curs legislatiecinegetica pescuit -popescualexandru

CURS DE LEGISLAŢIA VÂNĂTORII ŞI PESCUITULUI

Conf. Univ. Dr. Popescu Alexandru

- În baza legislaţiei în vigoare la 1 august 2012

Cuprins

3

NOŢIUNEA DE DREPT..........................................................................................11Definiţie..................................................................................................................11Dreptul român.........................................................................................................11Funcţiile şi dreptului...............................................................................................12

NORMA JURIDICĂ.................................................................................................13Norma de drept.......................................................................................................13Trăsăturile normei juridice.....................................................................................14Structura normei juridice........................................................................................14Clasificarea normelor juridice................................................................................15

IZVOARELE DREPTULUI.....................................................................................16Conceptul de lege...................................................................................................16Sistematizarea actelor normative............................................................................18

APLICAREA NORMELOR DE DREPT INTERN...............................................19Aplicarea normelor de drept în timp.......................................................................19Aplicarea normelor de drept în spaţiu.....................................................................20Aplicarea normelor de drept asupra persoanelor....................................................20

INTERPRETAREA NORMELOR DE DREPT.....................................................21Scopul interpretării normelor .................................................................................21Metode de interpretare a normelor de drept............................................................21Analogia normei juridice (a dreptului)...................................................................22

RAPORTURILE JURIDICE...................................................................................23Premisele raportului juridic....................................................................................23Izvoarele raportului juridic ....................................................................................23Subiectele raportului juridic...................................................................................24Capacitatea juridică................................................................................................24Conţinutul raportului juridic...................................................................................26Obiectul raportului juridic......................................................................................26

LEGEA 407 din 9 noiembrie 2006Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic...................................................27

CAP. I Dispoziţii generale................................................................................27CAP. II Administrarea şi gestionarea fondului cinegetic al României...............31CAP. III Protecţia faunei de interes cinegetic......................................................39CAP. IV Exercitarea vânătorii.............................................................................44CAP. V Răspunderi şi sancţiuni.........................................................................52CAP. VI Dispoziţii tranzitorii şi finale................................................................56Anexa 1 FAUNA SĂLBATICĂ de interes vânătoresc, la care

vânarea este permisă, perioadele de vânare şi cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite............................58

Anexa 2 FAUNĂ SĂLBATICĂ de interes vânătoresc la care vânarea este interzisă, precum şi cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite..............................................62

ORDINUL NR. 2487 din 29.06.2012 pentru practicarea vânătorii în fondurile cinegetice constituite

4

pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2012-14 mai 2013....................................................................70ORDIN Nr. 353 din 4 iunie 2008pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii. ......................................................................71

ANEXA 1REGULAMENT privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii...........72

CAP. 1 Dispoziţii generale.....................................................................72CAP. 2 Autorizaţii de vânătoare.............................................................73

SUBCAPITOLUL I Tipărirea, înregistrarea, gestionarea şi distribuirea autorizaţiilor de vânătoare...................................73SUBCAPITOLUL II Eliberarea, valabilitatea, folosirea şi returnarea autorizaţiilor de vânătoare......................74

CAP. 3 Crotalierea vânatului..................................................................78CAP. 4 Organizarea şi practicarea vânătorii...........................................79

SUBCAPITOLUL I Tipuri şi metode de vânătoare...................80SUBCAPITOLUL II Realizarea selecţiei la speciile sedentare de vânat la care selecţia artificială se poate realiza prin acţiuni de vânătoare...................................81SUBCAPITOLUL III Reguli de prevenire a accidentelor în timpul practicării vânătorii şi obligaţii ale organizatorilor şi ale vânătorilor.........................82

CAP. 5 Dispoziţii finale..........................................................................87ANEXA 1 la regulament

Autorizaţie de vânătoare individualăMenţiuni cu privire la exercitarea vânătorii .....................89

ANEXA 2 la regulament

Autorizaţie de vânătoare individuală tip A Proces verbal pentru instruire, participarea la vânătoare şi recoltarea vânatului..................................91


Autorizaţie de vânătoare individuală tip B Proces verbal pentru instruire, participarea la vânătoare şi recoltarea vânatului...................................94


Metode de vânătoare ce se pot practica în funcţie de tipul autorizaţiei de vânătoare şi speciile de vânat............................................................96


Forma şi dimensiunile crotaliei.........................................99

LEGE nr. 295 din 28 iunie 2004privind regimul armelor şi al muniţiilor...............................................................100

CAP. I Dispoziţii generale..............................................................................100CAP. II Procurarea, înstrăinarea, deţinerea, portul şi folosirea

armelor şi muniţiilor de către persoanele fizice..................................108

SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale....................................................108SECŢIUNEA a 2-a Condiţii cu privire la procurarea

5

şi înstrăinarea armelor letale, precum şi a muniţiei aferente, de către persoanele fizice de cetăţenie română.....................110SECŢIUNEA a 3-a Condiţii cu privire la deţinerea, portul şi utilizarea armelor letale, precum şi a muniţiei aferente de către persoanele fizice de cetăţenie română...................................114

Dispoziţii generale................................................................114 Regimul dreptului de deţinere a armelor letale.....................116 Regimul dreptului de port şi folosire a armelor letale...........119 Regimul procurării şi deţinerii muniţiei aferente armelor letale de către persoanele fizice....................................123 Suspendarea, revocarea şi anularea dreptului de port şi folosire a armelor letale şi a muniţiilor......................124 Regimul călătoriilor în state terţe cu armele letale şi muniţiile deţinute de către cetăţenii români...........................126 Furtul, pierderea, distrugerea sau deteriorarea permisului de armă, precum şi a documentului de călătorie în care sunt înscrise arme letale...................................128

SECŢIUNEA a 4-a Condiţii cu privire la procurarea, înstrăinarea, deţinerea, portul şi folosirea armelor letale, precum şi a muniţiei aferente de către persoanele fizice străine......................................................................129SECŢIUNEA a 5-a Condiţii cu privire la procurarea, înstrăinarea, deţinerea, portul şi folosirea armelor neletale de către persoanele fizice.......................................................132

CAP.III Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor de către persoanele juridice.................................................................138SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale....................................................138SECŢIUNEA a 2-a Regimul procurării, deţinerii şi folosirii armelor şi muniţiilor de către persoanele juridice de drept public şi persoanele juridice sau unităţile subordonate sau aflate în coordonarea acestora..................................139SECŢIUNEA a 3-a Regimul procurării, deţinerii şi folosirii armelor şi muniţiilor de către persoanele juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice.................................145

Dispoziţii generale privind autorizarea pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor.............145

Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor de către societăţile specializate de pază....................147 Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei de către persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice, pentru paza proprie.......................................................149

6

Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei pentru activităţi cultural-artistice.................................149 Regimul funcţionării poligoanelor de tragere aparţinând persoanelor juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea instituţiilor publice........150

CAP. IV Regimul circulaţiei armelor şi muniţiilor......................................153SECŢIUNEA I Dispoziţii generale...............................................153SECŢIUNEA a 2-a Marcarea armelor şi muniţiilor......................154SECŢIUNEA a 3-a Inspecţia tehnică şi dezactivarea armelor şi muniţiilor......................................................................155SECŢIUNEA a 4-a Registrul Naţional al Armelor........................157

CAP. V Regimul operaţiunilor cu arme, piese şi muniţii............................158SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ..............................................158SECŢIUNEA a 2-a Regimul constituirii armurierilor...................160SECŢIUNEA a 3-a Regimul efectuării operaţiunilor cu arme şi muniţii.........................................................................160

CAP. VI Regimul procurării, deţinerii, portului şi folosirii armelor şi muniţiilor de către rezidenţii statelor membre pe teritoriul României şi de către cetăţenii români pe teritoriile statelor membre............................................167

CAP. VII Regimul juridic al deţinerii, portului şi folosirii armelor şi muniţiilor de către membrii forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României şi de către membrii de familie ai acestora.....................................................................177

CAP. VIII Contravenţii şi infracţiuni..............................................................178SECŢIUNEA I Contravenţii..........................................................178SECŢIUNEA a 2-a Infracţiuni.....................................................181

CAP. IX Dispoziţii tranzitorii şi finale.........................................................184ANEXĂ Clasificarea armelor.......................................................................185

ORDIN nr. 539 din 25 august 2009pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare.........................................193

ANEXA IREGULAMENT pentru obţinerea permiselor de vânătoare.................................194

CAP. I Dispoziţii generale.......................................................194CAP. II Procedura de obţinere a permiselor de vânătoare.........195

SECŢIUNEA 1 Permisul de vânătoare permanent.......195SECŢIUNEA a 2-a Eliberarea permisului de vânătoare temporar..................................................203

CAP. III Dispoziţii finale ...........................................................204ANEXA 1 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare – Cerere în vederea obţinerii permisului.................205ANEXA 2 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare – Comunicare pentru pregătirea practică şi teoretică în vederea obţinerii permisului....................................206

7

ANEXA 3 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare – Fişa de stagiatură................................207ANEXA 4 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare – Recomandare de absolvire....................................208ANEXA 5 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare – Declaraţie pe proprie răspundere de neîncălcare a prevederilor Legii 407/2006....................................209ANEXA 6 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare – set de întrebări....................................210

ANEXA IIConţinutul şi modelul permisului de vânătoare permanent...................................212ANEXA IIIPermis de vânătoare temporar..............................................................................213ANEXA IVREGULAMENT pentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi anularea permiselor de vânătoare şi pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz.............................................213

CAP. I Dispoziţii generale.............................................................213CAP. II Tipărirea, înserierea şi gestionarea permiselor

de vânătoare permanente şi a permiselor de vânătoare temporare...........................................................213

CAP. III Eliberarea permiselor de vânătoare....................................214SECŢIUNEA 1 Permis de vânătoare permanent...............214SECŢIUNEA a 2-a Permisul de vânătoare temporar.........216

CAP. IV Anularea permiselor de vânătoare.....................................217CAP. V Preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz..........218ANEXA 1 la Regulamentul pentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi anularea permiselor de vânătoare şi pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz Registrul de gestiune a permiselor de vânătoare permanente al unei organizaţii vânătoreşti– Registrul de evidenţă a intervalelor de numere alocate organizaţiilor vânătoreşti pentru permisele de vânătoare permanente............................................................................219ANEXA 2 la Regulamentul pentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi anularea permiselor de vânătoare şi pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz..................220ANEXA 3 la Regulamentul pentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi anularea permiselor de vânătoare şi pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz– Declaraţie în cazul pierderii, furtului, deteriorării permisului de vânătoare permanent.......................................................221ANEXA 4 la Regulamentul pentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi anularea permiselor de vânătoare

8

şi pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz– Declaraţie în cazul pierderii, furtului, deteriorării permisului de vânătoare temporar.........................................................222

Directiva Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice 79/409/CEE) Consiliul Comunităţilor Europene..................223

Anexa I ................................................................................................................230Anexa II/1 ............................................................................................................244Anexa II/2.............................................................................................................249Anexa III/1...........................................................................................................261Anexa III/2...........................................................................................................263Anexa III/3...........................................................................................................265Anexa IV .............................................................................................................267Anexa V................................................................................................................267

LEGEA nr. 13 din 11 martie 1993pentru aderarea Romaniei la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa -Convenţia de la Berna...............268

Preambul...............................................................................................................268CAP. 1 Dispoziţii generale.....................................................................269CAP. 2 Protecţia habitatelor...................................................................269CAP. 3 Conservarea speciilor.................................................................270CAP. 4 Dispoziţii speciale privind speciile migratoare..........................272CAP. 5 Dispoziţii suplimentare..............................................................273CAP. 6 Comitetul permanent.................................................................273CAP. 7 Amendamente............................................................................275CAP. 8 Reglementarea diferendelor.......................................................276CAP. 9 Dispoziţii finale.........................................................................277ANEXA 1 ”Fiecare parte contractantă va lua măsurile legislative

şi administrative adecvate şi necesare pentru asigurarea conservării, în special, a speciilor de floră salbatică enumerate în anexa I”.........................................281

ANEXA 2 Specii de faună strict protejate...................................................290ANEXA 3 Specii de faună protejate............................................................297

ANEXA 4Mijloace şi metode de vânătoare şi alte forme de exploatare interzise...............................................................300

Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului Comunităţilor Europene din 4 noiembrie 1991 de interzicere a utilizării capcanei cu pedală în Comunitate şi de introducere în Comunitate a blănurilor şi a produselor prelucrate de la anumite specii de animale sălbatice originare din ţări care le capturează folosind capcana cu pedală sau alte metode în dezacord cu standardele internaţionale de vânătoare cu capcane cu suferinţă minimă...........................................................302

ANEXA I Lista speciilor prevăzute la articolul 3 alineatul (1)...................305ANEXA II Alte mărfuri prevăzute la articolul 3 alineatul (1)......................306

Regulamentul (CE) nr. 1771/94 al Comisiei Comunităţilor Europene

9

din 19 iulie 1994 de stabilire a dispoziţiilor privind introducerea în Comunitate a pieilor şi a bunurilor fabricate din anumite specii de animale sălbatice.................................................................................................307

ORDIN nr. 159 din 24 iunie 2011privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate....................310

ANEXA 1 Modelul permisului de pescuit recreativ/sportiv........................314ANEXA 2 REGULAMENT de practicare a pescuitului

recreativ/sportiv în ariile naturale protejate...............................315ANEXA 3 ZONE de pescuit recreativ/sportiv din

Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".........................................317ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi acvacultura............................................................................319

CAP. I Dispoziţii generale.....................................................................319CAP. II Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc.....................325CAP. III Protecţia, conservarea şi exploatarea

resurselor acvatice vii................................................................327SECŢIUNEA 1 Activitatea de pescuit în habitatele piscicole naturale.......................................................327SECŢIUNEA a 2-a Măsuri de protejare şi de administrare a resurselor acvatice vii....................................330SECŢIUNEA a 3-a Măsuri de administrare a pescuitului.........331SECŢIUNEA a 4-a Monitorizarea activităţii de pescuit............332SECŢIUNEA a 5-a Pescuitul recreativ/sportivîn habitatele piscicole naturale...................................................333

CAP. IV Politica structurală şi administrarea capacităţilor de producţie...........................................................335SECŢIUNEA 1 Agenţii sectorului pescăresc...........................335SECŢIUNEA a 2-a Flota de pescuit..........................................336SECŢIUNEA a 3-a Stabilirea porturilor de bază şi schimbarea portului de bază...................................................338SECŢIUNEA a 4-a Porturile/punctele de debarcareşi prima vânzare a produselor piscicole.....................................338

CAP. V Acvacultura................................................................................339CAP. VI Organizarea pieţei produselor pescăreşti...................................342

SECŢIUNEA 1 Principii generale.............................................342SECŢIUNEA a 2-a Comercializarea produselor pescăreşti.......343SECŢIUNEA a 3-a Procesarea produselor de pescuit şi acvacultură............................................................343

CAP. VII Pescuitul în scop ştiinţific..........................................................344CAP. VIII Relaţii internaţionale..................................................................345CAP. IX Răspunderi şi sancţiuni..............................................................346

10

CAP. X Dispoziţii finale şi tranzitorii.....................................................352TITLU Agricultură şi pescuit...............................................................................355PROTOCOLUL (nr. 1) privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană..........................................................................................359PROTOCOLUL (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi Proporţionalităţii...................................................................................................365

11

NOŢIUNEA DE DREPT1

Definiţie

Sub aspect ştiinţific, termenul de „drept” are mai multe înţelesuri:a) Prin drept se desemnează prerogativa, facultatea (posibilitatea) unei

persoane, să i se dea ceva (ex. să i se transmită în bun) sau să i se efectueze o prestaţie, un serviciu, ori să obţină de la o altă persoană abţinerea ei de la o anumită acţiune. Acesta este dreptul subiectiv.

b) Prin drept se înţelege şi totalitatea regulilor de conduită având caracter general şi obligatoriu, edictate potrivit Constituţiei pentru a reglementa, într-un anumit mod, relaţiile dintre oameni în cadrul societăţii respective. Acesta este dreptul obiectiv (pozitiv). Drepturile subiective există numai în măsura în care sunt recunoscute de către stat prin intermediul dreptului obiectiv. Un drept subiectiv semnifică un interes material sau moral ocrotit de către dreptul obiectiv. Deci, dreptul pozitiv îi conferă titularului dreptului subiectiv posibilitatea de a obţine (chiar cu ajutorul forţei de constrângere a statului) satisfacerea dreptului respectiv.

c) Tot prin drept se desemnează ştiinţa dreptului care are ca obiect cercetarea ştiinţifică a normelor juridice. Pe această bază se ajunge la degajarea principiilor generale ale dreptului obiectiv, cu ajutorul cărora se pot soluţiona raporturile complexe ale vieţii sociale, se pot degaja direcţiile şi priorităţile de legiferare în cele mai diverse domenii. Diversificarea relaţiilor sociale reglementate prin normele de drept,

raţiuni de ordin logic şi sistemic, au impus, în domeniul ştiinţei dreptului, recunoaşterea unor diviziuni, unor ramuri de drept constituţional, civil, comercial sau mai larg, al afacerilor, al muncii, administrativ, financiar, penal, procesual, -în civil şi penal-, internaţional-privat etc.).

Dreptul român

Dreptul român, în ansamblul lui, se împarte în dreptul public şi dreptul privat.

- Dreptul public vizează, în ultimă analiză, interesele individuale, dar apărute în relaţiile indivizilor, pe de o parte, cu întreaga comunitate

1 Andrei Popescu. Drept. Legislaţia muncii, p. 13 - 16

12

reprezentată de stat, pe de altă parte. Individul, ca subiect al raportului de drept este subordonat, sub aspect juridic, faţă de stat. Interesele sale sunt apărate de organele statului din oficiu (şi nu numai la sesizarea celui interesat). Fac parte din dreptul public: dreptul consituţional, administrativ, financiar, penal, procesual.

- Dreptul privat vizează relaţiile dintre indivizii componenţi ai societăţii pe care le reglementează prin sancţionarea abaterilor de la normele juridice astfel încât impactul dintre interesele individuale ale acestor persoane fizice să nu dăuneze binelui general. Indivizii, ca subiecte ale raportului de drept privat, se află în poziţie de egalitate juridică. Normele juridice ale dreptului privat sunt apărate numai la sesizarea părţii interesate căreia i s-a încălcat un drept subiectiv. Fac parte din dreptul privat: dreptul civil, comercial, al familiei şi, în mare măsură, dreptul muncii. Deosebirea dintre dreptul public şi cel privat nu rezidă exclusiv din

natura intereselor ocrotite, ci şi din natura drepturilor raporturilor sociale, reglementate prin normele de drept. În cazul dreptului public regăsim raporturile dintre indivizi ca membri ai colectivităţii şi colectivitate în ansamblul ei, între indivizi şi organele puterii statale, în timp ce în cazul dreptului privat este vorba despre raporturi între indivizi.

Funcţiile şi principiile dreptului

Funcţiile dreptului sunt acele direcţii sau orientări fundamentale ale mecanismului juridic la îndeplinirea cărora participă întregul sistem al dreptului, toate ramurile sale, precum şi instituţiile special abilitate în stat cu atribuţii în domeniul înfăptuirii normelor juridice. Ele sunt:

a) instituţionalizarea sau formarea juridică a organizării social-politice a societăţii – funcţie care exprimă însuşi rolul social al dreptului. Deci, are menirea de a asigura cadrul legal de funcţionare a întregului sistem de organizare socială.

b) conservarea, apărarea şi garantarea valorilor fundamentale ale societăţii. Dreptul ocroteşte şi apără securitatea (siguranţa) socială, proprietatea individului, drepturile şi libertăţile sale.

c) conducerea societăţii; dreptul este mijlocul prin care se realizează politica determinată, în principal, de raţiuni economice, de condiţiile vieţii materiale, dar şi de contextul internaţional.

13

d) funcţia normativă -de sinteză- care, prin normele juridice, obligă individul şi colectivităţile de indivizi la o conduită tip, socialmente utilă. Principiile fundamentale ale dreptului. Prin principiile fundamentale

ale dreptului se înţeleg acele linii diriguitoare ale conţinutului tuturor normelor juridice. Ele sunt:

a) asigurarea bazelor legale ale funcţionării statului, ca stat de drept. b) garantarea libertăţii şi egalităţii cetăţenilor. Statul deţinător al forţei

publice dispune de îmbunătăţirea ei. Statul trebuie să procedeze în acest mod, fiind obligat de normele juridice, dar numai în scopul asigurării libertăţii indivizilor, al democraţiei sociale.

c) existenţa şi promovarea responsabilităţii, care trebuie să însoţească libertatea şi democraţia şi constă în asumarea răspunderii de către fiecare cetăţean faţă de rezultatele acţiunii sale sociale.

d) asigurarea echităţii justiţiei, în corelaţie logică şi necesară dintre ele:- echitate = dreptate, nepărtinire, obiectivitate în împărţirea

actului justiţiei;- justiţie = starea generală de normalitate a societăţii, realizată

prin asigurarea pentru fiecare individ a drepturilor sale legitime.

NORMA JURIDICĂ2

Norma de drept

Norma de drept (sau norma juridică) este o regulă de conduită generală, impersonală, tipică şi obligatorie a oamenilor în raporturile dintre ei sau în raport cu societatea. Deci, este vorba despre o regulă de conduită socială a cărei aducere la îndeplinire, pentru a avea eficienţă şi finalitate, se realizează, în ultimă instanţă, dacă este necesar, prin forţa coercitivă a organelor statului.

Normele juridice împreună cu relaţiile (raporturile) juridice stabilite prin aplicarea acestor norme alcătuiesc ordinea de drept.


14

Trăsăturile normei juridice

a) este obligatorie, ca urmare, dacă nu este îndeplinită de bună voie, se apelează la forţa coercitivă a statului.

b) este impersonală, nu se adresează direct unei persoane, concretizată, individualizată; ea constituie un criteriu de apreciere unic, dar vizează un număr nedeterminat de persoane. Oricine săvârşeşte o acţiune sau se face vinovat de o interacţiune ce cade sub incidenţa normei de drept, suportă consecinţele legale.

c) este generală, impune (sau, după caz, recomandă) o conduită tipică, adresându-se tuturor persoanelor. Norma poate viza, totuşi, o anumită categorie sau grup de persoane (ex.: Legea privind statutul cadrelor didactice; Codul familiei; Legea salarizării etc.). Uneori norma de drept se referă la o anumită instituţie (ex.: art. 92 - 94 din Constituţie care stabilesc atribuţii ale Preşedintelui României). Norma de drept se deosebeşte de acele acte care – deşi prevăd şi ele

o anumită conduită – se referă numai la o persoană concretă (spre exemplu: actul administrativ individual de repartizare a unei locuinţe; actul de drept al muncii, de numire în funcţie).

Norma de drept se deosebeşte radical de norma morală, care poate fi adusă la îndeplinire altfel decât din convingere sau ca urmare a oprobiului public (fără a se putea apela la forţa de constrângere a statului).

Norma de drept diferă de norma tehnică. Cea de-a doua (tehnică) stabileşte prescripţiile de utilizare a elementelor (mijloacelor) de producţie, de raportare la forţele naturii, în concordanţă cu legi şi procese obiective. În vederea aplicării acestora sunt edictate norme de drept. În măsura în care normele tehnice nu sunt respectate – se ajunge la sancţionarea juridică. Raportul iniţial tehnic, obiectiv, devine, prin intervenţia normei juridice, raportul social juridic.

Structura normei juridice Norma juridică cuprinde:

a) Ipoteza este acea parte a normei de drept care arată condiţiile sau împrejurările în care se aplică respectiva normă juridică. Ea poate fi determinată, când împrejurările sunt determinate de lege sau neterminată - când împrejurările sunt formulate de o manieră mai generală. Ca regulă, ipoteza normei de drept este determinată, spre a nu se ajunge la dificultăţi în aplicarea ei.

15

b) Dispoziţia prescrie conduita pe care trebuie să o aibă persoanele în împrejurările prevăzute de o normă juridică. Ea poate impune săvârşirea unei acţiuni, fără însă să o sancţioneze.

c) Sancţionarea cuprinde consecinţele nerespectării dispoziţiei şi măsurile ce se pot lua de organele specializate ale statului. Ea poate fi absolut determinată, când nu poate fi modificată de organul de aplicare (nulitatea absolută a unui contract ilicit), relativ determinată (când se stabilesc limite de aplicare) sau alternativă (când organul de aplicare poate alege între două sancţiuni –spre exemplu între amendă penală şi închisoare).

Clasificarea normelor juridice

a) După felul conduitei pe care o prescriu, normele juridice pot fi imperative şi dispozitive.

- normele imperative sunt de două feluri: i. Onerative – care impun o anumită acţiune, şi

ii. Prohibitive – care interzic o anumită acţiune- normele dispozitive pot fi:

i. Permisive – fără a impune, permit săvârşirea unei acţiuni, şi

ii. Supletive – când se reglementează o anumită conduită, dar numai în mod subsidiar, în măsura în care părţile nu şi-au determinat-o ele însele.

O categorie aparte o formează normele de recomandare prin care o anumită reglementare legală se recomandă să fie preluată cu adaptări şi de alte sectoare care se caracterizează printr-o relativă autonomie faţă de autoritatea statală (ex.: art 184 din Codul muncii „se recomandă organizaţiilor cooperatiste .. să reglementeze relaţiile de muncă privind pe membrii lor, corespunzător principiilor cuprinse în prezentul Cod”).

b) După gradul de precizie sau de determinare sunt:- norme determinate (care cuprind în structura lor toate

elementele), şi - norme nedeterminate (care au în cuprinsul lor întreaga

structură clasică). În acest caz, actul normativ face trimitere la alte norme (norme de trimitere) sau se precizează că se va completa norma în cauză prin acte normative ulterioare (norme în alb).

c) După sfera aplicării lor, normele pot fi:

16

- generale, - speciale şi - de excepţie

Dacă par susceptibile de aplicare două norme, se aplică întotdeana cea specială; normele de excepţie se găsesc expres în lege şi sunt de strictă interpretare (şi aplicare)

d) După criteriul sancţiunii, normele pot fi:- punitive (sancţionatorii) şi, respectiv, - stimulatorii

e) După obiectul lor (relaţii sociale reglementate) pot fi norme de drept:

- civil,- comercial,- al muncii, - financiar, - penal etc.

f) După ierarhia existentă între diferitele izvoare de drept, ele sunt cuprinse în:

- Constituţie,- lege,- decret, - hotărâre de Guvern, - ordin ministerial, - decizie a organelor locale.

IZVOARELE DREPTULUI3

Izvoarele dreptului sunt forme specifice de exprimare a normelor juridice.

Conceptul de lege are două accepţiuni: > Prin lege, stricto sensu, se înţelege numai acel act normativ

care este adoptat de către Parlament, conform unei proceduri prestabilite;

> Prin lege, lato sensu, se înţelege a) Principalul izvor este legea, adoptată de Parlament.

3 Andrei Popescu. Drept. Legislatia muncii, p. 21-23

17

O lege poate fi: - fundamentală – respectiv Constituţia, baza juridică a întregii

activităţi legislative;- constituţională – de revizuire a Constituţiei;- organică – în domeniile stabilite prin Constituţie, adoptându-

se numai prin votul a două treimi din numărul membrilor Parlamentului;

- ordinară – care se adoptă în toate celelalte domenii, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi.

Decretul-lege s-a utilizat numai în anul 1990 pentru a face faţă situaţiei speciale în organizarea politică a societăţii, respectiv înainte de alegerea Parlamentului. Evident, au rămas în vigoare cele neabrogate, până în prezent.b) Decretele sunt emise de Peşedintele României în câteva domenii

(situaţii) stabilite prin Constituţie (spre exemplu: instituirea stării de asediu, a stării de urgenţă).

c) Hotărârile de Guvern se adoptă în vederea organizării executării legilor. Guvernul poate emite şi ordonanţe, de regulă, pe perioade de

vacanţă parlamentară. Pentru aceste perioade, Parlamentul adoptă o lege de abilitare a Guvernului pentru ca acesta să poată reglementa prin ordonanţe activitatea din diverse domenii. Ordonanţele nu pot viza, însă, domeniile rezervate legilor organice. Dacă legea de abilitare, o cere, ordonanţele se supun ulterior spre analiză Parlamentului, care le poate aproba, modifica sau respinge.

În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă care intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament.

d) Ordinele şi instrucţiunile emise de miniştri sau de Guvernatorul Băncii Naţionale, vizează, de regulă, domenii restrânse şi au ca scop executarea legilor şi a hotărârilor emise de Guvern.

e) Deciziile emise de autorităţile administraţiei publice locale (consiliile locale şi primăriile) reglemetează, în limitele legii şi ale hotărârilor de Guvern, probleme diverse, specifice razei teritoriale respective (judeţ, comună, oraş).

f) Obiceiul juridic (cutuma) este format din ansamblul de reguli de conduită constituite tradiţional, în timp, care pot deveni norme juridice, în sistemul dreptului român, numai prin recunoaşterea lor prin lege. Sunt ramuri de drept (al muncii, penal, administrativ etc.) unde este posibil acest lucru. În dreptul civil, dreptul comercial,

18

cutuma constituie, în anumite cazuri, prevăzute de lege, izvor de drept.

g) Practica judiciară (precedentul judiciar) nu constituie, potrivit legislaţiei actuale, în sistemul nostru, izvor de drept. Oricare dintre hotărârile instanţelor judecătoreşti vizează un anumit caz, fără a constitui izvor de drept. O situaţie specială au deciziile Curţii Constituţionale care, potrivit art. 145 alin. 2 al Curţii Constituţionale, deciziile sale sunt opozabile, „erga omnes”4.

h) Nici doctrina (literatura juridică) nu constituie un izvor de drept, dar poate sprijini – ca şi practică judiciară – aplicarea lui.

Sistematizarea actelor normative

Reglemetarea raporturilor sociale se face prin numeroase acte normative, care apar, succesiv, pe măsură ce nevoile sociale o cer; ca urmare, la un moment dat, se creează o anumită dificultate în folosirea, interpretarea şi aplicarea actelor normative în vigoare.

Pentru a elimina asemenea neajunsuri, pentru a le preveni, se recurge la diferite metode de sistematizare a normelor juridice. Acestea sunt: codificarea şi încorporarea.

- Codificarea înseamnă sistematizarea normelor juridice legate între ele prin obiectul comun – aparţinând deci aceleiaşi ramuri de drept – şi cuprinderea lor într-un act normativ unitar. Astfel sunt redactate codurile civil, penal, al muncii etc.

- Încorporarea constă în sistematizarea normelor juridice într-o anumită ordine, după anumite criterii – cronologic, alfabetic, pe ramuri de drept sau instituţii juridice – fără ca normele respective să sufere vreo schimbare în conţinutul lor.

Deosebirile sunt evidente: în cazul codificării are loc şi o prelucrare a normelor juridice existente, potrivit noilor cerinţe ale vieţii sociale, rezultând un nou act normativ –codul; în cazul încorporării, substanţa actelor normative rămâne nealterată.

APLICAREA NORMELOR DE DREPT INTERN5

4 în ceea ce-i priveşte pe toţi; fără excepţie


19

Aplicarea dreptului reprezintă traducerea în viaţă a normelor de drept care se face prin respectarea şi executarea lor de bună voie de către subiecţii de drept, persoane fizice sau juridice, fie prin aplicarea lor ca urmare a intervenţiei coercitive a organelor statului. Actul de aplicare a dreptului este actul concret prin care se dă naştere, se modifică sau se stinge un raport juridic. Toate organele statului fac acte de aplicare a dreptului; între ele, instanţele judecătoreşti sunt, prin definiţie, organe specializate de aplicare a dreptului (prin hotărâri judecătoreşti).

Aplicarea normelor de drept în timp

a) Legile permanente. Normele de drept se aplică din momentul intrării în vigoare până în momentul abrogării lor. Normele juridice intră în vigoare, de regulă, prin lege. Norma rămâne

în vigoare până când este abrogată de alt act normativ de acelaşi grad sau de un grad superior. Abrogarea poate fi: expresă în sens direct (în care se arată clar că legea anterioară sau un articol anterior se abrogă) sau indirect (specificându-se în general că normele contrare legii se abrogă). Abrogarea poate fi şi implicită (tacită) (în acest caz, noua lege reglementează astfel o anumită problemă încât înseamnă evident şi abrogarea legii anterioare).

O lege îşi poate înceta aplicarea şi prin căderea ei în desuetitudine (prin neaplicarea ei o îndelungată perioadă de timp, dar şi prin schimbarea radicală a realităţii din viaţa economico-socială).

Şi dispariţia obiectului reglementării unei legi o poate scoate din uz (spre exemplu, o lege de ocrotire a unei zone geografice sau a unui monument istoric, care dispar datorită calamităţilor naturale)

b) Legile temporare. Există şi legi temporare (pe un amunit termen) cum ar fi, spre exemplu, legile pentru înlăturarea efectelor unei calamităţi. În realitate, clasificarea în legi permanente şi legi temporare poate fi

utilizată numai în perspectiva teoretică (didactică) deoarece, în sensul strict al cuvântului, nu există legi permanente.

Aplicarea normelor de drept în spaţiu

a) Ţinând seama de principiul suveranităţii, acţiunea legilor unui stat se extinde asupra întregului său teritoriu cu excluderea de regulă a

20

aplicării legilor altor state. Complexitatea relaţiilor internaţionale impune însă anumite derogări:

pe de o parte, legea nu se aplică pe teritoriul statului respectiv asupra anumitor persoane străine (şi a bunurilor lor) – spre exemplu, asupra personalului diplomatic străin;

pe de altă parte, legile se aplică şi pe teritoriul altui stat, în anumite limite, consimţite de statele respective prin acorduri internaţionale. În aceste cazuri, legea are efect extrateritorial, adică urmăreşte pe cetăţenii ţării respective chiar dacă locuiesc în străinătate. Legile române privind starea şi capacitatea persoanelor se aplică tuturor cetăţenilor români, chiar şi în afara graniţelor României. La rândul lor, cât priveşte statutul personal, legile străine se pot aplica pe teritoriul României dacă sunt compatibile cu legile române. În situaţia conflictelor de legi se apelează la normele conflictuale care constituie substanţa dreptului internaţional privat; ele rezolvă dilema asupra legii ce trebuie aplicată.

b) Legea penală română se aplică şi infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului României, dacă făptuitorul este cetăţean român sau dacă, neavând nici o cetăţenie, (apatrid), îşi are domiciliul în România. Se impune a fi reţinut că, în vederea coordonării relaţiilor juridice

între ele, statele încheie convenţii bilaterale de asistenţă juridică. În practica internaţională, pentru a se reglementa aplicarea extrateritorială a normelor de drept intern, se încheie convenţii multilaterale (cum ar fi, spre exemplu, vânzarea internaţională de bunuri). De regulă, toate legile se aplică pe întreg teritoriul unei ţări. În ce priveşte, actele normative ale autorităţilor publice locale, ele se aplică evident în limitele teritoriului respectiv (judeţ, municipiu, oraş, comună).

Aplicarea normelor de drept asupra persoanelor

Normele juridice se aplică în mod egal asupra tuturor cetăţenilor fără deosebire de rasă, naţionalitate, de origine etnică, de limbă, religie, sex, de opinie, apartenenţă politică, de avere sau origine socială. Egalitatea de tratament a tuturor cetăţenilor în faţa legii este prevăzută în Constituţie (art. 4). Pot fi însă şi acte normative care nu-i vizează pe toţi cetăţenii, ci numai anumite categorii din rândul lor (contabili, avocaţi, magistraţi, medici etc.)

21

INTERPRETAREA NORMELOR DE DREPT6

Scopul interpretării normelor de drept este, întotdeauna, identificarea voinţei reale a legiuitorului. Deci, prin această operaţiune raţională se apreciază sensul şi efectul exact al unei dispoziţii legale pentru a vedea dacă se poate aplica sau nu într-o ipoteză dată, într-un caz concret.

1. Sub aspectul efectelor sale, interpretarea normelor de drept, poate fi:> Oficială, când este realizată de organele statului. În principiu,

toate organele statului care emit norme de drept le pot şi interpreta (pentru acelaşi nivel al actului normativ). Dacă interpretarea oficială este realizată chiar de organul de stat care a edictat norma juridică, suntem în prezenţa unei interpretări autentice.

> Neoficială, când este realizată de specialişti în drept, de doctrină. Singura forţă a interpretării doctrinare constă în persuasiunea7 ei.

Există mai multe metode de interpretare a normelor de drept:> istorică – se analizează condiţiile socio-economice şi politice

de la momentul adoptării normei de drept, inclusiv lucrările preparatorii;

> gramaticală – constă în analiza semantică, sintactică şi morfologică a normei juridice;

> sistematică – se analizează norma juridică în contextul actului normativ în care este inclusă sau prin raportarea sa la economia altor acte normative. Spre exemplu, normele dreptului muncii trebuie interpretate în corelaţie cu cele ale dreptului civil; normele speciale din codul penal în asmoză cu cele din partea generală a aceluiaşi cod;

> logică – reprezintă modalitatea de interpretare cea mai frecvent utilizată, care reprezintă şi o desăvârşire a celorlalte metode.

Prin folosirea procedeelor logice s-au determinat în timp reguli (maxime) esenţiale: în cazul în care legea nu distinge, nici nu trebuie să distingem; excepţiile sunt de strictă interpretare şi, fiind limitativ

6 Andrei Popescu. Drept. Legislaţia muncii, p. 27 - 297 Acțiunea, darul sau puterea de a convinge pe cineva să creadă, să gândească sau să facă un anumit lucru

22

determinate prin lege, nu pot fi extinse prin analogie; unde este aceeaşi raţiune a legii, acolo se aplică aceeaşi dispoziţie a legii.

Tot de domeniul interpretării logice ţin şi: argumentarea prin reducerea la absurd; argumentarea „per contrario”8 (aplicarea a legii logice a terţului exclus); argumentarea „a fortiori”9 (cu atât mai mult).

2. Sub aspectul rezultatului interpretării ei, norma de drept poate fi interpretată astfel: > literar (declarativ) – atunci când conţinutul literal coincide cu cel

real al normei juridice;> extensiv – când conţinutul normei de drept este, în realitate mai

extins decât cel literal;> restrictiv – atunci când aplicarea normei juridice se face, în

realitate, într-un domeniu mai restrâns decât cel formal literal.

Analogia normei juridice (a dreptului)

Se utilizează atunci când, prin ipoteză, cauza de soluţionat nu este prevăzută expres sau chiar deloc în lege. Se pot distinge:

- analogia legii – când nu există reglementări pentru o anumită situaţie, dar există pentru o alta asemănătoare şi, respectiv,

- analogia dreptului – când soluţionarea cauzei trebuie să se facă pe baza principiilor generale ale dreptului, pentru că nu există nici o normă care să reglementeze un caz asemănător. De altfel, art. 3 din Codul civil prevede că: „Judecătorul care va refuza de a judeca, sub cuvânt că legea nu prevede, sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit ca culpabil de denegare de dreptate.”Analogia nu poate fi, însă, folosită în următoarele situaţii:

- în dreptul penal, în domeniul pedepselor, deoarece această ramură a dreptului cunoaşte principiul potrivit căruia nicio faptă nu poate fi pedepsită decât dacă a fost expres încriminată o normă juridică;

8 Argumentul “per a contrario” = se bazează pe legea logică a terţului exclus (tertium non datur), ceea ce înseamnă că, în cazul dispoziţiilor contradictorii, doar una este adevărată, celelalte fiind excluse. Acest argument are la bază postulatul că “cine susţine o teză, neagă teza contrară” (“qui dicit de uno, negat de altero”).9 Argumentul „a fortiori” = care se impune cu necesitate; care constă în trecerea de la o judecată la alta, în favoarea celei de-a doua judecăți existând tot atâtea temeiuri sau temeiuri în plus

23

- în cazul excepţiilor prevăzute în actele normative la o anumită normă juridică. Excepţiile sunt de strictă interpretare; ele nu pot fi extinse în alte situaţii;

- în situaţia prezumţiilor legale absolute care sunt şi ele numai de strictă interpretare.

RAPORTURILE JURIDICE10

Raporturile juridice sunt acele relaţii sociale care sunt reglementate de normele juridice. Cu alte cuvinte, raporturile sociale între oameni dobândesc calitatea de raporturi juridice numai datorită reglementării lor printr-un act normativ. Spre exemplu: vânzarea-cumpărarea se prezintă, în sine, ca o operaţiune economică. Dacă analizăm însă: capacitatea părţilor de a vinde şi de a dobândi un anumit bun pe această cale , garanţiile pentru vicii, eventuala formă autentică a actului – toate acestea, fiind prevăzute de lege, determină transformarea relaţiei economice într-un raport juridic.

Raporturile juridice, fiind raporturi sociale, sunt numai raporturi între oameni – nu şi raporturi între oameni şi bunuri (lucruri). Spre exemplu, raportul de proprietate este un raport social şi nu un raport între om (proprietar) şi bunul pe care îl posedă.

Premisele raportului juridic

Premisele raportului juridic sunt: norma juridică, subiectele de drept şi faptul juridic.

Izvoarele raportului juridic

Izvoarele raportului juridic pot fi:a) actul normativ – atunci când drepturile şi obligaţiile subiectelor de

drept rezultă chiar din lege.b) faptul juridic – reprezintă o împrejurare care creează, modifică sau

stinge raporturi juridice. În timp ce norma juridică şi subiectele de drept reprezintă premise generale (abstracte) ale raportului juridic, faptul juridic reprezintă o premisă concretă. Nu orice imprejurare din viaţa socială sau din natură este un fapt juridic, ci numai după aceea


24

de care norma de drept leagă consecinţe juridice. Faptele juridice se clasifică în:

- evenimente, respectiv imprejurările care nu depind de voinţa omului (naturale sau sociale);

- acţiuni, respectiv manifestări de voinţă ale oamenilor, care produc efecte juridice (ca şi evenimentele) datorită reglementării lor prin normele de drept. La rândul lor, acţiunile se împart:

i. acţiuni de a căror producere legea leagă efecte juridice;

ii. acţiuni prin care însuşi autorul lor urmăreşte producerea de efecte juridice (actele juridice).

c) Actul juridic este aşadar, manifestarea de voinţă a uneia sau mai multor persoane fizice sau persoane juridice, care are ca scop naşterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic.Natura diferită a relaţiilor sociale la care se referă actul juridic face

ca aceasta să prezinte deosebiri de la o ramură de drept la alta; se disting, astfel, acte de drept civil, de drept administrativ, de drept al muncii, acte de drept comercial etc.

Dincolo de orice deosebire, o condiţie esenţială – şi comună – pentru existentă valabilă a actului juridic – este concordanţa sa, la data intervenţiei sale, cu normele juridice aplicabile în materie; sancţiunea neconcordanţei este nulitatea actului juridic, care poate fi absolută sau relativă; totală sau parţială.

Subiectele raportului juridic sunt: persoane fizice sau juridice

Persoana fizică este omul considerat individual ca membru al societăţii, având calitatea de subiect de drept.

Persoana juridică este un colectiv format din persoane fizice (sau persoane fizice şi persoane juridice) având o organizare de sine stătătoare, un patrimoniu propriu (distinct de cel al persoanelor fizice din compunerea sa ori al altor persoane juridice) şi scopul determinat, licit.

Capacitatea juridică

Capacitatea juridică este abilitatea persoanei de a avea drepturi şi obligaţii, precum şi de a-şi exercita drepturile, de a-şi îndeplini obligaţiile, săvârşind în acest scop acte juridice.

25

Capacitatea juridică este un atribut inerent oricărei persoane fizice şi oricărei persoane juridice.

Componentele capacităţii juridice sunt: - capacitatea de folosinţă – reprezintă o latură a capacităţii juridice,

care constă în aptitudinea generală, în facultatea persoanei de a avea drepturi şi obligaţii.

- capacitatea de exerciţiu – constituie tot o latură a capacităţii juridice, care rezidă în aptitudinea persoanei de a-şi axercita drepturile şi de a-şi asuma singură obligaţiile, săvârşind acte juridice proprii. Analiza capacităţii juridice se face în mod deosebit, după cum este

vorba de o persoană fizică sau de o persoană juridică.Nu în toate ramurile de drept se poate vorbi distinct despre

capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu. În realitate, există o capacitate unică în dreptul muncii sau în dreptul constituţional –capacitatea electorală. Chiar şi în dreptul civil şi în dreptul comercial, în cazul persoanelor juridice, se poate susţine că disjungerea capacităţii juridice nu ar fi posibilă. Deci, nu ar putea exista persoane juridice care au capacitate de folosinţă, dar nu dispun de cea de exerciţiu.

a) Persoana fizică se bucură de capacitate juridică generală. Cetăţenii pot participa la raporturi juridice atât între ei, cât şi cu statul, cu organele statului, cu agenţii economici, ori cu organizaţiile nestatale. În dreptul civil capacitatea persoanei fizice se poate despărţi în

capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu deorece această ramură – spre deosebire de celelalte ramuri ale dreptului – este de principiu ca drepturile civile să poată fi exercitate prin reprezentanţi.

Capacitatea de de folosinţă a persoanei fizice este generală şi începe de la naştere (uneori şi mai înainte, dar numai pentru drepturi, nu şi pentru obligaţii).

Capacitate de exerciţiu lipseşte minorilor care nu au împlinit 14 ani, precum şi a persoanelor care, suferind de alienaţie sau debilitate mintală, sunt puse sub interdicţie prin hotărâre judecătorească definitivă (în consecinţă, la încheierea actelor juridice civile sunt reprezentate de reprezentanţii lor legali).

Capacitatea juridică este, de regulă, restrânsă între 14-18 ani, perioadă în care minorul poate, totuşi, încheia acte juridice cu încuviinţarea prealabilă a reprezentanţilor săi legali.

Excepţii: - minora se poate căsători la vârsta de 16 ani, uneori chiar la 15 ani;- minorul de 16 ani poate încheia singur un contract de muncă.

26

b) Persoana juridică are capacitate de folosinţă de la data înfiinţării valabile a acesteia (prin act normativ, prin voinţa unui colectiv de persoane fizice ori juridice, recunoscută potrivit legii). Persoana juridică nu are capacitate de folosinţă generală; ea poate dobândi numai acele drepturi şi îşi poate asuma numai acele obligaţii care corespund scopului constituirii ei. Este un principiu care se numeşte, în drept, principiul specialităţii de folosinţă a persoanei juridice. Exercitarea drepturilor şi obligaţiilor se face prin intermediul organelor

sale de conducere care o reprezintă legal (colegiale sau unipersonale).Sunt persoane juridice: statul (reprezentat în raporturile civile de Ministerul Finanţelor); organele statului; celelalte persoane juridice – agenţii economici, instituţiile bugetare, cooperativele (mesteşugăreşti, de consum, de credit), fundaţiile, asociaţiile etc.

Conţinutul raportului juridic

Raportul juridic este alcătuit din drepturile şi obligaţiile părţilor (subiectelor). Aşadar, subiectele raportului juridic sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor izvorâte din respectivul raport.

Drepturile şi obligaţiile subiectelor raportului juridic diferă de la o ramură de drept la alta. Mai mult, şi în cadrul aceleiaşi ramuri diferă în funcţie de natura izvorului de drept: act normativ, fapt juridic sau act juridic.

Obiectul raportului juridic

Obiectul raportului juridic constă în acţiunea la care este îndreptăţit subiectul activ şi, respectiv, pe care trebuie să o îndeplinească subiectul pasiv.

Subiectul activ este cel care îşi exercită un drept rezultat dintr-un raport juridic; cu alte cuvinte, cel care solicită respectarea unui drept al său.

Subiectul pasiv este cel care trebuie să îndeplinească obligaţia corelativă dreptului exercitat de subiectul activ.

Se impune a nu se confunda obiectul cu conţinutul raportului juridic. Obiectul raportului juridic îl formează chiar conduita la care se referă conţinutul său.

În sfârşit, se impune şi o distincţie între raporturile juridice de drept public şi cele de drept privat. Concis, în dreptul public – spre deosebire de cel privat – naşterea, conţinutul şi încetarea raportului juridic nu depind, în general, de voinţa persoanei fizice participantă la acel raport (cu excepţia acelor raporturi care, în ce priveşte naşterea lor, depind totuşi de cererea persoanei fizice, cum ar fi încheierea căsătoriei sau încuviinţarea înfierii).

27

LEGE Nr. 407 din 9 noiembrie 2006Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic

► CAPITOL I. Dispoziţii generale

ART. 1

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) administrator - autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi care asigură administrarea faunei de interes cinegetic;

b) atribuire în gestiune - acţiunea prin care administratorul dă dreptul şi obligaţia de gestionare a faunei de interes cinegetic, în condiţiile prezentei legi;

c) braconaj - acţiunea desfăşurată în vederea obţinerii aceloraşi efecte ca şi prin acţiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condiţiile legale pentru desfăşurarea acesteia din urmă;

d) capcană autorizată - orice dispozitiv folosit în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic, a cărui utilizare a fost avizată de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului şi aprobată de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;

e) cota de recoltă - numărul de exemplare din fauna de interes cinegetic stabilit anual de către administrator, care se poate vâna în cadrul unui fond cinegetic;

f) Consiliu Naţional de Vânătoare - organismul de avizare şi consultare, cu autoritate ştiinţifică în domeniul cinegetic, care este format din reprezentanţii instituţiilor publice şi private cu atribuţii în domeniul faunei de interes vânătoresc şi al mediului de viaţă al acesteia;

g) drept de vânătoare - dreptul persoanei fizice sau juridice, proprietară a terenurilor pe care sunt arondate fonduri cinegetice, de a beneficia, direct sau indirect, de gestiunea fondului cinegetic, dacă este licenţiată;

h) fauna de interes cinegetic - totalitatea exemplarelor din populaţiile din speciile de fauna salbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, existente pe teritoriul României;

28

i) fond cinegetic - unitatea de gospodărire cinegetică constituită din fauna de interes cinegetic şi suprafaţa de teren, indiferent de categoria acestuia, indiferent de proprietar şi astfel delimitată încât să asigure o stabilitate cât mai mare faunei de interes cinegetic în interiorul său. Nu se includ în fondurile cinegetice suprafeţele din intravilan, precum şi zona strict protejată şi zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării»;

j) fond cinegetic naţional - totalitatea fondurilor cinegetice din România;

k) gestionar - persoană juridică română care a fost licenţiată în condiţiile legii şi careia i se atribuie în gestiune fauna de interes cinegetic din cuprinsul unui fond cinegetic;

l) gestionar consacrat - persoana juridică română, licenţiată în condiţiile legii, cu drept de a obţine gestiunea faunei cinegetice de pe un fond cinegetic, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a avut calitatea de gestionar în contractul de gestionare anterior organizării atribuirii directe pentru fondul cinegetic respectiv; contractul de gestionare nu a încetat din culpa sa; îşi manifestă intenţia de a gestiona în continuare fauna cinegetică de pe fondul cinegetic respectiv, nu înregistrează datorii privind plata tarifului de gestionare şi acceptă tariful de gestionare;

m) gestionare - activitatea de gospodărire durabilă a faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice, realizată de gestionari în baza contractelor de gestiune, pe riscul şi răspunderea lor, pentru perioada stabilită prin contractele de gestiune;

n) jujeu - piesă de formă cilindrică, confecţionată prin strunjire, din lemn de esenţă tare, care trebuie purtată de câinii care însoţesc turmele şi cirezile de animale domestice;

o) licenţa - împuternicirea dată de către administrator unei persoane juridice de a gestiona fauna de interes cinegetic, atestată printr-un document oficial;

p) odorivector - substanţa sau produsul, natural ori de sinteză, care răspândeşte un miros ce atrage exemplarele de faună de interes cinegetic şi care permite omului determinarea direcţiei şi controlul deplasării acestora;

q) organizaţie de vânătoare - persoană juridică română constituită în condiţiile legii, pe baza principiului liberei asocieri a vânătorilor, în scopul gestionării durabile a vânatului şi al exercitării vânătorii recreativ-sportive, care poate adera la asociaţii, uniuni sau federaţii naţionale de profil pentru reprezentarea lor la nivel naţional şi internaţional;

29

r) populaţie optimă - numărul total de exemplare din fauna de interes cinegetic, care coabitează într-un fond cinegetic într-o anumită structură de specii şi într-o anumită structură de vârste în cadrul fiecarei specii, care asigură conservarea biodiversităţii, produce minimum de pagube şi nu prezintă risc pentru populaţia umană;

s) regim cinegetic - ansamblul de norme tehnice, juridice şi economice prin care fauna de interes cinegetic este administrată şi gestionată durabil, în scopul conservării biodiversităţii, menţinerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi satisfacerii unor cerinţe social-economice;

s) staţionar - suprafaţa de teren, împreună cu instalaţiile şi amenajările specifice existente pe aceasta, unde sunt duse exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic care, ca urmare a stării lor, nu mai pot fi lăsate în libertate, existând pericolul ca acestea să moară. Pe aceste suprafeţe sunt asigurate conditiile de asistenţă sanitar-veterinară corespunzatoare şi condiţiile de viaţă, creştere şi dezvoltare pentru exemplarele respective;

t) tarif de gestionare - sumă de bani care se plăteşte anual de către gestionar pentru exploatarea durabilă a faunei cinegetice pe care o gestionează;

ţ) vânat - exemplarul/exemplarele din specia/speciile de interes cinegetic obţinut/obţinute prin acţiunile de vânătoare sau prin acţiunile de braconaj cinegetic;

u) vânătoare - acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, aflate în stare de libertate. Nu constituie acţiune de vânătoare capturarea autorizată a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în scop ştiinţific, urmată de eliberarea acestora;

v) vânător - persoană fizică ce practică vânătoarea în condiţiile prezentei legi;

w) zona de linişte - suprafaţa stabilită în cadrul unui fond cinegetic, delimitată şi marcată pe teren prin semne vizibile şi distinctive, destinata să asigure condiţii de viaţă optime faunei cinegetice existente în cadrul fondului cinegetic respectiv, indiferent de anotimp.

ART. 2Fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun

public de interes naţional şi internaţional.

30

ART. 3Exercitarea vânătorii se face în scopul asigurării echilibrului

ecologic, ameliorării calităţii populaţiilor faunei de interes cinegetic, cercetării ştiintifice, precum şi în scop didactic sau recreativ-sportiv. ART. 4

(1) Nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea asupra să autorizaţia de vânătoare, care dovedeşte, în condiţiile prezenţei legi, consimţământul proprietarului, al asociaţiei de proprietari sau al celui mandatat de aceştia în acest scop.

(2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor incluse în fondurile cinegetice au obligaţia de a permite desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin, în condiţiile alin. (1). ART. 5 (1) Criteriile de constituire a unui fond cinegetic sunt următoarele:

a) mărimea suprafeţei fondului cinegetic;b) stabilirea faunei sedentare de interes cinegetic;c) limitele fondului cinegetic;d) apartenenţa, de regulă, la acelaşi etaj altitudinal;e) structura de proprietate asupra terenului. Se urmăreşte, pe cât posibil, constituirea de fonduri cinegetice pe terenuri care aparţin aceluiaşi tip de proprietate;f) existenţa diversităţii din punct de vedere al folosinţei terenurilor. Se urmăreşte ca în cadrul unui fond cinegetic să existe cât mai multe categorii de folosinţă a terenului;g) constituirea, în timp, a fondurilor cinegetice.

(2) Suprafaţa unui fond cinegetic va fi de cel putin 5.000 ha la câmpie şi în Delta Dunării, 7.000 ha la deal şi 10.000 ha la munte. (3) Suprafaţa minimă necesară pentru un membru vânător este de:

a) 150 ha la câmpie şi în Delta Dunării;b) 250 ha la deal;c) 350 ha la munte.

(4) Fondul cinegetic se delimitează pe limite naturale, cum ar fi: culmi, cursuri de apă şi altele asemenea, şi/sau artificiale stabile în timp, cum ar fi: drumuri, căi ferate, autostrăzi, linii electrice, canale de irigaţii sau navigabile şi altele asemenea, uşor identificabile. (5) Pentru constituirea unui fond cinegetic este necesară îndeplinirea tuturor criteriilor prevăzute la alin. (1).

31

► CAPITOL II. Administrarea şi gestionarea fondului cinegetic al României ART. 6

(1) Principalele atribuţii ale administratorului pentru protecţia faunei de interes cinegetic şi în domeniul vânătorii sunt următoarele:

a) elaborează strategia privind fondul cinegetic al României;b) stabileşte criteriile de atribuire în gestiune a fondurilor cinegetice;c) stabileşte valoarea de pornire pentru licitaţiile pe care le

organizează în scopul atribuirii în gestiune a fondurilor cinegetice;d) stabileşle tariful de gestionare pentru fondurile cinegetice

atribuite direct;e) elaborează metodologia şi reglementările de organizare şi

practicare a vânătorii;f) stabileşte şi aprobă anual, până la data de 15 mai, cotele anuale de

recoltă pentru speciile admise la vânătoare, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului; cotele de recoltă astfel aprobate devin obligatorii de realizat, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare;

g) propune, în situaţii justificate, modificarea perioadelor legale de vânătoare pentru unele specii de vânat;

h) avizează propunerile de populare a fondurilor cinegetice cu specii de vânat inexistente în libertate în România, pe baza studiilor de impact, avizate de Academia Română şi de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului;

i) stabileşte, împreună cu reprezentanţii ministerelor de resort, măsurile necesare menţinerii echilibrului ecologic şi prevenirii pagubelor cauzate de vânat şi prin vânătoare culturilor agricole, animalelor domestice şi fondului forestier;

j) ţine evidenţa şi publică anual date referitoare la populaţia de faună cinegetică, starea de sănătate a acesteia, recoltele şi trofeele de vânat;

k) colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării în vederea stabilirii programelor de învăţământ pentru instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu fauna cinegetică şi vânătoarea şi în vederea stabilirii programelor de cercetare ştiinţifică în domeniul cinegetic;

l) controlează activitatea cinegetică la toate nivelurile;m) organizează direct şi coordonează activitatea de combatere a

braconajului;

32

n) organizează documentarea ştiinţifică în managementul cinegetic şi stabileşte sistemul informaţional în domeniul cinegetic;

o) stabileşte criteriile pentru acordarea licenţei de funcţionare gestionarilor fondurilor cinegetice;

p) acordă licenţa de funcţionare gestionarilor fondurilor cinegetice;q) colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru atestarea experţilor

tehnici judiciari în vânătoare;r) emite şi aprobă modelul permiselor de vânătoare şi ţine evidenţa

persoanelor care au dobândit calitatea de vânător;s) emite şi pune la dispoziţie gestionarilor fondurilor cinegetice

formularele autorizaţiilor de vânătoare;s) stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România;t) stabileşte, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Omologarea

Armelor şi Muniţiilor, armele şi categoriile de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România;

t) iniţiază acţiuni de popularizare a activităţii cinegetice şi de educare a populaţiei în domeniu;

u) participă sau sprijină, după caz, programul colaborarilor internationale în domeniul cinegetic;

v) înfiintează Comisia naţională de evaluare a trofeelor de vânat, cu reprezentare în teritoriu;

x) stabileşte modelul-cadru al contractului de gestionare prin negociere cu reprezentanţii gestionarilor fondurilor cinegetice.

(2) În cadrul administratorului funcţionează un organ distinct, specializat în domeniul cinegetic.

(3) Pe lângă autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură funcţionează Consiliul Naţional de Vânătoare, infiinţat prin ordin al conducatorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, compus din reprezentanţi ai administratorului, ai autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, ai autorităţii naţionale sanitare veterinare, ai unităţilor de învăţământ superior şi de cercetare cu profil cinegetic din România şi ai gestionarilor fondurilor cinegetice, proporţional cu suprafaţa fondurilor cinegetice gestionate.(4) Administratorul adoptă orice alte măsuri necesare, în acord cu dispoziţiile legale privind regimul cinegetic. ART. 7

Categoriile de gestionari cu care se pot încheia contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic sunt următoarele:

33

a) administratorii pădurilor proprietate privată;b) administratorii pădurilor proprietate publică a unităţilor

administrativ-teritoriale;c) organizaţiile de vânătoare;d) administratorul pădurilor proprietate publică a statului;e) instituţiile publice care au ca obiect de activitate cercetarea

ştiinţifică în domeniul cinegetic;f) instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu vânatul şi

vânătoarea.

ART. 8(1) Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizează de

către administrator pe fonduri cinegetice, prin următoarele modalităţi:a) direct;b) prin licitaţie publică, pentru fondurile cinegetice neatribuite în

condiţiile prevăzute la lit. a). (2) Atribuirea directă prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează pentru următoarele categorii de fonduri cinegetice:

a) fondurile cinegetice pentru care proprietarii, persoane fizice şi/sau juridice, inclusiv unităţile administrativ-teritoriale, individual ori într-o asociaţie legal constituită în scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice, fac dovada că au în proprietate terenuri care reprezintă peste 50% din suprafaţa fiecărui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se realizează în favoarea gestionarului propus de către proprietarii terenurilor, pentru o perioadă de 10 ani;

b) fondurile cinegetice neatribuite în condiţiile prevăzute la lit. a) se atribuie, în condiţiile legii, după cum urmează:

1. organizaţiilor vânătoreşti care la data atribuirii gestionează cel puţin 5 fonduri cinegetice li se atribuie, în calitate de gestionari consacraţi, la cerere, câte 5 fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestionează şi au rămas neatribuite. După atribuirea celor 5 fonduri cinegetice, li se mai atribuie direct încă 50% din numărul fondurilor cinegetice pe care le-au gestionat şi au rămas neatribuite;

2. organizaţiilor vânătoreşti, instituţiilor de învăţământ de stat care au ca discipline de studiu vânatul şi vânătoarea şi instituţiilor de stat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic, care la data atribuirii gestionează până la 5 fonduri cinegetice, în calitate de gestionari consacraţi, li se atribuie în gestiune, la cerere, aceleaşi fonduri cinegetice rămase neatribuite direct;

34

3. administratorului pădurilor proprietate publică a statului, în calitate de gestionar consacrat, i se atribuie, la cerere, 200 de fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestionează şi au rămas neatribuite direct şi 50% din restul fondurilor cinegetice pe care le-a gestionat şi au rămas neatribuite;

c) fondurile cinegetice care nu au fost atribuite în condiţiile prevăzute la lit. a) şi b), pentru care statul este proprietar al fondului funciar în suprafaţă mai mare de 50% din suprafaţa fiecărui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se poate realiza pentru instituţiile de stat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic şi pentru instituţiile de învăţământ de stat care au ca disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea.

(3) Numărul fondurilor cinegetice rezultat prin aplicarea procentelor prevăzute la alin. (2) lit. b) se rotunjeşte în plus, dacă este cazul, până la nivel de număr întreg.

(4) Atribuirea dreptului de gestionare se realizează ori de câte ori este cazul, ca urmare a încetării contractelor anterioare de gestionare a fondurilor cinegetice, din orice motive. ART. 9

(1) La încredinţarea gestiunii, administratorul încheie cu gestionarul un contract de gestionare pentru 10 ani.

(2) Gestionarul este obligat să plătească tariful de gestionare anual, în două tranşe egale, prima până la data de 30 noiembrie a anului în curs şi a doua până la data de 15 mai a anului următor.

(3) Tariful de gestionare prevăzut la alin (2) nu este purtător de TVA şi se calculează pentru sezonul de vânătoare 15 mai anul curent - 14 mai anul viitor.

(4) Plata tarifului de gestionare pentru situaţiile în care contractul de gestionare încetează în cursul sezonului de vânătoare se face proporţional cu numărul de zile calendaristice din sezonul de vânătoare în care fiecare gestionar are în gestiune fauna cinegetică, independent de nivelul realizării cotelor de recoltă, după cum urmează:

a) pentru perioada cuprinsă între începutul sezonului de vânătoare şi data predării-preluării gestiunii faunei cinegetice din fondul cinegetic în cauză se achită de către gestionarul titular al contractului de gestionare care a încetat;

b) pentru perioada cuprinsă între data predării-preluării gestiunii faunei cinegetice din fondul cinegetic în cauză şi sfârşitul sezonului de

35

vânătoare se achită de către gestionarul titular al noului contract de gestionare.

(5) Gestionarii care au în gestiune fonduri cinegetice pot face, de comun acord, schimb de gestiuni, cu avizul administratorului fondului cinegetic naţional. Schimbul se realizează cu păstrarea clauzelor cuprinse în contractele iniţiale, modificându-se doar titularii de contracte prin acte adiţionale încheiate între administrator şi gestionarii în cauză. ART. 10

În vederea creării şi stabilirii dreptului de gestionare pentru fauna din fondurile cinegetice, în conformitate cu prevederile prezentei legi, statul român, în calitate de proprietar de fond funciar, este reprezentat de administrator, astfel cum este definit la art. 1 lit. a). ART. 11

(1) Fiecare instituţie de învăţământ de stat care are ca disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea are dreptul de a gestiona în scop didactic câte un fond cinegetic din judeţul în care aceasta îşi are sediul sau din judeţele limitrofe.

(2) Instituţiile de învăţământ superior de stat care au în programă, ca disciplină de studiu, cel puţin 2 ani, vânatul şi vânătoarea au dreptul de a gestiona în scop didactic maximum 3 fonduri cinegetice din judeţul în care acestea îşi au sediul sau din judeţele limitrofe. ART. 12

(1) Atribuirea în gestiune se realizează în maximum 60 de zile de la data încetării din orice cauză a contractului de gestionare anterior.

(2) Pe perioada de încetare a contractului de gestionare anterior şi până la preluarea efectivă în gestiune de către noul gestionar a fondului cinegetic, în baza noului contract de gestionare, gestionarul fondului cinegetic se asigură de fostul gestionar.

(3) Pe durata prevazută la alin. (2) drepturile şi obligaţiile gestionarului sunt cele prevazute în contractul de gestionare anterior.

(4) Fondurile cinegetice pentru care din culpa câştigătorului licitaţiei nu a fost încheiat contractul de gestionare în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestui drept se scot din nou la licitaţie, în termen de maximum 60 de zile. Licitaţia se repetă până se asigură atribuirea în gestiune, în condiţiile art. 8.

(5) În situaţia în care în timpul derulării unui contract de gestionare, pe suprafaţa unui fond cinegetic se constituie, în condiţiile legii, arie naturală

36

protejată din categoria căreia suprafaţa nu se înclude în suprafaţa fondurilor cinegetice, contractul de gestionare încheiat iniţial se modifică prin act adiţional, până la începerea următorului sezon de vânătoare, la iniţiativa administratorului, prin derogare de la prevederile art. 5, chiar dacă suprafaţa sa are minimum jumătate din suprafaţa minimă prevazută de prezenta lege pentru etajul altitudinal respectiv.

(6) În cazurile în care suprafaţa fondului cinegetic rezultat în condiţiile alin. (5) este mai mică decât jumătatea suprafeţei minime prevăzute de prezenta lege pentru etajul altitudinal respectiv, fondul cinegetic se desfiinţează, suprafaţa rezultată rearondându-se, după caz, unuia sau mai multor fonduri cinegetice vecine, cu respectarea principiilor de constituire a fondurilor cinegetice.

(7) Fondurile cinegetice rezultate în condiţiile alin. (6) se scot la licitaţie dacă gestionarul acestora nu este de acord cu modificarea limitelor fondului cinegetic pentru care are contract de gestionare şi cu modificarea sumei de plată, în conformitate cu suprafaţa rezultată ca urmare a aplicării prevederilor alin. (6).

(8) Fauna cinegetică din fondurile cinegetice pentru care, din diverse motive, nu se încheie contracte de gestionare înăuntrul perioadei prevăzute la alin. (1) se încredinţează pentru gestionare administratorului pădurilor proprietate publică a statului, continuându-se procedura de scoatere la licitaţie.

(9) În perioada în care gestionează fauna cinegetică în condiţiile alin. (8), administratorul pădurilor proprietate publică a statului este scutit de plata tarifului de gestionare.

(10) Organizaţiile vânătoreşti care încheie contracte de gestionare a faunei cinegetice în condiţiile prezentei legi au obligaţia ca în termen de maximum 90 de zile de la încheierea contractelor de gestionare să deţină un număr de vânători, înscrişi în evidenţele proprii, de cel puţin 50% din numărul maxim de vânători determinat în funcţie de suprafaţa fondului de vânătoare în cauză şi de suprafaţa minimă prevăzută la art. 5 alin. (3).

(11) Neîndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (10) determină rezilierea de drept a contractului de gestionare, fără alte proceduri prealabile.

ART. 13(1) Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor

domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, se acordă despăgubiri.

37

(2) Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:

a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan - de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor;

b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă - de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie. (3) Pentru situaţiile în care atât gestionarul, cât şi proprietarii de culturi agricole, silvice şi de animale domestice şi-au îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinaţie. (4) Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie. ART. 14 (1) Gestionarul este obligat la repararea prejudiciului produs din culpa sa faunei cinegetice pe care o gestionează. (2) Prejudiciul prevăzut la alin. (1) constă în scăderea nivelului calitativ şi/sau numeric al faunei cinegetice şi se calculează conform valorilor de despăgubiri prevăzute în anexele nr. 1 şi 2. (3) Pagubele cauzate faunei de interes cinegetic sau pierderile de orice natură cauzate acesteia, care se înregistrează prin gestionarea necorespunzatoare a vânatului, se investighează de către experţi tehnici în vânătoare sau de către experţi tehnici judiciari în vânătoare, după caz. ART. 15 (1) În cazul fondurilor cinegetice pentru care s-au încheiat contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic, gestionarul asigură plata tarifului de gestionare după cum urmează:

a) 81% din tarif, proprietarilor terenurilor;b) 16% din tarif, bugetului de stat;c) 3% din tarif, Fondului pentru mediu.

38

(2) Tariful de gestionare pentru fondurile cinegetice care se atribuie direct, în condiţiile art. 8 alin. (2), precum şi tariful de pornire la licitaţie pentru fondurile cinegetice care se atribuie prin licitaţie publică, în condiţiile art. 8 alin. (1) lit. b), se stabilesc potrivit modului de calcul prevăzut în anexa nr. 3. (3) Dacă suprafaţa productivă din cuprinsul fondurilor cinegetice suferă modificări, tarifele de gestionare se actualizează prin acte adiţionale până la data de 15 martie a sezonului de vânătoare în curs. (3^1) Neîncheierea actelor adiţionale potrivit prevederilor alin. 3 din vina gestionarului conduce la pierderea dreptului acestuia de a practica vânătoarea pentru sezonul de vânătoare următor. (4) Plata sumei datorate proprietarilor se realizează după cum urmează:

a. direct, proprietarilor persoane fizice sau persoane juridice care deţin individual suprafeţe de teren mai mari de 50 ha;

b. direct, administratorilor terenurilor proprietate a statului, care administrează suprafeţe de teren mai mari de 50 ha;

c. direct, asociaţiilor de proprietari constituite în scopul dobândirii dreptului de gestionare;

d. primăriilor, pe teritoriul administrativ-teritorial al cărora se găsesc terenurile, în cazul proprietăţilor persoanelor fizice sau persoanelor juridice mai mici de 50 ha.

(5) Plata se face de către gestionar, la solicitarea persoanelor fizice şi/sau juridice care fac dovada proprietăţii terenurilor, în condiţiile legii. (6) Sumele datorate proprietarilor şi administratorilor terenurilor proprietate publică a statului se stabilesc în funcţie de:

a) categoria de folosinţă a terenului avut în proprietate sau în administrare;

b) ponderea suprafeţei de teren avute în proprietate sau în administrare în suprafaţa totală a categoriei de folosinţă respective din fondul cinegetic;

c) valoarea corespunzătoare tarifului de gestionare pentru suprafaţa totală a categoriei de folosinţă respective din fondul cinegetic. (7) Administratorul pădurilor proprietate publică a statului are obligaţia să asigure, cu titlu gratuit, în fondul forestier proprietate publică a statului, terenuri libere de vegetaţie forestieră dintre cele existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, destinate, prin amenajamentul silvic, cultivării, depozitării şi distribuirii hranei complementare a vânatului sau amplasării

39

construcţiilor şi instalaţiilor vânătoreşti, inclusiv a fazaneriilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, în suprafaţă de minimum:

a) 1 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de munte;b) 2 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de deal;c) 3 ha pentru 1.000 ha de pădure în etajul altitudinal de câmpie.

(7^1) Gestionarii au obligaţia de a prelua terenurile asigurate potrivit prevederilor alin. (7) pe baza unui document de predare-reluare, în prezenţa reprezentantului administratorului. (8) Proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu orice titlu, precum şi executanţii de lucrări de orice natură pe terenurile din fondurile cinegetice sunt obligaţi să ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia faunei cinegetice şi a mediului său de viaţă şi răspund pentru pagubele pe care le produc acestora prin acţiuni ilicite săvârşite cu intenţie sau din culpă.

► CAPITOL. III Protecţia faunei de interes cinegetic

ART. 16 (1) În vederea creării bazei ştiinţifice pentru gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic se înfiinţează, în cadrul institutului care realizează cercetarea ştiinţifică pentru silvicultură, o secţie de cercetări cinegetice. (2) În subordinea institutului prevazut la alin. (1) funcţionează câte un staţionar în fiecare regiune de dezvoltare economică. (3) Atribuţiile şi regulamentul de funcţionare a institutului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. ART. 17 (1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilităţii, pe baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare. (2) Studiile de evaluare a efectivelor speciilor admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică angajat al gestionarului fondurilor cinegetice şi vor fi supuse aprobării administratorului. (2^1) Planurile de management cinegetic se întocmesc pentru o perioadă de 10 ani de către personalul cu specializare superioară silvică sau

40

cinegetică angajat al gestionarului şi se supun aprobării administratorului în termen de 6 luni de la primirea în gestiune a fondurilor cinegetice. (2^2) În situaţia fondurilor cinegetice care se suprapun peste ariile naturale protejate, planurile de management cinegetic vor fi corelate cu planurile de management al ariilor naturale protejate. (2^3) În fondurile cinegetice care cuprind şi arii naturale protejate, evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 se realizează împreună cu reprezentanţii administraţiilor ariilor naturale protejate. (3) Managementul populaţiei faunei de interes cinegetic din suprafeţele neincluse în fondurile cinegetice se face de către consiliile locale, pentru intravilanul localităţilor, în baza hotărârilor proprii, aprobate de agenţia locală de protecţie a mediului, respectiv de către administraţiile ariilor protejate, în baza hotărârilor consiliilor ştiinţifice ale acestora, conform prevederilor din planul de management şi, după caz, din regulamentul ariilor naturale protejate respective. (4) Managementul populaţiei faunei de interes cinegetic din parcuri naţionale, rezervaţii ştiinţifice, zone cu protecţie strictă sau zone de protecţie integrală din celelalte arii naturale protejate incluse în fonduri cinegetice se face de către administraţiile ariilor protejate, în baza hotărârilor consiliilor ştiinţifice ale acestora, conform prevederilor din planul de management şi, după caz, din regulamentul ariilor naturale protejate respective. ART. 18 Gestionarii sunt obligaţi să asigure paza faunei de interes cinegetic, în condiţiile legii, cu cel puţin un paznic de vânătoare pe fond. ART. 19 (1) În scopul conservării biodiversităţii, regimul juridic al vânării mamiferelor şi păsărilor, inclusiv a celor migratoare, este reglementat de prezenta lege şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. (2) Speciile de mamifere şi păsări, inclusiv cele migratoare, la care vânarea este interzisă, se supun derogărilor stabilite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

41

(2^1) Evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexa nr. 2 se realizează de către gestionar, sub coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului şi a administratorului. (3) Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari găsiţi pe suprafeţele fondurilor cinegetice se împuşcă fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri, iar fapta nu constituie infracţiune. (4) Pisicile şi câinii care sunt în situaţia prevazută la alin. (3) se împuşcă de către personalul de specialitate al gestionarului fondului cinegetic sau de vânători, cu ocazia acţiunilor organizate în acest scop, la care participă şi personal de specialitate al gestionarului sau cu ocazia vânătorilor organizate. (5) Vânatul recoltat în conditiile alin. (1) si (2), în baza autorizaţiei de vânătoare individuale, se crotaliază după recoltare, înainte de părăsirea fondului cinegetic conform normelor stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. ART. 20 (1) În vederea conservării faunei de interes cinegetic, administratorul, împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului şi cu gestionarul fondului cinegetic, delimitează în fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de linişte a faunei cinegetice, în care se iau măsuri suplimentare de protecţie prin planurile de management cinegetic. (2) Suprafaţa zonelor de linişte a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafaţa totală a fiecarui fond cinegetic. (3) Acolo unde există arii naturale protejate încadrate în alte categorii de management decât cele prevazute la art. 1 lit. j) sau coridoare ecologice de migraţie ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de linişte se constituie integral sau parţial, după caz, în suprafaţa acestora. ART. 21 (1) Popularea cu exemplare din speciile de vânat inexistente în fondurile cinegetice din România se poate face numai dacă:

a) anterior acţiunii de populare au fost realizate experimente în România de către sau sub supravegherea unei instituţii de cercetare ori de învăţământ superior cu activitate cinegetică;

b) ulterior experimentelor au fost realizate studii de impact avizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului. (2) Popularea cu exemplare importate din speciile din fauna de interes cinegetic indigene se realizează pe baza aprobării date de autoritatea publică

42

centrală care răspunde de silvicultură, în baza certificării calităţii genetice a acestora, dată de o instituţie ştiinţifică cu activitate cinegetică, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului. (3) În funcţie de rezultatul experimentelor şi al studiilor de impact, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură face propuneri de completare a anexei nr. 1 sau 2, după caz, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului. ART. 22 (1) Acţiunea de capturare a vânatului viu este admisă în cadrul cotei de recoltă aprobate, prin metode şi mijloace reglementate care nu vatămă exemplarul/exemplarele, numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate. (2) Capturarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în scop de cercetare ştiinţifică se poate face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă, cu condiţia eliberării exemplarului/exemplarelor capturat/capturate în teritoriul de unde a/au fost capturat/capturate şi cu înştiinţarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului. În acest caz, numărul exemplarelor eliberate nu diminuează cota de recoltă. ART. 23 (1) În scopul gestionării durabile a faunei de interes cinegetic, se interzic:

a) popularea fondurilor cinegetice cu exemplare bolnave, degenerate sau provenind din crescătoriile de vânat destinate altor scopuri;

b) lăsarea animalelor domestice libere sau păşunatul cu acestea în fondul forestier;

d) înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic;

f) distrugerea sau degradarea instalaţiilor vânătoreşti de orice fel ori a culturilor pentru vânat;

g) lasarea liberă a câinilor de vânătoare sau a celor însoţitori de turme sau cirezi în fondurile cinegetice, altfel decât vaccinaţi sau dehelmintizaţi;

h) circulaţia persoanelor sau a mijloacelor de transport însoţite de câini liberi, legaţi ori captivi, care aparţin altor categorii decât câinii de vânătoare sau însoţitorii de turme ori cirezi, altfel decât vaccinaţi sau dehelmintizaţi;

43

i) permiterea însoţirii, în fondurile cinegetice, a turmelor şi cirezilor, precum şi a mijloacelor de transport de orice fel, de câini care nu poartă jujeu;

j) circulaţia, pe fondurile cinegetice, a persoanelor însoţite de câini, fără a fi purtaţi în lesă, din alte rase decât cele admise la vânătoare în România;

k) permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de munte, de 2 în zona de deal şi de 1 la câmpie. În acest număr se includ şi câinii care asigură paza stănei;

l) hrănirea complementară a vânatului, cu încălcarea reglementărilor în vigoare;

m) mutarea de către personal neautorizat a hranei destinate vânatului;

n) distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului;p) nepredarea către gestionar sau către un reprezentant al acestuia, în

termen de 7 zile de la momentul găsirii, a coarnelor lepădate de cervide;q) neanunţarea celei mai apropiate primării despre existenţa în

fondurile cinegetice a unor cadavre de animale din speciile de faună de interes cinegetic;

r) naturalizarea exemplarelor de vânat sau prelucrarea celorlalte produse ale vânatului, altele decât carnea, în scop de comercializare sau ca prestare de servicii, fără ţinerea evidenţei potrivit modelului stabilit de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;

s) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole sau silvice a substanţelor chimice toxice pentru fauna de interes cinegetic, fără luarea măsurilor de protecţie a acestora;

s) lasarea în libertate a animalelor domestice sau a metişilor acestora, în scopul sălbăticirii;

t) lăsarea în libertate în fondurile cinegetice a exemplarelor din specii de animale sălbatice care nu sunt incluse în anexa nr. 1 sau 2;

ţ) producerea, procurarea, comercializarea şi deţinerea curselor de orice fel destinate capturării sau uciderii vânatului, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

u) nerespectarea prevederilor referitoare la vânătoare cuprinse în planurile de management şi în regulamentele ariilor naturale protejate, altele decât cele aflate în categoriile pe suprafeţele carora nu se constituie fonduri cinegetice;

44

v) distrugerea materialelor de conştientizare privind fauna de interes cinegetic şi vânătoare, a indicatoarelor pentru orientarea în fondurile cinegetice;

w) deranjarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în scopul fotografierii sau filmârii, în afara traseelor turistice sau a căilor de comunicaţie.(1^1) Prevederile art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b), este permis păşunatul vitelor mari dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) suprafeţele pe care se păşunează sunt suprafeţe în care arboretele rezultate prin regenerare naturală au vârsta mai mare de 15 ani sau suprafeţe pe care plantaţiile realizate au starea de masiv încheiată şi înălţime mai mare de 3 metri;

b) nu există păşune comunală. (3) În situaţiile prevăzute la alin. (2), păşunatul este permis cu acordul scris al proprietarului pădurii şi al gestionarului fondului cinegetic. (4) Pentru asigurarea scopului prevăzut la alin. (1), gestionării fondurilor cinegetice sunt obligaţi să predea exemplarele din speciile de faună cinegetică găsite, rănite sau bolnave în fondurile cinegetice pe care le gestionează, staţionarului care funcţionează în cadrul regiunii de dezvoltare economică. (5) Pentru situaţiile prevazute la alin. (4), gestionarilor fondurilor cinegetice din care provin exemplarele predate la staţionare nu li se reduc cotele de recoltă aprobate.

► CAPITOL. IV Exercitarea vânătorii ART. 24 Speciile de interes cinegetic admise la vânătoare se vânează în numărul, în locurile, în perioadele şi cu mijloacele admise de lege, cu respectarea reglementărilor privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii. ART. 25 Speciile de interes cinegetic sunt prevazute în anexele nr. 1 şi 2.

45

ART. 26 (1) Perioadele în care se poate practica vânătoarea la speciile de mamifere sunt precizate în anexa nr. 1 lit. A. (1^1) Perioadele în care se poate practica vânătoarea la păsări, inclusiv cele migratoare, stabilite în concordanţă cu prevederile art. 33 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, sunt precizate în anexa nr. 1 lit. B. (1^2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1^1), vânătoarea la păsări migratoare în fondurile cinegetice care se suprapun pe teritoriul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" începe cu 15 zile mai târziu faţă de datele înscrise în anexa nr. 1 lit. B. (2) În situaţii de excepţie, motivate de menţinerea biodiversităţii faunei sălbătice şi de păstrarea echilibrului ecologic, bazate pe cercetări ştiintifice, administratorul împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului propun restrângerea sau extinderea perioadei de vânătoare la unele specii de interes cinegetic. (3) În vederea prelevării de probe biologice necesare stabilirii statusului de sănătate a animalelor salbatice, administratorul poate aproba, la solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu avizul autoritatii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, recoltarea de către gestionarii fondurilor cinegetice a unor exemplare, în număr limitat, din speciile cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 în orice perioadă a anului. ART. 27 (1) Vânătoarea se exercită numai de către vânători care îndeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii:

a) posedă permis de vânătoare cu arma;b) posedă autorizaţii eliberate de gestionar;c) posedă permis de armă tip B;d) posedă asigurare obligatorie împotriva accidentelor.

ART. 28 (1) Permisele de vânătoare prevăzute la art. 27 pot fi:

a) permanente;b) temporare.

(2) Permisele de vânătoare permanente se tipăresc, se înseriază, se gestionează şi se eliberează cetăţenilor cu domiciliul sau rezidenţa în România de către organizaţiile vânătoreşti care au în gestiune fonduri

46

cinegetice, conform modelului aprobat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. (3) Condiţiile pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească, cumulativ, pentru a se încadra în una dintre categoriile prevăzute la alin. (2) sunt următoarele:

a) vârsta minimă de 18 ani;b) să fi efectuat un an de stagiatură sub îndrumarea organizaţiei

vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond cinegetic, la care solicită să fie înscris;

c) să fi luat parte la minimum o instruire practică într-un poligon de tir;d) să fi fost declarat admis la examenul organizat pentru obţinerea

permisului de vânătoare permanent, susţinut în faţa unei comisii mixte, constituită din reprezentanţii autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi ai asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiintate prin lege;

e) în ultimii 3 ani să nu fi săvârşit fapte care sunt încadrate ca infractiuni, conform prezentei legi. (4) Permisul de vânătoare temporar se eliberează de către gestionarii fondurilor cinegetice, la cererea:

a) apatrizilor cu domiciliul în străinătate care în ţara de domiciliu sunt vânători şi dacă sunt veniţi în Romania pentru acţiuni de vânătoare, dacă în ţara de unde vin aceştia vânătorii români pot practica vânătoarea numai pe baza unei licenţe emise de autorităţile competente;

b) cetăţenilor străini care în ţara de domiciliu sunt vânători şi dacă sunt veniţi în România pentru acţiuni de vânătoare, dacă în ţara de unde vin aceştia vânătorii români pot practica vânătoarea numai pe baza unei licenţe emise de autorităţile competente. (5) Regulamentul pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz şi pentru obţinerea permiselor de vânătoare în condiţiile prezentei legi se aprobă prin ordin al administratorului. (6) Examenul pentru obţinerea calităţii de vânător se organizează pe judeţe, în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al adminis-tratorului.

ART. 29 Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care au calitatea de vânător în ţara de domiciliu, atestată prin document specific ţării respective, au

47

dreptul de a practica vânătoarea în România dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. b), c) şi d).

ART. 30(1) Permisul de vânătoare se anulează dacă posesorul lui a săvârşit o

faptă sancţionată ca infracţiune de prezenta lege.(2) Anularea permisului de vânătoare se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea a III-a.

ART. 31(1) Autorizaţiile de vânătoare sunt:

a) individuale;b) colective.

(2) Formularele autorizaţiilor de vânătoare, individuale sau colective, sunt documente cu regim special, emise şi înseriate de administrator, con-form modelului şi reglementărilor emise de acesta.

(3) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi obţinute şi folosite de ges-tionari, în condiţiile stabilite prin reglementările referitoare la organizarea şi practicarea vânătorii.

(4) Autorizaţia de vânătoare eliberată de gestionar dă dreptul titularului acesteia de a vâna exemplarele pentru care a fost eliberată autorizaţia, pe terenurile incluse în fondul de vânătoare respectiv, indiferent de categoria de proprietate şi de proprietarul acestora. ART. 32

Prin excepţie de la prevederile art. 27, pot exercita vânătoarea numai pe bază de autorizaţii de vânătoare eliberate de gestionar următoarele categorii de persoane:

a) elevii şi studenţii din unităţile de învăţământ abilitate, în care se studiază ca disciplină, în cadrul programului de instruire, vânatul şi vânătoarea, pe fondurile de vânătoare gestionate de acestea;

b) personalul tehnic de vânătoare, angajat al gestionarilor fondurilor de vânătoare, dar numai în limita atribuţiilor de serviciu pe fondurile de vânătoare ale gestionarului. ART. 33 (1) Vânătoarea se practică cu:

a) arme de foc de vânătoare;

48

b) capcane autorizate. (2) Caracteristicile mijloacelor prevăzute la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin ordin al conducătorului administratorului.ART. 34

Pe suprafeţele din intravilan, în zona strict protejată şi în zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică şi a câinilor fără stăpân se realizează, în condiţiile legii, de gestionarul din zona respectivă pe baza unui contract de prestări de servicii, la solicitarea consiliului local sau a administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific al acesteia, după caz. ART. 35 (1) Vânătoarea în fondurile cinegetice care cuprind şi arii naturale protejate este admisă numai cu respectarea condiţiilor prevăzute în planurile de management cinegetic şi în planurile de management al ariilor naturale respective. (4) Hrănirea sau nădirea exemplarelor din speciile de interes cinegetic la distanţe mai mici de 1 km de limita ariilor naturale protejate în care vânătoarea este interzisă sau în cele neincluse în fondurile cinegetice este interzisă. ART. 36 Exemplarele din speciile de mamifere admise la vânătoare, care produc pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice, pot fi vânate şi în afara perioadei legale de vânătoare, în condiţiile aprobării administratorului. ART. 37 Pentru acţiunile care se desfăşoară în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) se eliberează autorizaţii de capturare, emise de administrator în condiţiile legii. ART. 38 (1) Cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (1) lit. f) şi ale art. 33 alin. (2) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 sunt permise următoarele:

49

a) mamiferele şi păsările admise la vânătoare sau părţi ori produse provenite de la acestea, dobândite legal prin acţiuni de vânătoare, pot face obiectul transportului pentru nevoile proprii ale vânătorilor;

b) mamiferele admise la vânătoare în stare vie ori moartă sau orice părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat, recoltate cu respectarea prevederilor legale, pot face obiectul comercializării, deţinerii şi/sau transportului în scopul comercializării sau populării de către persoane juridice autorizate, potrivit legii;

c) comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării speciilor de păsări cuprinse în anexele nr. 5D şi 5E la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 se realizează în conformitate cu prevederile art. 33 al acestei ordonanţe de urgenţă. (2) Transportul, comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condiţiilor legii, sunt interzise. ART. 39

În scopul exercitării vânătorii în condiţii de etică vânătorească, de protecţie a faunei de interes cinegetic, sunt interzise:

a) depăşirea cotei de recoltă aprobate la nivel de gestionar;b) depăşirea numărului de piese aprobate pentru recoltă/vânător/zi

de vânătoare;c) furnizarea de către gestionar de informaţii eronate referitoare la

nivelul populaţiei speciilor de faună de interes cinegetic, estimate la nivelul fondului de vânătoare;

d) nerealizarea cotei de recoltă pentru vânatul sedentar, pe fond de vânătoare, fără motive justificate;

e) vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;

f) urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânătoare altfel decât neînchisă în toc, şi în afara căilor de comunicaţie;

g) accesul cu arma pe teritoriul rezervaţiilor ştiinţifice, parcurilor naţionale, siturilor patrimoniului natural universal şi zonelor umede de importanţă internaţională şi în zonele de conservare specială din cadrul parcurilor naturale, fără acordul scris al structurii de administrare a ariei protejate;

h) utilizarea steguleţelor şi gardurilor pentru dirijarea exemplarelor din speciile de interes cinegetic, precum şi a detectoarelor de animale;

50

i) vânarea cerbilor, căpriorilor, caprelor negre, muflonilor, mistreţilor şi urşilor prin utilizarea altor cartuşe decât a celor cu proiectile unice, ale căror caracteristici sunt prevăzute prin reglementările tehnice emise de administrator;

j) vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrănitori ori de la apusul până la răsăritul soarelui;

k) vânarea cerbilor, căpriorilor şi caprelor negre la hrănitori, la sărării, la goană sau cu câini gonitori;

l) vânarea urşilor la nadă sau la bârlog; este permisă vânătoarea la nadă a exemplarelor de urs care produc pagube, cu aprobarea administratorului şi a autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului;

m) vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe mai mult de 70%;

n) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;o) folosirea la vânătoare a armelor semiautomate cu mai mult de

două cartuşe în magazie, a armelor care au calibrul necorespunzător pentru specia pentru care este autorizată acţiunea de vânătoare sau a celor la care percuţia cartuşului se realizează pe ramă;

p) utilizarea ca atrape a animalelor vii, orbite sau mutilate, a chemătorilor electronice, a oglinzilor şi a altor obiecte orbitoare;

q) utilizarea surselor luminoase artificiale, a dispozitivelor pentru iluminarea ţintelor, a dispozitivelor de ochire cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de imagine pentru tirul de noapte;

r) urmărirea sau hăituirea exemplarelor din fauna de interes cinegetic cu autovehicule sau cu ambarcaţiuni a căror viteză de deplasare este mai mare de 5 km/h, precum şi exercitarea vânătorii din autovehicule;

s) gazarea şi afumarea vizuinelor, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului;

ş) utilizarea odorivectorilor, cu excepţia cercetării ştiinţifice, fără aprobarea administratorului;

t) comercializarea de către persoane fizice a vânatului, a cărnii de vânat, a diferitelor produse de vânat sau a trofeelor de vânat;

ţ) fabricarea, comercializarea, deţinerea sau utilizarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm;

u) vânătoarea în zonele de conservare specială ale parcurilor naturale care se asimilează zonelor de protecţie pentru vânat;

51

v) vânătoarea în rezervaţiile naturale a speciilor care fac obiectul protecţiei în aria naturală protejată;

w) vânătoarea în ariile naturale protejate, altele decât cele neincluse în fondurile de vânătoare, practicată fără respectarea prevederilor planurilor de management şi a regulamentelor ariilor respective în ceea ce priveşte vânătoarea;

x) utilizarea curentului electric, a aparaturii electronice capabile să ucidă, a explozibililor, a curselor şi a capcanelor neautorizate, a otrăvurilor, a narcoticelor şi a armelor neomologate sau neautorizate pentru vânătoare în România;

y) părăsirea fondului de vânătoare fără ca vânatul recoltat, în baza autorizaţiei de vânătoare individuale, să fie crotaliat, iar numărul crotaliei să fie trecut în autorizaţia de vânătoare.

z) împiedicarea prăcticarii vânătorii.z^1) completarea necorespunzătoare a autorizaţiilor de vânătoare;z^2) nereturnarea în termen a autorizaţiilor de vânătoare de către

titularii acestora.z^3) accesul cu arma de vânătoare în zona strict protejată şi în zona-

tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";z^4) vânătoarea pe suprafeţele din intravilan, în zona strict protejată

şi în zona-tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". ART. 39^1 (1) Prin excepţie de la prevederile art. 39 lit. g), u), w), în interesul protejării faunei şi florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică admise la vânătoare şi a câinilor fără stăpân se realizează, în condiţiile legii, de gestionarul fondului cinegetic respectiv, cu acordul administratorului, la solicitarea administraţiei ariei naturale protejate, avizată de consiliul ştiinţific al acesteia. (2) Exemplarele recoltate în condiţiile alin. (1) se valorifică de gestionari potrivit legii şi reprezintă baza de calcul al tarifului de gestionare a faunei cinegetice. ART. 40

52

(1) Vânatul sau exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic dobândite în condiţiile prezentei legi se valorifică, după caz, de gestionar, consiliul local sau administraţia ariei naturale protejate.

(2) Sumele rezultate din valorificarea prevăzută la alin. (1) de către con-siliile locale sau de către administraţiile ariilor protejate se fac venit la buge-tul de stat.

(3) Vânatul rezultat în urma unor acţiuni ilegale, precum şi exemplarele din fauna de interes cinegetic găsite moarte aparţin, după caz:

a) gestionarului, dacă acestea sunt găsite pe fonduri de vânătoare şi se încadrează în cota de recoltă aprobată;

b) statului, dacă acestea sunt găsite pe suprafeţe situate în perimetrul construit sau împrejmuit din intravilanul localităţilor sau în arii protejate, neincluse în fondurile de vânătoare, sau dacă cota de recoltă a fost realizată pentru cele din fondurile de vânătoare.

(4) Exemplarele care se regăsesc în situaţia prevăzută la alin. (3) lit. a) diminuează cota de recoltă în mod corespunzător.

(5) Coarnele lepădate de cervide, găsite pe fondurile de vânătoare, aparţin gestionarilor.

► CAPITOL. V Răspunderi şi sancţiuni Art. 41Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea contravenţională, civilă sau penală, după caz.

Art. 42(1)Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei:

a) vânătoarea fără permis şi fără autorizaţie de vânătoare legală;b) vânătoarea prin folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari;c) emiterea de autorizaţii de vânătoare prin care se depăşeşte cota de

recoltă aprobată pentru fiecare gestionar;d) vânarea speciilor de vânat strict protejate în alte condiţii decât

cele legale;e) vânătoarea în zonele de conservare specială ale parcurilor

naturale;

53

f) vânătoarea în rezervaţiile de tip faunistic a speciilor care fac obiectul protecţiei în aria naturală protejată;

g) vânătoarea în ariile de protecţie specială avifaunistică şi în ariile speciale de conservare constituite în baza directivelor Uniunii Europene, precum şi în celelalte arii naturale protejate de interes naţional, altele decât cele aflate în categoriile pe suprafeţele cărora nu se constituie fonduri de vânătoare, fără respectarea tuturor prevederilor referitoare la vânătoare, cuprinse în planurile de management şi/sau în regulamentele acestora;

h) urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, cu arma de vânătoare, în afara căilor de comunicaţie;

i) vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;

j) vânarea în afara perioadelor în care este permisă vânătoarea la specia respectivă, conform anexelor nr. 1 şi 2;

k) vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor sau a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric;

l) vânătoarea din elicopter, precum şi din ambarcaţiuni cu motor în mişcare;

m) vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole şi/sau silvice, ce provoacă intoxicarea sau moartea faunei de interes cinegetic;

n) vânarea urşilor la nadă şi/sau la bârlog, fără aprobarea administratorului şi a autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului;

o) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;p) vânătoarea cu exemplare de şoimi, altfel decât prevede legea

specială;q) vânătoarea prin utilizarea curentului electric, a explozibililor, a

otrăvurilor, a narcoticelor, a aparaturii electronice capabile să ucidă, a laţurilor, precum şi a oricăror alte capcane neautorizate, a armelor, altfel decât ţinute în mână, şi a altor arme decât cele autorizate sau omologate, după caz, pentru vânătoare în România.

(2) Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani, dacă au fost săvârşite:

a) de două sau mai multe persoane împreună;b) de o persoană cu atribuţii de serviciu sau atribuţii publice în

domeniul vânătorii, precum şi de reprezentanţii persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea;

54

c) în rezervaţii cinegetice;d) vânătoarea de la apusul până la răsăritul soarelui, cu excepţia

speciilor de vânat la care vânătoarea este permisă în acest interval, conform reglementărilor privind organizarea şi practicarea vânătorii.Art. 43

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei accesul cu arma, chiar şi purtată în toc, pe teritoriul rezervaţiilor ştiinţifice, al parcurilor naţionale, al siturilor patrimoniului natural universal, al zonelor umede de interes internaţional şi al zonelor de conservare specială din cadrul parcurilor naturale, în afara cazurilor în care există acordul scris al structurii de administrare a ariei naturale protejate.

Art. 44Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5

ani sau cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei:a) scoaterea din ţară a trofeelor medaliabile de vânat sau a faunei vii

de interes cinegetic fără respectarea dispoziţiilor legale. Evaluarea trofeelor se face în conformitate cu reglementările Consiliului Internaţional al Vânătorii şi Conservării Vânatului (C.I.C.);

b) transportul vânatului dobândit în condiţiile art. 42;c) eliberarea şi folosirea permiselor sau a autorizaţiilor de vânătoare

în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 27-29 şi 31;d) eliberarea de autorizaţii pentru vânătoare în rezervaţii cinegetice

fără aprobarea administratorului.

Art. 45Fapta persoanei care are calitatea de reprezentare a gestionarului,

prin care pricinuieşte pagube faunei de interes cinegetic pe care o gestionează, în sensul prevederilor art. 14 alin. (2) referitoare la noţiunea de prejudiciu, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei şi, ca pedeapsă complementară, anularea licenţei acordate conform prezentei legi.

Art. 46(1) Bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la

art. 42-44, inclusiv mijloacele de transport, se confiscă.(2) Trofeele de vânat şi vânatul care fac obiectul infracţiunilor prevăzute

la art. 42-44 se confiscă.

55

Art. 47Permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele

prevăzute la art. 42 şi 43 se retrage şi se anulează, în condiţiile legii.Art. 48

(1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:

a) vânătoarea fără asigurare împotriva accidentelor, cu amendă de la 100 lei la 300 lei;

b) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. d), f), n), p) şi v) şi la art. 39 lit. ş), cu amendă de la 250 lei la 750 lei;

c) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (2), art. 18, art. 23 alin. (1) lit. c), h), i), j), k), l) şi s) şi la art. 39 lit.h), k), m), p) şi t), cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei;

d) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (5), art. 23 alin. (1) lit. a), b), g), o), r), ş), t) şi w) şi la art. 39 lit. i), q), s), ţ), u) şi z), cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei;

e) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (3), art. 21, art. 23 alin. (1) lit. e), q) şi ţ), art. 35 alin. (4), art. 38 alin. (1) şi la art. 39 lit. c) şi j), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.

(2) În toate cazurile, permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) va fi reţinut de către agentul constatator şi va fi transmis imediat unităţii care l-a emis.

Art. 49Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către

personalul salariat cu atribuţii de ocrotire a vânatului din cadrul persoanelor juridice care gestionează fonduri de vânătoare, de personalul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate, de alt personal de specialitate, împuternicit în acest scop de conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi de lucrătorii anume desemnaţi de Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Art. 50(1)Persoanele împuternicite să constate contravenţiile prevăzute la art. 48

sunt asimilate, în exercitarea atribuţiilor ce decurg din împuternicire, per-sonalului care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.

(2) Procesele-verbale încheiate de persoanele prevăzute la alin. (1) se trimit, în termen de maximum 5 zile, unităţii de care aparţine agentul constatator.

56

Art. 51(1) Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse faunei cinegetice

prin fapte ce constituie infracţiuni sau contravenţii, în sensul prezentei legi, se stabileşte potrivit anexelor nr. 1 şi 2.

(2) În cazul în care daunele produse fondului cinegetic determină reduc-erea cotei de recoltă, despăgubirile se încasează de gestionarii fondurilor de vânătoare, direct sau prin intermediul direcţiilor generale ale finanţelor pub-lice.

(3) Despăgubirile încasate de gestionarii fondurilor de vânătoare sunt uti-lizate şi distribuite după cum urmează:

a) 75% se reţin de gestionarii care le încasează pentru gospodărirea vânatului;

b) 25% se achită de gestionarii care le încasează agenţilor constatatori.

(4) În cazul în care daunele produse faunei cinegetice nu determină re-ducerea cotei de recoltă, despăgubirile se încasează de administrator, prin intermediul structurilor teritoriale sau al direcţiilor generale ale finanţelor publice.

(5) Despăgubirile încasate de administrator sunt utilizate şi distribuite după cum urmează:

a) 75% se virează la bugetul de stat;b) 25% se achită agenţilor constatatori.

► CAPITOL VI: Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 52Animalele sălbatice din intravilanul localităţilor, din ariile protejate de tip faunistic, din grădinile zoologice, din centre de reabilitare, din sanctuare, cele deţinute sau folosite legal în scopuri artistice, precum şi cele din crescă-toriile de vânat autorizate şi din complexurile de vânătoare nu sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 53(1) Reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare se face în condiţiile prezentei legi, de către administrator, în ter-men de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) În situaţia în care, în urma reactualizării prevăzute la alin. (1), fon-durile de vânătoare existente la intrarea în vigoare a prezentei legi îşi modi-

57

fică limitele, fondul de vânătoare se consideră nemodificat dacă, după reac-tualizare, în suprafaţa acestuia se regăsesc mai mult de 50% din suprafaţa fondului de vânătoare existent anterior reactualizării.

Art. 54Studiile prevăzute la art. 17 alin. (2) vor fi întocmite de actualii

gestionari, în maximum un an de la publicarea prezentei legi.

Art. 55Bunurile patrimoniale ale vechilor deţinători, existente pe fondurile

de vânătoare, se pot prelua, prin cumpărare, de noii deţinători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în condiţiile stabilite între părţi.

Art. 56(1) În scopul administrării şi gestionării fondului cinegetic într-o

concepţie unitară, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură elaborează şi aprobă, cu avizul consultativ al Consiliului Naţional de Vânătoare, în condiţiile prezentei legi, regulamente, instrucţiuni şi reglementări tehnice.

(2) Actuala strategie cinegetică şi actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea, emise în baza Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rămân în vigoare până la revizuirea acestora în concordanţă cu reglementările internaţionale la care statul român este parte, dar nu mai târziu de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 57(1) Valorile de despăgubire sunt stabilite în euro şi se achită în lei, la cur-

sul oficial de la data achitării.(2) Pentru fapta prevăzută la art. 45, valoarea despăgubirilor se stabileşte

pe cale civilă.(3) Valorile de despăgubire prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 sunt aplicabile

în cazurile în care prin faptele săvârşite a fost diminuată, cantitativ sau cali-tativ, populaţia faunei de interes cinegetic din fondurile de vânătoare în afara cotei de recoltă sau a fost diminuată populaţia faunei de interes ci-negetic existentă în terenurile prevăzute ca excepţii la art. 1 lit. j).

(4) În cazurile în care prin fapte de braconaj a fost diminuată, cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic din fondurile de vână-

58

toare, prejudiciul produs diminuează cota de recoltă stabilită pentru specia/speciile respectivă/respective pentru fondul de vânătoare.

(5) Dacă prin fapte de braconaj a fost diminuată, cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic după realizarea integrală a cotei de recoltă pentru fondul de vânătoare unde a fost săvârşită fapta, prejudiciul este produs statului român şi pentru calculul despăgubirilor se aplică cuantu-mul prevăzut în anexele nr. 1 şi 2.

Art. 58(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în

Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea fondului

cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 17 mai 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Contractele de gestionare a fondurilor de vânătoare, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile până la data încetării ra-porturilor contractuale.

► Lege 407/2006 Anexa 1

FAUNA SĂLBATICĂde interes vânătoresc, la care vânarea este permisă,perioadele de vânare şi cuantumul despăgubirilor în

cazul unor fapte ilicite

Denumirea speciei Perioada de vânare

Valoarea de despăgubire(în Euro) în

perioadaAdmisă Interzisă

A. MAMIFERE1. Bizamul (Ondatra zibethica)

1 septembrie - 15 aprilie 80 160

2. Capra neagră (Rupicapra rupicapra) 15 octombrie – 15

59

- exemplar de trofeu- exemplar de selecţie

decembrie1 septembrie - 15

decembrie

8 0008 000

16 00016 000

3. Căpriorul (Capreolus capreolus)- mascul- femelă

15 mai - 15 octombrie1 septembrie – 15

februarie

2 5002 000

5 0004 000

4. Cerbul comun (Cervus elaphus)- mascul de trofeu- mascul de selecţie- femelă şi viţel

10 septembrie – 15 noiembrie

1 septembrie- 15 decembrie

1 septembrie – 15 februarie

6 0006 0004 000

12 00012 0008 000

5. Cerbul lopătar (Dama dama)- mascul de trofeu- mascul de selecţie- femelă şi viţel

10 octombrie - 1 decembrie

1 septembrie - 15 decembrie

1 septembrie - 15 februarie

3 0003 0002 000

6 0006 0004 000

6. Câinele enot (Nyctereutesprociynoides) 15 septembrie - 31 martie 60 1207. Dihorul comun (Putorius sp.)

15 septembrie - 31 martie 30 60

8. Hermelina (Mustela erminea)


9 Iepurele de câmp (Lepus europaeus) 1 noiembrie - 31 ianuarie 150 30010. Iepurele de vizuină (Oryctolagus cuniculus) 1 noiembrie - 31 ianuarie 100 40011. Jderul (Martes sp.) 15 septembrie - 31 martie 200 40012. Marmota (Marmota marmota) 15 septembrie - 31

octombrie300 600

13. Mistreţul (Sus scrofa) 1 august – 15 februarie 1 000 2 00014. Muflonul (Ovis aries musimon)

15 septembrie - 15 decembrie 4 000 8 000

15. Nevăstuica (Mustela nivalis)


16. Şacalul (Canis aureus) 1 iulie – 31 martie 80 16017. Viezurele (Meles meles) 1 august - 31 martie 100 20018. Vulpea (Vulpes vulpes) Tot anul 50 -

60

B. PĂSĂRI

1. Becaţina comună (Gallinago gallinago)

15 septembrie - 28 februarie 55 135

2. Cioara grivă (Corvus corone cornix) Tot anul 10 -3. Cioara de semănătură (Cornusfrugilegus)

15 august - 15 martie 10 70

4. Cocoşar (Turdus pilaris) 1 septembrie - 28 februarie 27 755. Cocoşul-de-munte (Tetrao urogallus) 15 aprilie - 14 mai 1350 27006. Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo)

1 septembrie – 28 februarie 80 270

7. Coţofana (Pica pica) Tot anul 10 -8. Fazanul (Phasianus colchicus)

1 octombrie - 15 martie 35 70

9. Ferestraşul mare (Mergus merganser)


135 400

10. Ferestraşu1 moţat (Mergus serrator)


135 400

11. Gaiţa (Garrulus glandarius


27 135

12. Găinuşa de baltă (Gallinulachloropus)


27 50

13. Gâsca de vară (Anser anser rubrirostris)


55 275

14. Gârliţa mare (Anser albifrons)

1 septembrie- 28 februarie 55 275

15. Graurul (Sturnus vulgaris)


61

16. Guguştiucul (Streptopelia decaocto)


17. Lişita (Fulica atra) 1 septembrie - 28 februarie 27 11018. Porumbelul gulerat (Columba palumbus) 1 septembrie - 28 februarie 27 8019. Porumbelul de scorbură (Co!umba oenas) 1 septembrie - 28 februarie 55 14020. Potârnichea (Perdix perdix)

15 septembrie -31 decembrie

55 220

21. Prepeliţa (Coturnix coturnix)

15 august - 31 decembrie 27 80

22. Raţa mare (Anas platyrhynchos)

1 septembrie - 28 februarie55 110

23. Raţa mică (Anas crecca) 1 septembrie - 28 februarie 55 11024. Raţa fluierătoare 1 septembrie - 28 februarie 55 11025. Raţa cu cap castaniu 1 septembrie - 28 februarie 55 11026. Raţa moţată 1 septembrie - 28 februarie 55 11027. Raţa sunătoare 1 septembrie - 28 februarie 55 11028. Raţa lingurar 1 septembrie - 28 februarie 55 11029. Raţa suliţar (Anas acuta) 1 septembrie - 28 februarie 65 13030. Raţa cârâitoare (Anasquerquedula)


31. Raţa cu cap negru (Aythya marila)


32. Sitarul de pădure (Scolopax rusticola 15 septembrie- 15 aprilie 55 11033. Sitarul de mal (Limosa limosa


25 30

34. Stăncuta (Corvus monedula)

15 iulie- 15 martie 27 75

35. Sturzul de vâsc (Turdus viscivorus)


36. Sturzul cântător (Turdus philomelos)


37. Sturzul viilor (Turdus iliacus)


38. Turturica (Streptopelia turtur


62

► Lege 407/2006 Anexa 2

FAUNĂ SĂLBATICĂde interes vânătoresc la care vânarea este interzisă,

precum şi cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite

A. MAMIFERE1. Castorul (Castor fiber) 6 000 -- Valoarea de despăgubire (în Euro) ..2. Elanul (Alces alces) 20 000-- Valoarea de despăgubire (în Euro)3. Hamsterul/Hârciogul (Cricetus cricetus) 100-- Valoarea de despăgubire (în Euro)4. Lupul (Canis lupus) 1 000-- Valoarea de despăgubire (în Euro)5. Nurca (Lutreola lutreola) 200-- Valoarea de despăgubire (în Euro)6. Pisica sălbatică (Felix silvestris) 200-- Valoarea de despăgubire (în Euro)7. Râsul (Lynx lynx) 2 000-- Valoarea de despăgubire (în Euro)8. Ursul (Ursus arctos) 40 000-- Valoarea de despăgubire (în Euro)9. Vidra (Lutra lutra) 2 000-- Valoarea de despăgubire (în Euro)10. Zimbrul (Bison bonasus) 30 000-- Valoarea de despăgubire (în Euro)

B.PĂSĂRI1. Acvila-de-câmp (Aquila heliaca) 2700-- Valoarea de despăgubire (în Euro)2. Acvila-de-munte (Aquila chrysa'tos) 2700-- Valoarea de despăgubire (în Euro)3. Acvila-de-stepă (Aquila rapax orientalis) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)4. Acvila-mică (Hieraatus pennatus) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)5. Acvila-ţipătoare-mica (Aquila pomarina) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)

63

6. Acvila-ţipătoare-mare (Aquila clanga) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)7. Acvila-porumbacă (Hieraa'tus fasciatus) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)8. Alunarul (Nucifraga caryocatactes) 80-- Valoarea de despăgubire (în Euro)9. Auşelul (Regulus sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)10. Barza-albă (Ciconia ciconia) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)11. Barza-neagră (Ciconia nigra) 410-- Valoarea de despăgubire (în Euro)12. Bătăuş (Philomachus pugnax) 220-- Valoarea de despăgubire (în Euro)13. Becaţina mică (Lymnocryptes minimus) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)14. Becaţina-mare (Gallinago media) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)15. Boicuş (Remiz pendulinus) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)16. Botgros (Coccothraustes coccothraustes) 80-- Valoarea de despăgubire (în Euro)17. Brumăriţa (Prunnela sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)18. Bufniţa (Bubo bubo) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)19. Buhaiul-de-baltă (Botaurus stellaris) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)20. Capântortură (Jynx torquilla) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)21. Caprimulgul (Caprimulgus europaeus) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)22. Călifarul-alb (Tadorna tadorna) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)23. Călifarul-roşu (Tadorna ferruginea) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)24. Cănăraş (Serinus serinus) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)

64

25. Cânepar (Carduelis cannabina) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)26. Chira (Sterna sp.) 160-- Valoarea de despăgubire (în Euro)27. Chirighiţa (Chlidonias sp.) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)28. Ciocântors (Recurvirostra avosetta) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)29. Cinghiţa-de-iarnă (Montifringilla nivalis) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)30. Cinteza (Fringilla sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)31. Ciocănitoarea (Dendrocopos sp.; Picoides sp; Drycopus sp.) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)32. Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)33. Ciocârlanul (Galerida cristata) 80-- Valoarea de despăgubire (în Euro)34. Ciocârlia (Lullula sp.; Melanocorypha) 80-- Valoarea de despăgubire (în Euro)35. Ciocârlia de câmp (Alauda sp.; Calandrella sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)36. Ciocarlia urecheată (Eremophila alpestris) 80-- Valoarea de despăgubire (în Euro)37. Ciovlica (Glareola sp.) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)38. Ciuful (Asio sp.) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)39. Ciuvica (Glaucidium passerinium) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)40. Ciuşu1 (Otus scops) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)41. Cocorul-mare (Grus grus) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)42. Cocorul-mic (Anthropoides virgo) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)43. Cocoşul-de-mesteacăn (Lyrurus tetrix) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)44. Codalbul (Haliaeetus albicilla) 2700-- Valoarea de despăgubire (în Euro)

65

45. Codobatura (Motacilla sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)46. Codroşul (Phoenicurus sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)47. Cojoaica (Certhia sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)48. Corbul (Corvus corax) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)49. Corcodelul mic (Tachzbaptus ruficollis) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)50. Corcodelul mare (Podiceps cristatus) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)51. Corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricolis) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)52. Corcodelul cu gât ruşu (Podiceps griseigena) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)53. Cormoranul-mic (Phalacrocorax pygmaeus) 410-- Valoarea de despăgubire (în Euro)54. Cresteţul (Porzano sp.) 80-- Valoarea de despăgubire (în Euro)55. Cârsteiul-de-baltă (Rallus aquaticus) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)56. Cârsteiul-de-câmp (Crex crex) 410-- Valoarea de despăgubire (în Euro)57. Cucul (Cuculus canorus) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)58. Cucuveaua (Athene noctua) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)59. Cufundarul (Gavia artica) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)60. Cufundarul mic (Gavia stellata) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)61. Cufundarul-mare (Gavia immer) 150-- Valoarea de despăgubire (în Euro)62. Culicul mare (Numenius arquata) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)63. Culicul mic (Numenius phaeopus) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)

66

64. Culicul cu cioc subţire (Nemenius tenuirostris) 2700-- Valoarea de despăgubire (în Euro)65. Drepnea (Apus sp.) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)66. Dropia (Otis tarda) 2700-- Valoarea de despăgubire (în Euro)67. Dumbrăveanca (Coracias garrulus) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)68. Egreta-mare (Egretta alba) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)69. Egreta-mică (Egretta garzetta) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)70. Eiderul (Somateria mollissima) 405-- Valoarea de despăgubire (în Euro)71. FerestraşuI-mic (Mergus albellus) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)72. Fâsa (Anthus sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)73. Flamingul (Phoenicopterus ruber) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)74. Florinte (Carduelis chloris) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)75. Fluierarul de munte (Actitis hypoleucos) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)76. Fluierarul sur (Xenus cinereus) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)77. Fluierarul (Tringa sp.) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)78. Fluturaş de stâncă (Trichodroma muraria) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)79. Forfecuta (Loxia sp.) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)80. Frunzăriţa (Hippolais sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)81. Fugaciul (Calidris sp.) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)82. Furtunarul (Puffinus puffinus) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)83. Gaia-neagră (Milvus migrans) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)

67

84. Gaia-roşie (Milvus milvus) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)85. Ghionoaia (Picus sp.) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)86. Gârliţa mică (Anser erythropus) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)87. Gâsca de semănătură (Anser fabalis fabalis) 410-- Valoarea de despăgubire (în Euro)88. Gâsca mică de semănătură (Anser fabalis rossicus) 410-- Valoarea de despăgubire (în Euro)89. Gâsca cu cioc scurt (Anser fabalis brachyrhynchus) 410-- Valoarea de despăgubire (în Euro)90. Gâsca-cu-gât-roşu (Branta ruficollis) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)91. Gâsca neagră (Branta bernicla) 410-- Valoarea de despăgubire (în Euro)92. Grangurul (Oriolus oriolus) 110-- Valoarea de despăgubire (în Euro)93. Greluşelul (Locustella sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)94. Guşă-vânătă (Luscinia sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)95. Heretele (Circus sp.) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)96. Hoitar (Neophron percnopterus) 2700-- Valoarea de despăgubire (în Euro)97. Huhurezul (Strix sp.) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)98. Ieruncă (Bonasa bonasia) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)99. Inăriţă (Carduelis sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)100. Lăcarul (Acrocephalus sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)101. Lăcustarul (Sturnus roseus) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)102. Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; Hirundo sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)

68

103. Lebăda-de-vară (Cygnus olor) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)104. Lebăda-de-iarnă (Cygnus cygnus) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)105. Lebăda-mică (Cygnus columbianus) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)106. Lopătarul (Platalea leucorodia) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)107. Lupul-de-mare (Stercorarius sp.) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)108. Măcăleandru (Erithacus rubecula) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)109. Mărăcinarul (Saxicola sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)110. Mătăsarul (Bombycilla garrulus) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)111. Mierla-gulerată (Turdus torquatus alpestris) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)112. Mierla-neagră (Turdus merula) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)113. Mierla-de-piatră (Monticola saxatilis) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)114. Minuniţa (Aegolius funereus) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)115. Mugurarul (Pyrrhu1a pyrrhu1a) 80-- Valoarea de despăgubire (în Euro)116. Mugurar roşu (Carpodacus erythrinus) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)117. Muscarul (Ficedula sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)118. Nagâţ (Chettusia sp.) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)119. Nagâţul (Vanellus vanellus) 80-- Valoarea de despăgubire (în Euro)120. Notatiţa (Phalaropus sp.) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)121. Ochiul-boului (Troglodytes troglodytes) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)

69

122. Pasărea-ogorului (Burhinus oedicnemus) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)123. Pasărea-omătului (Plectrophenax nivalis) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)124. Păscărelul-negru (Cinclus sp.) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)125. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)126. Pelicanul creţ (Pelecanus crispus) 1660-- Valoarea de despăgubire (în Euro)127. Pescăruş cu trei degete (Rissa tridactyla) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)128. Pescăruşul-albastru (Alcedo athis) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)129. Pescăriţa (Hydroprogne sp.; Gelochelidon sp.) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)130. Pescăruşul (Larus sp.) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)131. Piciorong (Himantopus himantopus) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)132. Pietrarul (Oenanthe sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)133. Pietruşul (Arenaria interpres) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)134. Pitulicea (Phylloscopus sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)135. Piţigoiul (Parus sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)136. Ploierul (Pluvialis sp.) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)137. Presura (Enberiza sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)138. Prigoria (Merops apiaster) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)139. Privighetoarea (Lusciniola sp.; Luscinia sp) 80-- Valoarea de despăgubire (în Euro)140. Prundaş de nămol (Limicola falcinellus) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)

70

141. Prundăraşul (Chradrius sp.) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)142. Pupăza (Upupa epops) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)143. Raţa-cu-cap-alb (Oxyura leucocephala) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)144. Raţa cu ciuf (Netta rufina) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)145. Raţa de gheţuri (Clangula hyemalis) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)146. Raţa catifelată (Melanitta fusca) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)147. Raţa neagră (Melanitta nigra) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)148. Raţa roşie (Aythya nyroca) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)149. Scatiul (Carduelis spinus) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)150. Scoicarul (Haematopus ostralegus) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)151. Sfrânciocul (Lanius sp.) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)152. Silvia (Sylvia sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)153. Sitarul de mal nordic (Limosa lapponica) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)154. Spârcaciul (Tetro tetrax) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)155. Sticletele (Carduelis sp.) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)156. Stârcul-de-cireadă (Bubuleus ibis) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)157. Stârcul-galben (Ardeola ralloides) 70-- Valoarea de despăgubire (în Euro)158. Stârcul-de-noapte (Nycticorax nycticorax) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)159. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus) 55-- Valoarea de despăgubire (în Euro)160. Stârcul-roşu (Ardea purpurea) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)

71

161. Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea) 135-- Valoarea de despăgubire (în Euro)162. Striga (Tylo alba guttata) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)163. Stufărica (Cettia cetti) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)164. Şerparul (Circaetus circaetus gallicus) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)165. Şoimul călător (Falco peregrinus) 1660-- Valoarea de despăgubire (în Euro)166. Şoimul de iarnă (Falco columbarius) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)167. Şoimul dunărean (Falco cherrug) 2700-- Valoarea de despăgubire (în Euro)168. Şoimul rândunelelor (Falco subbuteo) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)169. Şorecarul mare (Buteo rufinus) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)170. Şorecarul încăltat (Buteo lagopus) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)171. Şorecarul comun (Buteo buteo) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)172. Ţicleanul (Sitta europaea) 27-- Valoarea de despăgubire (în Euro)173. Ţigănuşul (Plegadis falcinellus) 555-- Valoarea de despăgubire (în Euro)174. Uliganul-pescar (Pandion haliaetus) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)175. Uliul (Accipiter sp.) 270-- Valoarea de despăgubire (în Euro)176. Vânturel de seară (Falco vespertinus) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)177. Vânturel mic (Falco naumanni) 1350-- Valoarea de despăgubire (în Euro)178. Vânturel roşu (Falco tinnunculus) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)179. Viesparul (Pernis apivorus) 540-- Valoarea de despăgubire (în Euro)

72

180. Vulturul-negru (Aegypius monachus) 2700-- Valoarea de despăgubire (în Euro)181. Vulturul-sur (Gyps fulvus) 2700-- Valoarea de despăgubire (în Euro)182. Zăganul (Gypaetus barbatus) 2700-- Valoarea de despăgubire (în Euro)

73

ORDINUL NR. 2487 din 29.06.2012 pentru practicarea vânătorii în fondurile cinegetice constituite pe

teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2012-14 mai 2013

Articolul 1Se interzice recoltarea exemplarelor de interes cinegetic de pe

fondurile cinegetice constituite pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“.

Articolul 2Prin excepţie de la prevederile art. 1, este permisă vânarea

exemplarelor ce aparţin speciilor de interes cinegetic vulpe, şacal, câine enot, cioară grivă, cioară de semănătură şi coţofană în limita cotelor aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.355/2012 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2012-14 mai 2013.

Articolul 3(1) În situaţia producerii de pagube culturilor agricole, silvice sau

populaţiilor de faună de pe cuprinsul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, exemplarele din speciile de interes cinegetic ce produc pagube pot fi recoltate în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(2) Constatarea pagubelor şi propunerea recoltării exemplarelor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul de specialitate al inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare pe a căror rază de activitate se află fondul cinegetic în cauză, cu avizul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, la solicitarea gestionarului fondului cinegetic respectiv.(3) Recoltarea exemplarelor prevăzute la alin. (2) se face de către personalul de specialitate al gestionarului fondului cinegetic.

Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

74

ORDIN Nr. 353 din 4 iunie 2008pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea,

organizarea şi practicarea vânătorii.

ART. 1 Se aprobă Regulamentul privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 (1) În termen de 180 de zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale emite, înseriază şi pune la dispoziţia gestionarilor fondurilor de vânătoare formularele autorizaţiilor de vânătoare, prin Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A., realizate în conformitate cu prevederile prezentului ordin. (2) Titularii contractelor de gestiune a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor de vânătoare au obligaţia să solicite, în scris, formularele prevăzute la alin. (1) Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" - S.A., până la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) şi ori de câte ori este necesar.

ART. 3 (1) De la data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) titularii contractelor de gestiune a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor de vânătoare eliberează autorizaţii de vânătoare în conformitate cu prevederile prezentului ordin. (2) Autorizaţiile de vânătoare eliberate anterior expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) pentru o perioadă ce depăşeşte acest termen îşi păstrează valabilitatea până la expirarea termenului de valabilitate, respectiv până la epuizarea acestora. (3) În termen de 45 de zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 2 alin. (1), titularii contractelor de gestiune a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor de vânătoare recuperează autorizaţiile de vânătoare eliberate conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind tipărirea, înregistrarea, gestionarea, eliberarea şi folosirea autorizaţiilor de vânătoare şi le arhivează.

75

ART. 4 (1) La data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1), Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind tipărirea, înregistrarea, gestionarea, eliberarea şi folosirea autorizaţiilor de vânătoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 21 noiembrie 2002, se abrogă. (2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 71/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi practicarea vânătorii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 9 februarie 2005, cu modificările ulterioare. ART. 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ordin 353/2008 ANEXA 1REGULAMENT

privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii

► CAPITOL 1 Dispoziţii generale

ART. 1 Vânătoarea este acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea vânatului ori uciderea acestuia, desfăşurată de una sau de mai multe persoane care deţin dreptul legal de a practica vânătoarea, în conformitate cu prevederile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 2 (1) Autorizaţiile de vânătoare sunt documentele cu regim special care atestă faptul că o anumită persoană sau un grup de persoane nominalizate în acestea a obţinut de la gestionarul fondului de vânătoare dreptul de a vâna în condiţiile legii pe acel fond de vânătoare sau pe o porţiune din fondul de vânătoare, în ziua sau în perioada pentru care sunt completate şi, respectiv,

76

valabile autorizaţiile, la speciile de faună cinegetică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi în structura pe specii, sex şi număr de exemplare aprobate. (2) Prin gestionar al faunei de interes cinegetic, în sensul alin. (1), se înţelege persoana juridică română care a obţinut licenţa de funcţionare în condiţiile legii şi care deţine în gestiune fauna de interes cinegetic din cuprinsul unuia sau mai multor fonduri de vânătoare. (3) Autorizaţiile de vânătoare epuizate sunt documentele primare oficiale care servesc la ţinerea evidenţei vânatului recoltat în cadrul cotei de recoltă.

► CAPITOL 2 Autorizaţii de vânătoare

ART. 3 (1) La practicarea vânătorii se folosesc următoarele tipuri de autorizaţii de vânătoare:

a) autorizaţie de vânătoare individuală, care dă dreptul unei singure persoane de a practica vânătoarea;

b) autorizaţie de vânătoare colectivă, care dă dreptul mai multor persoane de a practica vânătoare în acelaşi timp şi spaţiu. Acestea pot fi: tip A şi tip B.

(2) Pentru capturarea vânatului viu în scopul populării/repopulării se folosesc aceleaşi tipuri de autorizaţii prevăzute la alin. (1).

ART. 4

(1) Autorizaţiile de vânătoare sunt documente cu regim special şi sunt prevăzute cu elemente de securizare specifice.

(2) Formularele autorizaţiilor de vânătoare sunt prezentate în anexele nr. 1 - 3 la prezentul regulament.

► SUBCAPITOLUL I Tipărirea, înregistrarea, gestionarea şi distribuirea autorizaţiilor de vânătoare ART. 5

77

(1) Administratorul faunei de interes cinegetic va asigura tipărirea şi distribuirea autorizaţiilor de vânătoare prin Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A. (2) Formularele documentelor prevăzute la art. 3 se tipăresc în blocuri de câte 100 de file, formate din 50 de seturi a câte 2 file fiecare, având următoarele caracteristici:

a) prima filă prezintă elemente de securizare ale căror caracteristici se stabilesc de Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A., este de culoare albă şi se tipăreşte faţă şi verso;

b) a doua filă se tipăreşte numai pe faţă pe hârtie autocopiativă a cărei culoare se stabileşte de Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A. (3) Numerotarea şi înserierea autorizaţiilor de vânătoare se realizează după cum urmează:

a) autorizaţiile de vânătoare individuale au seria AI, iar numerotarea începe cu numărul 000001;

b) autorizaţiile de vânătoare colective în grup restrâns au seria ACA, iar numerotarea începe cu numărul 000001;

c) autorizaţiile de vânătoare colective în grup mare au seria ACB, iar numerotarea începe cu numărul 000001; (4) Gestionarii fondurilor de vânătoare procură formularele, la preţul stabilit, de la Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A. (5) Blocurile cu documentele utilizate conţinând exemplarul 2 al acestora se arhivează şi se păstrează de către gestionar pe o perioadă de 5 ani. ART. 6 Distribuirea carnetelor de autorizaţii de vânătoare către gestionarii fondurilor de vânătoare se face potrivit listei cuprinzând titularii contractelor de gestionare transmise de către administrator unităţilor tipografice judeţene, aparţinând Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" - S.A.

► SUBCAPITOLUL II Eliberarea, valabilitatea, folosirea şi returnarea autorizaţiilor de vânătoare

ART. 7 (1) Autorizaţiile de vânătoare se eliberează în cadrul cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare respectiv sau al derogărilor prevăzute de legislaţia în vigoare, pe fiecare fond de vânătoare, numai de către

78

personalul împuternicit în acest sens, angajat al gestionarului, în condiţiile legii. (2) Autorizaţiile de vânătoare se eliberează exclusiv celor în drept să practice vânătoare în condiţiile Legii nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Autorizaţiile de vânătoare se completează cu pix, citeţ:

a) de către personalul împuternicit potrivit alin. (1), în toate rubricile care îl privesc, de către organizatorul acţiunii de vânătoare şi de către vânător/vânători, în rubricile prevăzute de formular pentru faza premergătoare acţiunii de vânătoare; b) de către organizatorul acţiunii de vânătoare şi de către vânător/vânători, în rubricile prevăzute de formular, după încheierea acţiunii de vânătoare, înainte însă de părăsirea fondului de vânătoare pentru care au fost eliberate şi sunt valabile.

ART. 8 (1) Autorizaţiile de vânătoare individuale se eliberează unei singure persoane dintre cele prevăzute la art. 7 alin. (2), pentru o singură specie de vânat, pentru un singur exemplar, pentru un singur fond de vânătoare sau pe o porţiune dintr-un fond de vânătoare, cu menţionarea acesteia. (2) La eliberarea autorizaţiei de vânătoare individuale, titularului i se eliberează şi unul sau două crotalii pentru vânat şi trofeu, după caz. (3) Se pot elibera una sau mai multe autorizaţii de vânătoare individuale pe acelaşi fond de vânătoare în aceeaşi perioadă. (4) Autorizaţiile de vânătoare individuale se eliberează:

a) vânătorului solicitant şi sunt valabile numai dacă acesta este însoţit de personalul cu atribuţii de pază şi de ocrotire a vânatului pe fondul de vânătoare respectiv sau de o persoană de specialitate împuternicită de gestionar. Aceştia din urmă au calitatea de organizator şi se înscriu în autorizaţie;

b) personalului cu atribuţii de pază şi de ocrotire a vânatului şi personalului tehnic de specialitate al gestionarului pentru realizarea, în condiţiile legii, a cotelor de recoltă. (5) Prin excepţie de la alin. (1) şi (2), în cazul vânătorii de selecţie la femele de cerb lopătar se pot recolta mai multe exemplare pe aceeaşi autorizaţie, pentru care se eliberează un număr corespunzător de crotalii. ART. 9

79

(1) În baza autorizaţiei de vânătoare individuale se pot recolta următoarele specii de faună de interes cinegetic: capră neagră, căprior, cerb comun, cerb lopătar, marmotă, mistreţ, muflon, şacal şi cocoş de munte. (2) În condiţiile alin. (1) se pot recolta şi exemplare din speciile de mamifere cuprinse în anexa nr. 2 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, dacă prin derogare au fost aprobate a se recolta exemplare din speciile respective. (3) Practicarea vânătorii în baza autorizaţiei de vânătoare individuale se realizează prin metodele de vânătoare prevăzute în anexa nr. 4. ART. 10 Termenul de valabilitate al autorizaţiilor de vânătoare individuale este de maximum 30 de zile. ART. 11 Înaintea acţiunilor de vânătoare organizate în baza autorizaţiei de vânătoare individuale deţinătorul este obligat să se prezinte la persoana înscrisă în autorizaţie ca organizator al acţiunii şi va intra în fondul de vânătoare numai însoţit de aceasta. Persoana autorizată poate fi însoţită în fondul de vânătoare de un singur invitat al acesteia, fără armă. ART. 12 (1) Autorizaţia de vânătoare colectivă tip A dă dreptul de a practica vânătoarea unui grup de minimum două şi maximum 5 persoane dintre cele prevăzute la art. 7 alin. (2), pe un singur fond de vânătoare sau pe o porţiune dintr-un fond de vânătoare. Numele vânătorilor se înscrie în autorizaţia de vânătoare la eliberarea acesteia. Se pot elibera una sau mai multe autorizaţii de vânătoare în grup restrâns, la una sau mai multe specii, pe acelaşi fond de vânătoare în aceeaşi perioadă. (2) Autorizaţia de vânătoare colectivă tip A se eliberează pe numele unui organizator de vânătoare care poate fi: o persoană ce deţine calitatea de vânător sau o persoană de specialitate angajată şi împuternicită de către gestionar. (3) În lipsa titularului de autorizaţie, atribuţiile acestuia pot fi preluate de oricare dintre persoanele înscrise în autorizaţie. (4) În baza autorizaţiei de vânătoare colective tip A se pot recolta următoarele specii: bizam, câine enot, dihor comun, hermelină, iepure de câmp, iepure de vizuină, jder, mistreţ, nevăstuică, şacal, viezure, vulpe, becaţină comună, ciocârlie de câmp, cioară grivă, cioară de semănătură,

80

cormoran mare, coţofană, fazan, gaiţă, găinuşă de baltă, gâscă de vară, gârliţă mare, graur, guguştiuc, lişiţă, porumbel gulerat, porumbel de scorbură, potârniche, prepeliţă, raţă mare, raţă mică, raţă fluierătoare, raţă cu cap castaniu, raţă moţată, raţă sunătoare, raţă lingurar, raţă suliţar, raţă cârâitoare, raţă cu cap negru, sitar de pădure, stăncuţă, sturz de iarnă, sturz de vâsc, sturz cântător, sturz de vii şi turturică, prin folosirea metodelor de vânătoare prevăzute în anexa nr. 4. ART. 13 Termenul de valabilitate al autorizaţiilor de vânătoare colective tip A este de maximum 30 de zile.

ART. 14 Autorizaţia de vânătoare colectivă tip B dă dreptul de a practica vânătoarea, la una sau mai multe specii de vânat, unui grup mai mare de două persoane dintre cele prevăzute la art. 7 alin. (2). Se poate elibera în aceeaşi zi un număr de maximum două autorizaţii pentru un fond de vânătoare. ART. 15 (1) Autorizaţiile de vânătoare colective tip B se eliberează pe numele unui organizator de vânătoare, care poate fi o persoană ce deţine calitatea de vânător sau o persoană de specialitate angajată şi împuternicită de gestionar. (2) Termenul de valabilitate al autorizaţiilor de vânătoare colective în grup mare este de o zi. (3) În lipsa titularului de autorizaţie, atribuţiile şi răspunderile acestuia pot fi preluate de oricare dintre vânătorii participanţi la acţiune, prin însuşirea sub semnătură a calităţii de organizator. ART. 16 În baza autorizaţiei de vânătoare colective tip B se pot recolta speciile prevăzute la art. 12 alin. (4), prin folosirea metodelor de vânătoare prevăzute în anexa nr. 4. ART. 17

(1) Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari se pot împuşca fără autorizaţie de vânătoare de către personalul cu atribuţii de pază şi ocrotire a vânatului

81

de pe fondul de vânătoare respectiv ori de personalul tehnic de specialitate împuternicit al gestionarului fondurilor de vânătoare, în baza atribuţiilor de serviciu. (2) Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari se pot împuşca de către vânători cu ocazia acţiunilor de vânătoare organizate la diferite specii de faună de interes cinegetic. ART. 18 Autorizaţiile de vânătoare în baza cărora nu s-au realizat acţiuni de vânătoare, în cadrul termenelor de valabilitate, precum şi cele utilizate în condiţiile prezentului regulament se vor depune de către titularii acestora la unităţile care le-au eliberat, în maximum 30 de zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz.

► CAPITOL 3 Crotalierea vânatului ART. 19 (1) Crotalia reprezintă marca/sigiliul confecţionat din material plastic care se aplică exemplarelor de vânat recoltate pe bază de autorizaţie individuală, înainte de părăsirea fondului de vânătoare. (2) Crotalia are forma şi dimensiunile prevăzute în anexa nr. 5 la prezentul regulament. (3) Codul alfanumeric compus din codul ISO al ţării - RO, urmat de o serie de 7 cifre, este imprimat pe crotalie, iar literele şi cifrele au 3 mm lăţime şi 6 mm înălţime. (4) Crotaliile, aşa cum sunt definite la alin. (1), sunt supuse regimului mărcilor şi sigiliilor. ART. 20 Crotaliile se confecţionează de către gestionarii fondurilor de vânătoare prin unităţi autorizate, obţinând în prealabil intervalul de serii de la administrator. ART. 21 (1) Vânatului recoltat în baza autorizaţiei de vânătoare individuale i se aplică crotalia după recuperarea acestuia, astfel:

82

a) la tendonul unuia dintre membrele inferioare la mamifere;b) prins de tars la cocoşul de munte.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), o crotalie se aplică şi pe maxilarul inferior dacă se detaşează capul de carcasă, iar o altă crotalie se aplică pe piele în cazul în care vânatul se jupoaie în fondul de vânătoare. ART. 22 În cazul exemplarelor de vânat purtătoare de trofee convenţionale, seria crotaliei aplicate pe maxilar în condiţiile art. 21 alin. (2) se va înscrie şi în fişa de evaluare a trofeului respectiv.

► CAPITOL 4 Organizarea şi practicarea vânătorii ART. 23 Vânarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică admise de lege se exercită în scopul asigurării echilibrului ecologic, ameliorării calităţii populaţiilor faunei de interes cinegetic, cercetării ştiinţifice, precum şi în scop didactic sau recreativ-sportiv. ART. 24 La acţiunile de vânătoare pot asista observatori, invitaţi şi candidaţi la dobândirea permisului de vânătoare. ART. 25 Responsabilitatea pentru modul în care se desfăşoară acţiunile de vânătoare revine organizatorului şi participanţilor la vânătoare potrivit legii şi prezentului regulament. ART. 26

În baza autorizaţiilor de vânătoare individuale şi a celor colective tip A, prin metodele menţionate în anexa nr. 4 se poate practica vânătoarea şi de la apusul până la răsăritul soarelui, la următoarele specii: căprior, cerb comun, cerb lopătar, mistreţ, şacal, viezure, vulpe, becaţină comună, cocoş de munte, gâscă de vară, gârliţă mare, lişiţă, raţă mare, raţă mică, raţă fluierătoare, raţă cu cap castaniu, raţă moţată, raţă sunătoare, raţă lingurar, raţă suliţar, raţă cârâitoare, raţă cu cap negru, sitar de pădure,

83

precum şi la urs, lup, pisică sălbatică şi râs, pentru situaţiile în care se aprobă recoltarea.► SUBCAPITOLUL I Tipuri şi metode de vânătoare

ART. 27 În funcţie de numărul de vânători care participă la acţiunile de vânătoare, aceasta poate fi: A. vânătoare individuală - se practică de un singur vânător, însoţit de o persoană de specialitate angajată şi împuternicită de gestionar, cu sau fără chemători, admise de lege; B. vânătoare colectivă tip A - se practică de un număr restrâns de vânători (minimum 2 şi maximum 5), cu sau fără câini de vânătoare, cu sau fără atrape ori chemători, admise de lege; C. vânătoare colectivă tip B - se practică de un număr mai mare de 2 vânători cu sau fără câini de vânătoare şi cu sau fără gonaşi. ART. 28 Prin metodă de vânătoare se înţelege modalitatea prin care se practică acţiunea de vânătoare aşa cum a fost definită la art. 1 din prezentul regulament, aceste acţiuni clasificându-se astfel:

a) vânătoarea "la pândă" constă în aşteptarea potenţialului vânat şi se poate exercita la: trecători, cadavrul animalului ucis de către animalul sălbatic ce face obiectul acţiunii respective de vânătoare, locurile unde se produc pagube, vizuini, locurile de pasaj, locurile de înnoptat (locurile de rut);

b) vânătoarea "la vizuină" constă în stârnirea vânatului din vizuină prin utilizarea câinilor de vânătoare;

c) vânătoarea "cu chemători şi/sau atrape" constă în atragerea vânatului către vânător prin utilizarea unor chemători şi/sau atrape permise de lege;

d) vânătoarea "la dibuit" ("apropiat") constă în apropierea vânătorului de vânat;

e) vânătoarea "la sărite" constă în stârnirea vânatului utilizându-se sau nu câini de vânătoare;

f) vânătoarea "la nadă" constă în administrarea de hrană pentru ademenirea vânatului în vederea recoltării sau capturării în scop didactic, de cercetare ştiinţifică, pentru populări, repopulări, precum şi pentru prevenirea producerii de pagube sectorului cinegetic sau şeptelului, în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;

84

g) vânătoarea "la goană" - constă în stârnirea şi hăituirea vânatului cu ajutorul gonaşilor şi/sau câinilor către vânători.ART. 29 Pentru exercitarea vânătorii cu arme se folosesc exclusiv armele de foc şi muniţiile admise la vânătoare, conform reglementărilor legale în vigoare. ART. 30 Capturarea în stare vie a exemplarelor de vânat se realizează prin mijloace şi metode specifice fiecărei specii, cu respectarea instrucţiunilor şi reglementărilor legale în vigoare. ART. 31 Participanţii la acţiunile de vânătoare sunt obligaţi să respecte regulile de prevenire a accidentelor, prevăzute de prezentul regulament.

► SUBCAPITOLUL II Realizarea selecţiei la speciile sedentare de vânat la care selecţia artificială se poate realiza prin acţiuni de vânătoare

ART. 32 (1) În acţiunea de management al populaţiilor de vânat sedentar, în scopul păstrării şi ameliorării calităţii acestora, este necesară realizarea selecţiei artificiale. Selecţia artificială constă în extragerea prin acţiuni de vânătoare a exemplarelor degenerate, bolnave, accidentate, rănite, cu deviaţii comportamentale evidente, din ambele sexe şi din toate categoriile de vârstă. (2) În cazul speciilor de cervide se impune realizarea cotelor de recoltă în structura în care acestea sunt aprobate, respectiv "masculi de trofeu", "masculi de selecţie", "femele de selecţie" şi "tineret de selecţie". Pentru corecta identificare a exemplarelor de selecţie, este obligatoriu ca, la orice acţiune de vânătoare organizată în acest scop cu vânători, aceştia să fie însoţiţi de o persoană de specialitate angajată şi împuternicită de gestionar şi să tragă numai asupra vânatului indicat de acesta. ART. 33 (1) Prin exemplar "de viitor" dintr-o specie de vânat purtătoare de trofeu convenţional se înţelege exemplarul tânăr, bine conformat, al cărui trofeu corespunde din punctul de vedere al caracteristicilor cu vârsta sa şi care se impune a fi protejat, pentru a putea transmite caracterele acestuia la urmaşi.

85

(2) Prin exemplar "de trofeu" se înţelege acel exemplar dintr-o specie de vânat purtătoare de trofeu convenţional, al cărui trofeu are o valoare cinegetică încadrată în baremurile CIC medaliabile. (3) Prin exemplar "de selecţie" se înţelege exemplarul dintr-o specie de vânat care nu corespunde din punct de vedere al caracteristicilor cantitative şi calitative cu vârsta sa şi care se impune a fi recoltat cât mai repede pentru a nu transmite caractere nedorite la urmaşi. Exemplarele de selecţie sunt exemplare de ambele sexe, indiferent de vârstă, cu evidente defecte de creştere, trofee anormale sau în regres, rănite ori cu evidente deviaţii de comportament.

► SUBCAPITOLUL III Reguli de prevenire a accidentelor în timpul practicării vânătorii şi obligaţii ale organizatorilor şi ale vânătorilor ART. 34 Se interzice organizarea vânătorii în condiţii de furtună, precum şi urmărirea vânatului mare rănit (urs, mistreţ) în condiţiile lipsei de vizibilitate. ART. 35 (1) Arma de vânătoare se foloseşte pe fondurile de vânătoare numai pentru recoltarea vânatului şi combaterea dăunătorilor vânatului. (2) În afara fondurilor de vânătoare arma de vânătoare se transportă descărcată şi introdusă în toc. ART. 36 (1) Muniţia trebuie să fie corespunzătoare tipului şi calibrului armei utilizate categoriei speciei de vânat care trebuie recoltat. (2) Se interzice utilizarea alicelor cu diametru mai mare de 5 mm. ART. 37 La vânătoare se vor folosi numai armele care sunt în stare de funcţionare. ART. 38 (1) Se interzice folosirea armei pentru sprijin sau lovirea vânatului rănit. (2) Se interzice lovirea armei de arbori, stânci sau alte obiecte dure.

86

ART. 39 În timpul odihnei, arma va fi descărcată şi aşezată numai în locuri care oferă o bună stabilitate.ART. 40 Se interzice îndreptarea armei spre alte persoane, chiar dacă aceasta este descărcată. ART. 41 (1) Cartuşele care rămân blocate pe ţeavă se scot cu instrumente adecvate. (2) În caz de rateu, arma nu se va deschide imediat, se va aştepta cu ţeava îndreptată în jos timp de aproximativ un minut. ART. 42 Se interzice punerea mâinii pe gura ţevilor. ART. 43 Organizatorii acţiunilor de vânătoare au următoarele obligaţii: 1. să aibă asupra lor autorizaţia de vânătoare colectivă tip A sau, după caz, tip B, completată corect; 2. să verifice la toţi vânătorii participanţi permisul de armă, permisul de vânătoare sau ordinul de serviciu, armamentul, muniţia şi asigurarea obligatorie împotriva accidentelor; 3. să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor; 4. să prezinte vânătorilor principalele reguli de practicare a vânătorii, speciile de vânat în care se poate trage, numărul de exemplare permis a se vâna şi altele asemenea; 5. să informeze şi să instruiască vânătorii asupra semnalelor sonore - de începere şi de încetare a goanei utilizate în timpul vânătorii; 6. să informeze vânătorii şi gonaşii asupra pericolelor care pot fi întâlnite pe terenul de vânătoare - zone abrupte, stâncării, grohotişuri, ape curgătoare, canale, mlaştini, arbori aninaţi, zone de formare a avalanşelor; 7. să interzică exercitarea vânătorii de către persoanele aflate în stare de ebrietate, precum şi consumul de alcool în timpul vânătorii; 8. să stabilească amplasarea vânătorilor în stand şi să informeze fiecare vânător asupra poziţiei ocupate de vecini şi, în funcţie de situaţie, asupra poziţiei vânătorilor amplasaţi pe flancuri; 9. să stabilească direcţiile şi unghiurile de tragere, reperele între care se permite tirul, precum şi interdicţiile de tragere în funcţie de amplasarea vânătorilor în standuri;

87

10. să stabilească componenţa echipelor de gonaşi şi conducătorii acestora, în funcţie de tipul de vânat, şi să îi instruiască asupra modului de desfăşurare a fiecărei goane, pentru vânătorile colective la goană; 11. să interzică folosirea altor câini, în afara celor din rasele admise la vânătoare; 12. să anunţe prin semnale sonore începerea şi încetarea goanei, precum şi a tirului; 13. să conducă vânătorii în fondul de vânătoare numai dacă posedă asigurare împotriva accidentelor de vânătoare şi dacă autorizaţia, permisul de vânătoare, legitimaţia de membru al unei organizaţii vânătoreşti, permisul de armă şi armamentul sunt regulamentare; 14. să completeze cu pix rezultatele înregistrate de fiecare vânător, la fiecare acţiune organizată în baza autorizaţiei de vânătoare; 15. să crotalieze şi să înscrie în autorizaţia de vânătoare individuală vânatul împuşcat şi numărul crotaliei, imediat după ce acesta a fost recuperat, înainte de a părăsi fondul de vânătoare; 16. să excludă vânătorii care nu respectă regulile privind organizarea şi practicarea vânătorii în timpul în care se află în fondul de vânătoare; 17. să constituie echipe pentru urmărirea vânatului mare rănit; 18. să organizeze şi să supravegheze transportul vânatului mare împuşcat până la mijlocul de transport. ART. 44 Persoanele autorizate să practice vânătoarea individual, la fiecare ieşire în teren, au următoarele obligaţii: 1. să prezinte organizatorului autorizaţia de vânătoare, permisul de vânătoare, permisul de armă sau, după caz, ordinul de serviciu, crotaliile corespunzătoare şi asigurarea obligatorie împotriva accidentelor; 2. să se prezinte cu armament şi muniţii care trebuie să aibă caracteristicile necesare pentru împuşcarea exemplarului din specia înscrisă în autorizaţia de vânătoare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, şi să le prezinte organizatorului pentru control; 3. la vânătoarea de selecţie vor trage numai în exemplarul indicat de organizator; 4. la urs, cerb comun, cerb lopătar, capră neagră vor folosi numai arme cu ţevi ghintuite şi cartuşe cu glonţ, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar la mistreţ, căprior şi muflon se pot folosi şi arme de vânătoare cu ţeava lisă, însă numai cu muniţie cu proiectil unic;

88

5. înainte de a se încărca arma se verifică şi se curăţă ţevile de eventualele depuneri de frunze, pământ, zăpadă etc.; 6. încărcarea armei se face la locul de vânătoare, după ce se asigură că pe direcţia de tragere nu se află alte persoane; 7. încărcarea armei basculante se va face cu ţevile îndreptate în jos, închiderea realizându-se prin ridicarea patului; 8. carabinele se încarcă ţinându-se cu ţeava în sus; 9. imediat după încărcare arma trebuie asigurată; 10. arma se poartă în mână sau pe umăr, asigurată, până la identificarea vânatului; 11. înainte de acţionarea siguranţei şi declanşarea focului asupra vânatului, vânătorul se va asigura că pe direcţia lui de tragere nu sunt persoane; 12. declanşarea focului se va face numai după identificarea clară a vânatului; 13. declanşarea focului asupra vânatului în mişcare pe jos, la ridicare sau în zbor se va face numai după asigurarea că prin ricoşare nu pot fi provocate accidente; 14. când se utilizează barca, vânătorul se va aşeza cu spatele la barcagiu şi se va ţine arma îndreptată cu ţeava în sus; tirul este permis numai în faţă şi lateral; 15. vânătorile de urşi la nadă se vor realiza numai din observatoare deschise, în prezenţa personalului tehnic de specialitate al gestionarului; 16. vânătorul trebuie să cunoască amplasarea observatoarelor, a locului unde este expusă hrana şi să fie dotat cu armă cu glonţ de calibru corespunzător; 17. se interzice apropierea vânătorului de locul unde este amplasată nada; 18. declanşarea focului din observator se va face numai după identificarea precisă a vânatului; 19. personalul care aprovizionează locul de nadă cu hrană va avea asupra sa armă cu glonţ sau cartuş cu proiectil unic încărcată şi asigurată. ART. 45 La vânătorile colective, vânătorii au obligaţia să respecte următoarele reguli: 1. deplasarea vânătorilor în teren, între goane, se face în linişte şi în şir indian; 2. la aşezarea în stand, fiecare vânător trebuie să cunoască locul de amplasare a vecinilor;

89

3. este interzisă schimbarea locului indicat de organizator; 4. este interzis consumul de băuturi alcoolice în timpul acţiunii de vânătoare; 5. încărcarea armei se va face numai în stand, după ce vânătorul şi-a ocupat locul indicat de organizator; 6. arma se descarcă în stand, după semnalul de încetare a goanei; 7. este interzisă părăsirea standului în timpul vânătorii; 8. urmărirea vânatului rănit se va face după încetarea goanei şi numai cu aprobarea organizatorului; 9. se execută foc în vânat doar după ce acesta a fost foarte bine identificat şi numai dacă se află sub distanţa de tir eficient; 10. nu se trage în vânatul aflat în faţa vecinului; 11. înainte de părăsirea standului pentru goana următoare, arma se descarcă, deplasarea între goane făcându-se doar cu arma frântă sau cu închizătorul deschis, astfel încât acest lucru să fie vizibil; nu se părăseşte standul până ce nu sunt strânse toate tuburile trase pentru a fi duse ulterior la un container destinat deşeurilor; 12. ridicarea vânatului căzut se va realiza numai după încetarea goanei; 13. în situaţia amplasării standurilor pe o singură linie, se interzice declanşarea focului sub un unghi mai mic de 45 grade faţă de linia vânătorilor, tirul fiind permis în faţa şi în spatele liniei vânătorilor; 14. în situaţia amplasării standurilor în linie pe o distanţă mai mică de 200 m, cu unul sau două flancuri, declanşarea focului de către vânătorii aflaţi pe flancuri este permisă numai în spatele liniei flancului, cu respectarea unghiului minim de tragere de 45 grade; 15. în teren liber se interzice tirul în faţă cu arma cu alice când gonaşii au ajuns la 200 m de linia standului; 16. în teren liber se interzice tirul în faţă cu arma cu glonţ sau cartuş cu proiectil unic, când gonaşii au ajuns la 500 m de linia standului; 17. interzicerea tirului în faţă se semnalizează sonor de către organizator. După acest semnal, tirul este permis numai în spatele liniei standurilor; 18. pentru executarea tirului asupra vânatului care a trecut linia standului trecerea armei încărcate peste acesta, se va face numai cu ţeava în sus; 19. pentru urmărirea vânatului mare rănit, se stabilesc de către organizator echipele de căutare şi recuperare, formate din minimum 2 vânători dotaţi cu armament corespunzător şi câini de vânătoare; 20. vânătorii au obligaţia de a avertiza gonaşii, în cazul în care vânatul mare rănit se deplasează în direcţia acestora;

90

21. în cazul vânătorilor la pândă, cu mai multe standuri alăturate, fiecare vânător trebuie să cunoască locurile în care sunt aşezaţi ceilalţi vânători; 22. declanşarea focului se va face numai după identificarea clară a vânatului; 23. părăsirea standului se va face la ora sau la semnalul stabilit de organizator. ART. 46 La vânătorile colective, gonaşii au obligaţia să respecte următoarele reguli: 1. să se deplaseze în goană aliniaţi cu vecinii, la distanţă egală de aceştia, pe traseul sau după direcţia indicată de organizator; 2. să facă permanent zgomot pentru a fi uşor identificaţi de vânători, mai ales atunci când se apropie de linia acestora; 3. să avertizeze vânătorii în momentul observării vânatului, conform regulilor stabilite de organizatorul vânătorii la începutul acesteia; 4. să nu se apropie de vânatul mare căzut şi nici de cel rănit; 5. să poarte elemente care permit identificarea sa; 6. la vânătorile de mistreţ şi urs, fiecare echipă de 4 gonaşi va fi condusă de către un vânător înarmat pregătit să tragă în orice moment în vânatul rănit, observat pe parcurs de către gonaşii din echipă; 7. gonaşii au obligaţia de a confirma recepţionarea semnalului de avertizare; 8. observatorii, invitaţii, candidaţii la obţinerea permisului de vânătoare vor respecta regulile stabilite de organizatorul acţiunii de vânătoare.

► CAPITOL 5 Dispoziţii finale

ART. 47 (1) Recuperarea tuturor autorizaţiilor de vânătoare eliberate constituie obligaţia gestionarilor fondurilor de vânătoare. (2) Pentru autorizaţiile de vânătoare pierdute ori deteriorate vânătorul sau organizatorul, după caz, va depune în acest sens, la sediul gestionarului, o declaraţie pe propria răspundere, menţionând în mod obligatoriu rezultatele acţiunii.

91

ART. 48 (1) Dreptul de a vâna al persoanelor înscrise în autorizaţiile de vânătoare se pierde în cazul în care acestea sunt expirate sau prezintă modificări de formă sau de conţinut ori vânătoarea se desfăşoară în afara perioadei legale. (2) Posesorii autorizaţiilor de vânătoare individuale pierd dreptul de a vâna, în afara situaţiei prevăzute la alin. (1), şi în cazul în care aceştia sunt surprinşi în fondul de vânătoare neînsoţiţi de organizatorii înscrişi în autorizaţiile de vânătoare. (3) Posesorul autorizaţiei de vânătoare colectivă de tip A sau tip B pierd dreptul de a vâna, în afara situaţiei prevăzute la alin. (1) şi în cazul în care trag asupra altor specii de faună decât cele înscrise în autorizaţie sau care nu respectă regulile de practicare a vânătorii, ocazie cu care pe autorizaţia de vânătoare, în dreptul vânătorului respectiv, se vor înscrie data şi ora la care acesta a fost exclus de la acţiunea respectivă, precum şi vânatul recoltat până la acel moment.

ART. 49 În situaţiile prevăzute la art. 48 alin. (1) şi (2) agentul constatator are obligaţia să reţină autorizaţiile de vânătoare şi să le predea unităţii emitente, împreună cu o copie a documentului de constatare încheiat la faţa locului.

ART. 50 Autorizaţiile de vânătoare recuperate şi declaraţiile depuse ca urmare a pierderii sau deteriorării acestora constituie documente legale pentru evidenţa modului de realizare a cotelor de recoltă aprobate.

ART. 51 Autorizaţiile de vânătoare completate corespunzător sau, după caz, crotaliile, sunt documente, respectiv mijloace legale în baza cărora se pot transporta exemplarele din speciile de faună sălbatică de interes vânătoresc împuşcate sau capturate.

ART. 52 Arhivarea autorizaţiilor de vânătoare se face separat pe fiecare tip de autorizaţie de vânătoare, iar evidenţa vânatului recoltat (pe autorizaţii, specii şi număr de exemplare) se ţine la zi pe suport electronic şi hârtie.

ART. 53

92

În toate cazurile, vânătoarea se practică în condiţii de etică vânătorească şi de protecţie a vânatului, cu respectarea prevederilor Legii nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 54 Valorificarea vânatului recoltat prin acţiunile de vânătoare se face cu respectarea reglementărilor sanitare veterinare în vigoare.ART. 55 Organizatorii acţiunilor de vânătoare au obligaţia de a instrui participanţii la vânătoare (vânători, gonaşi, candidaţi la permisul de vânătoare etc.) cu privire la regulile de prevenire a accidentelor prevăzute la cap. IV subcap. III.

► Ord 353/2008 ANEXA 1 la regulament

*) Nu se completează în cazul în care titularul autorizaţiei este personal de specialitate al gestionarului, în baza atribuţiilor de serviciu.

NOTĂ:

93

Rubricile autorizaţiei vor fi completate numai cu pixul. Titularul autorizaţiei va fi obligatoriu însoţit în teren de organizator. Autorizaţia expirată, cea cu modificări, cea aflată asupra altei persoane decât titularul, precum şi cea aflată asupra vânătorului neînsoţit de organizator nu sunt valabile, se reţin de către agentul constatator şi se predau unităţii emitente.

Obligaţiile organizatorului: verifică permisul de vânătoare, permisul de armă şi

asigurarea obligatorie; verifică arma de vânătoare şi muniţia din dotarea vânătorului; conduce vânătorul în fondul de vânătoare, îl informează

despre vânat, despre regulile de protecţie a muncii etc. completează după fiecare ieşire rubricile autorizaţiei; imediat după recuperarea vânatului împuşcat aplică crotaliile

şi completează autorizaţia; în situaţii de indisciplină, reţine autorizaţia de vânătoare şi o

predă emitentului; după consumarea autorizaţiei barează spaţiile rămase libere

din tabelul cuprinzând menţiuni cu privire la exercitarea vânătorii.

Obligaţiile vânătorului: la fiecare ieşire în teren, se va prezenta la organizator cu

permisul de armă, permisul de vânătoare, autorizaţia de vânătoare individuală, precum şi cu arma şi muniţia corespunzătoare;

nu iese în fondul de vânătoare decât însoţit de personalul de teren împuternicit/organizator;

nu va trage decât în vânatul bine identificat, prevăzut în autorizaţie, iar în cazul vânătorii de selecţie la cervide, numai în cel indicat de organizator;

la sfârşitul fiecărei zile de vânătoare va cere delegatului desemnat de conducerea gestionarului/organizatorului să completeze autorizaţia de vânătoare cu datele specifice;

nu va încredinţa autorizaţia de vânătoare altor persoane decât delegatului desemnat de conducerea gestionarului/organizatorului pentru completarea cu datele specifice;

în termen de .... zile de la consumarea autorizaţiei, o depune la gestionar.

94

Am luat cunoştinţă. Titular de autorizaţie, ....................... (semnătura)


Vânătorii participanţi vor fi înscrişi şi vor semna pentru instruire şi pentru primirea vânatului în procesul-verbal de mai jos, care face parte integrantă din prezenta autorizaţie.

Am primit autorizaţia şi mă oblig să o returnez în maximum .......... de zile de la epuizare sau expirare.

95

Semnătură organizatorului .................

96

*) Se completează, după caz, cu: vânător sau personal de specialitate ori împuternicit al gestionarului.

NOTĂ:Autorizaţia de vânătoare este valabilă pentru 2 - 5 vânători, inclusiv

organizatorul, dacă acesta este vânător. Coloanele 1 şi 2 din procesul-verbal se completează obligatoriu înainte de începerea acţiunii de vânătoare, iar celelalte date se completează obligatoriu înaintea părăsirii fondului de vânătoare, pentru fiecare zi de vânătoare.

98

Autorizaţia expirată şi cea cu modificări, cea aflată asupra altei persoane decât titularul nu sunt valabile, se reţin de către agentul constatator şi se predau unităţii emitente.


99


METODE DE VÂNĂTOAREce se pot practica în funcţie de tipul autorizaţiei de vânătoare şi speciile

de vânat

Semnificaţia coloanei I din tabelul de mai jos este următoarea: I - Individuală

Specia de vănat

Metoda de vânătoare în funcţie de tipul autorizaţieiLa

pândăLa

vizuină cu câini

La nadă La dibuit

La sărite La goan

ă

I Tip A

I Tip A

I Tip A

I Tip A

I Tip A

Tip B

Tip B

2 3 4 5 6 7 8 9 10

11 12 13

1 Bizam x x2 Capră

neagrăx x

3 Căprior xx

xx

4 Cerb comun

xx

xx

5 Cerb lopătar

xx

xx

6 Câine enot x x x x x7 Dihor

comunx x x

8 Hermelină x x9 Iepuri de

câmpx x x

10

Iepuri de vizuină

x x x

11

Jder x x x x

12

Marmotă x x

13

Mistreţ xx

x x x x

101

14

Muflon x x

15

Nevăstuică x x x

16

Şacal x xx x x xx

x x x x

17

Viezure xx x x

18

Vulpe xx x x x x

19

Becaţină comună

xx

20

Ciocârlia de câmp

x x

21

Cioara grivă

x x x x

22

Cioară de semănătură

x x x x

23

Cocoşelu de munte

xx

x

24

Coţofana x x x

25

Fazan x x x

26

Gaiţa x x x x

27

Găinuşa de baltă

x x

28

Gâsca de vară

xx x

29

Gărliţa mare

xx x

30

Graur x x

31

Guguştiuc x x

32

Lişiţă xx x

33

Porumbel gulerat

x x

34

Porumbel de scorbură

x x

3 Potârniche x x x

102

536

Prepeliţă x

37

Raţă mare xx x x x

38

Raţă mică xx x x

39

Raţă fluierătoare

xx x x

40

Raţă cu cap castaniu

xx x x

41

Raţă moţată

xx x x

42

Raţă sunătoare

xx x x

43

Raţă lingurar

xx x x

44

Raţă suliţar

xx x x

45

Raţă cărăitoare

xx x x

46

Raţă pestriţă

xx x x

47

Raţă cu cap negru

xx x x

48

Sitar de pădure

xx xx x

49

Stăncuţă x x x

50

Sturz de iarnă –cocoşarul

x x

51

Sturz de vâsc

x x

52

Sturz cântător

x x

53

Sturzul viilor

x x

54

Turturică x x

55

Urs* xx

x xx

x x x x

5 Lup* x x x x x x x

103

6 x x57

Pisica sălbatică*

xx

x x x x x x

58

Râs* xx

x x x x

* Pentru situaţiile în care se aprobă recoltarea.

NOTĂ:1. Se marchează cu X metoda de vânătoare admisă, în baza celor 3

tipuri de autorizaţii de vânătoare, pentru specia respectivă.2. Se marchează cu XX metoda de vânătoare admisă a se practica şi

de la apusul până la răsăritul soarelui.

104


105

LEGE nr. 295 din 28 iunie 2004privind regimul armelor şi al muniţiilor

CAPITOL IDispoziţii generale

ART. 1 Domeniul de reglementare (1) Prezenta lege stabileşte categoriile de arme şi muniţii, precum şi condiţiile în care deţinerea, portul, folosirea şi operaţiunile cu aceste arme şi muniţii sunt permise pe teritoriul României. (2) Prevederile prezentei legi nu se aplică operaţiunilor cu arme şi muniţii efectuate de către instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice. ART. 2Definiţii În sensul prezentei legi, definiţiile şi categoriile armelor, muniţiilor, persoanelor şi documentelor sunt:

I. Definiţii generale1. arma - orice obiect sau dispozitiv a cărui funcţionare determină

aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substanţe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori împrăştierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, în măsura în care se regăseşte în una dintre categoriile prevăzute în anexă;

2. arma de foc - orice armă portabilă cu ţeavă care poate arunca, este concepută să arunce sau poate fi transformată să arunce alice, un glonţ ori un proiectil prin acţiunea unui combustibil de propulsie; se consideră că un obiect poate fi transformat pentru a arunca o alice, un glonţ sau un proiectil prin acţiunea unui combustibil de propulsie dacă are aspectul unei arme de foc şi, ca urmare a construcţiei sale sau a materialului din care este confecţionat, poate fi transformat în acest scop; în înţelesul prezentei legi, nu sunt incluse în definiţia armelor de foc armele prevăzute în categoriile D şi E din anexă;

106

3. piesa - orice element sau element de înlocuire special conceput pentru o armă de foc, care este esenţial pentru funcţionarea acesteia, inclusiv o ţeavă, o fremă ori un recuperator de gaze, manşonul mobil sau butoiaşul, cuiul percutor ori închizătorul şi orice dispozitiv conceput sau adaptat pentru a reduce zgomotul provocat de tragerea unui foc de armă;

4. componentă esenţială - mecanismul de închidere, camera cartuşului şi/sau ţeava armelor de foc, care, în calitate de obiecte separate şi în măsura în care sunt funcţionale, sunt incluse în categoria armelor de foc pe care sunt montate sau pentru care sunt concepute să se monteze;

5. muniţia - ansamblu format din tub cartuş, încărcătură de azvârlire, capsă de aprindere şi, după caz, proiectil;

6. operaţiuni cu arme, piese şi muniţii - producerea, confecţionarea, asamblarea, intermedierea, modificarea, prelucrarea, repararea, experimentarea, vânzarea, cumpărarea, închirierea, schimbul, donaţia, comodatul, sponsorizarea, importul, exportul, transportul, tranzitul, transferul, transbordarea, depozitarea, casarea şi distrugerea armelor de foc, a pieselor şi a muniţiilor pentru acestea;

7. uz de armă - executarea tragerii cu o armă;8. urmărire - urmărirea sistematică a armelor de foc şi, atunci când

este posibil, a pieselor şi a muniţiei pentru acestea, de la fabricant până la cumpărător, pentru a sprijini autorităţile competente în procesul de detectare, investigare şi analizare a fabricării ilicite şi a traficului ilicit.

II. Categorii de arme şi muniţii1. arme şi muniţii interzise - armele şi muniţiile prevăzute în

categoria A din anexă, a căror procurare, deţinere, port şi folosire sunt interzise persoanelor fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor publice care au competenţe în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, a unităţilor aflate în subordonarea sau coordonarea acestora, înfiinţate prin acte normative, precum şi a companiilor naţionale şi societăţilor comerciale constituite prin acte normative în vederea producerii acestui tip de armament şi muniţie;

2. arme şi muniţii letale - arme şi muniţii prin a căror utilizare se poate cauza moartea ori rănirea gravă a persoanelor şi care sunt prevăzute în categoria B din anexă;

3. arme şi muniţii neletale - armele şi muniţiile destinate pentru un scop utilitar sau pentru agrement ori autoapărare, confecţionate astfel încât, prin utilizarea lor, să nu se cauzeze moartea persoanelor; sunt asimilate acestei categorii şi armele vechi.

107

III. Clasificarea armelor din punct de vedere al destinaţiei1. arme militare - arme destinate uzului militar;2. arme de apărare şi pază - arme de foc scurte, recunoscute în

condiţiile prevăzute de lege, destinate să asigure apărarea vieţii, integrităţii şi libertăţii persoanelor fizice, precum şi a bunurilor aparţinând persoanelor fizice sau juridice;

3. arme de autoapărare - arme neletale scurte, special confecţionate pentru a împrăştia gaze nocive, iritante, de neutralizare şi proiectile din cauciuc, în scop de autoapărare;

4. arme de tir - arme destinate practicării tirului sportiv, recunoscute în condiţiile prevăzute de lege;

5. arme de vânătoare - arme destinate practicării vânătorii, cu una sau mai multe ţevi, care folosesc muniţie cu glonţ sau/şi cu alice, recunoscute în condiţiile prevăzute de lege;

6. arme utilitare - arme destinate să asigure desfăşurarea corespunzătoare a unor activităţi din domeniile cinematografic, teatral, artistic, sportiv, cultural, industrial, agricol, piscicol, medico-veterinar, al protecţiei mediului şi protecţiei împotriva dăunătorilor, precum şi desfăşurarea de către societăţile specializate de pază şi protecţie a activităţilor de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi a transporturilor de bunuri şi valori, respectiv a activităţilor de protecţie a persoanelor;

7. arme şi dispozitive de agrement - arme şi dispozitive neletale, construite pe principii asemănătoare armelor care nu folosesc muniţii, ce aruncă proiectile nemetalice şi sunt destinate a fi folosite atât în scop recreativ, cât şi în cadrul competiţiilor sportive; sunt incluse în această categorie şi arcurile;

8. replici de arme tip airsoft - replici după arme şi dispozitive militare reale, la scară 1/1, cu mecanism electric, mecanic sau pe bază de gaz neiritant, construite pe principii asemănătoare armelor, care nu folosesc muniţii, ce aruncă proiectile nemetalice;â

9. dispozitive paintball - dispozitive neletale cu mecanism pe bază de gaz sau mecanic, care aruncă proiectile sferice nemetalice umplute cu vopsea;

10. arme de asomare - arme utilitare, folosite pentru imobilizarea animalelor, prin supunerea acestora la un şoc mecanic, în scopul sacrificării ulterioare;

11. arme cu destinaţie industrială - arme de foc utilitare, semiautomate, destinate unui scop industrial de uz civil şi care au aparenţa unei arme de foc automate;

108

12. arme cu tranchilizante - arme utilitare destinate imobilizării animalelor prin injectarea de substanţe tranchilizante;

13. arme de panoplie - arme de foc devenite nefuncţionale ca urmare a dezactivării lor sau datorită gradului avansat de deteriorare, atestate de către un armurier autorizat în condiţiile legii;

14. arme de colecţie - armele destinate a fi piese de muzeu, precum şi armele, aflate sau nu în stare de funcţionare, care constituie rarităţi sau care au valoare istorică, artistică, ştiinţifică ori documentară;

15. arme vechi - arme letale produse până în anul 1899 inclusiv sau reproduceri ale acestora, destinate să fie păstrate în colecţii;

16. arme de recuzită - arme special confecţionate, fabricate sau devenite inofensive ca urmare a modificării lor de către un armurier autorizat, necesare activităţii instituţiilor specializate în domeniul artistic.

IV. Clasificarea armelor din punct de vedere constructiv1. arme cu aer comprimat sau gaze sub presiune - arme care, pentru

aruncarea proiectilului, folosesc forţa de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub presiune aflate într-o butelie recipient;

2. arme de foc scurte - arme de foc a căror ţeavă nu depăşeşte 30 cm sau a căror lungime totală nu depăşeşte 60 cm;

3. arme de foc lungi - arme de foc a căror lungime a ţevii sau lungime totală depăşesc dimensiunile armelor de foc scurte;

4. arme de foc automate - arme de foc care, după fiecare cartuş tras, se reîncarcă automat şi trag o serie de mai multe cartuşe prin apăsarea continuă pe trăgaci;

5. arme de foc semiautomate - arme de foc care, după fiecare cartuş tras, se reîncarcă automat, dar nu pot trage o serie de mai multe cartuşe prin apăsarea continuă pe trăgaci;

6. arme de foc cu repetiţie - arme de foc care, după fiecare foc tras, se reîncarcă manual, prin introducerea pe ţeavă a unui cartuş preluat din încărcător prin intermediul unui mecanism;

7. arme de foc cu o singură lovitură - armă de foc fără încărcător, care este încărcată după fiecare tragere prin introducerea manuală a cartuşului în camera de încărcare sau într-un lăcaş special prevăzut la intrarea în ţeavă;

8. arme albe cu lamă - armă care îndeplineşte următoarele criterii:a) lama este fie solidară cu mânerul, fie echipată cu un sistem ce

îi permite să facă corp comun cu mânerul său;b) are tăiş dublu pe toată lungimea sa;

109

c) lungimea este mai mare de 15 cm;d) lăţimea este mai mare sau egală cu 0,4 cm;e) are un mâner prevăzut cu gardă.

V. Categorii de persoane1. vânător - persoana fizică care a obţinut calitatea de vânător şi

practică vânătoarea, în condiţiile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

2. colecţionar de arme - persoana care deţine ori intenţionează să deţină arme în colecţie şi care a dobândit, în condiţiile legii, un atestat de colecţionar;

3. federaţiile sportive naţionale de specialitate - structuri sportive de interes naţional, constituite, în condiţiile legii, prin asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, care pentru desfăşurarea probelor sportive, conform statului lor, folosesc arme cu destinaţia tir;

4. sportivi de tir - sportivii legitimaţi la cluburi sportive care au dobândit certificat de identitate sportivă, eliberat de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, şi sunt afiliate la federaţiile sportive naţionale de specialitate;

5. sportiv de tir categoria I - sportivul care îndeplineşte în fiecare an baremele cifrice stabilite şi aprobate de federaţiile sportive de specialitate;

6. antrenor de tir - persoana care a absolvit cursurile şcolii de antrenori şi certifică acest fapt prin diplomă sau carnet de antrenor;

7. instructor în poligonul de tragere - persoana care desfăşoară activităţi de instruire, îndrumare şi supraveghere a tragerilor efectuate în poligoanele autorizate şi care a dobândit, în condiţiile legii, un atestat de instructor în poligonul de tragere;

9. armurier - orice persoană fizică sau juridică autorizată, în condiţiile prezentei legi, să desfăşoare una ori mai multe operaţiuni cu arme, piese şi muniţii;

10. intermediar - orice persoană fizică sau juridică, cu excepţia armurierilor, autorizată, în condiţiile prezentei legi, a cărei activitate constă, integral ori parţial, în achiziţionarea, comercializarea sau realizarea de transferuri de arme;

11. rezident al unui stat membru - cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia care îşi exercită dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul unui stat membru,

110

precum şi titularul unui document care atestă dreptul de rezidenţă al acestuia pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.

VI. Tipuri de documente1. permis de armă - documentul emis, în condiţiile legii, de

autoritatea competentă, prin care o persoană fizică dovedeşte dreptul de a deţine şi, după caz, de a purta şi folosi arme letale sau arme neletale supuse autorizării, ale căror tip, marcă, serie şi calibru sunt înscrise în acest document, precum şi muniţia aferentă;

2. paşaport european pentru arme de foc - documentul emis la cerere, în condiţiile legii, de autoritatea competentă, care conferă titularului dreptul de a circula pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene împreună cu armele înscrise în acest document, numai în măsura în care deţinerea, portul şi folosirea acestor arme este permisă în statul în care urmează să călătorească sau, după caz, dacă este autorizat de autorităţile competente ale acelui stat să introducă pe teritoriul său armele respective;

3. certificat de deţinător - documentul emis, în condiţiile legii, de autoritatea competentă, prin care se dovedeşte faptul că titularul acestuia a îndeplinit procedura legală de înregistrare a armelor neletale la această autoritate, cu excepţia armelor neletale supuse autorizării;

4. ordin de serviciu - documentul eliberat de persoana juridică autorizată să deţină şi să folosească arme, prin care se acordă persoanei angajate pe bază de contract de muncă, precum şi studenţilor de la instituţiile de învăţământ superior cu profil cinegetic dreptul de a purta şi folosi arma şi muniţia corespunzătoare, înscrise în acest document, în timpul şi pentru executarea sarcinilor de serviciu;

5. permis de transfer al armelor - document eliberat de autorităţile române competente, prin care se permite efectuarea unei operaţiuni de transfer de arme şi muniţii de pe teritoriul României către un stat membru al Uniunii Europene;

6. autorizaţie de transfer fără acord prealabil - documentul eliberat de autorităţile competente române ori ale unui stat membru al Uniunii Europene de expediţie, prin care se permite unui armurier sau intermediar să efectueze, pentru o anumită perioadă de timp, operaţiuni de transfer al armelor, pieselor şi muniţiilor către un armurier sau intermediar stabilit într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în care nu este necesar un acord prealabil al autorităţilor competente pentru fiecare operaţiune sau, după caz, pentru tipurile de arme care fac obiectul transferului;

111

7. acord prealabil - documentul eliberat de autorităţile competente române, prin care se permite efectuarea unei operaţiuni de transfer al armelor şi muniţiilor pe teritoriul României, ori de către statul membru al Uniunii Europene de destinaţie, prin care se permite efectuarea unei operaţiuni de transfer al armelor, pieselor şi muniţiilor pe teritoriul său;

8. aviz de import/export - documentul eliberat de autorităţile române competente, prin care se permite efectuarea unei operaţiuni de transfer al armelor, pieselor şi muniţiilor pe/de pe teritoriul României dintr-un/către un stat care nu este membru al Uniunii Europene. ART. 3 Autoritatea competentă Poliţia Română este autoritatea competentă care exercită controlul privind deţinerea, portul şi folosirea armelor, pieselor şi muniţiilor, precum şi cu privire la operaţiunile cu arme şi muniţii, în condiţiile prezentei legi.ART. 4 Aspecte generale privind regimul armelor (1) Armele din categoria A din anexă pot fi deţinute şi folosite numai de către instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. (2) Armele letale din categoria B din anexă pot fi deţinute sau, după caz, purtate şi folosite de persoanele fizice numai în baza permisului de armă, iar de către persoanele juridice pot fi deţinute şi folosite numai în baza autorizaţiei eliberate în condiţiile prezentei legi. (3) Armele neletale din categoriile C şi D din anexă pot fi deţinute şi, după caz, purtate şi folosite de persoane fizice sau juridice, cu condiţia îndeplinirii procedurilor de înregistrare ori autorizare a acestora, după caz, la/de către autorităţile competente, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. (4) Armele şi dispozitivele neletale din categoria E din anexă pot fi deţinute şi, după caz, purtate şi folosite de către persoanele fizice şi juridice, fără îndeplinirea procedurilor de înregistrare sau autorizare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. (5) Forma şi conţinutul documentelor emise în temeiul prezentei legi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (6) Evidenţa posesorilor de arme din categoriile B, C şi D din anexă, a armelor deţinute de aceştia, precum şi a documentelor prin care se acordă dreptul de a le deţine, purta şi folosi se ţine de către inspectoratele judeţene de poliţie şi de către Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, care au eliberat aceste documente.

112

ART. 5Regimul armelor militare şi al unor dispozitive destinate armelor letale (1) Regimul deţinerii, portului, utilizării şi operaţiunilor cu arme şi dispozitive militare se stabileşte prin legi speciale. (2) Este interzisă procurarea, deţinerea, portul, utilizarea, importul, exportul şi comercializarea de către persoane fizice sau juridice, cu excepţia instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, a următoarelor sisteme şi dispozitive destinate armelor:

a) sisteme de ochire care funcţionează pe principiul laser;b) sisteme de ochire pe timp de noapte;c) dispozitive destinate sau adaptate diminuării zgomotului cauzat

prin arderea unei încărcături.

ART. 6Condiţii generale privind deţinerea armelor (1) Orice persoană fizică sau juridică care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege are dreptul să deţină la domiciliul, reşedinţa, sediul sau punctul de lucru arme şi muniţii. (2) Persoanele fizice şi juridice care au dreptul să deţină, să poarte, să folosească sau, după caz, să desfăşoare operaţiuni cu arme din categoriile B, C şi D din anexă, piese şi muniţii corespunzătoare sunt obligate să permită controlul armelor, pieselor şi muniţiilor deţinute, la solicitarea organelor de poliţie şi să asigure securitatea acestora. Condiţiile de asigurare a securităţii acestor arme se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (3) Armele pentru care s-a acordat doar dreptul de deţinere pot fi transferate de proprietarul lor în alt spaţiu decât cel menţionat în documente numai cu acordul scris al poliţiei, în conformitate cu procedura care va fi reglementată prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 7Principalele obligaţii ale deţinătorilor armelor (1) Deţinătorii armelor letale sau neletale sunt obligaţi să anunţe de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore, cel mai apropiat organ de poliţie despre dispariţia, pierderea sau furtul acestor arme. (2) Este interzisă înstrăinarea de către titular a autorizaţiei de procurare a armei, a certificatului de deţinător şi a permisului de armă, cu excepţia situaţiei în care documentul este depus la organul de poliţie competent.

113

ART. 8Regimul juridic al armelor deţinute ilegal sau al căror deţinător nu este cunoscut ori a decedat

1) Persoana care ia cunoştinţă despre existenţa unei arme militare, a unei arme letale, a unei arme neletale ori a muniţiilor deţinute ilegal, pierdute sau abandonate, este obligată să anunţe de îndată cel mai apropiat organ de poliţie.

2) Persoana care găseşte o armă militară, o armă letală, o armă neletală ori muniţii este obligată să le predea sau să anunţe de îndată cel mai apropiat organ de poliţie.

3) Rudele sau persoanele care locuiesc împreună cu o persoană ce deţine în mod legal arme ori muniţii au obligaţia ca, în cazul în care deţinătorul a decedat sau este declarat dispărut, să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie şi să depună armele şi muniţiile respective la cel mai apropiat armurier, în termen de 15 zile de la data decesului ori, după caz, a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de declarare a dispariţiei.

CAPITOL IIProcurarea, înstrăinarea, deţinerea, portul şi folosirea

armelor şi muniţiilor de către persoanele fizice

► SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale

ART. 9Dreptul de procurare, deţinere, port şi folosire a armelor şi muniţiei Persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pot procura, deţine, purta şi folosi arme letale şi arme neletale, precum şi muniţia corespunzătoare acestora. ART. 10Condiţii generale privind exercitarea dreptului de procurare, respectiv deţinere, port şi folosire a armelor

(1) Dreptul de procurare, de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor letale se dobândeşte de la data emiterii de către

114

autorităţile competente a autorizaţiei de procurare a armei sau, după caz, a permisului de armă.

(2) Dreptul de procurare, de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor neletale supuse autorizării se dobândeşte de la data emiterii de către autorităţile competente a autorizaţiei de procurare a armei şi, după caz, a permisului de armă.

(3) Armele neletale supuse notificării prealabile pot fi deţinute, purtate şi folosite numai după ce acestea au fost înregistrate la autorităţile competente, în condiţiile prezentei legi. ART. 11Documente care atestă dreptul de procurare, respectiv deţinere, port şi folosire a armelor

(1) Autorizaţia de procurare a armei, permisul de armă, atestatul de colecţionar, autorizaţia temporară de transport şi folosire a armei, certificatul de deţinător şi paşaportul european pentru arme de foc se eliberează de către Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, inspectoratele judeţene de poliţie în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa solicitantul, precum şi de către Inspectoratul General al Poliţiei Române.

(2) Condiţiile, precum şi procedura de eliberare a atestatului de colecţionar se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 12 Obligaţii generale ale titularului autorizaţiei de procurare a armelor sau al permisului de armă Titularul autorizaţiei de procurare a armelor sau, după caz, al permisului de armă este obligat să anunţe organul de poliţie competent teritorial, în termen de 10 zile de la data când s-a ivit unul dintre următoarele evenimente:

a) au intervenit orice fel de schimbări care necesită modificarea unor menţiuni corespunzătoare din conţinutul documentului;

b) au fost folosite în întregime spaţiile destinate vizelor şi menţiunilor din permisul de armă.

115

► SECŢIUNEA a 2-a,Condiţii cu privire la procurarea şi înstrăinarea armelor letale, precum şi a muniţiei aferente, de către persoanele fizice de cetăţenie română

ART. 13Categoriile de persoane fizice care pot fi autorizate să procure

arme letale(1) Persoanele fizice de cetăţenie română cu domiciliul sau reşedinţa în

România, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) pot fi autorizate, la cerere, să procure arme letale.

(2) Armele de apărare şi pază pot fi procurate numai de către următoarele categorii de persoane:

a) demnitarii, magistraţii, diplomaţii, militarii şi poliţiştii, pe perioada cât sunt în activitate şi după încetarea activităţii, pensionare, trecerea în rezervă sau retragere, după caz, cu excepţia situaţiei în care aceştia şi-au pierdut calitatea din motive imputabile lor;

b) persoanele prevăzute de lege, care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, pe perioada în care au această calitate, cu excepţia personalului de pază din cadrul societăţilor specializate de pază;

c) persoanele incluse în programe de protecţie a martorilor, pe perioada în care au această calitate.

(3) Vânătorii pot procura arme de vânătoare, precum şi arme de tir, numai din categoria armelor lungi.

(4) Sportivii de tir categoria I ori membri ai loturilor naţionale sau olimpice, pe perioada cât sunt în activitate, precum şi antrenorii şi instruc-torii în poligonul de tragere pot procura numai arme de tir, cu excepţia situ-aţiei în care aceştia şi-au pierdut calitatea din motive imputabile lor.

(5) Colecţionarii de arme pot procura numai arme de colecţie, cu excepţia celor prevăzute în categoria B pct. 7 din anexă, proiectate după anul 1945, în condiţiile stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

ART. 14Condiţii de acordare a autorizaţiei de procurare a armelor letale

(1) Autorizaţia de procurare a armelor letale se acordă persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (2) - (5), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a) au împlinit vârsta de 18 ani;

116

b) deţin calitatea impusă de lege, atestată prin prezentarea unor documente stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, în funcţie de destinaţia armelor;

c) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de un an pentru infracţiuni comise cu intenţie ori pentru infracţiuni prevăzute de prezenta lege, cu excepţia cazurilor în care a intervenit amnistia sau reabilitarea;

d) nu sunt învinuite sau inculpate în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie, prevăzute de Codul penal, partea specială, titlurile I-III, art. 239, 264, 266-272, 279-281, 317-322, titlurile X şi XI, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu modificările ulterioare, precum şi de prezenta lege;

e) sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical pentru a deţine şi folosi arme şi muniţii;

f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor, conform datelor şi informaţiilor existente la organele competente;

g) au absolvit un curs de instruire teoretică şi practică, organizat de o persoană juridică autorizată pentru această activitate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

h) nu le-a fost anulat în ultimii 2 ani dreptul de procurare, deţinere sau, după caz, port şi folosire a armelor letale ori a armelor neletale supuse autorizării, cu excepţia situaţiilor în care măsura anulării s-a dispus ca urmare a pierderii calităţii prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5);

117

i) nu au pierdut sau nu le-au fost sustrase în ultimii 5 ani arme letale sau arme neletale supuse autorizării, din motive imputabile lor, procurate în condiţiile prezentei legi.

(2) Cererea de eliberare a autorizaţiei de procurare a armelor se depune de către solicitant la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau la inspectoratul judeţean de poliţie în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa. Cererea se soluţionează în termen de maximum 45 de zile, în cazul primei autorizări, şi în termen de maximum 30 de zile, în cazul autorizărilor ulterioare.

(3) Dacă autoritatea competentă cu soluţionarea cererii constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), solicitantului i se refuză autorizarea de procurare a armei şi i se comunică, în scris, în termenul prevăzut la alin. (2), soluţia adoptată, precum şi motivele care au stat la baza acesteia.

(4) Soluţia prevăzută la alin. (3) este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi poate fi atacată în termen de 15 zile de la data la care a fost adusă la cunoştinţa solicitantului. ART. 15 Cantitatea de arme pentru care se poate acorda autorizaţia de procurare

(2) Persoanele prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5), care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1), pot fi autorizate să procure arme, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 23 în ceea ce priveşte scopul pentru care solicită autorizarea, după cum urmează:

a) cel mult două arme de apărare şi pază;b) un număr nelimitat de arme, dintre cele prevăzute la art. 13 alin.

(3)-(5), din România şi cel mult câte două arme din afara teritoriului României, pentru fiecare călătorie a solicitantului.

(3) Persoanele prevăzute la art. 13 alin. (3)-(5) pot procura din afara teritoriului României arme corespunzătoare categoriei din care fac parte, într-o cantitate mai mare decât cea prevăzută la alin. (1) lit. b), numai prin intermediul armurierilor şi intermediarilor autorizaţi să comer-cializeze arme.ART. 16Valabilitatea autorizaţiei de procurare a armelor

(1) Autorizaţia de procurare a armelor se eliberează cu o valabilitate de 90 de zile, care poate fi prelungită de către autoritatea care a

118

emis-o, pentru motive temeinice, pentru o nouă perioadă de până la 90 de zile.

(2) Dacă titularul autorizaţiei de procurare a armelor nu a procurat armele la sfârşitul celor două perioade de câte 90 de zile, prevăzute la alin. (1), poate solicita, în scris, acordarea unei noi autorizaţii de procurare a armelor, fără a mai fi necesar să facă dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a), g) şi i). ART. 17Condiţiile exercitării dreptului conferit prin autorizaţia de procurare a armelor

(1) Titularul autorizaţiei de procurare a armelor poate procura, în termenul de valabilitate a acesteia, tipul de armă şi cantitatea de muniţie înscrise în document de la orice armurier şi intermediar autorizat să comercializeze în România arme, precum şi de la orice persoană autorizată din afara teritoriului României, care comercializează în condiţiile legii din ţara în care se află arme din această categorie.

(2) Procurarea armelor prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5) se poate realiza prin cumpărare, donaţie, moştenire, sponsorizare, închiriere sau comodat.

(3) Armele deţinute de persoanele fizice pot fi închiriate sau date în comodat numai prin intermediul unui armurier.

(4) Cumpărarea armelor de la altă persoană fizică sau juridică se poate face numai prin intermediul unui armurier ori intermediar dintre cei prevăzuţi la alin. (1).

(5) Modalitatea de procurare de către persoanele fizice a armelor letale şi a armelor neletale supuse autorizării, precum şi a muniţiei corespunzătoare acestora prin mijloace de comunicare la distanţă se stabileşte în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 18Pierderea dreptului de procurare a armelor

Dreptul de procurare a armelor se pierde, iar autorizaţia de procurare a armelor se retrage de către organul care a eliberat-o dacă titularul nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b)-f) şi i). ART. 19

Procedura de acordare a autorizaţiei de procurare a armelor

119

Procedura de acordare a autorizaţiei de procurare a armelor se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 20Modalităţi specifice de procurare a armelor în cazul unor categorii speciale de persoane

(1) Persoanele prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. a) şi b) pot procura arme de apărare şi pază şi de la instituţiile în care sunt încadrate ori, după caz, le pot primi în dar sau ca recompensă, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei respective.

(2) Persoanele incluse într-un program de protecţie a martorilor pot procura arme de apărare şi pază numai prin intermediul Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 14 alin. (1). ART. 21 Vânzarea armelor letale

Persoanele care deţin arme letale procurate în condiţiile prezentei legi le pot vinde numai prin intermediul armurierilor sau intermediarilor autorizaţi să comercializeze astfel de arme. ► SECŢIUNEA a 3-aCondiţii cu privire la deţinerea, portul şi utilizarea armelor letale, precum şi a muniţiei aferente de către persoanele fizice de cetăţenie română

Dispoziţii generale

ART. 22Solicitarea acordării permisului de armă şi a înscrierii armei în permisul de armă

(1)Persoana care a procurat, în condiţiile legii, arme letale are obligaţia ca, în termen de 3 zile lucrătoare de la data procurării, să se prezinte la organul de poliţie care a eliberat autorizaţia de procurare, în vederea solicitării acordării permisului de armă sau, după caz, pentru înscrierea armei în permisul de armă al cărui titular este deţinătorul.

120

(2) În cazul în care arma a fost procurată din afara teritoriului României, termenul prevăzut la alin. (1) este de maximum 15 zile lucrătoare de la data achiziţiei, dovedită prin actul de provenienţă.

(3) Deţinătorul armei are obligaţia să prezinte la solicitarea organului de poliţie competent fiecare armă cu ţeava ghintuită, împreună cu câte 5 cartuşe corespunzătoare calibrului fiecărei arme, în vederea înregistrării proiectilului şi a tubului-martor în evidenţele operative ale Inspectoratului General al Poliţiei Române. Procedura operaţiunii de înregistrare a proiectilului şi a tubului-martor se stabileşte în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

ART. 23Acordarea dreptului de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armei

(1) În funcţie de scopul pentru care a solicitat autorizarea procurării armei, autorităţile competente pot acorda solicitantului dreptul de deţinere sau, după caz, de port sau folosire a armei procurate, făcând menţiune, în mod expres, despre aceasta în conţinutul permisului de armă.

(2) Dreptul de deţinere a armei se poate acorda numai pentru armele de vânătoare, de tir, de colecţie sau de autoapărare şi conferă titularului posibilitatea de a păstra arma la domiciliul sau reşedinţa înscrisă în documentul de identitate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Dreptul de a purta şi folosi arme se poate acorda numai pentru armele de apărare şi pază, de vânătoare şi de tir şi conferă titularului posibilitatea de a purta asupra sa arma şi de a o folosi în scopul pentru care a fost autorizată procurarea acesteia, precum şi în caz de legitimă apărare sau stare de necesitate, în condiţiile prezentei legi. ART. 24Cantitatea de arme pentru care se poate acorda dreptul de deţinere şi, după caz, de port şi folosire

(1) Dreptul de deţinere se poate acorda pentru un număr nelimitat de arme de vânătoare, de tir sau de colecţie.

(2) Dreptul de a purta şi folosi arme se poate acorda solicitantului, în condiţiile prezentei legi, după cum urmează:

a. pentru două arme de apărare şi pază;b. pentru un număr nelimitat de arme de vânătoare;c. pentru un număr nelimitat de arme de tir.

121

ART. 25Valabilitatea permisului de armă

(1) Permisul de armă are o valabilitate de 5 ani, termen care se calculează de la data eliberării sau, după caz, de la data ultimei prelungiri.

(2) În vederea prelungirii valabilităţii permisului de armă, titularul acestuia este obligat să se prezinte înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) la structura de poliţie competentă în a cărei rază de competenţă teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa cu armele înscrise în permis, precum şi cu documentele stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Valabilitatea permisului de armă se prelungeşte de către autoritatea competentă pentru o perioadă de 5 ani, dacă titularul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c)-f), h) şi i), iar armele destinate folosirii în condiţiile prezentei legi au efectuată inspecţia tehnică periodică.

(4) Permisul de armă conferă titularului drepturile prevăzute de lege şi după radierea din acesta a armelor înstrăinate prin vânzare, donaţie, închiriere sau comodat, până la expirarea termenului de valabilitate.

Regimul dreptului de deţinere a armelor letale

ART. 26Condiţiile exercitării dreptului de deţinere a armelor

(1) Titularul dreptului de deţinere a armelor letale are obligaţia să păstreze armele şi muniţiile înscrise în permisul de armă, asigurate astfel încât să nu permită accesul la ele al persoanelor neautorizate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Titularul dreptului de deţinere a armelor poate fi autorizat de către organul de poliţie competent teritorial, la cerere, să scoată armele deţinute în condiţiile legii din incinta locului unde acestea sunt păstrate, în următoarele situaţii:

a) cu ocazia depunerii armelor la un armurier;b) cu ocazia schimbării locului unde sunt păstrate armele.

(3) În autorizaţia prevăzută la alin. (2) se menţionează perioada în care armele urmează să fie transportate în afara locului unde sunt păstrate, motivul pentru care acestea se transportă, traseul utilizat, destinaţia şi condiţiile în care trebuie asigurată arma în timpul transportului.

(4) În cazul în care armele sunt scoase din incinta locului unde sunt păstrate, în vederea prezentării acestora la organele competente cu

122

ocazia prelungirii valabilităţii permisului de armă, nu mai este necesară obţinerea prealabilă a autorizaţiei prevăzute la alin. (2).

ART. 27Autorizarea folosirii armelor care fac obiectul dreptului de deţinere

(1) Titularul dreptului de deţinere a unei arme letale poate fi autorizat, la cerere, de către structura de poliţie competentă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa să folosească într-un poligon autorizat, în condiţiile legii, armele de vânătoare, de tir ori de colecţie.

(2) Colecţionarii de arme pot fi autorizaţi să folosească, în condiţiile legii, armele deţinute în colecţie cu ocazia unor manifestări culturale, artistice sau istorice.

(3) Autorizarea prevăzută la alin. (1) şi (2) se referă la scopul pentru care s-a solicitat aceasta, traseul utilizat pentru transportul armelor, locul unde urmează a fi folosită arma şi termenul de valabilitate a autorizaţiei temporare de transport şi folosire a armei.

(4) Titularii dreptului de deţinere pot folosi o armă dintre cele deţinute, menţionată în mod expres în permisul de armă, numai în locul unde se află arma deţinută sau colecţia, în caz de legitimă apărare. În cazul în care titularul dreptului de deţinere a făcut uz de armă, are obligaţia să acţioneze în condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) şi (2).

(5) Procedura de acordare a autorizaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabileşte prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi.

(6) Armele pentru care s-a obţinut dreptul de deţinere nu pot fi încredinţate de către posesorii acestora altor persoane, cu excepţia situaţiilor când armele se găsesc într-un poligon autorizat.

ART. 28Anularea şi suspendarea dreptului de deţinere a armelor

(1) Dreptul de deţinere a armelor se anulează dacă titularul se află în una dintre următoarele situaţii:

a) nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c), e) şi f);

b) nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 25 alin. (1) pentru prelungirea valabilităţii permisului de armă;

c) a decedat sau a fost declarat dispărut prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

123

d) a săvârşit într-o perioadă de 2 ani două contravenţii prevăzute de prezenta lege sau o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a anulării dreptului de deţinere ori, după caz, de port şi folosire a armelor;

e) a folosit armele deţinute fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 27 alin. (1), (2) şi (4);

f) a pierdut din motive imputabile lui calitatea prevăzută la art. 13 alin. (3) şi (4) sau nu mai are calitatea prevăzută la art. 13 alin. (5), care a condiţionat acordarea dreptului de deţinere a armelor;

g) a pierdut armele sau acestea i-au fost sustrase în împrejurări imputabile acestuia;

h) se constată că, la data acordării permisului de armă, nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru deţinerea armelor;

i) se constată că dreptul de deţinere a armelor s-a acordat pe baza unor documente sau informaţii false.

(2) Dreptul de deţinere a armelor se suspendă în următoarele situaţii:a) titularul dreptului nu mai îndeplineşte condiţia

prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. d);b) titularului i s-a anulat calitatea prevăzută la art. 13

alin. (3) sau (4), care a condiţionat acordarea dreptului de deţinere, dar acesta a recurs la căile de atac prevăzute de lege pentru redobândirea acestei calităţi şi în cauză nu există o soluţie definitivă şi irevocabilă;

c) titularul a săvârşit o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a suspendării dreptului de deţinere a armelor.

(3) În cazul în care persoana se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2), organul de poliţie competent retrage permisul de armă, iar titularul este obligat să facă dovada faptului că a depus armele la un armurier autorizat, cu excepţia situaţiei în care armele se ridică de către organele de poliţie.

ART. 29Aplicarea măsurii de suspendare sau anulare a permisului de armă

124

(1) Constatarea situaţiilor prevăzute la art. 28 se face de către organele de poliţie competente, care iau măsura suspendării sau, după caz, anulării permisului de armă.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se comunică, în scris, titularului dreptului de deţinere sau, după caz, rudelor ori persoanelor care locuiau împreună cu acesta, în situaţia prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c).

(3) Măsura prevăzută la alin. (1) este supusă controlului judecătoresc, potrivit, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 30Efectele aplicării măsurii de suspendare sau anulare a permisului de armă

Deţinătorul armelor este obligat ca, în termen de 10 zile de la data la care i-a fost adusă la cunoştinţă măsura prevăzută la art. 29 alin. (1), să depună armele la un armurier autorizat, în vederea înstrăinării sau depozitării, cu excepţia situaţiilor în care acestea sunt ridicate de organul de poliţie competent. Exercitarea căilor de atac prevăzute de lege împotriva măsurii de anulare a dreptului de deţinere a armelor de către persoana care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 28 alin. (1) nu suspendă obligaţia persoanei de a depune armele la un armurier autorizat.

Regimul dreptului de port şi folosire a armelor letale ART. 31Condiţiile de păstrare şi port ale armelor letale

(1) Titularul dreptului de a purta şi folosi arme letale are obligaţia de a păstra arma şi muniţia înscrisă în permisul de armă în condiţii de securitate, astfel încât să nu permită accesul la acestea al persoanelor neautorizate.

(2) Păstrarea armei şi muniţiei prevăzute la alin. (1) la domiciliul sau reşedinţa deţinătorului se face în locuri special destinate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Arma de apărare şi pază poate fi purtată numai de către titularul permisului, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) trebuie să fie asigurată şi să nu fie armată;b) să nu prezinte defecţiuni, cu excepţia situaţiei în care este

transportată la armurier;

125

c) trebuie să stea în permanenţă introdusă în toc şi ascunsă vederii, cu excepţia situaţiilor în care persoana este autorizată, potrivit legii, să o utilizeze;

d) să se afle în permanenţă numai asupra sa şi să nu fie înmânată, sub nicio formă, altor persoane, cu excepţia armurierilor, intermediarilor, organelor de poliţie competente, precum şi personalului abilitat prin lege să păstreze şi să asigure securitatea temporară a armelor, la intrarea în instituţiile publice, în mijloacele de transport naval sau aerian, precum şi în alte locuri unde portul armei este interzis prin lege;

e) deţinătorul să nu se afle sub influenţa băuturilor alcoolice, produselor sau substanţelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în stare avansată de oboseală sau să nu sufere de afecţiuni temporare, de natură să genereze o stare de pericol, în condiţiile în care poartă arma asupra sa.

ART. 32Limitele exercitării uzului de armă

(1) Titularii dreptului de a purta şi folosi armele de apărare şi pază pot face uz de armă numai în poligoanele autorizate în condiţiile prezentei legi sau în caz de legitimă apărare ori stare de necesitate.

(2) Folosirea armelor de apărare şi pază în poligoanele autorizate se poate face numai în condiţiile stabilite prin regulamentele de ordine interioară ale acestora. ART. 33Obligaţii în cazul efectuării uzului de armă

(1) Persoana care a făcut uz de armă este obligată să acţioneze imediat pentru a se acorda primul ajutor şi asistenţă medicală persoanelor rănite.

(2) Persoana care a făcut uz de armă este obligată să anunţe de îndată cel mai apropiat organ de poliţie, indiferent dacă au rezultat sau nu victime ori pagube materiale.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), precum şi în cea prevăzută la art. 27 alin. (4), organul de poliţie sesizat are obligaţia să efectueze cercetarea la faţa locului şi a circumstanţelor în care s-a produs evenimentul. Arma care a fost folosită rămâne în custodia organului de poliţie care desfăşoară cercetarea, până la încheierea acesteia.

126

(4) Prevederile alin. (2) şi (3) nu se aplică în cazul în care s-a făcut uz de armă, în condiţiile prevăzute la art. 32 alin. (2), cu excepţia situaţiei în care, în urma folosirii armei, au rezultat victime umane.

ART. 34

Păstrarea, portul şi folosirea armelor letale de către persoanele incluse într-un program de protecţie a martorilor

Persoanele incluse într-un program de protecţie a martorilor pot păstra, purta şi folosi armele înscrise în permisul de armă numai în condiţiile stabilite în protocolul de protecţie, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 31-33. ART. 35

Acordarea dreptului de port şi folosire a armelor de vânătoare(1) Dreptul de a purta şi folosi armele de vânătoare se acordă, în

condiţiile prezentei legi, persoanelor care deţin permis de vânătoare eliberat de autorităţile române.

(2) Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare are obligaţia de a păstra armele înscrise în permisul de armă în condiţiile prevăzute la art. 31 alin. (1) şi (2). ART. 36

Transportul şi portul armelor de vânătoare(1) Transportul armelor de vânătoare, pentru care s-a acordat

deţinătorului dreptul de a le purta şi folosi, de la domiciliul sau reşedinţa acestuia la locul unde urmează să se desfăşoare vânătoarea potrivit legii se face în următoarele condiţii:

a) armele trebuie ţinute în toc sau husă, asigurate şi neîncărcate cu muniţie;

b) să fie îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 31 alin. (3) lit. b), d) şi e).

(2) Portul armelor de vânătoare în locul destinat vânătorii se face în următoarele condiţii:

a) arma poate fi încărcată, cu condiţia ca, după încărcare, să fie asigurată şi purtată astfel încât să nu prezinte pericolul producerii unor accidente;

b) să fie îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 31 alin. (3) lit. b) şi e);

127

c) arma să se afle în permanenţă numai asupra persoanei care o deţine în mod legal şi să nu fie înmânată sub nicio formă altor persoane, cu excepţia vânătorilor.

ART. 37Uzul de armă de vânătoare

(1) Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare poate face uz de arma înscrisă în permisul de armă numai asupra vânatului pentru care a fost autorizat în condiţiile, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru antrenament, în poligoanele autorizate în condiţiile legii.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), armele de vânătoare pot fi folosite şi în caz de legitimă apărare, stare de necesitate ori caz fortuit, în condiţiile legii.

ART. 38Înstrăinarea temporară a armelor de vânătoare

(1) Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare poate încredinţa unei alte persoane autorizate pentru portul şi folosirea unor astfel de arme una sau mai multe dintre acestea, precum şi muniţia aferentă, în limitele prevăzute de lege, în vederea utilizării la vânătoare.

(2) Se interzice lăsarea armei în gaj sau în alte forme de garanţie.

ART. 39Acordarea dreptului de port şi folosire a armelor de tir

(1) Dreptul de a purta şi folosi arme de tir se acordă, în condiţiile prezentei legi, numai sportivilor de tir categoria I ori membri ai loturilor naţionale sau olimpice, pe perioada cât sunt în activitate, precum şi antrenorilor şi instructorilor în poligonul de tragere.

(2) Sportivii de tir prevăzuţi la alin. (1) pot purta şi folosi arme de tir numai din categoria celor utilizate în probele sportive pentru care au obţinut clasificarea sau calificarea.

(3) Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de tir are obligaţia de a păstra armele înscrise în permisul de armă, în condiţiile prevăzute de lege pentru titularul dreptului de deţinere a acestor arme.

ART. 40Transportul, portul şi folosirea armelor de tir

128

(1) Transportul armelor de tir pentru care s-a acordat deţinătorului dreptul de a le purta şi folosi, de la domiciliul sau reşedinţa acestuia la locurile de antrenament sau unde urmează să se desfăşoare concursul de tir, se face în următoarele condiţii:

a) armele trebuie ţinute în husă sau, după caz, în cutie, neîncărcate cu muniţie şi asigurate împotriva pierderii ori sustragerii;

b) să fie îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 31 alin. ( 3) lit. b), d) şi e).

(2) Portul şi utilizarea armelor de tir în incinta locurilor prevăzute la alin. (1) se fac în condiţiile stabilite prin regulamentele de ordine interioară ale acestor locuri. ART. 41Portul şi folosirea armelor de către persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice Condiţiile în care persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice pot purta şi folosi arme letale, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se stabilesc prin legile speciale care reglementează atribuţiile acestora.

Regimul procurării şi deţinerii muniţiei aferente armelor letale de către persoanele fizice ART. 42Procurarea muniţiei de către titularii dreptului de port şi folosire a armelor letale

(1) Titularii dreptului de a purta şi folosi arme de apărare şi pază, de vânătoare sau de tir pot procura de la armurierii autorizaţi numai muniţia aferentă armelor înscrise în permisul de armă.

(2) Cantitatea de muniţie care poate fi deţinută de persoanele prevăzute la alin. (1) se înscrie în permisul de armă de către organul de poliţie care eliberează acest document, după cum urmează:

a) pentru armele de apărare şi pază, cel mult 50 de cartuşe cu glonţ şi 50 de cartuşe fără proiectil, pentru câte o singură armă de fiecare calibru;

b) pentru armele de vânătoare, cel mult 300 de cartuşe pentru câte o singură armă de fiecare calibru, dintre cele pentru care are dreptul de port şi folosire;

129

c) pentru armele de tir, cel mult 500 de cartuşe pentru fiecare armă pentru care are dreptul de port şi folosire.

(3) Persoanele care deţin arme de apărare şi pază pot purta asupra lor, în afara domiciliului sau reşedinţei unde este depozitată muniţia, cel mult 12 cartuşe.

(4) Este interzisă comercializarea sau înstrăinarea sub altă formă, precum şi deţinerea ori utilizarea de muniţie expirată sau degradată care, prin păstrare sau folosire, ar putea pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor.ART. 43Procurarea muniţiei de către colecţionarii de arme

(1) Colecţionarii de arme pot procura şi deţine, numai la locul unde se află colecţia de arme, cel mult 25 de cartuşe cu proiectil şi 50 de cartuşe fără proiectil, pentru o armă lungă sau pentru o armă scurtă dintre cele prevăzute la categoria B pct. 7 din anexă, proiectate până în anul 1945 inclusiv, în condiţiile prevăzute la art. 27 alin. (4).

(2) Înscrierea menţiunilor corespunzătoare în permisul de armă cu privire la deţinerea muniţiei prevăzute la alin. (1) se face de către organul de poliţie competent, la cererea colecţionarului.

Suspendarea, revocarea şi anularea dreptului de port şi folosire a armelor letale şi a muniţiilor ART. 44Suspendarea dreptului de port şi folosire a armelor letale

(1) Suspendarea dreptului de port şi folosire a armelor letale se dispune de către organele competente în următoarele situaţii:

a) titularul dreptului nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. d);

b) titularului i s-a anulat calitatea prevăzută la art. 13 alin. (2)-(4), dar acesta a contestat această măsură prin recurgerea la căile de atac prevăzute de lege şi în cauză nu există o soluţie definitivă şi irevocabilă;

c) a săvârşit o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a suspendării dreptului de port şi folosire a armelor.

130

(2) Suspendarea dreptului de port şi folosire a armelor se dispune pentru întreaga perioadă în care persoana se află în oricare dintre situaţiile prevăzute la alin. (1).

(3) Pe perioada suspendării dreptului de port şi folosire a armelor, permisul de armă se retrage de către organul de poliţie care a dispus măsura, iar armele şi întreaga cantitate de muniţie deţinute se depun, de îndată, la un armurier autorizat în acest sens, cu excepţia situaţiei în care acestea se ridică de către organele de poliţie.

(4) Suspendarea încetează de la data la care titularul dreptului de port şi folosire a armelor nu se mai află în situaţiile prevăzute la alin. (1), iar permisul de armă, armele şi muniţia se restituie acestuia. ART. 45Anularea dreptului de port şi folosire a armelor letale

(1) Anularea dreptului de port şi folosire a armelor letale se dispune de către organele competente dacă titularul dreptului se află în una dintre următoarele situaţii:

a) nu mai are calitatea prevăzută la art. 13 alin. (2)-(4);b) nu mai îndeplineşte vreuna dintre condiţiile prevăzute la art. 14

alin. (1) lit. b), c), e) şi f);c) a pierdut armele înscrise în permisul de armă sau acestea i-au fost

sustrase în împrejurări care îi sunt imputabile;d) nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 25 alin.

(1) pentru prelungirea valabilităţii permisului de armă;e) a decedat sau a fost declarat dispărut, prin hotărâre judecătorească

rămasă definitivă;f) a săvârşit într-o perioadă de 2 ani două contravenţii prevăzute de

prezenta lege sau o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a anulării dreptului de deţinere ori, după caz, de port şi folosire a armelor;

g) se constată că, la data acordării permisului de armă, nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru portul şi folosirea armelor;

h) dreptul de port şi folosire a armelor s-a acordat pe baza unor documente sau informaţii false.

(2) În urma anulării dreptului de port şi folosire a armelor, permisul de armă se retrage de către organul de poliţie care a dispus măsura, iar armele şi întreaga cantitate de muniţie deţinute se depun, de îndată, la un

131

armurier autorizat în acest sens, cu excepţia situaţiei în care acestea se ridică de către organele de poliţie.

ART. 46Aplicarea măsurii de suspendare sau anulare a dreptului de port şi folosire a armelor letale

(1) Măsura suspendării sau anulării dreptului de port şi folosire a armelor letale se comunică, în scris, titularului dreptului ori, după caz, rudelor sau persoanelor care locuiau împreună cu acesta, în situaţia prevăzută la art. 45 alin. (1) lit. e).

(2) În termen de 10 zile de la data luării la cunoştinţă a măsurii suspendării sau anulării dreptului de port şi folosire a armelor letale, titularul este obligat să facă dovada faptului că a depus armele şi întreaga cantitate de muniţie deţinută la un armurier autorizat, cu excepţia celor care se ridică de către organele de poliţie.

(3) Măsura suspendării sau anulării dreptului de port şi folosire a armelor letale este supusă controlului judecătoresc potrivit legii contenciosului administrativ.

(4) Exercitarea căilor de atac prevăzute de lege împotriva măsurii suspendării sau anulării dreptului de port şi folosire a armelor letale de către persoana care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 44 alin. (1) şi art. 45 alin. (1) nu suspendă obligaţia persoanei de a depune armele la un armurier autorizat.

Regimul călătoriilor în state terţe cu armele letale şi muniţiile deţinute de către cetăţenii români

ART. 47Autorizarea călătoriilor în state terţe cu armele letale şi muniţia corespunzătoare

1) Persoana care deţine, în condiţiile prezentei legi, arme letale şi care doreşte să călătorească cu acestea în state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare state terţe, are obligaţia să solicite organului de poliţie care i-a acordat permisul de armă eliberarea unei autorizaţii în baza căreia organele poliţiei de frontieră permit ieşirea de pe teritoriul României cu armele şi muniţia înscrise în autorizaţie, făcând menţiune despre acestea în documentul de călătorie al titularului.

132

2) Armele de apărare şi pază pot fi scoase de pe teritoriul României numai de către persoanele prevăzute la art. 41, în condiţiile prevăzute la art. 49.

3) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia ca, la întoarcerea în România, să prezinte la frontieră toate armele înscrise în documentul de călătorie pe care le-au deţinut la ieşirea din ţară. În cazul în care, pe perioada şederii în state terţe, armele înscrise în documentul de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, titularul trebuie să prezinte, la întoarcere, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat române, documente autentice, eliberate de organele de poliţie competente din statul în care s-a produs evenimentul, care să certifice faptul că persoana a reclamat pierderea, furtul sau, după caz, distrugerea armei, organele poliţiei de frontieră având obligaţia să facă menţiune despre aceasta în documentul de călătorie şi să informeze în scris Inspectoratul General al Poliţiei Române.

4) În situaţia în care, pe perioada şederii în state terţe, armele înscrise în documentul de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, titularul are obligaţia ca, în termen de 3 zile de la intrarea în ţară, să se prezinte personal la organul de poliţie care i-a eliberat permisul de armă şi să depună o declaraţie cu privire la evenimentul produs, împreună cu o copie autentificată a documentului corespunzător, emis de organele competente din statul în care s-a produs evenimentul.

ART. 48Eliberarea autorizaţiei de scoatere de pe teritoriul României a armelor letale pentru călătorii în state terţe

(1) Autorizaţia prevăzută la art. 47 alin. (1) se acordă dacă solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este titular al unui permis de armă pentru armele şi muniţia care urmează să fie înscrise în documentul de călătorie;

b) prezintă motivele pentru care doreşte să călătorească în state terţe cu armele şi muniţia pentru care solicită înscrierea în documentul de călătorie.

(2) Autorizaţia prevăzută la art. 47 alin. (1) trebuie să cuprindă date referitoare la titularul acesteia, data şi punctul de frontieră prin care titularul urmează să iasă din ţară, precum şi cu privire la armele şi cantitatea de muniţie care urmează să fie scoase de pe teritoriul României.

133

(3) Cu ocazia eliberării autorizaţiei, organul de poliţie competent trebuie să informeze Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră cu privire la datele prevăzute la alin. (2).

(4) Documentele care trebuie să însoţească cererea pentru înscrierea armelor în documentul de călătorie, procedura de acordare a autorizaţiei prevăzute la art. 47 alin. (1), precum şi cea de înscriere a armelor şi muniţiei în documentul de călătorie, perioadele şi condiţiile în care titularul poate călători în state terţe cu armele înscrise în acest document, precum şi termenul de soluţionare a cererii se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

ART. 49Autorizarea călătoriilor în interes de serviciu, în afara teritoriului României, cu armele letale şi muniţia din dotare

(1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 41 care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, urmează să se deplaseze în afara teritoriului României împreună cu armele aflate în dotare, înscrierea acestor arme, precum şi a muniţiei corespunzătoare se face în paşaportul de serviciu de către organele poliţiei de frontieră, cu ocazia ieşirii din ţară a acestor persoane, pe baza adeverinţei eliberate titularilor de către instituţiile unde sunt încadrate aceste persoane.

(2) Adeverinţa prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă date referitoare la calitatea titularului acesteia, data şi punctul de frontieră prin care titularul urmează să iasă din ţară, precum şi cu privire la armele şi cantitatea de muniţie care urmează să fie scoase de pe teritoriul României.

(3) Instituţiile la care sunt încadrate persoanele prevăzute la art. 41 au obligaţia să informeze, în scris, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, ori de câte ori aceste persoane urmează să călătorească în afara teritoriului României cu armele înscrise în paşaportul de serviciu.

(4) Prevederile art. 47 alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanelor prevăzute la art. 41, în această situaţie organele poliţiei de frontieră având obligaţia să anunţe în scris şi instituţiile unde sunt încadrate aceste persoane.

(5) Condiţiile în care persoanele prevăzute la art. 41 pot călători în afara teritoriului României cu armele aflate în dotare se stabilesc prin ordin al conducătorului fiecărei instituţii unde sunt încadrate aceste persoane.

Furtul, pierderea, distrugerea sau deteriorarea permisului de armă, precum şi a documentului de călătorie în care sunt înscrise arme letale

134

ART. 50Furtul, pierderea, distrugerea şi deteriorarea permisului de armă

(1) Furtul permiselor de armă se declară în termen de 48 de ore de la constatare, la organul de poliţie în a cărui rază de competenţă teritorială a fost constatat, iar pierderea, distrugerea sau deteriorarea se declară la organul de poliţie care le-a eliberat.

(2) Eliberarea unui nou document în locul celui declarat pierdut sau furat se face numai după ce titularul prezintă dovada publicării pierderii ori furtului în Monitorul Oficial al României.

ART. 51Furtul, pierderea, distrugerea şi deteriorarea documentului de călătorie în care sunt înscrise arme letale

(1) În cazul declarării furtului, pierderii sau distrugerii, în state terţe, a documentului de călătorie în care sunt înscrise armele şi muniţiile cu care titularul a ieşit de pe teritoriul României, acesta trebuie să se prezinte cu armele înscrise în document la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din statul unde s-a produs evenimentul, care, după ce verifică la Inspectoratul General al Poliţiei Române situaţia legală a acestor arme, eliberează titularului o adeverinţă în care se înscriu datele de identitate ale acestuia, precum şi marca, tipul şi seriile armelor.

(2) Adeverinţa prevăzută la alin. (1) conferă titularului numai dreptul de a introduce pe teritoriul României armele înscrise în aceasta şi se reţine de către organele poliţiei de frontieră la intrarea în ţară.

(3) Procedura efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi ministrului afacerilor externe.

► SECŢIUNEA a 4-a Condiţii cu privire la procurarea, înstrăinarea, deţinerea, portul şi folosirea armelor letale, precum şi a muniţiei aferente de către persoanele fizice străine

ART. 52Procurarea armelor letale de către străinii cu domiciliul sau reşedinţa în România

(1) Străinii care au reşedinţa sau domiciliul în România pot fi autorizaţi să procure numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie. În sensul prezentei legi, sunt consideraţi că au reşedinţa sau

135

domiciliul în România străinii titulari ai unui permis de şedere temporară sau, după caz, permanentă, acordat în condiţiile legii privind regimul străinilor în România, precum şi străinii care au dobândit o formă de protecţie în România în condiţiile legii privind statutul şi regimul refugiaţilor.

(2) Autorizaţia de procurare a armelor de vânătoare, de tir sau de colecţie se acordă în condiţiile prevăzute la art. 14 persoanelor prevăzute la alin. (1) care posedă permis de şedere valabil.

(3) Prevederile art. 15 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), art. 16-19, art. 21-23, art. 24 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c), art. 25-30, art. 35-40, art. 42 alin. (1), art. 43-45, art. 50 şi, după caz, art. 51 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute la alin. (1).

ART. 53Procurarea şi scoaterea de pe teritoriul României a armelor letale de către străinii titulari ai dreptului de scurtă şedere

(1) Străinii care călătoresc în România pe baza unei vize de scurtă şedere ori care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize, potrivit legii, pot fi autorizaţi să procure din România numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie, în vederea scoaterii acestora din România.

(2) Armele şi muniţia corespunzătoare procurate de către străini în timpul unei călătorii în România, în condiţiile prevăzute la alin. (1), vor fi exportate sau, după caz, transferate în statul de destinaţie numai prin intermediul armurierilor şi intermediarilor autorizaţi să efectueze astfel de operaţiuni.

(3) Inspectoratul General al Poliţiei Române eliberează persoanelor prevăzute la alin. (1), la cerere, autorizaţia de procurare a armelor, dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

a) au împlinit vârsta de 18 ani;b) fac dovada intrării legale în România;c) prezintă autorizaţia de procurare a armei sau, după caz, a

muniţiei eliberată de autorităţile competente ale statului de destinaţie, cu excepţia cazului în care în acel stat procurarea armei nu este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii prealabile, situaţie în care solicitantul va prezenta o comunicare scrisă emisă de autorităţile competente din care să reiasă acest fapt.

(4) Procedura acordării autorizaţiei de procurare a armei şi a autorizaţiei de scoatere a armei de pe teritoriul României de către persoanele prevăzute

136

la alin. (1) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

ART. 54Introducerea, deţinerea, portul şi folosirea armelor letale pe teritoriul României

(1) Străinii care călătoresc în România pentru a participa la concursuri oficiale de tir sau pentru a practica vânătoarea, în condiţiile legii, pe baza unei vize de scurtă şedere ori care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize, potrivit legii, pot, în baza avizului de introducere a armelor în ţară, să deţină şi, după caz, să poarte şi să folosească armele de vânătoare sau de tir pe care le deţin, dacă armele şi muniţia sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei.

(2) Avizul de introducere a armelor în ţară se poate acorda străinilor de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în următoarele condiţii:

a) fac dovada deţinerii legale a armelor în statul de unde provin;b) în cazul armelor de vânătoare, prezintă o invitaţie nominală de la

o asociaţie de vânătoare din România, legal constituită, ce îşi desfăşoară activitatea conform cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

c) în cazul armelor de tir, fac dovada faptului că urmează să participe la un concurs de tir organizat de o asociaţie sau un club de tir sportiv afiliată/afiliat la federaţiile sportive naţionale de specialitate;

d) în cazul armelor de colecţie, fac dovada faptului că urmează să participe la o manifestare culturală, artistică sau istorică şi prezintă invitaţia unei asociaţii de colecţionari, legal constituită, ori a unei instituţii muzeistice din România.

(3) În cazul tranzitării teritoriului României de către străini cu armele prevăzute la alin. (1), avizul prevăzut la alin. (2) se acordă numai cu condiţia prezentării documentelor care atestă faptul că introducerea armelor şi muniţiei respective este permisă pe teritoriul statului de destinaţie.

(4) Procedura şi documentele necesare acordării avizului prevăzut la alin. (2) şi (3), cantităţile de arme care pot fi introduse de străini în România se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 55

137

Regimul aplicabil unor categorii speciale de străini deţinători de arme letale (1) Însoţitorii delegaţiilor străine, la nivelul şefilor de stat sau de guvern, ai altor demnitari străini care beneficiază de protecţie, precum şi militarii străini pot introduce, purta şi folosi, pe teritoriul României, arme de apărare şi pază, pe bază de reciprocitate sau în condiţiile stabilite prin acorduri bilaterale, dacă acestea sunt notificate Inspectoratului General al Poliţiei Române prin Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale ori Ministerul Administraţiei şi Internelor. (2) Membrii personalului misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare şi ai reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale acreditate în România pot purta şi folosi arme de apărare şi pază, pe bază de reciprocitate sau în condiţiile stabilite prin acorduri bilaterale, fără a mai fi necesară obţinerea permisului de armă. (3) Persoanele prevăzute la alin. (2) pot procura din România arme de apărare şi pază, în baza autorizaţiei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.

ART. 56Achiziţionarea de pe teritoriul României a muniţiei de către străini Străinii care se află în mod legal pe teritoriul României pot procura de la armurierii autorizaţi muniţia aferentă armelor legal deţinute, în condiţiile stabilite la art. 42.

► SECŢIUNEA a 5-a Condiţii cu privire la procurarea, înstrăinarea, deţinerea, portul şi folosirea armelor neletale de către persoanele fizice

ART. 57Procurarea şi înstrăinarea armelor neletale

(1) Cetăţenii români şi rezidenţii statelor membre cu domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România, precum şi străinii cu şedere legală în România, care au împlinit vârsta de 18 ani, pot să procure arme neletale din categoriile C şi D din anexă, precum şi muniţia aferentă de la orice armurier şi, după caz, intermediar care comercializează astfel de arme:

a) după obţinerea autorizaţiei de procurare potrivit alin. (4), pentru armele prevăzute în categoria C din anexă;

138

b) după notificarea prealabilă a organelor prevăzute la art. 11 alin. (1), pentru armele prevăzute în categoria D din anexă.

(3) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) pot procura, în scopul deţinerii, respectiv al portului şi folosirii, cel mult două arme neletale de autoapărare şi un număr nelimitat de arme de tir sportiv din categoria celor prevăzute în categoria C din anexă.

(4) Armele neletale prevăzute în categoria C pct. 22 din anexă pot fi procurate, în scopul deţinerii, respectiv al portului şi folosirii, numai de către sportivii şi antrenorii de tir.

(5) Autorizaţia de procurare a armelor neletale prevăzute în categoria C din anexă se acordă persoanelor prevăzute la alin. (1), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor în care a intervenit amnistia ori reabilitarea;

b) nu sunt învinuite sau inculpate în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie, potrivit legislaţiei în vigoare;

c) sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical;d) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională,

viaţa şi integritatea corporală a persoanelor, conform datelor şi informaţiilor existente la organele competente;

e) nu le-a fost anulat în ultimii 2 ani dreptul de procurare, deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor letale ori neletale supuse autorizării, cu excepţia situaţiilor în care măsura anulării s-a dispus ca urmare a pierderii calităţii prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5);

f) nu au pierdut sau nu le-au fost sustrase în ultimii 5 ani arme letale şi neletale supuse autorizării, din motive imputabile lor, procurate în condiţiile prezentei legi.

Prevederile art. 14 alin. (2)-(4), art. 16 şi 17 se aplică în mod corespunzător pentru situaţia prevăzută la alin. (4).

Dreptul de procurare a armelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se pierde, iar autorizaţia de procurare a acestora se retrage de către organul care a eliberat-o dacă titularul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).

Armele prevăzute la alin. (1) nu pot fi înstrăinate, încredinţate sau împrumutate de către posesorii acestora, cu excepţia cazului în care acestea sunt depuse la structura de poliţie competentă, la personalul abilitat prin

139

lege să păstreze şi să asigure securitatea temporară a armelor, la intrarea în instituţiile publice, în mijloacele de transport naval ori aerian, precum şi în alte locuri stabilite prin lege sau la armurieri şi intermediari, în vederea depozitării ori înstrăinării.

Fac excepţie de la prevederile alin. (7) armele prevăzute în categoria C pct. 22 din anexă, care pot fi încredinţate unei alte persoane autorizate pentru portul şi folosirea unor astfel de arme, în vederea utilizării în poligon.

Procedura de acordare a autorizaţiei de procurare a armelor neletale se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Armele şi dispozitivele neletale prevăzute în categoria E din anexă pot fi procurate în România de orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani.

(6) Străinii care călătoresc în România pe baza unei vize de scurtă şedere ori care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize, potrivit legii, pot fi autorizaţi să procure din România arme neletale supuse autorizării sau notificării prealabile, în vederea scoaterii acestora din România, în condiţiile prevăzute la art. 53 alin. (1)-(3).

ART. 58

Drepturile şi obligaţiile posesorilor armelor neletale supuse autorizării(1) Dispoziţiile referitoare la acordarea permisului de armă, la înscrierea

armei în permisul de armă, la drepturile şi obligaţiile solicitantului armei letale, prevăzute la art. 22 alin. (1) şi (2), art. 23 alin. (1), art. 26 şi 50, se aplică şi în ceea ce priveşte armele neletale supuse autorizării.

(2) Valabilitatea permisului de armă se prelungeşte de către structura de poliţie competentă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă titularul dreptului dacă acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 57 alin. (4). Prevederile art. 25 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

(3) În cazul armelor prevăzute în categoria C pct. 23 din anexă, destinate pentru colecţie, autorităţile competente pot acorda numai un drept de deţinere. Prevederile art. 27 se aplică în mod corespunzător.

ART. 59Anularea şi suspendarea dreptului de deţinere, respectiv de port şi

folosire a armelor neletale supuse autorizării

140

(1) Dreptul de deţinere, respectiv de port şi folosire a armelor neletale supuse autorizării se anulează dacă titularul se află în una dintre următoarele situaţii:

a) nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 57 alin. (4) lit. a ), c) şi d);

b) nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 25 alin. (1) pentru prelungirea valabilităţii permisului de armă;

c) a decedat sau a fost declarat dispărut prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

d) a săvârşit într-o perioadă de 2 ani două contravenţii prevăzute de prezenta lege sau o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a anulării dreptului de deţinere ori, după caz, de port şi folosire a armelor;

e) se constată faptul că titularul a folosit armele deţinute, cu încălcarea condiţiilor prevăzute la art. 27 alin. (1) şi (4);

f) titularul a pierdut armele sau acestea i-au fost sustrase în împrejurări imputabile acestuia;

g) se constată că, la data acordării permisului de armă, nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru portul şi folosirea armelor;

h) dreptul de deţinere, respectiv de port şi folosire a armelor neletale s-a acordat pe baza unor documente sau informaţii false.

(2) Dreptul de deţinere, respectiv de port şi folosire a armelor neletale supuse autorizării se suspendă în următoarele situaţii:

a) titularul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 57 alin. (4) lit. b);

b) titularul a săvârşit una dintre contravenţiile pentru care legea prevede sancţiunea contravenţională complementară a suspendării dreptului de deţinere, respectiv de port şi folosire.

(3) În cazul în care persoana se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2), organul competent retrage permisul de armă, iar titularul este obligat să facă dovada faptului că a depus armele la un armurier autorizat, cu excepţia situaţiei în care armele se ridică de către organele de poliţie. Prevederile art. 29 şi 30 se aplică în mod corespunzător

(4) Măsura anulării sau suspendării dreptului de deţinere, respectiv de port şi folosire a armelor neletale supuse autorizării se comunică, în scris, titularului dreptului ori, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), succesorilor acestuia. Prevederile art. 46 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător. ART. 60

141

Certificatul de deţinător(1) Persoanele care au procurat arme neletale în condiţiile notificării

prealabile au obligaţia ca, în termen de 5 zile de la data procurării, să se prezinte cu acestea la autorităţile prevăzute la art. 11 alin. (1), în vederea eliberării certificatului de deţinător.

(2) Certificatul de deţinător conferă titularului dreptul de deţinere, port şi folosire a armelor înscrise în acest document.

(3) Titularii certificatului de deţinător pot trece frontiera de stat a României cu armele înscrise în acest document, fără a le putea înstrăina în afara teritoriului României.

(4) Procedura notificării prealabile, menţionată la art. 57 alin. (1), precum şi a acordării certificatului de deţinător se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

ART. 61Păstrarea armelor neletale Posesorii armelor neletale din categoriile D şi E din anexă au obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru păstrarea armelor la domiciliu, reşedinţă sau, după caz, la locul de rezidenţă, astfel încât să nu permită accesul persoanelor neautorizate la acestea şi să nu existe pericol de vătămare corporală accidentală.ART. 62Introducerea armelor neletale pe teritoriul României de către străini

(1) Introducerea de către străini a armelor neletale din categoria celor supuse autorizării pe teritoriul României este interzisă, cu excepţia cazurilor în care titularul face dovada faptului că urmează să participe la un concurs de tir organizat de o asociaţie ori un club de tir sportiv afiliată/afiliat la federaţiile sportive naţionale de specialitate sau face dovada faptului că urmează să participe la o manifestare culturală, artistică sau istorică şi prezintă invitaţia unei asociaţii de colecţionari, legal constituită, ori a unei instituţii muzeistice din România.

(2) Străinii pot introduce în România arme neletale legal deţinute, din categoria celor supuse notificării prealabile, numai după obţinerea autorizaţiei de introducere a armelor în ţară.

(3) Autorizaţia de introducere a armelor în ţară se acordă dacă solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii:

a) a împlinit vârsta de 18 ani;b) motivează, în scris, necesitatea introducerii armei pe teritoriul

României.

142

(4) Procedura acordării autorizaţiei prevăzute la alin. (2) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(5) Armele şi dispozitivele neletale prevăzute în categoria E din anexă pot fi introduse în România fără restricţii de orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege privind portul şi folosirea acestora.

ART. 63Portul armelor neletale destinate pentru autoapărare

(1) Persoanele prevăzute la art. 57 alin. (1) au dreptul să poarte asupra lor doar o singură armă neletală destinată pentru autoapărare, dintre cele procurate în mod legal.

(2) Este interzis portul armelor neletale, destinate pentru autoapărare, în următoarele condiţii:

a) în locuri aglomerate, stadioane, săli de spectacol şi adunări publice, precum şi în alte locuri în care folosirea acestor arme este interzisă prin lege;

b) dacă deţinătorul se află sub influenţa băuturilor alcoolice, produselor sau substanţelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în stare avansată de oboseală sau suferă de afecţiuni temporare, de natură să genereze o stare de pericol în condiţiile în care poartă arma asupra sa;

c) neînsoţite de documentul care atestă dreptul de port şi folosire.

ART. 64Uzul de armă neletală

(1) Titularii dreptului de a purta şi folosi arme neletale, destinate pentru autoapărare, pot face uz de armă numai în poligoanele autorizate în condiţiile prezentei legi sau în caz de legitimă apărare ori stare de necesitate.

(2) Armele neletale prevăzute în categoriile C-E din anexă, destinate colecţiei, pot fi folosite în condiţiile prevăzute la art. 27.

(3) Folosirea armelor neletale în poligoanele autorizate se poate face numai în condiţiile stabilite prin regulamentele de ordine interioară ale acestora.

ART. 65Folosirea armelor utilitare şi de agrement

(1) Armele cu tranchilizante, harpoanele de pescuit şi armele de asomare pot fi folosite, în condiţiile legii, doar împotriva animalelor şi mamiferelor

143

acvatice, numai în scopul pentru care sunt destinate, în astfel de condiţii încât să nu cauzeze vătămări corporale persoanelor.

(2) Pistoalele de start pot fi deţinute şi folosite de federaţiile sportive naţionale şi cluburile sportive afiliate acestora.

(3) Pistoalele de semnalizare pot fi deţinute şi folosite de persoanele fizice şi juridice numai în scopul pentru care sunt destinate, în astfel de condiţii încât să nu cauzeze vătămări corporale persoanelor.

(4) Armele sau dispozitivele neletale destinate agrementului şi tirului sportiv pot fi folosite în spaţii delimitate care nu sunt accesibile publicului sau în spaţii special amenajate sau semnalizate, în astfel de condiţii încât să nu pună în pericol integritatea corporală sau viaţa persoanelor.

(5) Sunt interzise portul şi folosirea armelor sau dispozitivelor neletale prevăzute la alin. (4) în locuri publice.

(6) Armele sau dispozitivele neletale prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi transportate de la domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă al deţinătorului la locul unde urmează să se desfăşoare activităţile pentru care sunt destinate, numai dacă acestea sunt ţinute în husă, bagaj ori ambalaj şi nu sunt încărcate cu muniţie.

ART. 66Procurarea muniţiei pentru armele neletale

(1) Muniţia aferentă armelor neletale poate fi procurată numai în baza permisului de armă sau, după caz, a certificatului de deţinător, de la armurierii autorizaţi să o comercializeze.

(2) Posesorii armelor neletale cu destinaţia de autoapărare pot procura şi deţine maximum 100 de cartuşe pentru fiecare armă dintre cele pentru care au drept de port şi folosire.

CAPITOL IIIProcurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor

de către persoanele juridice

► SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale

ART. 67

144

Categoriile de persoane juridice care pot procura, deţine şi folosi arme şi muniţii

(1) Instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale sunt autorizate să procure, să înstrăineze, să deţină şi să folosească arme letale şi arme neletale, precum şi muniţia corespunzătoare, pentru înarmarea personalului propriu, în condiţiile stabilite prin legi speciale.

(2) Persoanele juridice de drept public, altele decât cele cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi persoanele juridice şi unităţile subordonate sau aflate în coordonarea acestora sunt autorizate să procure, să deţină şi să folosească arme letale şi arme neletale, precum şi muniţia corespunzătoare, în condiţiile prezentei legi, pentru exercitarea atribuţiilor specifice stabilite prin actele normative de organizare şi funcţionare a acestora.

(3) Persoanele juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice, pot fi autorizate în condiţiile prezentei legi, în funcţie de obiectul lor de activitate, să procure, să deţină şi să folosească arme letale şi arme neletale, precum şi muniţia corespunzătoare, pentru:

a) înarmarea personalului abilitat să desfăşoare activităţi de pază, dacă aceasta se justifică pentru asigurarea pazei sediilor, imobilelor sau obiectivelor care le aparţin sau cărora le asigură protecţie, precum şi a pazei persoanelor, bunurilor, valorilor sau transportului ori depozitării de valori importante, în cazul societăţilor al căror obiect de activitate îl constituie prestarea de servicii în domeniul pazei ori al celor care îşi pot asigura paza proprie, în condiţiile legii;

b) desfăşurarea activităţilor de executare a tragerilor cu arme în poligoane special amenajate, pentru antrenament sau divertisment, precum şi organizarea şi desfăşurarea cursurilor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. g);

c) desfăşurarea activităţilor sportive, artistice, în centrele de producţie cinematografică şi televiziune, precum şi în cadrul spectacolelor de circ şi teatru.

(4) Muzeele pot fi autorizate, în condiţiile prezentei legi, să procure şi să deţină arme de colecţie, precum şi arme neletale, după caz.

(5) Persoanele juridice străine nu pot fi autorizate să deţină sau să folosească, pe teritoriul României, arme din categoria A din anexă, şi nici muniţia corespunzătoare acestora.

145

ART. 68Autorităţile competente să acorde autorizări de procurare, deţinere şi folosire a armelor şi muniţiilor

Autorizările prevăzute la art. 67 alin. (3) şi (4) se acordă de către Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, inspectoratele judeţene de poliţie în a căror rază de competenţă se află sediul social, respectiv punctul de lucru al persoanei juridice, precum şi de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, în condiţiile prezentei legi.

► SECŢIUNEA a 2-a Regimul procurării, deţinerii şi folosirii armelor şi muniţiilor de către persoanele juridice de drept public şi persoanele juridice sau unităţile subordonate sau aflate în coordonarea acestora

ART. 69Condiţiile procurării, deţinerii, păstrării şi dotării personalului propriu cu arme şi muniţii

(1) Persoanele juridice de drept public, altele decât cele cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi persoanele juridice şi unităţile aflate în subordonarea sau coordonarea acestora care, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de actele normative de organizare şi funcţionare, desfăşoară activităţi specifice care necesită dotarea personalului cu arme letale şi arme neletale, precum şi cu muniţia corespunzătoare, pot procura şi, după caz, înstrăina asemenea arme şi muniţie, în condiţiile prezentei legi, prin armurierii şi intermediarii autorizaţi în acest sens.

(2) Tipurile şi cantitatea de arme şi muniţie care pot fi procurate se stabilesc, în funcţie de activităţile specifice care urmează să fie desfăşurate, precum şi de numărul de posturi care trebuie încadrate cu personal înarmat, de către conducătorul persoanei juridice prevăzute la alin. (1), cu avizul autorităţilor prevăzute la art. 68.

(3) Păstrarea armelor şi a muniţiei prevăzute la alin. (1) se face în spaţii special destinate şi avizate în condiţiile prevăzute de lege, asigurate în permanenţă cu pază înarmată, în condiţiile legii.

(4) Dotarea cu arme a personalului specializat se face în baza ordinelor de serviciu individuale, emise de conducătorul persoanei juridice prevăzute la alin. (1) sau, după caz, al unităţii subordonate sau aflate în

146

coordonarea acesteia, în care se menţionează datele de identificare ale armei, datele de identificare ale deţinătorului, sarcinile în executarea cărora deţinătorul poate purta şi folosi armele, locurile în care deţinătorul poate purta şi folosi armele, precum şi condiţiile în care acesta poate face uz de armă.

(5) Persoana juridică şi unităţile prevăzute la alin. (1) au obligaţia să constituie, la nivel central, un registru în care se ţine evidenţa armelor şi muniţiei procurate, deţinute şi înstrăinate, a muniţiei consumate, precum şi a personalului care este dotat cu acestea. Această evidenţă se pune la dispoziţia autorităţilor care au acordat avizul prevăzut la alin. (2), ori de câte ori se solicită aceasta.

(6) Evidenţa prevăzută la alin. (5) se păstrează timp de 20 de ani, în cazul armelor letale şi al armelor neletale supuse autorizării.

(7) Persoanele juridice şi unităţile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a prezenta registrele, cu ocazia constituirii acestora, la autorităţile prevăzute la art. 68, în vederea înregistrării. Evidenţa registrelor prevăzute la alin. (5) se ţine de către autorităţile prevăzute la art. 68. ART. 70Dotarea personalului propriu cu arme letale sau neletale supuse autorizării şi muniţii

(1) Pot fi dotate, în condiţiile prevăzute la art. 69 alin. (4), cu arme letale sau neletale supuse autorizării persoanele care:

a) au împlinit 18 ani;b) sunt angajate, în baza unui contract individual de muncă, la

persoana juridică sau unităţile prevăzute la art. 69 alin. (1);c) îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c)-f), h) şi i);d) urmează un instructaj, desfăşurat de angajator, cu privire la scopul

pentru care sunt dotate cu arme, precum şi la condiţiile în care trebuie purtată şi folosită arma, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 31 alin. (3), art. 32, art. 35-37, art. 63 alin. (2), art. 64 şi 65, după caz, la sfârşitul căruia semnează un angajament, prin care se obligă să poarte şi să folosească armele şi muniţia din dotare numai în scopurile şi condiţiile stabilite în instructaj.

1) Modelul ordinului de serviciu şi conţinutul instructajului prevăzut la alin. (1) lit. d) se stabilesc de angajator şi se avizează de către structurile de ordine publică din cadrul autorităţilor prevăzute la art. 68.

2) Tipul de arme şi cantitatea de muniţie înscrise în ordinul de serviciu se stabilesc de către autorităţile prevăzute la art. 68.

147

3) Prevederile alin. (1) se aplică şi personalului cu atribuţii de gestionare, administrare şi întreţinere a armelor deţinute de persoana juridică sau unităţile prevăzute la art. 69 alin. (1), care trebuie să facă şi dovada absolvirii cursurilor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. g).

4) Armele aflate în dotare pot fi purtate şi folosite numai în intervalul de timp zilnic stabilit de angajator, în care persoanele prevăzute la alin. (1) şi (4) exercită atribuţiile de serviciu care necesită portul şi folosirea acestora, precum şi numai în condiţiile şi locurile prevăzute în ordinul de serviciu. La sfârşitul acestui interval de timp, armele se depun în locurile prevăzute la art. 69 alin. (3), iar ordinul de serviciu se depune la sediul persoanei juridice sau al unităţilor prevăzute la art. 69 alin. (1), cu excepţia celor deţinute de pădurari şi paznicii de vânătoare, care pot fi păstrate de aceştia în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Sunt interzise deţinerea, portul şi folosirea armelor de către persoanele dotate cu acestea în afara orelor de program.

5) Folosirea armelor şi muniţiei de către personalul dotat cu acestea se face numai în scopurile stabilite de angajator, cu avizul autorităţilor prevăzute la art. 68, în conformitate cu atribuţiile prevăzute la art. 67 alin. (2).

6) În vederea dotării cu arme, angajatorul solicită pentru fiecare persoană în parte avizul autorităţilor prevăzute la art. 68, prin care se atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c).

7) Semnarea contractului individual de muncă presupune şi acordul implicit al persoanelor, care urmează să fie dotate cu arme de apărare şi pază, pentru testarea integrităţii lor profesionale şi morale, prin efectuarea unor verificări de specialitate ale autorităţilor prevăzute la art. 68, care au ca scop prevenirea şi combaterea cazurilor în care aceste persoane pot folosi armele din dotare şi în alte scopuri decât cele prevăzute în prezenta lege.

8) Dotarea cu arme de tir a cluburilor sportive care au dobândit certificat de identitate sportivă şi sunt afiliate la federaţiile sportive naţionale de specialitate, precum şi folosirea acestor arme de către sportivi, antrenori sau instructori în poligonul de tragere se fac cu avizul autorităţilor prevăzute la art. 68, în condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret.

ART. 71Dotarea personalului propriu cu arme neletale

(1) Pot fi dotate, în conformitate cu art. 69 alin. (4), cu arme neletale persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 70

148

alin. (1) lit. a), b) şi d), precum şi sportivii şi antrenorii de tir, în condiţiile prevăzute la art. 70 alin. (9).

(2) Condiţiile prevăzute la alin. (1) se aplică şi personalului cu atribuţii de gestionare, administrare şi întreţinere a armelor deţinute de persoana juridică sau unităţile prevăzute la art. 69 alin. (1). ART. 72Verificarea personalului dotat cu arme şi muniţii, precum şi a stării tehnice a armelor şi muniţiei

(1) Persoanele juridice şi unităţile prevăzute la art. 69 alin. (1) au obligaţia să desfăşoare, periodic, la intervale stabilite de către autorităţile prevăzute la art. 68 sau ori de câte ori acestea solicită, următoarele activităţi:

a) verificarea îndeplinirii de către personalul dotat cu arme şi muniţie a condiţiei prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. e), a cunoaşterii instructajului prevăzut la art. 70 alin. (1) lit. d), precum şi a modului în care sunt respectate prevederile acestuia;

b) verificarea stării tehnice a armelor şi muniţiei, precum şi a condiţiilor în care acestea sunt păstrate, prin armurierii autorizaţi în acest sens.

(2) Autorităţile prevăzute la art. 68 pot solicita să li se comunice rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (1) sau pot participa, în mod efectiv, la efectuarea acestor verificări, ori de câte ori consideră necesar.

ART. 73Poligoanele pentru antrenament şi pentru verificarea armelor

(1) Persoanele juridice şi unităţile prevăzute la art. 69 alin. (1) pot construi şi amenaja poligoane pentru antrenamentul personalului dotat cu arme, precum şi pentru verificarea armelor şi muniţiilor deţinute, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Personalul desemnat cu administrarea, întreţinerea şi supravegherea poligoanelor trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 70 alin. (1) şi alin. (5).

(3) Personalul care urmează să desfăşoare în incinta poligonului activităţi permanente de supraveghere a activităţilor care se desfăşoară în această incintă, precum şi activităţi de instruire şi îndrumare a persoanelor care desfăşoară activităţi de antrenament trebuie să deţină atestatul de instructor, acordat de autorităţile prevăzute la art. 68, în condiţiile stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

149

(4) Activităţile care se pot desfăşura în poligon se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, care se avizează de către autorităţile prevăzute la art. 68. ART. 74Categorii de persoane juridice şi unităţi care pot deţine şi folosi diferite tipuri de arme şi muniţii

(1) Următoarele persoane juridice şi unităţi aflate în subordinea, autoritatea sau, după caz, coordonarea acestora pot deţine şi folosi arme şi muniţii, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 69-73, după cum urmează:

a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, şi subunităţile aparţinând acesteia pot deţine şi folosi arme de foc cu destinaţie utilitară şi muniţia corespunzătoare, pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu ale organelor de control, în domeniul pazei fondului forestier şi ocrotirii animalelor, precum şi arme de vânătoare şi muniţia corespunzătoare, pentru recoltarea planificată a vânatului şi combaterea animalelor dăunătoare;

b) Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi asociaţiile de vânători sportivi, legal constituite, ce îşi desfăşoară activitatea conform, cu modificările şi completările ulterioare, pot deţine şi folosi, prin personalul anume desemnat, arme de foc cu destinaţie utilitară şi muniţia corespunzătoare, pentru paza fondurilor de vânătoare, precum şi arme de vânătoare şi muniţia corespunzătoare, pentru recoltarea planificată a vânatului şi combaterea animalelor dăunătoare;

c) unităţile de învăţământ superior cu profil cinegetic pot deţine şi folosi arme de vânătoare şi arme cu destinaţie utilitară, pentru exercitarea activităţii didactice;

d) autoritatea publică centrală care răspunde de piscicultură şi unităţile aflate în subordinea sau coordonarea acesteia pot deţine şi folosi arme cu destinaţie utilitară cu muniţie fără proiectil, pentru dotarea personalului propriu însărcinat cu îndepărtarea păsărilor dăunătoare;

e) administraţiile aeroporturilor pot deţine şi folosi arme cu destinaţie utilitară cu muniţie fără proiectil, pentru îndepărtarea păsărilor care pot periclita securitatea aeronavelor;

150

f) autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului şi unităţile aflate în subordinea sau coordonarea acesteia pot deţine şi folosi arme de foc cu destinaţie utilitară, precum şi muniţia corespunzătoare, necesare pentru desfăşurarea activităţilor specifice în domeniul protecţiei şi conservării habitatelor naturale, a diversităţii biologice şi a reţelei naţionale de arii protejate;

g) federaţiile sportive naţionale de specialitate şi cluburile sau asociaţiile sportive afiliate acestora pot deţine şi folosi arme de tir sportiv şi muniţia corespunzătoare, în funcţie de necesităţi, pentru desfăşurarea antrenamentelor ori concursurilor aprobate de aceste federaţii;

h) instituţiile de cultură şi artă, asociaţiile cultural-artistice şi sportive pot deţine şi folosi arme de panoplie pentru activităţile pe care le desfăşoară;

i) centrele de producţie cinematografică, circurile, teatrele şi alte asemenea instituţii de cultură, artă şi sport pot deţine şi folosi arme de recuzită sau utilitare pentru activităţile pe care le desfăşoară.

(2) În cazul armelor deţinute în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. g), dotarea sportivilor cu arme de tir şi muniţia corespunzătoare în vederea desfăşurării antrenamentelor şi concursurilor se poate face numai în incinta poligoanelor, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 70 alin. (1) lit. a)-c), în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora.

(3) În cazul armelor deţinute în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f), dotarea persoanelor desemnate să le folosească, în vederea desfăşurării activităţilor specifice, se poate face fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 70 alin. (1) lit. a)-c), iar în cazul armelor de panoplie, şi fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 69 alin. (4).

► SECŢIUNEA a 3-a Regimul procurării, deţinerii şi folosirii armelor şi muniţiilor de către persoanele juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice

Dispoziţii generale privind autorizarea pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor ART. 75

151

Autorizaţiile pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor

(1) În vederea procurării de arme şi muniţii sau a construirii şi amenajării de poligoane, persoanele juridice prevăzute la art. 67 alin. (2)-(4) trebuie să depună o cerere la autorităţile prevăzute la art. 68, în vederea eliberării autorizaţiei corespunzătoare.

(2) Autorităţile prevăzute la art. 68 eliberează, vizează o dată la 2 ani, preschimbă, retrag sau anulează autorizaţiile pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor, precum şi autorizaţiile pentru construirea şi amenajarea poligoanelor.

(3) Procedura de eliberare, vizare, preschimbare, retragere sau anulare a autorizaţiei pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei se stabileşte în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

ART. 76Preschimbarea autorizaţiilor pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor

(1) Autorizaţiile prevăzute la art. 75 alin. (1) se preschimbă în următoarele situaţii:

a) în cazul schimbării denumirii ori sediului persoanei juridice;b) când autorizaţia a fost pierdută, furată, distrusă sau deteriorată;c) când au fost folosite în întregime spaţiile destinate vizei sau

menţiunilor.(2) Pentru eliberarea unei noi autorizaţii, persoana juridică este obligată

să depună, în acest sens, o cerere la autorităţile prevăzute la art. 68, în termen de 10 zile de la data când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b). Eliberarea unei noi autorizaţii în locul celei declarate pierdute sau furate se face numai după publicarea pierderii ori furtului în Monitorul Oficial al României.

ART. 77Retragerea şi anularea autorizaţiilor pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor

(1) Autorizaţiile prevăzute la art. 75 alin. (1) se retrag în următoarele situaţii:

a) titularul încetează activitatea care a determinat autorizarea;b) titularul a săvârşit contravenţii pentru care legea prevede

încetarea dreptului de procurare, deţinere şi folosire a armelor;

152

c) titularul a săvârşit mai mult de două contravenţii prevăzute de prezenta lege, altele decât cele prevăzute la lit. b).

(2) Anularea autorizaţiilor prevăzute la art. 75 alin. (1) se dispune în următoarele situaţii:

a) se constată că, la data acordării autorizaţiei, titularul nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru procurare, deţinere sau folosire a armelor şi muniţiei sau, după caz, condiţiile privind construirea, amenajarea şi funcţionarea poligonului;

b) titularului i s-a acordat autorizaţia pe baza unor documente sau informaţii false.

ART. 78Obligaţiile persoanelor juridice autorizate să deţină şi să folosească arme şi muniţie

Persoanele juridice autorizate să procure, să deţină şi să folosească arme şi muniţie au următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în perioada stabilită de Inspectoratul General al Poliţiei Române la autorităţile prevăzute la art. 68, pentru vizarea autorizaţiei;

b) să anunţe schimbarea sediului sau a punctului de lucru cu cel puţin 10 zile înainte de aceasta, la organul de poliţie în a cărui rază de competenţă este situat noul sediu, pentru efectuarea menţiunilor corespunzătoare în autorizaţie;

c) să anunţe pierderea, furtul sau distrugerea autorizaţiei, la autorităţile prevăzute la art. 68, în termen de 24 de ore de la constatarea evenimentului;

d) în cazul în care persoana juridică încetează activitatea, trebuie să comunice aceasta autorităţilor prevăzute la art. 68, în termen de 10 zile de la acea dată;

e) să prezinte, la autorităţile prevăzute la art. 68, documentele care dovedesc procurarea sau înstrăinarea armelor şi muniţiei, în termen de 10 zile de la procurare sau, după caz, înstrăinare, în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare în conţinutul autorizaţiei. ART. 79Condiţiile pentru păstrarea armelor şi muniţiilor, precum şi pentru dotarea personalului angajat Prevederile art. 69 alin. (3) şi ale art. 70-73 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice, în ceea ce

153

priveşte condiţiile în care acestea pot păstra şi dota personalul angajat cu arme şi muniţia corespunzătoare, precum şi cele în care persoanele înarmate aparţinând acestor persoane juridice le pot purta şi folosi.

Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor de către societăţile specializate de pazăART. 80Autorizarea procurării armelor şi muniţiei de către societăţile specializate de pază

(1) Societăţile specializate de pază, constituite potrivit Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi autorizate, la cerere, să procure de la armurierii şi intermediarii autorizaţi în acest sens:

a) numai prin închiriere, arme letale, precum şi muniţia corespunzătoare, cu excepţia situaţiilor în care aceste societăţi sunt constituite în armurieri autorizaţi să efectueze operaţiuni cu arme din această categorie;

b) sub orice formă prevăzută de lege, arme neletale, precum şi muniţia corespunzătoare

(2) În funcţie de activităţile legale de pază pe care le desfăşoară, societăţile prevăzute la alin. (1) pot fi autorizate să procure arme şi muniţie, după cum urmează:

a) în cazul activităţilor de protecţie a persoanelor: arme de apărare şi pază - numai pentru protecţia persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (2), iar arme de autoapărare - pentru protecţia celorlalte categorii de persoane;

b) în cazul activităţilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor: arme letale cu destinaţie utilitară - numai pentru paza sediilor băncilor, centrelor de procesare a valorilor monetare ori casieriilor colectoare, partidelor parlamentare, şantierelor arheologice, sediilor şi punctelor de lucru ale societăţilor care desfăşoară activităţi ce constituie monopol de stat, sediilor armurierilor şi intermediarilor, depozitelor de arme, muniţii, materii explozive, substanţe toxice, substanţe stupefiante şi medicamente care conţin substanţe stupefiante, metale preţioase şi pietre preţioase, obiectivelor la care se asigură paza cu jandarmi în cooperare cu societăţile specializate de pază, poligoanelor în care se desfăşoară activităţi cu arme letale, precum şi a altor locuri prevăzute de lege în acest sens, iar arme

154

neletale cu destinaţie utilitară - pentru activităţile de pază a celorlalte obiective, bunuri şi valori, desfăşurate potrivit legii;

c) în cazul activităţilor de pază a transporturilor unor valori importante: arme letale cu destinaţie utilitară - numai pentru paza transporturilor cu arme, muniţii, materii explozive, substanţe toxice, substanţe stupefiante şi medicamente care conţin substanţe stupefiante, metale preţioase şi pietre preţioase, înscrisuri de valoare, sume de bani, titluri de credit, cecuri, precum şi cu alte valori prevăzute de lege, iar arme neletale cu destinaţie utilitară - pentru activităţile de pază a celorlalte categorii de transporturi.

(3) Inspectoratul General al Poliţiei Române ţine evidenţa centralizată a tuturor societăţilor specializate de pază autorizate să procure, să deţină şi să folosească arme şi muniţie. ART. 81Acordarea autorizaţiei de procurare, deţinere şi folosire a armelor letale şi a muniţiilor

Autorizaţia de procurare, deţinere şi folosire a armelor letale şi a muniţiei pentru societăţile specializate de pază se acordă pentru fiecare contract de prestări servicii încheiat de acestea potrivit Legii nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, valabilitatea autorizaţiei neputând depăşi durata contractului.ART. 82Interzicerea portului altor arme pe durata îndeplinirii atribuţiunilor de serviciu

Persoanelor angajate în cadrul societăţilor specializate de pază, care sunt dotate cu arme, le este interzis ca, pe durata îndeplinirii atribuţiunilor de serviciu, să poarte asupra lor alte arme în afară de arma de serviciu.

Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei de către persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice, pentru paza proprie ART. 83Autorizarea procurării, deţinerii şi folosirii armelor şi muniţiei pentru paza proprie

Persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unei instituţii publice şi care îşi asigură paza proprie în

155

condiţiile Legii nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi autorizate, la cerere, să procure, să deţină şi să folosească, pentru desfăşurarea activităţilor de pază, numai arme neletale şi muniţia corespunzătoare.

ART. 84Condiţiile privind păstrarea şi dotarea personalului, precum şi portul şi folosirea armelor destinate pentru paza proprie

Prevederile art. 69 alin. (3) şi ale art. 70-73 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice, în ceea ce priveşte condiţiile în care acestea pot păstra şi dota personalul angajat cu arme destinate pentru paza proprie şi cu muniţia corespunzătoare, precum şi cele în care persoanele înarmate aparţinând acestor persoane juridice le pot purta şi folosi.

Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei pentru activităţi cultural-artistice

ART. 85Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei pentru activităţi cultural-artistice

(1) Persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea unor instituţii publice şi care desfăşoară activităţi sportive şi artistice în centrele de producţie cinematografică şi televiziune, precum şi în cadrul unor spectacole de circ şi teatru pot fi autorizate, la cerere, de către autorităţile prevăzute la art. 68 să procure arme de panoplie şi, după caz, utilitare sau de recuzită, în condiţiile stabilite pentru persoanele prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. h) şi i).

(2) Prevederile art. 69 alin. (3) şi alin. (5)-(7), ale art. 70 alin. (1) lit. d) şi alin. (2)-(5) şi ale art. 71-73 se aplică în mod corespunzător în cazul persoanelor juridice prevăzute la alin. (1) în ceea ce priveşte condiţiile în care acestea pot păstra şi dota personalul angajat cu arme şi muniţia corespunzătoare, precum şi cele în care persoanele înarmate aparţinând acestor persoane juridice le pot purta şi folosi.

Regimul funcţionării poligoanelor de tragere aparţinând persoanelor juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea instituţiilor publice

156

ART. 86Autorizarea funcţionării poligoanelor de tragere

(1) În funcţie de obiectul lor de activitate, persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea instituţiilor publice pot construi şi amenaja poligoane de tragere pentru arme letale, care, la cerere, pot fi autorizate de către autorităţile prevăzute la art. 68 să funcţioneze, după cum urmează:

a) poligoane de tragere pentru pregătirea personalului propriu - în cazul societăţilor specializate de pază;

b) poligoane de tragere pentru verificarea armelor şi muniţiilor - în cazul armurierilor autorizaţi să producă şi să repare arme;

c) poligoane de tragere pentru antrenament şi agrement - în cazul persoanelor juridice autorizate să organizeze activităţi de tragere pentru antrenament şi divertisment.

(2) Autorizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) poligoanele de tragere îndeplinesc normele tehnice de siguranţă şi sunt certificate în acest sens de către Inspectoratul General al Poliţiei Române;

b) personalul desemnat pentru administrarea, întreţinerea şi supravegherea poligoanelor de tragere trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 70 alin. (1) şi (5);

c) personalul desemnat pentru supravegherea activităţilor care se desfăşoară în incinta poligoanelor de tragere, precum şi pentru desfăşurarea activităţilor de instruire şi îndrumare a persoanelor care execută trageri de verificare a armelor, antrenamente de tragere sau, după caz, urmează cursurile de instruire teoretică şi practică prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. g) trebuie să îndeplinească condiţia prevăzută la art. 73 alin. (3);

d) să existe personal specializat, angajat permanent, desemnat pentru a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă în cazul eventualelor accidente produse în incinta poligonului.

(3) Activităţile care se pot desfăşura în poligoanele de tragere se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al acestora, care se avizează de autorităţile prevăzute la art. 68.

(4) Condiţiile de avizare a poligoanelor de tragere se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

157

(5) Normele tehnice de siguranţă privind construcţia şi amenajarea poligoanelor de tragere se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. ART. 87Condiţiile procurării armelor şi muniţiilor destinate folosirii în incinta poligoanelor de tragere

(1) Persoanele juridice ale căror poligoane au fost autorizate să funcţioneze în condiţiile stabilite la art. 86 alin. (1) lit. a) şi c) pot fi autorizate, la cerere, să procure de la armurierii şi intermediarii autorizaţi în acest sens:

a) numai prin închiriere, arme letale, precum şi muniţia corespunzătoare şi, sub orice formă prevăzută de lege, arme neletale, precum şi muniţia corespunzătoare, pentru poligoanele prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. a);

b) sub orice formă prevăzută de lege, arme letale şi arme neletale, precum şi muniţia corespunzătoare, exclusiv pentru folosirea în poligon, pentru poligoanele prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. c).

(2) În vederea acordării autorizaţiei pentru procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiei de către autorităţile prevăzute la art. 68, persoanele juridice prevăzute la art. 86 alin. (1) întocmesc planul de dotare cu arme şi muniţie, care se depune la aceste autorităţi împreună cu cererea de autorizare.

(3) Poate fi autorizată numai procurarea acelor arme şi muniţii care corespund celor pentru care poligonul a fost autorizat să fie folosite în incinta acestuia.

(4) Pentru păstrarea unui număr mai mic de 15 arme letale, spaţiul destinat depozitării trebuie prevăzut cu sistem de supraveghere video şi mijloace de alarmare instalate în condiţiile Legii nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, conectate la dispecerate de alarmare şi intervenţie ale unor societăţi specializate de pază.

(5) În cazul depozitării unui număr mai mare de 15 arme letale şi a muniţiei aferente în incinta poligoanelor, spaţiile destinate păstrării trebuie asigurate în permanenţă şi cu pază înarmată.

ART. 88Condiţiile accesului diferitelor categorii de persoane în incinta poligoanelor de tragere

158

(1) În funcţie de destinaţia poligoanelor de tragere, în incinta acestora sunt admise accesul şi desfăşurarea activităţilor de tragere cu arma pentru următoarele categorii de persoane:

a) în cazul poligoanelor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. a) şi c), personalul angajat la societatea specializată de pază, desemnat să poarte şi să folosească arme şi muniţie, persoanele care au absolvit sau urmează cursul de instruire prevăzut la art. 14 alin. (1) lit. g), precum şi orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani pentru activităţi de tragere de divertisment;

b) în cazul poligoanelor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. b), numai personalul specializat pentru repararea şi testarea armelor, din cadrul armurierilor autorizaţi să repare arme.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), accesul în incinta poligonului de tragere este permis şi cu armele aflate în dotarea persoanei sau, după caz, în permisul de armă al cărui titular este, în vederea executării tragerilor cu aceste arme. În cazul titularilor dreptului de deţinere a armelor înscrise în permisul de armă, accesul este permis numai dacă aceştia prezintă autorizaţia prevăzută la art. 27.

(3) În cazul în care poligoanele prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. c) sunt destinate exclusiv pentru tragerile cu arme neletale, accesul în incinta acestora este permis oricărei persoane care a împlinit vârsta de 14 ani, cu condiţia ca, în cazul minorilor sub 18 ani, aceştia să fie însoţiţi de o persoană majoră. Accesul acestor persoane în incinta poligonului este permis şi cu armele şi muniţia deţinute de acestea, numai însoţite de documentele care atestă dreptul de deţinere sau port şi folosire al armelor.

(4) În cazul apariţiei unor incidente în incinta poligoanelor de tragere, în urma cărora au rezultat victime sau pagube materiale neplanificate, administratorul poligonului are obligaţia să acţioneze în condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) şi (2).

CAPITOL IVRegimul circulaţiei armelor şi muniţiilor

► SECŢIUNEA IDispoziţii generale

159

ART. 89Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească armele şi muniţiile pentru a putea fi deţinute sau comercializate

(1) Armele şi muniţiile prevăzute în categoriile A-C şi categoria D pct. 25-29 din anexă, fabricate pe teritoriul României, pot fi deţinute sau comercializate numai dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

a) sunt marcate de armurierul autorizat să le producă;b) sunt certificate de către producător că îndeplinesc condiţiile de

siguranţă în utilizare;c) armele sunt înregistrate în Registrul Naţional al Armelor.

(2) Armele şi muniţiile prevăzute în categoriile A - C şi categoria D pct. 25-29 din anexă, fabricate în afara teritoriului României, introduse pe teritoriul României, pot fi comercializate sau, după caz, deţinute de persoane fizice ori juridice din România numai dacă:

a) sunt marcate de producător;b) sunt certificate de către producător sau de către un organism

internaţional că îndeplinesc condiţiile de siguranţă în utilizare.(3) Sunt exceptate de la îndeplinirea condiţiei

prevăzute la alin. (2) lit. b) armele şi muniţiile care tranzitează, în condiţiile legii, teritoriul României.

► SECŢIUNEA a 2-aMarcarea armelor şi muniţiilor

ART. 90Marcarea armelor şi muniţiilor

(1) Armurierii care produc arme şi muniţii pe teritoriul României dintre cele prevăzute în categoriile A - C şi categoria D pct. 25-29 din anexă au obligaţia ca, în procesul de fabricaţie a acestora, să aplice pe arme, muniţii şi pachete de muniţii marcaje destinate identificării şi urmăririi acestora. Prin pachet de muniţie, în sensul prezentului articol, se înţelege cea mai mică unitate de ambalare de muniţie completă.

(2) Marcajul pentru arma asamblată trebuie să indice:a) denumirea producătorului;b) ţara sau locul fabricării;c) seria şi, după caz, anul de fabricaţie, dacă acesta nu face parte

din numărul de serie.

160

(3) Marcajul prevăzut la alin. (2) se aplică pe cel puţin o componentă esenţială a armei de foc, componentă a cărei distrugere ar face imposibilă utilizarea armei de foc.

(4) Marcajul aplicat pe pachete de muniţii trebuie să indice:a) denumirea producătorului;b) numărul de identificare a lotului;c) calibrul;d) tipul de muniţie.

(5)Marcajul aplicat pe muniţie trebuie să cuprindă elementele prevăzute la alin. (4) lit. a), c) şi d).

ART. 91Trecerea armelor în circuitul civil

(1) Armele deţinute de instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale pot fi trecute în circuitul civil numai dacă sunt marcate în condiţiile prezentei legi.

(2) Marcarea armelor potrivit alin. (1) se efectuează de către armurieri autorizaţi în condiţiile legii să producă arme sau de către instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

ART. 92Evidenţa armelor şi muniţiilor fabricate

(1) Armurierii care produc arme şi muniţii au obligaţia de a ţine evidenţa armelor şi muniţiilor fabricate, în registre constituite cu avizul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau al inspectoratelor de poliţie judeţene în a căror rază teritorială de competenţă îşi au sediile sociale.

(2) Registrele constituite în conformitate cu alin. (1) se înregistrează la Inspectoratul General al Poliţiei Române care ţine evidenţa registrelor tuturor armurierilor autorizaţi să producă arme şi muniţii.

(3) Evidenţa care se ţine în registrele prevăzute la alin. (1) se constituie după criteriul elementelor prevăzute la art. 90 alin. (2).

(4) Evidenţa armelor militare, a armelor de apărare şi pază, precum şi a muniţiilor corespunzătoare constituie informaţii secrete de stat, se ţine în registre separate constituite potrivit legii, iar evidenţa celorlalte arme letale, a armelor neletale, precum şi a muniţiilor corespunzătoare constituie informaţii secrete de serviciu. ART. 93Păstrarea registrelor de evidenţă a armelor şi muniţiilor fabricate

161

(1) Registrele prevăzute la art. 92 alin. (1) se păstrează de armurierii autorizaţi să producă arme şi muniţii timp de 20 ani, după care se depun, pentru arhivare, la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau la inspectoratele judeţene de poliţie în a căror rază teritorială de competenţă îşi au sediile sociale, respectiv punctele de lucru.

(2) În situaţia în care armurierii îşi încetează activitatea de producere a armelor şi muniţiilor, registrele prevăzute la art. 92 alin. (1) se depun la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau la inspectoratele judeţene de poliţie în a căror rază teritorială de competenţă îşi au sediile sociale, respectiv punctele de lucru, în termen de 15 zile de la încetarea activităţii.

► SECŢIUNEA a 3-aInspecţia tehnică şi dezactivarea armelor şi muniţiilor

ART. 94Inspecţia tehnică periodică

(1) Inspecţia tehnică periodică a armelor se efectuează de către armurieri autorizaţi în condiţiile legii, în vederea verificării îndeplinirii de către acestea a condiţiilor tehnice de siguranţă în utilizare.

(2) În cazul în care se constată, cu ocazia efectuării inspecţiei tehnice periodice, că armele verificate îndeplinesc condiţiile tehnice de siguranţă în utilizare, armurierii prevăzuţi la alin. (1) eliberează persoanei fizice sau juridice căreia îi aparţin certificatul de efectuare a inspecţiei tehnice periodice.

(3) Armurierii prevăzuţi la alin. (1) nu pot fi autorizaţi să efectueze inspecţia tehnică periodică a armelor care le aparţin.

(4) Cheltuielile ocazionate de efectuarea inspecţiei tehnice prevăzute la alin. (1) se suportă de către deţinătorul legal al armelor verificate.

(5) Pentru armele deţinute de persoanele fizice şi juridice inspecţia tehnică se efectuează la solicitarea deţinătorului legal, precum şi la solicitarea expresă a structurilor de poliţie competente.

(6) Condiţiile de autorizare a armurierilor pentru a efectua inspecţia tehnică periodică a armelor se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

162

(7) Standardele şi tehnicile de inspecţie tehnică periodică a armelor se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 95Dezactivarea armelor şi regimul celor care au devenit improprii folosirii

(1) Dezactivarea armelor de foc se realizează de către armurieri avizaţi în condiţiile legii, care eliberează în acest sens un certificat care să ateste dezactivarea armei de foc sau aplică pe suprafaţa armei de foc un marcaj clar vizibil.

(2) Sunt arme de foc dezactivate acele arme cu toate componentele esenţiale devenite definitiv nefuncţionale şi care nu pot fi îndepărtate, înlocuite sau modificate astfel încât arma de foc să poată fi reactivată în vreun fel.

(3) Armele care nu mai pot fi aduse în stare de funcţionare din cauza unor defecţiuni iremediabile sunt verificate de armurierii prevăzuţi la alin. (1), care eliberează în acest sens un certificat sau aplică pe suprafaţa armei de foc un marcaj clar vizibil. În cazul în care aceste arme sunt nevandabile, se predau armurierilor autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de casare a acestora.

(4) Condiţiile de avizare a armurierilor pentru a desfăşura operaţiuni de dezactivare a armelor de foc se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(5) Standardele şi tehnicile de dezactivare a armelor de foc se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. ART. 96Metodologia de certificare

Procedura acordării certificatelor de dezactivare, precum şi a certificatelor de efectuare a inspecţiei tehnice periodice se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

► SECŢIUNEA a 4-aRegistrul Naţional al Armelor

ART. 97Organizarea şi funcţionarea Registrului Naţional al Armelor

163

(1) În cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se constituie Registrul Naţional al Armelor, ca sistem complex de prelucrare a datelor cu privire la evidenţa armelor, a deţinătorilor de arme, precum şi a operaţiunilor cu arme şi muniţii, necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor legale privind gestionarea aplicării dispoziţiilor prezentei legi.

(2) Termenul de păstrare a datelor cuprinse în evidenţele Registrului Naţional al Armelor este de 20 de ani.

(3) Inspectoratul General al Poliţiei Române exercită, prin structura care administrează Registrul Naţional al Armelor, următoarele atribuţii în domeniul gestionării regimului circulaţiei armelor şi muniţiei:

a) gestionează evidenţa operaţiunilor cu arme şi muniţii, precum şi cu privire la persoanele care le-au procurat şi către care s-au înstrăinat acestea;

b) gestionează evidenţa armurierilor şi intermediarilor care desfăşoară operaţiuni cu arme, piese şi muniţii;

c) gestionează evidenţa etapelor procedurale parcurse de autorităţile competente în cazurile de declarare a pierderii, furtului sau distrugerii armelor şi muniţiilor aflate în circulaţie, operând menţiunile corespunzătoare în evidenţe;

d) cooperează cu instituţiile similare din străinătate şi cu reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, pentru monitorizarea operaţiunilor cu arme, piese şi muniţii.

(4) Organizarea şi funcţionarea Registrului Naţional al Armelor, precum şi accesul la acesta se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 98Excepţii în cazul armelor militare

Sunt exceptate de la prevederile art. 94-97 armele militare a căror evidenţă se ţine de către instituţiile care au dreptul să le procure, să le deţină, să le folosească şi să le înstrăineze, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului fiecăreia dintre instituţiile respective.

CAPITOL VRegimul operaţiunilor cu arme, piese şi muniţii

164

► SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 99Efectuarea operaţiunilor cu arme

(1) Operaţiunile cu arme, piese şi muniţiile corespunzătoare pe teritoriul României pot fi efectuate numai de către sau prin intermediul armurierilor ori intermediarilor, în condiţiile stabilite prin prezenta lege, cu excepţia persoanelor fizice care, în baza autorizaţiei de procurare ori a dovezii notificării, după caz, pot procura din afara teritoriului României şi introduce în ţară, în condiţiile legii, arme letale şi neletale.

(2)Unităţile din subordonarea sau coordonarea instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale pot efectua operaţiuni cu arme, piese şi muniţii, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului fiecăreia dintre aceste instituţii.

(3)Operaţiunile cu arme, piese şi muniţii pot fi efectuate şi de către armurierii sau intermediarii constituiţi prin acte normative în subordonarea ori coordonarea altor instituţii publice.

(4)Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat constituite ca armurieri sau intermediari pot efectua operaţiuni cu arme, piese şi muniţii, în condiţiile prezentei legi.

(5)Procedura autorizării persoanelor fizice desemnate să desfăşoare operaţiuni cu arme, piese şi muniţii în structura armurierilor sau intermediarilor se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

ART. 100Armurierii

(1) Sunt armurieri de drept următoarele categorii de persoane juridice:a) federaţiile sportive naţionale de specialitate, cluburile şi

asociaţiile sportive afiliate acestora, precum şi gestionarii fondurilor de vânătoare;

b) companiile naţionale şi societăţile comerciale constituite în baza unor acte normative în vederea efectuării de operaţiuni cu arme, piese şi muniţii.

165

(2) Se pot constitui în armurieri, la cerere, persoanele fizice şi juridice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.

ART. 101Categorii de operaţiuni care pot fi desfăşurate de către armurieri

(1) Persoanele juridice prevăzute la art. 100 alin. (1) sunt autorizate să efectueze operaţiuni cu arme, piese şi muniţii, după cum urmează:

a) instituţiile publice, altele decât cele care au competenţe în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, şi unităţile aflate în subordonarea sau coordonarea acestora care, prin competenţele conferite de lege, desfăşoară activităţi ce necesită deţinerea şi folosirea armelor şi muniţiilor, precum şi federaţiile sportive naţionale de specialitate, cluburile sau asociaţiile sportive afiliate acestora şi gestionarii fondurilor de vânătoare, pentru operaţiuni de procurare, înstrăinare în scop necomercial, reparare şi depozitare;

b) companiile naţionale şi societăţile comerciale constituite în baza unor acte normative, pentru efectuarea operaţiunilor în vederea cărora au fost constituite.

(2) Persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 100 alin. (2) pot fi autorizate, la cerere, să desfăşoare operaţiuni cu arme din categoriile B, C şi D din anexă, piesele acestora, precum şi cu muniţia corespunzătoare.

(3) Importul, exportul, transferul sau tranzitul armelor şi muniţiilor care se încadrează în categoria produselor militare, potrivit legii, sunt supuse şi controlului autorităţilor cu atribuţii în domeniul produselor strategice ori cu dublă utilizare.

► SECŢIUNEA a 2-a Regimul constituirii armurierilor

ART. 102Constituirea armurierilor

(1) Persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 100 alin. (2) se pot constitui ca armurieri, în baza autorizaţiei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, după includerea în obiectul de activitate a operaţiunilor cu arme, piese şi muniţii.

166

(2) Autorizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă numai dacă toţi asociaţii şi administratorii îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c) şi d) şi nu figurează cu menţiuni în certificatul de cazier fiscal, iar cei care desfăşoară activităţi ce implică accesul efectiv la arme şi muniţii letale îndeplinesc şi condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) şi lit. c)-g).

(3) Persoanele fizice se pot constitui ca armurieri, în baza autorizaţiei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, dacă îndeplinesc şi condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) şi c)-g).

ART. 103Reînnoirea şi retragerea autorizaţiei de constituire a armurierilor

(1) Societăţile comerciale constituite ca armurieri sunt obligate să solicite reînnoirea autorizaţiei ori de câte ori se schimbă asociaţii sau administratorii acestora, precum şi cu ocazia schimbării sediului social.

(2) Autorizaţia prevăzută la art. 102 alin. (1) se retrage de către autoritatea care a acordat-o, în situaţia în care aceasta constată că asociaţii şi administratorii armurierului legal constituit nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 102 alin. (2). Retragerea autorizaţiei are ca efect pierderea calităţii de armurier a societăţii comerciale.

(3) Autorizaţia prevăzută la art. 102 alin. (3) se retrage de către autoritatea care a acordat-o în situaţia în care aceasta constată că persoana fizică nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) şi c)-g). Retragerea autorizaţiei are ca efect pierderea calităţii de armurier a persoanei fizice.

► SECŢIUNEA a 3-a Regimul efectuării operaţiunilor cu arme şi muniţiiART. 104Autorizarea desfăşurării operaţiunilor cu arme şi muniţii

(1) Armurierii constituiţi în condiţiile prevăzute la art. 102 pot efectua operaţiuni cu arme, piese şi muniţii, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legii privind regimul monopolului de stat, numai după obţinerea autorizaţiei pentru operaţiuni cu arme şi muniţii, acordată de autorităţile competente pentru fiecare categorie de operaţiuni dintre cele prevăzute la alin. (3)-(6).

(2) Autorităţile competente care acordă autorizaţia prevăzută la alin. (1) sunt Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori inspectoratele judeţene de poliţie în a căror rază teritorială îşi

167

are sediul social armurierul sau, după caz, punctul de lucru unde urmează să se desfăşoare operaţiunile pentru care se solicită autorizarea.

(3) Autorizaţia pentru desfăşurarea operaţiunilor de producere a armelor letale şi armelor neletale, precum şi a componentelor acestora se acordă armurierilor dacă aceştia îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin spaţii destinate efectuării operaţiunilor de producere a armelor, pieselor şi muniţiilor, asigurate cu amenajări tehnice de protecţie şi sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de poliţie şi conectate la dispecerate de alarmare şi intervenţie specializate;

b) deţin spaţii corespunzătoare, destinate depozitării armelor şi pieselor, avizate de organele de poliţie, precum şi spaţii destinate exclusiv depozitării muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru muniţie, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă;

c) deţin, după caz, poligoane de tragere pentru verificarea armelor şi muniţiilor.

(4) Autorizaţia pentru desfăşurarea operaţiunilor de comercializare sau, după caz, depozitare a armelor, pieselor şi muniţiilor se acordă armurierului care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) deţine, după caz, spaţii corespunzătoare destinate efectuării operaţiunilor de comercializare a armelor, pieselor şi muniţiilor, asigurate cu amenajări tehnice de protecţie şi sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de poliţie şi conectate la dispecerate de alarmare şi intervenţie specializate;

b) deţine, după caz, spaţii corespunzătoare, destinate depozitării armelor şi pieselor, avizate de organele de poliţie, precum şi spaţii destinate exclusiv depozitării muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru muniţie, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă.

(5) Autorizaţia pentru desfăşurarea operaţiunilor de reparare a armelor se acordă numai dacă armurierul îndeplineşte următoarele condiţii:

a) deţine spaţii corespunzătoare, destinate depozitării armelor şi pieselor, avizate de organele de poliţie, precum şi spaţii destinate exclusiv depozitării muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru muniţie, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă şi asigurate în condiţiile stabilite la alin. (3) lit. a);

168

b) deţine, după caz, poligoane pentru verificarea armelor, autorizate în condiţiile prezentei legi.

(6) Autorizaţia pentru desfăşurarea operaţiunilor de transport al armelor, pieselor şi muniţiilor letale se acordă numai dacă armurierul îndeplineşte următoarele condiţii:

a) deţine în mod legal şi utilizează mijloace de transport omologate în condiţiile legii de Registrul Auto Român;

b) deţine spaţii corespunzătoare, destinate depozitării armelor şi pieselor, avizate de organele de poliţie, precum şi spaţii destinate exclusiv depozitării muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru muniţie, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă şi asigurate în condiţiile stabilite la alin. (3) lit. a).

(7) Este interzisă amenajarea depozitelor de muniţii în incinta imobilelor de locuinţe.

(8) În autorizaţia prevăzută la alin. (1) se menţionează în mod expres categoriile de operaţiuni cu arme, piese şi muniţii care pot fi efectuate de către armurier, iar în funcţie de spaţiul destinat acestora şi de nivelul de securitate, cantitatea de muniţie ce poate fi depozitată în acestea, conform avizului inspectoratului teritorial de muncă. ART. 105Categorii de operaţiuni care pot fi desfăşurate de armurierii autorizaţi

Armurierii autorizaţi în condiţiile art. 104 pot desfăşura următoarele activităţi:

a) cei autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de comercializare a armelor, pieselor şi muniţiilor: cumpărare, vânzare, închiriere, schimb, import, export şi transfer de arme şi muniţii, precum şi intermedierea efectuării acestor operaţiuni;

b) cei autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de reparare a armelor: reparare şi verificare a armelor, efectuarea inspecţiilor tehnice în baza autorizaţiei eliberate de autorităţile prevăzute la art. 68;

c) cei autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de producere a armelor, pieselor şi muniţiilor: producerea, asamblarea, modificarea, prelucrarea, experimentarea, efectuarea inspecţiilor tehnice, casarea şi distrugerea de arme şi, după caz, muniţii;

d) cei autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de transport: să efectueze transporturi de arme, piese şi muniţii în ţară, în şi din străinătate, cu mijloace de transport proprii sau închiriate, omologate în condiţiile legii.

169

ART. 106Obligaţiile armurierilor care desfăşoară operaţiuni de comerţ cu arme, piese şi muniţii

(1) Armurierii care desfăşoară operaţiuni de comerţ cu arme, piese şi muniţii au următoarele obligaţii:

a) să introducă în circuitul comercial numai armele şi muniţiile care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 89 alin. (1) şi (2);

b) să comercializeze armele, piesele şi muniţiile numai către persoanele fizice şi juridice autorizate să le procure;

c) să procure arme, piese şi muniţii numai de la persoane juridice române sau străine, autorizate să desfăşoare asemenea opera-ţiuni, precum şi de la persoane fizice care le deţin şi le înstrăinează în condiţii de legalitate;

d) să îşi constituie registre în care să ţină evidenţa operaţiunilor cu arme, piese şi muniţii, conform modelelor aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care au regim special şi se înregistrează la autorităţile prevăzute la art. 104 alin. (2) şi să le prezinte pentru control organelor competente;

e) să prezinte la control organelor de poliţie abilitate documentele de efectuare a operaţiunilor cu arme, piese şi muniţii, precum şi documentele în baza cărora au vândut armele;

f) să comunice autorităţilor prevăzute la art. 104 alin. (2), în termen de 15 zile de la data procurării, lista persoanelor juridice care au procurat sau, după caz, de la care au procurat arme, piese şi muniţii, precum şi datele de identificare ale acestor arme şi muniţii;

g) să asigure condiţiile de securitate deplină a armelor, pieselor şi muniţiilor aflate în gestiune, să nu expună în vitrină arme autentice, iar cumpărătorii sau vizitatorii să nu aibă posibilitatea de a lua o armă din rastel sau raft;

h) să înscrie în autorizaţia de procurare, eliberată de organele de poliţie şi prezentată de cumpărător, datele necesare identificării armei vândute, numărul facturii şi poziţia din registrul de evidenţă a armelor depuse spre vânzare;

i) să elibereze deponentului o dovadă de primire a armelor, pieselor şi muniţiilor, iar după vânzare, o copie de pe factură;

j) să anunţe imediat organul de poliţie când constată că la armele primite în consignaţie de la persoanele fizice şi juridice sunt

170

modificări vizibile sau acestea prezintă alte caracteristici decât cele originale;

k) să solicite avizul poliţiei pentru persoanele angajate să facă operaţiuni cu arme, piese şi muniţii.

(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. d) se păstrează de către armurieri timp de 20 de ani şi trebuie să cuprindă date necesare pentru identificarea fiecărei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul, conţinutul marcajului, precum şi datele de identitate ale furnizorului şi ale destinatarului fiecărei operaţiuni. După împlinirea termenului de 20 de ani sau în termen de 15 zile de la încetarea activităţii, registrele se depun, pentru arhivare, la autorităţile prevăzute la art. 104 alin. (2).

(3) În vederea desfăşurării operaţiunilor comerciale de import şi export cu arme, piese şi muniţii, în condiţiile prezentei legi, armurierii au obligaţia să solicite în prealabil avizul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

(4) Avizul pentru import-export se acordă individual, pentru fiecare transport şi numai pentru tipul, marca şi cantităţile de arme, piese şi muniţii care fac obiectul fiecărei operaţiuni. Termenul de valabilitate a avizului este de 6 luni de la data acordării, cu excepţia avizelor acordate pe licenţele de import-export eliberate de autorităţile cu atribuţii în domeniul exporturilor strategice care vor avea valabilitatea licenţei. Neefectuarea în termen a operaţiunii pentru care s-a acordat avizul, indiferent de motiv, duce la anularea acestuia.

(5) În termen de 30 de zile de la efectuarea importului sau exportului, armurierul trebuie să depună la autoritatea prevăzută la art. 104 alin. (2) documentele în baza cărora s-a efectuat operaţiunea.

(6) Schimbarea destinaţiei armelor sau a muniţiei procurate de către armurieri, în condiţiile prezentei legi, se face cu avizul autorităţilor prevăzute la art. 68.

(7) Procedura şi condiţiile acordării avizului prevăzut la alin. (4), se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

ART. 107Obligaţiile armurierilor care desfăşoară operaţiuni de reparare a armelor

(1) Armurierii care desfăşoară operaţiuni de reparare a armelor au următoarele obligaţii:

171

a) să comunice inspectoratelor judeţene de poliţie sau Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, la solicitarea acestora, lista armelor primite la reparat ori cărora le-au schimbat una sau mai multe piese şi a posesorilor acestor arme;

b) să ţină evidenţa reparaţiilor efectuate în registrele constituite potrivit art. 106 alin. (1) lit. d) şi să le prezinte organelor de poliţie competente pentru control;

c) să nu primească spre reparare decât arme pentru care se face dovada că sunt deţinute legal;

d) în cazul în care posesorul armei nu face dovada că o deţine legal, să înştiinţeze de îndată organul de poliţie cel mai apropiat.

(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. b) se păstrează de către armurieri timp de 20 de ani şi trebuie să cuprindă date necesare pentru identificarea fiecărei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul, conţinutul marcajului, precum şi datele de identitate ale furnizorului şi ale destinatarului fiecărei operaţiuni. După împlinirea termenului de 20 de ani sau în termen de 15 zile de la încetarea activităţii, registrele se depun, pentru arhivare, la autorităţile prevăzute la art. 104 alin. (2). ART. 108Obligaţiile armurierilor care desfăşoară operaţiuni de producere a armelor, pieselor şi muniţiilor

Armurierii care desfăşoară operaţiuni de producere a armelor, pieselor şi muniţiilor au următoarele obligaţii:

a) să deţină un sistem de control al procesului de producere, asamblare, modificare, prelucrare, experimentare, dezactivare, casare şi distrugere a armelor letale şi neletale, în care să fie evidenţiate atât armele, componentele esenţiale ale acestora, cât şi rebuturile;

b) să îşi constituie registre în care să ţină evidenţa operaţiunilor cu arme şi muniţii, în condiţiile prevăzute la art. 92, şi să le prezinte, pentru control, organelor competente;

c) să solicite avizul poliţiei pentru persoanele angajate să facă operaţiuni cu arme, piese şi muniţii;

d) să deţină spaţii destinate efectuării operaţiunilor de producere a armelor, pieselor şi muniţiilor, asigurate cu amenajări tehnice de protecţie şi sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de poliţie şi conectate la dispecerate de alarmare şi intervenţie specializate;

172

e) să deţină spaţii corespunzătoare, destinate depozitării armelor şi pieselor, avizate de organele de poliţie, precum şi spaţii destinate exclusiv depozitării muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru muniţie, autorizate de inspectoratul teritorial de muncă.

ART. 109Obligaţiile armurierilor care desfăşoară operaţiuni de transport al armelor, pieselor şi muniţiilor

(1) Armurierii care desfăşoară operaţiuni de transport al armelor, pieselor şi muniţiilor au următoarele obligaţii:

a) să asigure paza transporturilor cu arme, piese şi muniţii pe care le efectuează, precum şi condiţiile de siguranţă ale acestora;

b) să ţină evidenţa operaţiunilor de transport efectuate, a rutelor urmate, a cantităţilor de arme, piese şi muniţii transportate, precum şi a beneficiarilor operaţiunii efectuate în registre constituite potrivit art. 106 alin. (1) lit. d) şi să le prezinte, pentru control, organelor competente;

c) să se asigure de scopurile licite ale beneficiarilor operaţiunilor de transport, precum şi de provenienţa legală a armelor transportate.

(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. b) se păstrează de către armurieri timp de 20 de ani şi trebuie să cuprindă date necesare pentru identificarea fiecărei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul, conţinutul marcajului, precum şi datele de identitate ale furnizorului şi ale destinatarului fiecărei operaţiuni. După împlinirea termenului de 20 de ani sau în termen de 15 zile de la încetarea activităţii, registrele se depun, pentru arhivare, la autorităţile prevăzute la art. 104 alin. (2).

(3) Condiţiile minime de securitate a transportului de arme, piese şi muniţii se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 110Procedura acordării avizelor şi autorizaţiilor pentru armurieri

Procedura acordării avizelor şi autorizaţiilor prevăzute în prezenta secţiune se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.ART. 111Intermediarii

(1) Sunt intermediari de drept companiile naţionale şi societăţile comerciale constituite în baza unor acte normative în vederea efectuării de

173

operaţiuni de achiziţionare, comercializare sau realizare de transferuri cu arme.

(2) Se pot constitui în intermediari, la cerere, persoanele fizice şi juridice care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(3) Prevederile art. 102, 103, art. 104 alin. (4) şi art. 106 se aplică în mod corespunzător activităţii intermediarilor.

CAPITOL VIRegimul procurării, deţinerii, portului şi folosirii

armelor şi muniţiilor de către rezidenţii statelor membre pe teritoriul României şi

de către cetăţenii români pe teritoriile statelor membre.

Regimul operaţiunilor cu arme şi muniţii desfăşurate între armurierii români şi cei ai statelor membre

ART. 112Procurarea armelor letale de pe teritoriul României

(1) Procurarea unei arme letale, precum şi a muniţiilor corespunzătoare, de pe teritoriul României, de către rezidenţii statelor membre care nu au domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România, în scopul scoaterii acesteia din ţară, se poate face, în condiţiile prezentei legi, numai în baza permisului de transfer al armei sau, după caz, al muniţiei, eliberat de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau de inspectoratele judeţene de poliţie în a căror rază teritorială de competenţă îşi desfăşoară activitatea de comercializare a armelor armurierul sau intermediarul de la care urmează să fie procurată arma.

(2) Permisul de transfer prevăzut la alin. (1) se eliberează la cerere, dacă solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii:

a) a împlinit vârsta de 18 ani;b) face dovada faptului că este rezident al unui stat membru;c) prezintă acordul prealabil eliberat de autorităţile competente ale

statului membru al cărui rezident este, cu excepţia cazului în care în acel stat procurarea armei nu este condiţionată de

174

obţinerea unei autorizaţii prealabile, situaţie în care solicitantul va prezenta o comunicare scrisă emisă de autorităţile competente din care să reiasă acest fapt.

(3) Sunt interzise deţinerea, portul şi folosirea pe teritoriul României a armelor de apărare şi pază de către rezidenţii statelor membre care nu au domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 55 şi art. 126 alin. (2). Procurarea acestor arme este permisă numai prin intermediul armurierilor şi intermediarilor autorizaţi să le transfere în afara teritoriului României.

(4) Armele şi muniţia corespunzătoare procurate de către rezidentul unui stat membru în timpul unei călătorii în România, în condiţiile prevăzute la alin. (1), vor fi transferate în statul al cărui rezident este prin intermediul armurierilor şi intermediarilor autorizaţi.

(5) Inspectoratul General al Poliţiei Române informează de îndată autorităţile competente ale statelor membre ai căror rezidenţi au procurat arme şi muniţii în condiţiile alin. (1) despre fiecare achiziţie efectuată.

(6) Procedura eliberării permisului de transfer se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(7) Procurarea, deţinerea, portul şi folosirea armelor şi a muniţiilor corespunzătoare, pe teritoriul României, de către rezidenţii statelor membre cu domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România, precum şi scoaterea armelor şi a muniţiilor din ţară se pot face în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români. ART. 113Introducerea armelor şi muniţiilor pe teritoriul României

(1) Rezidenţii statelor membre care nu au domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România pot intra pe teritoriul României, în condiţiile prezentei legi, numai cu armele şi muniţiile a căror procurare şi deţinere este permisă în România, fără plata vreunei taxe sau redevenţe.

(2) Pot intra pe teritoriul României cu armele de foc legal deţinute numai rezidenţii statelor membre care sunt titulari ai unui paşaport european pentru arme de foc în care sunt înscrise aceste arme, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) documentul să fie valabil;b) să nu existe în acest document menţiunea că introducerea armei

este interzisă pe teritoriul României;

175

c) în cazul armelor de vânătoare, titularul să prezinte la intrarea pe teritoriul României o invitaţie din partea unei asociaţii de vânătoare române legal constituite, iar în cazul armelor de tir, titularul să prezinte dovada că urmează să participe la un concurs de tir organizat de federaţiile sportive naţionale de specialitate care folosesc în cadrul probelor sportive arme de tir din cele prevăzute în anexă;

d) în cazul armelor de vânătoare, de tir sau al armelor de colecţie funcţionale, cu excepţia situaţiilor prevăzute la lit. c), să existe în document menţiunea referitoare la existenţa autorizaţiei de introducere a armelor respective în România.

(3) Inspectoratul General al Poliţiei Române întocmeşte şi transmite autorităţilor competente ale statelor membre lista armelor letale şi a muni-ţiilor a căror introducere pe teritoriul României este interzisă sau este condi-ţionată de obţinerea prealabilă a autorizaţiei prevăzute la alin. (2) lit. d).

(4) Introducerea de către rezidenţii statelor membre a armelor neletale din categoria celor supuse autorizării pe teritoriul României este interzisă, cu excepţia cazurilor în care titularul face dovada faptului că urmează să participe la un concurs de tir organizat de o asociaţie ori un club de tir sportiv afiliată/afiliat la federaţiile sportive naţionale de specialitate ori, după caz, face dovada faptului că urmează să participe la o manifestare culturală, artistică sau istorică şi prezintă invitaţia unei asociaţii de colecţionari legal constituite ori a unei instituţii muzeistice din România.

(5) Rezidenţii statelor membre pot introduce în România arme neletale legal deţinute, din categoria celor supuse notificării prealabile, numai după obţinerea autorizaţiei de introducere a armelor în ţară.

(6) utorizaţia de introducere a armelor în ţară, prevăzută la alin. (5), se acordă dacă solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii:

a) a împlinit vârsta de 18 ani;b) motivează, în scris, necesitatea introducerii armei pe

teritoriul României(7) Procedura acordării autorizaţiei prevăzute la alin. (6) se stabileşte prin

normele metodologice de aplicare a prezentei legi.(8) Armele şi dispozitivele neletale din categoria E din anexă pot fi

introduse în România fără restricţii.(9) În situaţia în care, pe timpul şederii în România, rezidenţii statelor

membre pierd, li se fură sau li se distrug armele cu care au intrat în condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (4), aceştia au obligaţia să anunţe, în condiţiile legii, organele de poliţie în a căror rază de competenţă s-a produs

176

evenimentul, acestea eliberându-le cu această ocazie o dovadă în acest sens care va fi prezentată autorităţilor competente, la solicitarea acestora. ART. 114Informarea autorităţilor statelor membre cu privire la armele şi muniţiile a căror deţinere este interzisă sau condiţionată de obţinerea unei autorizaţii

În vederea înscrierii în paşaportul european pentru arme de foc a menţiunilor prevăzute la art. 113 alin. (2) lit. b) şi d) de către autorităţile care eliberează acest document, Inspectoratul General al Poliţiei Române informează autorităţile competente ale statelor membre cu privire la armele de foc a căror procurare şi deţinere este interzisă pe teritoriul României sau, după caz, este condiţionată de obţinerea unei autorizări prealabile.ART. 115Autorizaţia de introducere a armelor de foc pe teritoriul României

(1) Rezidenţii statelor membre care doresc să călătorească în România cu armele de foc pe care le deţin trebuie să obţină, în prealabil, o autorizaţie de introducere pe teritoriul României a acestor arme, cu excepţia cazului în care se află în situaţia prevăzută la art. 113 alin. (2) lit. c).

(2) În funcţie de motivele pentru care se solicită eliberarea autorizaţiei de introducere pe teritoriul României a armelor de foc, aceasta se poate acorda pentru o perioadă de până la un an, cu posibilitatea prelungirii acesteia, valabilă pentru una sau mai multe călătorii, după caz. ART. 116Regimul deţinerii, portului şi folosirii armelor de către rezidenţii statelor membre pe teritoriul României

(1) Rezidenţii statelor membre care nu au domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România, titulari ai paşaportului european pentru arme de foc, pot deţine sau, după caz, pot purta şi folosi armele introduse în România în condiţiile prevăzute la art. 113 alin. (2), (4) şi (5), numai în scopurile pentru care sunt destinate aceste arme, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot achiziţiona muniţia aferentă armelor introduse în România de la armurieri numai în baza paşaportului european pentru arme de foc şi a autorizaţiei de

177

introducere a armelor de foc pe teritoriul României ori a documentelor prevăzute la art. 113 alin. (2) lit. c), în cantităţile prevăzute la art. 42.

(3) Rezidenţii statelor membre pot înstrăina armele de foc introduse pe teritoriul României, în baza permisului de transfer eliberat de autorităţile competente ale statului ai cărui rezidenţi sunt, numai prin intermediul unui armurier sau intermediar autorizat. ART. 117 Regimul paşaportului european pentru arme de foc

(1) Cetăţenii români şi rezidenţii statelor membre cu domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România care deţin, în condiţiile prezentei legi, arme letale şi care doresc să călătorească cu acestea în statele membre pot solicita organului de poliţie care le-a acordat permisul de armă eliberarea unui paşaport european pentru arme de foc.

(2) Paşaportul european pentru arme de foc conferă titularului dreptul de a circula pe teritoriul statelor membre împreună cu armele şi, după caz, muniţia aferentă înscrise în acest document, numai în măsura în care deţinerea armelor înscrise în acest document este permisă în statul în care urmează să călătorească sau, după caz, dacă este autorizat de autorităţile competente ale acelui stat să introducă pe teritoriul său armele respective.

(3) În paşaportul european pentru arme de foc, organele de poliţie au obligaţia să înscrie menţiunile corespunzătoare, referitoare la statele membre pe teritoriul cărora este interzisă deţinerea armelor înscrise în document, precum şi cu privire la statele membre pe teritoriul cărora se pot introduce armele respective, numai după obţinerea unei autorizaţii prealabile acordate în acest sens de autorităţile competente ale acestor state.

ART. 118Condiţiile acordării, prelungirii şi retragerii paşaportului european pentru arme de foc

(1) Paşaportul european pentru arme de foc se acordă dacă solicitantul este titular al unui permis de armă pentru armele care urmează să fie înscrise în acest document.

(2) Paşaportul european pentru arme de foc se acordă cu o valabilitate de 5 ani, perioadă care poate fi prelungită cu încă 5 ani.

(3) Paşaportul european pentru arme de foc se retrage în cazul anulării sau suspendării dreptului de deţinere, port şi

178

folosire a armelor de foc. Odată cu încetarea situaţiei care a determinat suspendarea dreptului de port şi folosire a armelor de foc, paşaportul european pentru arme de foc se restituie titularului.

(4) Modificările legate de deţinerea sau de caracteristicile armelor, la fel ca şi pierderea, furtul sau înstrăinarea acestora, sunt menţionate în paşaportul european pentru arme de foc de către organul de poliţie emitent.

(5) Este interzisă înstrăinarea de către titular a paşaportului european pentru arme de foc, cu excepţia cazului când acesta este depus la autorităţile competente sau, după caz, este reţinut de acestea. ART. 119Furtul, pierderea, distrugerea şi deteriorarea paşaportului european pentru arme de foc

(1) Furtul paşaportului european pentru arme de foc se declară, în termen de 48 de ore de la constatare, la organul de poliţie în a cărui rază teritorială de competenţă a fost constatat, iar pierderea, distrugerea sau deteriorarea se declară la organul de poliţie care l-a eliberat.

(2) Eliberarea unui nou document în locul celui declarat pierdut sau furat se face numai după ce titularul prezintă dovada publicării pierderii ori furtului în Monitorul Oficial al României.

(3) În străinătate, cetăţenii români trebuie să declare furtul paşaportului european pentru arme de foc la autorităţile de poliţie competente, iar pierderea sau distrugerea acestui document, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din statul în care s-a produs evenimentul.

(4) În cazul declarării furtului, pierderii sau distrugerii paşaportului european pentru arme de foc în străinătate, în condiţiile prevăzute la alin. (3), titularul trebuie să se prezinte cu armele înscrise în acest document la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din statul unde s-a produs evenimentul, care, după ce verifică la Inspectoratul General al Poliţiei Române situaţia legală a acestor arme, eliberează titularului o adeverinţă în care se înscriu datele de identitate ale acestuia, precum şi marca, tipul şi seriile armelor.

(5) Adeverinţa prevăzută la alin. (4) conferă titularului numai dreptul de a introduce pe teritoriul României armele înscrise în aceasta şi trebuie depusă la organul de poliţie competent, cu ocazia solicitării eliberării unui nou paşaport european pentru arme de foc.

179

(6) Procedura efectuării verificărilor prevăzute la alin. (4) se stabileşte prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului afacerilor externe.

ART. 120Permisul de transfer al armelor în statele membre

(1) Persoanele fizice, armurierii sau intermediarii care doresc să transfere pe teritoriul unui stat membru armele de foc deţinute sau achiziţionate în România sunt obligate să solicite în prealabil structurilor de poliţie competente eliberarea permisului de transfer.

(2) În vederea obţinerii documentului prevăzut la alin. (1), persoanele interesate trebuie să comunice organelor de poliţie competente următoarele informaţii:

a) numele şi adresa vânzătorului sau persoanei care cedează şi ale cumpărătorului ori beneficiarului, respectiv ale proprietarului;

b) adresa destinatarului către care armele vor fi trimise sau transportate;

c) numărul armelor care urmează să fie transportate;d) caracteristicile care permit identificarea fiecărei arme şi

indicarea armei de foc care a făcut obiectul unui control cu privire la marcajele de identificare a armelor de foc;

e) mijloacele de transfer;f) data plecării şi data estimativă a sosirii;g) acordul prealabil eliberat de autorităţile statului de destinaţie

sau o comunicare emisă de autorităţile competente din care să reiasă faptul că acesta nu este necesar.

(3) Permisul de transfer al armelor trebuie să conţină informaţiile prevăzute la alin. (2) şi este valabil numai pentru armele şi perioada de timp înscrise în acesta. Documentul trebuie să însoţească armele pe tot parcursul transferului, până la destinaţie, şi este supus controlului autorităţilor competente ale statelor membre tranzitate.

(4) Inspectoratul General al Poliţiei Române trebuie să comunice autorităţilor competente ale statului de destinaţie şi ale celor de tranzit datele înscrise în permisul de transfer al armelor, până cel târziu la data începerii operaţiunii de transfer. ART. 121Transferul temporar al armelor în statele membre

180

(1) Transferul temporar al armelor de foc de pe teritoriul României într-un stat membru se realizează în condiţiile prevăzute la art. 120.

(2) Permisul de transfer temporar al armelor de foc se acordă cu o valabilitate de un an, perioadă care poate fi prelungită cu încă un an.

(3) Persoanele responsabile de efectuarea transferului temporar au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la revenirea armelor în ţară, să anunţe despre acest fapt autorităţile competente care au eliberat permisul de transfer.

ART. 122Autorizaţia de transfer fără acord prealabil

(1) Armurierii şi intermediarii de pe teritoriul României care sunt autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de comercializare a armelor şi pieselor pot solicita acordarea unei autorizaţii de transfer fără acord prealabil, în baza căreia pot efectua operaţiuni de transfer al armelor de foc către armurieri şi intermediari din alte state membre, în care nu se condiţionează aceste transferuri de acordarea unei autorizări prealabile, pe toată perioada de valabilitate a documentului, numai cu tipurile de arme şi către statele membre înscrise în autorizaţie.

(2) Autorizaţia de transfer fără acord prealabil se acordă, la cerere, de către organul de poliţie în a cărui rază de competenţă îşi desfăşoară activitatea armurierul şi/sau intermediarul, pentru o perioadă de 3 ani, numai pentru tipurile de arme pentru care s-a solicitat autorizarea.

(3) În autorizaţia de transfer fără acord prealabil se înscriu de către organul de poliţie care o eliberează următoarele:

a) datele de identificare ale armurierului şi/sau intermediarului;b) tipurile de arme care fac obiectul operaţiunilor de transfer;c) statele care permit fără acord prealabil introducerea pe teritoriul

lor a tipurilor de arme care urmează să facă obiectul transferului;d) perioada de valabilitate a autorizaţiei.

(4) Efectuarea oricărei operaţiuni de transfer în baza autorizaţiei prevăzute la alin. (1) este condiţionată de informarea de către armurier şi/sau intermediar a organului de poliţie competent, cel târziu până la data înce-perii operaţiunii, cu privire la datele prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. a)-f).

(5) Inspectoratul General al Poliţiei Române trebuie să transmită de îndată autorităţilor competente ale statului de destinaţie a transferului datele comunicate de armurieri şi/sau intermediari în condiţiile alin. (4).

181

(6) Autorizaţiile de transfer fără acord prealabil pot fi anulate sau, după caz, suspendate de către organele de poliţie competente, prin decizie motivată, ori de câte ori există date certe că operaţiunile de transfer prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor.

ART. 123Acordul prealabil

(1) Armurierii şi intermediarii autorizaţi să desfăşoare operaţiuni cu arme, piese şi muniţii pe teritoriul României, precum şi cetăţenii români ori rezidenţii statelor membre cu domiciliul, reşedinţa sau, după caz, locul de rezidenţă în România pot achiziţiona arme letale şi, după caz, muniţii din statele membre, cu condiţia obţinerii acordului prealabil eliberat de structurile de poliţie competente din România.

(2) Acordul prealabil se acordă, la cerere, în următoarele condiţii:a) solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege

pentru procurarea şi deţinerea armelor care fac obiectul transferului;

b) există garanţii cu privire la faptul că transportul armelor pe teritoriul României urmează să se desfăşoare în condiţii de securitate, potrivit legii.

(3) Acordul prealabil se acordă pentru fiecare transfer şi cuprinde informaţiile prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. a)-d).

(4) Obţinerea acordului prealabil nu este necesară în cazul armelor care au făcut obiectul unui transfer temporar.

(5) Inspectoratul General al Poliţiei Române întocmeşte şi transmite autorităţilor competente ale statelor membre lista armelor şi a muniţiilor al căror transfer pe teritoriul României poate fi efectuat în baza unei autorizaţii fără acord prealabil. ART. 124Introducerea pe teritoriul României a armelor şi pieselor care fac obiectul unui transfer autorizat

Introducerea pe teritoriul României a armelor şi pieselor care fac obiectul unui transfer autorizat în condiţiile art. 120 este permisă de către organele poliţiei de frontieră numai dacă acestea sunt însoţite de permisul de transfer. ART. 125

182

Tranzitul armelor, pieselor şi muniţiilor pe teritoriul României(1) Tranzitul armelor, pieselor şi muniţiilor pe teritoriul României se

efectuează în baza avizului de tranzit eliberat de către structurile teritoriale ale Poliţiei de Frontieră Române.

(2) Pentru obţinerea avizului de tranzit, persoanele fizice sau persoanele juridice autorizate trebuie să prezinte documente din care să rezulte că accesul pe teritoriul statului de destinaţie este permis.

(3) Procedura şi documentele necesare acordării avizului prevăzut la alin. (1) se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

183

CAPITOL VIIRegimul juridic al deţinerii, portului şi folosirii

armelor şi muniţiilor de către membrii forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României şi de către membrii de familie ai acestora

ART. 126Procurarea, deţinerea, portul şi folosirea armelor şi muniţiilor de către membrii forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României, precum şi de către membrii de familie ai acestora

(1) Regimul juridic al armelor de foc şi muniţiilor de serviciu deţinute de membrii forţelor armate străine staţionate în condiţiile legii pe teritoriul României se reglementează prin lege specială.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot fi autorizate să procure, să deţină şi, după caz, să poarte şi să folosească arme de apărare şi pază, în condiţiile stabilite de prezenta lege, pentru persoanele prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. a), precum şi alte arme şi muniţii, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot face uz de armă în condiţiile prevăzute de legea română.

(4) Membrii de familie ai persoanelor prevăzute la alin. (1), care au reşedinţa sau domiciliul în România, pot fi autorizaţi să procure, să deţină şi să folosească arme şi muniţii în condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru persoanele fizice străine. ART. 127Condiţii privind autorizarea deţinerii şi folosirii armelor şi muniţiilor de către membrii forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României şi de către membrii de familie ai acestora

(1) Autorizarea persoanelor prevăzute la art. 126 alin. (1), cât şi a membrilor de familie, precum şi evidenţa armelor şi muniţiilor se efectuează de către organele de poliţie competente în a căror rază de competenţă locuieşte solicitantul.

(2) La solicitarea organelor de poliţie române, persoanele prevăzute la art. 126 alin. (1), cât şi membrii de familie ai acestora sunt obligaţi să prezinte la control armele şi muniţiile deţinute în condiţiile prezentei legi, precum şi documentele care atestă dreptul de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a acestor arme şi muniţii.

184

(3) Procedura autorizării prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

CAPITOL VIII,Contravenţii şi infracţiuni

► SECŢIUNEA I Contravenţii

ART. 128Răspunderea juridică pentru încălcarea dispoziţiilor prezentei legi Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contravenţională sau administrativă a persoanei vinovate. ART. 129Contravenţii Sunt considerate contravenţii următoarele fapte:

1. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 6 alin. (2) de a prezenta pentru control armele, piesele şi muniţiile deţinute, la solicitarea organelor de poliţie;

2. nerespectarea obligaţiei de anunţare a pierderii, furtului sau dispariţiei armelor letale în termenul prevăzut la art. 7 alin. (1);

3. încredinţarea armelor letale sau neletale supuse autorizării, pentru care s-a obţinut dreptul de deţinere, respectiv de port şi folosire de către posesorii acestora, unor persoane neautorizate în condiţiile prezentei legi;

4. neîndeplinirea obligaţiei de a nu înstrăina documentele prevăzute la art. 7 alin. (2) şi art. 118 alin. (5);

5. neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 8 alin. (3);6. nedeclararea informaţiilor prevăzute la art. 12 în termenul

stabilit;7. nerespectarea interdicţiilor prevăzute la art. 17 alin. (3);8. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 17 alin. (2) şi art.

21;

185

9. neîndeplinirea obligaţiei de prezentare la poliţie în vederea solicitării acordării permisului de armă, în termenul prevăzut la art. 22 alin. (1);

10. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 22 alin. (3);11. neîndeplinirea obligaţiei de păstrare a armelor în condiţiile

prevăzute la art. 26 alin. (1) şi (2);12. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 27 alin. (1), (2) şi

(4);13. nerespectarea interdicţiilor prevăzute la art. 27 alin. (6);14. păstrarea sau portul armei fără îndeplinirea condiţiilor

prevăzute la art. 31 alin. (1), (2) sau, după caz, alin. (3);15. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) şi (2);16. transportul armelor de vânătoare fără îndeplinirea condiţiilor

prevăzute la art. 36 alin. (1);17. portul armelor de vânătoare fără îndeplinirea condiţiilor

prevăzute la art. 36 alin. (2);18. nerespectarea obligaţiei de a nu lăsa arma de vânătoare în gaj

sau în alte forme de garanţie, prevăzută la art. 38 alin. (2);19. transportul armelor de tir fără îndeplinirea condiţiilor

prevăzute la art. 40 alin. (1);20. nerespectarea interdicţiilor prevăzute la art. 42 alin. (4);21. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 47 alin. (3);22. neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 47 alin. (4) în

termenul stabilit;23. nedeclararea furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii

permisului de armă ori a paşaportului european pentru arme de foc, în termenul prevăzut la art. 50 alin. (1), respectiv la art. 119 alin. (1);

24. nerespectarea interdicţiilor prevăzute la art. 57 alin. (7);25. înstrăinarea sau procurarea armelor neletale fără respectarea

prevederilor art. 57 alin. (10);26. neprezentarea la poliţie în vederea solicitării eliberării

certificatului de deţinător, în termenul prevăzut la art. 60 alin. (1);27. nerespectarea interdicţiilor prevăzute la art. 60 alin. (3);28. neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 61 cu privire la

păstrarea armelor la domiciliu, reşedinţă sau rezidenţă;29. neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 63 alin. (1) şi alin.

(2) lit. c);30. neîndeplinirea obligaţiei de notificare prealabilă a organelor

prevăzute la art. 11 alin. (1), conform art. 57 alin. (1) lit. b);

186

31. neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) lit. a) şi b) cu privire la portul de armă;

32. portul, folosirea şi transportul armelor neletale utilitare şi de agrement fără respectarea condiţiilor prevăzute la art. 65;

33. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 66 alin. (1);34. păstrarea armelor fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la

art. 69 alin. (3);35. nerespectarea obligaţiilor privind registrele de evidenţă a

armelor, muniţiei şi personalului dotat cu acestea, stabilite la art. 69 alin. (5)-(7);

36. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 70 alin. (5);37. nerespectarea obligaţiei de a desfăşura activităţile prevăzute

la art. 72 alin. (1);38. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 78;39. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 82;40. nerespectarea prevederilor art. 93;41. nerespectarea prevederilor art. 103 alin. (1);42. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. d),

f) şi g) şi alin. (2), art. 107 alin. (2), art. 108 lit. b) şi art. 109 alin. (2);43. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. a)-

c) şi k);44. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. e),

h)-j);45. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 106 alin. (3);46. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 106 alin. (5);47. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 106 alin. (6);48. nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 107 şi art. 108 lit.

a), c), d) şi e);49. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 109 alin. (1) lit. b);50. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 121 alin. (3);51. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 122 alin. (4);52. pierderea armelor letale sau neletale supuse autorizării;53. pierderea muniţiei corespunzătoare armelor letale sau

neletale supuse autorizării. ART. 130Sancţiuni

(1) Contravenţiile prevăzute la art. 129 se sancţionează după cum urmează:

187

a) cu amendă de la 100 lei la 500 lei, cele prevăzute la pct. 2, 6, pct. 21-23;

b) cu amendă de la 501 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 4, 9, 24, 26 şi 28;

c) cu amendă de la 1.001 lei la 2.000 lei, cele prevăzute la pct. 5, 7, 8, 10, 20, 29 şi 39;

d) cu amendă de la 2.001 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la pct. 11-13, 16-19, 25, 27, 30-32, 41 şi 50;

e) cu amendă de la 5.001 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la pct. 1, 3, 14, 15, 33, 38, 4447, 52 şi 53;

f) cu amendă de la 10.001 lei la 15.000 lei, cele prevăzute la pct. 34-37;

g) cu amendă de la 15.001 lei la 30.000 lei, cele prevăzute la pct. 40, 42, 48, 49 şi 51;

h) cu amendă de la 30.001 lei la 50.000 lei, cele prevăzute la pct. 43.

(2) Următoarelor contravenţii prevăzute la art. 129 li se aplică sancţiuni complementare, după cum urmează:

a) suspendarea dreptului de deţinere, respectiv de port şi folosire a armelor pentru o perioadă de 6 luni, celor prevăzute la pct. 10, 13, 17, 18, 24, 29, 31, 32, 39 şi 53;

b) anularea dreptului de deţinere, de port şi folosire a armelor, celor prevăzute la pct. 1, 3, 8, 11, 12, 14-16, 19 şi 52;

c) confiscarea armelor sau, după caz, a muniţiilor prevăzute la pct. 3, 8, 20, 25 şi 30-33;

d) retragerea definitivă a autorizaţiei eliberate în condiţiile art. 104 alin. (1), pentru contravenţiile prevăzute la pct. 43-49 şi 51.

ART. 131Constatarea contravenţiilor

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către lucrătorii anume desemnaţi din Ministerul Administraţiei şi Internelor.

ART. 132Regimul contravenţiilor

Contravenţiilor prevăzute la art. 129 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu

188

modificările şi completările ulterioare, cu posibilitatea de a achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore jumătate din minimul amenzii.

► SECŢIUNEA a 2-a Infracţiuni

ART. 133Uzul de armă letală, fără drept

Uzul de armă letală, fără drept, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.ART. 134Deţinerea sau portul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept

Deţinerea sau portul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an. ART. 135Uzul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept

Uzul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

ART. 136Falsificarea sau modificarea fără drept a marcajelor de pe arme de foc

Falsificarea sau ştergerea, înlăturarea ori modificarea fără drept a marcajelor de pe arme de foc constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

ART. 137Traficul ilicit

(1) Achiziţionarea, vânzarea, livrarea, mutarea, transferul sau tranzitul armelor de foc, al pieselor sau al muniţiei pentru acestea pe/de pe teritoriul României din/către teritoriul unui alt stat, dacă autorităţile competente române şi/sau autorităţile competente din acel stat nu autorizează aceste operaţiuni sau dacă armele de foc asamblate nu sunt marcate în conformitate cu prevederile prezentei legi, constituie infracţiune de trafic ilicit şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani.

189

(2) Tentativa se pedepseşte.

Fabricarea ilicită

ART. 138(1) Producerea sau asamblarea de arme de foc, de piese sau de muniţie

pentru acestea:a) din orice componente esenţiale traficate ilicit;b) fără o autorizaţie eliberată de către o autoritate competentă a

statului membru în care are loc fabricarea sau asamblarea;c) fără marcarea armelor de foc asamblate la data producerii lor, în

conformitate cu prevederile prezentei legi, constituie infracţiune de fabricare ilicită şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte. ART. 139Operaţiuni fără drept cu dispozitive interzise

(1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani procurarea, deţinerea, portul, utilizarea, importul, exportul şi comerci-alizarea fără drept a dispozitivelor prevăzute la art. 5 alin. (2).

(2) Tentativa se pedepseşte. ART. 140Nerespectarea unor obligaţii prevăzute de prezenta lege

Nedepunerea armei şi a muniţiei la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

ART. 141Efectuarea fără drept a operaţiunilor cu arme sau muniţii

Efectuarea oricăror alte operaţiuni cu arme sau muniţii fără drept, altele decât cele prevăzute la art. 137 şi 138, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 279 alin. (1) din Codul penal.

190

CAPITOL IXDispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 142Obligaţia societăţilor comerciale de a se conforma anumitor interdicţii prevăzute în prezenta lege

Societăţilor comerciale care, în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au luat măsurile necesare pentru a se conforma interdicţiei prevăzute la art. 104 alin. (6), li se retrage autorizaţia pentru desfăşurarea de operaţiuni cu arme şi muniţii.

ART. 143Aplicarea în timp a anumitor dispoziţii din prezenta lege

(1) Prevederile art. 112-124 se aplică de la data aderării României la Uniunea Europeană.

(2) Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 112-124 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, până la data aderării României la Uniunea Europeană.

(3) De la data aderării României la Uniunea Europeană, prevederile art. 52-56 vor înceta să fie aplicabile cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene.

ART. 144Aprobarea normelor metodologice de aplicare a prezentei legi

Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului*), la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

191

Legea 295/2004 ► ANEXĂ -Clasificarea armelor

Componentele esenţiale ale armelor interzise şi ale armelor letale, respectiv mecanismul închizătorului, camera cartuşului şi ţeava urmează regimul armei căreia îi sunt destinate

Nr. crt.

Caracteristicile armei/muniţiei

Destinaţia armei

8.militare

7.apărare şi pază

6.vânătoare

5.tir

sportiv

4.colecţie

3.autoapărare

2.destinaţie utilitară

1.agrement

I. ARME INTERZISE

Categoria A

1. instrumente şi lansatoare militare cu efect exploziv sau incendiar, precum şi muniţia corespunzătoare

X - - - - - - -

2. armele de foc automate, precum şi muniţia corespunzătoare

X - - - - - - -

3. armele de foc camuflate sub forma unui alt obiect

X - - - - - - -

4. muniţiile cu proiectile perforante, explozive sau incendiare, la fel ca şi proiectilele pentru aceste muniţii

X - - - - - - -

5. muniţiile pentru pistolete şi revolvere cu proiectile expansive, ca şi aceste proiectile, mai puţin în ceea ce priveşte

X - - - - - - -

192

armele de vânătoare sau de tir cu ţintă, pentru persoanele care au dreptul de a folosi aceste arme

6. armele cu aer comprimat sau gaze sub presiune care pentru aruncarea proiectilului folosesc forţa de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub presiune aflate într-un recipient şi care dezvoltă o viteză a proiectilului mai mare decât cea admisă în Uniunea Europeană

- - - X - - - -

7. armele care prezintă caracteristicile tehnice ale armelor letale sau, după caz, ale armelor neletale, dar care nu corespund normelor de omologare specifice destinaţiei şi categoriei din care fac parte

X X X X X X X X

193

Nr. crt.


Destinaţia armei

8.militare


6.vânătoare

5.tir

sportiv

4.colecţie

3.autoapărare


1.agrement

II. ARME ŞI MUNIŢII LETALE - arme supuse autorizării

Categoria B

8. arme de foc scurte, semiautomate sau cu repetiţie (pistoale sau revolvere), precum şi muniţia corespunzătoare

X X - - - - X -

9. armele de foc lungi semiautomate ale căror încărcătoare şi camere conţin mai mult de trei cartuşe, precum şi muniţia corespunzătoare

X - X - X - - -

10. armele de foc lungi semiautomate ale căror încărcătoare şi camere ale cartuşului nu pot ţine mai mult de trei cartuşe, la care mecanismul încărcătorului este mobil sau pentru care nu există garanţia că nu pot fi transformate cu ajutorul unui utilaj obişnuit într-o altă armă ale cărei încărcător şi cameră a cartuşului pot

- - X - X - - -

194

ţine mai mult de trei cartuşe, precum şi muniţia corespunzătoare

11. arme de foc lungi cu repetiţie şi semiautomate cu ţeavă lisă, care nu depăşeşte 60 cm, precum şi muniţia corespunzătoare

- - X - X - - -

12. armele de foc lungi semiautomate care au aparenţa unei arme de foc automate, precum şi muniţia corespunzătoare

- - X - X - X -

13. arme de foc scurte, cu tragere foc cu foc, cu percuţie centrală, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - X X - - -

14. arme de foc scurte, cu tragere foc cu foc, cu percuţie pe ramă, cu o lungime totală sub 28 cm, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - X X - - -

15. arme de foc scurte semiautomate sau cu repetiţie, cu percuţie pe ramă, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - X X - - -

16. arme de foc scurte cu o

- - - X X - - -

195

lovitură cu percuţie centrală sau pe ramă, precum şi muniţia corespunzătoare

17. arme de foc lungi semiautomate sau cu repetiţie, precum şi muniţia corespunzătoare

- - X X X - X -

18. armele de foc lungi cu o singură lovitură cu percuţie pe ramă, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - X X - - -

Nr. crt.


Destinaţia armei

8.militare


6.vânătoare

5.tir

sportiv

4.colecţie

3.autoapărare


1.agrement


Categoria C

19. arme de foc lungi cu repetiţie, altele decât cele menţionate la categoria B, precum şi muniţia corespunzătoare

- - X - X - - -

20. arme de foc lungi cu tragere foc cu foc prin ţeava ghintuită lovitură cu percuţie centrală sau laterală, precum şi muniţia corespunzătoare

- - X - X - - -

21. arme de foc lungi semiautomate, altele decât cele

- - X - X - - -

196

cuprinse în categoria B, precum şi muniţia corespunzătoare

22. arme de foc scurte cu tragere foc cu foc cu percuţie pe ramă de o lungime totală mai mare sau egală cu 28 cm, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - X X - - -

Nr. crt.


Destinaţia armei

8.militare


6.vânătoare

5.tir

sportiv

4.colecţie

3.autoapărare


1.agrement


Categoria D

23. arme de foc lungi cu tragere foc cu foc prin ţeava lisă, precum şi muniţia corespunzătoare

- - X - X - - -

Nr. crt.


Destinaţia armei

8.militare


6.vânătoare

5.tir

sportiv

4.colecţie

3.autoapărare


1.agrement

III. ARME ŞI MUNIŢII NELETALE - arme supuse declaraţiei

24. arme scurte (pistol sau revolver) - confecţionate special pentru a împrăştia gaze nocive, iritante sau de

- - - - X X X -

197

neutralizare şi proiectile din cauciuc, precum şi muniţia corespunzătoare

25. arme scurte sau lungi (cu aer comprimat) care pentru aruncarea proiectilului folosesc forţa de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub presiune aflate într-un recipient şi care dezvoltă o viteză a proiectilului admisă în Uniunea Europeană, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - X X - - -

26. arme cu destinaţie industrială, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - - - - X -

27. arme de asomare, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - - - - X -

28. arme cu tranchilizante, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - - - - X -

29. harpoane destinate pescuitului, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - - - - X -

198

30. arbalete şi arcurile destinate tirului sportiv, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - X X - - X

31. pistoale de alarmă şi semnalizare, precum şi muniţia corespunzătoare

X - - - - - X -

32. pistoale de start folosite în competiţiile sportive, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - - - - X -

33. arme de panoplie, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - - X - - X

34. arme de recuzită, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - - X - X -

35. arme vechi, precum şi muniţia corespunzătoare

- - - - X - - -

ORDIN nr. 539 din 25 august 2009pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare

199

ART. 1Se aprobă Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare,

prevăzut în anexa nr. I. ART. 2

(1) Se aprobă conţinutul şi modelul permisului de vânătoare permanent, prevăzute în anexa nr. II.

(2) Se aprobă conţinutul şi modelul permisului de vânătoare temporar, prevăzute în anexa nr. III.

(3) Valabilitatea permisului de vânătoare temporar este de maximum 30 de zile calendaristice de la data emiterii acestuia. ART. 3

Se aprobă Regulamentul pentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi anularea permiselor de vânătoare şi pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz, prevăzut în anexa nr. IV. ART. 4

(1) Punerea în circulaţie a permiselor de vânătoare prevăzute la art. 2 alin. (1) se face de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(2) Punerea în circulaţie a permiselor de vânătoare prevăzute la art. 2 alin. (2) se face în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin. ART. 5

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, organizaţiile vânătoreşti gestionare de fonduri cinegetice în drept să elibereze permise de vânătoare şi asociaţiile, uniunile sau federaţiile naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiinţate prin lege aplică prevederile prezentului ordin.

ART. 6Controlul aplicării prevederilor prezentului ordin se realizează de

autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi de structurile teritoriale ale acesteia, precum şi de alte organe abilitate ale statului, potrivit limitelor de competenţă.ART. 7

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 635/2004 pentru

200

aprobarea Regulamentului privind dobândirea permisului de vânătoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din data de 17 septembrie 2004, şi Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.125/2005 privind aprobarea modelului de permis de vânătoare şi a Regulamentului privind tipărirea, gestionarea, distribuirea, eliberarea şi anularea permisului de vânătoare publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.005 din 14 noiembrie 2005. ART. 8

Anexele nr. I-IV fac parte integrantă din prezentul ordin. ART. 9

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ordin 539/2009, ANEXA IREGULAMENT

pentru obţinerea permiselor de vânătoare CAP. IDispoziţii generale

ART. 1

Permisul de vânătoare permanent şi permisul de vânătoare temporar, prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, atestă dreptul titularului de a practica vânătoarea, în condiţiile legii. ART. 2

(1) Permisul de vânătoare permanent se eliberează doar solicitanţilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (3) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Permisul de vânătoare permanent se poate dobândi doar în limita locurilor vacante existente la fiecare organizaţie vânătorească, stabilite în funcţie de suprafaţa fondurilor cinegetice gestionate de aceasta şi de zona

201

geografică în care se găsesc fondurile cinegetice, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 3

(1) Numărul de locuri vacante se face public prin afişarea la sediul fiecărei organizaţii vânătoreşti a unui anunţ însuşit de către conducerea acesteia, anterior examenului.

(2) Numărul de locuri vacante va fi confirmat, după verificare, de comisia de examinare. ART. 4

Permisul de vânătoare temporar se eliberează apatrizilor cu domiciliul în trăinătate şi cetăţenilor străini care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (4) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

CAP. IIProcedura de obţinere a permiselor de vânătoare

SECŢIUNEA 1Permisul de vânătoare permanent

1.1 StagiaturaART. 5

(1) Candidatul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent solicită în scris conducerii uneia sau mai multor organizaţii vânătoreşti înscrierea acestuia pentru stagiatură în vederea obţinerii permisului de vânătoare.

(2) Cererea întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, depusă la organizaţia vânătorească, primeşte număr de înregistrare din registrul curent de corespondenţă al organizaţiei vânătoreşti, în ziua depunerii.

(3) Cererea se analizează de către conducerea organizaţiei vână-toreşti, iar hotărârea se comunică în scris solicitantului în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

202

(4) Dacă cererea a fost aprobată, în comunicarea prevăzută la alin. (3) se menţionează şi denumirea grupei de vânători la care a fost repartizat pentru efectuarea perioadei de stagiatură.

(5) Odată cu comunicarea prevăzută la alin. (3) se transmite şi fişa de stagiatură întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.

(6) Perioada de stagiatură începe de la data comunicării de repartizare prevăzută la alin. (3).

ART. 6

Numărul solicitanţilor pentru efectuarea stagiaturii este nelimitat.

ART. 7

În perioada de stagiatură fiecare candidat participă la următoarele activităţi practice:

a) 3 acţiuni de vânătoare;b) o instruire practică privind portul şi mânuirea armei de

vânătoare, precum şi o şedinţă de tragere cu arma de vânătoare la punct fix şi la talere.

ART. 8

(1) După efectuarea activităţilor prevăzute la art. 7 lit. a) şi b), stagiarul primeşte o recomandare de absolvire din partea organizaţiei vânătoreşti sau a clubului de vânătoare la care a efectuat stagiatura, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.

(2) La fiecare acţiune practică la care participă stagiarul va prezenta fişa de stagiatură, pentru ca organizatorul împuternicit de către asociaţie să înscrie datele cu privire la acţiunea respectivă, conform formularului.

ART. 9

Responsabilitatea prezenţei stagiarului la acţiunile programate de organizaţia vânătorească conform art. 7 revine acestuia.

1.2. Programarea examenului

ART. 10

203

(1) Examenul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent se organizează anual, la aceeaşi dată şi în acelaşi loc pentru toate organizaţiile vânătoreşti cu sediul în acelaşi judeţ, conform aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(2) În situaţia în care organizaţiile vânătoreşti cu sediul în municipiul Bucureşti solicită examinarea unui număr mai mare de 50 de candidaţi/organizaţie, examenul se poate organiza separat pentru fiecare organizaţie vânătorească. ART. 11

Programarea examenului se va face în urma analizei propunerilor organizaţiilor vânătoreşti interesate, transmise în scris de acestea, cu cel puţin 30 de zile înainte de data solicitată, la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. ART. 12

Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va comunica organizaţiilor vânătoreşti interesate, precum şi instituţiilor ai căror reprezentanţi fac parte din comisia de examinare prevăzută la art. 17 alin. (1) data la care a fost aprobată organizarea examenului în fiecare judeţ, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data organizării examenului.

ART. 13(1) Organizaţiile vânătoreşti interesate de susţinerea examenului în

cadrul unui judeţ vor stabili de comun acord locul de organizare şi desfăşurare a examenului, având obligaţia de a suporta în comun, proporţional cu numărul de candidaţi, cheltuielile ocazionate de desfăşurarea acestuia.

(2) Plata indemnizaţiei de examinare pentru membrii comisiei de examinare va fi efectuată în ziua examenului de organizaţia cu cel mai mare număr de candidaţi, în contul căreia celelalte asociaţii vor vira cotă-parte din indemnizaţie, proporţional cu numărul candidaţilor.

(3) Tariful de examinare perceput de organizatori pentru fiecare candidat este de 150 lei.

(4) Valoarea indemnizaţiei de examinare este de 20 lei de dosar examinat. 1.3 Înscrierea candidaţilor pentru examen

ART. 14

204

(1) Pentru fiecare candidat care solicită participarea la examen, dosarul de examen trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele documente:

a) actul de identitate - copie;b) cererea prin care se solicită înscrierea în cadrul organizaţiei

vânătoreşti, prevăzută la art. 5 alin. (2) - original;c) comunicarea, din partea conducerii organizaţiei vânătoreşti la

care solicită înscrierea, privind repartizarea solicitantului, prevăzută la art. 5 alin. (3) - original;

d) recomandarea de absolvire prevăzută la art. 8 alin. (1) - original;e) fişa de stagiatură prevăzută la art. 5 alin. (5) şi completată

potrivit art. 8 alin. (2), însuşită de candidat, de organizatorul activităţilor practice şi avizată de conducerea executivă a organizaţiei vânătoreşti sau a clubului de vânătoare la care a efectuat stagiatura - original;

f) fişa medicală, întocmită conform modelului prevăzut de reglementările în domeniu, din care să rezulte că este apt fizic şi psihic să deţină şi să folosească arma de foc de vânătoare - original;

g) comunicare de la organele de poliţie (certificat de cazier judiciar) din care să rezulte că are dreptul să deţină şi să folosească arma de foc de vânătoare - original;

h) declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă faptul că în ultimii 3 ani nu a săvârşit fapte care sunt încadrate ca infracţiuni de Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 5 - autentificată, în original.

(2) Dosarul de examen se completează de către candidat cu documentele prevăzute la alin. (1), se depune la sediul organizaţiei vânătoreşti al cărei membru doreşte să devină şi se înregistrează în registrul curent de corespondenţă al acesteia cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de organizarea examenului, iar lista candidaţilor se transmite autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură cu cel puţin 5 zile înainte de data examenului.

(3) La înregistrarea dosarelor, organizaţia vânătorească întocmeşte pentru fiecare dosar câte o fişă de evidenţă a documentelor prezentate, certificată, sub semnătură, de către conducerea organizaţiei vânătoreşti sau de un împuternicit al acesteia.

205

(4) Dosarele de examen completate şi înregistrate anterior intrării în vigoare a prezentului regulament rămân valabile până la data examenului, dar nu mai târziu de un an, în condiţiile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 635/2004 pentru aprobarea Regulamen-tului privind dobândirea permisului de vânătoare.

ART. 15Prezentarea incompletă a dosarelor prevăzute la art. 14 şi/sau

întocmirea incorectă a documentelor depuse conduc la neadmiterea participării la examen a candidaţilor în cauză.

1.4 Pregătirea şi examinarea candidaţilorART. 16

(1) Pentru pregătirea şi examinarea teoretică a candidaţilor autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură elaborează un set de întrebări şi răspunsuri privind examenul de vânător, pe care îl prezintă pe site-ul propriu.

(2) Setul de întrebări şi răspunsuri menţionat la alin. (1), prevăzut în anexa nr. 6*), conţine 800 de întrebări, fiecare întrebare având 3 răspunsuri preformulate dintre care unul este corect.- Anexa nr. 6 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

(3) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate reactualiza conţinutul setului de întrebări prevăzut la alin. (1), în acord cu legislaţia în vigoare şi cu literatura din domeniul cinegetic, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei susţinerii examenului prevăzut la art. 10 alin. (1), unde acesta va fi folosit.

(4) Întrebările şi răspunsurile menţionate la alin. (2) sunt formulate având în vedere noţiuni privind domeniul cinegetic din:

- biologia speciilor ce aparţin faunei de interes cinegetic;- legislaţia în domeniul cinegetic;- etica vânătorească;- chinologie;- boli ale vânatului;- arme de vânătoare.

ART. 17

206

(1) Examinarea candidaţilor se face de o comisie de examinare formată din:

a) 2 reprezentanţi cu studii superioare de lungă durată, absolvenţi licenţiaţi ai unei instituţii de învăţământ superior în care au studiat vânatul şi vânătoarea şi care deţin permis permanent de vânătoare, din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, dintre care unul este preşedintele comisiei;

b) 2 reprezentanţi cu studii superioare de lungă durată, absolvenţi licenţiaţi ai unei instituţii de învăţământ superior în care au studiat vânatul şi vânătoarea şi care deţin permis permanent de vânătoare, din cadrul asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiinţate prin lege;

c) un reprezentant al instituţiilor de învăţământ care au ca disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea, cu studii superioare de lungă durată, absolvent al unei instituţii de învăţământ superior în care a studiat vânatul şi vânătoarea şi care deţine permis permanent de vânătoare, invitat de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(2) Nominalizarea persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se transmite la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură cu minimum 5 zile lucrătoare anterior datei programate pentru examenul respectiv.

ART. 18Hotărârile comisiei stabilite la art. 17 alin. (1) se iau prin majoritate

simplă.

ART. 19(1) Comisia de examinare se întruneşte la datele, orele şi locurile

stabilite de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură pentru extragerea testelor de examinare şi a grilelor de verificare, respectiv pentru susţinerea examenului.

(2) Testele prevăzute la alin. (1) conţin 30 de întrebări din cele stabilite potrivit art. 16.

(3) Timpul de examinare este de 60 de minute.

ART. 20

207

Comisia de examinare îşi poate desfăşura activitatea în prezenţa obligatorie a minimum 3 membri, dintre care minimum un reprezentant al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

ART. 21(1) Comisia de examinare are următoarele atribuţii privind examenul:

a) stabileşte testele tip grilă şi grilele de verificare care se vor folosi pentru examen, le multiplică şi le introduce în plicuri care se sigilează la sediul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

b) verifică dosarele candidaţilor, existente la organizaţiile vânătoreşti, în vederea susţinerii examenului, prezentate de conducerile executive ale acestora;

c) întocmeşte şi prezintă public prin afişare cu cel puţin 30 de minute înainte de ora programată pentru desfăşurarea examenului rezultatele verificării dosarelor, menţionând candidaţii ale căror dosare au fost admise şi au dreptul de a participa la examen, precum şi pe cei ale căror dosare au fost respinse şi nu au drept de participare la examen;

d) legitimează candidaţii, pe baza actului de identitate, la intrarea acestora în sala de examinare;

e) desigilează în faţa candidaţilor testele şi grilele de verificare, distribuie testele şi prezintă modul de desfăşurare a examenului;

f) anulează testele candidaţilor care încearcă să copieze sau copiază răspunsurile la întrebări;

g) elimină din sala de examinare candidaţii care nu îşi pot completa singuri testele, precum şi candidaţii care nu cunosc limba română şi apelează la traducători neautorizaţi de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti;

h) barează în grilele testelor întrebările la care nu s-a răspuns, înainte de corectare, apoi verifică fiecare lucrare, punctând în mod corespunzător răspunsurile date;

i) întocmeşte procesul-verbal de examinare într-un număr de exemplare egal nu numărul instituţiilor care au desemnat reprezentanţi în comisia de examinare;

j) prezintă public prin afişare, după corectarea tuturor testelor, rezultatele examenului, declarând promovaţi candidaţii care au răspuns corect la minimum 20 de întrebări, respectiv respinşi pe cei care nu realizează acest nivel.

208

(2) Organizaţiile vânătoreşti care au prezentat candidaţi la examen iau în copie câte un exemplar al proceselor verbale întocmite cu ocazia examenului.

ART. 22Candidaţii declaraţi "respinşi", precum şi cei declaraţi "absenţi" la

examen au dreptul la reexaminare în decurs de un an, cu ocazia examenului organizat pentru alte organizaţii vânătoreşti, potrivit prezentului regulament, cu condiţia depunerii unei cereri în acest sens şi a reactualizării documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. f) şi g).

ART. 23(1) Documentele de examen sunt constituite din:

a) dosarele candidaţilor;b) copie de pe procesul-verbal încheiat cu ocazia verificării

dosarelor;c) testele tip grilă corectate şi semnate de comisia de examinare;d) copie de pe grilele de verificare;e) copie de pe procesul-verbal de examinare.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se arhivează la sediile organizaţiilor vânătoreşti care au prezentat candidaţi la examen, conform prevederilor legale.

1.5 Soluţionarea contestaţiilor ART. 24

(1) Contestaţiile privind rezultatul probei teoretice din cadrul examenului pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent se pot depune, în termen de 3 zile lucrătoare de la data desfăşurării examenului, la sediile organizaţiilor vânătoreşti unde candidatul este înscris.

(2) Organizaţiile vânătoreşti au obligaţia să înainteze contestaţiile primite, împreună cu testele tip grilă corectate, la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în vederea soluţionării acestora, păstrând totodată o copie de pe aceste teste.

(3) Contestaţiile se soluţionează în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii lor, de către o comisie constituită din:

a) un reprezentant al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu studii superioare de lungă durată, absolvent al unei instituţii de învăţământ superior în care să fi studiat vânatul şi vânătoarea, altul decât cei prevăzuţi la art. 17 alin. (1) lit. a);

209

b) un reprezentant cu studii superioare de lungă durată, absolvent al unei instituţii de învăţământ superior în care să fi studiat vânatul şi vânătoarea din cadrul asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiinţate prin lege, altul decât cei prevăzuţi la art. 17 alin. (1) lit. b);

c) un reprezentant cu studii superioare de lungă durată absolvent al unei instituţii de învăţământ superior în care să fi studiat vânatul şi vânătoarea din cadrul unei instituţii de învăţământ superior care are în programa de învăţământ vânatul şi vânătoarea, invitat de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, altul decât cel prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. c).

(4) Comisia prevăzută la alin. (3) îşi poate exercita atribuţiile în prezenţa a cel puţin doi membri din care cel puţin un reprezentant al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

ART. 25În cazul în care contestaţia este admisă, candidatul care a formulat-o

va fi declarat "promovat" şi este în drept să i se elibereze permisul de vânătoare permanent potrivit legii şi prezentului regulament.

1.6 Eliberarea permisului de vânătoare permanentART. 26

Permisul de vânătoare permanent obţinut în condiţiile prezentului regulament se eliberează, în condiţiile legii, de către organizaţiile vânătoreşti licenţiate doar pentru candidaţii proprii declaraţi "promovaţi" la examenul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent, cel mai devreme la 15 zile după data desfăşurării examenului.

SECŢIUNEA a 2-aEliberarea permisului de vânătoare temporar

ART. 27(1) Condiţiile pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească pentru

obţinerea permisului de vânătoare temporar sunt cele prevăzute la art. 28 alin. (4) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

210

(2) Pentru obţinerea permisului de vânătoare temporar solicitantul trebuie să depună la gestionarul fondului cinegetic unde urmează să practice vânătoarea următoarele documente:

a) cerere - original;b) actul de identitate - copie;c) permisul de vânătoare sau licenţă de vânătoare, emise de

autorităţile competente ale statului în care solicitantul are domiciliul, care atestă faptul că titularul are dreptul de a deţine şi folosi arme de vânătoare, respectiv de a practica vânătoarea - copie;

d) invitaţie din partea gestionarului de fonduri cinegetice, organizator al acţiunii de vânătoare - copie;

e) asigurare împotriva accidentelor la vânătoare, valabilă pe teritoriul României - copie.

CAP. IIIDispoziţii finale

ART. 28Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul regulament.

211

► ANEXA 1 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare

212


213


214


215


216


Set de întrebări şi răspunsuri privind examenul de vânător

Ordin 539/2009, ANEXA II

CONŢINUTUL ŞI MODELULpermisului de vânătoare permanent

- Conţinutul şi modelul permisului de vânătoare permanent, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 2 septembrie 2009, la pagina 8, (a se vedea imaginea asociată).

- Format tip cartelă, tipărită pe o singură faţă, cu dimensiunile: 85,72 mm lungime; 54,03 mm lăţime; 0,08 mm grosime; 3,18 mm raza de racordare a colţurilor

217

- Suportul este din ABS, inert UV, cu background ce conţine mai multe culori, rezistent la contrafacere prin scanare, tipărire sau copiere.

- Conţinutul: drapelul, denumirea statului; denumirea documentului; numele; prenumele; C.N.P.; adresa titularului; emitent; data emiterii; seria/numărul; denumirea structurii emitente; fotografia titularului

- Fondul faţă/verso este verde pal degrade - fountain fill de la verde la alb

- Caracteristicile literelor:o denumirea statului - Times New Roman 11, negru;o denumirea documentului - Times New Roman 10, negru;o numele; prenumele; C.N.P.; adresa titularului; emitent; data

emiterii; seria/numărul; denumirea structurii emitente - Times New Roman 8 italic - bold;

o datele variabile- Times New Roman 9, negru.- Elemente de siguranţă:

o foto 2 a titularului, inert UV, simetric foto 1, în partea dreaptă;

o numele emitentului, inert UV, poziţionat sub foto 1 -Times New Roman 9.

- Fotografia: color, având dimensiunile de 30 x 22 mm, executată cu mijloace informatice direct pe suportul cărţii de identitate

- Drapelul: realizat în culorile naţionale, având dimensiunile de 50 x 5 mm şi poziţionarea la centru, în partea superioară a permisului de vânătoare permanent.

218

Ordin 539/2009, ANEXA IIIPermis de vânătoare temporar

219

Ordin 539/2009, ANEXA IV

REGULAMENTpentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi

anularea permiselor de vânătoare şi pentru preschimbareapermiselor de vânătoare aflate în uz

CAP. IDispoziţii generale

ART. 1Permisele de vânătoare permanente sau temporare sunt documente

legale care atestă faptul că titularul are dreptul de a practica vânătoarea, în condiţiile legii.

CAP. IITipărirea, înserierea şi gestionarea permiselor de vânătoare permanente şi a permiselor de vânătoare temporare ART. 2

(1) Permisele de vânătoare permanente şi permisele de vânătoare temporare se tipăresc, în regie proprie sau prin unităţi specializate, după modelele aprobate prin prezentul regulament, de către gestionarii abilitaţi care deţin licenţă şi care gestionează fonduri cinegetice în România.

(2) Tipărirea prin unităţi specializate se face la solicitarea organizaţiilor vânătoreşti prevăzute la alin. (1).

(3) Solicitarea prevăzută la alin. (2) va conţine toate datele şi informaţiile ce trebuie înscrise în permisele de vânătoare, conform modelelor aprobate prin prezentul regulament.

ART. 3

220

Formularele permiselor de vânătoare temporare se tipăresc pe suport de hârtie autocopiativă format A5 landscape, în carnete capsate a câte 50 de file perforate, formate din 25 de seturi a câte două file fiecare. ART. 4

(1) Înserierea permiselor de vânătoare se face pentru fiecare judeţ, prin înscrierea unei serii ce reprezintă indicativul rutier al judeţului în care emitentul îşi are sediul.

(2) Numerotarea permiselor de vânătoare se face cu 5 cifre şi începe cu numărul 00001 pentru fiecare serie şi tip de permis de vânătoare.

(3) Intervalul de numere necesar numerotării prevăzute la alin. (2) se alocă de către organismul specializat în domeniul cinegetic din cadrul administratorului fondului cinegetic naţional, la solicitarea celor în drept să elibereze permise de vânătoare.

(4) Pentru aplicarea prevederilor alin. (3), în cadrul organismului specializat în domeniul cinegetic din cadrul administratorului fondului cinegetic naţional se întocmeşte un registru de evidenţă a intervalelor de numere alocate organizaţiilor vânătoreşti pentru permisele de vânătoare permanente, conform anexei nr. 1.

ART. 5Gestionarea permiselor de vânătoare se face de către persoana

împuternicită în acest sens de conducătorul organizaţiilor vânătoreşti prevăzute la art. 2 alin. (1).

CAP. III Eliberarea permiselor de vânătoare

SECŢIUNEA 1Permis de vânătoare permanent

ART. 6(1) Eliberarea permiselor de vânătoare permanente se

realizează de către organizaţiile vânătoreşti abilitate ca urmare a preschimbării permiselor de vânătoare aflate în uz, a dobândirii de către

221

propriii membri a calităţii de vânător şi în situaţiile în care permisul de vânătoare este pierdut sau deteriorat.

(2) Permisul de vânătoare permanent se eliberează numai de către persoana împuternicită în acest sens de conducătorul executiv al organizaţiilor vânătoreşti prevăzute la art. 2 alin. (1).

(3) Evidenţa eliberării permiselor de vânătoare permanente se ţine într-un registru de gestiune întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

A. Eliberarea permisului de vânătoare permanent ca urmare a dobândirii de către membrii asociaţi a calităţii de vânător

Persoanelor membre ale organizaţiilor vânătoreşti care dobândesc, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, calitatea de vânător după data intrării în vigoare a prezentului regulament li se eliberează permis de vânătoare permanent.

B. Eliberarea permisului de vânătoare permanent ca urmare a pierderii sau deteriorării totale a acestuia

1. În cazul în care permisul de vânătoare permanent este pierdut sau total deteriorat, organizaţia vânătorească în care este membru asociat poate elibera unul nou, în baza dovezii pe care o face titularul acestuia că a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, anunţul prin care documentul pierdut sau deteriorat total a fost declarat nul de către posesor şi în baza unei declaraţii întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, autentificată.

2. Permisul de vânătoare permanent se eliberează în condiţiile prevăzute la pct. 1 ori de câte ori este cazul.

C. Eliberarea unui nou permis de vânătoare permanent ca urmare a deteriorării parţiale a permisului de vânătoare permanent deţinut anterior

1. Eliberarea unui nou permis de vânătoare permanent se face la cererea titularului, în situaţia în care permisul de vânătoare permanent emis anterior este deteriorat parţial. În acest caz, permisul de vânătoare permanent deteriorat parţial se anulează prin înscrierea pe acesta a cuvântului "Anulat" cu culoare roşie, se semnează de către persoana împuternicită să elibereze permisul de vânătoare permanent, se aplică ştampila unităţii şi se reţine de emitent.

2. Permisul de vânătoare permanent se eliberează în condiţiile prevăzute la pct. 1 ori de câte ori este cazul.

ART. 7

222

(1) Odată cu emiterea permisului de vânătoare permanent, organizaţiile vânătoreşti abilitate eliberează propriilor membri şi un document care să ateste calitatea de membru al organizaţiei vânătoreşti respective.

(2) Dovedirea calităţii de membru asociat al altor organizaţii vânătoreşti decât cea emitentă a permisului de vânătoare permanent se face cu documentul care atestă calitatea de membru, emis de fiecare dintre acestea, vizat anual.

(3) Formularul documentului de membru se stabileşte de fiecare organizaţie vânătorească. Conţinutul documentului trebuie să furnizeze minimum următoarele informaţii:

a) numele, prenumele şi iniţiala tatălui titularului;b) numărul şi seria proprii fiecărei organizaţii vânătoreşti;c) seria permisului de vânătoare permanent şi organizaţia emitentă;d) adresa completă a titularului;e) codul numeric personal al titularului;f) viza anuală.

ART. 8Organizaţiile vânătoreşti care au eliberat permise de vânătoare

permanente transmit administratorului fondului cinegetic naţional, în luna următoare, în format electronic şi pe suport hârtie, informaţii privitoare la: numele, prenumele şi codul numeric personal ale persoanelor cărora le-au fost eliberate permise de vânătoare permanente, precum şi seria şi numărul fiecărui permis eliberat.

SECŢIUNEA a 2-aPermisul de vânătoare temporar

ART. 9(1) Eliberarea permisului de vânătoare temporar se face de către

gestionarii abilitaţi care deţin licenţa şi care gestionează fonduri cinegetice persoanelor prevăzute de lege pentru acţiunile de vânătoare ce se desfăşoară pe fondurile cinegetice pe care le gestionează.

(2) Permisul de vânătoare temporar se eliberează numai de către persoane împuternicite în acest scop din cadrul gestionarilor de fonduri cinegetice.

(3) Datele din permisul de vânătoare temporar se completează citeţ, cu culoare neagră, cu majuscule, în toate rubricile prevăzute de formular.

223

(4) Eliberarea de către organizaţiile vânătoreşti a permisului de vânătoare temporar se realizează ca urmare:

a) a dobândirii dreptului de a participa la acţiuni de vânătoare de către persoanele prevăzute de lege;

b) în situaţiile în care permisul de vânătoare temporar este pierdut sau deteriorat.

(5) Eliberarea unui nou permis de vânătoare temporar ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării totale a celui deţinut anterior

1. În cazul în care permisul de vânătoare temporar este pierdut, furat sau total deteriorat, gestionarul care l-a eliberat poate elibera unul nou, în baza unei declaraţii întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 4, autentificată.

2. Permisul de vânătoare temporar se eliberează în condiţiile prevăzute la alin. (1) ori de câte ori este cazul.

(6) Eliberarea unui nou permis de vânătoare temporar ca urmare a deteriorării parţiale a celui emis anterior

1. Eliberarea unui nou permis de vânătoare temporar se face la cererea titularului, în situaţia în care permisul de vânătoare temporar emis anterior este deteriorat parţial. În acest caz, permisul de vânătoare temporar deteriorat se anulează prin înscrierea pe acesta a cuvântului "Anulat" cu culoare roşie, se semnează de către persoana împuternicită să elibereze permise de vânătoare temporare, se aplică ştampila unităţii şi se reţine de emitent.

2. Permisul de vânătoare temporar se eliberează în condiţiile prevăzute la alin. (1) ori de câte ori este cazul.

ART. 10Gestionarii fondurilor cinegetice care au eliberat permise de vânătoare

temporare transmit administratorului fondului cinegetic naţional, lunar, până la data de 5 a fiecărei luni, în format electronic şi pe suport hârtie, informaţii privitoare la: numele, prenumele şi codul numeric personal ale persoanelor cărora le-au fost eliberate permise de vânătoare temporare, precum şi seria şi numărul fiecărui permis eliberat.

CAP. IVAnularea permiselor de vânătoare

ART. 11

224

(1) Permisele de vânătoare permanente şi permisele de vânătoare temporare se anulează de către gestionarii fondurilor cinegetice care le-au eliberat sau, după caz, de către unul dintre gestionarii la care titularul este membru asociat, în condiţiile legii.

(2) Pentru situaţiile în care posesorul permisului de vânătoare permanent sau al permisului de vânătoare temporar a săvârşit o faptă încadrată ca infracţiune de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, permisul de vânătoare se reţine în vederea anulării până la finalizarea cercetărilor ce se întreprind de către organele competente ale statului în legătură cu fapta săvârşită.

(3) După finalizarea cercetărilor permisul de vânătoare se înapoiază posesorului sau se anulează, după caz, în funcţie de confirmarea faptei, rezultată în urma cercetării efectuate de către organele competente ale statului.

ART. 12Cazurile reţinerii în vederea anulării sau anulării permiselor de

vânătoare se aduc la cunoştinţă într-un termen de 30 de zile calendaristice, în mod oficial, administratorului fondului cinegetic naţional şi organizaţiilor vânătoreşti unde persoana respectivă mai este membră asociată.

ART. 13Publicarea anulării permiselor de vânătoare în Monitorul Oficial al

României, Partea a III-a, se face de către gestionarul care le-a anulat.

CAP. VPreschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz

ART. 14(1) Organizaţiile vânătoreşti licenţiate, gestionare de fonduri cinegetice,

preschimbă permisul de vânătoare aflat în uz propriilor membri care îl deţin cu permisul de vânătoare permanent, numai dacă aceştia îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare referitoare la domeniul cinegetic.

(2) Preschimbarea permisului de vânătoare permanent se realizează numai cu reţinerea permisului de vânătoare deţinut de titular la acel moment.

ART. 15

225

(1) Preschimbarea permisului de vânătoare aflat în uz cu permisul de vânătoare permanent se efectuează în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), posesorii permisului de vânătoare aflat în uz pierd dreptul de a practica vânătoarea până la preschimbarea acestuia în condiţiile prezentului regulament.

ART. 16Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament.

226

► ANEXA 1 la Regulamentul pentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi anularea permiselor de vânătoare şi pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz

227


228


229


230

Directiva Consiliului Comunităţilor Europene din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice

(79/409/CEE)CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE,

Articolul 11. Prezenta directivă se referă la conservarea tuturor speciilor de păsări

care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre pentru care se aplică Tratatul. Directiva reglementează protejarea, managementul şi controlul asupra acestor specii şi stabileşte regulile pentru exploatarea acestora.

2. Prezenta directivă se aplică pentru păsări, precum şi pentru ouăle, cuiburile şi habitatele acestora.

3. Prezenta directivă nu se aplică Groenlandei.

Articolul 2Statele membre iau măsurile necesare pentru a menţine populaţia

speciilor menţionate la art. 1 la un nivel care să îndeplinească condiţiile ecologice, ştiinţifice şi culturale, ţinând cont în acelaşi timp de condiţiile economice şi de recreere sau pentru a adapta populaţia acestor specii la nivelul respectiv.

Articolul 31. În temeiul cerinţelor de la art. 2, statele membre iau măsurile care se

impun pentru a conserva, menţine sau restabili o diversitate şi o suprafaţă pentru habitate suficientă pentru toate speciile de păsări menţionate la art. 1.

2. În vederea conservării, menţinerii şi a restabilirii biotopurilor şi a habitatelor, trebuie luate în primul rând următoarele măsuri:

a) crearea unor arii protejate;b) întreţinerea şi managementul habitatelor situate în interiorul şi în

afara zonelor de protecţie, conform nevoilor ecologice;c) restabilirea biotopurilor distruse;d) crearea de biotopuri.

Articolul 41. Speciile menţionate în anexa I constituie obiectul

unor măsuri speciale de conservare a habitatelor acestora pentru a li se

231

asigura supravieţuirea şi reproducerea în aria de răspândire. În acest context, trebuie luate în considerare următoarele specii de păsări:

a) specii pe cale de dispariţie;b) specii vulnerabile la anumite schimbări ale habitatului lor;c) specii considerate rare din cauza efectivului redus al populaţiilor

sau a distribuţiei locale limitate;d) alte specii care necesită o atenţie specială din cauza naturii

specifice a habitatului lor.Tendinţele şi variaţiile efectivului populaţiilor sunt luate în

considerare ca bază pentru evaluare.Statele membre clasifică în special cele mai adecvate teritorii, ca

număr şi suprafaţă, ca arii de protecţie specială pentru conservarea acestor specii, ţinând cont de condiţiile de protecţie din zona geografică maritimă şi de uscat unde se aplică prezenta directivă.

2. Statele membre iau măsuri similare pentru speciile migratoare care apar în mod regulat şi nu sunt cuprinse în anexa I, având în vedere nevoia acestora de protecţie în zona geografică maritimă şi de uscat unde se aplică prezenta directivă, în ceea ce priveşte zonele de înmulţire, arealul de schimbare a penelor şi zonele de hibernare a acestor specii, precum şi punctele de popas de-a lungul rutelor lor de migrare. În acest scop, statele membre acordă o atenţie specială protecţiei zonelor umede, în special zonelor umede de importanţă internaţională.

3. Statele membre transmit Comisiei toate informaţiile relevante pentru ca aceasta să poată lua iniţiativele corespunzătoare în vederea coordonării necesare pentru ca zonele menţionate anterior la alin. (1) şi (2) să formeze un tot unitar care să îndeplinească cerinţele de protecţie pentru acele specii în zona geografică maritimă şi de uscat unde se aplică prezenta directivă.

4. Cu privire la zonele de protecţie menţionate anterior la alin. (1) şi (2), statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a evita poluarea sau deteriorarea habitatelor sau orice alt efect negativ asupra păsărilor, atâta timp cât acestea au relevanţă în contextul obiectivelor prezentului articol. Statele membre depun eforturi pentru a evita poluarea sau deteriorarea habitatelor şi în afara zonelor de protecţie.

Articolul 5Fără a se aduce atingere art. 7 şi 9, statele membre iau măsurile

impuse pentru a stabili un sistem de protecţie pentru toate speciile de păsări menţionate la art. 1, interzicând în special următoarele:

232

a) omorârea sau capturarea deliberată a speciilor respective, indiferent de metoda utilizată;

b) distrugerea sau producerea de daune în mod deliberat asupra cuiburilor sau ouălor, sau eliminarea cuiburilor;

c) culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

d) perturbarea deliberată a acestor păsări, în special în perioada de reproducere sau de maturizare, dacă o astfel de perturbare este relevantă în contextul obiectivelor prezentei directive;

e) ţinerea în captivitate a păsărilor din specii a căror vânare şi capturare este interzisă.

Articolul 61. Fără a se aduce atingere dispoziţiilor alin. (2) şi (3), statele membre

interzic, pentru toate speciile de păsări menţionate la art. 1, vânzarea, transportul în scopul vânzării, păstrarea în scopul vânzării şi oferirea spre vânzare a păsărilor vii sau moarte şi a oricăror părţi ale păsărilor sau produselor aviene uşor de recunoscut.

2. Activităţile prevăzute la alin. (1) nu sunt interzise în cazul speciilor menţionate la anexa III/1, cu condiţia ca păsările să fi fost omorâte sau capturate prin mijloace legale, sau să fi fost obţinute prin mijloace legale.

3. În cazul speciilor menţionate în anexa III/2, statele membre pot permite desfăşurarea pe teritoriul lor a activităţilor menţionate la alin. (1), stabilind anumite restricţii, cu condiţia ca păsările să fi fost omorâte sau capturate prin mijloace legale sau să fi fost obţinute prin mijloace legale. Statele membre care doresc să acorde astfel de autorizaţii trebuie în primul rând să consulte Comisia pentru a verifica, împreună cu aceasta, dacă comercializarea exemplarelor din aceste specii va duce sau se poate anticipa în mod rezonabil că ar putea duce la ameninţarea efectivelor de populaţie, a distribuţiei geografice sau a ratei de reproducere a acestor specii pe întreg teritoriul Comunităţii. Dacă, în urma analizării, se arată că autorizaţia preconizată ar duce, în opinia Comisie, la o astfel de ameninţare asupra uneia dintre speciile menţionate anterior sau la posibilitatea ca aceasta să fie astfel ameninţată, Comisia înaintează statului membru respectiv o recomandare argumentată corespunzător, exprimându-şi opoziţia faţă de comercializarea speciilor în cauză. În cazul în care consideră că nu există astfel de riscuri, Comisia informează statul membru cu privire la aceasta. Recomandarea Comisiei se publică în Jurnalul Oficial al Comunităţilor

233

Europene. Statele membre care acordă autorizaţia în baza prezentului alineat trebuie să verifice la intervale regulate dacă condiţiile care reglementează acordarea acestei autorizaţii sunt în continuare îndeplinite.

4. Comisia efectuează studii asupra statutului biologic al speciilor menţionate la anexa III/3 şi asupra efectelor pe care comercializarea le poate avea asupra acestui statut. Cel târziu cu patru luni înainte de data limită prevăzută la art. 18 alin. (1) din prezenta directivă, Comisia înaintează un raport şi propunerile sale Comitetului prevăzut la art. 16, în vederea luării unei decizii referitoare la includerea speciilor respective în anexa III/2. Până la luarea acestei decizii, statele membre pot aplica reglementările naţionale existente asupra acestor specii, fără a aduce atingere alin. (3) din prezentul articol.

Articolul 71. Datorită efectivului populaţiei, a distribuţiei geografice şi a ratei de

reproducere pe întreg teritoriul Comunităţii, legislaţia naţională permite vânarea speciilor menţionate la anexa II. Statele membre se asigură că vânarea acestor specii nu aduce atingere eforturilor de conservare în aria lor de răspândire.

2. Speciile menţionate la anexa II/1 pot fi vânate în zona geografică maritimă şi de uscat unde se aplică prezenta directivă.

3. Speciile menţionate la anexa II/2 pot fi vânate numai în statele membre în dreptul cărora sunt indicate.

4. Statele membre se asigură că practicarea vânătorii, inclusiv a vână-torii cu şoimi, dacă aceasta se practică, desfăşurată conform măsurilor naţionale în vigoare, respectă principiile de utilizare raţională şi de control echilibrat ecologic al speciilor de păsări respective şi că această practică este compatibilă cu măsurile ce decurg din art. 2, cu privire la populaţiile acestor specii, în special ale speciilor migratoare. Statele membre se asigură în spe-cial că speciile cărora li se aplică legislaţia asupra vânătorii nu sunt vânate în perioada de maturizare, nici în diferitele etape de reproducere. În cazul speciilor migratoare, statele membre se asigură în special că speciile cărora li se aplică reglementările asupra vânătorii nu sunt vânate în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre ariile de creştere. Statele membre trebuie să transmită Comisiei toate informaţiile relevante privind punerea în aplicare efectivă a reglementărilor lor legislative asupra vânătorii.

234

Articolul 81. În privinţa vânării, a capturării sau a omorârii păsărilor care intră sub

incidenţa prezentei directive, statele membre interzic utilizarea oricăror mijloace, sisteme sau metode folosite pentru capturarea sau omorârea pe scară largă sau neselectivă a păsărilor sau care pot produce dispariţia pe plan local a unei specii, în special a uneia dintre speciile menţionate la anexa IV lit. (a).

2. În afară de aceasta, statele membre interzic vânarea din mijloace de transport şi în condiţiile menţionate la anexa IV lit. (b).

Articolul 91. Statele membre pot aplica derogări de la prevederile art. 5, 6, 7 şi 8,

acolo unde nu există altă soluţie satisfăcătoare, din următoarele motive:(a) - în interesul siguranţei şi sănătăţii publice,- în interesul siguranţei aerului,- pentru a preveni daune considerabile asupra

recoltelor, şeptelului, pădurilor, pescăriilor şi apelor;- pentru protecţia florei şi faunei;(b) în scopul cercetării şi învăţământului, repopulării sau

reintroducerii şi înmulţirii necesare în acest sens;(c) pentru a permite, în condiţii strict controlate şi pe bază

selectivă, capturarea, păstrarea sau alte utilizări judicioase ale anumitor păsări în număr mic.

2. Derogarea trebuie să specifice următoarele:- speciile care fac obiectul derogărilor;- mijloacele, sistemele sau metodele autorizate pentru

capturare sau sacrificare;- condiţiile de risc şi circumstanţele de timp şi spaţiu sub

rezerva cărora pot fi acordate astfel de derogări;- autoritatea împuternicită să declare că sunt îndeplinite

condiţiile impuse şi să decidă mijloacele, sistemele sau metodele care pot fi utilizate, în ce limite şi de către cine;

- controalele care trebuie efectuate.3. În fiecare an, statele membre înaintează Comisiei un raport asupra

punerii în aplicare a prezentului articol.4. Pe baza informaţiilor pe care le deţine şi, în special, pe baza

informaţiilor care îi sunt comunicate în temeiul alin. (3), Comisia se asigură

235

permanent că aceste derogări nu produc consecinţe incompatibile cu prezenta directivă. Comisia ia măsurile necesare în acest scop.

Articolul 101. Statele membre încurajează cercetarea şi orice activitate necesară ca

fundament pentru protecţia, managementul şi utilizarea populaţiilor din toate speciile de păsări menţionate la art. 1.

2. O atenţie specială este acordată cercetării şi activităţii asupra subiectelor menţionate la anexa V. Statele membre transmit Comisiei toate informaţiile solicitate pentru a-i da posibilitatea să ia măsurile necesare pentru coordonarea cercetării şi a activităţilor menţionate în prezentul articol.

Articolul 11Statele membre se asigură că introducerea speciilor de păsări care nu

se găsesc în mod natural în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre nu prejudiciază flora şi fauna locală. Statele membre consultă Comisia în această privinţă.

Articolul 121. Statele membre înaintează Comisiei, la

intervale de trei ani, începând de la data expirării termenului limită prevăzut la art. 18 alin. (1), un raport asupra punerii în aplicare a prevederilor legislative naţionale adoptate în temeiul prezentului articol.

2. La intervale de trei ani, Comisia pregăteşte un raport de sinteză pe baza informaţiilor prevăzute la alin. (1). Acea parte a schiţei raportului care conţine informaţiile furnizate de un stat membru este transmisă autorităţilor statului membru respectiv pentru verificare. Versiunea finală a raportului este înaintată statelor membre.

Articolul 13Punerea în aplicare a măsurilor luate în baza prezentei directive nu

poate duce la o deteriorare a situaţiei actuale în ceea ce priveşte conservarea speciilor de păsări menţionate la art. 1.

Articolul 14Statele membre pot introduce măsuri de protecţie mai stricte decât

cele prevăzute în prezenta directivă.

236

Articolul 15Modificările necesare pentru adaptarea anexelor I şi V din prezenta

directivă la progresul tehnic şi ştiinţific, precum şi modificările menţionate la art. 6 alin. (4) al doilea paragraf sunt adoptate în conformitate cu procedura stabilită la art. 17.

Articolul 161. În sensul modificărilor menţionate la art. 15 din

prezenta directivă, se înfiinţează prin prezenta un Comitet pentru adaptarea la progresul tehnic şi ştiinţific (denumit în continuare "comitetul"), format din reprezentanţi ai statelor membre şi prezidat de un reprezentant al Comisiei.

2. Comitetul adoptă propriul regulament de procedură.

Articolul 171. Dacă trebuie urmată procedura prevăzută în

prezentul articol, comitetul este sesizat de preşedinte, fie la iniţiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

2. Reprezentantul Comisiei înaintează un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul îşi dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care preşedintele îl poate stabili în funcţie de urgenţa subiectului în cauză. Comitetul hotărăşte cu o majoritate de 41 de voturi, voturile statelor membre respectând ponderea stabilită la art. 148 alin. (2) din Tratat. Preşedintele nu participă la vot.

3. (a) Comisia adoptă măsurile preconizate dacă acestea corespund cu avizul Comitetului.

(b) Dacă măsurile luate în discuţie nu corespund avizului comitetului, sau în absenţa avizului, Comisia înaintează Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată.

(c) Dacă, în termen de trei luni de la data înaintării la Consiliu, acesta nu se pronunţă, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie.

Articolul 181. Statele membre pun în aplicare dispoziţiile legale, de reglementare şi

administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive în termen de doi ani de la notificarea acesteia. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la aceasta.

237

2. Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziţii de drept intern, pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.Articolul 19Prezenta directivă se adresează statelor membre.

► Directiva 79/409/CEE -Anexa I Denumire în: daneză, germană, engleză, franceză, italiană, olandezăBILAG I, ANHANG I, ANNEX I, ANNEXE I, ALLEGATO I, BIJLAGE I

Dan

sk

Deu

tsch

Eng

lish

Fra

nçai

s

Ital

iano

Ned

erla

nds

1.G

avia

im

mer

Islo

m

Eis

tauc

her

Gre

at

nort

hern

di

ver

Plo

ngeo

n im

brin

Str

olag

a m

aggi

ore

IJsd

uike

r

2.C

alon

ectr

is

diom

edea

Kuh

ls s

kråp

e

Gel

bsch

nabe

lstu

rmta

uche

r

Cor

y's

shea

rwat

er

Puf

fin

cend

ré

Ber

ta

mag

gior

e

Kuh

ls

pijl

stor

mvo

gel

3.H

ydro

bate

s pe

lagi

cus

Lil

le s

torm

sval

e

Stu

rmsc

hwal

be

Sto

rm p

etre

l

Pét

rel t

empê

te

Ucc

ello

del

le

tem

pest

e

Sto

rmvo

gelt

je

238

4.O

cean

odro

ma

leuc

orrh

oa

Sto

r st

orm

sval

e

Wel

lenl

äufe

r

Lea

ch's

pet

rel

Pét

rel c

ul-b

lanc

Ucc

ello

del

le

tem

pest

e co

dafo

rcut

a

Vaa

l st

orm

voge

ltje

5.P

hala

croc

orax

ca

rbo

sine

nsis

Ska

rv (

kont

inen

tal

race

)

Kor

mor

an

(kon

tine

ntal

e R

asse

)

Cor

mor

ant

(con

tine

ntal

rac

e)

Gra

nd c

orm

oran

(r

ace

cont

inen

tale

)

Cor

mor

ano

(raz

za

cont

inen

tale

)

Aal

scho

lver

(c

onti

nent

aal r

as)

6.B

otau

rus

stel

lari

s

Rør

drum

Roh

rdom

mel

Bit

tern

But

or é

toil

é

Tar

abus

o

Roe

rdom

p

7.N

ycti

cora

x ny

ctic

orax

Nat

hejr

e

Nac

htre

iher

Nig

ht h

eron

Hér

on

biho

reau

Nit

tico

ra

Kw

ak

8.A

rdeo

ls

rall

oide

s

Top

hejr

e

Ral

lenr

eihe

r

Squ

acco

he

ron

Hér

on

crab

ier

Sga

rza

ciuf

fett

o

Ral

reig

er

9.E

gret

ta

garz

etta

Sil

kehe

jre

Sei

denr

eihe

r

Lit

tle

egre

t

Aig

rett

e ga

rzet

te

Gar

zett

a

Kle

ine

zilv

erre

iger

239

10.E

gret

ta

alba S

ølvh

ejre

Sil

berr

eihe

r

Gre

at w

hite

he

ron

Gra

nde

aigr

ette

Air

one

bian

co

mag

gior

e

Gro

te

zilv

erre

iger

11.A

rdea

pu

rpur

ea

Pur

purh

ejre

Pur

purr

eihe

r

Pur

ple

hero

n

Hér

on p

ourp

ré

Air

one

ross

o

Pur

perr

eige

r

12.C

icon

ia

nigr

a Sor

t sto

rk

Sch

war

zsto

rch

Bla

ck s

tork

Cig

ogne

noi

re

Cic

ogna

ner

a

Zw

arte

ooi

evaa

r

13.C

icon

ia

cico

nia

Hvi

d st

ork

Wei

ßsto

rch

Whi

te s

tork

Cig

ogne

bl

anch

e

Cic

ogna

bi

anca

Ooi

evaa

r

14.P

lega

dis

falc

inel

lus

Sor

t ibi

s

Sic

hler

Glo

ssy

ibis

Ibis

fal

cine

lle

Mig

natt

aio

Zw

arte

ibis

15.P

lata

lea

leuc

orod

ia

Ske

stor

k

Löf

fler

Spo

onbi

ll

Spa

tule

bl

anch

e

Spa

tola

Lep

elaa

r

16.P

hoen

ico

pter

us r

uber

Fla

min

go

Fla

min

go

Gre

ater

fl

amin

go

Fla

man

t ros

e

Fen

icot

tero

Fla

min

go

240

17.C

ygnu

s co

lom

bian

us

bew

icki

i(C

ygnu

s be

wic

kii)

Pib

esva

ne

Zw

ergs

chw

an

Bew

ick'

s sw

an

Cyg

ne d

e B

ewic

k

Cig

no m

inor

e

Kle

ine

zwaa

n

18.C

ygnu

s cy

gnus

San

gsva

ne

Sin

gsch

wan

Who

oper

sw

an

Cyg

ne

sauv

age

Cig

no

selv

atic

o

Wil

de z

waa

n

19.A

nser

alb

ifro

ns

flav

iros

tris

Bli

sgås

(g

rønl

ands

k ra

ce)

Blä

ßgan

s (G

rönl

andr

asse

)

Whi

te-f

ront

ed

goos

e (G

reen

land

ra

ce)

Oie

rie

use

(rac

e de

G

roen

land

)

Oca

lom

bard

ella

(r

azza

di

Gro

enla

ndia

)

Kol

gans

(G

roen

land

-ras

)

20.B

rant

a le

ucop

sis

Bra

mgå

s

Non

neng

ans

Bar

nacl

e go

ose

Ber

nach

e no

nnet

te

Oca

fa

ccia

bian

ca

Bra

ndga

ns

21.A

ythy

a ny

croc

a

Hvi

døje

t and

Moo

rent

e

Whi

te-e

yed

poch

ard

Can

ard

nyoc

ra

Mor

etta

ta

baca

ta

Wit

ooge

end

22.O

xyur

a le

ucic

epha

la

Hvi

dhov

edet

an

d

Wei

ßkop

f-R

uder

ente

Whi

te-h

eade

d du

ck

Eri

smat

ure

à tê

te b

lanc

he

Gob

bo

rugg

inos

o

Wit

kope

end

241

23.P

erni

s ap

ivor

us

Hve

psev

åge

Wes

penb

ussa

rd

Hon

ey b

uzza

rd

Bon

drée

api

vore

Fal

co p

ecch

iaio

lo

Wes

pend

ief

24.M

ilvu

s m

igra

ns

Sor

t gle

nte

Sch

war

zmil

an

Bla

ck k

ite

Mil

an n

oir

Nib

bio

brun

o

Zw

arte

wou

w

25.M

ilvu

s m

ilvu

s

Rød

gl

ente

Rot

mil

an

Kit

e

Mil

an

roya

l

Nib

bio

real

e

Rod

e w

ouw

26.H

alia

aetu

s al

bici

lla

Hav

ørn

See

adle

r

Whi

te-t

aile

d ea

gle

Pyg

argu

e à

queu

e bl

anch

e

Aqu

ila

di m

are

Zee

aren

d

27.G

ypae

tus

barb

atus

Lam

meg

rib

Bar

tgei

er

Bea

rded

vu

ltur

e

Gyp

aète

ba

rbu

Avv

olto

io

degl

i agn

elli

Lam

mer

gier

28.N

eoph

ron

perc

nopt

erus

Åds

elgr

ib

Sch

mut

zgei

er

Egy

ptia

n vu

ltur

e

Per

cnop

tère

d'

Égy

pte

Cap

ovac

caio

Aas

gier

242

29.G

yps

fulv

us

Gås

egri

p

Gän

sege

ier

Gri

ffon

vu

ltur

e

Vau

tour

fau

ve

Gri

fone

Val

e gi

er

30.A

egyp

ius

mon

achu

s

Mun

kegr

ib

Mön

chsg

eier

Bla

ck

vult

ure

Vau

tour

m

oine

Avv

olto

io

Mon

niks

gier

31.C

irca

etus

ga

llic

us

Sla

ngeø

rn

Sch

lang

enad

ler

Sho

rt-t

oed

eagl

e

Cir

caèt

e je

an-l

e-bl

anc

Bia

ncon

e

Sla

ngen

aren

d

32.C

ircu

s ae

rogi

nosu

s

Rør

høg

Roh

rwei

he

Mar

sh

harr

ier

Bus

ard

des

rose

aux

Fal

co d

i pa

lude

Bru

ine

kiek

endi

ef

33.C

ircu

s cy

aneu

s

Blå

kæ

rhøg

Kor

nwei

he

Hen

ha

rrie

r

Bus

ard

sain

t-m

arti

n

Alb

anel

la

real

e

Bla

uwe

kiek

endi

ef

34.C

ircu

s py

garg

us

Hed

ehøg

Wie

senw

eihe

Mon

tagu

's

harr

ier

Bus

ard

cend

ré

Alb

anel

la

min

ore

Gra

uwe

kiek

endi

ef

35.A

quil

a ch

rysa

etus

Kon

geør

n

Ste

inad

ler

Gol

den

eagl

e

Aig

le r

oyal

Aqu

ila

real

e

Ste

enar

end

243

36.H

iera

aetu

s pe

nnat

us

Dvæ

rgør

n

Zw

erga

dler

Boo

ted

eagl

e

Aig

le b

otté

Aqu

ila

min

ore

Dw

erga

rend

37.H

iera

aetu

s fa

scia

tus

Høg

eørn

Hab

icht

sadl

er

Bon

elli

's e

agle

Aig

le d

e B

onel

li

Aqu

ila

del

Bon

elli

Hav

ikar

end

38.P

andi

on

hali

aaet

us

Fis

keør

n

Fis

chad

ler

Osp

rey

Bal

buza

rd

pêch

eur

Fal

co

pesc

ator

e

Vis

aren

d

39.F

alco

el

eono

rae

Ele

onor

afal

k

Ele

onor

enfa

lke

Ele

onor

a's

falc

on

Fau

con

d'É

léon

ore

Fal

co d

ella

re

gina

Ele

onor

a's

valk

40.F

alco

bi

arm

icus

Lan

nerf

alk

Lan

ner

Lan

ner

falc

on

Fau

con

lani

er

Lan

ario

Lan

nerv

alk

41.F

alco

pe

regr

inus

Van

dref

alk

Wan

derf

alke

Per

egri

ne

Fau

con

pèle

rin

Fal

co

pell

egri

no

Sle

chtv

alk

244

42.P

orph

yri

o po

rphy

rio

Sul

tanh

øne

Pur

purh

uhn

Pur

ple

gall

inul

e

Pou

le

sult

ane

Pol

lo s

ulta

no

Pur

perk

oet

43.G

rus

grus

Tra

ne

Kra

nich

Cra

ne

Gru

e ce

ndré

e

Gru

Kra

anvo

gel

44.T

etra

x te

trax

(O

tis

tetr

ax)

Dvæ

rgtr

appe

Zw

ergt

rapp

e

Lit

tle

bust

ard

Out

arde

ca

nepe

tièr

e

Gal

lina

pr

atai

ola

Kle

ine

trap

45.O

tis

tard

a

Sto

rtra

ppe

Gro

ßtra

ppe

Gre

at

bust

ard

Out

arde

ba

rbue

Ota

rda

Gro

te tr

ap

46.H

iman

topu

s hi

man

topu

s

Sty

ltel

øber

Ste

lzen

läuf

er

Bla

ck-w

inge

d st

ilt

Éch

asse

bla

nche

Cav

alie

re d

'Ital

ia

Ste

ltkl

uut

47.R

ecur

viro

stra

avo

sett

a

Kly

de

Säb

elsc

hnäb

ler

Avo

cet

Avo

cett

e

Avo

cett

a

Klu

ut

245

48.B

urhi

nus

oedi

cnem

us

Tri

el

Tri

el

Sto

ne c

urle

w

Œdi

cnèm

e cr

iard

Occ

hion

e

Gri

ef

49.G

lare

ola

prat

inco

la

Bra

ksva

le

Bra

chsc

hwal

be

Pra

tinc

ole

Gla

réol

e à

coll

ier

Per

nice

di m

are

Vor

ksta

artp

levi

er

50.C

hara

driu

s m

orin

ellu

s (E

ndro

mia

s m

orin

ellu

s)

Pom

eran

sfug

l

Mor

nell

rege

npfe

ifer

Dot

tere

l

Plu

vier

gui

gnar

d

Piv

iere

tort

olin

o

Mor

inel

plev

ier

51.P

luvi

alis

ap

rica

ria

Hje

jle

Gol

dreg

enpf

eife

r

Gol

den

plov

er

Plu

vier

dor

é

Piv

iere

dor

ato

Gou

dple

vier

52.G

alli

nago

med

ia

Tre

dækk

er

Dop

pels

chne

pfe

Gre

at s

nipe

Béc

assi

ne d

oubl

e

Cro

ccol

one

Poe

lsni

p

246

53.T

ring

a gl

areo

la

Tin

ksm

ed

Bru

chw

asse

rläu

fer

Woo

d-sa

ndpi

per

Che

vali

er s

ylva

in

Pir

o-pi

ro

bosc

here

ccio

Bos

ruit

er

54.P

hala

ropu

s lo

batu

s

Odi

nsha

ne

Odi

nshü

hnch

en

Red

-nec

ked

phal

arop

e

Pha

laro

pe à

bec

ét

roit

Fal

arop

e be

cco

sott

ile

Gra

uwe

fran

jepo

ot

55.L

arus

gen

ei

Tyn

dnæ

bbet

måg

e

Dün

nsch

nabe

lmöw

e

Sle

nder

-bil

led

gull

Goé

land

rai

lleu

r

Gab

bian

o ro

seo

Dun

bekm

eeuw

56.L

arus

au

doui

nii

Ado

uins

måg

e

Kor

alle

nmöw

e

Aud

ouin

's g

ull

Goé

land

d'

Aud

ouin

Gab

bian

o co

rso

Aud

ouin

s m

eeuw

57.G

eloc

heli

don

nilo

tica S

andt

erne

Lac

hsee

schw

albe

Gul

l-bi

lled

tern

Ste

rne

hans

el

Ste

rna

zam

pene

re

Lac

hste

rn

247

58.S

tern

a sa

ndvi

cens

is

Spl

itte

rne

Bra

ndse

esch

wal

be

San

dwic

h te

rn

Ste

rne

caug

ek

Bec

cape

sci

Gro

te s

tern

59.S

tern

a do

ugal

lii

Dou

gall

ster

ne

Ros

ense

esch

wal

be

Ros

eate

tern

Ste

rne

de D

ouga

ll

Ste

rna

del D

ouga

ll

Dou

gall

s st

ern

60.S

tern

a hi

rund

o

Fjo

rdte

rne

Flu

ßsee

schw

alb

e

Com

mon

tern

Ste

rne

Pie

rreg

arin

Ste

rna

com

une

Vis

dief

61.S

tern

a pa

radi

saea

Hav

tern

e

Küs

tens

eesc

hwal

be

Arc

tic

tern

Ste

rne

arct

ique

Ste

rna

coda

lung

a

Noo

rdse

ste

rn

62.S

tern

a al

bifr

ons

Dvæ

rgte

rne

Zw

ergs

eesc

hwal

be

Lit

tle

tern

Ste

rne

nain

e

Fra

tice

llo

Dw

ergs

tern

248

63.C

heli

doni

as

nige

r

Sor

tter

ne

Tra

uers

eesc

hwal

be

Bla

ck te

rn

Gui

fett

e no

ire

Mig

natt

ino

Zw

arte

ste

rn

64.P

tero

cles

al

chat

a

Spi

dsha

let

sand

høne

Spi

eßfl

ughu

hn

Pin

-tai

led

sand

grou

se

Gan

ga c

ata

Gra

ndul

e

Wit

buik

zand

hoen

65.B

ubo

bubo S

tor

horn

ugle

Uhu

Eag

le o

wl

Hib

ou

gran

d-du

c

Guf

o re

ale

Oeh

oe

66.N

ycte

a sc

andi

aca

Sne

ugle

Sch

nee-

Eul

e

Sno

wy

owl

Cho

uett

e ha

rfan

g

Guf

o de

lle

nevi

Sne

euw

uil

67.A

sio

flam

meu

s

Mos

ehor

nugl

e

Sum

pfoh

reul

e

Sho

rt-e

ared

ow

l

Hib

ou

brac

hyot

e

Guf

o di

pal

ude

Vel

duil

68.A

lced

o at

this Isfu

gl

Eis

voge

l

Kin

gfis

her

Mar

tin

pêch

eur

d'E

urop

e

Mar

tin

pesc

ator

e

IJsv

ogel

249

69.D

ryoc

opus

m

arti

us

Sor

tspæ

tte

Sch

war

zspe

cht

Bla

ck

woo

dpec

ker

Pic

noi

r

Pic

chio

ner

o

Zw

arte

spe

cht

70.D

endr

ocop

us

leuc

otus

Hvi

dryg

get s

pætt

e

Wei

ßrüc

kens

pech

t

Whi

te-b

acke

d w

oodp

ecke

r

Pie

à d

os b

lanc

Pic

chio

dor

sobi

anco

Wit

rugs

pech

t

71.L

usci

nia

svec

ica

Blå

hals

Bla

ukeh

lche

n

Blu

e-th

roat

Gor

ge-b

leue

à

mir

oir

Pet

tazz

urro

Bla

uwbo

rst

72.S

ylvi

a un

data

Pro

venc

esan

ger

Pro

venc

egra

smüc

ke

Dar

tfor

d w

arbl

er

Fau

vett

e pi

tcho

u

Mag

nani

na

Pro

venc

e-gr

asm

us

73.S

ylvi

a ni

sori

a

Høg

esan

ger

Spe

rber

gras

müc

ke

Bar

red

war

bler

Fau

vett

e ép

ervi

ère

Big

ia p

adov

ana

Ges

tree

pte

gras

mus

250

74.S

itta

w

hite

head

i

Kor

sika

nsk

spæ

tmej

se

Kor

senk

leib

er

Cor

sica

n nu

that

ch

Sit

tell

e co

rse

Pic

chio

m

urat

ore

cors

o

Zw

artk

opbo

om

klev

er

251

► Directiva 79/409/CEE -Anexa II/1 Denumire în: daneză, germană, engleză, franceză, italiană, olandezăBILAG II/1, ANHANG II/1, ANNEX II/1, ANNEXE II/1, ALLEGATO II/1, BIJLAGE II/1

Dan

sk

Deu

tsch

Eng

lish

Fra

nçai

s

Ital

iano

Ned

erla

nds

ANSERIFORMES

1.A

nser

fa

bali

s

Sæ

dgås

Saa

tgan

s

Bea

n go

ose

Oie

des

m

oiss

ons

Oca

gr

anai

ola

Rie

tgan

s

2.A

nser

ans

er

Grå

gås

Gra

ugan

s

Gre

ylag

go

ose

Oie

cen

drée

Oca

sel

vati

ca

Gra

uwe

gans

253

3.B

rant

a ca

nade

nsis

Kan

adag

ås

Kan

adag

ans

Can

ada

goos

e

Ber

nach

e du

Can

ada

Oca

del

C

anad

a

Can

ades

e ga

ns

4.A

nas

pene

lope

Pib

eand

Pfe

ifen

te

Wig

eon

Can

ard

siff

leur

Fis

chio

ne

Sm

ient

5.A

nas

stre

pera

Kna

rand

Sch

natt

eren

te

Gad

wal

l

Can

ard

chip

eau

Can

apig

lia

Kra

keen

d

6.A

nas

crec

ca

Kri

kand

Kri

cken

te

Tea

l

Sar

cell

e d'

hive

r

Alz

avol

a

Win

tert

alin

g

7.A

nas

plat

yrhy

nchu

s

Grå

and

Sto

cken

te

Mal

lard

Can

ard

colv

ert

Ger

man

o re

ale

Wil

de e

end

8.A

nas

acut

a

Spi

dsan

d

Spi

eßen

te

Pin

tail

Can

ard

pile

t

Cod

one

Pij

lsta

art

254

9.A

nas

quer

qued

ula

Atl

inga

nd

Knä

kent

e

Gar

gane

y

Sar

cell

e d'

été

Mar

zaio

la

Zom

erta

ling

10.A

nas

clyp

eata

Ske

and

Löf

fele

nte

Sho

vele

r

Can

ard

souc

het

Mes

tolo

ne

Slo

been

d

11.A

ythy

a fe

rina

Taf

fela

nd

Taf

elen

te

Poc

hard

Ful

igul

e m

ilou

in

Mor

igli

one

Taf

elee

nd

12.A

ythy

a fu

ligu

la

Tro

ldan

d

Rei

here

nte

Tuf

ted

duck

Ful

igul

e m

oril

lon

Mor

etta

Kui

feen

d

GALLIFORMES

13.L

agop

us la

gopu

s sc

otic

us e

t hib

erni

cus

Gro

use

Sch

otti

sche

s M

oors

chne

ehuh

n

Red

gro

use

Lag

opèd

e de

s sa

ules

Per

nice

bia

nca

di

Sco

zia

Moe

rass

neeu

who

en

255

14.L

agop

us m

utus

Fje

ldry

pe

Alp

ensc

hnee

huhn

Pta

rmig

an

Lag

opèd

e de

s A

lpes

Per

nice

bia

nca

Alp

ensn

eeuw

hoen

15.A

lect

ori

s gr

aeca

Ste

nhøn

e

Ste

inhu

hn

Roc

k pa

rtri

dge

Per

drix

ba

rtav

elle

Cot

urni

ce

Eur

opes

e st

eenp

atri

js

16.A

lect

ori

s ru

fa

Rød

høne

Rot

huhn

Red

-le

gged

pa

rtri

dge

Per

drix

ro

uge

Per

nice

ro

ssa

Rod

e pa

trij

s

17.P

erdi

x pe

rdix

Age

rhøn

e

Reb

huhn

Par

trid

ge

Per

drix

gr

ise

Sta

rna

Pat

rijs

18.P

hasi

anus

co

lchi

cus

Fas

an

Fas

an

Phe

asan

t

Fai

san

de

chas

se

Fag

iano

Faz

ant

GRUIFORMES

19.F

ulic

a at

ra Bli

shøn

e

Blä

ßhuh

n

Coo

t

Fou

lque

m

acro

ule

Fol

aga

Mee

rkoe

t

256

CHARADRIIFORMES20

.Lym

nocr

ypt

es m

inim

us

Enk

eltb

ekka

sin

Zw

ergs

chne

pfe

Jack

sni

pe

Béc

assi

ne

sour

de

Fru

llin

o

Bok

je

21.G

alli

nago

ga

llin

ago

Dob

belt

bekk

asi

n

Bek

assi

ne

Sni

pe

Béc

assi

ne d

es

mar

ais

Bec

cacc

ino

Wat

ersn

ip

22.S

colo

pax

rust

icol

a

Sko

vsne

ppe

Wal

dsch

nepf

e

Woo

dcoc

k

Béc

asse

des

bo

is

Bec

cacc

ia

Hou

tsni

pCOLUMBIFORMES

23.C

olum

ba

livi

a

Kli

pped

ue

Fel

sent

aube

Roc

k do

ve

Pig

eon

bise

t

Pic

cion

e se

lvat

ico

Rot

sdui

f

24.C

olum

ba

palu

mbu

s

Rin

gdue

Rin

gelt

aube

Woo

d pi

geon

Pig

eon

ram

ier

Col

omba

ccio

Hou

tdui

f

257

► Directiva 79/409/CEE -Anexa II/2 Denumire în: daneză, germană, engleză, franceză, italiană, olandezăBILAG II/2, ANHANG II/2, ANNEX II/2, ANNEXE II/2, ALLEGATO II/2, BIJLAGE II/2.

Dan

sk

Deu

tsch

Eng

lish

Fra

nçai

s

Ital

iano

Ned

erla

nds

25.C

ygnu

s ol

or

Kno

psva

ne

Höc

kers

chw

an

Mut

e sw

an

Cyg

ne m

uet

Cig

no r

eale

Kno

bbel

zwaa

n

26.A

nser

br

achy

rhyn

chus

Kor

tnæ

bbet

gås

Kur

zsch

nabe

lgan

s

Pin

k-fo

oted

goo

se

Oie

à b

ec c

ourt

Oca

zam

pero

se

Kle

ine

riet

gans

27.A

nser

al

bifr

ons

Bli

sgås

Blä

ßgan

s

Whi

te-f

ront

ed

goos

e

Oie

rie

use

Oca

lom

bard

ella

Kol

gans

259

28.B

rant

a be

rnic

la

Kno

rteg

ås

Rin

gelg

ans

Bre

nt g

oose

Ber

nach

e cr

avan

t

Oca

co

lom

bacc

io

Rot

gans

29.N

etta

ruf

ina

Rød

hove

det a

nd

Kol

bene

nte

Red

-cre

sted

po

char

d

Net

te r

ouss

e

Fis

tion

e tu

rco

Kro

onee

nd

30.A

ythy

a m

aril

a

Bje

rgan

d

Ber

gent

e

Sca

up

Ful

igul

e m

ilou

inin

Mor

etta

gr

igia

Top

pere

end

31.S

omat

eri

a m

olli

ssim

a

Ede

rfug

l

Eid

eren

te

Eid

er

Eid

er à

du

vet

Edr

edon

e

Eid

eree

nd

32.C

lang

ula

hyem

alis

Hav

lit

Eis

ente

Lon

g-ta

iled

du

ck

Har

elde

de

Miq

uelo

n

Mor

etta

co

dona

IJse

end

33.M

elan

itta

ni

gra Sor

tand

Tra

uere

nte

Com

mon

sc

oter

Mac

reus

e no

ire

Orc

hett

o m

arin

o

Zw

arte

ze

eëen

d

260

34.M

elan

itta

fusc

a

Flø

jlsa

nd

Sam

tent

e

Vel

vet

scot

er

Mac

reus

e br

une

Orc

o m

arin

o

Gro

te

zeeë

end

35.B

ucep

hal

a cl

angu

la

Hvi

nand

Sch

elle

nte

Gol

den-

eye

Gar

rot à

l'œ

il d

'or

Qua

ttro

cchi

Bri

ldui

ker

36.M

ergu

s se

rrat

or

Top

pet

skal

lesl

uger

Mit

tels

äger

Red

-br

east

ed

mer

gans

er

Har

le h

uppé

Sm

ergo

m

inor

e

Mid

dels

te

zaag

bek

37.M

ergu

s m

erga

nser

Sto

r sk

alle

slug

er

Gän

sesä

ger

Goo

sand

er

Har

le b

ièvr

e

Sm

ergo

m

aggi

ore

Gro

te z

aagb

ek

38.B

onas

ia b

onas

ia

(Tet

rast

es b

onas

ia)

Hje

rpe

Has

elhu

hn

Haz

el h

en

Gél

inot

te d

es b

ois

Fra

ncol

ino

di m

onte

Haz

elho

en

261

39.T

etra

o te

trix

(L

yrur

us te

trix

)

Urf

ugl

Bir

khuh

n ♂

Bla

ck g

rous

e

Tét

ras

lyre

♂

Fag

iano

di

mon

te

Kor

hoen

40.T

etra

o ur

ogal

lus

Tju

r

Aue

rhuh

n ♂

Cap

erca

illi

e

Gra

nd té

tras

♂

Gal

lo

cedr

one

Aue

rhoe

n

41.A

lect

oris

ba

rbar

a

Ber

berh

øne

Fel

senh

uhn

Bar

bary

pa

rtri

dge

Per

drix

de

Bar

bari

e

Per

nice

di

Sar

degn

a

Bar

bari

jse

patr

ijs

42.C

otur

nix

cotu

rnix

Vag

tel

Wac

htel

Qua

il

Cai

lle

des

blés

Qua

glia

Kw

arte

l

43.M

elea

gris

ga

llop

avo

Vil

dkal

kun

Wil

dtru

thuh

n

Wil

d tu

rkey

Din

don/

Din

de

sauv

age

Tac

chin

o se

lvat

ico

Wil

de k

alko

en

44.R

allu

s aq

uati

cus

Van

drik

se

Was

serr

alle

Wat

er r

ail

Râl

e d'

eau

Por

cigl

ione

Wat

erra

l

262

45.G

alli

nula

ch

loro

pus

Grø

nben

et

rørh

øne

Tei

chhu

hn

Moo

rhen

Pou

le d

'eau

Gal

line

lla

d'ac

qua

Wat

erho

en

46.H

aem

atop

us

ostr

aleg

us

Str

ands

kade

Aus

tern

fisc

her

Oys

terc

atch

er

Huî

trie

r pi

e

Bec

cacc

ia d

i m

are

Sch

olek

ster

47.P

luvi

alis

ap

rica

ria

Hje

jle

Gol

dreg

enpf

eife

r

Gol

den

plov

er

Plu

vier

dor

é

Piv

iere

dor

ato

Gou

dple

vier

48.P

luvi

alis

sq

uata

rola

Str

andh

jejl

e

Kie

bitz

rege

npf

eife

r

Gre

y pl

over

Plu

vier

ar

gent

é

Piv

iere

ssa

Zil

verp

levi

er

49.V

anel

lus

vane

llus

Vib

e

Kie

bitz

Lap

win

g

Van

neau

hu

ppé

Pav

once

lla

Kie

vit

50.C

alid

ris

canu

tus

Isla

ndsk

ryl

e

Knu

tt

Kno

t

Béc

asse

au

mau

bèch

e

Pio

vane

llo

mag

gior

e

Kan

oets

tran

dlop

er

263

51.P

hilo

mac

hus

pug

nax

Bru

shan

e

Kam

pflä

ufer

Ruf

f ♂

Ree

ve

♀

Che

vali

er

com

batt

ant

Com

batt

ente

Kem

phaa

n

52.L

imos

a li

mos

a Sto

r ko

bber

snep

pe

Ufe

rsch

nepf

e

Bla

ck-t

aile

d go

dwit

Bar

ge à

que

ue

noir

Pit

tim

a re

ale

Gru

tto

53.L

imos

a la

ppon

ica

Lil

le

kobb

ersn

eppe

Pfu

hlsc

hnep

fe

Bar

-tai

led

godw

it

Bar

ge r

ouss

e

Pit

tim

a m

inor

e

Ros

se g

rutt

o

54.N

umen

ius

phae

opus

Lil

le r

egns

pove

Reg

enbr

achv

ogel

Whi

mbr

el

Cou

rlis

cor

lieu

Chi

urlo

pic

colo

Reg

enw

ulp

55.N

umen

ius

arqu

ata

Sto

r re

gnsp

ove

Gro

ßer

Bra

chvo

gel

Cur

lew

Cou

rlis

ce

ndré

Chi

urlo

Wul

p

264

56.T

ring

a er

ythr

opus

Sor

tkli

re

Dun

kler

W

asse

rläu

fer

Spo

tted

re

dsha

nk

Che

vali

er

arle

quin

Tot

ano

mor

o

Zw

arte

rui

ter

57.T

ring

a to

tanu

s

Rød

ben

Rot

sche

nkel

Red

shan

k

Che

vali

er

gam

bett

e

Pet

tego

la

Tur

eluu

r

58.T

ring

a ne

bula

ria

Hvi

dkli

re

Grü

nsch

enke

l

Gre

ensh

ank

Che

vali

er

aboy

eur

Pan

tana

Gro

enpo

otru

iter

59.L

arus

ri

dibu

ndus

Hæ

ttem

åge

Lac

hmöw

e

Bla

ck-

head

ed g

ull

Mou

ette

ri

euse

Gab

bian

o co

mun

e

Kok

mee

uw

60.L

arus

ca

nus

Sto

rmm

åge

Stu

rmm

öwe

Com

mon

gul

l

Goé

land

ce

ndré

Gav

ina

Sto

rmm

eeuw

61.L

arus

fusc

us

Sli

dem

åge

Her

ings

möw

e

Les

ser

blac

k-ba

cked

gul

l

Goé

land

bru

n

Gab

bian

o za

ffer

ano

Kle

ine

man

telm

eeuw

265

62.L

arus

ar

gent

atus

Søl

vmåg

e

Sil

berm

öwe

Her

ring

gul

l

Goé

land

ar

gent

é

Gab

bian

o re

ale

Zil

verm

eeuw

63.L

arus

m

arin

us

Sva

rtba

g

Man

telm

öwe

Gre

ater

bla

ck-

back

ed g

ull

Goé

land

mar

in

Mug

naia

ccio

Man

telm

eeuw

64.C

olum

ba

oena

s

Hul

due

Hoh

ltau

be

Sto

ck d

ove

Pig

eon

colu

mbi

en

Col

ombe

lla

Hol

endu

if

65.S

trep

tope

lia

deca

octo

a

Tyr

kerd

ue

Tür

kent

aube

Col

lare

d tu

rtle

do

ve

Tou

rter

elle

tu

rque

Tor

tora

dal

co

llar

e or

ient

ale

Tur

kse

tort

el

66.S

trep

tope

lia

turt

ur

Tur

teld

ue

Tur

telt

aube

Tur

tle

dove

Tou

rter

elle

de

s bo

is

Tor

tora

Tor

teld

uif

67.A

laud

a ar

vens

is

San

glæ

rke

Fel

dler

che

Sky

lark

Alo

uett

e de

s ch

amps

Lod

ola

Vel

dlee

uwer

ik

266

68.T

urdu

s m

erul

a

Sol

sort

Am

sel

Bla

ckbi

rd

Mer

le n

oir

Mer

lo

Mer

el

69.T

urdu

s pi

lari

s

Sja

gger

Wac

hold

erdr

osse

l

Fie

ldfa

re

Gri

ve li

torn

e

Ces

ena

Kra

msv

ogel

70.T

urdu

s ph

ilom

elos

San

gdro

ssel

Sin

gdro

ssel

Son

g-th

rush

Gri

ve

mus

icie

nne

Tor

do

Zan

glij

ster

71.T

urdu

s il

iacu

s

Vin

dros

sel

Rot

dros

sel

Red

win

g

Gri

ve

mau

vis

Tor

do

sass

ello

Kop

erw

iek

72.T

urdu

s vi

sciv

orus

Mis

teld

ross

el

Mis

teld

ross

el

Mis

tle-

thru

sh

Gri

ve d

rain

e

Tor

dela

Gro

te li

jste

r

267

Bel

gia

Dan

emar

ca

Ger

man

ia

Fra

nţa

Irla

nda

Ital

ia

Lux

embu

rg

Ola

nda

Reg

atul

Uni

t al

M

arii

Bri

tani

i

25.Cynus olor +26.Anser brachyrhynchus

+ + + +

27.Anser albifrons

+ + + + + + +

28.Branta bernicla

+ +

29.Netta rufina

+

30.Aythya marila

+ + + + + + +

31.Somateria mollissima

+ + +

32.Clangula hyemalis

+ + + +

33.Melanitta nigra

+ + + + +

34.Melanitta fusca

+ + + + +

35.Bucephala clangula

+ + + +

36.Mergus serrator

+ +

37.Mergus merganser

+ +

38.Bonasia bonasia (Tetrastes bonasia)

+

268

39.Tetrao tetrix (Lyrurus tetrix)

++ ♂

+ ♂

+ +

40.Tetrao urogallus

+ ♂

+ ♂

+ +

41.Alectoris barbara

+

42.Coturnix coturnix

+ +

43.Meleagris gallopavo

+

44.Rallus aquaticus

+ +

45.Gallinula chloropus

+ + + +

46.Haematopus ostralegus

+ +

47.Pluvialis apricaria

+ + + + + + +

48.Pluvialis squatarola

+ + +

49.Vanellus vanellus

+ + + + +

50.Calidris canutus

+ +

51.Philomachus pugnax

+ +

52.Limosa limosa

+ + +

53.Limosa lapponica

+ + + +

54.Numenius phaeopus

+ + +

55.Numenius arquata

+ + + + +

56.Tringa + +

269

erythropus57.Tringa totanus

+ + + +

58.Tringa nebularia

+ +

59.Larus ridibundus

+ +

60.Larus canus

+ +

61.Larus fuscus

+ +

62.Larus argentatus

+ +

63.Larus marinus

+ +

64.Columba oenas

+

65.Streptopelia decaoctoa

+ + +

66.Streptopelia turtur

+ +

67.Alauda arvensis

+ +

68.Turdus merula

+ +

69.Turdus pilaris

+ +

70.Turdus philomelos

+ +

71.Turdus iliacus

+ +

72.Turdus viscivorus

+

+ = State membre care în conformitate cu articolul 7 (3) pot autoriza vânarea speciilor listate.

270

► Directiva 79/409/CEE -Anexa III/1 Denumire în: daneză, germană, engleză, franceză, italiană, olandezăBILAG III/1, ANHANG III/1, ANNEX III/1, ANNEXE III/1, ALLEGATO III/1, BIJLAGE III/1.

Dan

sk

Deu

tsch

Eng

lish

Fra

nçai

s

Ital

iano

Ned

erla

nds

1.A

nas

plat

yrhy

nchu

s

Grå

and

Sto

cken

te

Mal

lard

Can

ard

colv

ert

Ger

man

o re

ale

Wil

de e

end

2.L

agop

us la

gopu

s sc

otic

us e

t hib

erni

cus

Gro

use

Sch

otti

sche

s M

oors

chne

ehuh

n

Red

gro

use

Lag

opèd

e de

s sa

ules

Per

nice

bia

nca

di

Sco

zia

Moe

rass

neeu

who

en

3.A

lect

oris

ru

fa Rød

høne

Rot

huhn

Red

-leg

ged

part

ridg

e

Per

drix

ro

uge

Per

nice

ro

ssa

Rod

e pa

trij

s

4.A

lect

oris

ba

rbar

a

Ber

berh

øne

Fel

senh

uhn

Bar

bary

pa

rtri

dge

Per

drix

de

Bar

bari

e

Per

nice

di

Sar

degn

a

Bar

bari

jse

patr

ijs

272

5.P

erdi

x pe

rdix

Age

rhøn

e

Reb

huhn

Par

trid

ge

Per

drix

gr

ise

Sta

rna

Pat

rijs

6.P

hasi

anus

co

lchi

cus

Fas

an

Fas

an

Phe

asan

t

Fai

san

de

chas

se

Fag

iano

Faz

ant

7.C

olum

ba

palu

mbu

s

Rin

gdue

Rin

gelt

aube

Woo

d pi

geon

Pig

eon

ram

ier

Col

omba

ccio

Hou

tdui

f

273

► Directiva 79/409/CEE -Anexa III/2Denumire în: daneză, germană, engleză, franceză, italiană, olandezăBILAG III/2, ANHANG III/2, ANNEX III/2, ANNEXE III/2, ALLEGATO III/2, BIJLAGE III/2.

Dan

sk

Deu

tsch

Eng

lish

Fra

nçai

s

Ital

iano

Ned

erla

nds

8.A

nser

an

ser

Grå

gås

Gra

ugan

s

Gre

ylag

go

ose

Oie

ce

ndré

e

Oca

se

lvat

ica

Gra

uwe

gans

9.A

nas

pene

lope

Pib

eand

Pfe

ifen

ente

Wig

eon

Can

ard

siff

leur

Fis

chio

ne

Sm

ient

10.A

nas

crec

ca

Kri

kand

Kri

cken

te

Tea

l

Sar

cell

e d'

hive

r

Alz

avol

a

Win

tert

alin

g

11.A

nas

acut

a

Spi

dsan

d

Spi

eßen

te

Pin

tail

Can

ard

pile

t

Cod

one

Pij

lsta

art

12.A

ythy

a fe

rina

Taf

fela

nd

Taf

elen

te

Poc

hard

Ful

igul

e m

ilou

in

Mor

igli

one

Taf

elee

nd

274

13.A

ythy

a fu

ligu

la

Tro

ldan

d

Rei

here

nte

Tuf

ted

duck

Ful

igul

e m

oril

lon

Mor

etta

Kui

feen

d

14.S

omat

eria

m

olli

ssim

a

Ede

rfug

l

Eid

eren

te

Eid

er

Eid

er à

duv

et

Edr

edon

e

Eid

eree

nd

15.L

agop

us m

utus

Fje

ldry

pe

Alp

ensc

hnee

huhn

Pta

rmig

an

Lag

opèd

e de

s A

lpes

Per

nice

bia

nca

Alp

ensn

eeuw

hoen

16.T

etra

o ur

ogal

lus

Tju

r

Aue

rhuh

n

Cap

erca

illi

e

Gra

nd té

tras

Gal

lo

cedr

one

Aue

rhoe

n

17.F

ulic

a at

ra Bli

shøn

e

Blä

ßhuh

n

Coo

t

Fou

lque

m

acro

ule

Fol

aga

Mee

rkoe

t

275

► Directiva 79/409/CEE -Anexa III/1 Denumire în: daneză, germană, engleză, franceză, italiană, olandezăBILAG III/3, ANHANG III/3, ANNEX III/3, ANNEXE III/3, ALLEGATO III/3, BIJLAGE III/3.

Dan

sk

Deu

tsch

Eng

lish

Fra

nçai

s

Ital

iano

Ned

erla

nds

18.A

nser

al

bifr

ons

Bli

sgås

Blä

ßgan

s

Whi

te-

fron

ted

goos

e

Oie

rie

use

Oca

lo

mba

rdel

la

Kol

gans

19.A

nas

clyp

eata

Ske

and

Löf

fele

nte

Sho

vele

r

Can

ard

souc

het

Mes

tolo

ne

Slo

been

d

20.A

ythy

a m

aril

a

Bje

rgan

d

Ber

gent

e

Sca

up

Ful

igul

e m

ilou

inin

Mor

etta

gri

gia

Top

pere

end

21.M

elan

itta

ni

gra Sor

tand

Tra

uere

nte

Com

mon

sc

oter

Mac

reus

e no

ire

Orc

hett

o m

arin

o

Zw

arte

ze

eëen

d

276

22.T

etra

o te

trix

(L

yrur

us

tetr

ix) Urf

ugl

Bir

khuh

n

Bla

ck g

rous

e

Tét

ras

lyre

Fag

iano

di

mon

te

Kor

hoen

23.P

luvi

alis

ap

rica

ria

Hje

jle

Gol

dreg

enpf

eife

r

Gol

den

plov

er

Plu

vier

dor

é

Piv

iere

dor

ato

Gou

dple

vier

24.L

ymno

cryp

tes

min

imus

Enk

eltb

ekka

sin

Zw

ergs

chne

pfe

Jack

sni

pe

Béc

assi

ne s

ourd

e

Fru

llin

o

Bok

je

25.G

alli

nago

ga

llin

ago

Dob

belt

bekk

asi

n

Bek

assi

ne

Sni

pe

Béc

assi

nne

de

mar

ais

Bec

cacc

ino

Wat

ersn

ip

26.S

colo

pax

rust

icol

a

Sko

vsne

ppe

Wal

dsch

nepf

e

Woo

dcoc

k

Béc

asse

des

bo

is

Bec

cacc

ia

Hou

tsni

p

277

► Directiva 79/409/CEE -Anexa IV (b) Laţuri, sârme, cârlige, păsări oarbe sau mutilate, folosite ca

momeală vie, magnetofoane, dispozitive de electrocutare.- Surse de lumină artificială, oglinzi, dispozitive

pentru iluminarea țintelor, dispozitive de ochire pentru tirul de noapte, prevăzute cu lunetă electronică sau cu convertizor de imagine.

- Explozivi.- Plase, capcane, momeli otrăvite sau tranchilizante.- Arme semiautomate sau automate al căror

încărcător poate conține mai mult de două cartușe.(c) Avioane, vehicule cu motor.

- Bărci care se deplasează cu o viteză mai mare de 5 km pe oră. Pentru navigația maritimă, statele membre pot autoriza, din motive de siguranță, utilizarea bărcilor cu motor cu o viteză până la 18 km pe oră. Statele membre informează Comisia cu privire la toate autorizațiile acordate.

► Directiva 79/409/CEE -Anexa V

(a) Liste naționale cu speciile pe cale de dispariție sau deosebit de ameninţate, având în vedere răspândirea lor geografică.

(b) Enumerarea și descrierea ecologică a zonelor cu importanță specială pentru speciile migratoare pe rutele de migrare ale acestora sau ca zone de iernare și de cuiburi.

(c) Date asupra nivelelor populațiilor de specii migratoare, pe baza indicațiilor date de marcarea cu inele.

(d) Evaluarea influenței pe care o au metodele de captură asupra nivelelor populațiilor păsărilor sălbatice.

(e) Dezvoltarea sau perfecționarea metodelor ecologice pentru prevenirea efectelor nocive asupra păsărilor.

(f) Determinarea rolului anumitor specii ca indicatori ai poluării.Studierea efectului advers al poluării chimice asupra nivelelor populațiilor din anumite specii de păsări

278

LEGEA nr. 13 din 11 martie 1993pentru aderarea Romaniei la Convenţiaprivind conservarea vieţii sălbatice şi

a habitatelor naturale din EuropaConvenţia de la Berna

PREAMBULStatele membre ale Consiliului Europei şi ceilalţi semnatari ai

prezentei convenţii, o considerând că obiectivul Consiliului Europei este de a realiza o

mai strânsă uniune între membrii săi, o luând în considerare dorinţa de cooperare a Consiliului Europei

cu alte state în domeniul conservării naturii, o recunoscând că flora şi fauna salbatică constituie un patrimoniu

natural de valoare estetică, ştiinţifică, culturală, recreativă, economică şi intrinsecă, care trebuie protejat şi transmis generaţiilor viitoare,

o recunoscând rolul esenţial al florei şi faunei sălbatice în menţinerea echilibrului ecologic,

o constatând diminuarea efectivelor a numeroase specii de floră şi faună salbatică şi pericolul nimicirii care le ameninţă pe unele,

o constienţi că, conservarea habitatelor naturale este unul dintre elementele esenţiale ale protecţiei ocrotirii florei şi faunei sălbatice,

o recunoscând că, conservarea florei şi faunei sălbatice ar trebui luată în considerare de către guverne în obiectivele şi programele lor naţionale şi ca o cooperare internaţională ar trebui să se instaureze pentru ocrotirea în special a speciilor migratoare,

o conştienţi de numeroasele cereri de a acţiona în comun făcute de guvern şi instanţe internaţionale, în special cele exprimate la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra mediului din 1972 şi de către Adunarea Consultativa a Consiliului Europei,

o dorind să urmeze, în special în domeniul conservării vieţii sălbatice, recomandările Rezoluţiei nr. 2 a celei de-a doua Conferinţe ministeriale europene asupra mediului,

279

au căzut de acord asupra următoarelor: CAP. 1Dispoziţii generale

ART. 11. Prezenta convenţie are ca obiect asigurarea conservării florei şi faunei

sălbatice şi habitatelor lor naturale, în special a speciilor şi habitatelor a căror conservare necesita cooperarea mai multor state şi promovarea unei astfel de cooperări.

2. O atenţie deosebită este acordată speciilor, inclusiv speciilor migratoare, ameninţate cu nimicirea şi vulnerabile.

ART. 2Părţile contractante vor lua măsurile necesare pentru menţinerea sau

adaptarea populaţiilor de floră şi faună sălbatice la un nivel corespunzător mai ales exigenţelor ecologice, ştiinţifice şi culturale, ţinînd cont de exigenţele economice şi recreaţionale şi de nevoile subspeciilor, varietăţilor sau formelor ameninţate pe plan local.

ART. 31. Fiecare parte contractantă va lua măsurile necesare pentru punerea în

aplicare a politicilor naţionale de conservare a florei şi faunei sălbatice şi habitatelor naturale, acordând o atenţie deosebită speciilor ameninţate cu nimicirea şi vulnerabile, mai ales speciilor endemice şi habitatelor ameninţate, în conformitate cu dispoziţiile prezentei convenţii.

2. Fiecare parte contractantă se angajează ca, în politica sa de amenajare şi de dezvoltare şi în măsurile de luptă contra poluării, să ia în considerare conservarea florei şi faunei sălbatice.

3. Fiecare parte contractantă va încuraja procesul educaţional şi difuzarea informaţiilor generale privind necesitatea conservării speciilor de floră şi faună sălbatice ca şi a habitatelor lor.

CAP. 2Protecţia habitatelor

ART. 41. Fiecare parte contractantă va lua măsurile legislative şi administrative

potrivite şi necesare pentru protejarea habitatelor speciilor sălbatice de floră

280

şi faună, în special a acelora enumerate în anexele nr. I şi II şi pentru salvgardarea habitatelor naturale ameninţate.

2. Părţile contractante vor ţine cont, în politicile lor de amenajare şi de dezvoltare, de necesitatea conservării zonelor protejate avute în vedere la paragraful precedent, în scopul de a evita sau reduce la maximum orice degradare a unor astfel de zone.

3. Părţile contractante se angajează să acorde o atenţie deosebită protecţiei zonelor care au importanţă pentru speciile migratoare enumerate în anexele nr. II şi III şi care sunt situate într-un mod adecvat în raport cu căile de migraţie ca: zone de iernare, de aglomerare, de hrănire, de reproducere sau de năpârlire.

4. Părţile contractante se angajează să-şi coordoneze eforturile în funcţie de necesităţi pentru protejarea habitatelor naturale avute în vedere de prezentul articol în cazul în care acestea sunt situate în regiuni care se întind de o parte şi de alta a frontierei.

CAP. 3Conservarea speciilor

ART. 5Fiecare parte contractantă va lua măsurile legislative şi administrative

adecvate şi necesare pentru asigurarea conservării, în special, a speciilor de floră sălbatică enumerate în anexa I.

Vor fi interzise culegerea, recoltarea, tăierea sau dezrădăcinarea intenţionată a plantelor avute în vedere. Fiecare parte contractantă va interzice, la nevoie, deţinerea sau comercializarea acestor specii.

ART. 6Fiecare parte contractantă va lua măsurile legislative şi administrative

adecvate şi necesare pentru a asigura conservarea, în special, a speciilor de faună salbatică enumerate în anexa nr. II. Se va interzice, în special, pentru aceste specii:

a) orice formă de capturare intenţionată, de deţinere şi de ucidere intenţionată;

b) degradarea sau distrugerea intenţionată a locurilor de reproducere sau a zonelor de repaus;

281

c) perturbarea intenţionată a faunei sălbatice, mai ales în perioada de reproducere, de dependenţă şi de hibernare în aşa fel încât perturbarea să aibă un efect semnificativ în ce priveşte obiectivele prezentei convenţii;

d) distrugerea sau culegerea intenţionată a ouălor în natură sau deţinerea lor, chiar goale;

e) deţinerea sau comercializarea internă a acestor animale vii sau moarte, inclusiv a animalelor naturalizate, şi a oricărei părţi sau produs al lor, uşor identificabil, obţinut din animal, când această măsura contribuie la eficacitatea dispoziţiilor prezentului articol.

ART. 71. Fiecare parte contractantă va lua măsurile legislative şi administrative

adecvate şi necesare pentru protejarea speciilor de faună salbatică enumerate în anexa nr. III.

2. Orice exploatare a faunei sălbatice enumerate în anexa nr. III va fi reglementată în vederea menţinerii acestor populaţii în afara oricărui pericol, ţinând cont de dispoziţiile art. 2.

3. Aceste măsuri vor cuprinde în special: a) instituirea perioadelor de prohibiţie şi/sau alte măsuri reglemen-

tare de exploatare; b) interzicerea temporară sau locală a exploatării, dacă este cazul,

pentru a permite populaţiilor existente să revină la un nivel satisfăcător;

c) reglementarea, dacă este cazul, a vânzării, deţinerii, transportului sau ofertei în scop de vânzare a animalelor sălbatice, vii sau moarte.

ART. 8

În privinţa capturării sau uciderii speciilor de faună salbatică enumerate în anexa nr. III şi în cazurile în care se fac derogări conform art. 9 în ce priveşte speciile enumerate în anexa nr. II, părţile contractante vor interzice utilizarea tuturor mijloacelor neselective de capturare şi de ucidere şi a mijloacelor susceptibile să ducă pe plan local la dispariţia sau să tulbure grav liniştea populatiilor unei specii, în special a mijloacelor enumerate în anexa nr. IV.

ART. 91. Cu condiţia să nu existe o altă soluţie satisfăcătoare şi derogarea să nu

dăuneze supravieţuirii populaţiei implicate, fiecare parte contractantă poate

282

să facă derogări de la dispoziţiile art. 4, 5, 6, 7 şi de la interdicţia de utilizare a mijloacelor avute în vedere la art. 8:

- în interesul protecţiei florei şi faunei; - pentru a preveni producerea de pagube importante culturilor

agricole, şeptelului, pădurilor, fondului piscicol, apelor şi altor forme de proprietate;

- în interesul sănătăţii şi securităţii publice, securităţii aeriene sau altor interese publice prioritare;

- în scopuri de cercetare şi de educaţie, de repopulare, de reintroducere ca şi pentru creştere;

- pentru a permite, în condiţii strict controlate, pe o bază selectivă şi într-o anumită măsură, capturarea, deţinerea sau orice altă exploatare judicioasă a anumitor animale şi plante sălbatice în număr redus.

2. Părţile contractante vor prezenta Comitetului permanent un raport bianual asupra derogarilor făcute în virtutea paragrafului precedent. Aceste rapoarte trebuie să menţioneze:

- populaţiile care fac obiectul sau au făcut obiectul derogarilor şi, dacă este posibil, numărul specimenelor implicate;

- mijloacele autorizate de ucidere sau de capturare; - condiţiile de risc, circumstanţele de timp şi de loc în care au

intervenit aceste derogări; - autoritatea abilitata să declare că aceste condiţii au fost îndeplinite,

să ia decizii referitoare la mijloacele care pot fi aplicate, la limitele lor, şi la persoanele însărcinate, cu excepţia acestora;

- controalele operate.

CAP. 4Dispoziţii speciale privind speciile migratoare

ART. 101. Pe lângă măsurile indicate prin art. 4, 6, 7 şi 8, părţile contractante

se angajează să-şi coordoneze eforturile pentru conservarea speciilor migratoare enumerate în anexele nr. II şi III şi a căror arie de repartiţie se întinde pe teritoriul lor.

2. Părţile contractante vor lua măsuri în vederea asigurării ca perioadele de prohibiţie şi/sau alte măsuri reglementare de exploatare

283

instituite în virtutea paragrafului 3 lit. a) al art. 7 să corespundă necesităţilor speciilor migratoare enumerate în anexa nr. III.

CAP. 5Dispoziţii suplimentare

ART. 111. În aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii, părţile contractante se

angajează: a) să coopereze de fiecare dată când va fi necesar, mai ales când

această cooperare ar putea spori eficacitatea măsurilor luate, conform altor articole ale prezentei convenţii;

b) să încurajeze şi să coordoneze activităţile de cercetare în funcţie de obiectivele acestei convenţii.

2. Fiecare parte contractantă se angajează: a) să încurajeze reintroducerea speciilor indigene de floră şi faună

salbatică dacă această măsură ar putea să contribuie la conservarea unei specii ameninţate cu nimicirea, cu condiţia de a se proceda în prealabil, şi ţinând cont de experienţa celorlalte părţi contractante, la un studiu pentru a stabili dacă o astfel de reintroducere ar fi eficace şi acceptabilă;

b) sa controleze strict introducerea speciilor neindigene. 3. Fiecare parte contractantă va informa Comitetul permanent asupra

speciilor care beneficiază de o protecţie totală pe teritoriul său şi care nu figurează în anexele nr. I şi II.

ART. 12Părţile contractante pot adopta pentru conservarea florei şi faunei

sălbatice şi a habitatelor lor naturale măsuri mai riguroase decît cele prevăzute în prezenta convenţie.

CAP. 6Comitetul permanent

ART. 131. Se constituie, în scopul prezentei convenţii, un Comitet permanent. 2. Orice parte contractantă poate fi reprezentată în cadrul Comitetului

permanent printr-unul sau mai mulţi delegaţi. Fiecare delegaţie va dispune

284

de un singur vot. În limitele competenţelor sale, Comunitatea Economică Europeană îşi exercită dreptul de vot cu un număr de voturi egal numărului statelor sale membre care sunt părţi contractante ale prezentei convenţii; Comunitatea Economică Europeană nu-şi va exercita dreptul de vot în situaţiile în care statele membre implicate şi-l exercită pe al lor şi reciproc.

3. Orice stat membru în Consiliul Europei care nu este parte contractantă la convenţie poate fi reprezentat în comitet printr-un observator.

Comitetul permanent poate, în unanimitate, să invite orice stat nemembru al Consiliului Europei care nu este parte contractantă la convenţie sa fie reprezentat printr-un observator la una dintre reuniunile sale.

Orice organism sau orice instituţie calificată tehnic în domeniul protecţiei, conservării sau gestionării florei şi faunei sălbatice şi a habitatelor lor, şi aparţinînd uneia din categoriile următoare:

a) organisme sau instituţii internaţionale, fie guvernamentale fie nonguvernamentale sau organisme sau instituţii naţionale guvernamentale;

b) organisme sau instituţii naţionale nonguvernamentale care au fost desemnate în acest scop de către statul în care sunt stabilite pot informa Secretarul general al Consiliului Europei, cel puţin cu 3 luni înainte de reuniunea comitetului, despre intenţia lor de a fi reprezentate la acea reuniune prin observatori. Ele sunt admise cu excepţia cazului când, cu cel puţin o lună înaintea reuniunii, o treime dintre părţile contractante au informat secretarul general că se opun la aceasta.

4. Comitetul permanent este convocat de către secretarul general al Consiliului Europei. El îşi va ţine prima reuniune în termen de un an începând de la data intrării în vigoare a convenţiei. În continuare, el se va reuni cel puţin o data la 2 ani şi oricând majoritatea părţilor contractante o solicită.

5. Majoritatea părţilor contractante formează cvorumul necesar pentru ţinerea unei reuniuni a Comitetului permanent.

6. Sub rezerva dispoziţiilor prezentei convenţii, Comitetul permanent îşi va stabili propriul regulament interior.

ART. 141. Comitetul permanent este însărcinat să urmărească aplicarea

prezentei convenţii. El poate, în special:

285

- să revizuiasca în mod permanent prevederile prezentei convenţii, inclusiv anexele sale, şi să examineze modificările care s-ar impune;

- să facă recomandări părţilor contractante asupra măsurilor care trebuie luate pentru aplicarea prezenţei convenţii;

- să recomande măsuri adecvate pentru asigurarea informării publicului asupra lucrărilor întreprinse în cadrul prezentei convenţii;

- să facă recomandări Comitetului Miniştrilor cu privire la invitarea statelor nemembre ale Consiliului Europei să adere la prezenta convenţie;

- să facă orice propunere în scopul îmbunătăţirii eficacităţii prezentei convenţii şi cuprinzând propuneri de încheiere, cu state care nu sunt părţi contractante la convenţie, de acorduri care să sporească eficacitatea conservării speciilor sau grupelor de specii.

2. Pentru îndeplinirea misiunii sale, Comitetul permanent poate, din proprie initiaţivă, sa organizeze reuniuni de grupuri de experţi.

ART. 15După fiecare dintre reuniunile sale, Comitetul permanent va transmite

Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei un raport asupra lucrărilor şi funcţionării convenţiei.

CAP. 7Amendamente

ART. 161. Orice amendament la articolele prezentei convenţii, propus de o parte

contractantă sau de Comitetul de Miniştri, este comunicat secretarului general al Consiliului Europei şi transmis prin grija sa cu cel puţin doua luni înainte de reuniunea Comitetului permanent statelor membre ale Consiliului Europei, fiecărui semnatar, fiecărei părţi contractante, fiecărui stat invitat să semneze prezenta convenţie conform dispoziţiilor art. 19 şi tuturor statelor invitate să adere la aceasta, conform dispoziţiilor art. 20.

2. Orice amendament propus, conform dispoziţiilor paragrafului precedent, va fi examinat de către Comitetul permanent, care:

286

a) pentru amendamentele la art. 1-12, supune textul adoptat cu o majoritate de trei sferturi din voturile exprimate acceptării părţilor contractante;

b) pentru amendamentele la art. 13-24, supune textul adoptat cu o majoritate de trei sferturi din voturile exprimate aprobării Comitetului de Miniştri. Acest text este comunicat, după aprobarea sa, părţilor contractante în vederea acceptării.

3. Orice amendament va intra în vigoare în cea de-a treizecea zi după ce toate părţile contractante l-au informat pe secretarul general ca ele l-au acceptat.

4. Prevederile paragrafelor 1, 2 a) şi 3 ale prezentului articol sunt aplicabile şi în cazul adoptării de noi anexe la prezenta convenţie.

ART. 171. Orice amendament la anexele prezentei convenţii, propus de către o

parte contractantă sau de către Comitetul de Miniştri va fi comunicat secretarului general al Consiliului Europei şi transmis prin grija sa cu cel puţin doua luni înaintea reuniunii Comitetului permanent statelor membre ale Consiliului Europei, fiecărui semnatar, fiecărei părţi contractante, fiecărui stat invitat sa semneze prezenta convenţie, conform dispoziţiilor art. 19, şi tuturor statelor invitate sa adere la aceasta, conform dispoziţiilor art. 20.

2. Orice amendament propus conform dispoziţiilor paragrafului precedent va fi examinat de către Comitetul permanent, care-l poate adopta cu o majoritate de doua treimi dintre părţile contractante. Textul adoptat va fi comunicat părţilor contractante.

3. La expirarea unei perioade de 3 luni de la adoptarea de către Comitetul permanent, şi cu excepţia cazului în care o treime dintre părţile contractante au notificat obiecţii, orice amendament intră în vigoare pentru acele părţi contractante care nu au notificat obiecţii.

CAP. 8Reglementarea diferendelor

ART. 181. Comitetul permanent se va strădui sa faciliteze rezolvarea amiabilă

a oricăror dificultăţi pe care aplicarea convenţiei le-ar putea genera.

287

2. Orice diferend între părţile contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentei convenţii, care nu s-a rezolvat pe baza dispoziţiilor paragrafului precedent sau pe calea negocierii între părţile în diferend, şi cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, este, la cererea uneia dintre ele, supusă arbitrajului. Fiecare dintre părţi va desemna un arbitru şi cei doi arbitri vor desemna un al treilea arbitru. Dacă, sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 3 al prezentului articol, într-un interval de 3 luni, socotite de la cererea de arbitraj, una dintre părţi nu şi-a desemnat arbitrul, preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului va proceda, la cererea celeilalte părţi, la desemnarea sa într-un nou interval de 3 luni. Aceeaşi procedură se va aplica şi în cazul în care cei doi arbitri nu se pot pune de acord asupra alegerii celui de-al treilea arbitru, într-un interval de 3 luni socotite de la desemnarea primilor doi arbitri.

3. În cazul diferendului între doua părţi contractante, dintre care una este un stat membru al Comunităţii Economice Europene, ea însăşi parte contractantă, cealaltă adresează cererea de arbitraj simultan acestui stat membru şi comunităţii, care-i va notifica concomitent, într-un interval de doua luni de la primirea cererii, dacă statul membru sau comunitatea sau statul membru şi comunitatea împreună se constituie parte la diferend. În lipsa unei astfel de notificări în intervalul numit, statul membru şi comunitatea sunt considerate o singură şi aceeaşi parte la diferend în vederea aplicării dispoziţiilor care guvernează constituirea şi procedura Curţii de arbitraj. Acelaşi lucru când statul membru şi comunitatea se constituie împreună parte la diferend.

4. Curtea de arbitraj îşi va stabili propriile norme procedurale. Hotărîrile se vor lua cu majoritate de voturi. Sentinta sa este definitivă şi obligatorie.

5. Fiecare parte la diferend suportă cheltuielile arbitrului pe care l-a desemnat şi părţile suportă, în mod egal, cheltuielile celui de-al treilea arbitru ca şi celelalte cheltuieli antrenate de arbitraj.

CAP. 9Dispoziţii finale

ART. 191. Prezenta convenţie este deschisă pentru semnare statelor membre

ale Consiliului Europei şi statelor membre care au participat la elaborarea sa, ca şi Comunităţii Economice Europene.

288

Pînă la data intrării sale în vigoare, ea va fi, de asemenea, deschisă pentru semnare oricărui alt stat invitat de către Comitetul de Miniştri.

Convenţia va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare vor fi depuse pe lîngă Secretariatul General al Consiliului Europei.

2. Convenţia va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data la care cinci state, dintre care cel puţin patru state membre ale Consiliului Europei, îşi vor exprima consimţămîntul de a se supune convenţiei conform dispoziţiilor paragrafului precedent.

3. Ea va intra în vigoare faţă de orice stat semnatar sau al Comunităţii Economice Europene, care-şi vor exprima ulterior consimţămîntul de a se supune ei, în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data depunerii instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare.

ART. 20

1. După intrarea în vigoare a prezentei convenţii, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei va putea, după consultarea părţilor contractante, sa invite sa adere la convenţie orice stat nemembru al consiliului care, invitat să o semneze conform prevederilor art. 19, nu o va fi făcut încă, şi oricare alt stat nemembru.

2. Pentru orice alt stat care aderă, convenţia va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de trei luni după data depunerii instrumentelor de aderare pe lîngă Secretarul general al Consiliului Europei.

ART. 211. Orice stat poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii

instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, să precizeze teritoriul sau teritoriile în care se va aplica prezenta convenţie.

2. Orice parte contractantă poate, în momentul depunerii instrumentului de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, sau în orice alt moment care urmează să extindă aplicarea prezentei convenţii prin declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei şi la alt teritoriu desemnat în declaraţie şi căruia-i asigură relaţiile internaţionale sau pentru care ea este abilitată să o stipuleze.

3. Orice declaraţie facută în virtutea paragrafului precedent va putea fi retrasă, în ceea ce priveşte orice teritoriu desemnat în această declaraţie, prin notificare adresată secretarului general. Retragerea va deveni efectivă

289

începînd cu prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de şase luni după data primirii notificării de către secretarul general.

ART. 221. Orice stat poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii

instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, să formuleze una sau mai multe observaţii cu privire la anumite specii enumerate în anexele nr. II şi III şi/sau pentru unele dintre aceste specii care vor fi indicate în observaţia sau observaţiile, cu privire la anumite mijloace sau metode de vânătoare şi alte forme de exploatare menţionate în anexa nr. IV. Observaţiile cu caracter general nu sunt admise.

2. Orice parte contractantă care extinde aplicarea prezentei convenţii la un teritoriu menţionat în declaraţia prevăzută în paragraful 2 al art. 21 poate să formuleze una sau mai multe observaţii conform dispoziţiilor paragrafului precedent pentru teritoriul respectiv.

3. Nici o alta observaţie nu este admisă. 4. Orice parte contractantă care a formulat o observaţie în virtutea

paragrafelor 1 şi 2 ale prezentului articol o poate retrage în totalitate sau parţial, adresând o notificare secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va deveni efectivă la data primirii notificării de către secretarul general.

ART. 231. Orice parte contractantă poate, în orice moment, să denunţe

prezenta convenţie adresând o notificare secretarului general al Consiliului Europei.

2. Denunţarea va deveni efectivă în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 6 luni după data primirii notificării de către secretarul general.

ART. 24Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre

ale Consiliului Europei, fiecărui stat semnatar, Comunităţii Economice Europene semnatare a prezentei convenţii şi fiecărei părţi contractante:

a) orice semnare; b) depunerea oricărui instrument de ratificare, acceptare, aprobare

sau aderare;

290

c) orice dată de intrare în vigoare a prezentei convenţii conform art. 19 şi 20;

d) orice informaţie comunicată în virtutea prevederilor paragrafului 3 al art. 13;

e) orice raport stabilit în aplicarea art. 15; f) orice amendament sau nouă anexă adoptată conform art. 16 şi 17

şi data la care acest amendament sau această nouă anexă intra în vigoare;

g) orice declaraţie făcută în virtutea paragrafelor 2 şi 3 ale art. 21; h) orice observatie formulată în virtutea dispoziţiilor paragrafelor 1

şi 2 ale art. 22; i) retragerea oricărei observaţii exprimate în virtutea dispoziţiilor

paragrafului 4 al art. 22; j) orice notificare făcută în virtutea dispoziţiilor art. 23 şi data la

care denunţarea va deveni efectivă. Drept care, subsemnaţii autorizaţi în acest scop, au semnat prezenta

convenţie. Redactată la Berna, la 19 septembrie 1979, în limbile franceză şi

engleză, ambele texte fiind identice şi alcătuind un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei.

Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copii certificate fiecăruia dintre statele membre ale Consiliului Europei, fiecărui stat, precum şi Comunităţii Economice Europene semnatare ca şi fiecărui stat invitat să semneze prezenta convenţie sau să adere la ea.

291

ANEXA 1Specii de floră strict protejate

PTERIDOPHYTAASPLENIACEAEAsplenium hemionitis L.Asplenium jahandiezii (Litard.) RouyBLECHNACEAEWoodwardia radicans (L.) Sm.DICKSONIACEAECulcita macrocarpa C. PreslDRYOPTERIDACEAEDryopteris corleyi Fraser-Jenk.Polystichum drepanum (Swartz) C. PreslHYMENOPHYLLACEAEHymenophyllum maderensisTrichomanes speciosum Willd.ISOETACEAEIsoetes azorica Darieu ex MildeIsoetes boryana DurieuIsoetes malinverniana Ces. & De Not.MARSILEACEAEMarsilea azorica LaunertMarsilea batardae LaunertMarsilea quadrifolia L.Marsilea strigosa Willd.Pitularia minuta Durieu ex BraunOPHIOGLOSSACEAEBotrychium simplex Hitchc.Ophioglossum polyphyllum A. BraunSALVINIACEAESalvinia natans (L.) All.GYMNOSPINACEAEAbies nebrodensis (Lojac.) MatteiANGIOSPERMAEAGAVACEAEDracaena draco (L.) L.ALISMATACEAEAlisma wahlenbergii (O. R. Holmb) Juz.Caldesia parnassifolia (L.) Parl.Luronium natans (L.) Raf.

AMARYLLIDACEAELeucojum nicaeense Ard.Narcissus longispathus PugsleyNarcissus nevadensis PugsleyNarcissus scaberulus Henriq.Narcissus triandrus L.Narcissus viridiflorus SchousboeSternbergia candida B. Mathew & BaytopAPOCYNACEAERhazya orientalis (Decaisne) A. DC.ARACEAEArum purpureospathum BoyceARISTOLOCHIACEAEAristolochia samsunensis DavisASCLEPIADACEAECaralluma burchardii N. E. BrownCeropegia chrysantha Svent.BERBERIDACEAEBerberis maderensis LoweBORAGINACEAEAlkanna pinardii Boiss.Anchusa crispa Viv. (inclu. A. litoreae)Echium gentianoides Webb ex CoincyLithodora nitida (H. Ern) R. FernandesMyosotis azorica H. C. WatsonMyosotis rehsteineri Wartm.Omphalodes kuzinskyana Willk.Omphalodes littoralis Lehm.Onosma halophilum Boiss & Heldr.Onosma proponticum Aznav.Onosma troodi KotschySolenanthus albanicus (Degen et al.)Degen & BaldacciSymphytum cycladense Pawl.CAMPANULACEAEAsyneuma giganteum (Boiss.) Bornm.Azorina vidalii (H. C. Watson) Feer

292

Campanula damboldtiana DavisCampanula lycica Sorger & Kit TanCampanula morettiana Reichenb.Campanula sabatia De Not.Jasione lusitanica A. DC.Musschia aurea (L. f.) DC.Musschia wollastonii LowePhysoplexis comosa (L.) SchurTrachelium asperuloides Boiss. & Orph.CAPRIFOLIACEAESambucus palmensis LinkCARYOPHYLLACEAEArenaria nevadensis Boiss. & ReuterArenaria provincialis CharterHalliday Dianthus rupicola Biv.Gypsophila papillosa P. PortaHerniaria algarvica ChaudriHerniaria maritima LinkMoehringia fontqueri PauMoehringia tommasinii Marches.Petrocoptis grandiflora Rothm.Petrocoptis montsicciana O. Bolos Rivas Mart.Petrocoptis pseudoviscosa Fernandez CasasSaponaria halophila Hedge & Hub-Mor.Silene furcata Raf. subsp. angustiflora (Rupr.) WaltersSilene haussknechtii Heldr. ex Husskn.Silene hifacensis Rouy ex Wilk.Silene holzmanii Heldr. ex Boiss.Silene mariana PauSilene orphanidis Boiss.Silene pompeiopolitana Gay ex Boiss.Silene rothmaleri Pinto da SilvaSilene salsuginea Hub. - MorSilene sangaria Coode & CullenSilene velutina Pourret ex Loisel.CHENOPODICEAE

Beta adanensis Pamuk. apud AellenBeta trojana Pamuk. apud AellenKalidiopsis wagenitzii AellenKochia saxicola Guss.Microcnemum coralloides (Loscos & Pardo) subsp. anatolicum WagenitzSalicornia veneta Pignatti & LausiSalsola anatolica AellenSuaeda cucullata AellenCISTACEAEHelianthemum alypoides Losa & Rivas GodayHelianthemum bystropogophyllum Svent.Helianthemum caput-felis Boiss.Tuberaria major (Willk.) Pinto da Silva & RoseiraCOMPOSITAEAnacyclus latealatus Hub. - Mor.Anthemis glaberrima (Rech. f.) GreuterAnthemis halophila Boiss. & Bal.Argyranthemum lidii Humphries.Argyranthemum pinnatifidum (L. F.) Lowe subsp. succulentum (Lowe) HumphriesArgyranthemum winterii (Svent.) HumphriesArtemisia granatensis Boiss.Artemisia insipida Vill.Artemisia laciniata Willd.Artemisia pancicii (Janka) Ronn.Aster pyrenaeus Desf. ex DC. France.Aster sibiricus L. Atractylis arbuscula Svent. & MichaelisAtractylis preauxiana Schultz Bip.Carduus myriacanthus Salzm. ex DC.Carlina diae (Rech. f.) Meusel & KastenerCentaurea alba L. subsp. heldreichii (Halacsy) Dostal (Centaurea heldreichii Halacsy)

293

Centaurea alba L. subsp. princeps (Boiss. & Heldr.)Gugler (Centaurea princeps Boiss. & Heldr.)Centaurea attica Nyman subsp. megarensis(Halacsy & Hayek) Dostal (Centaurea megarensis Halacsy & Hayek)Centaurea balearica J. D. RodriguezCentaurea borjae Valdes - Berm. & Rivas GodayCentaurea citricolor Font QuerCentaurea corymbosa PourretCentaurea hermannii F. HermannCentaurea horrida BadaroCentaurea kalambakensis Freyn & Sînt.Centaurea kartschiana Scop.Centaurea lactiflora HalacsyCentaurea niederi Heldr.Centaurea peucedanifolia Boiss. & Orph.Centaurea pinnata PauCentaurea pulvinata (G. Blanca) G. BlancaCentaurea tchihatcheffii Fich. & Mey.Crepis crocifolia Boiss. & Heldr.Crepis granatensis (Willk.) G. Blanca & M. CuetoCrepis purpurea Willd. Bieb. Erigeron frigidus Boiss. ex DC.Helichrysum gossypinum WebbHelichrysum sibthorpii Rouy Hymenostemma pseudanthemis (Kunze) Willd.Hypochoeris oligocephala ( Svent. & D. Bramwell) LackJurinea cyanoides(L.) Reichenb.Jurinea fontqueri Cuatrec.Lactuca watsoniana TreleaseLamyropsis microcephala (Moris) Dittrich & Greuter

Leontodon boryi Boiss. ex DC.Leontodon microcephalus (Boiss. ex DC.) Boiss.Leontodon siculus (Guss.) Finch & SellLigularia sibirica (L.) Cass.Onopordum carduelinum BolleOnopordum nogalesii Svent.Pericallis hadrosomus Svent.Picris willkommii (Schultz Bip.) NymanSantolina elegans Boiss. ex DC.Senecio elodes Boiss. ex DC.Senecio nevadensis Boiss. & ReuterSonchus erzincanicus MatthewsStemmacantha cynaroidesSventenia bupleuroides Font QuerTanacetum ptarmiciflorum (Webb) Schultz Bip.Wagenitzia lancifolia (Sieber ex Sprengel) DostalCONVOLVULACEAEConvolvulus argyrothamnos GreuterConvolvulus caput-medusae LoweConvolvulus lopez-socasi Svent.Convolvulus massonii A. Dietr.Convolvulus pulvinatus Sa'ad.Pharbitis preauxii WebbCRASSULACEAEAeonium gomeraense PraegerAeonium saundersii BolleCRUCIFERAEAlyssum akamasicum B. L. BurttAlyssum pyrenaicum Lapeyr. (Ptilotrichum pyrenaicum (Lapevr.) Boiss.)Arabis kennedyae MeikleBiscutella neustriaca BonnetBoleum asperum (Pers.) DesvauxBrassica glabrescens PoldiniBrassica hilarionis PostBrassica insularis Moris

294

Brassica macrocarpa Guss.Braya purpurasceus (R.Br.) BungeCoincya rupestris Rouy (Hutera rupestris P. Porta)Coronopus navasii Pau Crambe arborea Webb ex ChristCrambe laevigata DC. ex ChristCrambe sventenii B. Petters. ex Bramw. & SundingDiplotaxis ibicensis (Pau) Gomez - CampoDiplotaxis siettiana MaireErucastrum palustre (Pirona) Vis.Iberis arbuscula Runemark Ionopsidium acaule (Desf.) Reichemb.Ionopsidium savianum (Caruel) Ball ex Arcang.Murbeckiella sousae Rothm.Parolinia schizogynoides Svent.Sisymbrium cavanillesianum Valdes & Castroviejo(S. matritense P. W. Ball & Heywood)Sisymbrium confertum Stev.Sisymbrium supinum L.Thlaspi cariense A. CarlstromCYPERACEAEEleocharis carniolica KochDIOSCOREACEAEBorderea chouardii (Gaussen) HeslotDIPSACACEAEDipsacus cephalarioides Mathews & KupichaDROSERACEAEAldrovanda vesiculosa L.ERICACEAEErica scoparia L. subsp. azorica (Hochst.) A. D. WebbEUPHORBIACEAEEuphorbia handiensis BurchardEuphorbia lambii Svent.

Euphorbia margalidiana Kuhbier & LewejohannEuphorbia nevadensis Boiss. & ReuterEuphorbia stygiana H. C. WatsonGENTIANACEAECentaurium rigualii Esteve ChuecaCentaurium somedanum LainzGentiana ligustica R. de Vilm. ChopinetGentianella anglica (Pugsley) E. P. WarburgGERANIACEAEErodium astragaloides Boiss. & ReuterErodium chrysanthum L'Herit. ex DC.Erodium paularense Fernandez - Gonzalez & IzcoErodium rupicola Boiss.Geranium maderense YeoGESNERIACEAEJankaea heldreichii (Boiss.) Boiss.Ramonda serbica PancicGRAMINEAEAvenula hackelii (Henriq.) HolubBromus bromoideus (Lej.) CrepinBromus grossus Desf. ex DC.Bromus interruptus (Hackel) DruceBromus psammophilus P. M. SmithColeanthus subtilis (Tratt.) SeidlEremopoa mardinensis R. MillGaudinia hispanica Stace & TutinMicropyropsis tuberosa Romero - Zanco CabezudoPuccinellia pungens (Pau) PauneroStipa austroitalica MartinovskyStipa bavarica Martinovsky & H. ScholzStipa styriaca MartinovskyTrisetum subalpestre (Hartm.) NeumanGROSSULARIACEAE

295

Ribes sardoum MartelliHYPERICACEAEHypericum aciferum (Greuter)N. K. B. RobsonHypericum salsugineum Robson & Hub. - Mor.IRIDACEAECrocus abantensis T. Baytop & MathewCrocus cyprius Boiss. & KotschyCrocus etruscus Parl.Crocus hartmannianus HolmboeCrocus robertianus C. D. BrickellIris marsica Ricci & ColasanteLABIATAEDracocephalum austriacum L.Micromeria taygetea P. H. DavisNepeta dirphya (Boiss.) Heldr. ex HalacsyNepeta sphaciotica P. H. DavisOriganum cordifolium (Auch. & Montbr.) Vogel (Amaracus cordifolium Montr. & A)Origanum dictamnus L.Origanum scabrum Boiss. & Heldr.Phlomis brevibracteata TurrillPhlomis cypria PostRosmarinus tomentosus Huber - Morath & MaireSalvia crassifolia Sibth. & SmithSideritis cypria PostSideritis cystosiphon Svent.Sideritis discolor (Webb ex de Noe) bolleSideritis incana L. ssp. glauca (Cav.) MalagarrigaSideritis infernalis BolleSideritis javalambrensis PauSideritis marmorea BolleSideritis serrata Cav. ex Lag.Teucrium charidemi SandwithTeucrium lepicephalum Pau

Teucrium turredanum Losa & Rivas GodayThymus aznavourii Velen.Thymus camphoratus Hoffmanns. & LinkThymus carnosus Boiss.Thymus cephalotos L.LEGUMINOSAEAnagyris latifolia Brouss. ex Willd.Anthyllis hystrix Cardona, Contandr. & E. SierraAustragalus algarbiensis Coss. ex BungeAstragalus aquilanus AnzaloneAstragalus centralpinus Braun - BlanquetAstragalus macrocarpus DC. subsp. lefkarensis Agerer - Kirchoff & MeikleAstragalus maritimus MorisAstragalus tremolsianus PauAstragalus verrucosus MorisCytisus aeolicus Guss. ex Lindl.Dorycnium spectabile Webb & Berthel.Genista dorycnifolia Font QuerGenista holopetala (Fleischm. ex Koch) BaldacciGlycyrrhiza iconica Hub. - Mor.Lotus azoricus P. W. BallLotus callis-viridis D. Bramwell & D. H. DavisLotus kunkelii (E. Chueca) D. Bramwell et al.Ononis maweana BallOxytropis deflexa (Pallas) DC. ssp. norvegica Nordh.Sphaerophysa kotschyana Boiss.Teline rosmarinifolia Webb & Berthel.Teline salsoloides Arco & Acebes.

296

Thermopsis turcica Kit Tan. Vural & KucukoduTrifolium pachycalyx Zoh.Trifolium saxatile All.Trigonella arenicola Hub. - Mor.Trigonella halophila Boiss.Trigonella polycarpa Boiss. & Heldr.Vicia bifoliolata J. D. RodriguezVicia dennesiana H. C. WatsonLENTIBULARIACEAEPinguicula crystallina Sibth. & Sm.Pinguicula nevadensis (Lindb.) CasperLILIACEAEAllium grosii Font QuerAllium vuralii Kit TanAndrocymbium europaeum (Lange) K. RichterAndrocymbium psammophilum Svent.Androcymbium rechingeri GreuterAsparagus lycaonicus DavisAsphodelus bento-rainhae Pinto da SilvaChionodoxa lochiae MeikleChionodoxa luciliae Boiss.Colchicum arenarium Waldst. & Kit.Colchicum corsicum BakerColchicum cousturieri GreuterColchicum micranthum Boiss.Fritillaria conica Boiss.Fritillaria drenovskii Degen & Stoy.Fritillaria epirotica Turrill ex RixFritillaria euboeica (Rix Doerfler) RixFritillaria gussichiae (Degen & Doerfler) RixFritillaria obliqua Ker - Gawl.Fritillaria rhodocanakis Orph. ex BakerFritillaria tuntasia Heldr. ex HalacsyMuscari gussonei (Parl.) Tod.Ornithogalum reverchonii Lange

Scilla morrisii MeikleScilla odorata LinkTulipa cypria StapfTulipa goulimya Sealy & TurrillTulipa praecox Ten.Tulipa sprengeri BakerLYTHRACEAELythrum flexuosum Lag.Lythrum thesioides M. Bieb.MALVACEAEKosteletzkya pentacarpos (L.) Ledeb.MYRICACEAEMyrica rivas-martinezii Santos.NAJADACEAENajas flexilis (Willd.) Rostk. & W. L. SchmidtNajas tenuissima (A. Braun) MagnusORCHIDACEAECephalanthera cucullata Boiss. & Heldr.Comperia comperiana (Steven) Aschers. & GraebnerCypripedium calceolus L.Dactylorhiza chuhensis Renz & Taub.Goodyera macrophylla LoweLiparis loeselii (L.) Rich.Ophrys argolica Fleischm.Ophrys isaura Renz & Taub.Ophrys kotschyi Fleischm. & SooOphrys lanulata Parl.Ophrys lycia Renz & Taub.Orchis scopulorum Summerh.Platanthera obtusata (Pursh) Lindl. subsp. oligantha (Turcz.) HultenSpiranthes aestivalis (Poiret) L. C. M. RichardPAEONIACEAEPaeonia cambessedesii (Willk.) Willk.Paeonia clusii F. C. Stern subsp. rhodia (Stearn) TzanoudakisPaeonia parnassica TzanoudakisPALMAE

297

Phoenix theophrasti GreuterPAPAVERACEAEPapaver lapponicum (Tolm.) Nordh.Rupicapnos africana (Lam.) PomelPITTOSPORACEAEPittosporum coriaceum Dryander ex AitonPLUMBAGINACEAEArmeria pseudarmeria (Murray) MansfeldArmeria rouyana DaveauArmeria soleirolii (Duby) GodronArmeria velutina Welv. ex Boiss. & ReuterLimonium anatolicum HedgeLimonium arborescens (Brouss.) KuntzeLimonium dendroides Svent.Limonium spectabile (Svent.) Kunkel & SundingLimonium sventenii Santos & Fernandez GalvanLimonium tamaricoides BokhariPOLEMONIACEAEPolemonium boreale AdamsPOLYGONACEAEPolygonum praelongum Coode & CullenRumex rupestris Le GallPRIMULACEAEAndrosace cylindrica DC.Androsace mathildae LevierAndrosace pyrenaica Lam.Cyclamen mirabile Hildebr.Lysimachia minoricensis J. D. RodriguezPrimula apennina WidmerPrimula egaliksensis Wormsk.Primula glaucescens MorettiPrimula palinuri PetagnaPrimula spectabilis Tratt.Soldanella villosa Darracq

RANUNCULACEAEAconitum corsicum GayerAdonis cyllenea Boiss., Heldr. & Orph.Adonis distorta Ten.Aquilegia bertolonii SchottAquilegia kitaibelii SchottAquilegia ottonis subsp. taygetea (Orph.) StridAquilegia pyrenaica DC. subsp. cazorlensis (Heywood) Galiano & RivasMartinez (Aquilegia cazorlensis, Heywood)Consolida samia P. H. DavisDelphinium caseyi B. L. BurttPulsattila patens (L.) MillerRanunculus fontanus C. PreslRanunculus kykkoensis MeikleRanunculus weyleri MaresRESEDACEAEReseda decursiva Forssk. GibraltarROSACEAEBencomia brachystachya Svent.Bencomia sphaerocarpa Svent.Chamaemeles coriacea Lindl.Crataegus dikmensis PojarkDendriopoterium pulidoi Svent.Potentilla delphinensis Gren. & GodronPyrus anatolica BrowiczRUBIACEAEGalium globuliferum Hub. - Mor. & ReeseGalium litorale Guss.Galium viridiflorum Boiss. & ReuterRUTACEAERuta microcarpa Svent.SANTALACEAEKunkeliella subsucculenta KammerThesium ebracteatum HayneSAPOTACEAE

298

Sideroxylon marmulano Banks ex LoweSAXIFRAGACEAESaxifraga berica (Beguinot) D. A. WebbSaxifraga cintrana Kuzinsky ex Willk.Saxifraga florulenta MorettiSaxifraga hirculus L.Saxifraga portosanctana Boiss.Saxifraga presolanensis Engl.Saxifraga tombeanensis Boiss. ex Engl.Saxifraga valdensis DC. Saxifraga vayredana LuizetSCROPHULARIACEAEAntirrhinum charidemi LangeEuphrasia azorica H. C. WatsonEuphrasia grandiflora Hochst.Euphrasia marchesetti Wettst. ex Marches.Isoplexis chalcantha Svent. & O'ShanahanIsoplexis isabelliana (Webb & Berthel.) MasferrerLinaria algarviana Chav.Linaria ficalhoana RouyLinaria flava (Poiret) Desf.Linaria hellenica TurrilLinaria ricardoi Cout.Linaria tursica B. Valdes & CabezudoLindernia procumbens (Krocker) PhilcoxOdontites granatensis Boiss.Verbascum afyonense Hub. - Mor.Verbascum basivelatum Hub. - Mor.Verbascum cylleneum (Boiss. & Heldr.) KuntzeVerbascum degenii Hal.Verbascum stepporum Hub. - Mor.Veronica oetaea L. - A. GustavssonSELAGINACEAE

Globularia ascanii D. Bramwell & KunkelGlobularia sarcophylla Svent.Globularia stygia Orph. ex Boiss.SOLANACEAEAtropa baetica Willk.Mandragora officinarum L.Solanum lidii SundingTHYMELAEACEAEDaphne petraea LeyboldDaphne rodriguezii TexidorThymelea broterana CoutinhoTRAPACEAETrapa natans L.TYPHACEAETypha minima FunkTypha shuttleworthii Koch & SonderULMACEAEZelkova abelicea (Lam.) Boiss.UMBELLIFERAEAngelica heterocarpa LlyodAngelica palustris (Besser) HoffmanApium bermejoi Llorens Apium repens (Jacq.) Lag.Athamanta cortiana FerrariniBunium brevifolium LoweBupleurum capillare Boiss. & Heldr.Bupleurum dianthifolium Guss.Bupleurum handiense (Bolle) KunkelBupleurum kakiskalae GreuterEryngium alpinum L.Eryngium viviparum GayFerula halophila H. PesmenFerula latipinna SantosLaserpitium longiradium Boiss.Naufraga balearica Constance & CannonOenanthe conioides LangePetagnia saniculifolia Guss.Rouya polygama (Desf.) Coincy Seseli intricatum Boiss.

299

Thorella verticillatinundata (Thore) Briq.VALERIANACEAECentranthus trinervis (Viv.) BeguinotVIOLACEAEViola athois W. BeckerViola cazorlensis GandogerViola cryana GillotViola delphinantha Boiss.Viola hispida Lam.Viola jaubertiana Mares & VigineixBRYOPHYTABRYOPSIDA: ANTHOCEROTAEANTHOCEROTACEAENotothylas orbicularis (Schwein.) Sull.BRYOPSIDA: HEPATICAEAYTONIACEAEMannia triandra (Scop.) GrolleCEPHALOZIACEAECephalozia macounii (Aust.) Aust.CODONIACEAEPetalophyllum ralfsii (Wils.) Nees et Gott. ex Lehm.FRULLANIACEAEFrullania parvistipula Steph.GYMNOMITRIACEAEMarsupella profunda Lindb.JUNGERMANNIACEAEJungermannia handelii (Schiffn.) Amak.RICCIACEAERiccia breidleri Jur. ex Steph.RIELLACEAERiella helicophylla (Mont.) Hook.SCAPANIACEAEScapania massalongi (K. Muell.) K. Muell.BRYOPSIDA: MUSCIAMBLYSTEGIACEAEDrepanocladus vernicosus (Mitt.) Warnst.

BRUCHIACEAEBruchia vogesiaca Schwaegr.BUXBAUMIACEAEBuxbaumia viridis (Moug. ex Lam. & DC.) Brid. ex Moug. & Nestl.DICRANACEAEAtractylocarpus alpinus (Schimp. ex Milde) Lindb.Cynodontium suecicum (H. Arn. & C. Jens.) I. Hag.Dicranum viride (Sull. & Lesq.) Lindb.ECHINODIACEAEEchinodium spinosum (Mitt.) Jur.FONTINALACEAEDichelyma capillaceum (With.) Myr.FUNARIACEAEPyramidula tetragona (Brid.) Brid.HOOKERIACEAEDistichophyllum carinatum Dix. & Nich.MEESIACEAEMeesia longiseta Hedw.ORTHOTRICHACEAEOrthotrichum rogeri Brid.POTTIACEAEBryoerythrophyllum machadoanum (Sergio) M. HillSPHAGNACEAESphagnum pylaisii Brid.SPLACHNACEAETayloria rudolphiana (Garov.) B. S. G.THAMNIACEAEThamnobryum fernandesii Sergio

300

ANEXA 2 Specii de faună strict protejate

VertebrateMamifereINSECTIVORAErinaceidaeErinacus (Aethechinus) algirusSoricidaeCrocidura ariadneCrocidura cypriaCrocidura canariensisTalpidaeDesmana pyrenaica (Galemys pyrenaicus)MICROCHIROPTERAToate speciile, cu excepţia:Pipistrellus pipistrellusRODENTIASciuridaeSciurus anomalusCitellus citellusPteromys volans (Sciuropterus russicus)CricetidaeCricetus cricetusMicrotidaePitymys bavaricus (Microtus bavaricus)ZapodidaeSicista betulinaSicista subtilisHystricidaeHystrix cristataCARNIVORACanidaeCanis lupusAlopex lagopusUrsidaeToate speciileMustelidaeLutreola (Mustela) lutreolaLutra lutra

Gulo guloFelidaeFelis silvestris (catus)Lynx pardina (pardellus)Panthera pardusPanthera tigrisOdobenidaeOdobenus rosmarusPhocidaeMonachus monachusARTIODACTYLACervidaeCervus elaphus corsicanusBovidaeCapra aegagrusCapra pyrenaica pyrenaicaRupicapra rupicapra ornataOvibos moschatusCETACEEDelphinidaeOrcinus orcaPseudoroa crassidensGrampus griseusGlobicephala melaenaDelphinus delphisTursiops truncatus (tursio)Lagenorhynchus acutusLagenorhynchus albirostrisSteno bredanensisStenella coeruleoalbaPhocaenidaePhocaena phocaenaZiphiidaeHyperoodon rostratusMesoplodon mirusMesoplodon bidensZiphius cavirostrisBalaenopteridaeSibbaldus (Balaenoptera) musculus

Megaptera novaengliae (longimana, nodosa)BalaenidaeEubalaena glacialisBalaena mysticetusPăsăriGAVIIFORMESGaviidaeToate speciilePODICIPEDIFORMESPodicipedidaePodiceps griseigenaPodiceps auritusPodiceps nigricollis (caspicus)Podiceps ruficollisPROCELLARIIFORMESHydrobatidaeToate speciileProcellariidaeBulweria bulweriiProcellaria diomedeaPuffinus puffinusPuffinus assimilis bareliPterodroma madeiraPterodroma feaePELECANIFORMESPhalacrocoracidaePhalocrocorax pygmaeusPelecanidaeToate speciileCICONIIFORMESArdeidaeArdea purpureaCasmerodius albus (Egretta alba)Egretta garzettaArdeola ralloidesBulbucus (Ardeola) ibisNycticorax nycticoraxIxobrychus minutusBotaurus stellarisCicomidaeToate speciile

ThreskiornithidaeToate speciilePhoenicopteridaePhoenicopterus ruberANSERIFORMESAnatidaeCygnus cygnusCygnus bewickii (columbianus)Anser erythropusBranta leucopsisBranta ruticollisTadorna tadornaTadorna ferrugineaMarmaronetta (Anas) angustirostrisSomateria spectabilisPolysticta stelleriHistrionicus histrionicusBucephala islandicaMergus albellusOxyura leucocephalaFALCONIFORMESToate speciileGALLIFORMESTetraonidaeTetrao urogallus cantabricusGRUIFORMESTurnicidaeTurnix sylvaticaGruidaeToate speciileRallidaePorzana porzanaPorzana pusillaPorzana parvaCrex crexPorphyrio porphyrioFulica cristataOtitidaeToate speciileCHARADRIIFORMESCharadriidaeHoplopterus spinosus

Charadrius hiaticulaCharadrius dubiusCharadrius alexandrinusCharadrius leschenaultiEudromias morinellusArenaria interpresScolopacidaeGallinago mediaNumenius tenuirostrisTringa stagnatilisTringa ochropusTringa glareolaTringa hypoleucosTringa cinereaCalidris minutaCalidris temminckiiCalidris maritimaCalidris alpinaCalidris ferrugineaCalidris albaLimicola falcinellusRecurvirostridaeToate speciilePhalaropodidaeToate speciileBurhinidaeBurhinus oedicnemusGlareolidaeToate speciileLaridaePagophila eburneaLarus audouiniiLarus melanocephalusLarus geneiLarus minutusLarus (Xenia) sabiniChlidonias nigerChlidonias leucopterusChlidonias hybridaGelochelidon niloticaHydroprogne caspiaSterna hirundo

Sterna paradisaea (macrura)Sterna dougalliiSterna albifronsSterna sandvicensisCOLUMBIFORMESPteroclididaeToate speciileColumbidaeColumba bolliiColumba junoniaeCUCULIFORMESCuculidaeClamator glandariusSTRIGIFORMESToate speciileCAPRIMULGIFORMESCaprimulgidaeToate speciileAPODIFORMESApodidaeApus pallidusApus melbaApus cafferApus unicolorCORACIIFORMESAlcedinidaeAlcedo atthisCeryle rudisHalcyon smyrnensisMeropidaeMerops apiasterCoraciidaeCoracias garrulusUpopidaeUpopa epopsPICIFORMESToate speciilePASSERIFORMESAlaudidaeCalandrella brachydactylaCalandrella rufescensMelanocorypha bimaculata

Melanocorypha calandraMelanocorypha leucopteraMelanocorypha yeltoniensisGalerida theklaeChersophilus dupontiEremophila alpestrisHirundinidaeToate speciileMotacilidaeToate speciilePycnonotidaePycnonotus barbatusLaniidaeToate speciileBombycillidaeBombycilla garrulusCinclidaeCinclus cinclusTroglodytidaeTroglodytes troglodytesPrunellidaeToate speciileMuscicapidaeTurdinaeSaxicola rubetraSaxicola torquataSaxicola dacotiaeOenanthe oenantheOenanthe pleschanka (leucomela)Oenanthe hispanicaOenanthe isabellinaOenanthe leucuraOenanthe finschiiCercotrichas galactotesMonticola saxatilisMonticola solitariusTurdus torquatusPhoenicurus ochrurosPhoenicurus phoenicurusErithacus rubeculaLuscinia megarhynchosLuscinia luscinia

Luscinia (Cyanosylvia) svecicaTarsiger cyanurusIrania gutturalisSylviinaeToate speciileRegulinaeToate speciileMuscicapinaeToate speciileTimaliinaePanurus biarmicusParidaeToate speciileSittidaeToate speciileCerthiidaeToate speciileEmberizidaeEmberiza citrinellaEmberiza leucocephalaEmberiza cirlusEmberiza cineraceaEmberiza caesiaEmberiza ciaEmberiza schoeniclusEmberiza melanocephalaEmberiza aureolaEmberiza pusillaEmberiza rusticaPlectrophenax nivalisCalcarius lapponicusFringillidaeCarduelis chlorisCarduelis carduelisCarduelis spinusCarduelis flavirostrisCarduelis cannabinaCarduelis flammeaCarduelis hornemanniSerinus citrinellaSerinus serinusSerinus pusillus

Loxia curvirostraLoxia pityopsittacusLoxia leucopteraLoxia scoticaPinicola enucleatorCarpodacus erythrinusRhodopechys githagineaCoccothraustes coccothraustesFringilla teydeaPloceidaePetronia petroniaMontrifringilla nivalisSturnidaeSturnus unicolorSturnus roseusOriolidaeOriolus oriolusCorvidaePerisoreus infaustusCyanopica cyanusNucifraga caryocatactesPyrrhocorax pyrrhocoraxPyrrhocorax graculusReptileTESTUDINESTestudinidaeTesdudo hermanniTestudo graecaTestudo marginataEmydidaeEmys orbicularisMauremys caspicaDermochelyidaeDermochelys coriaceaCheloniidaeCaretta carettaLepidochelys kempiiChelonia mydasEretmochelys imbricataSAURIAGekkonidaeTarentola delalandii

Tarentola boettgeriTarentola angustimentalisTarentola gomerensisPhyllodactylus europaeusCyrtodactylus kotschyiAgamidaeAgama stellioChamaeleontidaeChamaeleo chamaeleonLacertidaeAlgyroides nigropunctatusAlgyroides moreoticusAlgyroides fitzingeriAlgyroides marchiOphisops elgansLacerta lepidaLacerta parvaLacerta princepsLacerta viridisLacerta schreiberiLacerta trilineataLacerta agilisLacerta monticolaLacerta bedriagaeLacerta horvathiLacerta graecaLacerta dugesiGallotia (Lacerta) simonyiGallotia gallotiGallotia stehliniPodarcis muralisPodarcis lilfordiPodarcis filfolensisPodarcis pityusensisPodarcis tiliguertaPodarcis waglerianaPodarcis melisellensisPodarcis tauricaPodarcis erhardiiPodarcis peloponnesiacaPodarcis milensisAnguidae

Ophisaurus apodusScincidaeAblepharus kitaibeliiChalcides ocellatusChalcides bedriagaiChalcides viridianusChalcides sexlineatusChalcides occidentalisOphiomorus punctatissimusOPHIDIAColubridaeColuber hippocrepisColuber najadumColuber viridiflavusColuber gemonensisColuber jugularisElaphe situlaElaphe quatuorlineataElaphe longissimaNatrix tessallataCoronella austriacaTelescopus fallaxViperidaeVipera ursiniiVipera latastiVipera ammodytesVipera xanthinaVipera lebetinaVipera kaznakoviAmfibieniCAUDATASalamandridaeSalamandra atraSalamandra (Mertensiella) luschaniSalamandrina terdigitataChioglossa lusitanicaEuproctus asperEuproctus montanusEuproctus platycephalusTriturus cristatusTriturus montandoniTriturus italicus

Triturus carnifexTriturus dobrogicusTriturus kareliniiPlethodontidaeHydromantes geneiHydromantes flavusHydromantes supramontesHydromantes imperialisHydromantes italicusProteidaeProteus anguinusANURADiscoglossidaeBombina variegataBombina bombinaDiscoglossus pictusDiscoglossus galganoiDiscoglossus sardusDiscoglossus jeanneaeAlytes obstetricansAlytes cisternasiiAlytes muletensisPelobatidaePelobates cultripesPelobate fuscusPelobates syriacusPelodytes caucasicusBufonidaeBufo calamitaBufo viridisHylidaeHyla arboreaHyla meridionalisHyla sardaRanidaeRana arvalisRana dalmatinaRana latasteiRana ibericaRana italicaPeştiACIPENSERIFORMES

AcipenseridaeAcipenser naccariiSALMONIFORMESUmbridaeUmbra krameriATHERINIFORMESCyprinodontidaeValencia hispanicaPERCIFORMESPercidaeZingel asperNevertebrateArtropodeINSECTAMantodeaApteromantis apteraOdonata Calopteryx syriacaSympecma braueriCoenagrion freyiCoenagrion mercurialeAeshna viridisStylurus (= Gomphus) flavipesGomphus grasliniiOphiogomphus ceciliaLindenia tetraphyllaCordulegaster trinacrinaeOxygastra curtisiiMacromia splendensBrachythemis fuscopalliataLeucorrhinia albifronsLeucorrhinia caudalisLeucorrhinia pectoralisOrthopteraBaetica ustulataSaga pedoColeopteraCarabus olympiaeDytiscus latissimusGraphoderus bilineatusOsmoderma eremitaBuprestis splendens

Cucujus cinnaberinusCerambyx cerdoRosalia alpinaLepidopteraPapilio hospitonPapilio alexanorZerynthia polyxenaParnassius apolloParnassius mnemosyneApatura metisFabriciana elisaEuphydryas (Eurodryas) auriniaMelanargia argeErebia christiErebia sudeticaErebia calcariaCoenonympha heraCoenonympha oedippusLopinga achineLycaena disparMaculinea arionMaculinea teleiusMaculinea nausithousPlebicula golgusHypodryas maturnaEriogaster cataxHyles hippophaesProserpinus prosperpinaARACHNIDAArancaeMacrothele calpeianaMolluses/MollusquesGASTROPODASrylommatophoraLeiostyla abbreviataLeiostyla cassidaLeiostyla corneocostataLeiostyla gibbaLeiostyla lamellosaGeomalacus maculosusCaseolus calculusCaseolus commixta

Caseolus sphaerulaDiscula leacockianaDiscula tabellataDiscula testudinalisDiscula turriculaGeomitra moniziana

Helix subplicataDiscus guerinianusDiscus defloratusElona quimperianaBIVALVIAUnionoid

ANEXA 3 Specii de faună protejate

VertebrateMamifereINSECTIVORAErinaceidaeErinaceus europaeusSoricidaeToate speciileMICROCHIROPTERAVespertilionidaePipistrellus pipistrellusDUPLICIDENTATALeporidaeLepus timidusLepus capensis (europacus)RODENTIASciuridaeSciurus vulgarisMarmota marmotaCastoridaeCastor fiberGliridaeToate speciileMicrotidaeMicrotus ratticeps (oeconomus)Microtus nivalis (lebrunii)Microtus cabreraeCETACEEToate speciile care nu sînt menţionate în anexa nr. II

CARNIVORAMustelidaeMeles melesMustela ermineaMustela nivalisPutorius (Mustela) putoriusMartes martesMartes foinaVormela peregusnaViverridaeToate speciileFelidaeLynx lynxPhocidaePhoca vitulinaPusă (Phoca) hispidaPagophilus groenlandicus (Phoca groenlandica)Erignathus barbatusHalichoerus grypusCystophora cristataARTIODACTYLASuidaeSus scrofa meridionalisCervidaeToate speciileBovidaeOvis aries (musimon, ammon)Capra ibex

Capra pyrenaicaRupicapra rupicapraPăsăriToate speciile care nu sînt menţionate în anexa nr. II, cu excepţia:Larus marinusLarus fuscusLarus argentatusColumba palumbusPasser domesticusSturnus vulgarisGarrulus glandariusPica picaCovus monedulaCorvus frugilegusCorvus corone (corone and/et cornix)ReptileToate speciile care nu sînt menţionate în anexa nr. IIAmfibieniToate speciile care nu sînt menţionate în anexa nr. IIPeştiPETROMYZONIFORMESPetromyzonidaeEudontomyzon hellenicusEudontomyzon mariaeEudontomyzon vladykoviLampetra fluviatilisLampetra planeriLampetra zanandreaiPetromyzon marinusACIPENSERIFORMESAcipenseridaeAcipenser ruthenusAcipenser stellatusAcipenser sturio

Huso husoCLUPEIFORMESClupeidaeAlosa alosaAlosa falloxAlosa ponticaSALMONIFORMESCoregonidaeCoregonusToate speciileThymallidaeThymallus thymallusSalmonidaeHucho huchoSalmo salar *)CYPRINIFORMESCyprinidaeAbramis ballerusAbramis sapaAbramis vimbaAlburnoides bipunctatusAlburnus albidusAspius aspiusBarbus bocageiBarbus comizaBarbus meridionalisBarbus microcephalusBarbus peloponensisBarbus plebejusBarbus sclateriBarbus steindachneriChalcalburnus chalcoidesChondrostoma geneiChondrostoma kneriChondrostoma lemingiChondrostoma lusitanicumChondrostoma nasusChondrostoma phoxinusChondrostoma polylepis

Chondrostoma soettaChondrostoma toxostomaChondrostoma willkommiGobio albipinnatusGobio kessleriGobio uranoscopusLeucaspius delineatusLeucaspius stymphalicusLeuciscus illyricusLeuciscus lucumotisLeuciscus microlepisLeuciscus polylepisLeuciscus pyrenaicusLeuciscus soufiaLeuciscus svallizeLeuciscus turskyiLeuciscus uklivaPachychilon pictumPelecus cultratusPhoxinellus adspersusPhoxinellus hispanicusPseudo phoxinus marathonicusPseudophoxinus stymphalicusRhodeus sericeusRutilus alburnoidesRutilus arcasiiRutilus frisiiRutilus graecusRutilus lemmingiiRutilus macedonicusRutilus macrolepidotusRutilus pigusRutilus racovitzaiRutilus rubilioCobitidaeCobitis elongataCobitis hassiCobitis larvataCobitis paludicola

Cobitis taeniaCobitis trichonicaMisgurnis fossilisSabanejewia aurataSabanejewia calderoniSILURIFORMESSiluridaeSiluris aristotelisSiluris glanisATHERINIFORMESCyprinodontidaeAphanius fasciatusAphanius iberusGASTEROSTEIFORMESSyngnathidaeSyngnathus abasterSyngnathus nigrolineatusGasterosteidaePungitius hellenicusPuntitius platygasterSCORPAENIFORMESCottidaeCottus poecilopusMyoxocephalus quadricornisPERCIFORMESPercidaeGymnocephalus baloniGymnocephalus schraetzerStizostedion volgenseZingel zingelZingel streberBlenntidaeBlennius fluviatilisGobiidaeGobius fluviatilisGobius kessleriGobius nigricansGobius ophiocephalusGobius syrmun

Gobius thressalusPadogobius panizzaiPadogobius martensiPomatoschistus canestriniPomatoschistus micropsPomatoschistus minutusProterorhinus marmoratusNevertebrateArtropodeINSECTAColeopteraLucanus cervusLepidopteraGraellsia isabellaeCRUSTACEADecapoda

Astacus astacusAustropotamobius pailipesAustropotamobius torrentiumMolusteGASTROPODASrylommatophoraHelix pomatiaBIVALVIAUnionoidaMargaritifera margaritiferaUnio clongatulusMicrocondylaea compressaAnnelids/AnnelidesHIRUDINEAArhynchordellaeHirudo medicinalis

*) Prevederile din aceasta anexa nu vor fi aplicate la aceasta specie din apele marilor.

ANEXA 4Mijloace şi metode de vânătoare şi alte forme de exploatare interzise

MamifereLanţuriAnimale vii utilizate ca apelanţi, orbite sau mutilateInregistratoare de suneteAparate electrice capabile să ucidăSurse luminoase artificialeOglinzi şi alte obiecte orbitoareDispozitive de ochire cuprinzând un convertizor de imagine sau un amplificatorde imagine electronic pentru tirul de noapteExploziv ^1)Fileuri ^2)Curse sau capcane ^2)Otrava si momeala otravite sau

PasariLanţuri ^3)CleiuriCârligePăsări vii utilizate ca apelante, or-bite sau mutilateInregistratoare Aparate electrice capabile să ucidăSurse luminoase artificialeOglinzi şi alte obiecte orbitoareDispozitive pentru iluminarea ţin-telorDispozitive de ochire cuprinzând un convertizor de imagine sau un amplificatorde imagine electronic pentru tirul de noapte

tranchilizanteGazare şi afumareArme semiautomate sau automate al caror încărcător poate conţine mai mult de două cartuşeAvioaneVehicule automobile în deplasareExplozivFileuriCurse sau capcane

Otrava si momeala otravite sau tranchilizanteArme semiautomate sau automate al căror încărcător poate conţine mai mult de două cartuşeAvioaneVehicule automobile în deplasare

---------------------------------- ^1) Exceptat pentru vânătoarea balenei. ^2) Dacă se aplică pentru capturarea sau uciderea masivă sau neselectivă. ^3) Face excepţie Lagopus la nord de latitudinea de 58 GR

Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 alConsiliului Comunităţilor Europene

din 4 noiembrie 1991 de interzicere a utilizării capcanei cu pedală în Comunitate şi

de introducere în Comunitate a blănurilor şi a produselor prelucrate de la anumite specii de animale sălbatice originare din ţări care le capturează folosind capcana cu pedală

sau alte metode în dezacord cu standardele internaţionale de vânătoare cu capcane cu suferinţă minimă

Consiliul Comunităţilor Europene,o având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice

Europene, în special articolele 113 şi 130s,o având în vedere propunerea Comisiei JO C 134, 31.5.1989, p. 5 şi JO C 97,

13.4.1991, p. 10

o având în vedere avizul Parlamentului European [JO C 260, 15.10.1990,

p. 24] ,o având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social [JO C 168,

10.7.1990, p. 32],o întrucât Convenţia de la Berna din 19 septembrie 1979 privind

conservarea vieţii sălbatice şi a mediului natural al Europei, ratificată de Comunitatea Economică Europeană prin Decizia 82/72/CEE [JO L 38, 10.2.1982, p. 1], interzice utilizarea oricăror metode neselective de capturare şi de ucidere a anumitor specii, inclusiv capcanele cu basculă, dacă acestea din urmă sunt folosite pentru capturarea sau uciderea masivă şi neselectivă;

o întrucât abolirea capcanei cu pedală va avea un efect pozitiv asupra stării de conservare a speciilor de faună sălbatică ameninţate cu dispariţia, atât în interiorul, cât şi în exteriorul Comunităţii, inclusiv a speciilor protejate conform Regulamentului (CEE) nr. 3626/82 [JO L 384, 31.12.1982, p. 1]; întrucât cercetarea în vederea punerii la punct a metodelor de vânătoare cu capcane cu suferinţă minimă este deja în desfăşurare şi întrucât Comunitatea va ţine cont de lucrările efectuate de către Organizaţia Internaţională de Standardizare;

o întrucât, pentru a proteja într-un mod adecvat speciile de faună sălbatică şi pentru a evita denaturarea concurenţei, este necesar să se procedeze astfel încât activităţile de comerţ exterior aferente să se desfăşoare într-un mod uniform în întreaga Comunitate;

o întrucât utilizarea capcanelor cu pedală în Comunitate ar trebui, prin urmare, să fie interzisă şi întrucât ar trebui să se adopte măsuri care să permită interzicerea importurilor de blănuri de anumite specii atunci când acestea sunt originare din ţări în care sunt folosite capcanele cu pedală sau în care metodele de capturare nu corespund standardelor în materie de vânătoare cu capcane cu suferinţă minimă, convenite la nivel internaţional,

adoptă prezentul regulament:

Articolul 1

În sensul prezentului regulament, „capcană cu pedală” înseamnă un dispozitiv destinat imobilizării sau capturării unui animal cu ajutorul unor „fălci” de fier care se închid strâns pe unul sau mai multe membre ale animalului, împiedicând astfel membrul sau membrele respective să se elibereze din capcană.

Articolul 2

Utilizarea capcanei cu pedală în Comunitate este interzisă de la 1 ianuarie 1995.

Articolul 3

(1) Introducerea în Comunitate a blănurilor de la specii de animale prevăzute în anexa I şi a altor mărfuri enumerate în anexa II, dacă acestea cuprind blănuri de la speciile care figurează în anexa I, se interzice de la 1 ianuarie 1995, numai dacă Comisia nu a stabilit, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5, că în ţara de origine a blănurilor:

�̶ sunt în vigoare acte cu putere de lege sau acte normative corespunzătoare care interzic utilizarea capcanei cu pedală

sau�̶ că metodele de vânătoare cu capcane utilizate pentru

speciile enumerate în anexa I respectă standardele internaţionale în domeniul vânătorii cu capcane cu suferinţă minimă.

Comisia publică în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene lista ţărilor care îndeplinesc cel puţin una din condiţiile prevăzute la primul paragraf

(2) Interdicţia prevăzută la alineatul (1) se suspendă pentru o perioadă de un an, expirând la 31 decembrie 1995, dacă Comisia, conform procedurii prevăzute la articolul 5, a stabilit, înainte de 1 iulie 1994, ca urmare a unei examinări făcute în cooperare cu autorităţile competente ale ţărilor în cauză, că s-au realizat progrese suficiente în punerea la punct a metodelor de vânătoare cu capcane cu suferinţă minimă pe teritoriul lor.

Articolul 4

Ţările care, după 1 ianuarie 1995, exportă sau reexportă în Comunitate una din mărfurile enumerate în anexa II, atâta timp cât acestea cuprind blănuri de la speciile prevăzute în anexa I, trebuie să ateste că aceste blănuri sunt originare dintr-o ţară care figurează în lista prevăzută la articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf sau care beneficiază de o suspendare în conformitate cu articolul 3 alineatul (2).

Comisia determină formele corespunzătoare acestei atestări, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5.

Articolul 5

În sensul articolului 3, Comisia este asistată de comitetul constituit prin articolul 19 din Regulamentul (CEE) nr. 3626/82. Reprezentantul Comisiei înaintează comitetului un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul îşi dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care preşedintele îl poate stabili în funcţie de urgenţa subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. În cadrul Comitetului, voturile reprezentanţilor statelor membre

respectă ponderea prevăzută la articolul menţionat anterior. Preşedintele nu are drept de vot.Comisia adoptă măsurile preconizate, dacă acestea corespund avizului comitetului.

Dacă măsurile preconizate nu corespund avizului comitetului sau în absenţa avizului, Comisia înaintează Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată.

Dacă, într-o perioadă de trei luni de la data înaintării la Consiliu, acesta nu se pronunţă, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie.

Articolul 6

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Regulamentul 3254/91 ANEXA ILista speciilor prevăzute la articolul 3 alineatul (1)

Castor: Lutră canadiană: Coiot: Lup: Râs canadian: Râs din America de Nord: Zibelină: Ursuleţul spălător: Bizam: Jder din Pennant: Bursuc:

Castor canadensis Lutra canadensisCanis latransCanis lupusLynx canadensisFelis rufus

Martes zibellinaProcyon lotorOndatra zibethicusMartes pennantiTaxidea taxusMartes americana

Jder: Hermelină:

Mustelina erminea

►Regulamentul 3254/91 ANEXA IIAlte mărfuri prevăzute la articolul 3 alineatul (1)

Code NC Desemnarea mărfurilorex 4103 Alte piei brute (proaspete sau sărate, uscate, tratate cu soluţie de

var, oţetite sau conservate într-un alt mod, dar netăbăcite, nici pergamentate, nici pregătite în alt mod), chiar depilate sau despicate, altele decât cele excluse prin nota 1 literele (b) şi (c) din capitolul 41

ex 4103 90 00 Alteleex 4301 Blănuri brute (inclusiv capetele, cozile, labele şi alte bucăţi

utilizabile în blănărie), altele decât pieile brute de la codurile NC 4101, 4102 sau 4103

ex 4301 40 00 De castor, întregi, chiar şi fără capete, cozi sau labeex 4301 80 Alte blănuri, întregi, chiar fără capete, cozi sau labeex 4301 80 50 De feline sălbaticeex 4301 80 90 Alteleex 4301 90 00 Capete, cozi, labe şi alte bucăţi utilizabile în blănărie

ex 4302 Blănuri tăbăcite sau apretate (inclusiv capetele, cozile, labele şi alte bucăţi, deşeuri şi resturi), neasamblate sau asamblate (fără adaos de alte materiale), altele decât cele de la codul NC 4303:— Blănuri întregi, chiar fără capete, cozi sau labe, neasamblate

ex 4302 19 Alteleex 4302 19 10 De castoriex 4302 19 70 De feline sălbaticeex 4302 19 90 Alteleex 4302 20 00 Capete, cozi, labe şi alte bucăţi, deşeuri şi resturi, neasamblateex 4302 30 Blănuri întregi şi bucăţile lor şi resturi, asamblateex 4302 30 10 Blănuri aşa-zis „alungite”

Alteleex 4302 30 35 De castoriex 4302 30 71 De feline sălbaticeex 4302 30 75 Alteleex 4303 Haine, accesorii vestimentare şi alte articole din blanăex 4303 10 Haine şi accesorii vestimentareex 4303 10 90 Alteleex 4303 90 00 Altele

Regulamentul (CE) nr. 1771/94 al Comisiei Comunităţilor Europene din 19 iulie 1994

de stabilire a dispoziţiilor privind introducerea în Comunitate a pieilor şi a bunurilor fabricate

din anumite specii de animale sălbatice

Comisia Comunităţilor Europene, o având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, o având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului

din 4 noiembrie 1991 de interzicere a utilizării capcanei cu pedală în Comunitate şi de interzicere a introducerii în Comunitate a blănurilor şi a produselor prelucrate de la anumite specii de animale sălbatice originare din ţări care le capturează folosind capcana cu pedală sau alte metode care contravin standardelor internaţionale de vânătoare cu capcane cu suferinţă minimă, în special articolul 5,

o întrucât, recent, a devenit evident că elaborarea standardelor pentru metode de vânătoare cu capcane cu suferinţă minimă, în cadrul Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, nu va fi probabil încheiată înainte de jumătatea anului 1995;

o întrucât aceasta implică faptul că una dintre opţiunile articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului pentru ţările terţe, fie de a adopta acte cu putere de lege sau norme administrative adecvate pentru interzicerea folosirii capcanei cu pedală, fie de a asigura faptul că metodele de capturare folosite pentru speciile prevăzute în anexa I la prezentul regulament respectă standardele internaţionale privind metodele de vânătoare cu capcane cu suferinţă minimă stabilite, nu este în prezent disponibilă; întrucât aceasta are un impact negativ neprevăzut asupra posibilităţii ţărilor terţe în cauză de a respecta condiţiile Regulamentului (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului; întrucât timpul rămas până la data de 1 ianuarie 1995 este insuficient pentru majoritatea dintre acestea pentru a-şi adapta politica la această situaţie;

o întrucât un număr important dintre principalele ţări exportatoare de blănuri au demonstrat că se înregistrează progrese suficiente spre

eliminarea capcanei cu pedală şi/sau în dezvoltarea metodelor de vânătoare cu capcane cu suferinţă minimă;

o întrucât, în aceste împrejurări, punerea în aplicare a interdicţiei prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului din 1 ianuarie 1995 ar putea nu doar să afecteze negativ activitatea Organizaţiei Internaţionale de Standardizare în privinţa elaborării standardelor internaţionale privind metodele de vânătoare cu capcane cu suferinţă minimă, ci şi să reducă grav stimulentele acordate ţărilor terţe pentru a înregistra progrese naţionale privind metodele de vânătoare cu capcane cu suferinţă minimă;

o întrucât, în consecinţă, este adecvat, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului, să se suspende interdicţia în cauză pe termen de un an, care expiră la 31 decembrie 1995;

o întrucât, prin urmare, Comisia trebuie să determine în prezent care ţări îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului şi formularele adecvate pentru certificarea prevăzută la articolul 4 din respectivul regulament cu mult înainte de 1 ianuarie 1996;

o întrucât măsura prevăzută de prezentul regulament este în conformitate cu avizul Comitetului constituit în temeiul articolului 19 din Regulamentul (CEE) nr. 3626/82 al Consiliului, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 1534/93 al Comisiei,

adoptă prezentul regulament:

Articolul 1(1) Interzicerea introducerii în Comunitate a pieilor de la speciile de

animale enumerate la anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului şi a celorlalte bunuri enumerate la anexa II la prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 1996.

(2) Comisia trebuie, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului, să stabilească înainte de 1 septembrie 1995:

(a) ce ţări respectă condiţiile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din respectivul regulament;

(b) formularele adecvate pentru certificarea menţionată la articolul 4 din respectivul regulament.

Articolul 2 Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul

Oficial al Comunităţilor Europene. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se

aplică direct în toate statele membre

► Regulamentul (CE) nr. 1771/94 Anexa I vezi mai sus, paragraf 4 al regulamentului: „anexa I ......, nu este în prezent disponibilă;”

► Regulamentul (CE) nr. 1771/94 Anexa II face referire la mărfuri provenite de la specii de animale prevăzute în anexa I

Vezi anexa I şi anexa II a Regulamentului 3254/91

ORDIN nr. 159 din 24 iunie 2011privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului

recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit

recreativ/sportiv în ariile naturale protejate

ART. 1(1) Se aprobă condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv,

regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelele permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.

(2) Atribuirea dreptului de pescuit recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, inclusiv din perimetrul ariilor naturale protejate, se face de către administratorii resursei acvatice vii, în condiţiile legii.

(3) În scopul atingerii obiectivelor de protecţie şi asigurării stării favorabile de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică pentru care au fost declarate ariile naturale protejate, pescuitul recreativ/sportiv în perimetrul acestora este permis cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, şi ale planurilor de management şi/sau regulamentelor ariilor naturale protejate aprobate în condiţiile legii.

ART. 2(1) Practicarea pescuitului recreativ/sportiv în habitatele piscicole

naturale din ariile naturale protejate, cu excepţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", se face cumulativ:

a) în baza autorizaţiilor de pescuit recreativ/sportiv emise de către administratorul resurselor acvatice vii;

b) cu avizul administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate;c) în baza permiselor de pescuit recreativ/sportiv emise de către

administratorul resurselor acvatice vii şi eliberate, după caz, de acesta sau de către asociaţiile de pescari sportivi.

(2) Pentru avizul prevăzut la alin. (1) nu se percepe tarif.(3) Practicarea pescuitului recreativ/sportiv în perimetrul Rezervaţiei

Biosferei "Delta Dunării" se face în baza permiselor de pescuit

recreativ/sportiv emise şi eliberate de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

(4) Asociaţiile de pescari sportivi legal constituite care deţin autorizaţii de pescuit recreativ/sportiv pot elibera permise de pescuit recreativ/sportiv pe zonele în care resursa acvatică vie este administrată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile şi cu respectarea obligaţiilor stabilite prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 15/2011 privind condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum şi modelele permiselor de pescuit recreativ/sportiv.

(5) La solicitarea asociaţiilor de pescari sportivi legal constituite, înscrise în Registrul unic de evidenţă a asociaţiilor de pescari sportivi, care funcţionează în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform reglementărilor în vigoare, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" eliberează permise de pescuit recreativ/sportiv acestor asociaţii pe bază de protocol, pentru zona sa de responsabilitate.

ART. 3(1) Exercitarea pescuitului recreativ/sportiv în zonele din perimetrul

ariilor naturale protejate pentru care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a emis autorizaţii de pescuit recreativ/sportiv se face în baza permisului de pescuit recreativ/sportiv, cu respectarea prevederilor art. 7 şi a condiţiilor înscrise în autorizaţie stabilite pe baza avizului administratorului/custodelui ariilor naturale protejate prevăzut la art. 2 alin. (1).

(2) În zonele de pescuit recreativ/sportiv din perimetrul ariilor naturale protejate, pentru care nu au fost emise autorizaţii, precum şi în zonele care nu fac obiectul autorizării conform Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 15/2011 pescuitul recreativ/sportiv poate fi practicat, cu respectarea reglementărilor în vigoare, de orice posesor de permis de pescuit recreativ/sportiv emis şi eliberat de administratorul resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale respective.

(3) Administratorii/Custozii ariilor naturale protejate au obligaţia de a transmite Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Ministerului Mediului şi Pădurilor şi asociaţiilor de pescari sportivi harta cu zonele în care este permis pescuitul sportiv/recreativ şi orice alte restricţii privind desfăşurarea acestei activităţi în perimetrul ariei naturale protejate, stabilite conform legislaţiei în vigoare.

(4) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi asociaţiile de pescari sportivi autorizate au obligaţia de a comunica persoanelor pentru care au eliberat/eliberează permise de pescuit recreativ/sportiv informaţiile transmise de administratorii/custozii ariilor naturale protejate conform obligaţiilor stabilite la alin. (3).

ART. 4(1) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este un document cu regim

special, înseriat.(2) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este nominal şi netransmisibil.(3) Permisul de pescuit recreativ/sportiv se eliberează anual.

ART. 5(1) Modelul permisului de pescuit recreativ/sportiv valabil pe teritoriul

Rezervaţiei Biosferei, "Delta Dunării" este prevăzut în anexa nr. 1.(2) Modelul permisului de pescuit recreativ/sportiv valabil pe zone din

ariile naturale protejate în care resursa acvatică vie este administrată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este stabilit prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 15/2011.

ART. 6(1) Pentru zonele în care resursa acvatică vie este administrată de Agenţia

Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, procedura privind emiterea şi eliberarea permiselor şi autorizaţiilor de pescuit recreativ/sportiv, comisia de evaluare a cererilor pentru emiterea autorizaţiilor de pescuit recreativ/sportiv, precum şi lista zonelor de pescuit recreativ/sportiv se aprobă prin decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

(2) Pentru zonele de pescuit recreativ/sportiv din perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", procedura privind emiterea şi eliberarea permiselor de pescuit recreativ/sportiv se aprobă prin decizie a guvernatorului Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

ART. 7(1) Pescuitul recreativ/sportiv în ariile naturale protejate se practică pe

baza regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv prevăzut în anexa nr. 2 şi a regulamentului propriu stabilit de asociaţiile de pescari sportivi, în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor planurilor de management şi/sau ale regulamentelor ariilor naturale protejate aprobate în condiţiile legii.

(2) Asociaţiile de pescari sportivi au obligaţia să elaboreze regulamentul propriu cu respectarea măsurilor speciale pentru conservarea speciilor sălbatice şi habitatelor naturale sau utilizarea durabilă a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate, stabilite prin planurile de management şi/sau regulamentele ariilor naturale protejate aprobate în condiţiile legii.

ART. 8(1) Zonele de pescuit recreativ/sportiv din perimetrul Rezervaţiei

Biosferei "Delta Dunării" sunt prevăzute în anexa nr. 3.(2) În zonele de pescuit recreativ/sportiv aprobate de administratorul

resursei acvatice vii, situate în arii naturale protejate, pescuitul recreativ/sportiv se practică numai în zonele în care este permisă această activitate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, şi ale planurilor de management şi/sau regulamentelor ariilor naturale protejate aprobate.

ART. 9Permisul de pescuit recreativ/sportiv poate fi suspendat sau retras, prin

decizie a guvernatorului Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" sau a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, după caz, la propunerea personalului propriu cu drept de control şi inspecţie şi a instituţiilor sau persoanelor abilitate cu drept de control, în condiţiile art. 59 şi 60 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în baza constatărilor personalului cu atribuţii de control prevăzut la art. 50 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, dacă sunt încălcate prevederile acestei ordonanţe de urgenţă.

ART. 10Administratorul resursei acvatice vii are obligaţia să asigure tipărirea, gestionarea şi emiterea permiselor de pescuit recreativ/sportiv.

ART. 11: Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 12: Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

► Ordin 159/2011 -ANEXA 1Modelul permisului de pescuit recreativ/sportiv

-faţă -

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILORADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI "DELTA

DUNĂRII"PERMIS DE PESCUITRECREATIV/SPORTIVData eliberării ................................

Numele .............................................................Prenumele ........................................................C.N.P. ...............................................................Eliberat de ........................................................Seria ................... nr. .......................................

-verso -

Permisul de pescuit recreativ/sportiv are valabilitate în toate zonele de pescuit recreativ/sportiv din perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", cu excepţia zonelor strict protejate.Activitatea de pescuit recreativ/sportiv se desfăşoară cu respectarea condiţiilor stabilite în Regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv,prevăzut în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 15/2011 privindcondiţiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicarea pescuitului recreativ/sportiv, precum şi modelele permiselor de pescuitrecreativ/sportiv.Falsificarea permisului de pescuit recreativ/sportiv se pedepseste conform legii.

Deteriorarea permisului de pescuit recreativ/sportiv atrage invalidarea acestuia.

Descriere:Dimensiunile formatului sunt: lungime 10 cm, lăţime 7 cm.Seria .................. nr. ....................Acest permis este valabil până la data de ............. .► Ordin 159/2011 -ANEXA 2

REGULAMENT de practicare a pescuitului recreativ/sportiv în ariile naturale protejate

ART. 1Pescuitul oricăror specii de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice vii se

realizează în conformitate cu prevederile ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia anuală a pescuitului, cu respectarea prevederilor planurilor de management şi/sau al regulamentelor ariilor naturale protejate, aprobate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.

ART. 2Pescuitul recreativ/sportiv este permis cu respectarea prevederilor

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.

ART. 3Asociaţiile de pescari sportivi autorizate în condiţiile legii să

desfăşoare activitatea de pescuit sportiv în perimetrul ariilor naturale protejate au obligaţia:

- să colaboreze cu administratorul/custodele ariei naturale protejate în vederea stabilirii condiţiilor şi restricţiilor privind desfăşurarea pescuitului recreativ/sportiv, a condiţiilor privind accesul şi a zonelor de campare în perimetrul ariei naturale protejate;

- să elaboreze şi să actualizeze baza de date cu membrii asociaţiei;- să monitorizeze permisele de pescuit eliberate şi să raporteze lunar

administratorului resursei acvatice vii numărul permiselor de pescuit recreativ/sportiv eliberate şi zonele pentru care au fost emise;

- să afişeze în locuri vizibile la sediul asociaţiei şi pe teren regulamentul propriu de pescuit;

- să popularizeze condiţiile de practicare a pescuitului sportiv şi restricţiile stabilite pentru zone, perioade, specii, precum şi organele abilitate pentru controlul activităţii de pescuit recreativ/sportiv;

- să popularizeze condiţiile de acces şi zonele în care este permisă camparea, pentru a se evita producerea modificărilor în structura naturală a zonei, a zgomotelor care să perturbe liniştea acesteia (efecte negative asupra faunei din zonă);

- să asigure condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii de pescuit recreativ/sportiv, precum şi salubrizarea zonelor de pescuit;

- să solicite sprijinul autorităţilor cu atribuţii de control în cazul semnalării actelor de braconaj şi al încălcării prevederilor planurilor şi/sau ale regulamentelor ariilor naturale protejate;

- să respecte orice alte obligaţii prevăzute de legislaţia în vigoare în domeniul pescuitului recreativ/sportiv, precum şi în domeniul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

ART. 4(1) Pentru protejarea resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate,

asociaţiile de pescari sportivi pot propune administratorului resursei acvatice vii stabilirea unor zone de protecţie piscicolă/zone de refacere biologică sau regiuni de cruţare şi programe de redresare a populaţiilor unor specii de peşti valoroase sau periclitate, cu avizul administratorului/custodelui ariei naturale protejate.

(2) Acţiunile de populare cu material biologic în zonele de pescuit recreativ/sportiv din ariile naturale protejate, aprobate conform reglementărilor în vigoare, se efectuează în prezenţa reprezentanţilor administratorului/custodelui ariei naturale protejate şi a administratorului resursei acvatice vii.

ART. 5Deţinătorii de permise de pescuit recreativ/sportiv au următoarele

obligaţii:- să respecte legislaţia privind desfăşurarea pescuitului

recrea-tiv/sportiv;- să respecte legislaţia de mediu şi prevederile planurilor de

management şi ale regulamentelor ariilor naturale protejate/setului de măsuri minime de conservare până la aprobarea planurilor de management şi a regulamentelor ariilor naturale protejate;

- să se legitimeze şi să prezinte documentele solicitate de organele de control abilitate;

- pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", să deţină permis de acces eliberat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";

- să păstreze curăţenia în zona de pescuit, iar depozitarea şi deversarea de deşeuri de orice tip pe sol, în apă, pe maluri, plajă sunt strict interzise.

ART. 6(1) Dimensiunile minime în centimetri ale exemplarelor de peşti sunt cele

prevăzute în reglementările legale în vigoare.(2) Lungimea peştelui stabilită pentru pescuit este determinată prin

măsurarea distanţei de la vârful botului până la baza înotătoarei caudale.(3) Puietul şi exemplarele de peşti capturate sub dimensiunile minime

prevăzute la alin. (1) sau exemplarele de specii strict protejate vor fi deversate în mod obligatoriu în apă, în stare vie.

(4) Se interzice pescuitul sturionilor. Exemplarele capturate din această specie vor fi deversate în mod obligatoriu în apă, în stare vie.

ART. 7Prezentul regulament se completează cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale legislaţiei secundare aprobate prin ordin al autorităţilor competente din domeniul pescuitului şi din domeniul protecţiei mediului.

►00000003, Ordin 159/2011 -ANEXA 3ZONE de pescuit recreativ/sportiv din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării"

1) Braţul Sfântu Gheorghe, pe ambele maluri, exclusiv zona cuprinsă între km 15-44 şi zonele de cruţare (zone rectificate), respectiv între km 16,5-20; 30-43; 50-58; 65-83 (cu regim de pescuit prin eliberarea capturilor)

2) Braţul Sulina, pe ambele maluri3) Dunărea Veche de pe braţul Sulina, pe ambele maluri, cu excepţia

porţiunii dintre canalul Bogdaproste şi canalul Magearu (cu regim de pescuit prin eliberarea capturilor)

4) Braţul Chilia, pe malul drept, braţul Tătaru pe ambele maluri, braţele Babina şi Cernofca pe malul stâng (mal drept zonă strict protejată)

5) Canalele Eracle şi Lopatna şi lacurile Babina, Matiţa, Merheiul Mare şi Merheiul Mic

6) Braţul Tulcea, pe ambele maluri7) Dunărea, pe malul drept, de la Ceatal Chilia până la Cotul Pisicii

8) Canalul Crişan-Caraorman, pe ambele maluri, inclusiv bazinul Caraorman

9) Canalul Caraorman, între canalul Crişan-Caraorman şi intrarea în lacul Puiu, şi canalul dintre lacurile Puiu şi Roşu, pe ambele maluri

10) Lacurile Lumina, Roşu, Roşuleţ, Puiu şi Puiuleţ11) Canalele Cardon, Sfiştofca şi braţul Musura12) Canalul Tătaru, între vărsarea în braţul Sfântu Gheorghe şi intersecţia

cu canalul de centură Sulina-Sfântu Gheorghe, pe ambele maluri13) Canalul Sulina-Sfântu Gheorghe, între canalul de centură al oraşului

Sulina şi Braţul Sfântu Gheorghe14) Canalul de acces la Dunăre de la cherhanaua Murighiol, pe ambele

maluri15) Canalele Uzlina, Perivolovca, lacurile Uzlina, Isac, Onofrei, Chiril,

Gorgoştel şi Taranova16) Canalele Litcov, Dranov, Lipoveni, Dunăvăţ, Cocoş şi Mustaca, pe

ambele maluri17) Dunăvăţ 3, Holbina 1 şi Holbina 218) Canalul Mila 35, între braţul Tulcea şi braţul Chilia, pe ambele maluri19) Gârla Sireasa, pe ambele maluri20) Lacurile Bogdaproste, Trei Iezere, Legheanca, Căzănel şi Furtuna21) Lacul Razim, de-a lungul malului, pe o lăţime de 50 m de la mal, în

porţiunea cuprinsă între gura canalului Dunavăţ şi capul Iancina22) Lacul Goloviţa, de-a lungul malului, pe o porţiune de 50 m de la mal,

în porţiunea cuprinsă dintre canalul de acces la cherhanaua Jurilovca şi canalul de legătură între lacurile Ceamurlia şi Goloviţa

23) Canalul Gura Portiţei, până la zona strict protejată, pe ambele maluri24) Canalul 2, între lacurile Razim şi Sinoie, pe malul vestic25) Lacul Istria, de-a lungul malului, pe o lăţime de 50 m de la mal, în

porţiunea cuprinsă între gura de intrare în lacul Sinoie şi intersecţia cu şoseaua, pe malul estic

26) Lacul Tuzla, de-a lungul malului, pe o lăţime de 50 m de la mal, în zona delimitată de 1 km de o parte şi de alta a gurii de vărsare a gârlei

27) Lacurile Nuntaşi şi Istria, pe o lăţime de 50 m de la mal28) Lacurile Câşla, Somova, Parcheş, Telincea şi gârla Somova-Parcheş29) Canalul Enisala, pe ambele maluri30) Canalele Pardinel, Iacubova, Batac, Gotca, Ceamurlia şi Ocolitor

PardinaCanalele Pardina şi Iacub, din amenajarea agricolă Pardina, pe ambele

maluri

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008privind pescuitul şi acvacultura

Având în vedere necesitatea adoptării rapide a unui cadru juridic în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, necesar administrării sectorului pescăresc, prin conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comunitară în domeniul pescuitului, se impune adoptarea prezentului act normativ în regim de urgenţă, în vederea:

o creşterii absorbţiei fondurilor europene alocate sectorului pescăresc prin Fondul european pentru pescuit;

o restructurării instituţionale a sectorului pescăresc;o finalizării urgente a privatizării fermelor piscicole, în vederea

absorbţiei fondurilor europene;o reducerii birocraţiei;o reducerii presiunii financiare exercitate asupra organizaţiilor de

pescari;o eficientizării administrării şi exploatării durabile a resurselor

acvatice vii;o sprijinirii organizaţiilor de producători şi a fermelor piscicole,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAP. IDispoziţii generale

ART. 1(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează protecţia, conservarea,

administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, când aceste activităţi se realizează:

a) pe teritoriul României;b) în apele de sub jurisdicţia naţională a României de către nave

sub pavilion român sau sub pavilionul altor state.(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte măsurile privind:

a) organizarea şi administrarea sectorului pescăresc;b) protecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii;c) politica structurală;d) administrarea capacităţii flotei de pescuit;e) acvacultura;f) prelucrarea şi procesarea produselor obţinute din pescuit şi

acvacultură;g) organizarea pieţei produselor pescăreşti;h) cercetarea ştiinţifică în domeniul pescăresc;i) controlul şi respectarea legislaţiei în domeniu;j) relaţiile internaţionale în domeniul pescuitului şi acvaculturii;k) răspunderi şi sancţiuni.l) privatizarea în domeniul piscicol.

(3) Prezenta ordonanţă de urgenţă reprezintă cadrul general de reglementare, pe baza căruia se emite legislaţia secundară pentru sectorul pescăresc.

(4) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (2) se realizează de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, instituţie publică de interes naţional, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, care funcţionează în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, cu sediul în municipiul Bucureşti, ale cărei structură, organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

ART. 2În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai

jos au următoarele semnificaţii:1. acvacultură - creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu

tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice;

2. amenajare piscicolă - unitatea de bază a acvaculturii, reprezentată de:a) heleşteu - bazin piscicol realizat în săpătură sau umplutură,

înconjurat total ori parţial de diguri, prevăzut cu canale de alimentare, de evacuare şi perimetrale, dotat cu construcţii

hidrotehnice şi instalaţii de alimentare, reţinere şi evacuare a apei;

b) iaz - bazin piscicol realizat prin bararea unei văi cu un baraj, prevăzut cu instalaţii hidrotehnice pentru reţinerea şi deversarea/evacuarea apei;

c) staţie de reproducere artificială;d) vivieră flotabilă - instalaţie plutitoare, alcătuită dintr-un cadru

poliedric cu pereţi din plasă, destinată creşterii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;

e) lacuri de acumulare în care se practică acvacultura;f) alte instalaţii destinate acvaculturii;

3. habitate piscicole naturale:a) Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunării;b) complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale;c) pâraiele, râurile şi lacurile de munte, colinare, de şes şi zonele

lor inundabile, precum şi braţele moarte ale râurilor;d) bălţile şi lacurile naturale lipsite de instalaţii hidrotehnice pentru

alimentarea, reţinerea şi evacuarea apei;e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri;f) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de

navigaţie şi hidroenergetice şi ramificaţiile acestora;g) apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă, zona

economică exclusivă ale României;4. (Pct. 4 al art. 2 a fost abrogat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 317

din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 708 din 21 octombrie 2009).

5. captură totală admisibilă (TAC) - cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare naturală;

6. capacitate de pescuit - tonajul unei nave exprimat în GT şi puterea acesteia exprimată în kW, iar pentru anumite tipuri de activitate de pescuit, suma şi/sau dimensiunea echipamentului de pescuit al unei nave;

7. captură - cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din habitatele piscicole naturale, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare;

8. centru de primă vânzare - locul unde se efectuează prima vânzare a produselor obţinute din pescuit;

9. cotă - partea din captura totală admisibilă din fiecare specie ori grup de specii, care se alocă persoanelor fizice sau juridice autorizate să desfăşoare activităţi de pescuit comercial;

10. efort de pescuit - produsul capacităţii şi al activităţii unei nave/ambarcaţiuni pescăreşti; când este vorba de un grup de nave/ambarcaţiuni - suma tuturor eforturilor de pescuit ale tuturor navelor/ambarcaţiunilor ce aparţin grupului;

11. exploatare durabilă - exploatarea resurselor acvatice vii prin metode şi procedee care să asigure productivitatea şi biodiversitatea pe termen lung a ecosistemelor habitatelor piscicole naturale;

12. Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit - documentul în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile de pescuit care activează la pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate şi tehnica de pescuit, zona de pescuit şi proprietarul;

13. inspector piscicol - persoana cu drept de inspecţie şi control privind respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării şi comercializării peştelui, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură;

14. jurnal de pescuit - registrul aflat la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit şi capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii;

15. navă de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune echipată pentru pescuit comercial;

16. navă auxiliară de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune care nu este implicată direct în activitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de acvacultură sau instalaţiile de pescuit staţionar;

17. pescărie - ansamblul de activităţi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi comercializarea peştelui. Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii;

18. pescuit - activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu respectarea măsurilor pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii;

18^1. pescuit în scop ştiinţific - extragerea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale şi din amenajările piscicole, conform planului anual aprobat, în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiţie, în orice zonă, pentru orice specie acvatică,

la orice vârstă şi dimensiune, cu utilizarea oricăror metode, unelte, dispozitive şi plase de pescuit, atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii, în baza autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific;

19. pescuit ilegal - practicarea pescuitului fără respectarea reglementărilor în domeniul pescuitului;

20. posibilitate de pescuit - dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit;

21. port de bază - locul de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor;

22. prima vânzare - acea vânzare care se realizează pentru prima dată pe teritoriul naţional şi care stabileşte prin documente preţul produsului;

23. procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură-ansamblul operaţiunilor care modifică caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, având drept scop pregătirea lor pentru comercializare;

24. punct de debarcare - locul unde navele şi ambarcaţiunile de pescuit în habitatele piscicole naturale descarcă peştele în vederea expedierii spre centrele de primă vânzare;

25. resurse acvatice vii - speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile şi accesibile din habitatele piscicole naturale ale României;

26. echipamente de pescuit - uneltele, metodele şi dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit;

27. pescar profesionist - persoana fizică atestată, conform reglementărilor legale în vigoare, să practice pescuitul în scop comercial;

27^1. pescar sportiv - persoana fizică deţinătoare a unui permis de pescuit recreativ/sportiv, eliberat de asociaţiile de pescari sportivi legal constituite;

28. licenţă de pescuit - actul administrativ care certifică faptul că o navă/ambarcaţiune îndeplineşte condiţiile pentru desfăşurarea activităţii de pescuit comercial;

29. autorizaţie de pescuit - actul administrativ prin care se autorizează o persoană fizică sau juridică să exercite activitatea de pescuit;

30. permis de pescuit - documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit;

31. (Pct. 31 al art. 2 a fost abrogat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 708 din 21 octombrie 2009);

32. plasă - reţeaua de fire textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de gabarit: diametrul firului (mm), mărimea laturii ochiului (mm), structura (tex), lungime şi lăţime;

33. setcă - unealta de pescuit de tip reţea, formată dintr-un singur perete de plasă, care este prevăzută cu elemente de armare - la partea superioară plute, iar la partea inferioară plumbi -, care reţine peştele prin încurcare şi agăţare;



36. avă - reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă, cu diferite mărimi ale laturii ochiului;

37. plasă de tip monofilament - plasă formată din fire polimerice netorsionate;

38. dispozitiv/aparat electric de pescuit - instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric, care foloseşte sisteme ce creează unde electrice în apă, electrocutează resursele acvatice vii, aducându-le la suprafaţa apei, unde pot fi uşor pescuite.

39. drept de pescuit - dreptul obţinut, în condiţiile legii, de exploatare durabilă a resursei acvatice vii;

40. efectiv piscicol - totalitatea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice existente la un moment dat într-o amenajare piscicolă;

41. specie introdusă - orice specie de peşti sau de alte vieţuitoare acvatice introdusă intenţionat ori accidental de om într-un mediu acvatic diferit de cel în care este prezentă natural;

42. furt piscicol - activitatea infracţională care constă în furtul efectivului piscicol în tot sau în parte, prin orice mijloace ori metode, din amenajările piscicole;

43. braconaj piscicol - activitatea contravenţională sau infracţională care constă în pescuitul fără licenţă, autorizaţie ori permis a peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice din habitatele piscicole naturale;

44. zonă de pescuit - porţiunea delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic unde este permisă practicarea pescuitului;

45. zonă de refacere biologică - zona unui bazin hidrografic unde resursele acvatice vii sunt în declin şi se impune restricţionarea pescuitului pentru refacerea acestora;

46. zonă interzisă la pescuit - zona delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic, protejată în vederea reproducerii resurselor acvatice vii;

47. bază de date naţională a resurselor acvatice vii - totalitatea informaţiilor privind flota de pescuit, efectivele piscicole, numărul de operatori economici cu activităţi specifice, numărul de asociaţii şi federaţii, numărul de pescari sportivi şi profesionişti, cantităţile de peşte extrase anual, cantitatea de peşte introdusă prin activităţi de repopulare.

CAP. IIOrganizarea şi administrarea sectorului pescăresc

ART. 3Responsabilitatea privind definirea şi implementarea politicii

referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, la acvacultură, la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti, la structurile de pescuit şi acvacultură revine Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

ART. 4(1) Elaborarea strategiei naţionale şi a reglementărilor referitoare la

conservarea şi managementul resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, la acvacultură, la organizarea pieţei produselor pescăreşti, la structurile de pescuit şi acvacultură, precum şi implementarea şi controlul aplicării şi respectării acestora sunt atributul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

(2) (Alin. (2) al art. 4 a fost abrogat de art. II din ORDONANŢA nr. 15 din 26 august 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 598 din 31 au-gust 2009. Alin. (2) al art. 4 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Ofi-cial nr. 708 din 21 octombrie 2009).

(3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are următoarele atribuţii principale:

a) administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, cu excepţia celor din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", care sunt administrate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", în condiţiile legii;

b) privatizează societăţile comerciale cu profil piscicol şi amenajările piscicole pe care le are în portofoliu, în conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare, inclusiv prin negociere directă cu titularii contractelor de închiriere, asociere, concesionare, arendare; vânzarea amenajărilor piscicole se poate efectua în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă prin contracte de vânzare-cumpărare şi contracte de leasing;

c) concesionează terenurile, cu excepţia celor de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi alte terenuri aferente acestora din domeniul public al statului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

d) încheie contracte în vederea exploatării şi/sau privatizării terenurilor, cu excepţia celor de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum şi a altor terenuri aferente acestora din domeniul privat al statului;

e) elaborează caietele de sarcini în vederea privatizării şi/sau concesionării;

f) desfăşoară orice alte activităţi stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(4) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate delega, pe bază de protocol, administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale către alte instituţii publice ale statului.

ART. 5Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură îşi exercită atribuţiile

în teritoriu prin structuri proprii.

ART. 6(1) Personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi

Acvacultură este format din funcţionari publici şi personal contractual.

(2) Salarizarea personalului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se face potrivit prevederilor legale în vigoare.

ART. 7Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia

Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific, precum şi a măsurilor în aplicarea reglementărilor Uniunii Europene.

CAP. IIIProtecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

SECŢIUNEA 1Activitatea de pescuit în habitatele piscicole naturale

ART. 8Politica privind pescuitul în habitatele piscicole naturale se va realiza

de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin:a) măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin

reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor;

b) măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuală a TAC-lui şi a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiţie, a zonelor protejate şi a zonelor de cruţare, precum şi a măsurilor preventive;

c) măsuri de administrare a pescuitului, astfel încât să se obţină o mai bună raţionalizare a efortului de pescuit;

d) reglementări privind pescuitul şi acvacultura;e) stabilirea sistemelor de pază, control şi de inspecţie a

activităţilor de pescuit;f) integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii

din ariile naturale protejate în planurile de management ale ariilor respective.

g) finanţarea programelor pentru popularea de susţinere şi de cercetare-dezvoltare în domeniul exploatării resurselor acvatice vii şi acvaculturii.

ART. 9(1) Accesul la resursele acvatice vii, cu excepţia celor din ariile naturale

protejate, se reglementează pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în urma consultărilor cu organizaţiile din domeniul pescuitului.

(1^1) Accesul la resursele acvatice vii din ariile naturale protejate este reglementat pe baza normelor aprobate prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor.

(2) Accesul la resursele acvatice vii din ariile naturale protejate, în vederea practicării pescuitului în scop comercial, se atribuie în mod direct pescarilor profesionişti persoane fizice sau celor organizaţi în asociaţii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritorială, pe baza permiselor, licenţelor şi autorizaţiilor de pescuit comercial.

(3) Pe zona de pescuit recreativ/sportiv nu poate fi eliberată decât o singură autorizaţie privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv.

ART. 9^1(1) Pentru derivaţiile naturale sau artificiale ale unui curs de apă,

reprezentate de braţe secundare, canale de irigaţii ori tranzitare, autorizaţia de pescuit revine titularului de autorizaţie pentru cursul principal de apă.

(2) În cazul în care o apă în regim neamenajat îşi schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarii autorizaţiei iniţiale de pescuit sunt autorizaţi atât pentru noua albie şi vechea albie rămasă, cât şi pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate.

(3) Mărirea suprafeţei unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcţiei unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafeţe. Dacă luciul de apă exploatat piscicol inundă malurile, posesorul autorizaţiei de pescuit comercial este îndreptăţit să pescuiască în perimetrul inundat.

ART. 10(1) Prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării

rurale şi al ministrului mediului se stabilesc măsuri de reglementare a efortului de pescuit şi cota alocată.

(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:a) limitarea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit în

funcţie de caracteristicile acestora în cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescărie;

b) limitarea timpului alocat activităţii pescuitului;c) stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit;

(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit şi nave de pescuit.

(4) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului pot stabili, prin ordin comun, şi alte măsuri de refacere şi conservare a resurselor acvatice vii.

ART. 11(1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc

caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor de pescuit, precum şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, în scopul realizării unui pescuit durabil în condiţiile minimalizării efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice şi speciilor auxiliare, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

(2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite este interzisă.

(3) În scopul protecţiei investiţiilor producătorilor, schimbarea echipamentelor de pescuit se va realiza cu un preaviz de 1-2 ani, după caz.

ART. 12(1) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pe baza

studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil, stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic.

(2) Acestea vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute, transbordate, descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora.

(4) Anual, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii.

(5) Pentru apele care constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu statele riverane.

(6) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale condiţionează exercitarea pescuitului speciilor protejate, în baza unor reglementări specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

(7) Paza resurselor acvatice vii se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA a 2-aMăsuri de protejare şi de administrare a resurselor acvatice vii

ART. 13(1) Licenţa de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agenţia

Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, care dă dreptul unei nave/ambarcaţiuni să desfăşoare activitatea de pescuit comercial, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) În cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei, noul proprietar comunică schimbarea proprietarului către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în vederea eliberării unei noi licenţe de pescuit.

(3) Navele şi ambarcaţiunile de pescuit au obligaţia de a avea la bord licenţa de pescuit.

ART. 14(1) În situaţia în care caracteristicile specifice ale unei pescării

recomandă limitarea efortului de pescuit sau măsuri specifice de conservare, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate condiţiona exercitarea activităţii de pescuit prin atribuirea cotelor

stabilite prin studii ştiinţifice şi eliberarea unei autorizaţii de pescuit, cu caracter temporar, complementară licenţei de pescuit, şi care va trebui să fie ţinută la bord.

(2) Autorizaţia de pescuit conţine date referitoare la identificarea navei/ambarcaţiunii, la perioada de valabilitate, la zona de pescuit, la modalitatea de pescuit şi la cota alocată pe specii.

(3) Un ansamblu de nave/ambarcaţiuni cu aceleaşi caracteristici şi care activează în aceeaşi zonă de pescuit poate primi o autorizaţie colectivă de pescuit.

(4) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, se stabilesc condiţiile de atribuire şi modelul autorizaţiilor de pescuit, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

ART. 15(1) Contravaloarea licenţelor de pescuit, a permiselor de pescuit şi a

autorizaţiilor de pescuit se face venit la bugetul de stat.(2) Cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare se stabileşte prin

hotărâre a Guvernului.

SECŢIUNEA a 3-aMăsuri de administrare a pescuitului

ART. 16Atribuirea dreptului de pescuit se face în baza licenţelor emise de

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi a permiselor şi autorizaţiilor emise de către administratorul resurselor acvatice vii, după caz.

ART. 17(1) Pentru îmbunătăţirea administrării şi controlului activităţilor de

pescuit, precum şi pentru a favoriza planificarea, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură dispune distribuirea drepturilor de pescuit între navele sau grupurile de nave care activează într-o zonă de pescuit.

(2) Distribuirea drepturilor de pescuit se exprimă în cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioade de activitate în zonele de pescuit.

(3) Criteriile de distribuire sunt următoarele:a) activitatea de pescuit exprimată în volum de capturi, efort de

pescuit sau perioadă de activitate în zonă, după caz;b) caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcaţiunilor de

pescuit;c) ceilalţi parametri ai navelor/ambarcaţiunilor şi posibilităţile

acestora de pescuit;d) folosirea capacităţilor de producţie;e) condiţiile sociale şi de muncă la bordul navelor/

ambarcaţiunilor.ART. 18

(1) În scopul utilizării optime a resurselor acvatice vii şi dezvoltării acvaculturii se înfiinţează Comitetul consultativ pentru sectorul pescăresc, structură consultativă pe lângă organul de specialitate al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

(2) Componenţa, organizarea şi funcţionarea Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

SECŢIUNEA a 4-aMonitorizarea activităţii de pescuit

ART. 19Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură monitorizează

activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanentă pentru cunoaşterea în timp real a intrărilor şi ieşirilor din port, a staţionărilor navelor/ ambarcaţiunilor în zonele de pescuit, a capturilor sau a altor circumstanţe. ART. 20

(1) La bordul navelor/ambarcaţiunilor trebuie să existe un jurnal de pescuit în care sunt notate detaliile privind activitatea de pescuit, în termenii stabiliţi de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, şi un ordin de deplasare de la portul şi/sau punctul propriu de descărcare a produselor pescăreşti.

(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale poate scuti de obligaţia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele ambarcaţiuni

nepuntate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

ART. 21(1) Navele/ambarcaţiunile care descarcă capturile pe teritoriul naţional

trebuie să prezinte structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de aceasta, o declaraţie de debarcare care va cuprinde cantităţile descărcate pentru fiecare specie, zona de provenienţă, precum şi alte date stabilite de aceasta.

(2) Navele de pescuit aflate sub pavilion român, care descarcă produsele pescăreşti în afara teritoriului naţional, au obligaţia de a comunica datele cuprinse în declaraţia de debarcare Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de aceasta.

ART. 22(1) Navele de pescuit aflate sub pavilion român comunică Agenţiei

Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în termenii stabiliţi de aceasta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcaţiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcaţiuni.

(2) Navele aparţinând statelor terţe vor trebui să obţină autorizaţie de transbordare, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

SECŢIUNEA a 5-aPescuitul recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale ART. 23

(1) Prin pescuit recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de agrement/performanţă, pe baza unui permis nominal emis de către administratorul resurselor acvatice vii şi eliberat de acesta sau de asociaţiile de pescari sportivi, după caz.

(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale se vor stabili condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum şi modelele permiselor de pescuit sportiv, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi

Acvacultură, după consultarea cu forurile de reprezentare ale asociaţiilor de pescari sportivi legal constituite, la nivel naţional.

(3) Pescuitul recreativ/sportiv se poate practica şi în amenajările piscicole şi în lacurile de acumulare pentru care s-au eliberat licenţe de acvacultură, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de deţinătorul licenţei.

(4) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este valabil atât pentru zonele concesionate de asociaţia al cărei membru este, cât şi pentru zonele concesionate de alte asociaţii, pe bază de reciprocitate.

(5) Activitatea de pescuit recreativ/sportiv se practică în cadrul fiecărei asociaţii în baza regulamentului propriu stabilit în acest sens.

ART. 24În scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii şi al

evitării conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial şi cea de pescuit sportiv, se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, astfel:

a) în apele curgătoare şi stătătoare din zona montană, numai cu o singură undiţă cu maximum două cârlige sau cu o lansetă;

b) în apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale, în Delta Dunării, cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu câte două cârlige fiecare;

c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu maximum două undiţe, două lansete sau o ţaparină, cu câte 10 cârlige fiecare;

d) pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale;

e) în apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele maritime un pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peşte/zi sau numai un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg;

f) în apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi/exemplare/zi, în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan şi coregon.

ART. 25(1) Asociaţiile de pescari sportivi, persoane juridice nonprofit legal

constituite, precum şi forurile lor de reprezentare la nivel naţional, constituite pe principiul liberei asocieri, vor fi luate în evidenţă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi de

Ministerul Mediului, ca reprezentanţi ai societăţii civile, în vederea stabilirii de programe de acţiuni şi proiecte comune pentru conservarea şi protejarea resurselor acvatice vii.

(2) Asociaţiile de pescari sportivi pot stabili ca regulă practicarea pescuitului recreativ/sportiv cu eliberarea capturilor, în zona lor de competenţă.

CAP. IVPolitica structurală şi administrarea capacităţilor de producţie

ART. 26Politica organizării sectorului de pescuit se realizează prin măsuri:

a) destinate perfecţionării persoanelor care activează în sector;b) de sprijinire a organizaţiilor de producători şi a altor forme

asociative;c) pentru construcţia, modernizarea şi reconversia navelor de

pescuit;d) de adaptare a capacităţii flotei la starea resurselor acvatice vii;e) de stabilire şi schimbare a porturilor de bază;f) de reglementare a descărcării şi a primei vânzări a produselor

pescăreşti, indiferent de originea acestora.

SECŢIUNEA 1Agenţii sectorului pescăresc

ART. 27Persoanele fizice autorizate şi/sau persoanele juridice care deţin

capacităţi de producţie pentru practicarea pescuitului comercial sau acvacultură se pot constitui, la libera lor iniţiativă, în organizaţii de producători, cu scopul practicării unui pescuit responsabil şi al îmbunătăţirii condiţiilor de vânzare a produselor realizate de membrii acestora.

ART. 28Membrii organizaţiilor trebuie să vândă produsul sau produsele pentru

care s-au asociat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în scopul

îmbunătăţirii calităţii produselor, adaptării volumului ofertei la cerinţele pieţei şi îmbunătăţirii procesului de comercializare.ART. 29

(1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc criteriile de recunoaştere a organizaţiilor de producători din sectorul pescăresc, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

(2) Activitatea economică desfăşurată în zonele geografice în care organizaţiile s-au constituit reprezintă criteriul principal de recunoaştere.

ART. 30(1) Recunoaşterea organizaţiilor de producători se face de către Agenţia

Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.(2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură retrage

recunoaşterea organizaţiilor de producători în situaţia în care acestea nu mai îndeplinesc criteriile de recunoaştere.

ART. 31Asociaţiile de pescari profesionişti, asociaţiile de pescari sportivi şi

alte entităţi asociative legal constituite, precum şi organizaţiile sindicale ale personalului din sector au statutul de entităţi reprezentative în procesul consultativ de adoptare a deciziilor.

SECŢIUNEA a 2-aFlota de pescuit

ART. 32(1) În cadrul Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură se constituie

Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, cu caracter administrativ, în care se menţionează toţi parametrii tehnici ai navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flotă.

(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, împreună cu Autoritatea Navală Română, stabileşte modul de operare şi de funcţionare a Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.

(3) Înscrierea în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit nu scuteşte proprietarul navei/ambarcaţiunii de îndeplinirea obligaţiei

de înscriere în registrul comerţului sau în alte registre publice existente.

ART. 33Construirea, modernizarea şi reconversia navelor şi ambarcaţiunilor de

pescuit se realizează în cadrul programelor pentru adaptarea efortului de pescuit la starea resurselor acvatice vii existente în zonele de pescuit şi ţinând cont de obligaţiile internaţionale asumate.

ART. 34(1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură autorizează

construirea navelor/ambarcaţiunilor de pescuit care urmează să arboreze pavilion român, astfel încât acestea să nu depăşească capacitatea de pescuit a navelor/ambarcaţiunilor radiate din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.

(2) Autorizarea se face prin eliberarea unei licenţe de construcţie, emisă de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi de Autoritatea Navală Română.

(3) În licenţa de construcţie se înscriu datele de identificare a navei, portul de bază şi navele/ambarcaţiunile radiate, care nu mai sunt apte pentru exercitarea activităţii de pescuit.

ART. 35(1) Modernizarea şi reconversia navelor de pescuit au drept scop

modificarea caracteristicilor tehnice ale acestora, pentru a fi adaptate la normele naţionale şi comunitare în ceea ce priveşte echipamentele de pescuit, asigurarea securităţii muncii, îmbunătăţirea condiţiilor de trai, raţionalizarea operaţiunilor de pescuit, perfecţionarea proceselor de manipulare şi conservare a produselor la bord, precum şi protecţia mediului.

(2) În situaţia în care lucrările de modernizare şi reconversie implică creşterea performanţelor de pescuit, cu respectarea formei iniţiale a navei/ambarcaţiunii, se radiază alte nave/ambarcaţiuni înscrise în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit în echivalentul capacităţii surplusului de efort dobândit după modernizare.

(3) Lucrările de modernizare şi reconversie sunt autorizate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

ART. 36

În scopul adaptării flotei la situaţia zonelor de pescuit, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate opri temporar sau definitiv activitatea anumitor nave/ambarcaţiuni de pescuit, în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

ART. 37(1) Oprirea definitivă a activităţii navelor de pescuit se aplică acelor

nave care activează în zone de pescuit, a căror situaţie necesită o adaptare structurală pe termen lung, în scopul reducerii efortului de pescuit şi al favorizării refacerii resurselor acvatice vii.

(2) Oprirea definitivă a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit determină radierea acesteia din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.

ART. 38(1) Prin oprirea temporară a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit

se înţelege încetarea activităţii pe o perioadă de timp determinată.(2) Oprirea temporară este o măsură conjuncturală care are drept scop

reducerea efortului de pescuit ca urmare a unor circumstanţe excepţionale.

SECŢIUNEA a 3-aStabilirea porturilor de bază şi schimbarea portului de bază

ART. 39(1) Portul de bază pentru navele/ambarcaţiunile care pescuiesc în

habitatele piscicole naturale este acela de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor.

SECŢIUNEA a 4-aPorturile/punctele de debarcare şi prima vânzare a produselor piscicole

ART. 40(1) Navele/ambarcaţiunile de pescuit care descarcă produse pescăreşti pe

teritoriul naţional trebuie să o facă în porturi/puncte nominalizate în acest sens de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

(2) În cadrul fiecărui port, descărcarea se face în locurile stabilite, după caz, de autorităţile portuare.

ART. 41Prima vânzare a peştelui şi a produselor obţinute din pescuit se face

numai în locuri special amenajate, autorizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în baza nominalizărilor făcute de administratorul resurselor acvatice vii.

ART. 41^1Porturile/punctele de debarcare şi centrele de primă vânzare sunt

autorizate şi nominalizate în baza normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

ART. 42Produsele obţinute din pescuit care constituie obiectul primei vânzări

într-un loc situat în afara portului de descărcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare sunt însoţite până la locul primei vânzări de documentele legale de însoţire a mărfii.

CAP. VAcvacultura

ART. 43(1) Acvacultura se practică în amenajări piscicole.(2) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative

şi cantitative de produse pescăreşti. În subsidiar, dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii.

(3) Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură în amenajările piscicole se face în condiţiile legislaţiei în domeniul apei.

ART. 44(1) Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin

următoarele măsuri:a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;b) îmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a

consumatorilor;

c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase;

d) instruirea producătorilor din acvacultură;e) introducerea măsurilor de bune practici în procesele tehnologice

pentru asigurarea biosecurităţii şi siguranţei alimentare a produselor din acvacultură;

f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră;

g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale;h) protecţia mediului;i) dezvoltarea cercetării.j) protejarea şi încurajarea producătorilor din acvacultură prin

reglementări specifice;k) promovarea de programe de învăţământ mediu pentru formarea

piscicultorilor;l) stabilirea criteriilor de omologare a pepinierilor care pot vinde

material piscicol de populare.(2) Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea

acvaculturii urmăresc:a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor

de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, corelate cu normele de protecţie a mediului;

b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole;c) încurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere

pentru specii cu valoare economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice;

d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii marine şi continentale, în condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale;

e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură, în special în zonele dependente de pescuit;

f) încurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii, precum şi de furaje specifice, folosite în acvacultură;

g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun.

ART. 45

(1) În cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se constituie Registrul unităţilor de acvacultură, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate capacităţile de producţie.

(2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau a administratorului, precum şi modificările privind capacitatea de producţie şi speciile cultivate trebuie comunicate Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în vederea reactualizării Registrului unităţilor de acvacultură şi eliberării unei noi licenţe de acvacultură, după caz.

(3) Unităţile de producţie din acvacultură sunt înscrise în Registrul unităţilor de acvacultură şi primesc licenţă de acvacultură, eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(4) Înscrierea în Registrul unităţilor de acvacultură şi eliberarea licenţei de acvacultură se realizează în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

ART. 46Introducerea în cultură a speciilor de peşti şi de alte vieţuitoare

acvatice noi în amenajările piscicole, provenite din alte state, se face cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Mediului, prin care se stabilesc şi condiţiile de carantină care se impun.

ART. 46^1(1) Pentru impulsionarea dezvoltării acvaculturii, terenurile proprietate

privată a statului pe care sunt construite amenajări piscicole, inclusiv instalaţiile speciale amplasate pe uscat, se vor vinde direct proprietarilor activelor.

(2) Preţul de vânzare al terenului va fi preţul pieţei stabilit pe baza unui raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat în funcţie de bonitatea terenului înainte de a fi amenajat în scop piscicol.

(3) Preţul de vânzare al terenului se poate achita în rate de către proprietarii activelor în următoarele condiţii:

a) avans 20% din preţul de vânzare;b) rate semestriale eşalonate pe un termen de până la 10 ani;

c) perceperea unei dobânzi anuale la nivelul ratei lunare a dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României de la data plăţii.

(4) Administratorul terenului în numele statului va solicita cumpărătorului constituirea de garanţii pentru asigurarea plăţii:

a) scrisoare de garanţie emisă de o bancă comercială; saub) constituirea unei ipoteci pe terenul care face obiectul vânzării,

până la achitarea în totalitate a plăţii.

CAP. VIOrganizarea pieţei produselor pescăreşti

SECŢIUNEA 1Principii generale

ART. 47(1) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, la

propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, stabileşte măsuri privind comercializarea, procesarea şi prelucrarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, în special pentru:a) respectarea standardelor de calitate a produselor pescăreşti pe

toată durata procesului de comercializare, pentru a asigura transparenţa pe piaţă şi pentru a face posibilă informarea corespunzătoare a consumatorilor, în special în ceea ce priveşte natura produsului;

b) respectarea normelor privind comercializarea produselor rezultate din pescuit şi acvacultură, în concordanţă cu normele de conservare şi protecţie a resurselor acvatice vii;

c) încurajarea şi sprijinirea procesării şi prelucrării produselor pescăreşti;

d) îmbunătăţirea calităţii şi promovarea produselor pescăreşti;e) mărirea gradului de utilizare şi creştere a valorii adăugate a

materiei prime obţinute prin acvacultură şi pescuit.(2) Autorităţile publice locale pot organiza pieţe locale ale produselor

pescăreşti, în colaborare cu parteneri din mediul economic privat, cu respectarea măsurilor privind comercializarea şi procesarea

produselor obţinute din pescuit şi acvacultură stabilite de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi alte organisme ale autorităţii publice centrale care răspund de pescuit şi acvacultură.

SECŢIUNEA a 2-aComercializarea produselor pescăreşti

ART. 49Este interzisă comercializarea produselor obţinute din pescuit, de orice

origine sau provenienţă, a căror mărime ori greutate este mai mică decât cea prevăzută în reglementările în vigoare sau al căror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele stabilite ori contravine normelor sanitar-veterinare. SECŢIUNEA a 3-aProcesarea produselor de pescuit şi acvacultură

ART. 50Unitatea de procesare este înregistrată în Registrul unităţilor de

procesare şi primeşte licenţă de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în conformitate cu reglementările în vigoare şi cu normele elaborate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

ART. 50^1(1) În scopul măririi gradului de utilizare a materiei prime şi de creştere

a valorii, sunt încurajate şi sprijinite de Guvern activităţile de pescuit şi acvacultură.

(2) Măsurile de sprijinire sunt îndreptate în mod special spre:a) diversificarea produselor;b) îmbunătăţirea calităţii produselor;c) introducerea de tehnologii noi;d) folosirea resurselor excedentare sau subutilizate;e) utilizarea subproduselor;f) încurajarea organizaţiilor profesionale şi interprofesionale;

g) reducerea impactului asupra mediului înconjurător.

CAP. VIIPescuitul în scop ştiinţific

ART. 51(1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează, la cerere,

o autorizaţie specială de pescuit în scop ştiinţific, netransmisibilă, instituţiilor de cercetare care au ca obiective de cercetare:

a) cunoaşterea biologiei, etologiei şi diversităţii structurii, funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice;

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice din habitatele piscicole naturale de către activităţile de pescuit şi acvacultură, precum şi de alte activităţi antropice;

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare;

d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii.(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale stabileşte

condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

(3) Capturile obţinute în urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării.

(4) Periodic, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu instituţiile de cercetare şi cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, stabileşte strategia şi obiectivele cercetării în domeniul pescăresc şi, anual, planul de cercetare.

ART. 51^1(1) Titularul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific eliberează

ordine de serviciu pescarilor atestaţi pentru practicarea pescuitului în scop ştiinţific, conform planului de cercetare aprobat.

(2) Pescuitul în scop ştiinţific practicat cu metode şi echipamente interzise de lege se exercită strict în prezenţa personalului de cercetare

special desemnat de către deţinătorul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific.

CAP. VIIIRelaţii internaţionale

ART. 52(1) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale dezvoltă

colaborarea şi iniţiază proiecte de convenţii şi acorduri internaţionale privind:

a) pescuitul şi exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii din Marea Neagră;

b) accesul navelor româneşti de pescuit în alte zone ce prezintă interes, în vederea acoperirii deficitului de produse pescăreşti pe piaţa românească;

c) dezvoltarea activităţilor de pescuit, acvacultură şi a schimburilor comerciale;

d) evaluarea impactului activităţilor antropice asupra stării resurselor acvatice vii în context transfrontalier.

(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale emite reglementări şi instrucţiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului.

ART. 53În vederea efectuării studiilor ştiinţifice necesare pentru evaluarea

stocurilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice cu distribuţie transfrontalieră în ape de interes internaţional, precum şi pentru dezvoltarea acvaculturii, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură sprijină şi încurajează activitatea instituţiilor de cercetare ştiinţifică în cadrul obligaţiilor derivate din acorduri sau convenţii internaţionale la care România este parte.

ART. 54Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, cu sprijinul

Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, organizează manifestări şi întâlniri internaţionale şi participă la cele organizate de entităţi

şi organizaţii internaţionale specializate în domeniul pescuitului şi acvaculturii.

CAP. IXRăspunderi şi sancţiuni

ART. 55Nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă de către

persoane fizice sau juridice atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală.

ART. 56(1)Pentru a se asigura de respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului,

acvaculturii, procesării, transportului, comercializării produselor pescăreşti şi al altor activităţi conexe, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură organizează acţiuni permanente de control şi inspecţie prin inspectorii piscicoli.

(2)Persoanele supuse controlului au obligaţia să permită accesul la unităţile şi la toate navele/ambarcaţiunile de pescuit, uneltele şi instalaţiile de pescuit, fermele şi instalaţiile de acvacultură, construcţiile-anexe, mijloacele de transport, unităţile de procesare şi/sau comercializare şi să pună la dispoziţia personalului cu drept de control toate documentele şi mijloacele necesare îndeplinirii funcţiei de inspecţie.

(3)Procedura de control şi procedura de inspecţie se stabilesc de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

ART. 58

Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 600 lei:

a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis în habitatele piscicole naturale;

b) neprezentarea permisului, licenţei sau autorizaţiei atunci când acestea sunt solicitate de către persoanele împuternicite să constate contravenţiile/infracţiunile;

c) încălcarea condiţiilor prevăzute în permis, autorizaţie şi/sau licenţă;d) pescuitul recreativ/sportiv al resurselor acvatice vii sub dimensiunile

legale.

ART. 59Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă

de la 600 lei la 1.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului sau autorizaţiei, după caz:

a) prinderea salmonidelor cu mâna;b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;c) pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole;d) reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul

recreativ/sportiv a mai mult de 10 bucăţi/exemplare/zi, în total, din speciile de păstrăv, lipan şi coregon în apele de munte sau a mai mult de 5 kg de peşte/zi din zona colinară şi de şes, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg;

e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare.

f) pescuitul recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie.


de la 1.000 lei la 1.500 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:

a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor, canalelor şi a Dunării;

b) utilizarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale;

c) neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a măsurilor dispuse de personalul cu drept de control şi inspecţie;

d) capturarea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului;

e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.


de la 1.500 lei la 3.500 lei:a) introducerea în habitatele piscicole naturale sau în amenajările

piscicole, fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a altor specii decât cele existente;

b) nedeţinerea licenţei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură.


de la 1.800 lei la 4.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:

a) pescuitul comercial, reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea şi comercializarea resurselor acvatice vii sub dimensiunea minimă legală;

b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul şi inspecţia navelor/ambarcaţiunilor, autovehiculelor, unităţilor de acvacultură, unităţilor de procesare şi/sau comercializare, precum şi în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial;

c) utilizarea unei nave/ambarcaţiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripţionată cu marcaj exterior corespunzător licenţei de pescuit.


de la 4.000 lei la 8.000 lei:a) distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi

canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

c) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenţa resurselor acvatice vii, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

d) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

f) neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vii la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare;

g) neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare;

h) aruncarea sau depozitarea rumeguşului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, bălţilor şi amenajărilor piscicole;

i) pescuitul lostriţei;j) (Lit. j) a art. 63 a fost abrogată de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 317

din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 708 din 21 octombrie 2009);

k) neexecutarea lucrărilor pentru protecţia şi refacerea habitatelor naturale ale peştilor şi ale celorlalte vieţuitoare acvatice vii;

l) pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj;

m) circulaţia autovehiculelor de orice tip şi transportul cu orice mijloace al buştenilor prin albia minoră a râurilor şi pâraielor din zona de munte.

ART. 64Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă

de la 6.000 lei la 10.000 lei şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani:

a) nedeţinerea licenţei de pescuit/autorizaţiei de pescuit comercial, pescuit recreativ/sportiv, după caz;

b) pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibiţie, şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală;

c) pescuitul sturionilor în alt scop decât pentru capturarea reproducă-torilor de sturioni vii pentru programele de populare/repopulare cu puiet de sturioni, pentru reproducerea artificială în vederea obţinerii de puiet pentru acvacultură sau pescuitul în scop ştiinţific, precum şi pescuitul neautorizat al sturionilor în unul din aceste scopuri;

d) deţinerea, transportul, comercializarea sturionilor capturaţi pe teritoriul României din mediul sălbatic, precum şi a produselor şi subproduselor obţinute din aceştia, cu excepţia celor proveniţi din acvacultură pentru care se face dovada originii prin documente şi/sau marcaje justificative legale;

e) reducerea debitului şi a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal;

f) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile sau cu terenurile inundabile;

g) pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie;

h) (Lit. h) a art. 64 a fost abrogată de pct. 83 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 708 din 21 octombrie 2009);

i) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime legale;

j) deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor ori produselor din peşte obţinute din pescuit;

k) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;

l) pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin greblare sau harponare;

m) producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

ART. 65

(1) Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani şi interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani:a) pescuitul electric, deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care

distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;

b) pescuitul cu unelte şi scule neautorizate;c) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine.

(2) Tentativa se pedepseşte.

ART. 66(1) Sunt supuse ridicării în vederea

confiscării uneltele şi ambarcaţiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor.

(2) Bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt supuse confiscării.

(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat.

ART. 67(1) Pe lângă organele de urmărire penală sunt competente să constate

infracţiunile prevăzute la art. 64 şi 65 şi persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, al Gărzii Naţionale de Mediu şi al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

(2) Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţiile organelor de constatare a infracţiunilor, prevăzute de Codul de procedură penală.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 58-63 se fac de către personalul prevăzut la alin. (1), de către ofiţerii şi agenţii din cadrul Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum şi de

către personalul silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva.

ART. 68(1) Contravenţiilor prevăzute la art. 58-63 le sunt aplicabile dispoziţiile

Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 58-63, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

ART. 68^1Furtul piscicol se pedepseşte conform infracţiunii de furt prevăzute în

Codul penal.

CAP. XDispoziţii finale şi tranzitorii

ART. 69(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,

Agenţia Domeniilor Statului se subrogă Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele încheiate de aceasta cu agenţii contractanţi care deţin în exploatare şi în administrare amenajări piscicole, precum şi cu cei care au încheiat contracte de asociere în participaţiune sau alte tipuri de contracte şi va încheia acte adiţionale în acest sens.

(2) Agenţia Domeniilor Statului preia cu titlu gratuit acţiunile pe care Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol le deţine la societăţile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deţinute de aceasta, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Agenţia Domeniilor Statului preia patrimoniul Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, arhivele şi documentaţia aferente acestuia, pe baza situaţiei financiare întocmite la data preluării. Patrimoniul se preia pe bază de protocol, modificându-se corespunzător bugetul de venituri şi cheltuieli aferent.

ART. 70La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă

Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.ART. 71

Până la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1), Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură funcţionează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 865/2005 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 10 august 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură se subrogă Agenţiei Domeniilor Statului în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele încheiate de aceasta cu agenţi contractanţi care deţin în exploatare şi în administrare amenajări piscicole, precum şi cu cei care au încheiat contracte de asociere în participaţiune sau alte tipuri de contracte şi va încheia acte adiţionale în acest sens.

(2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură preia cu titlu gratuit acţiunile pe care Agenţia Domeniilor Statului le deţine la societăţile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deţinute de aceasta, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

(3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Agenţia Domeniilor Statului predă Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură patrimoniul, arhivele, contractele şi documentaţia aferentă acestora, care au fost preluate de la

Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol. Patrimoniul se preia pe bază de protocol încheiat între părţi, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, modificându-se corespunzător bugetele celor două instituţii.

(4) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură se subrogă Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice "Hidroelectrica" - S.A. Bucureşti în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele încheiate de acestea care au ca obiect exploatarea, gestionarea, gospodărirea şi administrarea resurselor acvatice vii şi preia toate contractele încheiate în acest sens cu terţe persoane, fizice sau juridice, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

(5) Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" se subrogă Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".

(6) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură predă, pe bază de protocol, către Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării"."

CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALEA UNIUNII EUROPENE

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene a fost proclamată de către Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene la data de 7 decembrie 2000, în cadrul Consiliului European de la Nisa.

Includerea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor în Tratatul de la Lisabona presupune faptul că instituţiile europene şi statele membre sunt obligate din punct de vedere juridic, atunci când pun în aplicare dreptul UE, să respecte aceste drepturi.

TITLUL III AGRICULTURA ŞI PESCUITUL11

Articolul 38 (ex-articolul 32 TCE)(2) Uniunea defineşte şi pune în aplicare o politică comună în domeniul

agriculturii şi pescuitului.Piaţa internă cuprinde agricultura, pescuitul şi comerţul cu produse agricole. Prin produse agricole se înţeleg produsele solului, cele animaliere şi pescăreşti, precum şi produsele care au suferit o primă transformare şi se află în raport direct cu aceste produse. Referirile la politica agricolă comună sau la agricultură şi utilizarea termenului „agricol” se înţeleg ca făcând referire şi la pescuit, având în vedere caracteristicile speciale ale acestui sector.

(3) Cu excepţia unor dispoziţii contrare prevăzute la articolele 39–44, normele prevăzute în vederea instituirii sau funcţionării pieţei interne se aplică produselor agricole.

(4) Produsele care intră sub incidenţa articolelor 39–44, sunt enumerate în lista care face obiectul anexei I.

(5) Funcţionarea şi dezvoltarea pieţei interne pentru produsele agricole trebuie să fie însoţite de instituirea unei politici agricole comune.

Articolul 39 (ex-articolul 33 TCE)(2) Politica agricolă comună are ca obiective:

11 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, p. 63 -66

(a) creşterea productivităţii agriculturii prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării raţionale a producţiei agricole, precum şi prin utilizarea optimă a factorilor de producţie şi, în special, a forţei de muncă;

(b) asigurarea în acest fel a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă, în special prin majorarea venitului individual al lucrătorilor din agricultură;

(c) stabilizarea pieţelor;(d) garantarea siguranţei aprovizionărilor;(e) asigurarea unor preţuri rezonabile de livrare către

consumatori.(3) În elaborarea politicii agricole comune şi a metodelor speciale pe

care aceasta le poate implica, vor fi avute în vedere următoarele:(a) caracterul special al activităţii agricole care rezultă din

structura socială a agriculturii şi din discrepanţele structurale şi naturale existente între diferitele regiuni agricole;

(b) necesitatea de a opera treptat modificările adecvate;(c) faptul că, în statele membre, agricultura este un sector strâns

legat de ansamblul economiei.

Articolul 40 (ex-articolul 34 TCE)(1) În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 39, se

instituie o organizare comună a pieţelor agricole. În funcţie de produse, această organizare îmbracă una dintre următoarele forme:

(b) reguli comune de concurenţă;(c) coordonarea obligatorie a diferitelor organizări naţionale ale

pieţei;(d) organizarea europeană a pieţei.

(2) Organizarea comună în una dintre formele prevăzute la alineatul (1) poate include toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor definite la articolul 39 şi, în special, reglementarea preţurilor, a subvenţiilor pentru producerea şi comercializarea diferitelor produse, a sistemelor de depozitare şi de report şi a mecanismelor comune de stabilizare a importurilor sau a exporturilor. Organizarea comună trebuie să se limiteze la urmărirea obiectivelor enunţate la articolul 39 şi trebuie să excludă orice discriminare între producătorii sau consumatorii din Uniune. eventuală politică de preţuri comună trebuie să se bazeze pe criterii comune şi pe metode de calcul uniforme.

(3) Pentru ca organizarea comună menţionată la alineatul (1) să îşi poată atinge obiectivele, se pot înfiinţa unul sau mai multe fonduri de orientare şi garantare agricole.

Articolul 41 (ex-articolul 35 TCE)Pentru a permite realizarea obiectivelor definite la articolul 39, în

cadrul politicii agricole comune pot fi prevăzute în special următoarele măsuri:

(a) o coordonare eficientă a eforturilor întreprinse în domeniile formării profesionale, cercetării şi popularizării cunoştinţelor agronomice, care poate include proiecte sau instituţii finanţate în comun;

(b) acţiuni comune pentru promovarea consumului anumitor produse.

Articolul 42 (ex-articolul 36 TCE)

Dispoziţiile capitolului referitor la normele privind concurenţa se aplică producţiei şi comercializării produselor agricole numai în măsura stabilită de Parlamentul European şi de Consiliu în cadrul dispoziţiilor şi în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 43 alineatul (2), având în vedere obiectivele enunţate la articolul 39. Consiliul poate autoriza, la propunerea Comisiei, acordarea de ajutoare:

(a) în vederea protejării exploataţiilor agricole defavorizate de condiţii structurale sau naturale;

(b) în cadrul programelor de dezvoltare economică.

Articolul 43 (ex-articolul 37 TCE)(1) Comisia prezintă propuneri referitoare la elaborarea şi

punerea în aplicare a politicii agricole comune, inclusiv înlocuirea organizărilor naţionale cu una dintre formele de organizare comună prevăzute la articolul 40 alineatul (1), precum şi la punerea în aplicare a măsurilor special prevăzute de prezentul titlu. Aceste propuneri trebuie să ţină seama de interdependenţa dintre chestiunile agricole prevăzute de prezentul titlu.

(2) Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară şi după consultarea Comitetului Economic şi Social, stabilesc organizarea comună a pieţelor agricole prevăzută la articolul 40 alineatul (1), precum şi celelalte dispoziţii necesare pentru îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul agriculturii şi pescuitului.

(3) Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă măsurile privind stabilirea preţurilor, a taxelor, a ajutoarelor şi a contingentelor, precum şi privind stabilirea şi repartizarea posibilităţilor de pescuit.

(4) Organizarea comună prevăzută la articolul 40 alineatul (1) poate înlocui, în condiţiile prevăzute la alineatul (2), organizările naţionale ale pieţei în cazul în care:a) organizarea comună oferă statelor membre care se

opun acestei măsuri şi care dispun de o organizare naţională a producţiei în cauză garanţii echivalente pentru ocuparea forţei de muncă şi nivelul de trai al producătorilor în cauză, luându-se în considerare calendarul adaptărilor posibile şi al specializărilor necesare, şi

b) această organizare asigură, pentru schimburile comerciale din cadrul Uniunii, condiţii similare celor existente pe piaţa naţională.

(5) În cazul în care o organizare comună pentru anumite materii prime se instituie înainte să existe o organizare comună pentru produsele transformate corespunzătoare, materiile prime în cauză folosite pentru produsele transformate destinate exportului în ţări terţe pot fi importate din afara Uniunii.

Articolul 44 (ex-articolul 38 TCE)În cazul în care, într-un stat membru, un produs face obiectul unei

organizări naţionale a pieţei sau al oricărei reglementări interne cu efect echivalent care afectează din punct de vedere concurenţial o producţie similară dintr-un alt stat membru, statele membre aplică la import o taxă compensatorie acestui produs provenit din statul membru în care există respectiva organizare sau reglementare, cuExcepţia cazului în care acest stat membru aplică o taxă compensatorie la export.

Comisia stabileşte cuantumul acestor taxe la nivelul necesar pentru a restabili echilibrul; de asemenea, Comisia poate autoriza recurgerea la alte măsuri, pentru care le stabileşte condiţiile şi normele de aplicare.

PROTOCOLUL (nr. 1)12

PRIVIND ROLUL PARLAMENTELOR NAŢIONALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

ÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,

REAMINTIND faptul că modul în care parlamentele naţionale îşi exercită controlul asupra guvernelor lor respective în ceea ce privește activităţile Uniunii Europene ţine de organizarea şi practicile constituţionale proprii fiecărui stat membru;

DORIND să încurajeze o participare sporită a parlamentelor naţionale la activităţile Uniunii Europene şi să consolideze capacitatea acestora de a-şi exprima punctul de vedere asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, precum și asupra altor chestiuni care pot prezenta un interes deosebit pentru acestea;

AU CONVENIT cu privire la dispoziţiile următoare, care se anexează la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice:

TITLUL IINFORMAȚII DESTINATE PARLAMENTELOR NAȚIONALE

Articolul 1Documentele de consultare ale Comisiei (cărți verzi, cărți albe și

comunicări) se transmit direct de Comisie parlamentelor naționale la data publicării acestora. De asemenea, Comisia transmite parlamentelor naționale și programul legislativ anual, precum și orice alt instrument de programare legislativă sau de strategie politică, simultan cu transmiterea acestora Parlamentului European și Consiliului.

Articolul 2


Proiectele de acte legislative adresate Parlamentului European și Consiliului se transmit parlamentelor naționale.

În înțelesul prezentului protocol, „proiect de act legislativ” înseamnă propunerile Comisiei, inițiativele unui grup de state membre, inițiativele Parlamentului European, cererile Curții de Justiție, recomandările Băncii Centrale Europene și cererile Băncii Europene de Investiții, privind adoptarea unui act legislativ.

Proiectele de acte legislative emise de Comisie se transmit direct de Comisie parlamentelor naționale, în același timp în care se transmit Parlamentului European și Consiliului.

Proiectele de acte legislative emise de Parlamentul European se transmit direct de Parlamentul European parlamentelor naționale.

Poiectele de acte legislative emise de un grup de state membre, de Curtea de Justiție, de Banca Centrală Europeană sau de Banca Europeană de Investiții se transmit de Consiliu parlamentelor naționale.

Articolul 3Parlamentele naționale pot adresa președintelui Parlamentului

European, al Consiliului și, respectiv, al Comisiei, un aviz motivat privind conformitatea unui proiect de act legislativ cu principiul subsidiarității, în conformitate cu procedura prevăzută în Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității.

În cazul în care un proiect de act legislativ este emis de un grup de state membre, președintele Consiliului transmite avizul sau avizele motivate respective guvernelor statelor membre în cauză.

În cazul în care un proiect de act legislativ este emis de Curtea de Justiție, de Banca Centrală Europeană sau de Banca Europeană de Investiții, președintele Consiliului transmite avizul sau avizele motivate respective instituției sau organului în cauză.

Articolul 4Se prevede un termen de opt săptămâni între data la care un proiect de

act legislativ este pus la dispoziția parlamentelor naționale în limbile oficiale ale Uniunii Europene și data la care proiectul în cauză este înscris pe ordinea de zi provizorie a Consiliului, în vederea adoptării acestuia sau în vederea adoptării unei poziții în cadrul unei proceduri legislative. Sunt posibile excepții în cazuri de urgență, ale căror motive sunt indicate în actul sau în poziția Consiliului. Cu excepția cazurilor de urgență, motivate în mod corespunzător, nu se poate ajunge la niciun acord asupra unui proiect

de act legislativ în cauză în decursul acestor opt săptămâni. Cu excepția cazurilor de urgență motivate în mod corespunzător, se respectă un termen de zece zile între înscrierea unui proiect de act legislativ pe ordinea de zi provizorie a Consiliului și adoptarea unei poziții.

Articolul 5Ordinea de zi și rezultatele ședințelor Consiliului, inclusiv procesele-

verbale ale ședințelor în cadrul cărora Consiliul deliberează asupra proiectelor de acte legislative, se transmit direct parlamentelor naționale, simultan cu transmiterea acestora guvernelor statelor membre.

Articolul 6În cazul în care Consiliul European are în vedere să recurgă la

articolul 48 alineatul (7) primul sau al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană, parlamentele naționale sunt informate cu privire la inițiativa Consiliului European cu cel puțin șase luni înainte de adoptarea unei decizii.

Articolul 7Curtea de Conturi transmite raportul său anual parlamentelor

naţionale, cu titlu informativ, simultan cu transmiterea acestuia Parlamentului European şi Consiliului. Articolul 8

În cazul în care sistemul parlamentar naţional nu este monocameral, dispoziţiile articolelor 1-7 se aplică camerelor din care acesta este format.

TITLUL IICOOPERAREA INTERPARLAMENTARĂ

Articolul 9Parlamentul European şi parlamentele naţionale definesc împreună

organizarea și promovarea unei cooperări interparlamentare eficiente și periodice în cadrul Uniunii.

Articolul 10O conferinţă a organelor parlamentare specializate în chestiunile

Uniunii poate supune atenţiei Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei orice contribuţie pe care o consideră adecvată. În plus, o astfel de

conferinţă promovează schimbul de informaţii şi schimbul celor mai bune practici între parlamentele naţionale şi Parlamentul European, inclusiv între comisiile specializate ale acestora. De asemenea, conferinţa organelor parlamentare poate organiza conferinţe interparlamentare pe teme specifice, în special pentru a dezbate chestiuni de politică externă şi de securitate comună, inclusiv politica de securitate şi de apărare comună. Contribuţiile conferinţei nu angajează parlamentele naţionale şi nu aduc atingere poziţiei acestora.

Tratatul de instituire a Comunităţii Economice EuropeneTratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene13

Anexa I: Lista prevăzută la articolul 38 din tratat

Nr. din Nomenclatura de la Bruxelles

Denumirea produselor

Capitolul 1 Animale vii

Capitolul 2 Carne și organe comestibile

Capitolul 3 Pește, crustacee și moluște

Capitolul 4 Lapte și produse lactate, ouă de păsări; miere naturală

Capitolul 5

05.04 Intestine, vezici și stomacuri de animale, întregi sau bucăți, altele decât cele de pește.

05.15 Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte, animale moarte din capitolele 1 sau 3, improprii pentru consumul uman

Capitolul 6 Plante vii și produse de floricultură


Capitolul 7 Legume, plante, rădăcini și tuberculi alimentari

Capitolul 8 Fructe comestibile; coji de citrice și de pepeni

Capitolul 9 Cafea, ceai și condimente, cu excepția mate-ului (nr. 09.03)

Capitolul 10 Cereale

Capitolul 11 Produse ale industriei de panificație; malț; amidon și fecule; gluten; inulină

Capitolul 12 Semințe și fructe oleaginoase; semințe, grăunțe și fructe diverse; plante industriale și medicinale; păioase și furaje

Capitolul 13

ex. 13.03 Pectină

Capitolul 15

15.01 Untură și alte grăsimi de porc presate sau topite; grăsime de pasăre presată sau topită

15.02 Seu (bovin, ovin și caprin) brut sau topit, inclusiv premier jus

15.03 Stearină de untură: oleostearină, ulei de untură și oleomargarină neemulsionată, fără amestecuri și neprelucrată

15.04 Grăsimi și uleiuri de pește și de mamifere marine chiar și rafinate

15.07 Uleiuri vegetale fixe, fluide sau solide, brute, epurate sau rafinate

15.12 Grăsimi sau uleiuri animale sau vegetale hidrogenate, chiar și rafinate, dar neprelucrate

15.13 Margarină, semiuntură și alte grăsimi animale prelucrate

15.17 Reziduuri provenind din prelucrarea corpilor grași sau a cerii animale sau vegetale

Capitolul 16 Produse din carne, pește, crustacee și moluște

Capitolul 17

17.01 Zahăr din sfeclă de zahăr și de trestie, în stare solidă

17.02 Alte zaharuri; siropuri; înlocuitori de miere, chiar și amestecați cu miere naturală; zaharuri și melasă caramelizată

17.03 Melasă, chiar și decolorată

17.05 (*)Diverse tipuri de zahăr, sirop și melasă aromatizate sau cu adaos de coloranți (inclusiv zahărul vanilat sau vanilina), cu excepția sucurilor de fructe cu adaos de zahăr în orice proporție

Capitolul 18

18.01 Boabe de cacao întregi sau sfărâmate, crude sau prăjite

18.02Coji, pelicule și alte resturi de cacao

Capitolul 20 Legume, plante, fructe și alte părți din plante neprelucrate

Capitolul 22

22.04 Must de struguri parțial fermentat sau oprit din fiert,

nealcoolizat

22.05 Vin din struguri proaspeți; must de struguri proaspeți alcoolizat

22.07 Alte băuturi de fermentație (cidru de mere, de pere, hidromel)

ex 22.08 (*) Alcool etilic, denaturat sau nu, de orice tărie și obținut din produse agricole prevăzute în anexa I, cu excepția rachiurilor, lichiorurilor și a altor băuturi spirtoase și preparate alcoolice compuse (numite „extrase concen-trate”) pentru fabricarea băuturilor

ex 22.09 (*)

ex 22.10 (*) Oțeturi comestibile și înlocuitori comestibili ai aces-tora

Capitolul 23Reziduuri și deșeuri din industria alimentară; nutrețuri pentru animale

Capitolul 24

24.01Tutun brut sau neprelucrat; deșeuri de tutun

Capitolul 45

45.01Plută naturală brută și deșeuri de plută; plută concasată, granulată sau măcinată

Capitolul 54

54.01In în stare brută, topit, melițat, dărăcit, dar nefilat (inclusiv deșeurile de la destrămare)

Capitolul 57

57.01 Cânepă (Cannabis sativa) brută sau topită, dărăcită sau prelucrată în alt mod, dar nefilată; câlți și deșeuri (inclusiv deșeurile de la destrămare)

(*) Poziție adăugată prin articolul 1 din Regulamentul nr. 7 al Consiliului Comunității Economice Europene din 18 decembrie 1959 (JO 7, 30.1.1961, p. 71/61).

PROTOCOLUL (nr. 2)PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIAR-

ITĂŢII ŞI PROPORŢIONALITĂŢII14

ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,

DORIND să acționeze astfel încât deciziile să fie luate la un nivel cât mai apropiat de cetățenii Uniunii;

HOTĂRÂTE să stabilească condițiile de aplicare a principiilor subsidiar-ității și proporționalității prevăzute la articolul 5 din Tratatul privind Uni-unea Europeană și să instituie un sistem de control al aplicării respectivelor principii,

AU CONVENIT cu privire la dispozițiile următoare, care se anexează la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uni-unii Europene:

Articolul 1Fiecare instituție asigură în permanență respectarea principiilor

subsidiarității și proporționalității definite la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Articolul 2Înainte de a propune un act legislativ, Comisia procedează la

consultări extinse. După caz, aceste consultări trebuie să aibă în vedere dimensiunea regională și locală a acțiunilor preconizate. În caz de urgență excepțională, Comisia nu procedează la consultările menționate. Comisia își motivează decizia în cadrul propunerii.

Articolul 3În înțelesul prezentului protocol, „proiect de act legislativ” înseamnă

propunerile Comisiei, inițiativele unui grup de state membre, inițiativele Parlamentului European, cererile Curții de Justiție, recomandările Băncii

14 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, p.206 -209

Centrale Europene și cererile Băncii Europene de Investiții privind adoptarea unui act legislativ.

Articolul 4Comisia transmite parlamentelor naționale proiectele sale de acte

legislative și proiectele sale modificate, în același timp în care le transmite organului legislativ al Uniunii.

Parlamentul European transmite parlamentelor naționale proiectele sale de acte legislative, precum și proiectele sale modificate.

Consiliul transmite parlamentelor naționale proiectele de acte legislative emise de un grup de state membre, de Curtea de Justiție, Banca Centrală Europeană sau Banca Europeană de Investiții, precum și proiectele modificate.

La adoptarea acestora, rezoluțiile legislative ale Parlamentului European și pozițiile Consiliului se transmit de către acestea parlamentelor naționale.

Articolul 5Proiectele de acte legislative se motivează în raport cu principiile

subsidiarității și proporționalității. Orice proiect de act legislativ ar trebui să cuprindă o fișă detaliată care să permită evaluarea conformității cu principiile subsidiarității și proporționalității. Fișa menționată anterior ar trebui să cuprindă elemente care să permită evaluarea impactului financiar al proiectului în cauză și, în cazul unei directive, evaluarea implicațiilor acesteia asupra reglementărilor care urmează să fie puse în aplicare de statele membre, inclusiv asupra legislației regionale, după caz. Motivele care conduc la concluzia că un obiectiv al Uniunii poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii se bazează pe indicatori calitativi și, ori de câte ori este posibil, pe indicatori cantitativi. Proiectele de acte legislative au în vedere necesitatea de a proceda astfel încât orice obligație, financiară sau administrativă, care revine Uniunii, guvernelor naționale, autorităților regionale sau locale, operatorilor economici și cetățenilor să fie cât mai redusă posibil și proporțională cu obiectivul urmărit.

Articolul 6În termen de opt săptămâni de la data transmiterii unui proiect de act

legislativ în limbile oficiale ale Uniunii, orice parlament național sau orice cameră a unui parlament național poate adresa președintelui Parlamentului

European, al Consiliului și, respectiv, al Comisiei un aviz motivat în care să se expună motivele pentru care consideră că proiectul în cauză nu este conform cu principiul subsidiarității. După caz, fiecărui parlament național sau fiecărei camere a unui parlament național îi revine sarcina de a consulta parlamentele regionale cu competențe legislative.

În cazul în care proiectul de act legislativ în cauză este emis de un grup de state membre, președintele Consiliului transmite avizul guvernelor respectivelor state membre.

În cazul în care proiectul de act legislativ este emis de Curtea de Justiție, de Banca Centrală Europeană sau de Banca Europeană de Investiții, președintele Consiliului transmite avizul instituției sau organului în cauză.

Articolul 7(1) Parlamentul European, Consiliul și Comisia, precum și, după caz,

grupul de state membre, Curtea de Justiție, Banca Centrală Europeană sau Banca Europeană de Investiții, în cazul în care proiectul de act legislativ european este emis de acestea, țin seama de avizele motivate adresate de parlamentele naționale sau de o cameră a unuia dintre aceste parlamente naționale.

Fiecare parlament național dispune de două voturi, repartizate în funcție de sistemul parlamentar național. În cadrul unui sistem parlamentar național bicameral, fiecare dintre cele două camere dispune de un vot.

(2) În cazul în care avizele motivate privind nerespectarea de către un proiect legislativ a principiului subsidiarității reprezintă cel puțin o treime din totalul voturilor atribuite parlamentelor naționale în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf, proiectul trebuie reexaminat. Acest prag este de o pătrime în cazul unui proiect de act legislativ prezentat în temeiul articolului 76 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitor la spațiul de libertate, securitate și justiție.

În urma acestei reexaminări, Comisia sau, după caz, grupul de state membre, Parlamentul European, Curtea de Justiţie, Banca Centrală Europeană sau Banca Europeană de Investiții, în cazul în care proiectul de act legislativ este emis de acestea, pot hotărî fie să mențină proiectul, fie să îl modifice, fie să îl retragă. Această decizie trebuie motivată.

(3) De asemenea, în cadrul procedurii legislative ordinare, în cazul în care avizele motivate privind nerespectarea de către un proiect de act legislativ a principiului subsidiarităţii reprezintă cel puţin o majoritate

simplă din voturile atribuite parlamentelor naționale în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf, proiectul trebuie reexaminat. Ca urmare a unei astfel de reevaluări, Comisia poate hotărî fie să mențină propunerea, fie să o modifice, fie să o retragă.

În cazul în care decide menținerea propunerii, Comisia va trebui să justifice, printr-un aviz motivat, motivele pentru care consideră că propunerea este conformă cu principiul subsidiarităţii. Acest aviz motivat, precum și avizele motivate ale parlamentelor naționale, vor trebui prezentate organului legislativ al Uniunii, pentru a putea fi luate în considerare în cadrul procedurii:

a. înainte de încheierea primei lecturi, organul legislativ (Parla-mentul European şi Consiliul) examinează compatibilitatea propunerii legislative cu principiul subsidiarității, ținând seama în special de motivele invocate și împărtășite de majoritatea parlamentelor naționale, precum și de avizul motivat al Comisiei;

b. în cazul în care, cu o majoritate de 55 % a membrilor Consiliului sau cu o majoritate a voturilor exprimate în Parlamentul Euro-pean, organul legislativ consideră că propunerea legislativă nu este compatibilă cu principiul subsidiarității, aceasta nu va mai fi examinată.

Articolul 8Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe

cu privire la acțiunile referitoare la încălcarea principiului subsidiarității de către un act legislativ, formulate, în conformitate cu normele prevăzute la articolul 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, de un stat membru sau transmise de acesta în conformitate cu dreptul său intern în numele parlamentului său național sau al unei camere a acestuia.

În conformitate cu normele prevăzute la articolul menţionat, astfel de acţiuni pot fi formulate şi de Comitetul Regiunilor împotriva actelor legislative în vederea adoptării cărora Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede consultarea respectivului comitet.

Articolul 9În fiecare an, Comisia prezintă Consiliului European, Parlamentului

European, Consiliului şi parlamentelor naţionale un raport privind aplicarea articolului 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Respectivul raport

anual se transmite, de asemenea, Comitetului Economic şi Social şi Comitetului RegiunilorBibliografie

Cotta V., Badea I., Micu, Vânatul şi vânătoarea în România –Editura Ceres 2008

Cristea Simona Teoria generală a dreptului. Caiet de seminar – Ediţia, a V-a, Universul Juridic Bucureşti

Ene Costel, Vlad Cornel, Legislaţie cinegetică: Doctrină şi jurisprudenţă – Editura C.H.Beck, Bucureşti 2007

Popescu Andrei, Drept. Lgislaţia muncii –Editura Fundaţiei „ România de mâine”, Bucureşti 1996.

Şelaru Niculai, Manualul pentru examenul de vânător –Editura Cynegis 2001,

DECRETUL 187/1990 de acceptare a Convenţiei privind protecţia patri-moniului mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a Or-ganizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 16 noiem-brie 1972 - M.Of. nr. 46/31.03.1990

Directiva 79/409/CEE -din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor săl-batice, Consiliul Comunităţilor Europene,

Directiva 2006/88 Regulament privind cerințele de sănătate animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumi-tor boli la animalele de acvacultură

Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună și floră sălbatică adoptată la 21 mai 1992

HOTĂRÂRE Nr. 130 din 24 februarie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2005 privind regimul armelor şi al muniţiilor publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 septembrie 2009. Acte modificatoare: Hotărârea Guvernului nr. 1254/2006, Hotărârea Guvernului nr. 895/2008, Hotărârea Guvernului nr. 712/2009

Hotărâre nr. 230 din 04/03/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora

Hotărâre nr. 2151 din 30/11/2004 privind instituirea regimului de arie nat-urală protejată pentru noi zone.

Hotărâre nr. 1581 din 08/12/2005 privind instituirea regimului de arie nat-urală protejată pentru noi zone.

Hotărâre nr. 1529/2006 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotarârea Gu-vernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora.

Hotărâre nr.1143 din 18/09/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate.

Hotărâre nr.1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Hotărâre nr. 1320 din 2008 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

Hotărâre Nr. 1679 din 10 decembrie 2008 privind modalitatea de acor-dare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fon-durilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor -publicată în Monitorul Oficial Nr. 890 din 29 decembrie 2008.

HG nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi înfiinţarea administraţiilor acestora - M.Of. nr. 190/26.03.2003.

HG nr. 2151/2004 (MO nr. 38/12.01.2005) privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

HG nr. 1581/2005 (MO nr. 24/11.01.2006) privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

HG nr. 1529/2006 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora.

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/H.G.%20nr.1529-2006.doc

HG nr.1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în catego-ria zonelor umede de importanţă internaţională.

HG nr. 1143/2007 (MO nr. 691/11.10.2007) privind instituirea de noi arii naturale protejate.

HG nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordarea a despagubirilor pre-vazute de Legea nr. 407/2006.

LEGEA nr. 5 din 25 ianuarie 1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, 2 februarie 1971 - M.Of. nr. 18/26.01.1991.

LEGEA nr. 13 din 11 martie 1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979, emitent: Parlamentul, publicata in: Monitorul Oficial nr. 62 din 25 martie 1993.

LEGEA nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", modificată prin OUG nr. 112/ 2000 si Legea 454/2001 - M.Of. nr. 283/7.12.1993.

LEGEA nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea bio-logică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994. M.Of. nr. 199/02.08.1999.

LEGEA nr. 69/1994 de aderare a României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie, adop-tată la Washington la 3 martie 1973 - M.Of. nr. 211/12.08.1994.

LEGEA nr. 13 din 08/01/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.

LEGEA nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional - Sectiunea a III-a, zone protejate - M.Of. nr. 152/ 12.04.2000.

LEGEA nr.86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul publicului la informaţii participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998.

LEGEA nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice - M.Of. nr. 236/30.05.2000.

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/Legea%2086_2000_Aarhus.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/HG%201679%20decembrie%202008.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/H.G.%20nr.1586-2006.doc

LEGEA nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conser-varea liliecilor în Europa. adoptat la Londra la 4 decembrie 1991M.Of. nr. 228/23.05.2000.

LEGEA nr. 91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona contiguă a At-lanticului - M.Of. nr. 239/30 mai 2000.

LEGEA nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 - M.Of. nr. 536/ 23.07.2002.

LEGEA nr. 191/2002 (MO nr. 271/23.04.2002) grădinilor zoologice şi ac-variilor publice.

LEGEA nr 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor si munitiilor. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr 583 din 30/06/2004. Republicată în Monitorul Oficial nr. 814 din 17 noiembrie 2011 în baza art. VII din Legea 117 2011 pentru modificarea şi completarea Legii 295 2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 27 iunie 2011.

LEGEA 347/2004 Legea muntelui - M.Of. nr. 670/26 iulie 2004.

LEGEA nr. 389/2006 pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 şi Legea 137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi uti-lizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

LEGEA nr. 265/2006 (MO nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea şi modifi-carea OUG nr. 195/2005 (MO nr. 1196/30.12.2005) privind protecţia medi-ului.

LEGE Nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vânătorii şi a protecţiei fondului ci-negetic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 3 decembrie 2010. Acte modificatoare: Legea nr. 197/2007, Legea nr. 215/2008, Ordo-nanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/2008, Legea nr. 80/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2010.

LEGEA nr. 314/2007 (MO nr. 3/3.01. 2008) pentru aderarea Guvernului României la Convenţia internaţională privind reglementarea vânării balenelor, adoptată la Washington la 2 decembrie 1946, şi la Protocolul la

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/Legea_389-2006.doc

Convenţia internaţională privind reglementarea vânării balenelor, adoptat la Washington la 19 noiembrie 1956.

LEGEA nr. 215/2008 pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

LEGEA nr. 46/2008 Codul silvic.

LEGEA nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernu-lui nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

ORDIN nr. 552 din 26/08/2003 privind aprobarea zonării interioare a par-curilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice.

ORDIN 374 din 2004 pentru aprobarea Planului de acţiune privind conser-varea cetaceelor din apele româneşti ale Mării Negre - M.Of. nr. 849/16 septembrie 2004.

ORDIN 604/2005 pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate.

ORDIN nr. 255/2007 privind unele masuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comertul cu specii salbatice de fauna si flora OUG nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi acvacultura.

ORDIN nr. 1166/2007 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programu-lui naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi (M.Of. Partea I, nr. 502/ 26.07.2007).

ORDIN nr.1964 - 13/12/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

ORDIN nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activ-ităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teri-toriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fos-ilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi ani-malelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora.

ORDIN nr. 353 din 4 iunie 2008 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii Rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008; Acte

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/OM%20410_2008.doc

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/Ord-1166.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/OM%20255%20din%202007.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/Lege%20317%20din%202009.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/Codul%20silvic%2046%20din%202008.doc

modificatoare Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 600/2008.

ORDIN nr. 828/15.07.2008 pentru organizarea celei de a doua sesiuni de depunere a cererilor de finanaţare pentru anul 2008 în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, instituit prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 343/2007.

ORDIN nr. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a ad-ministrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale prote-jate care nu necesită constituirea de structuri de administrare.

ORDIN nr. 203/14 din 5 martie 2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună sălbat-ice.

ORDIN Nr. 536 din 20 august 2009 pentru aprobarea Listei raselor de câini admise la vânătoare în România Emitent: Ministerul Agriculturii, Pă-durilor şi Dezvoltării Rurale publicat în Monitorul Oficial nr. 594 din 28 august 2009.

ORDIN MAPDR nr. 539/2009 – aprobarea regimului permiselor de vana-toare. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr 606, din 2/09/2009.

ORDIN nr. 540 din 25 august 2009 pentru aprobarea modelului de proces-verbal de constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor în domeniul cinegetic, prevăzut de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

ORDIN nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene pre-văzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional.

ORDIN nr. 1423/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor în cazul speciilor urs, lup, râs şi pisică sălbatică.

ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evalu-area adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ari-ilor naturale protejate de interes comunitar



http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/2008-08-06_000004.PDF

ORDIN nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu-arii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si privat.

ORDIN nr. 1221 din 11 august 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 21 decembrie 2010. (Acte modificatoare: Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2265/2010).

ORDIN nr. 159 din 24 iunie 2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate. Emitent: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Publicat în: Monitorul Oficial nr. 511 din 19 iulie 2011.

ORDIN Nr. 2487 din 29.06.2012 pentru practicarea vânătorii în fondurile cinegetice constituite pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2012-14 mai 2013, act emis de: Ministerul Mediului şi Pădurilor. Act publicat în Monitorul Oficial nr. 450 din 05 iulie 2012.

Ordin de Ministru nr. 1947/2010 privind aprobarea derogării pentru unele specii de păsări (M. Of. nr. 0816 din 07 Decembrie 2010).

Ordin de Ministru nr. 1948/2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare.

OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru modificarea şi com-pletarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului adoptat prin

Legea nr. 161/2007 (MO nr. 395/ 12.06.2007).

OUG nr. 57/2007 (MO nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modi-ficată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 154/2008.

O.U.G. nr. 68/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de ur-genţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vână-torii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/O.U.G.%20nr.68-2007.doc


O.U.G. nr. 114/200 7 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Ur-genţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.

O.U.G. nr. 21 din 2008 pentru modificarea Legii muntelui nr. 347/2004.

O.U.G. nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi acvacultura, emitent: Guvernul României, publicat în: Monitorul Oficial nr. 180 din 10 martie 2008.

O.U.G. nr. 154 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor nat-urale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

O.U.G. nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de ur-genţă a Guvernului nr. 195_2005 privind protecţia mediului.

REGULAMENTUL (CEE) NR. 3254/91 AL CONSILIULUI din 4 noiembrie 1991 de interzicere a utilizării capcanei cu pedală în Comunitate şi de introducere în Comunitate a blănurilor şi a produselor prelucrate de la anumite specii de animale sălbatice originare din ţări care le capturează folosind capcana cu pedală sau alte metode în dezacord cu standardele internaţionale de vânătoare cu capcane cu suferinţă minimă.

REGULAMENTUL (CE) nr. 1083/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999.

REGULAMENTUL (CE) nr. 1084/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006 de instituire a Fondului de coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1164/94.

REGULAMENT din 25/08/2009 (Regulament din 2009) pentru tiparirea, inserierea, gestionarea, eliberarea si anularea permiselor de vanatoare si pentru preschimbarea permiselor de vanatoare aflate in uz Publicat in Moni-torul Oficial nr. 606 din 02/09/2009.

Statutul – Cadru al organizatiilor afiliate la Asociaţia generală a vânătorilor şi pescarilor sportivi (A.G.V.P.S) din România. Publicat în Monitorul Ofi-cial, Partea I, nr 750 din 18/08/2005.

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/OUG164_2008.doc

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/O.U.G.%20nr.114-2007.doc

curs legislatiecinegetica pescuit -popescualexandru

Documents