini speciale, echipate cu
dispozitive prin care se alimentează simultan reperele componente, croite de obicei pe diagonal.
• Cusăturile de constituire a dosului de betelie sunt cusături în lanţ, ce asigură elasticitatea necesară, iar prin folosirea unor aţe de cusut mai groase, pe lângă rezistenţă mai bună, se obţine şi un coeficient de frecare mai mare al suprafeţei.
• Dosul de betelie se livrează firmelor de confecţii sub formă de rolă.
Beteliile Faţa şi dosul beteliei pot fi:
• din material de bază, • dosul beteliei include unul sau mai multe repere din materiale
auxiliare, ce asigură un coeficient de frecare relativ mare. • Dosul de betelie se realizează cu maşini speciale, echipate cu
dispozitive prin care se alimentează simultan reperele componente, croite de obicei pe diagonal.
• Cusăturile de constituire a dosului de betelie sunt cusături în lanţ, ce asigură elasticitatea necesară, iar prin folosirea unor aţe de cusut mai groase, pe lângă rezistenţă mai bună, se obţine şi un coeficient de frecare mai mare al suprafeţei.
• Dosul de betelie se livrează firmelor de confecţii sub formă de rolă.
Beteliile
Faţa şi dosul beteliei pot fi: • din material de bază, • dosul beteliei include unul sau mai multe repere din materiale
auxiliare, ce asigură un coeficient de frecare relativ mare. • Dosul de betelie se realizează cu maşini speciale, echipate cu
dispozitive prin care se alimentează simultan reperele componente, croite de obicei pe diagonal.
• Cusăturile de constituire a dosului de betelie sunt cusături în lanţ, ce asigură elasticitatea necesară, iar prin folosirea unor aţe de cusut mai groase, pe lângă rezistenţă mai bună, se obţine şi un coeficient de frecare mai mare al suprafeţei.
• Dosul de betelie se livrează firmelor de confecţii sub formă de rolă.
1. Beteliile
a. Faţa şi dosul beteliei sunt dintr-un singur reper, din material de bază, întăritura
fiind prezentă pe toată lăţimea sau numai pe faţa beteliei;
b-dosul beteliei este realizat prin dublarea unui reper croit din căptuşeală ;
c-dosul beteliei este din rejansă, cu lăţime corelată cu a beteliei ;
d÷h-rezolvări specifice, dosul beteliei fiind achiziţionat în formă finală.
• Varianta A se caracterizează prin plasarea cusăturii 5 peste cusătura de aplicare a feţei beteliei (4
• Faze tehnologice comune de realizare:
• 1- (variantele d÷h) constituirea dosului de betelie, la maşini speciale, cu una sau două
cusături în lanţ şi dispozitive de alimentare şi preformare a benzilor constituente;
• 2-aplicarea întăriturii pe faţa beteliei Benzile de întăritură au direcţiile de preformare
marcate prin decupaje, ceea ce asigură o preformare uşoară a lăţimii beteliei.
• 3-asamblarea feţei cu dosul beteliei. În cazul dosurilor de betelii preformate, asamblarea
se realizează prin suprapunerea dosului beteliei peste rezerva feţei beteliei
• 4-aplicarea feţei beteliei la terminaţia produsului, urmată de întoarcere şi călcare. La
beteliile cu găici, acestea pot fi fixate pe marginea inferioară a beteliei printr-o operaţie
anterioară, sau pot fi aplicate odată cu betelia, conform marcajelor.
• 5-aplicarea definitivă a beteliei (a doua cusătură de aplicare, pentru fixarea dosului de
betelie), faza realizându-se după soluţionarea colţurilor beteliei, aplicarea eventualelor
capse, fixarea cu cheiţe a găicilor pentru curea lată etc. Faza de coasere poate fi realizată pe
întreaga circumferinţă a beteliei (în majoritatea cazurilor) sau pe cele două jumătăţi de
produs (la unele modele de pantaloni pentru bărbaţi).
• La beteliile cu găici, urmează fixarea extremităţilor superioare ale găicilor, cu cheiţe.
Betelii
• Variantele B şi C utilizate la blugi, pantaloni pentru copii au faţa şi dosul beteliei
din material de bază, realizate din acelaşi reper sau repere diferite.
• Aplicarea beteliei poate fi realizată prin două faze succesive:
• aplicarea dosului (a’),
sauSa
• maşini cu unul sau două ace şi dispozitiv, durata realizării şi aplicării beteliei
reducându-se semnificativ. Principalul inconvenient este soluţionarea ulterioară a
capetelor beteliei.
VARIANTE TEHNOLOGICE DE REALIZARE A
TERMINAŢIILOR
TERMINAŢII
• În funcţie de modul de prelucrare a marginilor (care
influenţează adaosurile tehnologice), terminaţiile pot fi soluţionate prin:
– A- finisarea marginilor libere ale produsului;
– B-îndoirea simplă sau dublă a marginilor ce au rol de
terminaţie;
– C-aplicarea unor bentiţe, paspoaluri, dantelă,
pasmanterie etc. pe linia terminaţiilor.
TERMINAŢII (varianta A) Finisarea marginilor libere, cu rol de terminaţie Surfilarea -o cusătură cu pas mic şi
lăţime mare, materialul textil
fiind alimentat normal,
-o cusătură cu pas mic şi
lăţime mică, materialul
alimentându-se tensionat, iar
transportorul diferenţial fiind
reglat pentru întinderea
marginii. Se obţine o ondulare
a marginilor.
Cusăturile zigzag -o cusătură zigzag cu pas foarte mic (p ≤ 1 mm) şi lăţime
mare (l >3mm) la materiale groase, obţinându-se un efect de festonare a marginilor, caz în care se pot utiliza aţe de cusut cu grad mai mare de acoperire. T -o cusătură zigzag cu pas mic şi lăţime relativ mică (p
=1,5÷2,5mm), fixându-se în cusătură un fir mai gros sau chiar un fir filamentar din nailon, pentru a conferi terminaţiei volum şi rigiditate. Materialul textil poate fi alimentat tensionat, pentru a obţine o ondulare a marginii,
Franjurile pot fi realizate
prin tăiere sau prin
destrămare. Tăierea se poate utiliza la produse din tricot sau din ţesături cu grad mai mare de împâslire, destrămarea doar în cazul terminaţiilor produselor din ţesături mai groase, la care se poate realiza scoaterea firelor cu mai mare uşurinţă.
Realizarea terminaţiilor prin îndoire simplă sau dublă a marginii (varianta B)
• poziţia îndoită se poate asigura prin: termolipire sau prin coasere.
pot fi utilizate la produsele unistrat sau la cele cu căptuşeală plasată liber pe linia terminaţiei, căptuşeala având terminaţia simplu sau dublu îndoită şi fixată prin coasere.
Căptuşeala se fixează prin coasere pe linia terminaţiei
poate fi proiectată:
• o rezervă mai mare a tivului ( 35-45 mm), caz în care căptuşeala va avea un plus pe lungime
sau • dimensiunile produsului din căptuşeală vor fi comparabile cu ale celui din material de
bază.
Menţinerea îndoită a tivului şi a poziţiei căptuşelii poate fi asigurata prin: • prin cusături ornamentale (fig. a, b), • prin termolipire cu benzi velcro si prin cusaturi de punctare realizate în dreptul
cusăturilor longitudinale (c).
Căptuşeala se fixează prin coasere pe linia terminaţiei
Pe linia de terminaţie se aplică repere din material de bază (fig. d) sau din căptuşeală (fig. e),
fixarea poziţiei straturilor se realizeaza:
prin termolipire cu benzi velcro
sau
prin coasere, folosind cusături ascunse sau ornamentale, inclusiv cusături ’’în stil manual’’.
Rezolvarea terminaţiilor prin aplicarea de bentiţe, paspoaluri, dantelă (varianta C)
- Aplicarea benzilor simplu, semidublu sau dublu îndoite (Fig.a) impune utilizarea unui
dispozitiv ataşat unei maşini simple sau de cusut zigzag.
- La produsele din tricot (fig. b), benzile de finisare pot fi aplicate cu cusături de
acoperire din 3-6 fire, cusături de încheiat ochi cu ochi, cusături de surfilare, cusături
lanţ etc.
- La aplicarea benzilor de dantelă, a benzilor încreţite, a benzilor de pasmanterie (fig.
c), variantele se regăsesc printre cele prezentate.
Pieptul de sacou
Microprocese tehnologice de realizare a pieptului de sacou
• În practică se adoptă o variantă sau alta, ţinând cont de particularităţile produsului ce urmează a se realiza, de dotarea tehnică şi tehnologică din întreprindere, dar şi de norma de timp specificată.
I. Prelucrarea plastronului
• Plastronul se proiectează prin repere de forme diferite, din unul sau mai multe straturi, în funcţie de destinaţia produsului.
• Prelucrarea plastronului ţine cont de forma spaţială a acestuia, atât la proiectarea constructivă, cât şi la cea tehnologică.
• Pe extremitatea plastronului se plasează o bentiţă, cu ajutorul căreia se va aplica ulterior plastronul la faţa de sacou.
• Banda poate fi termolipită de plastron, poate fi aplicată cu cusatură ascunsă sau cu o cusătură simplă.
Prelucrarea plastronului
• Pentru grupele de conformaţie A şi B se realizează cu o singură pensă, a cărei închidere se realizează prin suprapunera marginilor şi fixarea lor cu cusătură zig-zag.
• Pentru grupa C se mai prevede o pensă suplimentară.
Prelucrarea plastronului
• La produsele din materiale subţiri se poate elimina plastronul, înlocuindu-l cu o inserţie cu grosimea în trepte, de pildă un material multigrad cu trei zone (I, II,III), care au fie desimi diferenţiate.
• În cazul materialelor subţiri, materialul de întărire multigradual se aplică direct, ceea ce contribuie la simplificarea şi creşterea productivităţii muncii
II. Tehnologia de realizare a pieptului de sacou impune parcurgerea următoarelor faze :
1. aplicarea întăriturii pe toată suprafaţa feţei, iar la clinul lateral numai la partea superioară şi inferioară;
2. coaserea pensei verticale (de bust), tăierea şi descălcarea; 3. asamblarea feţei cu clinul lateral; descălcarea cusăturii; 4. închiderea pensei orizontale; tehnologie diferenţiată în
funcţie de tipul de buzunar de pe faţa sacoului: • în cazul buzunarului cu refileţi, pensa orizonatală se inchide
provizoriu, prin aplicarea unei benzi termoadezive; • dacă produsul are buzunar aplicat, pensa orizontală se închide
definitiv prin aplicarea, cu cusături paralele , a unei benzi textile, o extremitate a acestei benzi va fi aplicată (fixată) în pensa verticală, iar cealaltă în cusătura de aplicare a clinului.
5. aplicarea plastronului pe linia de îndoire a reverului, pe linia umărului şi pe linia de răscroială a mânecii.
Prelucrare feţei de sacou Faza 1 şi 2
Prelucrare feţei de sacou Faza 3 şi 4 Cazul buzunarelor tăiate
Prelucrare feţei de sacou Faza 3 şi 4 Cazul buzunarelor aplicate
Prelucrare feţei de sacou Faza 5 Cazul buzunarelor aplicate
Faza 5: Aplicarea plastronului
• Aplicarea se realizează pe linia de îndoire a reverului, pe linia de răscroială a mânecii şi pe linia umărului.
• Fixarea plastronului pe linia reverului se realizează prin intermediul
bentiţei, şi se asamblează prin coasere, folosind o cusătură ascunsă (tot cu cusatura ascunsă poate fi aplicată bentita şi de plastron ) sau se termolipeşte banda pe faţa produsului (banda este aplicată prin coasere de plastron si este situată sub plastron) sau aplicarea prin termolipirea benzii, atât pe plastron cât şi pe faţa sacoului (bentita este deasupra).
• Aplicarea pe linia răscroielii mânecii se realizează prin coasere.
Cusăturile sunt plasate pe rezervele cusăturii de aplicare a mânecilor. • Ulterior, dupa realizarea asamblarii de pe linia umarului se aplica
plastronul pe rezerva directionata spre spate.