curs tct

Tehnologii de confectionare a produselor de imbrăcăminte

I. De ce ? sau premise necesare înţelegerii importanţei unei

proiectari tehnologice raţionale

Accentuarea turbulenţei pieţelor la începutul de secol al XXI-lea

Fenomene:

• nevoi eterogene, incerte şi în schimbare rapidă, conducând la niveluri ale cererii instabile şi greu predictibile;

• pieţe afectate de fluctuaţii economice, şocuri şi

incertitudini, puternic fragmentate şi saturate, cu graniţe neclare şi interconectate la nivel global într-o vastă reţea, prin care se transmit toate undele de şoc;

Fenomene:

• produse cu rată înaltă de schimbare tehnologică, cicluri de viaţă scurte şi nepredictibile, pronunţat diferenţiate, şi concurate de înlocuitori;

• concurenţă intensă, cu schimbarea caracteristicilor ei de manifestare,

de la acţiunea în baza unor reguli, în general cunoscute şi acceptate de toţi, la utilizarea unor mijloace neconvenţionale.

• consumatori care conştientizează profund calitatea, preţul, stilul şi

moda, dar şi drepturile lor de a fi protejaţi;

Cerinţe ale clienţilor:

• unicate sau serii mici,

• funcţii noi: » estetice,

» de purtare,

» de întreţinere

• calitate optimă,

• costuri mici.

Schita tehnica

Harta tehnologica

metode

Nervurile

Solutii tehnologice pentru aplicarea benzilor

Prelucrări tehnologice prin alte

procedee

Buzunare aplicate

• Buzunare unistrat

Buzunare multistrat

BUZUNARE EXTERIOARE

Buzunare cu 2 refileti si clapă

Tehnologii de realizare a gulerelor

• Clasificare

Gulere tip ştei

Gulere tip bentiţă

croite din 2 repere

Gulere simplu îndoite

Gulere îndoite pe bentiţe (tip ştei)

Gulere cu ştei şi pelerină croite separat

Variante tehnologice de dublare şi coasere a dosului de guler pentru introducerea balenelor (1’)

1-aplicarea întăriturii pe reperul faţă de guler sau separat pe pelerină şi ştei, cu menţiunea că la gulerul pentru cămăşile bărbăteşti, extremităţile laterale ale pelerinei şi şteiului se prevăd cu straturi duble de întăritură,

1’-dublarea colţurilor dosului de guler (la cămăşi pentru bărbaţi) şi realizarea cusăturii pentru introducerea balenelor

2-fixarea îndoită prin coasere a bazei şteiului peste întăritură (fază specifică gulerului de la cămăşi pentru bărbaţi);

3-asamblarea şteiului cu pelerina, la faţa şi la dosul gulerului, urmată de descălcarea rezervelor cusăturii (d’’), fazele fiind necesare în cazul materialelor groase (guler la produse multistrat);

4-asamblarea feţei cu dosul de guler (c’,d’’), respectiv asamblarea feţei cu dosul pelerinei ( d’) 5-corectarea şi crestarea rezervelor în zona colţurilor, dacă nu s-a realizat prin croire (fig. 4.51),

urmată de întoarcere, scoaterea colţurilor şi călcare; 6-realizarea, în funcţie de model, a unei cusături plasate pe marginile pelerinei şi linia de îndoire

a gulerului (c,c’, d’’), sau numai pe linia de îndoire, cu menţiunea că extremităţile acestei cusături nu trebuie plasate la loc vizibil.

7-asamblarea şteiului cu pelerina (d’), cumulată cu asamblarea colţurilor şteiului 8-aplicarea dosului de guler în răscroială; 9-realizarea celei de a doua cusături de aplicare a gulerului (faţa gulerului), în varianta (d’) faza

fiind cumulată cu faza de realizare a unei cusături ornamentale la partea superioară a şteiului;

10- asamblarea feţei gulerului cu bizeţii şi căptuşeala sau aplacul (d’’); 11-fixarea straturilor gulerului pe linia de aplicare (d’’)

Corectarea şi crestarea rezervelor

• Gulerul tip rever

Gulerul cu revere croite separat se realizează iniţial ca un guler simplu îndoit, la care aplicarea are particularităţi determinate de tipul de produs (unistrat

sau multistrat) şi grosimea straturilor textile.

Gulere şal 1- aplicarea întăriturii pe faţa gulerului şi a bizetului;

2- constituirea feţei gulerului, prin asamblare pe linia de mijloc a răscroielii

gâtului la spate, urmată de descălcare;

3- finisarea marginii inferioare a feţei gulerului şi a bizetului, la produse unistrat,

prin fixarea îndoită cu cusătură simplă (a’) sau prin surfilare (b’);

4- constituirea dosului de guler, prin asamblare pe linia de simetrie a spatelui;

5- aplicarea dosului de guler în răscroiala, urmată de descălcare; poate include

şi asamblarea pe linia umărului, funcţie de particularităţile dosului de guler;

6- asamblarea feţei cu dosul de guler, aplicându-se totodată bizeţii, faza fiind

urmată de corectare, întoarcere şi călcare;

7- aplicarea căptuşelii pe marginea bizeţilor şi a bazei feţei gulerului, faza

putând fi realizată şi înainte de asamblarea feţei cu dosul de guler;

8- fixarea poziţiei straturilor în răscroiala gâtului la spate (secţ. B-B).

Gulerul cu revere indivizibile cu faţa gulerului are o tehnologie relativ simplă, cu diferenţe date de modul constructiv de constituire a dosului de guler.

1. se constituie faţa de guler cu reverele, prin: • aplicarea întăriturii (1), asamblarea celor două jumătăţi de guler pe linia de

mijloc a spatelui, urmată de descălcare, şi finisarea marginii bizeţilor (2), în cazul produselor unistrat;

2. se constituie dosul de guler, prin asamblare pe linia de mijloc, în cazul în care este o prelungire a feţelor produsului (a), iar cusătura se descalcă;

3. se aplică dosul de guler în răscroiala gâtultui (3), rezultând un produs la care este aplicat dosul de guler, în timp ce faţa gulerului este realizată separat;

4. se asamblează faţa gulerului cu dosul gulerului pe conturul exterior (4), aplicându-se şi bizeţii, după care se corectează colţurile, se întoarce gulerul cu bizeţii şi se calcă;

5. la produsele unistrat se definitivează aplicarea feţei gulerului în răscroiala gâtului la spate (5), iar la produsele multistrat, pe acelaşi contur al bazei gulerului se aplică căptuşeala, după care se fixează straturile gulerului pe linia de aplicare (6).

Gulerul sacoului pentru bărbaţi

• faţa gulerului, compusă din pelerină şi ştei (croite separat) se prevede obligatoriu cu întăritură;

• faţa gulerului are dimensiuni mai mari ca dosul de guler; • dosul de guler are şteiul din întreg şi se realizează dintr-un material auxiliar uşor deformabil (pâslă, neţesut, velveton etc,); • linia şteiului la dosul de guler este marcată printr-o bandă textilă

aplicată prin coasere, sau doar o cusătură, pentru stabilizare dimensională;

• asamblarea feţei cu dosul de guler, precum şi aplicarea dosului de guler în răscroială se realizează cu o cusătură zigzag, pentru a nu produce creşterea grosimii asamblării în zonele respective.

Succesiunea fazelor tehnologice depinde de: particularităţile de asamblare a sacoului, în sensul că: gulerul poate fi realizat independent şi aplicat în răscroiala gâtului şi la partea superioară a bizeţilor, obţinând un produs din material de bază cu guler şi bizeţi, urmând să se asambleze cu produsul din căptuşeală,

se asamblează faţa de guler cu bizeţii şi căptuşeala, obţinând un produs din căptuşeală cu guler şi bizeţi, ce se va asambla cu produsul din material de bază, pe linia de aplicare a bizeţilor şi a dosului de guler

1-aplicarea întăriturii pe şteiul şi pelerina feţei gulerului; 2-asamblarea pelerinei cu şteiul, urmată de descălcarea rezervelor cusăturii; 3-aplicarea unei benzi sau realizarea unei cusături pe linia de delimitare a şteiului şi pelerinei la dosul de

guler, astfel încât la formarea spaţială prin călcare a dosului de guler, linia superioară a şteiului să nu se alungească. Această fază poate lipsi în cazul controlării riguroase a fazei de formare spaţială a dosului de guler.

4- asamblarea feţei cu dosul gulerului la partea superioară, cu o cusătură zigzag, respectând semnele de corespondenţă. Dosul de guler se plasează deasupra feţei.

3-aplicarea unei benzi sau realizarea unei cusături pe linia de delimitare a şteiului şi pelerinei la dosul de guler, astfel încât la formarea spaţială prin călcare a dosului de guler, linia superioară a şteiului să nu se alungească. Această fază poate lipsi în cazul controlării riguroase a fazei de formare spaţială a dosului de guler.

4- asamblarea feţei cu dosul gulerului la partea superioară, cu o cusătură zigzag, respectând semnele de corespondenţă. Dosul de guler se plasează deasupra feţei, în prelungirea acesteia, lăţimea de suprapunere fiind de aprox. 1 cm.

• 5-închiderea colţurilor laterale ale gulerului, poate fi realizată în diverse moduri, dintre care foarte utilizată a fost varianta ce utilizează o cusătură zigzag (5,a), similară celei de la faza anterioară. Realizarea fazei în această variantă necesită mânuiri dificile, astfel că mai nou, colţurile laterale se închid cu o cusătură interioară (5’, b), având grijă ca faţa gulerului să depăşească uşor dosul de guler (să formeze un aşa zis ’’paspoal’’). Urmează corectarea colţurilor gulerului, şi înainte de întoarcerea gulerului pe faţă se aplică o bandă de viledon, urmând ca înlăturarea hârtiei de protecţie şi lipirea ambelor straturi ale gulerului să se realizeze la faza de călcare, asigurând acel plus al feţei, ce permite rularea corespunzătoare a gulerului.

• 6-asamblarea feţei gulerului cu reverele (partea superioară a bizeţilor), urmată de descălcarea rezervelor cusăturilor;

• 7-aplicarea feţei gulerului şi a bizeţilor la căptuşeală; • 8-aplicarea dosului de guler în răscroiala produsului, cu cusătură zigzag, faza fiind precedată de

închiderea colţurilor reverelor şi aplicarea prelungirii dosului de guler în răscroială, pe o lungime de aprox. 1 cm.

Realizarea tehnologică a fazelor 4 şi 8

Tehnologii de realizare a mansetelor

VARIANTE TEHNOLOGICE DE REALIZARE A MANŞETELOR

Manşetele cu rol funcţional au circumferinţa mai mică decât a terminaţiei respective şi

pot fi realizate tubular sau plasate în prelungirea unui şliţ.

Manşetele tubulare pot fi realizate:

-din tricot (a), pentru produse de îmbrăcăminte din ţesătură sau tricot, ca hanorace,

jachete, geci, pantaloni etc.,

-din ţesătură (b şi c), pentru terminaţia mânecilor scurte sau lungi, a pantalonilor etc.

Realizarea şi aplicarea manşetelor tubulare

Manşetele se închid tubular (d), dacă este necesar se descalcă rezervele cusăturii, se dublează şi se aplică (e):

• printr-o cusătură de încheiat-surfilat (1-e), având grijă ca la

produsele din tricot să se tensioneze manşeta pentru a o aduce la circumferinţa terminaţiei, iar la produsele din ţesătură să se repartizeze surplusul terminaţiei în falduri sau creţi;

• prin două cusături simple succesive (2 şi 3), după ce terminaţia

mânecii a fost adusă prin încreţire sau prin realizarea de falduri, la o circumferinţă egală cu a manşetei.

• Dacă manşeta are elastic, acesta poate fi cusut tubular şi introdus între straturile manşetei la operaţia de dublare, sau poate fi fixat prin cusături longitudinale înainte sau după închiderea tubulară a manşetei. Lăţimea elasticului trebuie să fie comparabilă cu lăţimea finală a manşetei.

Manşetele specifice mânecilor lungi ale cămăşilor pentru bărbaţi pot fi simple (a, b) sau duble (d) şi se plasează în prelungirea marginilor unui şliţ realizat prin tăiere

Realizarea şi aplicarea manşetelor la cămăşi pentru bărbaţi

1-aplicarea întăriturii pe reperul faţă al manşetei;

2-îndoirea rezervei feţei manşetei şi coaserea peste întăritură;

3-asamblarea feţei cu dosul manşetei pe conturul exterior, urmată de

corectarea colţurilor, întoarcerea manşetei pe faţă şi călcarea.

4-aplicarea manşetei la terminaţia mânecii, cele două straturi ale manşetei

având rezervele îndoite în interior şi fixate prin călcare; cusătura se

realizează pe faţa manşetei, la 1-2 mm faţă de margine;

5-aplicarea dosului de manşetă la terminaţia mânecii, urmată de rotirea

manşetei cu 180 o;

6-realizarea celei de-a doua cusături de aplicare, pe faţa manşetei, la1-2 mm

faşă de margine.

Dacă manşeta se va aplica printr-o singură cusătură, faza 3 se realizează ca în figura e, îndoind rezerva dosului peste faţă, iar dacă aplicarea se va realiza prin două cusături succesive, rezerva dosului rămâne rezerva dosului rămâne ca în figura f

Manşetele pentru bluze, rochii, jachete

• Manşetele răsfrânte se utilizează la terminaţia mânecilor lungi sau a pantalonilor şi pot fi realizate în prelungirea elementelor respective (a şi b) sau din repere croite separat (c, d şi e).

• În cazul pantalonilor pentru bărbaţi, terminaţia va fi prevăzută şi cu şiret apărător (b).

• Specific acestor tipuri de manşete este realizarea sau aplicarea lor după închiderea tubulară a mânecilor sau pantalonilor (1), cusăturile 3 sau 3’ pe contur închis, impunând utilizarea maşinilor cu braţ cilindric. În toate cazurile, poziţia manşetelor răsfrânte se asigură prin cusături de punctare.

Variante tehnologice de realizare a manşetelor răsfrânte

Manşetele mânecilor scurte se realizează înainte de închiderea tubulară a mânecilor. Pentru varianta b sunt valabile atât rezolvările tehnologice ale variantei a, la care se

intervine în plus cu a doua cusătură ornamentală, cât şi rezolvările specifice ce impun utilizarea unei maşini cu două ace şi dispozitiv.

Inchideri

Elementele de încheiere a produselor vestimentare se pot diferenţia constructiv şi tehnologic, în funcţie de:

• poziţia marginilor: – închideri cu margini suprapuse: cu nasturi sau butoni, cu fermoar, cu

catarame,cu găici, cu copci etc.; – închideri cu margini alăturate: cu fermoar, cu nasturi, cu şnur, cu copci etc.; • modul de plasare: – pe toată lungimea produsului; – pe zone limitate; • accesoriile utilizate: – nasturi, butoni, capse, fermoar, copci, catarame, şnur, brandemburguri, panglici

etc. • rolul închiderii: funcţional, estetic sau combinat

Inchideri cu nasturi vizibili si butoniere

• Închiderile pot fi plasate:

- pe toată lungimea, produsului, cel mai adesea poziţionate pe mijlocul feţei,

- pe zone limitate, ce au o soluţionare proprie, dependentă de model.

Pentru închideri plasate pe toată lungimea produselor, variantele tehnologice se grupează astfel:

• A- margine superioară şi inferioară fără cusături longitudinale vizibile, cu prelucrări similare, ce pot fi utilizate şi pentru marginile

inferioare ale variantelor B şi C. Poziţia marginilor este asigurată prin coaserea nasturilor şi a butonierelor;

• B- margine superioară tip fentă, fără cusături longitudinale vizibile; • C- margine superioară tip fentă, cu una sau două cusături longitudinale paralele.

A- margine superioară şi inferioară fără cusături longitudinale vizibile, cu prelucrări similare

B- margine superioară tip fentă, fără cusături longitudinale vizibile

a’-cea mai simplă rezolvare, numai că se aduce

pe faţa produsului dosul materialului, ceea ce limitează domeniul de utilizare;

b’-variantă cu un consum mare de material; c’-fentă dublă, croită separat şi aplicată printr-

o singură cusătură; d’-variantă utilizată la produse multistrat; fenta

se croieşte separat mai ales atunci când este pe bie.

C- margine superioară tip fentă, cu una

sau două cusături longitudinale paralele.

Prezenţa cusăturilor ornamentale, din varianta C, creşte posibilităţile de rezolvare tehnologică, putându-se utiliza inclusiv maşini cu 2 ace şi dispozitiv de preformare, ceea ce conduce la un timp mai mic de realizare şi o calitate mai bună:

a’’- variantă similară cu a’, doar că fixarea se realizează cu două cusături paralele, ce pot fi realizate simultan sau succesiv, în funcţie de dotarea tehnică existentă;

b’’-variantă ce necesită utilizarea unui dispozitiv, anexat unei maşini simple sau cu două ace;

c’’-variantă în care plierea marginii superioare este ca la b’’, numai că nu necesită dispozitiv, iar fazele de realizare sunt succesive;

d’’÷k’’-variante la care fenta se croieşte separat, iar aplicarea poate fi realizată printr-o singură fază tehnologică, utilizând maşini cu două ace şi dispozitiv, sau prin 3÷4 faze succesive, cu maşina simplă.

Inchideri plasate pe zone limitate, numite şi fente scurte

• soluţiile tehnologice depind de particularităţile constructive ale modelului:

• dacă închiderea se situează în prelungirea unei linii de asamblare, rezolvările sunt ca pentru închideri plasate pe toată lungimea, cu modificări impuse doar de soluţionarea extremităţilor inferioare; • dacă marginile primare ale închiderii se obţin prin tăiere pe un singur reper,

pentru a putea fi suprapuse, acestea se prelungesc cu repere croite separat, iar rezolvarea tehnologică are în vedere tipul de material utilizat (ţesătură sau tricot), poziţia închiderii pe produs şi modul de soluţionare pe linia răscroielii gâtului.

Variante tehnologice de realizare a închiderilor

plasate pe lungimi limitate, la produse din tricot

Varianta A :o rezolvare tehnologică

specifică bluzelor din tricot, de tipul T-shirt.

-La aplicarea reperului pentru finisarea

marginilor închiderii (1), rezervele

cusăturii au lăţimi relativ mici (3-4

mm), iar tăierea se realizează în linie

dreaptă (a), fără V la extremităţi.

-După întoarcere şi eventual călcare

(b), se surfilează latura îngustă a

rezervei, cea care va dubla marginea

superioară a închiderii (2) şi se pliază

latura mai lată (c), ce se va fixa prin

surfilare (3) la rezerva cusăturii 1.

-Se surfilează extremitatea inferioară a

închiderii (3 straturi).

-Se realizează eventuala cusătură

ornamentală longitudinală pe

marginea superioară (4), se fixează cu

cusătură ornamentală extremitatea

inferioară a închiderii (5), se

realizează butonierele şi se cos

nasturii.

varianta B

-cele două fente prelungesc

marginile obţinute prin tăiere şi

se aplică (1, 2 a) după ce au fost

dublate prin îndoire.

-Se fixează extremităţile

inferioare împreună cu V-ul

obţinut prin tăiere (3),

-Se surfilează rezervele celor 3

linii de coasere (4).

Coaserea butonierelor şi a

nasturilor se realizează la

sfârşit.

Atunci când partea interioară a

închiderii poate deveni vizibilă

pe faţa produsului, se impune o

prelucrare mai atentă a

marginilor

Variante tehnologice de realizare a închiderilor plasate pe lungimi limitate, la produse din ţesătură

varianta A

• (rezolvarea tehnologică a-a’), marginile longitudinale ale fentelor se preformează

prin călcare, după care se cos

extremităţile (1-c) şi se întorc fentele pe

faţă.

• Fentele se aplică (d) prin câte o cusătură longitudinală (2), iar dacă e necesar, se

realizează cusăturile ornamentale (3),

• se fixează extremităţile inferioare (4),

având grijă să plasăm V-ul de la

extremitatea inferioară a deschiderii între

cele două fente.

Varianta B

La rezolvarea tehnologică b-b’,

-se începe cu aplicarea celor două fente de-a

lungul marginilor deschiderii (1),

- se închid extremităţile fentelor (2), cu

excepţia extremităţii inferioare a fentei de

dedesubt (pe care se cos nasturii), care se va

surfila ulterior împreună cu V-ul deschiderii (4).

-Se aplică fentele cu a doua cusătură (3),

-se realizează cusăturile ornamentale 5,

-se fixează extremităţile inferioare (6).



varianta B,

tipul de guler din prelungirea

închiderii impune prezenţa

unui bizet în prelungirea

fentelor (b).

-Aplicarea celor două fente se

realizează după surfilarea

marginilor (1) şi închiderea

extremităţii inferioare a fentei

superioare (2).

-După aplicare (3), fentele se

rotesc cu câte 180 o,

- capătul fentei inferioare se

fixează de V-ul deschiderii (4)

-se surfilează (5).

- Capătul fentei superioare se

fixează cu o cusătură ascunsă

(6).

Inchideri cu nasturi ascunşi

Inchideri cu nasturi ascunşi

La variantele tehnologice a,

a’, b şi b’, succesiunea fazelor

1 şi 2 putând fi inversată.

La varianta A, accesul la

butoniere este mai dificil, dar

lipsa cusăturilor vizibile

conferă eleganţă produselor.

În varianta B, marginea

şublaistului trebuie să aibă o

poziţie retrasă cu 1-2 mm faţă

de marginea feţei produsului,

pentru a nu deveni vizibilă.

Principale etape de realizare tehnologică a variantei B –d’

asamblarea bizetului cu faţa produsului se execută

după dublarea cu căptuşeală (fazele 1) şi realizarea butonierelor

(faza 2), fixarea tuturor straturilor pe linia închiderii realizându-se prin

cusătura ornamentală 3.

Nasturele de la extremitatea superioară a închiderii este vizibil, distanţa

mică de la butonieră la marginea superioară nepermiţând plasarea

ascunsă a acestui nasture.

C. Pentru produsele multistrat (d’), între

bizetul cu rol de şublaist, pe care se

realizează butonierele, şi faţa

produsului, se interpun repere croite

din căptuşeală,

-Asamblarea bizetului cu faţa

produsului se execută după dublarea

cu căptuşeală (fazele 1) şi realizarea

butonierelor (faza 2), fixarea tuturor

straturilor pe linia închiderii realizându-

se prin cusătura ornamentală 3.

- Nasturele de la extremitatea

superioară a închiderii este vizibil,

distanţa mică de la butonieră la

marginea superioară nepermiţând

plasarea ascunsă a acestui nasture.

Principale etape de realizare tehnologică a variantei C –b’’

Inchideri cu nasturi ascunşi, plasate pe zone limitate (Şliţurile de la pantalonii pentru bărbaţi)

Cele două margini ale şliţului pot fi prelucrate independent, reunirea lor

realizându-se către final, dar există şi situaţii în care şliţul se realizează

după asamblarea celor două feţe ale pantalonului în prelungirea şliţului, pe

o lungime de 4-5 cm.

Marginea inferioară a şliţului se plasează în prelungirea feţei pantalonului,

iar pe ea se cos nasturi, în timp ce marginea superioară, ce include şi

subşliţul pe care se realizează butonierele, dublează faţa pantalonului.

Rezolvările constructiv-tehnologice se diferenţiază în funcţie de tipul de pantaloni:

• A-şliţuri relativ simple din punct de vedere tehnologic, ce include numai repere din material de bază şi se utilizează în cazul pantalonilor realizaţi din materiale tip bumbac: pantaloni tip sport, blugi, pantaloni de protecţie, pantaloni de pijama, pantaloni pentru copii;

• B-şliţuri complexe, ce includ şi repere din materiale auxiliare şi care se utilizează la pantaloni clasici pentru bărbaţi.

Slituri simplificate cu nasturi (A) În primul caz prelucrarea marginii inferioare include

următoarele faze tehnologice:

1-surfilarea marginii longitudinale a şliţului (variantele

b şi c);

2- îndoirea dublă sau simplă a marginii inferioare şi

fixarea prin coasere, atunci cînd şliţul este realizat ca

prelungire a feţei pantalonului (var. a şi b);

3-aplicarea şliţului la faţa pantalonului, atunci când

este croit separat (var. c şi d);

4-surfilarea marginilor şliţului şi ale feţei pantalonului

(var. c);

5-îndoirea şi fixarea definitivă a straturilor şliţului, pe

linia de aplicare a acestuia (var. d);

6-coaserea nasturilor (faza poate fi realizată şi

ulterior).

Prelucrarea marginii

superioare a şliţului include: -Preformarea subşliţului şi

fixarea acestuia printr-o cusătură

ornamentală (1),

-Realizarea butonierelor conform

semnelor date anterior (2) şi

-surfilarea marginilor (3-var.c).

Slitul cu nasturi la pantaloni clasici

Sliţul la pantalonii clasici pentru bărbaţi (B-)

Prelucrarea marginii

inferioare include:

1-aplicarea întăriturii termoadezive pe

şliţ,

2-aplicarea căptuşelii pe întăritura tip

canafas, urmată de întoarcerea

căptuşelii cu 360o;

3-asamblarea şliţului cu căptuşeala,

urmată de întoarcere şi călcare;

4-fixarea marginii căptuşelii în poziţie

retrasă, faza având rol de asigurare a

calităţii şi stabilităţii marginii

respective;

5-aplicarea şliţului la marginea feţei

pantalonului;

6-fixarea căptuşelii pe linia de aplicare

a şliţului (var. a şi b) sau pe rezerva

cusăturii anterioare (var. c);

7-coaserea nasturilor, conform

semnelor de corespondenţă cu

butonierele de pe subşliţ.

Prelucrarea marginii superioare include următoarele faze: • 1-aplicarea întăriturii termoadezive pe marginea

feţei pantalonului şi pe subşliţ; • 2-aplicarea căptuşelii şliţului pe marginea feţei

pantalonilor, urmată de întoarcere şi eventual călcare;

• 3- fixarea căptuşelii în poziţie retrasă, similar fazei 4 de la marginea inferioară;

• 4-asamblarea subşliţului cu căptuşeala, urmată de întoarcere, călcare şi eventual fixare prin coasere (faza 5, realizată similar fazei 3);

• 6-realizarea butonierelor pe subşliţ; • 7-surfilarea marginilor subşliţului şi căptuşelii,

având grijă să se asigure poziţionarea corectă a subşliţului; faza poate fi realizată şi prin:

-acoperirea marginilor cu o bandă simplu îndoită (7’),

- acoperirea marginilor cu o bandă dublu îndoită (7’’) sau

- acoperirea marginilor cu prelungirea căptuşelii şliţului (7’’’);

• 8-fixarea tuturor straturilor cu o cusătură ornamentală, cu un traseu specific;

• 9- întărirea extremităţii inferioare a şliţului cu cheiţe, după reunirea celor două părţi ale şliţului

Inchideri cu fermoar

• Cu margini alăturate

• Cu margini suprapuse

Inchideri cu fermoar cu margini alaturate A si B estetic, C si D functional

A si B rol estetic

aplicarea fermoarului cu cusături

interioare (varianta A)

- cele două benzi componente ale

fermoarului se aplică succesiv (fazele 1 şi

2), folosind maşini simple, echipate cu

picioruşe de presare speciale, care să

permită realizarea cusăturii în imediata

apropiere a dinţilor fermoarului.

Existenţa cusăturilor vizibile, ornamentale

(varianta B),

- permite utilizarea maşinilor cu două ace

şi dispozitive de conducere a marginilor şi

a fermoarului bandă (B-b).

C si D rol functional

-Acoperirea simplă sau dublă a dinţilor

fermoarului (varianta C), cu cusături

vizibile, reduce timpul de realizare prin

utilizarea maşinilor cu două ace şi

dispozitiv.

-În varianta D, fermoarul este ascuns sub

cele două margini. Tehnologia este folosită

în special la produse pentru femei (rochii,

fuste, pantaloni) şi necesită fermoare

speciale şi dispozitive specifice de

aplicare, cu două caneluri pe talpă.

Ramurile fermoarului se aplică succesiv,

plasând fermoarul deasupra, pe faţa

produsului,

Aplicarea ascunsă a fermoarelor (varianta D)

-În varianta D, fermoarul este ascuns sub cele două margini. Tehnologia necesită

fermoare speciale şi dispozitive specifice de aplicare, cu două caneluri pe talpă.

Ramurile fermoarului se aplică succesiv, plasând fermoarul deasupra, pe faţa

produsului,

Inchideri cu fermoar cu margini suprapuse tehnologie simplificata

Inchideri cu fermoar cu margini suprapuse rezolvare tehnologică complexă

Prelucrarea marginii inferioare a şliţului, include faze tehnologice, a căror succesiune poate fi diferită, în funcţie de modul de soluţionare a extremităţii

beteliei:

• 1-aplicarea întăriturii prin

termolipire, pe faţa şliţului, • 2-asamblarea feţei şliţului cu

căptuşeala, urmată de întoarcere şi eventual călcare;

• 3- fixarea marginii căptuşelii în poziţie retrasă, faza având rol de asigurare a calităţii şi stabilităţii marginii respective (ca la şliţul cu nasturi);

• 4- aplicarea şliţului la marginea feţei pantalonului, concomitent cu o ramură a fermoarului;

• 5-acoperirea marginiilor şliţului cu o cusătură de surfilare (a) sau cu o bandă simplu sau dublu îndoită, aplicată cu un dispozitiv (b);

• 6-fixarea prin coasere a tuturor straturilor şliţului, pe linia de aplicare a şliţului.

Marginea superioară a şliţului se realizează prin dublarea celeilalte feţe ale pantalonului cu un reper din material de bază, pe care s-a

aplicat a doua ramură a fermoarului

• 1-aplicarea întăriturii prin termolipire, pe faţa pantalonului şi eventual pe şliţ;

• 2-aplicarea benzii fermoarului pe şliţ, cu una sau două cusături paralele, realizate pe o maşină specială, ce poate alimenta, atât banda fermoarului, cât şi o bandă îngustă de întăritură netermoadezivă; această variantă de realizare impune alimentarea continuă a benzii fermoarului, din rolă.

• 3-asamblarea feţei pantalonului cu şliţul, urmată de întoarcere şi călcare;

• 4-realizarea unei cusături pentru fixarea în poziţie retrasă a şliţului;

• 5-acoperirea celeilalte margini a şliţului cu o bandă simplu sau dublu îndoită, în funcţie de model şi cerinţele de calitate, rezolvarea tehnologic fiind similară cu a fazei 5 de la marginea inferioară a şliţului;

• 6-realizarea unei cusături ornamentale, de fixare a straturilor şliţului faza fiind precedată de asamblarea feţelor în prelungirea şliţului.

• 7- întărirea extremităţii inferioare a şliţului cu cheiţe.

VARIANTE TEHNOLOGICE DE REALIZARE A ŞLIŢURILOR

Clasificare -rol de asigurare a libertăţii de mişcare a purtătorului, extremitatea inferioară ajungând pe o

linie de terminaţie a produsului, iar şliţul putând fi plasat pe linia de simetrie a feţei sau a spatelui, pe linia cusăturilor laterale, pe direcţia liniilor constructiv decorative ce includ şi pensele de pe linia taliei etc;

-rol estetic, reprezentative fiind şliţurile plasate pe linia cotului, la terminaţia mânecilor

produselor multistrat, inclusiv a sacourilor sau a produselor unistrat pentru femei, -rol funcţional, de îmbrăcare/ dezbrăcare a produselor, caz în care şliţul este plasat în

prelungirea manşetelor la mâneci sau la terminaţia unor pantaloni.

I. ŞLIŢURI PENTRU LEJERITATEA MIŞCĂRILOR

• varianta A, rezerva pentru şliţ poate fi: • rezerva de coasere (a) • o rezervă cu lăţime mai mare (a’), la care

colţurile inferioare se închid pe direcţie diagonală, iar extremităţile superioare se fixează prin punctare sau termolipire (benzi viledon cu dublă aderenţă).

I.ŞLIŢURI PENTRU LEJERITATEA MIŞCĂRILOR

Varianta B se utilizează la produse la

care şi marginile şliţului şi terminaţia produsului se rezolvă prin dublă îndoire şi fixare cu

cusătură ornamentală.

În acest caz, pentru a nu îngroşa semnificativ colţurile, se recomandă ca acestea să se

taie la 45o şi să se îndoaie (B-b), coaserea realizându-se ca în fig. B-b’ şi B-b’’.

• varianta C existenţa cusăturilor paralele impune o rezervă cu lăţime mai mare, eventual aplicarea

întăriturii pe marginile şliţului şi la terminaţie, închiderea colţurilor pe diagonal şi utilizarea maşinilor cu două ace acţionate independent.

I. ŞLIŢURI PENTRU LEJERITATEA MIŞCĂRILOR

I. Şliţurile cu margini suprapuse

varianta de şliţ cu secţiunea A • 1-finisarea marginii inferioare a şliţului

(1), prin dublă îndoire şi coasere; • 2-asamblarea reperelor din prelungirea

şliţului, cusătura, continuându-se şi pe extremitatea şliţului (2-a);

• -se realizează piclu pe rezerva marginii inferioare a şliţului

• -se calcă marginea şliţului şi terminaţia produsului;

• 3-se coase colţul marginii superioare a şliţului pe diagonal (3-a’),

• Se taie rezerva, se descalcă, se întoarce şi scoate colţul;

• 4-se fixează poziţia straturilor prin cusătura ornamentală 4, realizată

• pe faţa produsului.


• Varianta cu secţiunea B se deosebeşte de cea anterioară prin utilizarea unei rezerve mai mari pentru marginea inferioară a şliţului (b), astfel că ambele colţuri ale şliţului pot fi închise prin coasere pe diagonal (b’).

Conţinutul fazelor tehnologice se aseamănă cu al variantei A.


• Varianta C corespunde unui produs căptuşit. • Reperele din căptuşeală (c) au formă diferită,

iar fixarea prin coasere a căptuşelii pe cele două margini ale şliţului (c’)

se realizează cu cusături interioare, după ce a fost soluţionată terminaţia

produsului şi a căptuşelii.

II.ŞLIŢURI CU ROL ESTETIC, PENTRU TERMINAŢIA MÂNECILOR

• Şliţul cu margini detaşabile (varianta A)

Etape de realizare : • -aplicarea întăriturii pe marginile şliţului şi la terminaţia mânecii (1); • -însemnarea şi realizarea butonierelor ornamentale pe marginea superioară a şliţului (reperul mai mare

al mânecii); • -preformarea prin călcare (cu şablon) a şliţului şi a terminaţiei mânecii; • -închiderea colţului marginii inferioare a şliţului (3), pe direcţia liniei cotului, urmată de intoarcere şi

scoaterea colţului; cusătura se opreşte la aprox. 1 cm faţă de marginea rezervei terminaţiei, pentru a face posibilă aplicarea căptuşelii;

• -suprapunerea reperelor mânecii şi asamblarea pe linia cotului,cusătura prelungindu-se şi pe şliţ (4); • -tăierea unui piclu pe rezerva marginii inferioare a şliţului, descălcarea rezervelor pe linia cotului şi

călcarea şliţului (a’’’); • -aplicarea mânecii din căptuşeală la terminaţia mânecii din material de bază poate fi realizată acum, sau

după închiderea tubulară a celor două mâneci. • Coaserea nasturilor pe şliţ se realizează pe produsul finit.

• Şliţul fals (varianta B) se utilizează atunci când închiderea tubulară a mânecilor din material de bază şi căptuşeală se realizează

într-o singură fază tehnologică, prin utilizarea maşinilor automate pentru cusături lungi. Faze: • aplicarea întăriturii (1), • Coaserea pe linia cotului (2), cusătura formând şi şliţul, (b). • Realizarea piclului (ca la varianta anterioară), • descalcarea rezervelor cusăturii şi călcarea şliţului (b’’), • aplicarea mânecii din căptuşeală, urmând închiderea tubulară a celor două mâneci printr-o singură

cusătură.

II. ŞLIŢURI CU ROL ESTETIC, PENTRU TERMINAŢIA

MÂNECILOR

III.ŞLIŢURI CU ROL FUNCŢIONAL, PENTRU MÂNECI CU MANŞETE

• şliţurile pentru produsele destinate femeilor:

• Faze: 1. tăierea deschiderii şliţului cu

V la extremitatea superioară, (ca în fig. d),

2. finisarea celor două margini poate fi realizată prin :

• a -surfilare şi îndoire simplă, prin călcare

• b-îndoire dublă şi fixare prin coasere,

• c-aplicarea prin coasere a unui reper, urmată de întoarcere şi fixarea marginilor cu cusătură ascunsă sau cusătură

ornamentală, vizibilă.

III.ŞLIŢURI CU ROL FUNCŢIONAL, PENTRU MÂNECI CU MANŞETE

• şliţurile pentru produsele destinate barbatilor:

Varianta A – şliţ industrial, realizat prin aplicarea unei bentiţe dublu îndoite, cu ajutorul unui dispozitiv ataşat unei maşini simple.

Faze: • Taierea şliţului, cu terminatia în V, • aplicarea bentiţei (cele două margini se plasează se ca în fig. a’. • Fixarea poziţiei şliţului se poate realiza,

– printr-o cusătură vizibilă (2-a’’), – printr-o cusătură plasată în interiorul mânecii, pe extremitatea şliţului (3-a’’’).

• Lăţimea acestui şliţ este de 7-10 mm.

III. ŞLIŢURI CU ROL FUNCŢIONAL, PENTRU MÂNECI CU MANŞETE

• şliţurile pentru produsele destinate barbatilor:

• Varianta B – şliţ pentagon, cu

margini egale, cu lăţime de 15-20 mm; se realizează prin aplicarea unei bentiţe dublu îndoite, ca la şliţul industrial, doar că lăţimea bentiţei este mai mare.

Faze: • Aplicarea bentitei (fig. b’), • fixarea extremităţii superioare cu un

ac cu gămălie, (fig. b’’) • preformarea prin călcare, • fixare extremităţii cu o cusătură în

formă de pentagon.

•şliţurile pentru produsele destinate barbatilor:

Varianta C – şliţ pentagon cu

margini inegale;

marginea inferioară a şliţului

poate fi realizată prin aplicarea

unei bentiţe, ca la variantele

anterioare,

III. ŞLIŢURI CU ROL

FUNCŢIONAL, PENTRU

MÂNECI

CU MANŞETE

marginea inferioară a şliţului este realizată prin dublă îndoire şi coasere (1-c).

-tăierea deschiderii şliţului (c),

-cusătura de îndoire a marginii inferioare (1) se prelungeşte pe o lungime de 5 mm şi

pe cealaltă margine.

-pe şliţ se aplică întăritură şi se realizează preformarea rezervelor prin călcare (fig. c’)

-aplicarea şliţului pe marginea deschiderii (2),

-rotirea prin deschidere (cu 360 grade) a şlitului aplicat

-realizarea cusăturii ornamentalee, 3, în sensul săgeţii.

-fixarea extremităţii cu o cusătură în formă de pentagon (4), cumulată cu cusătura de

definitivare a aplicării şliţului, coaserea începând în punctul D (c’’’)şi urmând traseul

sugerat şi prin săgeţi

VARIANTE TEHNOLOGICE DE REALIZARE A

CORDOANELOR, BRETELELOR ŞI BETELIILOR

1. Realizarea cordoanelor şi a bretelelor

Include: •asamblare, întoarcere, călcare (A-a,-b,-c,-d) şi eventual tighelire (B-a’,-b’),

•numai asamblare tighelire, în cazul utilizării maşinilor cu două ace şi dispozitiv (B-

c’,-d’,-e’).

Beteliile Faţa şi dosul beteliei pot fi: • din material de bază, • dosul beteliei include unul sau mai multe repere din materiale

auxiliare, ce asigură un coeficient de frecare relativ mare. • Dosul de betelie se realizează cu maşini speciale, echipate cu

dispozitive prin care se alimentează simultan reperele componente, croite de obicei pe diagonal.

• Cusăturile de constituire a dosului de betelie sunt cusături în lanţ, ce asigură elasticitatea necesară, iar prin folosirea unor aţe de cusut mai groase, pe lângă rezistenţă mai bună, se obţine şi un coeficient de frecare mai mare al suprafeţei.

• Dosul de betelie se livrează firmelor de confecţii sub formă de rolă.

Beteliile Faţa şi dosul beteliei pot fi:

• din material de bază, • dosul beteliei include unul sau mai multe repere din materiale





Beteliile

Faţa şi dosul beteliei pot fi: • din material de bază, • dosul beteliei include unul sau mai multe repere din materiale





1. Beteliile

a. Faţa şi dosul beteliei sunt dintr-un singur reper, din material de bază, întăritura

fiind prezentă pe toată lăţimea sau numai pe faţa beteliei;

b-dosul beteliei este realizat prin dublarea unui reper croit din căptuşeală ;

c-dosul beteliei este din rejansă, cu lăţime corelată cu a beteliei ;

d÷h-rezolvări specifice, dosul beteliei fiind achiziţionat în formă finală.

• Varianta A se caracterizează prin plasarea cusăturii 5 peste cusătura de aplicare a feţei beteliei (4

• Faze tehnologice comune de realizare:

• 1- (variantele d÷h) constituirea dosului de betelie, la maşini speciale, cu una sau două

cusături în lanţ şi dispozitive de alimentare şi preformare a benzilor constituente;

• 2-aplicarea întăriturii pe faţa beteliei Benzile de întăritură au direcţiile de preformare

marcate prin decupaje, ceea ce asigură o preformare uşoară a lăţimii beteliei.

• 3-asamblarea feţei cu dosul beteliei. În cazul dosurilor de betelii preformate, asamblarea

se realizează prin suprapunerea dosului beteliei peste rezerva feţei beteliei

• 4-aplicarea feţei beteliei la terminaţia produsului, urmată de întoarcere şi călcare. La

beteliile cu găici, acestea pot fi fixate pe marginea inferioară a beteliei printr-o operaţie

anterioară, sau pot fi aplicate odată cu betelia, conform marcajelor.

• 5-aplicarea definitivă a beteliei (a doua cusătură de aplicare, pentru fixarea dosului de

betelie), faza realizându-se după soluţionarea colţurilor beteliei, aplicarea eventualelor

capse, fixarea cu cheiţe a găicilor pentru curea lată etc. Faza de coasere poate fi realizată pe

întreaga circumferinţă a beteliei (în majoritatea cazurilor) sau pe cele două jumătăţi de

produs (la unele modele de pantaloni pentru bărbaţi).

• La beteliile cu găici, urmează fixarea extremităţilor superioare ale găicilor, cu cheiţe.

Betelii

• Variantele B şi C utilizate la blugi, pantaloni pentru copii au faţa şi dosul beteliei

din material de bază, realizate din acelaşi reper sau repere diferite.

• Aplicarea beteliei poate fi realizată prin două faze succesive:

• aplicarea dosului (a’),

sauSa

• maşini cu unul sau două ace şi dispozitiv, durata realizării şi aplicării beteliei

reducându-se semnificativ. Principalul inconvenient este soluţionarea ulterioară a

capetelor beteliei.

VARIANTE TEHNOLOGICE DE REALIZARE A

TERMINAŢIILOR

TERMINAŢII

• În funcţie de modul de prelucrare a marginilor (care

influenţează adaosurile tehnologice), terminaţiile pot fi soluţionate prin:

– A- finisarea marginilor libere ale produsului;

– B-îndoirea simplă sau dublă a marginilor ce au rol de

terminaţie;

– C-aplicarea unor bentiţe, paspoaluri, dantelă,

pasmanterie etc. pe linia terminaţiilor.

TERMINAŢII (varianta A) Finisarea marginilor libere, cu rol de terminaţie Surfilarea -o cusătură cu pas mic şi

lăţime mare, materialul textil

fiind alimentat normal,

-o cusătură cu pas mic şi

lăţime mică, materialul

alimentându-se tensionat, iar

transportorul diferenţial fiind

reglat pentru întinderea

marginii. Se obţine o ondulare

a marginilor.

Cusăturile zigzag -o cusătură zigzag cu pas foarte mic (p ≤ 1 mm) şi lăţime

mare (l >3mm) la materiale groase, obţinându-se un efect de festonare a marginilor, caz în care se pot utiliza aţe de cusut cu grad mai mare de acoperire. T -o cusătură zigzag cu pas mic şi lăţime relativ mică (p

=1,5÷2,5mm), fixându-se în cusătură un fir mai gros sau chiar un fir filamentar din nailon, pentru a conferi terminaţiei volum şi rigiditate. Materialul textil poate fi alimentat tensionat, pentru a obţine o ondulare a marginii,

Franjurile pot fi realizate

prin tăiere sau prin

destrămare. Tăierea se poate utiliza la produse din tricot sau din ţesături cu grad mai mare de împâslire, destrămarea doar în cazul terminaţiilor produselor din ţesături mai groase, la care se poate realiza scoaterea firelor cu mai mare uşurinţă.

Realizarea terminaţiilor prin îndoire simplă sau dublă a marginii (varianta B)

• poziţia îndoită se poate asigura prin: termolipire sau prin coasere.

pot fi utilizate la produsele unistrat sau la cele cu căptuşeală plasată liber pe linia terminaţiei, căptuşeala având terminaţia simplu sau dublu îndoită şi fixată prin coasere.

Căptuşeala se fixează prin coasere pe linia terminaţiei

poate fi proiectată:

• o rezervă mai mare a tivului ( 35-45 mm), caz în care căptuşeala va avea un plus pe lungime

sau • dimensiunile produsului din căptuşeală vor fi comparabile cu ale celui din material de

bază.

Menţinerea îndoită a tivului şi a poziţiei căptuşelii poate fi asigurata prin: • prin cusături ornamentale (fig. a, b), • prin termolipire cu benzi velcro si prin cusaturi de punctare realizate în dreptul

cusăturilor longitudinale (c).

Căptuşeala se fixează prin coasere pe linia terminaţiei

Pe linia de terminaţie se aplică repere din material de bază (fig. d) sau din căptuşeală (fig. e),

fixarea poziţiei straturilor se realizeaza:

prin termolipire cu benzi velcro

sau

prin coasere, folosind cusături ascunse sau ornamentale, inclusiv cusături ’’în stil manual’’.

Rezolvarea terminaţiilor prin aplicarea de bentiţe, paspoaluri, dantelă (varianta C)

- Aplicarea benzilor simplu, semidublu sau dublu îndoite (Fig.a) impune utilizarea unui

dispozitiv ataşat unei maşini simple sau de cusut zigzag.

- La produsele din tricot (fig. b), benzile de finisare pot fi aplicate cu cusături de

acoperire din 3-6 fire, cusături de încheiat ochi cu ochi, cusături de surfilare, cusături

lanţ etc.

- La aplicarea benzilor de dantelă, a benzilor încreţite, a benzilor de pasmanterie (fig.

c), variantele se regăsesc printre cele prezentate.

Pieptul de sacou

Microprocese tehnologice de realizare a pieptului de sacou

• În practică se adoptă o variantă sau alta, ţinând cont de particularităţile produsului ce urmează a se realiza, de dotarea tehnică şi tehnologică din întreprindere, dar şi de norma de timp specificată.

I. Prelucrarea plastronului

• Plastronul se proiectează prin repere de forme diferite, din unul sau mai multe straturi, în funcţie de destinaţia produsului.

• Prelucrarea plastronului ţine cont de forma spaţială a acestuia, atât la proiectarea constructivă, cât şi la cea tehnologică.

• Pe extremitatea plastronului se plasează o bentiţă, cu ajutorul căreia se va aplica ulterior plastronul la faţa de sacou.

• Banda poate fi termolipită de plastron, poate fi aplicată cu cusatură ascunsă sau cu o cusătură simplă.

Prelucrarea plastronului

• Pentru grupele de conformaţie A şi B se realizează cu o singură pensă, a cărei închidere se realizează prin suprapunera marginilor şi fixarea lor cu cusătură zig-zag.

• Pentru grupa C se mai prevede o pensă suplimentară.

Prelucrarea plastronului

• La produsele din materiale subţiri se poate elimina plastronul, înlocuindu-l cu o inserţie cu grosimea în trepte, de pildă un material multigrad cu trei zone (I, II,III), care au fie desimi diferenţiate.

• În cazul materialelor subţiri, materialul de întărire multigradual se aplică direct, ceea ce contribuie la simplificarea şi creşterea productivităţii muncii

II. Tehnologia de realizare a pieptului de sacou impune parcurgerea următoarelor faze :

1. aplicarea întăriturii pe toată suprafaţa feţei, iar la clinul lateral numai la partea superioară şi inferioară;

2. coaserea pensei verticale (de bust), tăierea şi descălcarea; 3. asamblarea feţei cu clinul lateral; descălcarea cusăturii; 4. închiderea pensei orizontale; tehnologie diferenţiată în

funcţie de tipul de buzunar de pe faţa sacoului: • în cazul buzunarului cu refileţi, pensa orizonatală se inchide

provizoriu, prin aplicarea unei benzi termoadezive; • dacă produsul are buzunar aplicat, pensa orizontală se închide

definitiv prin aplicarea, cu cusături paralele , a unei benzi textile, o extremitate a acestei benzi va fi aplicată (fixată) în pensa verticală, iar cealaltă în cusătura de aplicare a clinului.

5. aplicarea plastronului pe linia de îndoire a reverului, pe linia umărului şi pe linia de răscroială a mânecii.

Prelucrare feţei de sacou Faza 1 şi 2

Prelucrare feţei de sacou Faza 3 şi 4 Cazul buzunarelor tăiate

Prelucrare feţei de sacou Faza 3 şi 4 Cazul buzunarelor aplicate

Prelucrare feţei de sacou Faza 5 Cazul buzunarelor aplicate

Faza 5: Aplicarea plastronului

• Aplicarea se realizează pe linia de îndoire a reverului, pe linia de răscroială a mânecii şi pe linia umărului.

• Fixarea plastronului pe linia reverului se realizează prin intermediul

bentiţei, şi se asamblează prin coasere, folosind o cusătură ascunsă (tot cu cusatura ascunsă poate fi aplicată bentita şi de plastron ) sau se termolipeşte banda pe faţa produsului (banda este aplicată prin coasere de plastron si este situată sub plastron) sau aplicarea prin termolipirea benzii, atât pe plastron cât şi pe faţa sacoului (bentita este deasupra).

• Aplicarea pe linia răscroielii mânecii se realizează prin coasere.

Cusăturile sunt plasate pe rezervele cusăturii de aplicare a mânecilor. • Ulterior, dupa realizarea asamblarii de pe linia umarului se aplica

plastronul pe rezerva directionata spre spate.

curs tct

Documents