Curs Metodologia cercetarii 30.10.14Chelcea Cercetarea sociologicaAncheta (in ea intra chestionarul si interviul 2 tehnici)Metoda chestionarului si metoda interviului.Ancheta e o denumire pt tipul de design ales.Chestionarul si interviul sunt metode descriptive de culegere de date. Ca metafora care exprima demersul acestor metode e daca vrei sa stii ce gandesc oamenii intreaba-i.Indiferent de scopul sau chestionarul si interviul folosesc un set de intrebari sau itemi, intrebari predeterminate care sunt puse tuturor participantilor la cercet. In mod obisnuit continutul si structura intrebarilor sunt stabilite in word, adica pe baza unor info documentare, ceea ce face posibil ca intrebarile deduse astfel sa nu fie adecvate populatiei careia i se adreseaza, pt a evita acest viciu de procedura se foloseste studiul pilot in care se verifica niv de adecvare al intrebarilor. Pop care poate fi utiliz in ac studiu pilot poate sa fie fie pop careia ii e adresata ancheta (in nr m mic decat in stiudiul propriu zis), sau folosim tehnici de validare de continut (nu e obligatoriu sa lucram cu populatia careia ii e adresat studiul ci cu experti. Pasul 2 documentare (def, concepte, operationalizare), apoi construimi itemi, validam continutul cu expertii (ei sa acorde un rasp la fiec intrebare si sa precizeze scopul acestei intrebari, ce masoara itemul respectiv si daca sunt probleme in constructia itemilor 10-15 itemi)

Metoda chestionarului e cea mai comuna pt ca prezinta o serie de avantaje, cel mai imp e ca are un timp relativ scurt de culegerea datelor. El poate fi aplicat colectiv, fie direct de operator, fie prin posta.Structura 3 secvente (o scrisoare intro, instructiuni de aplicare, chestionarul propriu zis)Scrisoare intro e obligatoriu sa existe si cuprinde o serie de info despre scopul si importanta studiului, eventual info privitoare la sponsor, se garanteaza confidentialitatea rasp si explicatii cu privire la modalitatile de raspuns. Pt o mai mare certitudine se poate da un exemplu. In funct de scopurile cercetarii se cer o serie de info care sunt si criterii de analiza a datelor (ex: varsta, ocupatie, sex, religie, rural/urban, etc). Instructiunile de aplicare reflecta cerintele studiului = adica rasp tre sa corespunda opiniilor personale (nu E rasp corecte/gresite), chestionarul tre completat in totalitate. Chestionarul propriu zis = totalit intrebarilor/ itemilor la care pers tre sa raspunda. Pt a fi eficient un chestionar tre sa respecte regulile privitoare la format si cont. Formatul se refera la modul de prezentare al intrebarilor. In mod obisnuit intrebarile sunt listate de la simplu la complex intr-o ordine logica. De la intrebari impersonale sau neutre la intrebari personale. De la intrebari nespecifice -> specifice. Aceasta formula/ordonare se num palnie. Exista si palnia intoarsa daca exista o justificare logica a acestei constructii, adica daca mizam pe neasteptat si consideram ca ac lucru ne va aduce info corecte decat at cand ii angajam incet-incet. De asemenea, avem varianta in care se utiliz intrebari contingente si intrebari directe. Primele (sau pregatitoare) ar fi de tipul sunteti fumator? urmata de o intrebare directa cate tigari fumati pe zi?. Nr optim de intrebari se vor utiliza un nr cat mai mic de ? dar suficient de mare pt a surprinde tema studiata. Dimensiunile chestionarului difera in funct de scopul cercet si de metodologia fol. Ex: nr cel mai mare de ? e prezent in chestionarele de opinie de tip omnibus, care sunt chestionare cu ? deschise care urmaresc sa obt info multiple din domenii multiple.Continutul ?rilor criterii de care sa se tina cont in constructia lor: 1. Relevanta (adica ? tre sa fie corelate temei de cercet)2. Simetria (fiec ? se ref la un unic aspect si numai la unul) ex: va plac petrecerile unde e lume multa si sunt galagioase? O rupem in 2 si face va plac petrecerile? Daca da, cele galagioase sau linistite.3. Claritate si simplitate (intrrebarile tre formulate in limbaj uzual fara jargon sau academisme) 4. Limbajul (se utiliz expresii uzual folosite de pop careia i ie adresat chestionarul)Tipul de ? clasif dupa crit rel dintre continut si tema studiului:1 intrebari primare, secundare, tertiare:Intrebarile primare sunt dir corelate cu tema studiului si fiec se ref la un aspect al problemei. Ele pot fi independente sau se pot completa unele pe altele. ? secundare nu sunt dir corelate cu tema, dar sunt fol pt a verif consistenta si validitatea probei?tertiare sunt cele care au rolul de a crea mom de relaxare. Ele sunt fol inaintea unei ? dificile sau dupa. Dupa Crit adresarea a ?Avem intrebari dir si indirecte. (rasp se face in functie de criteriile propriilor comport ale participantului. El va proiecta comport unui fumator inrait)Intrebarile sugestive ele sugereaza raspunsul dorit se utiliz in sociologie. In funct de continutul informational al ?:Intrebari ref la experienta sau comportament care solicita info despre ceea ce o pers a facut, face sau are de gand sa faca. Ex: dorm bine noaptea si nu sforai? ref la opinii, valori care solicita info despre perceptia sau interpretarea anumitor evenimente.Ex: ma consider o pers ft sociabila.? ref la sentim, emotii si vizeaza intelegerea rasp emotionale ale persoanelor privind exp si gandurile lor. Ex: detest sa ma aflu intr-o societate in care se discuta doar politica. Mi-e frica sa raman singur in intuneric.? ref la cunostinte sau culegere de info factualeEx: care e capitala Canadei. ? ref la caracteristici socio-demografice (varsta, ocupatie, etc) ele se pun la inceput sau la sfarsit at cand presup ca respondentii vor avea retineri. In funct de tipuri de raspuns am ? inchise, precodificate care faciliteaza analiza statistica a raspunsurilor si intr-un fel sporesc anonimatul si securitatea celui chestionat. 3 itemi cu raspunsuri dihotomice (da/nu, adev/fals). ? trihotomice (ex. Ma feresc sa critic oemanii si ideile lor da/uneori/nu). ? cu var de raspuns de tip check list care pot sa fie cu 5 var de rasp/ 7 si se numesc scale Lichert. (ft rar, rareori, uneori, deseori, ft des)? deschise care lasa libertarea exprimarii in raspunsuri. Ex: ce va place la munca dvoastra?? in evantai din care respondentul alege var care i se potriveste cel mai bine sau ierarhizeaza in funct de val acordata. Ex: nimic nu e mai placaut decat : a. Sa contempli un lan de grau/ b. Sa te ocupi de cultivarea plantelor, c. Sa faci sport, d. EtcIn constructia unui chestionar pt a se asigura calitatile de conciziune, simplitate se descriu o serie de caract semantice ale itemilor. Respectam crit de comprehensibilitate (nu neologisme, nu fraze lungi, nu cuv neobisnuite, nu duble negatii). Ambiguitatea itemilor itemi care contin expresii polisemantice, care introduc negatii sau conjunctii de tipul sau..sau ex> va simtiti acum ft obosit sau ft vesel. Ex. Sunteti usor iritabili? ce inseamna usor?Itemi care fac referinta la info abstracte nu comportamente complete. Itemii tre sa se ref la comport concrete, bine delimitabile si nu la info abstracte caci dam nastere la interpretari.Dezirabilitatea sociala masura dez soc a itemilor e data de standardele aprobate social, prejudecati comune, care cresc posibilitatea ca sub sa selecteze raspunsul in sensul dezirabilitatii sociale. Spre ex: mama dvs a fost o mama buna? (da/nu). Dez soc se ref la posbil ca participantii sa rasp asa cum e de dorit dpdv social si nu conform opiniei personale. Formularea raspunsurilor tre respectate regula exclusivitatii, itemii tre sa fie formulati independent si reciproc exclusivi pt a nu crea dificultati de optiune datorate suprapunerii sensurilor., tre sa fie unidimensionali, toate tre sa apartina unui unic concept. , exhaustivitatea se ref la faptul ca raspunsurile propuse tre sa acopere toate var de raspuns (altele are tocmai acest scop)Modalitatea de raspuns in cartea lui ChelceaAvantaje se aplica repede, poate acoperi zone mari, se poate pastra anonimatul, se presup ca gradul de sinceritate al respondentilor e mai mare pt ca sunt anonime si ca dau rasp in scris. Limitari nu se obt info in plus fata de ceea ce am gandit cand am construit chestionarul. Nu pot det cauzele unui comport, nu stim cine a rasp la chestionar.