GEOGRAFIE

CLASA a XI a

1.1. CLIMA - FACTORII GENETICI, ELEMENTELE CLIMATIC E ŞI REGIONAREA CLIMATIC Ă

Elemente ce definesc particularităŃile climatice: 1. factorii genetici 2. elementele climatice 3. regionarea climatică

EUROPA - Factorii genetici ● radiaŃia solară (poziŃia pe glob) → caracterul temperat al climei → scade de la sud (130-140 kcal/cm²/an) spre nord (80-100 kcal/cm²/an) ● mişcarea generală a aerului de la vest la est → repartiŃia descrescătoare a precipitaŃiilor → diminuarea caracterului oceanic al climei → accentuarea continentalismului termic → Europa- spaŃiul de acŃiune dinamică a Vânturilor de vest şi a Vânturilor polare ● influenŃa centrelor barice marginale: Anticiclonul Azorelor, Anticiclonul Groenlandez, Anticiclonul Siberian, Ciclonul Islandez, Ciclonul Central Asiatic → determină deplasarea pe continent a unor mase de aer diferite:

• polare- foarte reci şi relativ uscate • atlantice- răcoroase şi umede • mediteraneene/nord-africane- calde şi umede • continentale- reci/calde, după sezon şi uscate

→ caracteristici variate în regimul precipitaŃiilor, temperaturii ● contactul sinuos dintre uscat şi apă ● influenŃa Curentului Atlanticului de Nord ● aspectul şi altitudinea reliefului → prezenŃa lanŃului alpino- carpatic → zonalitatea verticală ● prezenŃa unei mase continentale de mari dimensiuni în estul continentului

→ continentalismul temperaturii şi al precipitaŃiilor

ROMÂNIA - Factorii genetic

o mişcarea generală a aerului de la vest la est

→repartiŃia descrescătoare a precipitaŃiilor → diminuarea caracterului oceanic al climei →accentuarea continentalismului termic unor mase de aer diferite:

• oceanice, frecvenŃă de 45%→ precipitaŃii şi valori termice moderate • nordice şi nord-vestice, 30%→ scăderea temperaturilor, precipitaŃii bogate • nord- estice şi estice→ iarna- geruri, vara- secete • sudice → mediteraneene- umede şi calde

→ din nordul Africii şi Orientul Apropiat- uscate şi calde

o relieful prin:

altitudine →barieră în calea maselor de aer formă→direcŃionează mişcarea aerului → crearea etajelor climatice

o diferenŃe termice reduse – datorită extensiunii doar pe 5˚de latitudine

EUROPA - ELEMENTELE CLIMEI ● temperatura medie anuală – scade de la S la N (35˚ la 71˚ latitudine Nordică) → izoterme medii anuale cu valori de : 20˚C ; 15˚C; 10˚C; 5˚C; 0˚C; - 5˚C. ● precipitaŃiile scad de la V (1000mm/an) la E (500mm/an) ● precipiaŃiile cresc cu altitudinea ● vânturile predominante: Vânturile de Vest; în Est, CrivăŃul ● vânturi locale, de tip föhn

ROMÂNIA - ELEMENTELE CLIMEI

o temperatura medie anuală

→ scade de la S la N cu aprox. 2,5˚C pentru 5˚de latitudine→gradient normal → scade cu creşterea altitudinii (10˚C la 200 m; 0˚C la 2500 m )

o trei etaje termice: →etaj cald – izoterma de peste 10˚C (în Sud) şi 8,5˚C (în Nord)

→etaj intermediar –izoterma între 10˚C şi 6˚C →etaj rece – izoterma - sub 6˚C

o diferenŃele de temperatură dintre vară şi iarnă → mai mari în E: 25-26˚C

→ în V: 21-22˚C

o precipitaŃiile scad de la V (630mm/an) la E (400-450mm/an) o precipitaŃiile cresc cu altitudinea o vânturile predominante: Vânturile de Vest, în Est CrivăŃu o vânturi locale, de tip föhn, brizele

Particularitatea termică şi climatică: climatul României realizează o trecere de la climatul cu influenŃe oceanice la cel cu elemente de ariditate.

EUROPA - REGIONAREA CLIMATIC Ă ● mai multe tipuri de climă: → cu succesiune latitudinală → etajare verticală ● zone de climă cu succesiune pe direcŃia sud-vest – nord-est → climat subtropical secetos- în Peninsula Iberică → climat mediteranean- Peninsula Iberică, Peninsula Italică, sudul Peninsulei Balcanice; caracteristici: două sezoane- iarna răcoroasă şi umedă, vara foarte caldă şi secetoasă ; temperaturile medii ale lunilor extreme , ianuarie 10˚C , iulie peste 25˚C ; precipitaŃii medii anuale de 600-900 mm/an (predominant în aprilie şi octombrie); zonă de intreferenŃă între circulaŃia vestică, de pe Marea Mediterană şi cea din nordul african → climat temperat oceanic (influenŃa Curentului Atlanticului de Nord)- N Spaniei, Ins. Britanice, V FranŃei, N Norvegiei ; caracteristici: temperaturile medii ale lunilor extreme scad de la sud la nord, ianuarie, de la 8˚C la -1˚C, iulie de la 22˚C la 15˚C, precipitaŃiile medii anuale scad de la 1.000 mm/an la 800-900 mm/an, Vânturile de Vest → climat de tranziŃie- centrul Spaniei, Europa Centrală, Europa de Sud-Est ; caracteristici: slăbirea treptată a circulaŃiei maselor de aer vestice, interferenŃa acestora cu masele de aer provenite din nord, sud sau est ; temperaturi medii negative 1-3 luni, vara temperaturi medii cuprinse între 15˚C -18˚C ; precipitaŃiile medii anuale scad de la vest (800 mm/an) la est (500 mm/an) → climat temperat-continental- Europa de Est, Sudul Peninsulei Scandinavice ; caracteristici: influenŃa maselor de aer nordice şi est- continentale ; rece şi umed în nord (500 mm/an), mai cald şi arid în sud (200-300 mm/an)

→ climat temperat de stepă, cu precipitaŃii moderate – în Estul Mării Negre → climat subpolar- Europa Nordică ; caracteristici: cca 5-6 luni temperaturi medii negative, media lunii iulie între 10˚C şi 15˚C, precipitaŃii de 500-800 mm/an, predominant sub formă de zăpadă, vânturile polare → climat montan- etajare pe verticală; la baza munŃilor sunt caracteristicile unităŃii mari de relief, iar de la cca 800 m altitudine intervine etajarea: scăderea temperaturilor, creşterea precipitaŃiilor şi a umidităŃii; în munŃii din sudul şi centrul Europei, temperatura medie anuală de 0˚C se înregistrează la cca 3.000 m altitudine, iar în munŃii din nordul continentului, la 500 m altitudine ; precipitaŃiile cresc până la 1.000- 1.500 mm/an.

ROMÂNIA - REGIONAREA CLIMATIC Ă

Regionarea climatică (etaje şi nuanŃe/sectoare de climă): - climat etajat pe verticală, datorită altitudinii, etaje de climă: →climat montan →climat de dealuri →climat de câmpie - existenŃa unor nuanŃe (sectoare) climatice :→de la N la S → de la V la E - îmbinarea influenŃelor climatice cu etajele climatice →nuanŃe climatice Caracteristici ale nuanŃelor (sectoare) climatice :

• Climatul cu influenŃe oceanice: →diferenŃe mici intre vară şi iarnă

→bat Vânturile de vest- vânturi permanente →precipitaŃii mai bogate (cu 200-300mm/an)

• Climatul cu influenŃe submediteraneene : →bate Austrul

-temperaturi medii anuale mai mari (cu 1-2˚C) →iarna, posibile şi ploi

• Climatul de tranziŃie între submediteranean şi cel de ariditate : →în V bate Austrul

→în E bate CrivăŃul

• Climatul de ariditate: →continentalism termic

→precipitaŃii reduse (500-400mm/an) →prezenŃa zilelor tropicale →prezenŃa secetelor

→bate CrivăŃul (iarna) şi vânturile uscate Suhovei, Austrul (vara)

• Climatul cu influenŃe baltice : →temperaturi mai scăzute

→precipitaŃii sub formă de ninsoare frecvente →mase de aer descendente din nord

• Climatul cu influenŃe pontice : →umiditatea aerului

→ prezenŃa brizei Etajele de climă: ■ Climatul alpin- în munŃii cu altitudini →de peste 2000m în CarpaŃii Meridionali → de peste 1800m în nordul CarpaŃilor Orientali → caracteristici: temperatura medie anuală: 2˚-0˚C (sub 0˚C la peste 2.200m); temperatura lunii iulie, 12˚-10˚C; temeratura lunii ianuarie, -8˚C la -10˚C; precipitaŃii medii anuale peste 1200mm/an; bat cu putere Vânturile de vest; îngheŃ frecvent peste 8 luni; zăpezi posibile de la 6 la 10 luni; fenomene meteorologice de iarnă: viscole, chiciură, polei ■ Climatul de munte – munŃii înalŃi şi mijlocii cu altitudini între 1000-1800m → caracteristici: temperatură medie anuală: 6˚C - 2˚C; temperatura lunii iulie, 19˚C - 12˚C; temperatura lunii ianuarie, -4˚C la -8˚C; precipitaŃii medii anuale, 800mm-1000mm - 1200mm/an; bat Vânturile de vest; fenomene meteorologice de iarnă: viscole, chiciură, polei ■ Climatul de depresiuni (intramontane şi submontane) - →caracteristici: inversiuni termice; iarna temperaturi scăzute şi geruri persistente; primăvara acŃiunea foenului ■ Climatul de dealuri – dealuri cuprinse între 200m- 800m - climat de dealuri joase ( 200-500m) →caracteristici: temperatura medie anuală: 10˚C - 8˚C ; temperatura lunii iulie, 21˚C ; temperatura lunii ianuarie, -2˚C la -3˚C ; precipitaŃii medii anuale, 500mm- 600mm/an - climat de dealuri înalte (500-800m) →caracteristici: temperature medie anuală, 8˚C; temperatura lunii iulie, 20˚C ; temperatura lunii ianuarie, -3˚C la -4˚C ( -5˚C în Pod Sucevei); precipitaŃii medii anuale, 600mm- 700mm ■ Climatul de câmpie altitudine 0-200m - climat de câmpie moderat: →caracteristici: temperatura medie anuală, 10˚C - 11˚C; temperatura lunii iulie, 21˚C- 23˚C; temperatura lunii ianuarie, -1˚C la -2˚C; precipitaŃii medii anuale, 630mm/an (C. De Vest) - 450mm- 500mm/an (C. Română)

- climat de câmpie accentuat (arid) →caracteristici: temperatura medie anuală, 10˚C - 11˚C ; temperatura lunii iulie, 23˚C- 24˚C ; temperatura lunii ianuarie, -2˚C la -3˚C; precipitaŃii medii anuale, sub 500mm/an; continentalism accentuat (25˚-26˚C); zile tropicale; bate CrivăŃul ■ Climat de luncă şi deltă →caracteristici: cald şi arid ; precipitaŃii sub 400mm/an ; umiditate provenită din evaporare ■ Climatul litoral →caracteristici: moderat ; prezenŃa brizei

1.2. ÎNVELI ŞUL BIOPEDOGEOGRAFIC

EUROPA

• Factori genetici: condiŃii climatice diverse + relieful + evoluŃia cuaternară a sistemelor naturale • diversitatea zonelor biopedogeografice; • dublă desfăşurare – pe latitudine = zone biopedogeografice şi pe altitudine = etaje

biopedogeografice; • fâşii latitudinale paralele dispuse de la SV la NE • VegetaŃia – este asociată cu animale + soluri = suportul biopedogeografic • Zone biopedogeografice (cu desfăşurare latitudinală)

a.VegetaŃia subtropicală, mediteraneeană

• dezvoltată în sudul Europei, în cele trei peninsule (până la aprox. 500 m altitudine), în insulele Mediteranei;

• pădure = redusă = stejar verde, stejar de plută, pini; formaŃiuni arbustive semperviriscente: maquis, garriga (în sudul FranŃei), tomillares (în Spania), frigana (în Grecia), înlocuită cu păşuni şi plantaŃii de măslin;

• faună = termofilă = broasca Ńestoasă, şerpi, scorpioni; • soluri: terra rosa.

b. Zona de deşert şi semideşert = Nordul Mării Caspice – prelungire a zonelor deşertice asiatice c. Stepa + silvostepa

o se dezvoltă în estul Europei – regiuni cu climat secetos � silvosepa = face trecerea de la pădure (stejar termofil, frasin, tei, arbuşti) la ierburi

xerofile şi mezofile; � stepa = din estul României - nordul Mării Negre – dincolo de Volga, ierburi (colilie,

pelin, păiuş, arbuşti) animale (rozătoare) � soluri - molisoluri (cernoziomuri, soluri bălane);

o a fost înlocuită în cea mai mare parte cu cereale şi plante tehnice.

d. Zona pădurilor de foioase

• centrul, vestul Europei, Europa peninsulară; • formată din 2 tipuri de păduri:

Păduri de fag = terenurile umede şi răcoroase – spre est, îmbinat cu carpenul;

Păduri de stejar = la sud = temperaturi mai mari, umezeală mică soluri brune, cenuşii, argiluvisoluri;

• alături de tei, frasin, arŃar, ulm, arbuşti şi ierburi; • faună (cerbi, căprioare, lupi, vulpi, mistreŃi, jderi, păsări, insecte); • soluri: brune, cenuşii, argiluvisoluri.

e. Taiga = păduri de conifere

• în nord – până la aprox 50ºN - (Scandinavia – MunŃii Ural); este cea mai masivă unitate forestieră a Europei;

• conifere (molid, brad, zadă, mesteacăn); • mamifere (urs, lup, vulpe, hermelina, elan), păsări; • soluri: spodosoluri (podzol), turbării

f. Tundra

� în insulele arctice + nordul Europei; � muşchi, licheni, arbuşti (mesteacăn pitic, sălcii pitice, ienupăr pitic); � faună (ren, vulpe polară, găiuşa polară, ciuful alb); � soluri negre de tundră, slab formate.

� Etajele biopedogeografice (cu desfăşurare altitudinală) • desfăşurat la latitudini variate, după altitudine: • păduri de amestec – 800/1000 – 1200m • păduri de conifere – 1200-1600/1800m;

etajul subalpin – 1600/1800 - 2200m;

• etajul alpin – 2200-3000/3200m; • etajul glaciar-periglaciar – la peste 3200m; • În fiecare etaj – vegetaŃie, faună, soluri specifice zonelor biopedogeografice.

ROMÂNIA

• Învelişul biopedogeografic (vegetaŃie, faună şi soluri) este organizat pe zone şi etaje biopedogeografice;

• în spaŃiul carpato-danubiano-pontic se interferează vegetaŃia caracteristică Europei Centrale (cu păduri de foioase) cu vegetaŃia Europei sud-estice, ponto-caspice (reprezentată de stepe).

• Zone biopedogeografice (dispunere latitudinală) • zona stepei

o condiŃionată de continentalismul climatic o Dobrogea, Câmpia Siretului, Bărăgan, sudul Podişului Moldovei, porŃiuni din Câmpia de

Vest. (stepa propriu-zisă are în Câmpia Bărăganului cea mai vestică poziŃie); o vegetaŃia: ierburi xerofile; fauna: rozătoare; soluri: molisoluri;

o vegetaŃia naturală înlocuită în bună parte cu culturi agricole, pajişti; • Zona silvostepei • Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, nord-vestul Dobrogei • vegetaŃia: pâlcuri de păduri (stejar termofil), ierburi; fauna: rozătoare; soluri: molisoluri; • vegetaŃia naturală înlocuită în bună parte cu culturi agricole, aşezări;

Zona pădurilor de foioase

• Etajul stajarului - la altitudini mici 200-500 m - cu temperaturi mari (+10ºC); precipitaŃii 450-500 mm; vegetaŃie: stajar, cer, gârniŃă, gorun; soluri: luvisoluri;

• Etajul fagului - 500-1200 m; în MunŃii Apuseni urcă până la 1400 m, iar în CarpaŃii Meridionali până la 1500 m; soluri: argiluvisoluri, cambisoluri;

• fauna: căprioara, cerbul, veveriŃa, vulpea, ursul, lupul, păsări, insecte, reptile; • vegetaŃia naturală înlocuită cu păşuni, fâneŃe, culturi; • mai multe suprafeŃe afectate de şiroire, torenŃi, alunecări de teren • Etajul coniferelor • la altitudini cuprinse între 1200-1800 m; • vegetaŃia: molid, brad, pin, zadă, zâmbru • fauna: urşi, cerbi, râşi, lupi, cocoş de munte, găinuşa de alun; • soluri: spodosoluri (podzoluri); • defrişări masive = coborârea limitei superioare a pădurii, procese de versant; • zona alpină – peste 1800 m • etaj subalpin - 1800-2200 m ; etaj alpin – peste 2200 m • vegetaŃia: ienupăr, jneapăn, afin, merişor (subalpin) şi ierburi, muşchi, licheni, stâncării (alpin); • soluri subŃiri, în formare; • fauna – capra neagră, marmota, vulturi, insecte • vegetaŃia naturală înlocuită cu păşuni; turism necontrolat = degradarea terenurilor

o VegetaŃia azonală – este dezvoltată în luncile râurilor, precum şi în Lunca şi Delta Dunării unde se dezvoltă o vegetaŃie reprezentata prin specii de arbori de esenŃă slabă: salcia, plopul, aninul, cătina.

Învelişul bio-pedogeografic (VegetaŃia. Fauna. Solurile)

VegetaŃia (flora)

Este un înveliş compus din plante. VegetaŃia este influenŃată şi determinată de mai mulŃi factori geoecologici:

• clima, care prin aspectele de temperatură şi umiditate ordonează covorul vegetal. Atât temperatură, cât şi umiditatea variază în suprafaŃă şi altitudine. Prin urmare şi vegetaŃia se va structura după aceste variabile, creând zone şi etaje de vegetaŃie.

• relieful, deoarece acesta are dispunere diferită către lumină. VersanŃii sudici sunt cei mai luminaŃi, iar cei nordici cel mai puŃin luminaŃi. Relieful poate produce inversiuni de vegetaŃie, când în văile umbrite şi răcoroase coboară elementele de vegetaŃie ce suportă aceste condiŃii, iar pe versanŃii luminoşi urcă flora iubitoare de căldură.

• solul, prin proprietăŃile de fertilitate oferite. Solurile fertile, însă, au fost decopertate de vegetaŃia originală pentru a fi redate agriculturii.

• poziŃia geografică a Europei, care introduce caracteristicile de vegetaŃie specifice zonei temperate. Elementele de vegetaŃie formează asociaŃii vegetale.

• Exemple: ierburile xerofile formează asociaŃia vegetală numită stepa, speciile de fag formează asociaŃia vegetală numită pădurea de fag etc.

Fauna

Reprezintă totalitatea animalelor de pe un anumit teritoriu. Fauna este influenŃată şi determinată de mai mulŃi factori geoecologici:

• vegetaŃia, deoarece aceasta asigură hrană şi habitat speciilor faunistice • clima, prin caracteristicile de temperatură, structurând elementele faunistice. Există specii care pot

rezistă iernii friguroase fără a intra în migraŃiune sau în hibernare. • relieful, deoarece compune mai multe medii de viaŃă precum mediul montan, deluros etc. • hidrografia, prin reŃeaua acvatică. Aceasta introduce elementul de viaŃă acvatic, dar şi traseele de

migraŃiune pentru adăpat. • poziŃia geografică a Europei, care poziŃionează pe harta faunistică elemente specifice zonei

temperate.

Elementele de faună formează nişte asociaŃii numite populaŃii . Exemple: albinele formează o populaŃie numită roi, lupii formează o asociaŃie numită haită etc.

Solurile Reprezintă partea superficială, îngustă şi discontinuă a scoarŃei terestre. Are proprietatea de a fi fertilă. Solul este un compus de materiale anorganice, materiale organice, aer şi apă rezultat în timp îndelungat. Mai multe elemente influenŃează şi determină solurile:

• poziŃia geografică a Europei, care a introdus variaŃii latitudinale solurilor • relieful, deoarece altitudinal modifică pătura de sol creând etaje de solroca, deoarece este cea care

transferă solului materialele anorganice (minerale) solului care se dezvoltă deasupra sa. Pe loess se dezvoltă soluri cu mare fertilitate

• vegetaŃia şi fauna, care prin descompunere formează învelişul fertil al solului numit humus • clima, care permite prin proprietăŃile sale descompunerea şi aerisirea învelişului de sol. Contribuie

prin precipitaŃii la umezirea solului şi la structurarea sa verticală • hidrografia, ce prin sistemul de ape subterane permite umectarea solului.

Solurile se asociază în clase. Fiecare clasă de sol este compusă din mai multe tipuri.

Covorul biogeografic european

• Zona mediteraneană

Această primă zonă are desfăşurare în Europa de Sud, în Pen. Iberică, FranŃa de Sud, Pen. Italică, Pen. Balcanică. În România, suprafaŃa prezintă un caracter azonal şi se dezvoltă în partea de SV a României (MunŃii Banatului, Grupa Retezat – Godeanu, Podişul MehedinŃi). Flora include arbuşti precum liliacul sălbatic, castanul comestibil, alunul, sau flori frumos mirositoare precum iasomia, levănŃica, rozmarinul, tămâia. Acest tip de vegetaŃie poartă denumiri locale; în Spania se numeşte tomillares (unde apare şi singurul palmier de pe continent), în FranŃa formează garriga şi maquis, iar în Grecia, frigana. Fauna aduce elemente precum vipera, broasca Ńestoasă, vulturul pleşuv, scorpionul. Solurile sunt dezvoltate pe calcare şi se numesc terra rossa.

• Zona stepei

Această zonă biogeografică are o desfăşurare care include suprafeŃe largi din Europa de Est, în Rusia de sud-vest, Rep. Moldova, Ucraina de est, Ńările din Caucaz. Şi în România are o dezvoltare restrânsă în Câmpia Română (sectoarele central şi vestic), Podişul Dobrogei (partea nordică), Podişul Moldovei, Câmpia de Vest. Flora este compusă dintr-o pajişte cu ierburi xerofile (iubitoare de căldură) numită stepă. Aceasta include specii ierboase de păiuş, colilie etc. Fauna include rozătoare (şoarecele de câmp, iepurele, popândăul, hârciogul) şi păsări (potârnichea, prepeliŃa, ciocârlia, vrabia, dropia). Solurile fac parte din clasa molisolurilor cu tipurile cernoziom, iar în Dobrogea sol bălan dobrogean.

• Zona silvostepei

În Europa are desfăşurare în prelungirea zonelor stepice ale Europei de Est. Această zonă biogeografică are o desfăşurare în România care include suprafeŃe largi din Câmpia Română (sectoarele central şi vestic), Podişul Dobrogei (partea nordică), Podişul Moldovei, Câmpia de Vest. Flora este reprezentată de pajiştea stepică peste care apar pâlcuri de pădure de stejar xerofili (stejar pedunculat, stejar pufos). Fauna este comună stepei, cu elemente ce coboară şi din zona de pădure precum căprioara, lupul, vulpea, mistreŃul. În apele râurilor somnul şi crapul. Solurile sunt formate din clasa molisolurilor cu tipul cernoziom levigat.

• Zona de pădure

Această zona are mai multe variaŃii cauzate de modificarea valorilor de precipitaŃii altitudinal. Din această cauză se formează mai multe etaje.

o Zona pădurii de foioase

Extinderea europeană a acestei zone porneşte din Arhipelagul Britanic până la MunŃii CarpaŃi. În România are desfăşurare în zona deluroasă şi montană (200-1200 m) din Dealurile de Vest, Podişul Getic, Podişul

Moldovei, D.C.T., SubcarpaŃi şi CarpaŃi. Speciile de foioase ce compun această zonă sunt fagul şi stejarul. Fauna introduce o mare varietate de mamifere (lupul, vulpea, mistreŃul, pisica sălbatică, căprioara, veveriŃa, iepurele) şi de păsări (cucul, ciocănitoarea, cinteza, găinuşa de alun, vrabia). În zonele acvatice peşti precum mreana şi cleanul. Solurile fac parte din clasa argiluvisolurilor cu tipurile cenuşiu şi brun – roşcat.

o Zona pădurii de amestec foioase - conifere

Această zonă caracterizează partea centrală a Rusiei europene, Belarus, łările Baltice (Estonia, Letonia, Lituania), sudul Scandinaviei şi ScoŃia. Flora are diferite specii de fag în amestec cu molid sau brad. Apar mesteceni. Fauna este diversă în specii de mamifere (lupul, vulpea, mistreŃul, pisica sălbatică, căprioara, veveriŃa, iepurele) şi de păsări (cucul, ciocănitoarea, cinteza, găinuşa de alun, vrabia). În zonele acvatice peşti precum mreana şi cleanul. Solurile fac parte din clasa cambisolurilor cu tipurile brun – roşcat de pădure şi brun – acide de pădure.

o Zona pădurilor de conifere (taigaua)

Ocupă partea de nord a Europei, Rusia de nord-vest, Finlanda, Scandinavia şi zona montană. În România se ridică pe munŃii cu altitudini medii (1200 până la 1600-1800 m) din lanŃul carpatic. Flora este compusă mai ales din molid. Apare şi bradul, pinul, laricea. Fauna include mamifere mari (cerbul, ursul, râsul, mistreŃul) şi păsări (cocoşul de munte, acvila). În râurile repezi montane există păstrăv. Solurile fac parte din clasa spodosolurilor cu tipurile podzol şi acid de munte.

o Zona tufări şurilor alpine

Este o ultimă fâşie arboricolă la altitudini de 1600 – 1800 m în MunŃii Alpi, MunŃii Pirinei, MunŃii Scandinaviei, MunŃii Apenini, MunŃii Stara Planina, MunŃii Dinarici, MunŃii CarpaŃi. Flora se compune din specii de conifere pitice precum jneapănul şi ienupărul. Fauna are mai puŃine elemente; marmota, ursul şi capra neagră sunt specifice. Solurile fac parte din clasa umbrisolurilor.

• Zona de tundră

Caracterizează extremitatea nordică a Europei, în apropierea Oceanului Arctic şi în I. Islanda. Se dezvoltă şi la cele mai mari altitudini din munŃi (peste 1600 – 1800 m). Flora se compune dintr-o asociaŃie cu ierburi şi flori viu colorate numită tundră, iar în munŃi pajiştea alpină. Fauna are mai puŃine elemente; marmota, ursul şi capra neagră sunt specifice.

Solurile fac parte din clasa umbrisolurilor.

• SuprafeŃe azonale de deltă

Această suprafaŃă prezintă un caracter azonal Ńării noastre şi se dezvoltă în Delta Dunării. Apare şi în Delta Volgăi, Delta Padului etc. Flora se compune din plante acvatice precum trestia, papura, rogozul, nufărul, salcia şi răchita. Fauna include mamifere (câinele enot, elanul, mistreŃul, vidra, nutria), păsări (cormoranul, albatrosul, pelicanul, lebăda, egreta, stârcul, barza, raŃa etc.), peşti (sturionii ce depun icre negre: nisetrul, morunul, cega, păstruga, dar şi scrumbii, calcan, stavrizi, guvizi, hamsii în Marea Neagră). Solurile sunt azonale nisipoase, hidromorfe sau halomorfe.

1.3. MEDIU ÎNCONJURĂTOR ŞI PEISAJE

- Europa este unul dintre continentele cu un grad ridicat de urbanizare, o mare densitate de populaŃie şi o multitudine de activităŃi economice şi, ca urmare, mediul înconjurător este, în cea mai mare parte, antropizat şi antropic; - spaŃiile naturale s-au redus la zona de dincolo de Cercul polar, la etajele montane înalte şi la arealele protejate de legislaŃia Ńărilor europene; - mediul înconjurător european se identifică, într-o mare măsură, cu mediul temperat (exceptând teritoriile de la nord de Cercul polar şi de zona de sud-est care are o climă caldă şi deşertică); - în cadrul mediului înconjurător european se diferenŃiază o multitudine de peisaje regionale sau locale; - în spaŃiul european se pot identifica: - mediul insulelor arctice; - mediul tundrei (incluzând Islanda, nordul Scandinaviei, Peninsula Kola şi nordul Câmpiei Est-Europene), cu un grad redus al intervenŃiei antropice; - mediul temperat-rece, corespunzător pădurilor de conifere(aprox. între 55º şi 70º lat.N); - mediul temperat-oceanic din Europa de Vest şi Centrală, specific pădurilor de foioase (în prezent puternic modificat prin intervenŃia antropică, înlocuit de peisaje agricole, industriale şi ale aşezărilor); - mediul temperat-continental ocupă spaŃii întinse, începând din estul Ńării noastre, până în Câmpia Precaspică, specifică stepei, înlocuită aproape în totalitate de spaŃii cultivate aflate parŃial în diferite stadii de degradare generate de agrotehnologii defectuoase, la care se adaugă peisajele aşezărilor care induc şi o concentrare a reŃelelor de comunicaŃii; - mediul mediteranean specific Europei Sudice, în care vegetaŃia pădurilor de foioase semperviriscente a fost înlocuită, în cea mai mare parte (datorită degradării), de tufişuri şi arbuşti xerofiŃi. Presiunea antropică în teritoriu este foarte mare, manifestată prin aşezări, activităŃi productive dar şi turism;

- mediul montan, corespunzător reliefului cu altitudini de peste 1000 m, care prezintă o evidentă etajare biopedoclimatică, cu o intervenŃie antropică mai mică (mai intensă în spaŃiul depresiunilor şi culoarelor de vale); - în spaŃiul românesc se remarcă aceleaşi trăsături ale mediului ca în spaŃiul european. Se pot diferenŃia: - mediul montan şi alpin, la altitudini între 800 şi 2544 m, cu o etajare biopedoclimatică evidentă, în care prezenŃa aşezărilor permanente până la 1600 m altitudine (în MunŃii Apuseni) indică un grad de antropizare superior spaŃiului montan european în ansamblu; - mediul regiunilor de deal şi podiş specific SubcarpaŃilor, dealurilor şi podişurilor cu altitudini între 300 şi 1000 m, cu un relief colinar, cu bogate resurse de subsol, diferenŃiat ca peisaje şi folosire antropică (versanŃi împăduriŃi cu foioase, sau cu păşuni, dealuri înalte sau joase, depresiuni, culoare de vale şi terase cu aşezări, căi de comunicaŃie sau culturi), suprafeŃe degradate de procese de versant etc.; - mediul câmpiilor, cu interfluvii netede şi întinse despărŃite de culoare largi de vale cu lunci extinse, cu areale forestiere reduse şi mari suprafeŃe cultivate; - mediul luncilor şi al Deltei Dunării, cu suprafeŃe inundabile sau cu mari suprafeŃe acvatice, cu vegetaŃie specifică higro şi hidrofilă, cu un grad de antropizare mai redus (exceptând suprafeŃele îndiguite, desecate şi valorificate agricol), cu un specific al aşezărilor şi activităŃilor umane (pescuit, turism, în cazul Deltei Dunării) etc..

RELIEFUL ROMÂNIEI

A) AŞEZAREA ROMÂNIEI 1) Aşezarea matematică - pe glob: - în emisfera nordică - pe paralela de 45 grade latitudine nordică, trece prin Sudul Ńării - paralela de 46 grade împarte România în 2 părŃi aproximativ egale - meridianul de 25 de grade longitudine estică se intersectează cu paralele de 46 de grade aproape în centrul Ńării - în Europa: - în mijlocul continentului, la distanŃe aproximativ egale de Oceanul Atlantic şi MunŃii Ural - Ńară de mărime mijlocie, locul 12

2) Aşezarea geografică Este definită prin 3 elemente: - este o Ńară carpatică-2/3 din lanŃul MunŃilor CarpaŃi - este o Ńară dunăreană, 1075 km se află în Ńara noastră - este o Ńară pontică, 244 km litoral la Marea Neagră B) VECINI - N - Ucraina - E - Moldova, Ucraina - SE - Marea Neagră - S - Bulgaria - SV - Iugoslavia - NV - Ungaria

C) SUPRAFAłA: 238 391 Km pătraŃi D) LUNGIMEA GRANI łELOR łĂRII: 3190,3 Km E) PUNCTE EXTREME:

- N – Horodiştea - E – Tulcea - S – Zimnicea - V – Beba Veche

F) RELIEFUL Caracteristici: - varietate, prezenŃa tuturor formelor de relief: munŃi, dealuri, podişuri, câmpii - propor Ńionalitate, fiecare formă de relief deŃine aproximativ aceeaşi proporŃie, 33 % - simetrie, formele de relief se desfăşoară în trepte concentrice, Depresiunea Transilvaniei în centru, înconjurată simetric de celelalte forme de relief - relief potrivit de înalt, altitudinea nu depăşeşte 2544 m UNITĂłILE MAJORE ALE RELIFULUI

CARPAłII 1) CARPAłII ORIENTALI se impart în 3 p ăr Ńi: grupa Nordică, Centrală, Sudică a) GRUPA NORDICĂ (CarpaŃii Maramure şului şi ai Bucovinei) - limite: N-graniŃa cu Ucraina, S-Depresiunea Dornelor-Câmpulung, E-Podişul Moldovei, V- Depresiunea

Transilvania - 4 aspecte specifice ale reliefului: - munŃii sunt dispuşi pe trei şiruri paralele de roci: vulcanice, şisturi

cristaline, sedimentare; - este prezent relieful glaciar în munŃii Rodnei; - cea mai mare altitudine se află în Vf. Pietrosu Rodnei 2303 m; - aici se află una dinte cele mai mari depresiuni din Orientali, Depresiunea Maramureşului. - Depresiuni: Maramureşului, Oaş - Pasuri: Prislop, TihuŃa - 4 diviziuni: Rodnei, Maramureşului, Oaş, łibleş. - rezervaŃii: Creasta Cocoşului, Pietrele Doamnei - etaj climatic: montan - temperaturi: 0-6 grade C - influenŃe climatice: scandinavo-baltice - b) GRUPA CENTRALĂ (CARPAłII MOLDO-TRANSILV ĂNENI) - limite: E-SubcarpaŃii Moldovei, V-Depresiunea Transilvaniei, N-Depresiunea Dornelor-Câmpulung, S-

Valea Oituzului - 4 aspecte specifice: - sunt prezente trei fâşii paralele de roci: vulcanice, şisturi cristaline, sedimentare - cea mai mare altitudine se află în Pietrosu Călimani 2100 m, - munŃii sunt lipsiŃi de masivitate, - este prezent relieful vulcanic prin singurul lac de origine vulcanică, Sfânta Ana. - 4 diviziuni: Călimani, Ciuc, Harghita, Gurghiu - depresiuni: Giurgeu (Mureş), Ciuc (Olt) - pasuri: Oituz, TihuŃa - rezervaŃii: Ceahlău, Cheile Bicazului - etaj climatic: montan

- temperaturi: 2-6 grade C - influenŃe climatice: oceanice şi est-europene

c) GRUPA SUDICĂ (CARPAłII CURBURII) - limite: N-Valea Oituzului, S-SubcarpaŃii Curburii, E-SubcarpaŃii Curburii, V-Valea Prahovei, Depresiunea Transilvaniei - 4 aspecte specifice ale reliefului: - munŃi formaŃi prin încreŃire; - este singura grupă montană formată doar din roci sedimentare; - aici este epicentrul seismelor din Ńară (se produc numeroase cutremure); - cea mai mare altitudine se întâlneşte în Vf. Ciucaş-1954 m. - 4 diviziuni: Ciucaş, Vrancei, Întorsurii, Podu Calului - depresiuni: Braşov, Întordura Buzăului - pasuri: Oituz, Predeal - rezervaŃii: Sinaia - etaj climatic: montan

- temperaturi: 2-6 grade C - influenŃe: est-europene

2) CARPAłII MERIDIONALI se împart în 4 grupe: a) GRUPA BUCEGI - limite: Valea PrahoviŃei, DâmboviŃa - 4 aspecte specifice: - roci calcaroase, şisturi cristaline - înălŃimi de peste 2000 m, 2505 m în Vf. Omu - sunt prezente forme de eroziune: Babele şi Sfinxul - relief calcaros, reprezentat de cheile Tătarului, Peştera Dâmbovicioarei - diviziuni: Bucegi, Piatra Craiului, Leaota - depresiuni: nu sunt - pasuri: Predeal, Rucăr-Bran

- rezervaŃii: Sinaia, Bucegi - etaj climatic: montan - temperaturi: 0-6 grade C - influenŃe: est-europene

b) GRUPA FĂGĂRAŞ

CarpaŃii Meridionali de la vest de Olt (Grupele Bucegi şi Făgăraş): - limite: E-Valea DâmboviŃei, V-Oltul, N-Depresiunea Transilvaniei, S-SubcarpaŃii. - 4 aspecte specifice: - este sectorul cel mai masiv, cu cele mai mari altitudini din Ńară; - cele mai mari altitudini se întâlnesc în Vf. Moldoveanu 2544 m (Făgăraş) şi 2535 Negoiu - formaŃi din şisturi cristaline şi calcare; - este prezent relieful glaciar, prin circurile şi văile glaciare. - 4 diviziuni: Făgăraş, Cozia, Păpuşa, Iezer - depresiuni: Loviştei - pasuri: Defileul Oltului-Turnu Roşu-Cozia - rezervaŃii: Bâlea, Cozia - etaj climatic: montan, pe vârfuri alpin - temperaturi: 0-6 grade C - influenŃe: prezenŃa foehnui, vânt cald

c) GRUPA PARÂNG - limite: E-Oltul, V-Valea Jiului, N-Depres. Transilvaniei, S-SubcarpaŃii Getici - 4 aspecte specifice: - acest sector are cea mai amplă dezvoltare, lungimea de la V la E este de 100 km şi lăŃimea 80 km); - cea mai mare altitudine, 2519 m în Vf. Parângu Mare; - munŃii sunt formaŃi din şisturi cristaline şi calcare; - este prezent relieful de tip glaciar - 4 diviziuni: Parâng, Lotru, Cândrel, Şureanu - depresiuni: Loviştei, Petroşani - pasuri: Lainici, Merişor - rezervaŃii: Parâng, Gâlcescu - etaj climatic: montan, pe vârfuri alpin - temperaturi: 0-6 grade C - influenŃe: prezenŃa foehnui, vânt cald

d) GRUPA RETEZAT-GODEANU - limite: V-Culoarul Timiş-Cerna, E-Valea Jiului, N-Depresiunea HaŃeg, S-SubcarpaŃii Getici - 4 aspecte specifice: - relieful carstic este reprezentat de Cheile Corcoaiei - cea mai mare altitudine, Vf. Peleaga 2509 m

- munŃii sunt formaŃi din şisturi cristaline şi calcare; - este prezent relieful de tip glaciar - 4 diviziuni: Godeanu, Retezat, łarcu, Muntele Mic - depresiuni: Petroşani, HaŃeg - pasuri: Merişor, Lainici - rezervaŃii: Parcul NaŃional Retezat, Domogled - etaj climatic: montan, pe vârfu ri alpin - temperaturi: 0-6 grade C - influenŃe: submediteraneene

3) CARPAłII OCCIDENTALI SE ÎMPART ÎN: a) MUNłII BANATULUI ŞI POIANA RUSCĂ - limite: E-CarpaŃii Meridionali, V-Dealurile de Vest, N-Mureş, S- Valea Dunării - 4 aspecte specifice ale reliefului: - prezenŃa culoarului Timiş-Cerna îi izolează de unităŃie vecine; - sunt formaŃi dintr-un mozaic de roci: cristaline, sedimentare, granitice; - cea mai mare altitudine-Vf. Semenic 1446 m; - culmile au înălŃimi mici, care descresc de la est la vest. - 4 diviziuni: Semenic, Aninei, Poiana Ruscă, Almăjului

- depresiuni: Almăj (Bozovici), OraviŃei - pasuri: Poarta de Fier a Transilvaniei, Defileul de la Cazane - rezervaŃii: Cazanele Dunării, Cetatea Devei

- etaj climatic: de munŃi joşi - temperaturi: 2-6 grade C - influenŃe climatice: submediteraneene b) MUNłII APUSENI -limite: S-Mureş, N-Barcău, V-Dealurile de Vest, E-Podişul Transilvaniei - 4 aspecte specifice: - sunt formaŃi dintr-un mozaic de roci (roci felurite): calcaroase, vulcanice, sedimentare,

etc. - sunt munŃi formaŃi prin încreŃire, - cea mai mare altitudine se întâlneşte în vf. Bihor, 1849 m, - sunt întrepătrunşi de depresiuni largi, numite, depresiuni golfuri: Zarand, Beiuş şi Vad-Borod.

- 4 diviziuni: Bihor, Metaliferi, Zarand, Plopiş - depresiuni: Zarand, Beiuş - pasuri: Ciucea, Defileul Mureşului - rezervaŃii: Peştera Scărişoara, Detunata - etaj climatic: climat de munŃi joşi - temperaturi: 2-6 grade C - influenŃe climatice: oceanice DEPRESIUNEA COLINAR Ă A TRANSILVANIEI - limite: N şi E-CarpaŃii Orientali, S-CarpaŃii Meridionali, V-CarpaŃii Occidentali - 4 aspecte specifice ale reliefului: - a luat naştere pe locul unei foste mări, care a fost umplută cu sedimentele aduse de râurile din carpaŃi ; - este alcătuită din roci sedimentare; - în centru, apar straturi boltite, umplute cu gaz metan, numite domuri; - altitudini între 500-800 m. - 3 diviziuni: - Podişul Someşan - Câmpia Transilvaniei - Podişul Târnavelor - depresiuni: Făgăraş, Sibiu, BistriŃei - rezervaŃii: Lacul Ursu, Poiana Narciselor - etaj climatic: de deal şi podiş - temperaturi: 6-10 grade C

- influenŃe climatice: oceanice SUBCARPAłII, se împart în 3 grupe : a) SubcarpaŃii Moldovei

- limite: N-Valea Moldovei, S-Valea Trotuşului, E-Podişul Moldovei, V-CarpaŃii - 4 aspecte specifice ale reliefului: - apar ca o treaptă mai joasă a munŃilor CarpaŃi; - s-au format prin încreŃirea scoarŃei; - sunt dealuri înalte cuprinse între 400-800 m şi chiar mai mult ; - cea mai mare altitudine se întâlneşte în Culmea Pleşului-911 m. - 4 diviziuni: - Culmea Pleşului; - Dealul Pietricica; - Depresiunea NeamŃului; - Depresiunea Cracău-BistriŃa

- depresiuni: NeamŃ, Cracău-BistriŃa, Tazlău-Caşin - rezervaŃii: RezervaŃia de zimbri Dragoş Vodă, Codrii de Aramă - etaj climatic: de deal şi podiş - temperaturi: 6-10 grade C - influenŃe climatice: est-europene

b) SUBCARPAłII DE CURBURĂ - limite: N-Trotuşului, V-Valea DâmboviŃei, E-Podişul Moldovei, S-Câmpia Română - 4 aspecte specifice ale reliefului: - apar ca o treaptă mai joasă a munŃilor CarpaŃi; - s-au format prin încreŃirea scoarŃei; - sunt dealuri înalte cuprinse între 300-1000 m şi chiar mai mult, dealurile au dezvoltare mare - cea mai mare altitudine se întâlneşte în Pintenul IvăneŃu 1191 m - 4 diviziuni: Pintenul IvăneŃu, Măgura Odobeşti, Dealul Ciolanul, Dealul Salcia

- depresiuni: Policiori, Vrancei, Dumitreşti - rezervaŃii: Vulcanii noroioşi, Muntele de sare-Slănic Prahova - etaj climatic: de deal şi podiş - temperaturi: 6-10 grade C - influenŃe climatice: est-europene c) SUBCARPAłII GETICI - limite: E-Valea DâmboviŃei, V-Valea Motrului, N-CarpaŃii Meridional, S-Podişul Getic - 4 aspecte specifice ale reliefului: - cea mai mare altitudine se află în Vf. Mioarele 1018 m; - sunt alcătuiŃi di roci sedimentare; - la vest de Olt apar mici depresiuni mai largi, care formează împreună,,Depresiunea subcarpatică olteană”; - Între DâmboviŃa şi Olt, apar mici depresiuni închise la sud de dealuri mici, numite ,,muscele”. - 4 diviziuni: Dealul Mioarele, Dealul Ciocanu, Dealul Bran, Dealul Bujorescu - depresiuni: Depresiunea Câmpulung, Depresiunea Târgu-Jiu - rezervaŃii: Albeşti - etaj climatic: de deal şi podiş - temperaturi: 6-10 grade C - influenŃe climatice: submediteraneene PODIŞURI ŞI DEALURI a) PODIŞUL MOLDOVEI

- limite: N-Ucraina, E-Prut, S-Câmpia Română, V-Culoarul Siretului şi C. Orientali - 4 aspecte specifice: - roci sedimentare în cea mai mare parte,

- s-a format pe locul unei foste mări (Marea Sarmatică), datorită sedimentelor aduse de râuri,

- datorită altitudinilor mici partea de NE poartă numele de câmpie, - cea mai mare altitudine se află în dealul Ciungi, 688 m. - 4 diviziuni: Pod. Sucevei, Câmpia Moldovei (Jijiei), Pod. Bârladului, Culoarul Siretului - rezervaŃii : Frumoasa, Bosanci-rezervaŃii floristice

- etaj climatic: de deal şi podiş - temperaturi: 5-8 grade C - influenŃe climatice: scandinavo-baltice b) PODIŞUL GETIC

- limite: E-Valea DâmboviŃei, V- Dunărea, N- SubcarpaŃii Getici, S-Câmpia Română - 4 aspecte specifice ale reliefului: - este înclinat de la nord la sud; - este format din roci sedimentare: nisipuri, pietrişuri, argile - în nord altitudinile au 600 m, iar în sud 200-300 m; - cele mai mari altitudini se întâlnesc în Platforma Argeşului-700 m; - relieful este format din văi largi, cu lunci şi terase, iar interfluviile sunt reprezentate de culmi deluroase. - 4 diviziuni : Platforma Jiului, Platforma OlteŃului, Platforma Argeşului, Platforma Cotmeana - rezervaŃii: Mihăeşti - etaj climatic: de deal şi podiş - temperaturi: 8-10 grade C - influenŃe climatice: submediteraneene c) PODIŞUL DOBROGEI

- limite: V şi N-Lunca şi Delta Dunării, E-Marea Neagră, S- Bulgaria - 4 aspecte specifice ale reliefului: - este format din şisturi verzi şi granite; - prezintă un rest al foştilor munŃi hercinici (Măcin); - are un relief domol, cu altitudini de 200-300 m; - cea mai mare altitudine se întâlneşte în MunŃii M ăcinului, Vf. Greci-467 m; - apar mici forme carstice, pe loess apar forme de tasare şi sufoziune - 4 diviziuni: MunŃii M ăcinului, Dealurile Tulcei, Podişul Oltinei, Podişul Casimcei, Podişul Babadag - depresiuni: Nalbant - rezervaŃii: Agigea, Pădurea LuncaviŃa - etaj climatic: de deal şi podiş

- temperaturi: 10-11 grade C - influenŃe climatice: est-europene şi pontice d)PODIŞUL MEHEDIN łI - limite: între Motru şi Dunăre - 4 aspecte specifice ale reliefului: - prin alcătuiregeologică se aseamănă cu munŃii-calcare, conglomerate, şisturi cristaline; - prin altitudine se aseamănă cu dealurile 500-650 m - se găseşte cel mai tipic relief carstic-Peştera TopolniŃa - este cel mai mic podiş al Ńării - rezervaŃii: TopolniŃa, Cloşani - etaj climatic: de deal şi podiş

- temperaturi: 8-10 grade C - influenŃe climatice: submediteraneene e) DEALURILE DE VEST

- limite: - E-CarpaŃii Occidentali, V-Câmpia Română, N-Someş, S-Dunărea - 4 aspecte specifice: - constituie o unitate de tranziŃie între munŃi (Occidentalii) şi câmpie (C de Vest).

- rar trec de 300m, - alcătuiŃi în special din roci sedimentare, - nu se prezintă ca un şir continuu de dealuri de la N la S, ci prezintă discontinuităŃi în dreptul MunŃilor Zarand şi a depresiunilor golf (Zarand, Beiuş şi Vad-Borod). - 4 diviziuni: Dealurile Lipovei, Dealurile Crişurilor, Dealurile Buziaşului, Dealurile Silvaniei

- rezervaŃii: Băile 1 Mai, BeuşniŃa - etaj climatic: climat de dealuri joase - temperaturi: 8-10 grade C - influenŃe climatice: submediteraneene şi oceanice CÂMPIILE a) CÂMPIA DE VEST

- limite: E-Dealurile de Vest, V-GraniŃa cu Ungari, N-râul Tur, S-GraniŃa cu Serbia. - 4 aspecte specifice ale reliefului: - este netedă, cu văi abia schiŃate; - acoperită cu loess şi dune de nisip; - pătrunde ca nişte golfuri în cuprinsul dealurilor (de-a lungul râurilor); - face parte din marea Câmpie Panonică (partea estică a acestei câmpii). - 4 diviziuni: Câmpia Someşului, Câmpia Crişurilor, Câmpia Timişului, Câmpia Aradului - rezervaŃii: 1 Mai, Satchinez - etaj climatic: de câmpie - temperaturi: 10-11 grade C - influenŃe climatice: oceanice

b) CÂMPIA ROMÂN Ă

- limite: N-Podişul Getic şi SubcarpaŃii, S-Dunărea, E-Dunărea, V-Dunărea - 4 aspecte specifice: - câmpia înclină de la N la S (în N-300 m, iar în S 10-15 m); - altitudinile cele mai mari se întâlnesc în Câmpia Piteştilor (300 m); - este alcătuită din loess, din ce în ce mai gros spre est; - interfluviile sunt netede şi presărate cu dune de nisip (vest) şi crovuri (est). - 4 diviziuni: Câmpia Olteniei, Câmpia Piteştilor, Câmpia Bărăganului, Câmpia Buzăului. - rezervaŃii : Snagov, Lacul Sărat - etaj climatic: de câmpie - temperaturi: 10-11 grade C - influenŃe climatice: submediteraneene, est-europene DELTA DUNĂRII - limite: N-Câmpia Bugeacului-Ucraina, S şi SV Podişul Dobrogei, E Marea Neagră - 4 aspecte specifice: - are o suprafaŃă de 4340 km pătraŃi, împreună cu Complexul lagunar Razim - este o câmpie în formare - s-a format într-un fost golfde mare, din aluviunile aduse de Dunăre; - este traversată de cele 3 braŃe ale Dunării - este formată din terenuri joase (mlaştini, canale, gârle), terenuri înalte, numite grinduri (Letea, Caraorman). - rezervaŃii : Delta Dunării-RezervaŃie a biosferei, MatiŃa - etaj climatic: de deltă - temperaturi: peste 11 grade C - influenŃe climatice : pontice PLATFORMA CONTINENTAL Ă A MĂRII NEGRE

- Ajungepână la 150 km lăŃime în NE, spre S se îngustează la 60-70 km - Panta ei coboară lent până la 180-200 m adâncime - Tării noastre îi aparŃin 22 km - Reprezintă o întinsă câmpie sub ape - Nisipurile predomină până la 20-30 m - In zona de Ńărm-pietrişuri - Relieful estereprezentat de cordoane de nisip, adâncimea scade de la V la E - La 37 km de gura braŃului Sulina se află Insula Şerpilor, iar la gura braŃului Sf. Gheorghe se află Insulele

Sacalin - De aici se extrag zăcăminte de petrol şi gazenaturale

LUNCILE - Sunt albiile majore ale râurilor - Sunt fâşii înguste, joase şi plate, dezvoltate de-a lungul râurilor formate din nisipuri, pietrişuri şi mâluri,

cărateşi depuse de râuri - La câmpie sunt largi (4-6 km), la munte înguste. - În România, cea mai largă şi lungă luncă este cea a Dunării care începede la Drobeta Turnu Severin şi se

termină în Deltă, aceasta are 4-8 km până la Călăraşi, apoi se lărgeşte ajungând la 20-25 km lăŃime în Balta Brăilei şi IalomiŃei

- Râurile cu lunci largi sunt : Mureşul, Someşul, Oltul, Timişul, Crişurile, Jiul, Argeşul, Siretul, IalomiŃa, etc - Sunt îndiguite şi amenajate

CLIMA

- România se află în zona cu climă temperată Influien Ńe climatice : - Scandinavo-baltice în N - Est-europene în E - Pontice în SE - Submediteraneene în SV - Oceanice în V şi centru Factorii care determină clima : - RadiaŃia solară primită de suprafaŃa terestră, rezultă climă mai caldă în S, mai rece în N - CirculaŃia maselor de aer , din N continentului vin mase deaer reci, din S mase de aer calde, din E mase de aer

rece şi uscat - Desfăşurarea CarpaŃilor impune un climat mai umed şi mai răcoros în V, mai cald şi uscat în S şi E - Dezvoltarea în altitudine areliefului, impune scăderea temperaturii şi creşterea precipitaŃiilor - Marea Neagră îşi exercită influenŃ ape litoral, se manifestă prin brize, temperaturi moderate şi umiditate mai

mare a aerului Temperaturi : - Temperatura medie anuală este de + 10 grade Celsius - Temperatura maximă absolută este de +44,5 grade Celsius, înregistrată la staŃia Ion Sion, lângă Brăila la 10

august 1951 - Temperatura minimă absolută estede-38,5 grade Celsius, înregistrată la staŃia Bod-lângă Braşov, la 25 ianuarie

1942 PrecipitaŃiile : - Cad sub formă de ploi şi zăpadă - Media anuală 640 mm/an - Variază în funcŃie de altitudine 500mm la câmpie, 700-800 la deal şi podiş, 1000-1200 la munte - Scad de la V la E Vânturile : - CrivăŃul în N-E, aducegeruri mari - Vânturile de NV, aduc zăpadă şi ger - Austrul, înmoaie gerul şi aduce ceaŃa - Brizele de mare şi munte - Vântul Mare din Depresiunea Făgăraş, înmoaie gerul şi topeşte zăpada - Aduc ploi, se folosesc la energia electrică, aduc secetă şi pagube când au viteze mari Etaje climatice :

a) Climat de munte - Specific la peste 800 m - Temperaturi 0-6 grade Celsius - PrecipitaŃii 800-1200 mm/an - La peste 2000 m, climat alpin - Vânturi puternice

b) Climat de deal şi podiş - Specific între 300-800 m - Temperaturi 8-10 grade Celsius

- PrecipitaŃii 500-800 mm/an c) Climat de câmpie

- Specific sub 300 m - Temperaturi 10-11 grade Celsius - PrecipitaŃii 400-500mm/an - Iarnase înregistrează geruri şi viscole, iar vara secete Fenomene meteorologice : - Secete, legatede lipsa precipitaŃiilor pe perioade mari de timp - IngheŃul, între noiembrie şi aprilie - Viscolul, durează de la câteva ore la câteva zile - Polei - Brumă - Rouă - Grindină - Chiciură

GRUPĂRI REGIONALE DE STATE DIN EUROPA

CO

NT

INE

NT

UL

GRUPAREA REGIONAL Ă STATE INDEPENDENTE

TERITORII DEPENDENTE

STATUL CAPITALA

EU

RO

PA

EUROPA CENTRALĂ

GERMANIA BERLBERLBERLBERLININININ

ELVEłIA BERNABERNABERNABERNA----LAUSANNELAUSANNELAUSANNELAUSANNE AUSTRIA VIENAVIENAVIENAVIENA

POLONIA VARŞOVIAVARŞOVIAVARŞOVIAVARŞOVIA

CEHIA PRAGAPRAGAPRAGAPRAGA SLOVACIA BRATISLAVABRATISLAVABRATISLAVABRATISLAVA UNGARIA BUDAPESTABUDAPESTABUDAPESTABUDAPESTA ROMÂNIA BUCUREŞTIBUCUREŞTIBUCUREŞTIBUCUREŞTI

REP. MOLDOVA CHIŞINĂUCHIŞINĂUCHIŞINĂUCHIŞINĂU LIECHTENSTEIN VADUZVADUZVADUZVADUZ

EUROPA OCCIDENTAL Ă (ATLANTIC Ă)

FRANłA PARISPARISPARISPARIS

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD LONDRALONDRALONDRALONDRA

IRLANDA DUBLINDUBLINDUBLINDUBLIN OLANDA AMSTERDAMAMSTERDAMAMSTERDAMAMSTERDAM----HAGAHAGAHAGAHAGA BELGIA BRUXELLESBRUXELLESBRUXELLESBRUXELLES

LUXEMBURG LUXEMBOURGLUXEMBOURGLUXEMBOURGLUXEMBOURG

EUROPA DE NORD ŞI NORD-VEST

DANEMARCA COPENHAGACOPENHAGACOPENHAGACOPENHAGA

NORVEGIA OSLOOSLOOSLOOSLO SUEDIA STOKHOLMSTOKHOLMSTOKHOLMSTOKHOLM

FINLANDA HELSIHELSIHELSIHELSINKINKINKINKI ISLANDA REYKJAVIKREYKJAVIKREYKJAVIKREYKJAVIK LETONIA RIGARIGARIGARIGA

LITUANIA VILNIUSVILNIUSVILNIUSVILNIUS ESTONIA TALLINNTALLINNTALLINNTALLINN

EUROPA DE SUD ITALIA ROMAROMAROMAROMA GIBRALTARGIBRALTARGIBRALTARGIBRALTAR

(MEDITERANEAN Ă) SPANIA MADRIDMADRIDMADRIDMADRID (MB)(MB)(MB)(MB) PORTUGALIA LISABONALISABONALISABONALISABONA

GRECIA ATENAATENAATENAATENA BULGARIA SOFIASOFIASOFIASOFIA

ALBANIA TIRANATIRANATIRANATIRANA MACEDONIA SKSKSKSKOPJEOPJEOPJEOPJE

BOSNIA-HERłEGOVINA SARAJEVOSARAJEVOSARAJEVOSARAJEVO SERBIA BELGRADBELGRADBELGRADBELGRAD

CROAłIA ZAGREBZAGREBZAGREBZAGREB MUNTENEGRU PODGORITAPODGORITAPODGORITAPODGORITA

SLOVENIA LJUBLJANALJUBLJANALJUBLJANALJUBLJANA MALTA LA VALETTALA VALETTALA VALETTALA VALETTA

SAN MARINO SAN MARINOSAN MARINOSAN MARINOSAN MARINO MONACO MONACOMONACOMONACOMONACO VATICAN VATICANVATICANVATICANVATICAN

ANDORRA ANDORRA LA VELLAANDORRA LA VELLAANDORRA LA VELLAANDORRA LA VELLA

EUROPA DE EST (RĂSĂRITEAN Ă)

FEDERAłIA RUSĂ MOSCOVAMOSCOVAMOSCOVAMOSCOVA

BELARUS MINSKMINSKMINSKMINSK UCRAINA KIEVKIEVKIEVKIEV