curs-semanat-butasit

7/21/2019 curs-semanat-butasit

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semanat-butasit 1/10

ÎNMULŢIREASPECIILOR FLORICOLE

1. Înmulţirea prin seminţe

Înmulţirea pe cale sexuată, bazată pe utilizarea seminţelor ca material biologic, are o largăutilizare în practica floricolă, cu precădere la speciile cultivate în câmp, din grupa anualelor şi

bienalelor, uneori şi perene, care fructifică şi produc seminţe viabile. Metoda este oarecum limitată pentru speciile cultivate în spaţii protejate, fie datorită faptului că multe dintre ele nu producseminţe sau au seminţe sterile, fie datorită avantajelor de ordin economic şi ornamental pe care leoferă metodele vegetative.

Metoda generativă de multiplicare a plantelor prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje. Avantajeeste o metodă rapidă şi relativ simplă!dă posibilitatea încrucişării plantelor şi

obţinerii de soiuri noi!de la o plantă se obţine, în general, un număr mare de seminţe!spre deosebirede materialul folosit la înmulţirea vegetativă, seminţele ocupă un spaţiu mic, pot fi uşor depozitateşi se păstrează o perioadă mult mai îndelungată,c"iar şi peste #$%&$ ani!limitează transmiterea

bolilor criptogamice şi virozelor. Dezavantaje:nu asigură întotdeauna transmiterea fidelă a caracterelor plantei%mamă!menţine

riscul încrucişării prin polenizare şi denaturării caracterelor iniţiale!plantele obţinute din seminţeînfloresc mai târziu decât cele obţinute prin metode vegetative!seminţele mici şi foarte mici, tipicemultor specii floricole, îngreunează condiţionarea, sortarea şi c"iar recunoaşterea lor.

I. Produerea seminţelor de !lori

'a regulă generală, procurarea seminţelor se face de la exemplare viguroase, sănătoase, cuvaloare biologică şi decorativă superioară.

Culturile semincere reprezintă sursa principală de obţinere a seminţelor de calitate, necesaresectorului de producţie.

Înfiinţarea şi întreţinerea loturilor semincere se face conform sc"emelor te"nologice stabilite

pentru culturile de acest tip şi cu respectarea strictă a tuturor verigilor agrote"nice tipice fiecăreispecii.

Reol"area# ondiţionarea# sor"area $i p%s"rarea seminţelor(unt verigi deosebit de importante în obţinerea seminţelor de calitate.

Momentul optim de recoltare pentru majoritatea speciilor este la maturitate deplină, cândfructele sunt bine coapte, iar seminţele au ajuns la maturitate fiziologică ) Alyssum, Begonia,Callistephus, Calendula, Delphinium, Dianthus, Lobelia etc.*.

+a speciile cu fructe de"iscente )păstăi, capsule* se recurge la recoltarea fructelor în faza de pârgă )atunci când culoarea lor virează spre galben*, seminţele fiind lăsate o perioadă de timp înfruct, pentru a%şi desăvârşi maturarea.

stfel se elimină pierderile de seminţe la Impatiens, Portulaca, Viola, Petunia, Antirrhinumetc. Metodele şi sistemele de recoltare sunt adaptate particularităţilor plantelor şi condiţiilor decultură.

#



(uprafeţele destul de reduse ocupate de culturile floricole semincere, nu justifică totdeaunarecoltarea mecanizată a seminţelor, de aceea, frecvent se recurge la recoltarea manuală. În plus,recoltarea manuală este singura metodă ce poate fi aplicată în etape la speciile floricole caracterizate

prin maturarea eşalonată a seminţelor de pe plantă ) Nicotiana alata, Petunia hybrida, Salvia splendens, Callistephus chinensis, Verbena hybrida, Portulaca grandilora etc.*

+a speciile cu maturarea simultană a seminţelor )!odetia, Delphinium*, recoltarea se face

într%o singură etapă, prin tăierea plantelor în întregime sau numai a tijelor florifere. În astfel desituaţii, lucrarea se poate executa şi mecanizat.(eminţele mici impun uneori şi alte metode de recoltare. -e exemplu, la speciile cu seminţe

care cad cu uşurinţă la maturitate, se poate recurge la scuturarea pe prelate aşezate sub plante) Alyssum, Lobelia, Portulaca, Viola*. entru soiuri şi specii valoroase sau pentru număr mic deexemplare, când se urmăreşte limitarea pierderilor de seminţe, nu este exclusă nici folosirea unor cornete din "ârtie sau din alt material aşezate la baza florilor sau inflorescenţelor.

/u se recoltează niciodată pe timp umed sau după ploaie, preferându%se timpul uscat, cătremijlocul zilei.

Condiţionarea şi sortarea seminţelor -upă recoltare, înainte de a fi depozitate sau semănate, fructele sau seminţele trebuie

prelucrate diferenţiat, în funcţie de morfologia speciilor floricole cu fructe uscate, condiţionareacuprinde o serie de operaţii care se succed

• definitivarea maturării fructelor recoltate în pârgă!• uscarea )zvântarea* fructelor, din care urmează să se extragă seminţele!• extragerea seminţelor )când este cazul* prin dezmembrarea, frecarea, baterea uşoară a

fructelor etc.!• curăţirea seminţelor )sau a fructelor inde"iscente monosperme* de resturile de plante şi

alte impurităţi. (e face după caz, prin vânturare manuală sau mecanică, cernere pe sitealese corespunzător mărimii seminţelor. (eminţele mai mari şi suficient de grele se potcurăţa şi prin flotaţie )cufundarea în vase cu apă şi separarea lor de resturile uşoare şi

seminţele seci, pe baza diferenţei de densitate*, dar metoda prezintă dezavantajulmărimii conţinutului în apă al seminţelor.(ortarea seminţelor pe categorii de mărime este necesară pentru obţinerea unei răsăriri

uniforme şi a unor culturi omogene. 0rierea se face prin trecerea succesivă a seminţelor pe site decalibru diferit )în ordine descrescătoare*. În funcţie de cantitatea de seminţe, lucrarea se executănormal sau mecanizat cu ajutorul selectoarelor.

Depozitarea şi păstrarea seminţelor (eminţele condiţionate şi sortate se aduc mai întâi la umiditatea optimă de păstrare,

considerată a fi, la majoritatea speciilor, de 1%#&2, apoi se ambalează în saci, pungi, cutii etc.mbalajele vor fi obligatoriu însoţite de etic"ete pe care se înregistrează specia, soiul, anulrecoltării, cantitatea, categoria biologică, producătorul. mbalajele ermetic înc"ise, confecţionate

din sticlă, materiale sintetice, metal etc., se folosesc mai mult pentru păstrarea de lungă durată aseminţelor cu un conţinut în apă scăzut )până la 3%42*.

ăstrarea seminţelor trebuie făcută în condiţii care să asigure menţinerea facultăţii lor germinative la valori optime. În general, se recomandă păstrarea seminţelor în spaţii bine aerisite,cu temperatura de 3%#&5' şi umiditatea de 33%432.

&



II. Sem%na"ul

+ocul şi epoca de semănat se stabilesc diferenţiat,în funcţie de particularităţile biologice şiecologice ale plantelor, de te"nologia folosită la înfiinţarea culturilor şi de data planificată pentruînflorirea sau valorificarea plantelor obţinute.

1) Locul de semănat pentru plante le floricole poate fi în câmp sau în spaţii protejate.a" sem#natul $n c%mp se face

• direct la loc definitiv, posibil la plantele care nu suportă transplantarea ) Consolida, &schscholt'ia, Papaver, Lupinus, !ypsophilla, Nigella*! la plantele care au perioadăscurtă de vegetaţie ) (atthiola bicormis, Lathyrus odoratus* şi la plantele mai puţin

pretenţioase la căldură )Calendula oicinalis, )agetes ssp*, Alyssum maritimum*!• pe straturi )pentru obţinerea de răsaduri*, folosit pentru speciile bienale )Viola +

hybrida, Bellis perenis, (yosotis alpestris etc.* şi a unor perene ) Physostegiavirginiana, udbec-ia ssp** care se seamănă la sfârşitul primăverii şi vara.

b" sem#natul $n spa.ii prote/ate )sere, solarii, răsadniţe* este folosit în scopul obţinerii derăsaduri la speciile cu perioadă lungă de vegetaţie ) Begonia semperlorens, Lobelia erinus, Salvia

splendens*, la speciile pretenţioase la căldură ) Petunia + hybrida, Verbena hybrida, Celosia, 0inniaelegans*, la unele plante de seră care se înmulţesc prin seminţe ) Asparagus, Cineria hybrida,Calceolaria hybrida, Cyclamen persicum etc**.Metoda este considerată facultativă în cazul speciilor care se pot semăna direct în câmp dar, din diferite motive, se impune producerea răsadului )sămânţă

puţină, soiuri valoroase, respectarea unei anumite densităţi şi uniformităţi a culturilor, realizareaamenajărilor speciale din spaţiile verzi etc.*.

2) Epocile de semănat , cu perioadele din an pe care le reprezintă, corelate cu locul desemănat şi speciile sau grupurile de specii, sunt prezentate în tabel.

) Lucrările premer!ătoare semănatului A. Pre&%"irea spaţiilor# reipien"elor $i su's"ra"urilor În sere(a" preg#tirea recipientelor )lădiţe, g"ivece, cutii de plastic etc.*

• curăţarea şi dezinfectarea recipientelor refolosite.)scufundarea #&%&6 ore în soluţie desulfat de cupru &%72*!

• asigurarea scurgerii apei protejarea orificiilor de dren cu cioburi aşezate cu partea

convexă în sus şi cu un strat de #,$%&,$ cm nisip grosier,pietriş!b" preg#tirea substratului

• prepararea amestecurilor din substraturi uşoare)ex.pământ de frunze, turbă şi nisip###*,cernute în prealabil şi omogenizate după amestecare!

• dezinfectarea c"imică sau termică a amestecului!• aşezarea amestecului în recipiente pregătite se completează până la &87 din înălţimea

vasului, se adaugă un strat de &%7 cm de amestec cernut prin sită cu oc"iuri mici )#%&mm* şi se tasează uşor!

• marcarea rândurilor,cu marcatoare sau cu rigle,la distanţe corespunzătoare mărimiiseminţelor #,3%& cm la seminţele mici, &%7 cm la seminţele mijlocii şi 7%6 cm la

seminţele mari.

7



Epoi de sem%na" pen"ru speiile !loriole

Nr.r".

Epoa Perioada Loul desem%na"

E)emple *&rupe de plan"e# speii+

# 9arnă :99%9 sere Plan"e anuale Dianthus caryophyllus ;'"abaud<, Begonia semperlorens, Salvia splendens1Plan"e ul"i,a"e la &-i,ee Begonia + tuberhybrida1Plan"e ul"i,a"e n solul serei2 Lathyrus odoratus )pentru culturifor ţate*

&

. r i m ă v a r ă

0 i m p u r i e 99 sere Plan"e anuale Lobelia erinus, Ageratum me+icanum, (atthiola

incana, Petunia hybrida, Cobaea scandens, Statice sinuata.999 sere,

răsadniţeîncălzite

Plan"e anuale Alyssum maritimum, Celosia sp*, Phlo+ drumondii,Callistephus chinensis, Nicotiana alata, Verbena hybrida, 0inniaelegans, Acroclinium roseum, !omphrena globosa, Ammobium alatum,Calendula oicinalis, !a'ania splendens, )agetes sp*1Plan"e perene Cineraria maritima, Phlo+ paniculata, udbec-ia sp*,

Physostegia virginiana, Statice sp*câmp)direct*

Plan"e anuale &schscholt'ia caliornica, Nigella damascena,Consolida a/acis, Alyssum maritimum*

t â r z i e 9=%= răsadniţe

reciPlan"e perene Campanula carpatica, Chrysanthemum leucanthemum.

câmp)direct*

Plan"e anuale2 Calendula oicinalis, Impatiens balsamina, Lathyrusodoratus, )agetes sp*, Dahlia variabilis, )ropaeolum ma/us, Cosmos

sp*, Centaurea sp*, (irabilis /alapa, Amaranthus sp*, Dimorphotecaaurantiaca1Plan"a perene2 Lupinus pollyphyllus, Papaver orientale, Phlo+

paniculata1Plan"e ul"i,a"e n solul serei 3reesia hybrida.

7 =ară sf. =%=9 sere Plan"e ul"i,a"e n solul serei !erbera hybrida1

Plan"e ul"i,a"e la &-i,ee Cineraria hybrida, Calceolaria hybrida*răsadniţe,straturi încâmp

Plan"e 'ienale Campanula medium, Dianthus barbatus1Plan"e perene2 Delphinium hybridum, Papaver orientale, udbec-ia

sp.=9%=99 răsadniţe,

straturi încâmp

Plan"e 'ienale Bellis perennis, (yosotis alpestris, Althaea rosea, Lunaria biennis, Viola hybrida*

(ere Plan"e ul"i,a"e la &-i,ee( Cyclamen persicum, Cineraria hybrida,Siningia sp*

6 0oamnă 9:%: câmp)direct*

Plan"e anuale Calendula oicinalis, Nigella damascena, Alyssummaritimum, &schscholt'ia caliornica1Plan"e perene Delphinium hybridum, Papaver orientale*

sere Plan"e ul"i,a"e la &-i,ee Cyclamen persicum*

"n răsadniţea" preg#tirea r#sadni.elor

• pregătirea biocombustibilului )aşezarea în platforme de încălzire timp de #%&săptămâni*!

• amenajarea patului cald )înălţimea de 6$%4$ cm*!• aşezarea tocurilor )înclinate spre sud* şi acoperirea lor.

b" preg#tirea substratului• prepararea şi dezinfectarea amestecurilor)similare celor din sere*!• introducerea substratului în răsadniţe,)la 7%6 zile de la instalarea tocurilor*,în strat de

#$%#& cm, completat la suprafaţă cu &%7 cm amestec fin şi tasat uşor!• marcarea rândurilor )dacă este cazul* la distanţe de 3%#$ cm.

6



>'ând se folosesc răsadniţe reci, lucrările se reduc la instalarea tocurilor, acoperirearăsadniţelor şi pregătirea substratului.

"n solarii a" preg#tirea solariilor

• instalarea sc"eletului şi acoperirea solariilorb" preg#tirea 4i introducerea amestecului ? idem răsadniţe.

"n c#mpa" preg#tirea terenului cuprinde aproximativ aceleaşi lucrări,atât pentru semănături făcute la

loc definitiv, cu înfiinţarea propriu%zisă a culturilor, cât şi pentru cele destinate repicării răsadurilor.'urăţirea, nivelarea, mobilizarea şi mărunţirea solului sunt lucrări comune ambelor cazuri.-acă seseamănă direct, se completează cu lucrări de fertilizare , erbicidare, modelare, conform te"nologieide cultură a speciei respective.

b" amena/area straturilor este necesară atunci când se seamănă pentru producerea răsadurilor şi include mai multe operaţii

• delimitarea straturilor cu lăţimea de 1$%#$$ cm şi a spaţiilor pentru poteci de 6$%3$!• aşezarea unui strat de 7%3 cm de pământ uşor , fin cerut!la suprafaţă!•

tasarea uşoară a stratului !• marcarea rândurilor )dacă este cazul*!• instalarea suporţilor pentru umbrare.

/. Pre&%"irea seminţelor'uprinde un ansamblu de măsuri menite să îmbunătăţească viteza şi uniformitatea

germinaţiei, rezistenţa plantelor la temperaturi scăzute, să prevină transmiterea bolilor şidăunătorilor etc.

În funcţie de particularităţile seminţelor şi de scopul urmărit, tratamentele pot fi obligatorii şifacultative

a" tratamente obligatorii se aplică înainte de semănat la toate seminţele• dezinfectarea )tratamente de prevenire a transmiterii bolilor şi dăunătorilor* se

realizează prin tratamente c"imice şi termice.)ratamentele chimice sunt cele mai folosite. -upă mărime, seminţele pot fi supuse

dezinfecţiei pe cale umedă )în soluţii* sau pe cale uscată )prin prăfuire*.entru a evita pierderile, seminţelor mici şi foarte mici li se aplică, de regulă, tratamentele pe

cale uscată, amestecându%le omogen cu produse sub formă de pulberi )'aptan, 0"iuran, @ermisan,Aineb etc.*, în proporţie de &%6 g produs8# Bg seminţe, până când seminţele se acoperă cu o peliculăde substanţă.

(eminţele mijlocii, mari şi foarte mari se dezinfectează uşor pe cale umedă, scufundându%se însoluţii de formalină 6$2 )7%6 cm78l apă* timp de #$%7$ minute! permanganat de potasiu #%#,32timp de #3 minute! sulfat de cupru $,32 timp de #$ minute.

)ratamentele termice au atât rol dezinfectant cât şi de stimulare a germinaţie. (eminţele sunttrecute progresiv în vase cu apă de la &3%7$$' la 3$%37$', iar la sfârşit, într%un vas cu apă rece.

• amestecarea cu pulberi inerte )praf de cretă, nisip* care să ajute la distribuireauniformă a seminţelor, se consideră tratament obligatoriu, numai pentru seminţele micişi foarte mici ) Begonia, Lobelia, Petunia, Nicotiana*. mestecul se face în raport de #

parte seminţe la 1%#$ părţi pulberi.b" tratamente acultative 5speciale" au caracter ocazional şi se aplică numai seminţelor

caracterizate prin tegument dur, răsărire neuniformă, procent mic de germinaţie etc. Majoritateasunt tratamente care favorizează germinaţia

• stratificarea constă în aşezarea în straturi alternative cu nisip sau turbă a seminţelor cutegument dur şi care, în condiţii obişnuite, răsar după #%& ani de la semănat ) Dicentra,

!entiana*!

3



• umectarea se aplică seminţelor cu tegument mai puţin permeabil )Cyclamen, Asparagus, 3reesia* sau des"idratate după păstrare. este seminţele aflate în vase se pune apă atât cât să le cuprindă şi se lasă pe durate determinate în funcţie de specie)&6%61 ore*. pa se menţine la temperatura camerei, sau se încălzeşte uşor, &3%7$5'.entru durate mai lungi de umectare, este obligatoriu ca apa să fie sc"imbată zilnic.

• degradarea tegumentului este operaţia necesară seminţelor cu tegumentul dur )Canna,

palmieri*. (e recurge la diferite procedee care să slăbească rezistenţategumentuluimeanie )pilirea şi incizarea tegumentului, frecarea seminţelor cu nisipgrosier etc*.!-imie )bazate pe acţiunea corozivă a unor aciziconcentraţi*!-idro"ermie )trecerea alternativă a seminţelor din apă clocotită în apărece şi invers*.

• "ormonizarea )tratarea cu "ormoni* foloseşte substanţe stimulatoare sintetice )acidindolil acetic, acid giberelic* sau naturale )urina de la bovine gestante*,cu rol înstimularea germinaţiei şi dezvoltarea ulterioară a plantelor.

lte tratamente de stimulare a germinaţiei tratamente cu ultrasunete,cu izotopi radioactivi,tratamente electromagnetice )de ex. cu apă tratată magnetic* etc.

$) %emănatul propriu&zis Metodele de semănat diferă în funcţie de particularităţile seminţelor şi locul unde se seamănă.

(e execută, manual şi foarte rar mecanizat.Sem#natul manual poate fi făcut în mai multe moduri

• prin împrăştiere se seamănă seminţele mici şi foarte mici, la lădiţe, în g"ivece sau înrăsadniţe ) Begonia semperlorens, Lobelia erinus, Portulaca grandilora, Antirrhinumma/us, Cineraria hybrida etc.*. (e poate semăna prin împrăştiere şi în câmpatunci,când se produce răsad pe straturi ) Bellis perennis, Viola hybrida, Antirrhinumma/us, Callistephus chinensis* sau când se seamănă la loc definitiv pentru formare degrupuri sau masive ) Alyssum martimum, Amaranthus sp*, Nigella damescena, Papaver

sp*, &schischolt'ia caliornica*.• în rânduri se seamănă seminţele mici şi mijlocii, prin distribuirea lor în şănţuleţe

paralele şi ec"idistante. (e foloseşte atât pentru semănături din spaţii protejate cât şidin câmp )Cyclamen persicum, 0innia elegans, Impatiens balsamina, Cosmosbipinatus etc.*!

• în cuiburi, practicat la speciile cu seminţe mari şi foarte mari, care nu suportătransplantarea şi se seamănă în câmp, la loc definitv sau la g"ivece )câte #%7 seminţe*atunci când se intenţionează producerea de răsad fără repicare ))ropaeolum ma/us,

Ipomaea sp*, Dolichos lablab, Lathyrus odoratus*.Sem#natul mecani'at se face numai în câmp, la culturile care ocupă suprafeţe mari, înfiinţate

prin semănat direct la loc definitiv şi ale căror seminţe sunt suficient de mari pentru a fi distribuite

bob cu bob.(e folosesc semănători de tip (C%&#, (C%&D, (axonia. 'orme de semănat 'antitatea de sămânţă folosită de la unitatea de suprafaţă este dependentă de valoarea

culturală a seminţelor, de locul şi metoda de semănat, de mărimea seminţelor, de epoca de semănat.(e ţine cont, de asemenea, dacă răsadurile se repică sau nu.

entru semănatul la lădiţe, practicat cel mai mult în floricultură, cantităţile orientative deseminţe necesare la m& de semănături variază în funcţie de mărimea seminţelorla seminţele mici şifoarte mici ) Begonia, Lobelia, Antirrhinum, Petunia* cca. 7%6 g8m&! la seminţele mijlocii)Callistephus, Dianthus, (atthiola* cca. #3%&$ g8m&, iar la cele mari ) 0innia, )agetes*, aprox.7$%6$g8m&.

+a semănături făcute în câmp, cantitatea de sămânţă se suplimentează cu &$%7$2.

4



Ad#ncimea de semănat (e stabileşte în corelaţie directă cu mărimea şi fotosensibilitatea seminţelor.-e asemenea, în

cazul semănăturilor făcute în câmp, se ţine cont şi de tipul de sol şi epoca de semănat.'a regulă generală, se consideră că adâncimea de semănat trebuie să fie de &%7 ori diametrul

seminţelor. (eminţele foarte mici şi cele care germinează la lumină ) Begonia* se seamănă lasuprafaţă.

În câmp, adâncimile de semănat vor fi mai mari decât cele din spaţii protejate şi se vor majoradacă se seamănă toamna sau pe terenuri cu umiditate scăzută.-upă semănat, seminţele se acoperă cu pământ cernut fin )cu excepţia celor care rămân la

suprafaţă*, se tasează uşor pentru a asigura contactul seminţelor cu substratul şi se etic"eteazănotându%se specia, soiul şi data semănatului.

() "n!rijirea semănăturilor 'uprinde un ansamblu de lucrări efectuate cu scopul asigurării unei bune răsăriri şi dezvoltări

a tinerelor plante.a" 6ngri/irea sem#n#turilor eectuate $n sere )în recipiente*

• menţinerea substratului permanent umed, prin pulverizări cu apă călduţă. (ubstraturilecu semănături făcute la suprafaţă se umezesc prin capilaritatea )recipientele sescufundă în vase cu apă,până la #8& sau #87 din înălţime*!

• acoperirea )până la începerea răsăririi* cu sticlă, folie, "ârtie, care să păstrezeumiditatea constantă la suprafaţa substratului!

• îndepărtarea condensului de pe materialele acoperitoare!• asigurarea temperaturii optime la nivelul substratului şi în atmosferă!• aerisirea spaţiilor cu semănături!• plivirea buruienilor!• tratamente fitosanitare cu soluţii de 0opsin sau Eenlate )$,#2*!•

rărirea răsadurilor )când este cazul*!• repicarea )transferarea răsadurilor,din locul unde au fost semănate pe alt substrat, la

distanţe mai mari*. +ucrarea este obligatorie pentru răsadurile dese, mici, cu creşterelentă ) Begonia, Lobelia, Cineraria hybrida, Dianthus caryopyllus Chabaud *, dar poatefi facultativă la răsadurile cu creştere rapidă şi densitate mică ) Impatiens balsamina,Calendula oicinalis, 0innia elegans*.

Făsadul se repică în lădiţe, în g"ivece de plastic sau lut ars, în g"ivece nutritive, pe straturi )însolul serei, în solarii şi răsadniţe sau în câmp*. (ubstratul trebuie să fie fertil, reavăn, binecerut.Fepicarea se face o singură dată sau se repetă )de #%& ori*.rimul repicat se execută când

planta are & frunze adevărate, mai rar în faza de cotiledoane.9mediat după repicat, plantele se udă cu sită fină. entru reuşita prinderii, în următoarele &%7

zile răsadurile se menţin la aceeaşi temperatură, se udă mai des şi se umbresc. -upă aceea,temperatura poate fi coborâtă cu câteva grade, iar umbrirea se face în zilele cu insolaţie prea

puternică. (e udă moderat şi se fac tratamente săptămânale împotriva bolilor şi dăunătorilor )MGcodifol $,&2, -it"ane M%63 $,#32 etc., amestec cu Hernos $,$32, -ecis $,#2 etc.*.

'iupirea răsadurilor constă în îndepărtarea vârfurilor de creştere, deasupra a &%6 noduri,atunci când se urmăreşte stimularea ramificării plantelor )salvia, petunia, ageratum etc.*.

b" 6ngri/irea sem#n#turilor din r#sadni.e 4i solarii'uprinde lucrări similare celor efectuate în sere udare, plivirea buruienilor, tratamente

fitosanitare, aerisirea )prin ridicarea ramelor răsadniţelor, ridicarea pereţilor laterali şi desc"idereauşilor de la solarii*, umbrirea, rărirea, ciupirea.

În aceste spaţii, se va avea în vedere combaterea coropişniţelor şi rozătoarelor, cu momelitoxice )=ofatox, +indatox, fosfură de zinc*.

c" 6ngri/irea sem#n#turilor din c%mp

I



În cazul semănăturilor efectuate la loc definitiv se udă cu sită fină sau prin aspersiune,menţinând pământul permanent reavăn! se plivesc buruienile şi se sparge crusta pe spaţiul dintrerânduri! se răresc plantele )dacă este cazul*, asigurând densitatea prevăzută de te"nologie! se factratamente de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor.

+a semănăturile făcute pe straturi pentru producere de răsad se au în vedere aproximativaceleaşi lucrări. În plus, se va asigura umbrirea semănăturilor făcute în sezonul cald )la bienale* şi

se execută repicarea răsadurilor)în câmp,în răsadniţe sau în solarii*.

0. Înmulţirea ,e&e"a"i,%

Înmulţirea pe cale vegetativă reuneşte metode care se bazează pe însuşirea plantelor de a formaorganisme noi, pornind de la anumite organe vegetative specializate )bulbi, tuberobulbi, rizomi etc.* sau

porţiuni ale acestora,de la fragmente ale părţilor vegetative şi c"iar de la ţesuturi şi celule. /umeroase specii floricole se înmulţesc frecvent vegetativ, datorită unor a,an"ae pe care le oferă

acest mod de înmulţireasigură păstrarea caracterelor plantelor mamă, eliminând orice cauză avariabilităţii!reprezintă singura posibilitate de înmulţire a unor plante care, din diferite cauze, nu producseminţe!înlocuieşte total sau parţial înmulţirea prin seminţe, atunci când seminţele germinează sau au un

procent ridicat de sterilitate!permite obţinerea de plante mature într%o perioadă redusă! plantele obţinute prinmetode vegetative ajung să înflorească într%un timp mai scurt!materialul obţinut este omogen şi identic cu

plantele%mamă din care provine face posibilă combinarea între specii şi genuri )prin altoire* şi obţinerea unor plante cu rezistenţă sporită sau a unor exemplare interesante din punct de vedere ornamental.

e lângă avantaje, metodele clasice de înmulţire vegetativă au şi de2a,an"ae(facilitează transmitereavirozelor!permit obţinerea unui număr mai redus de descendenţi!păstrarea materialului vegetativ, în condiţiicare să%i menţină vitalitatea, este posibilă doar pe perioade reduse şi este mai dificilă decât pentru seminţe)ocupă spaţii mari, necesită condiţii speciale de mediu etc.*.

lantele se pot înmulţi vegetativ atât în mod material )prin organe subterane specializate stoloni,drajoni, muguri adventivi*, cât şi artificial, prin metode care necesită intervenţia omului )butaşi, divizarea

plantelor, altoire, culturi de celule şi ţesuturi*.

a+ Înmulţirea prin 'u"a$i

Jste metoda cu cea mai largă utilizare în înmulţirea plantelor floricole,deoarece este uşor de aplicat, se poate executa aproape tot timpul anului, nu impune o te"nică deosebită la confecţionarea şi înrădăcinarea butaşilor şi dă rezultate foarte bune la un număr mare de specii.

Eutăşirea presupune utilizarea unor porţiuni de plantă )tulpini, lăstari, frunze, rădăcini*, fasonate într%un anumit mod şi puse la înrădăcinat în condiţii optime de lumină, temperatură, umiditate, în scopulregenerării de plante noi.

Eutăşirea se finalizează cu formarea unui nou individ complet, atunci când porţiunea de plantădetaşată )butaşul*este capabilă nu numai să emită rădăcini adventive, ci să posede şi primordiile necesarerefacerii părţilor aeriene ale noilor indivizi. şa de exemplu, la ficus, butaşul de frunză neînsoţit de porţiunede ramură cu mugure axilar, nu formează decât rădăcini adventive, fără să refacă parte aeriană.

Înmulţirea prin butaşi este caracteristică multor plante floricole cultivate la g"ivece şi perene"emicriptofite cultivate în câmp. +a anuale şi bienale,butăşirea reprezintă o metodă secundară de înmulţire) Ageratum me+icanum, Begonia semperlorens* şi doar la câteva dintre ele este esenţială ) Iresine sp*,

Alternanthera sp**.Feuşita butăşirii depinde de respectarea unor etape de lucru

1) Ale!erea şi pre!ătirea plantelor mamă

1



(e aleg plantele mature, sănătoase, viguroase, tipice speciei )soiului* şi cu calităţi decorativedeosebite.

'apacitatea de înmulţire a plantei mamă este cu atât mai mare cu cât este mai tânără, este crescută laintensitate luminoasă corespunzătoare cerinţelor speciei şi este corect fertilizată. +a speciile floricolecultivate în câmp, butaşii se recoltează,în perioada de vegetaţie,direct de la plantele din cultură, iar în sezonulrece,de la plante mamă aduse din toamnă în spaţii protejate.

2) ecoltarea şi con*ecţionarea +utaşilor În practica floricolă se întâlnesc diferite tipuri de butaşi, clasificaţi după mai multe criteriia" dup# organul din care provin2

• butaşi de tulpini )de lăstari*, confecţionaţi atât din porţiunea de vârf )garoafe,crizanteme*,cât şidin tronsoane de tulpină )ficuşi,muşcate,colocasia etc.*!

• butaşi de frunze, reprezentaţi de frunze întregi )Saintpaulia ionantha, Peperomia sp*, Sedum sp*, Crassula arborescens etc.* sau fragmente de frunze )Sansevieria triasciata, Begonia xre+*!

• butaşi de rădăcină, rezultaţi din fragmentarea rădăcinilor la speciile care au proprietatea de a

forma muguri pe rădăcini ) Dicentra spectabilis, Paeonia orientale, Syringa vulgaris, Aralia sp**.b"dup# gradul de maturare a .esuturilor2

• butaşi erbacei )la majoritatea speciilor floricole*!• butaşi semilignificaţi )butaşi de vară*, utilizaţi mai mult la speciile arbustive ) Nerium

oleander, 7ibiscus rosa 8 sinensis, 3icus elastica*!• butaşi lignificaţi )Clerodendron sp**.

c" dup# epoca de but#4ire2• butaşi de primăvară )martie%mai*, confecţionaţi la cele mai mult specii floricole!• butaşi de vară%toamnă )butaşii semilignificaţi şi butaşii de cactuşi*!• butaşi de iarnă, preferaţi în cazul plantelor cu latex ) &uphorbiaceae, 3icus sp**.

Eutaşii erbacei pot fi confecţionaţi tot timpul anului, cu condiţia ca planta mamă să fie învegetaţie, dar se consideră optimă butăşirea de primăvară. -e asemenea, butaşii semilignificaţi seconfecţionează cel mai bine la sfârşitul verii, cei lignificaţi,iarna şi primăvara devreme, iar cei derădăcină, în timpul perioadei de repaus al plantelor )primăvara devreme sau toamna*.

Con!eţionarea 'u"a$ilor se face diferenţiat pe tipuri de butaşi.Eutaşi de vârf se prelevează din partea terminală a tulpinii sau lăstarului, tăietura bazală făcându%se

la $,#%,$7 cm sub nod, sau c"iar pe nod )!i&. 1.a*.Eutaşi din tronsoane de tulpină cuprind #%7 noduri, în funcţie de lungimea internodiilor )!i&. 1.'*.

Fi&. 1 3 4ipuri de 'u"a$ia ? butaş de vârf!' ? butaş de tulpină! ? butaş de frunză ) Begonia re+*!d ? butaş din porţiune de frunză)Sansevieria triasciata*

(e secţionează la bază similar butaşilor de vârf, iar la partea superioară se taie la $,3 cm

deasupra ultimului nod. În majoritatea cazurilor, porţiunile de tulpină sunt însoţite şi de frunze. (untînsă şi excepţii, cum este cazul butaşilor de colocasia, monstera, filodendron, la care butaşii detulpină apar sub forma unor rondele cu cel puţin un mugure viabil.

D



Hasonarea butaşilor de vârf şi porţiuni de tulpină mai cuprinde îndepărtarea frunzelor de pe porţiunea bazală a butaşului )care va fi introdusă în substratul de înrădăcinare* şi reducereasuprafeţei foliare a frunzelor rămase pe butaş prin scurtarea limbului cu aproximativ #87. +a speciilecu frunze mari, coriacee )ficus*, reducerea evapotranspiraţiei se realizează prin rularea frunzelor şinu prin tăierea limbului foliar. -e asemenea, se evită secţionarea limbului la speciile cu frunzesuculente )Crassulacee*.

Eutaşii de tulpină ai plantelor cu latex )ficus, euforbia*, înainte de a fi trecuţi la înrădăcinat, se ţin înapă caldă )73%6$5'*, timp de câteva minute, pentru ca scurgerile de latex să fie oprite, evitând coagularea şiobturarea vaselor conducătoare.

Eutaşii proveniţi de la cactuşi se lasă după recoltare, una sau mai multe zile, atât cât să%şi piardă parţial turgescenţa la partea bazală şi să nu putrezească în substratul de înrădăcinare.

+a butaşi din frunze, când se folosesc frunze întregi, peţiolul se reduce la &%7 cm )!i&. 1.*.-ecât se utilizează fragmente de frunze, fasonarea butaşilor se face diferit. Hrunzele de Begonia re+ se

incizează pe partea inferioară, la punctele de ramificare a nervurilor. Hrunzele de Sansevieria sefragmentează în porţiuni de 3%I cm, respectând polaritatea fragmentelor la introducerea în substrat )!i&. 1.d*.

Eutaşi de rădăcină se obţin prin fragmentarea rădăcinilor în porţiuni de 3%#$ cm lungime. Fădăcinilesecundare se scurtează la $,3%# cm.

9ndiferent de tipul de butaşi confecţionaţi, după fasonare este indicată protejarea secţiunilor prin pudrare cu praf de cărbune vegetal.

(timularea înrădăcinării butaşilor, la speciile care înrădăcinează greu şi cu procent mare de pierderi, serealizează cu ajutorul substanţelor stimulatoare de tipul acizilor betaindolilacetic ).9..*, betaindolilbutilic).9.E.* şi alfanaftilacetic )./..*, sau a unor produse comerciale )Fadistim, Fizopon, calux, etc.*.

, "nrădăcinarea +utaşilor lantarea butaşilor în vederea înrădăcinării se face în spaţii cu posibilităţi de divizare a factorilor de

mediu. (e preferă serele înmulţitor prevăzute cu instalaţii speciale de încălzire, udare, reglare a luminii etc.(e pot folosi însă şi răsadniţele, atunci când speciile butăşite sunt mai puţin pretenţioase.

Su's"ra"ul de nr%d%inare trebuie să fie uşor, cu granulaţie suficient de mare pentru a evita tasareaşi a asigura o bună aeraţie, să aibă capacitate bună de reţinere a apei, să fie steril. ceste condiţii sunt

îndeplinite de unele materiale, cum ar fi nisipul, perlitul, turba.+a unele specii şi pentru un număr redus de butaşi, substraturile solide pot fi înlocuite cu apă în care seadaugă câteva granule de cărbune vegetal )leandru, ficus, muşcate, trandafiri c"inezesc, violete africane etc.*.

Plan"area 'u"a$ilor în substrat se face în poziţie verticală sau uşor oblică, la adâncimea de #%& cm şirespectând cu stricteţe polaritatea. Eutaşii de tulpină sub formă de rondele se plantează cu mugurele în sus.Eutaşii de Begonia re+ din fragmente de frunze se aşează cu partea incizată pe substrat, iar deasupra limbuluise pun câteva pietricele sau cioburi care să le mărească, aderenţa la substrat. Eutaşii de rădăcini se planteazăîn poziţie uşor oblică, la adâncimea de &%7 cm.

-upă plantare, butaşilor li se asigură condiţii optime pentru înrădăcinare, prin menţinerea uneiumidităţi ridicate şi constante, atât în substrat cât şi în atmosferă, a unei temperaturi cu 7%35' mai maredecât optimul speciei, aerisire şi lumină corespunzătoare.

#$

curs-semanat-butasit

Documents