curs drept administrativ - dupa legea veche

17
DREPT ADMINISTRATIV XVI. FUNCŢIA PUBLICĂ Într-o primă accepţie, funcţia publică se identifică prin raportare la conceptul de autoritate publică, ea incluzând pe toţi cei care sunt învestiţi cu prerogative de putere publică în cadrul autorităţilor din sfera celor trei puteri în stat, dar şi din cadrul unor autorităţi publice care exced acestor trei puteri (exemple: judecătorii de la Curtea de Conturi, Curtea Constituţională). Într-o altă accepţie, funcţia publică se defineşte prin raportare la instituţiile publice din sfera puterii executive, ea evocând statutul oricărei persoane care exercită prerogativele unei funcţii sau demnităţi în stat, indiferent de tipul învestiturii, de tipul organului sau de nivelul la care se exercită . Într-o a treia accepţie, mai restrânsă, prin funcţionari publici înţelegem funcţionarii publici de carieră din structurile administrative. Funcţia publică poate fi definită ca situaţia juridică legal determinată a persoanei fizice învestite cu prerogative în realizarea competenţei unei autorităţi publice, în regim de putere publică, având ca scop realizarea în mod continuu a unui interes public. Titularul unei funcţii publice este funcţionar public. Trăsăturile funcţiilor publice Trăsăturile fundamentale care caracterizează funcţiile publice sunt următoarele: a) sunt create pentru realizarea puterilor publice, a atribuţiilor stabilite prin lege instituţiilor publice administrative; b) au caracter permanent şi o funcţionare continuă, în scopul satisfacerii unui interes general, în mod continuu şi intermitent, cât timp există competenţa pe care funcţia publică o realizează; 1

Upload: sebastian-stoica

Post on 15-Sep-2015

222 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

drept administrativ

TRANSCRIPT

DREPT ADMINISTRATIVXVI. FUNCIA PUBLICntr-o prim accepie, funcia public se identific prin raportare la conceptul de autoritate public, ea incluznd pe toi cei care sunt nvestii cu prerogative de putere public n cadrul autoritilor din sfera celor trei puteri n stat, dar i din cadrul unor autoriti publice care exced acestor trei puteri (exemple: judectorii de la Curtea de Conturi, Curtea Constituional).

ntr-o alt accepie, funcia public se definete prin raportare la instituiile publice din sfera puterii executive, ea evocnd statutul oricrei persoane care exercit prerogativele unei funcii sau demniti n stat, indiferent de tipul nvestiturii, de tipul organului sau de nivelul la care se exercit .

ntr-o a treia accepie, mai restrns, prin funcionari publici nelegem funcionarii publici de carier din structurile administrative.

Funcia public poate fi definit ca situaia juridic legal determinat a persoanei fizice nvestite cu prerogative n realizarea competenei unei autoriti publice, n regim de putere public, avnd ca scop realizarea n mod continuu a unui interes public.

Titularul unei funcii publice este funcionar public.Trsturile funciilor publiceTrsturile fundamentale care caracterizeaz funciile publice sunt urmtoarele:

a) sunt create pentru realizarea puterilor publice, a atribuiilor stabilite prin lege instituiilor publice administrative;

b) au caracter permanent i o funcionare continu, n scopul satisfacerii unui interes general, n mod continuu i intermitent, ct timp exist competena pe care funcia public o realizeaz;

c) reprezint un complex de atribuii i puteri care fac parte din sfera de competen a unei persoane administrative (instituie public, regie autonom);

d) sunt create prin lege, prin act de putere, deci unilateral i nu contractual;

e) sunt organizate pentru a satisface interesele generale, publice, i nu interese personale;

f) au un anumit grad de specializare, o competen determinat de lege, n cadrul creia urmresc satisfacerea unui anumit interes general;

g) pot exista i n afara sistemului organelor administraiei publice (stabilimentele publice).

Natura juridic a funciei publicePuterea public atribuit fiecrei funcii publice este exercitat de ctre titularii acestora, persoane fizice, care exercit atribuiile determinate de lege din competena organului n care fiineaz funcia public.

Persoanele administrative, structurile administraiei publice nzestrate cu competen nvestesc funcionari publici, care acioneaz n numele funciei publice, aparinnd organelor respective.

Voina juridic a unei instituii publice se realizeaz prin intermediul organelor sale-unipersonale sau colegiale, formate din persoane fizice care nu exercit drepturi i obligaii civile, nu comunic propria voin, ci exercit drepturi i obligaii izvorte din lege.

Natura juridic a funciei publice este de ordin legal, iar actul de numire n funcie este un act unilateral de voin, de drept public i nicidecum un contract de drept comun.

Prin numirea n funcia public, funcionarul este nvestit cu un statut legal, n care sunt prevzute drepturile i obligaiile acestuia.

Situaia juridic a funcionarului public este statutar, el aflndu-se ntr-un raport juridic de serviciu, i nu de munc.

Fiecare funcionar public are un drept personal la avansare n funcie, la inamovibilitate sau stabilitate, la salariu.

Drepturile i obligaiile generale ale funcionarilor publici fac obiectul Statutului funcionarilor publici, adoptat prin Legea nr. 188/ 1999,

lege organic potrivit art. 73 din Constituia Romniei.

Tipuri de rspundere a funcionarilor publici1. Rspundere disciplinar, fundamentat pe nclcarea normelor de disciplin specifice raportului de funcie public.

2. Rspundere contravenional, pentru svrirea de ctre funcionarul public a unor contravenii.

3. Rspundere patrimonial, fundamentat pe dispoziiile Constituiei i ale Legii nr. 29/1990 a contenciosului administrativ.

4. Rspundere civil, ce rezult din fapte personale ale funcionarului public care se detaeaz de funcie, neavnd nici o legtur cu aceasta.

5. Rspundere penal, care intervine atunci cnd funcionarul public a comis fapte prevzute de Codul penal sau alte legi speciale.

XVII. RSPUNDEREA N DREPTUL ADMINISTRATIVTeoria general a dreptului a fundamentat noiunile de subiect activ i subiect pasiv al faptei i, respectiv, al rspunderii.

Subiectul activ al faptei este autorul acesteia i el devine subiect pasiv al rspunderii, iar subiectul activ al rspunderii este autoritatea care trage

la rspundere aplicnd sanciunea, i el devine subiect pasiv al faptei.

Formele de rspundere specifice dreptului administrativ:a) rspunderea administrativ-disciplinar intervine ca urmare a svririi ilicitului administrativ propriu-zis sub forma abaterii disciplinare;

b) rspunderea administrativ-contravenional intervine n cazul svririi ilicitului contravenional, sub forma unei contravenii;

c) rspunderea administrativ-patrimonial intervine n cazul svririi unei fapte cauzatoare de prejudicii materiale sau morale.

Rspunderea administrativ-disciplinarFundamente constituionale actuale privind rspunderea administrative disciplinar:

-art. 95 din Constituie consacr instituia suspendrii din funcie a Preedintelui Romniei, care reprezint forma rspunderii administrativdisciplinare a efului de stat (sau rspunderea politic a acestuia);

-art. 109 din Constituie prevede suspendarea din funcie a unui membru al Guvernului, care reprezint o sanciune administrativ-disciplinar.

Rspunderea administrativ-disciplinar reprezint prima form de rspundere, care intervine, de regul, pentru nclcarea unor norme de drept administrativ, iar prin excepie, pentru nclcarea unor norme de drept penal.

Specific sanciunilor administrativ-disciplinare este faptul c ele nu pot avea caracter privativ de libertate.Rspunderea administrativ-contravenionalContravenia poate fi definit ca fiind fapta svrit cu vinovie, stabilit i sancionat ca atare prin lege, prin hotrre a Guvernului ori prin hotrre a consiliului local al comunei, oraului, municipiului, sectorului sau judeului, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureti.

Sediul materiei l reprezint Ordonana Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, publicat n Monitorul Oficial nr. 410/2001.

Ordonana Guvernamental nr. 2/2001 prevede c hotrrile autoritilor administraiei publice locale sau judeene, prin care se stabilesc i se sancioneaz contravenii, pot fi aduse la cunotina public prin afiare sau prin orice alt form legal de publicitate, numai pe baza avizului de legalitate emis de prefect.

Se instituie astfel o tutel administrativ asupra consiliilor locale, n materia contraveniilor avizul prefectului fiind unul conform.

Procedura contravenional:- constatarea contraveniei;

- aplicarea sanciunii;

- exercitarea cilor de atac;

- executarea sanciunilor contravenionale.

Pot fi ageni constatatori: primarii, ofierii i subofierii din cadrul Ministerului Administraiei i de Interne, special abilitai, persoanele mputernicite n acest scop de minitri i de ali conductori ai autoritilor administraiei publice centrale, de prefeci, de preedini ai consiliilor judeene, primari, de primarul general al Municipiului Bucureti, precum i de alte persoane prevzute n legi speciale.

Ordonana Guvernamental nr. 2/2001 introduce clasificarea sanciunilor contravenionale n principale i complementare.

Prin noul regim al contraveniilor, reglementat de acest act normativ, se introduce explicit rspunderea contravenional a persoanei juridice.

Sanciunile contravenionale sunt:1) avertismentul;

2) amenda contravenional;

3) obligarea contravenientului la prestarea unei activiti n folosul comunitii;

4) nchisoarea contravenional, dac nu exist consimmntul contravenientului pentru aplicarea sanciunii prevzute la punctul 3.

Sanciunile contravenionale complementare sunt:

1) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenie;

2) suspendarea sau anularea, dup caz, a avizului, acordului sau a autorizaiei de exercitare a unei activiti;

3) nchiderea unitii;

4) blocarea contului bancar;

5) suspendarea activitii agentului economic;

6) retragerea licenei sau a avizului pentru anumite operaiuni ori pentru activiti de comer exterior, temporar sau definitiv;

7) desfiinarea lucrrilor i aducerea terenului n starea iniial.

Rspunderea administrativ-patrimonial

Actuala Constituie recunoate dreptul fundamental al ceteanului romn de a fi despgubit pentru prejudiciile produse prin actele administrative ale autoritilor publice.

Aceste acte pot mbrca att o form tipic, ct i o form asimilat; mai mult chiar, Constituia, coroborat cu Legea nr. 29/1990, extinde aceast form de rspundere asupra tuturor autoritilor publice, actele oricrei autoriti publice care au provocat prejudicii oblignd la reparaii materi ale i morale, n egal msur.

Tipuri de aciuni n angajarea rspunderii administrativ-patrimoniale

a) o aciune ndreptat numai mpotriva autoritii prte;

b) o aciune ndreptat exclusiv mpotriva funcionarilor;

c) o aciune ndreptat concomitent mpotriva autoritii i a funcio narului.

Categorii de acte care pot fundamenta o aciune pentru antrenarea rspunderii administrativ-patrimoniale

Ct privete categoriile de acte care legitimeaz o aciune n reparaii, care s antreneze deci rspunderea administrativ-patrimonial a autoritilor publice, nu poate fi vorba dect despre aceleai categorii de acte care pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ, indiferent de obiectul aciunii.

Actul atacat trebuie s fie act administrativ, sub form tipic sau asimilat.

Este de esena actelor care pot fundamenta o aciune n contencios, inclusiv o aciune care s urmreasc antrenarea rspunderii administrativpatrimoniale a autoritilor publice, ca actul atacat s fie reprezentat de un act prin care se realizeaz o activitate de natur administrativ, ns n regim de putere public.

O aciune al crei obiect este reprezentat de antrenarea rspunderii administrativ-patrimoniale nu poate fi fundamentat pe prejudicii care rezult din acte unilaterale ale administraiei care nu realizeaz puterea public, din contracte civile sau din diferite operaiuni i fapte administrative.

Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ consacr soluia capacitii exclusive a instanelor judectoreti de a soluiona litigiile de aceast natur, fiind vorba despre seciile speciale de contencios administrativ nfiinate n cadrul tribunalelor judeene i al Municipiului Bucureti, al Curilor de Apel i al Curii Supreme de Justiie.

Aceste instane se pot pronuna cu privire att la prejudiciile rezultate din nelegalitatea actelor, neoportunitatea lor, ct i la cele deduse din neconstituionalitatea acestora.

Legea nr. 29/1990, din perspectiva naturii prejudiciului, aduce o inovaie care are ca efect revoluionarea materiei contenciosului administrativ, fiind vorba despre posibilitatea ca instana de judecat s se poat pronuna att asupra prejudiciilor de natur material, ct i asupra prejudiciilor prejud iciilor morale.

Forme ale rspunderii administrativ-patrimoniale

a) rspunderea pentru acte administrative;

b) rspunderea statului pentru prejudiciile produse n erorile judiciare penale;

c) rspunderea pentru prejudiciile izvorte din contracte administrative i pentru limitele serviciului public.

XVIII. ACTUL ADMINISTRATIV

Definiie

Actul administrativ reprezint o manifestare de voin expres, unilateral i supus unui regim de putere public, precum i controlului de legalitate al instanelor judectoreti, care eman de la autoriti administrative sau de la persoane private autorizate de acestea, prin care se nasc, se modific sau se sting drepturi i obligaii corelative.

Trsturi

1. Actul administrativ este forma juridic principal de activitate a administraiei publice. Acest caracter deosebete actul administrativ de toate celelalte activiti juridice sau nejuridice realizate de organele administraiei de stat, dar care nu fac parte din administraia de stat, i anume contractele, actele juridice unilaterale ce nu sunt emise n realizarea puterii de stat, operaiunile tehnice de administraie i operaiunile direct productive.

2. Actul administrativ reprezint o manifestare de voin expres, unilateral i supus unui regim de putere public.

Un act administrativ nu poate cuprinde o rugminte, o constatare, o prere, nu poate fi expresie a unui sentiment, ci numai o voin. Aceast trstur exprim calitatea actului administrativ de a reprezenta concretizarea unei singure voine juridice, de a interveni n realitatea juridic existent, dnd natere, modificnd sau stingnd drepturi i obligaii.

Actul este unilateral nu pentru c reprezint opera unei singure persoane ori a unui singur organ, ci pentru c el degaj o singur voin juridic.

3. Regimul de putere public nu exclude, ci ngduie exercitarea unui control de legalitate de ctre instanele judectoreti.

Actul administrativ este supus controlului de legalitate exercitat de instanele de contencios administrativ.

Exist unele acte care, dei sunt emise de autoriti ale administraiei publice, sunt sustrase acestui control de legalitate. Totodat, exist acte administrative care, dei nu sunt emise de organe ale administraiei publice, ci de alte autoriti publice, sunt supuse acestui control de legalitate.

4. Actul administrativ eman de la organe administrative sau de la structuri autorizate de organe administrative s presteze anumite servicii

publice.

Din punct de vedere al naturii organului de la care eman, actul administrativ poate fi: act administrativ tipic, respectiv actul emis de administraia public, i act emis prin delegaie, adic de structuri crora le-au fost transferate anumite prerogative de realizare a administraiei publice, prin actul de autorizare dat n scopul realizrii unor servicii publice.

5. Ultima trstur a actului administrativ este aceea c, la fel ca orice act juridic, i acest fel de act produce efecte juridice de o anumit for, adic d natere, modific sau stinge drepturi i obligaii corelative.

Clasificarea actelor administrative

Dup organul de la care eman, pot fi identificate:

a) acte care eman de la autoriti administrative, de stat sau autonome locale;

b) acte care eman de la alte autoriti publice dect cele administrative;

c) acte care eman de la persoane private, autorizate s presteze anumite servicii publice.

Dup ntinderea efectelor juridice, avem:

a) acte administrative normative, care cuprind reglementri de principiu aplicabile la un numr nedeterminat de persoane; ele produc efecte juridice erga omnes;

b) acte administrative individuale, care produc efecte juridice fa de un subiect de drept determinat.

Regimul juridic al actelor administrative

Dimensiunile regimului juridic al actelor administrative vizeaz procedura de emitere a actului administrativ, condiiile de validitate ale actului administrativ, respectiv condiiile care privesc forma i fondul acestui tip de act juridic, fora juridic i efectele juridice ale actului administrativ, controlul exercitat asupra actului administrativ.

Identificm trei categorii de forme procedurale, n funcie de momentul n care intervin:

forme procedurale anterioare emiterii actului;

forme procedurale concomitente cu emiterea actului administrativ;

forme procedurale ulterioare emiterii actului.

Din punct de vedere al consecinelor juridice ale acestor forme procedurale, avem:

forme procedurale care produc prin ele nsele efecte juridice;

forme procedurale care au implicaii n ceea ce privete legalitatea actelor administrative;

forme procedurale care nu afecteaz legalitatea actelor administrative

.

Fora juridic a actelor administrative

Fora juridic a actului administrativ este condiionat de mai multe elemente:

- locul organului emitent n sistemul organelor administraiei publice;

- natura organului emitent, din punct de vedere al caracterului i competenei sale materiale i teritoriale;

- categoria de act, respectiv act cu caracter individual sau normativ.

Ca o consecin a forei juridice a actelor administrative i o particularitate a acestora, regsim regula executrii din oficiu a actelor, cunoscut i sub denumirea de principiul executio ex officio.

Pentru organul emitent, actul administrativ produce efecte chiar din momentul adoptrii sale.

Pentru celelalte subiecte de drept, i anume pentru cele care cad sub incidena actului, trebuie fcut distincie ntre felul actului respectiv, dac avem de-a face cu un act normativ sau cu un act individual.

n principiu, actele administrative produc efecte juridice pentru viitor, sunt active, nu retroactive.

Orice act juridic, inclusiv actul administrativ, produce efecte juridice pn n momentul n care are loc scoaterea din vigoare a actului respectiv; aceasta se poate face n mai multe moduri:

- prin anulare de ctre instana de judecat;

- prin revocare, de ctre organul ierarhic superior, n baza raportului de subordonare ierarhic;

- prin retractare, de ctre organul care l-a emis;

- prin abrogare, care se poate dispune de ctre organul emitent, organul ierarhic superior sau Parlament, unica autoritate legiuitoare a rii;

- ncetarea efectelor prin alte moduri.

Organele care pot dispune suspendarea actelor administrative sunt:

- organul emitent al actului;

- organul ierarhic superior;

-instana de judecat;

- legiuitorul sau autorul actului.

Revocarea actelor administrative este operaiunea juridic prin intermediul creia organul emitent sau organul ierarhic superior acestuia desfiineaz un act.

Anularea actului administrativ reprezint o operaiune juridic prin intermediul creia actul se desfiineaz, ncetnd astfel producerea efectelor juridice.

XIX. CONTRACTUL ADMINISTRATIV

Definiie

Reprezint un acord de voin, dintre o autoritate public aflat pe o poziie de superioritate juridic, pe de o parte, i ali subieci de drept, pe de alt parte (persoane fizice, persoane juridice sau alte organe ale statului subordonate celeilalte pri), prin care se urmrete satisfacerea unui interes general, supus unui regim de putere public, ceea ce atrage competena instanelor de contencios administrativ.XX. BUNURILE ADMINISTRAIEI PUBLICE

Potrivit art.136 din Constituia Romniei, (1) Proprietatea este public sau privat. (2) Proprietatea public este garantat i ocrotit prin lege i aparine statului sau unitilor administrativ-teritoriale.

Domeniul administrativ cuprinde dou categorii de bunuri, i anume:

bunuri proprietate public i bunuri proprietate privat, putnd vorbi de un domeniu public i un domeniu privat al statului i, respectiv, al unitilor administrativ-teritoriale.

Din textul constituional mai sus evocat rezult c titular al domeniului public nu poate fi dect statul sau unitile administrativ-teritoriale.

Aadar, statul i colectivitile publice locale, denumite uneori i persoane administrative, sunt, ca i persoanele private, proprietare de bunuri, dar acestea sunt mprite n dou categorii: domeniul public i domeniul privat.

Putem defini domeniul administrativ ca pe un ansamblu de bunuri de care statul sau colectivitile locale se folosesc n realizarea intereselor generale ale colectivitii statale sau locale.

Dreptul de proprietate public asupra bunurilor domeniului public prezint o seam de caractere juridice specifice, care l deosebesc, sub aspectul regimului juridic, de dreptul de proprietate privat.

Legea nr. 213/1998, privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia, precizeaz c bunurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile i insesizabile.

Prin caracterul inalienabil al dreptului de proprietate public se nelege c bunurile care fac obiectul su sunt scoase din circuitul civil, deci nu pot fi nstrinate n mod voluntar, prin acte juridice, i nu pot forma obiectul exproprierii.

Bunurile proprietate public nu pot garanta obligaii, nefiind obiect al gajului sau ipotecii.

Imprescriptibilitatea const n faptul c aciunea n revendicarea dreptului de proprietate public poate fi introdus oricnd, iar dreptul la aciune nu se stinge, indiferent de timpul ct nu a fost exercitat.

Legea nr. 213/1998, privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia, pentru a determina sfera bunurilor cuprinse n domeniul public, folosete urmtoarea formulare: Domeniul public cuprinde bunurile prevzute n art. 135, alin. 4 din Constituie (din 1991 n.a.) i cele stabilite prin Anexa care face parte integrant din prezenta lege, precum i orice alte bunuri care, prin natura lor sau prin determinarea legii, sunt de uz

sau interes public i sunt dobndite de stat sau unitile administrativteritoriale

prin modurile prevzute de lege.

n Anexa la Legea nr. 213/1998, la pct. 1 sunt cuprinse bunurile aparinnd domeniului public al statului:

-bogiile de orice natur ale subsolului, n stare de zcmnt;

-spaiul aerian;

-apele de suprafa cu albiile lor minore cu bazine hidrografice, malurile i cuvele lacurilor, apele subterane, apele maritime interioare, faleza i plaja mrii, cu bogiile lor naturale i potenialul energetic valorificabil, marea teritorial i fundul apelor maritime, cile navigabile interioare;

-pdurile i terenurile destinate mpduririi, cele care servesc nevoilor de cultur, producie ori administraie silvic, iazurile, albiile praielor, precum i terenurile neproductive, incluse n amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier naional i nu sunt proprietate privat;

- terenurile institutelor i staiunilor de cercetri tiinifice i ale unitilor de nvmnt agricol i silvic destinate cercetrii i producerii de semine i material sditor din categorii biologice superioare i animalelor de ras;

- parcurile naionale;

- rezervaiile naturale i monumentele naturii;

- patrimoniul natural al Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii;

- resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental, mpreun cu platoul continental;

- infrastructura cilor ferate;

- tunelele i casetele de metrou, precum i instalaiile aferente acestuia;

- drumurile naionale- autostrzi, drumuri expres, drumuri naionale europene, principale i secundare;

- canalele navigabile, cuvetele canalului, ecluzele, aprrile i consolidrile de maluri i taluze, zonele de pe siguran de malurile canalului, drumurile de acces i teritoriile pe care sunt realizate acestea;

- reelele de distribuire a energiei electrice;

- spectrul de frecven, planul de numerotare i poziiile orbitale atribuite Romniei;

- canalele magistrale pentru irigaii cu prizele aferente;

- conductele de transport al ieiului, produselor petroliere i al gazelor naturale;

- lacurile de acumulare i barajele acestora, n cazul n care activitatea de producere a energiei electrice este racordat la sistemul energetic naional;

- digurile de aprare mpotriva inundaiilor, cu excepia celor ridicate pe terenuri proprietate privat;

- lucrrile de regularizare a cursurilor de ape;

- cantoanele hidrotehnice, staiile i instalaiile hidrologice, meteorologice i de calitate a apelor;

- porturile maritime i fluviale, civile i militare- terenurile pe care sunt situate acestea, diguri, cheiuri, pereuri i alte construcii hidrotehnice pentru acostarea navelor i pentru alte activiti din navigaia civil, bazine, acvatorii i enale de acces, drumuri tehnologice n porturi, cheiuri i parcuri situate la malul cilor navigabile n afara incintelor portuare destinate activitilor de navigaie;- terenurile destinate exclusiv instruciei militare;

- pichetele de grniceri i fortificaiile de aprare a rii;

- pistele de decolare, aterizare, cile de rulare i platformele pentru mbarc are, debarcare situate pe acestea i terenurile pe care sunt amplasate;

- statuile i monumentele;

- ansamblurile i siturile istorice i arheologice;

- muzeele, coleciile de art;

- terenurile i cldirile n care i desfoar activitatea Parlamentul,

Guvernul, ministerele i celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale i instituiile publice subordonate acestora; instanele judectoreti i parchetele; unitile militare ale Ministerului Aprrii Naionale i ale Ministerului de Interne, precum i cele ale Direciei Generale a Penitenciarelor, serviciile publice descentralizate ale ministerelor i ale celorlalte organe de specialitate ale administraiei publice

centrale, precum i prefecturile, cu excepia celor dobndite din venituri proprii extrabugetare, care constituie proprietatea privat a acestora etc.PAGE 4