curs paratuberculoza net

8/6/2019 Curs Paratuberculoza Net

http://slidepdf.com/reader/full/curs-paratuberculoza-net 1/55

PARATUBERCULOZA



Importanța deosebita a paratuberculozei in ultimiiani:

Prevalență superioar ă celei prognozate laanimalele de lapteImportanța economica a bolii este subestimată Responsabilitate - referitor la modalitățile dedifuzare a bolii in interiorul efectivului (litigii)

Zoonoză?



10 MITURI - infirmare :

1) Paratuberculoza nu este o maladie importanta

din punct de vedere economic pentru bovine-la puține animale din efectiv apare expresiaclinic manifestată-dacă 10% din animale sunt afectate = costul

mediu - 222 dolari pe vaca pe an (scadereaproductiei de lapte)- risc crescut de prevalenta a bolii în viitor

2) Paratuberculoza nu este o boală frecvent întâlnită



2) Paratuberculoza nu este o boală frecvent întâlnită

- Studii americane (96), arată că în 22% din fermele de vaci

de lapte sunt cca.10% din vaci infectate

- Diferențe mici de la o regiune la alta3) Paratuberculoza este o boala care interesează doar grupa vacilor de lapte

-Sunt afectate și alte categorii de vaci

-Sunt afectate și rumegătoarele mici, domestice, precum și

cele sălbatice4) Testele de paratuberculoză nu au valoare dediagnostic



4) Testele de paratuberculoză nu au valoare de diagnostic

-Un singur test nu va fi niciodată specific și sensibil 100%

-Cel mai frecvent utilizate teste sunt rareori fals pozitive la un

animal indemn

-De cele mai multe ori acestea sunt în mod fals negative în

cazul în care sunt folosite prea devreme la bovinele care nu

excretă bacilul

5) Diagnosticul de paratuberculoza într-o cireadă este

atrage penalități:- Planurile de supraveghere variază între departamente



6) Fermierii nu doresc să se informeze despre

consecinţele bolii sau se obișnuiesc cu prezenţaparatuberculozei în efective;

-Importanța instruirii medicilor veterinari și a agricultorilor pe

această temă7) Paratuberculoza afectează animalele adulte, fiindsuficientă abatorizarea acestora

- Cronicizarea bolii se manifestă clinic la indivizii adulți

- Vițeii sub 6 luni sunt mai sensibili la contaminare

- Contaminare prin fecale, infecţie in utero (20 până la 40%din vaci exprimare clinică, 9% asimptomatice), lapte, colostru

...



8) Dacă paratuberculoza este depistată în efectiv se au învedere următoarele aspecte:

-Afecțiuni subclinice neobservate într-un interval de timp

îndelungat

- Diagnostic întârziat, dacă nu se intervine asupra factorilor derisc

9) Controlul bolii este complicat, ineficient și reprezintă

un efort inutil:-Planurile de eradicare trebuie adaptate pentru fiecare efectiv

-Programe complexe de eradicare, pe o perioadă îndelungată (referitor la viței, animale nou introduse, profilaxia contaminării

materne sau prin fecale)

10) Paratuberculoza nu reprezintă o ameninţare reală pentru industria de animale



10) Paratuberculoza nu este o ameninţare reală pentru

industria de animale

4 motive de îngrijorare

Prevalență mai mare decât cea prezumtivă la turmele de

vaci de lapte

Importanța economică a bolii este subestimată

Responsabilitatea difuzării în efectiv a bolii (litigii)

Zoonoză?



Paratuberculoza (boala Johne)

IMPACTUL ECONOMIC

Johne



IMPORTANȚA ECONOMICĂ A PARATUBERCULOZEI COSTURI DIRECTE- Boală cu exprimare clinică- Boală cu exprimare subclinică- Sensibilitate crescută la boli, infertilitate, scăderea speranţei

de viaţă - Costuri cu operațiunile de control

COSTURI INDIRECTE

- Restricționarea schimburilor comerciale- Teste de control aplicate exporturilor

- Cercetări privind evenimentele emergente

- Măsuri de prevenire

COSTURI INAPARENTE- Selecție genetică limitată- Repercursiuni asupra industriei laptelui (boala Crohne)



IMPORTANȚA ECONOMICĂ APARATUBERCULOZEI

• COSTURI DIRECTE

Expresie subclinic ă (f ăr ă simptomatologie exprimat ă, dar

cu diminuarea produc ț iei)

1. Scăderea producției lactate

2. Diminuarea nivelului de proteine și lipide din lapte



Paratuberculoza se întâlnește din ce în

ce mai frecvent în lume

Collins, 2000

Anul



Paratuberculoza (boala Johne)

ETIOLOGIE și PATOGENEZĂ



SURSE DE INFECȚIEMycobacterium paratuberculosis

- Parazit obligatoriu al speciei gazdă

(nu se multiplică

în

condiții naturale, decât în organismul gazda) = sursă de

infecție (fecalele și laptele)

-Supraviețuiește în sol și apă:Crește riscul infecției în efectiv → importanța excreției

MAP supraviețuiește > 1 an pe pășune



SURSE DE INFECȚIE

Mycobacterium avium subsp. paratuberculosis

Diferență față de M.avium;

- în cultur ă – este necesar ă mycobactină pentru MAP

Unele caracteristici biologice o apropie de M.leprae.

Contaminarea rumeg ătoarelor prin intermediul:

- laptelui (colostrului) riscul transmiterii prin utilizarea unui

melanj de colostru

- contaminarea mediului prin fecale: prezente în adăposturi

77% pășuni (67%), maternități (24%), surse de apă (6%)

- (riscuri legate de apa potabil ă?)



MAP – poate contamina apa?

- Nu s-au efectuat studii referitor la

prezența MAP în apă;

- MAP supraviețuiește până la 17luni în apă;

- MAP rezistă la dezinfectanții pe

bază de clor;

- M.avium (înrudită cu MAP) este

prezentă în apă;

- Riscuri legate de surse potabile

contaminate?



SURSE DE CONTAMINARE

ANIMALELE INFECTATE

-Rumegătoarele excretoare (bovine, rumegătoare mici,

rumegătoare sălbatice, pseudorumegătoare, cum ar fi

lama) cazuri semnalate și la porc, cal, cangur, maimu ț a

-Iepurii sălbatici, carnivorele pr ădătoare

VECTORII-Viermi

-Nematode

-Coleoptere

-Diptere




-Risc de contaminare ca urmare a excrețieiprin fecale a iepurelui sălbatic

Bovinele inger ă ușor crotinele iepurelui,evitând în acelaşi timp consumul de balegă proprie (sau materiile fecale a altor specii)pe păşuni....



Rumegătoare sălbatice: Rezervor sau contaminare pentru bovine?



REZISTENȚA MAP

-rezistă la UV și la antibiotice (chiar și la antibioticele active

împotriva tuberculozei)

- dezinfecție posibilă cu crezol și fenol-rezistă la produse pe bază de clor, precum M.avium

- rezistă în apă, la pH neutru, 17 luni, la 38oC

- rezistă în apă, la pH cuprins între 5-8,5, 14 luni, la 38oC

- supraviețuiește în sol și apă (contaminare prin fecale)

- uscarea reduce durata de supraviețuire



Mycobacterium paratuberculosis (M.avium

subsp.paratuberculosis)

- prezent în laptele vacilor asimptomatice

- o anumită temperatur ă de pasteurizare nu garantează inactivarea totală a germenilor:

-71,7oC 15 sec – posibilă supraviețuire a germenilor

-63,5oC 30 minute – inactivare

Studiu: din 312 probe de lapte pasteurizat vândute într-o piață:

-testare PCR: 18 probe pozitive

-9 culturi pozitive



Gazda primar ă

-rumegătoarele tinere sunt cele mai sensibile

- nu se cunoaște motivația biologică

-ipoteza: (i)maturitatea sistemului imunitar celular

-în acest timp, adultele pot fi deja infectate, dacă

mediul este intens contaminat



Căi de transmitere

- fecalo-orală → considerată cea mai frecventă- in utero → transplant embrionar

- calea veneriană



Transmiterea digestivă (ingestie)

- surse clasificate în ordinea importanț ei

1. lapte

2. colostru

3. mediu

4. furaje

5. apa6. in utero




-Infectarea tineretului la vârste mici prin contaminarea cu

fecale, colostru sau lapte

- se consider ă că animalele sunt eliminatoare de la vârsta de2 ani şi nu sunt infectioase înainte de această vârstă;

- a fost demonstrat că a existat o excreţie pentru o perioadă

foarte scurtă, după inocularea de doze mari de MAP pe caleorală, la animale în vârstă de câteva săptămâni. "Excreţ ia

pasiv ă de MAP"

- risc de contaminare orizontală vițel-vițel (???)



Contaminare înaintea vârstei de 1 an

- in utero

- colostru, lapte, mediu (fecale)

Perioadă mare deincubație

(4 luni – 15 ani)

Primele semne cliniceapar la vârsta de 2până la 5 ani.



Paratuberculoza rumegătoarelor = boală de teren

M. paratuberculosis Factori favorizanți

Genetici(immunologici)

Stress (Producția)

Alte afecțiuni curenteParazitism

Stări carențiale....

Originea infectioasă



Paratuberculoza rumegătoarelor

→ întâlnită mai ales la vacile de lapte



Infecția debutează /începe în ileon

→ inițial

- reacții imunologice, invazia macrofagelor și alimfocitelor (celule T), eliberarea de mediatori, înprincipal cytokine de tip 2.

- identificarea interferonului γ este cea mai indicată înacest stadiu pentru detectarea infecției



Infecția debutează /începe în ileon: 3 stadii

→ inițial

- fuzionarea macrofagelor și formarea celulelor gigant

multinucleate



Patogeneza paratuberculozei: 3 stadii

→ stadiul subclinic (forma granulomatoasă între 2 și 5 ani)

Infiltrat masiv la nivelul mucoasei intestinale – macrofage șilimfocite - progresiv, pe parcursul mai multor ani, cu îngroşarea a peretele intestinal. Mucoasa capătă un aspect

pliat, granulos. Intestinul î și pierde elasticitatea. Îngroşarea şiectazia vaselor limfatice, limfadenopatie – pe măsur ă ce MAPcontinuă să se dezvolte în plăcile Peyer.



Patogeneza paratuberculozei: 3 stadii

→ stadiul terminal (forma lepromatoasă)

Îngroșarea mucoasei intestinale cu pierderea funcțiilor acesteia.Anticorpii circulanți produși nu au efect asupra MAP,semnalizează stadiul clinic al bolii:

Îngroșarea mucoasei intestinale și alterarea funcției deabsorbție: diaree de malabsorbție



Infecție asimptomatică Boala

Răspunsimun mediat

celular

Răspuns imun mediatumoral

Excrețiemicobacterii

Animal infectat non-excretor Animale infectat excretor Animal bolnav excretor



PARATUBERCULOZA(BOALA JOHNE)

Simptomatologie



Contaminare precoce, dar perioadă mare de incubație



1 - 2 animaleclinic infectate

PARATUBERCULOZA BOVINĂ

6 - 8 adulte purtătoareInaparent,excretoare sau nu

10 - 15 tineret în perioadade incubație

pentru 25 animale



Tablou clinic

Afecțiuni digestive cahectizante (rumegătoare adulte)-Diaree intermitentă, apoi incoercibilă (bovine)

- Slăbire progresivă



Tablou clinic

-Slăbire progresivă → cahexie

-Edeme



Leziuni intestinale (ileon)



Afectarea mucoasei ileonului




Diagnostic



Laborator Metode directe

Bacterioscopie

Cultura Sonde genetice

Biopsie



Laborator

Metode directe

Sonde genetice

PCR

IS900

Detecție antigen 85

Detecție micobacterie

Biopsie



Laborator

Metode indirecte

Teste imunologice – imunitate mediată celular

Teste imunologice – imunitate umorală Alte examene



Test interferon gamma

Inoculare de tuberculină aviară

Alte teste (migrația macrofagelor,

testul de transformare limfoblastică...)



Diagnostic serologic Reacția de fixare a complementului

Imunofluorescența indirectă

Test de precipitare

Testul ELISA



Alegerea unui test Indivizi f ără semne clinice Testul de diagnostic într-un efectiv

Confirmarea unui diagnostic clinic

Confirmarea unui test de laborator specific Estimarea gradului de infectare al efectivului

Program de control Program de certificare



10%

8%

6%

4%

2%

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

50%

60%

70%

80%

90%99%

Consecința sensibilității testării asupra eficienței eliminării

paratuberculozei dintr-un efectiv de vaci lactante

Prevalențabolii

Ani




Prevenire și combatere

Lista B – OIE

Carantină gr.III



COMBATEREA PARATUBERCULOZEIVaccinare ???

- Măsuri sanitare (metoda HACCP)

1) Prevenirea contaminării turmelor - biosecuritate2) Limitarea diseminării în fermă

- cele mai bune tehnici de profilaxie sanitar ă (decontaminare...)

3) Testarea efectivelor şi eliminarea animalelor pozitive



BIOSECURITATE

1. Surse de apă proprii2. Evitarea riscurilor legate de mediu

- Rezervoare silvatice

- Liziere aflate în apropierea păşunilor



Două etape urmărite în programul de combatere:

1. Prevenirea apariţiei infecţiilor/cazurilor noi

- Măsuri igienice: creşterea separată a junincilor

2. Eliminarea surselor de infecţie-Testarea animalelor şi izolarea (eliminarea) vacilor infectate



Biosecuritate: evitarea infecţiei la viţei

1. Evitarea riscurilor de contaminare fecală

2. Controlul perechii mamă-viţel:

- Eliminarea mamelor infectate

- Pasteurizarea colostrului (cu ppierdere a 25% din Ig

colostrale)

3. Controlul efectivelor

4. Certificarea (dovedirea statutului de indemnitate) a

efectivelor

curs paratuberculoza net

Documents