curs dermatologie

11
CURS DERMATOLOGIE ANUL II SEM II NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PIELII Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial, care acopera organismal pe toata suprafata sa externa. La nivelul cavitatii bucale, narilor, anusului si orificiilor genital, se continua cu mucoasele care captusesc aceste orificii. Structura pielii: - Epidermul-partea externa, formata din tesut epithelial stratificat, o patura cornoasa si una mucoasa - Dermul- format din tesut conjunctiv stratificat, un strat papilar si unul reticular - Hipodermul- sau tesutul subcutanat, format din tesut conjunctiv, care cuprinde fascule conjunctive, intre care se gasesc celule adipoase. Anexele pielii: - Cornoase- parul si unghiile - Glandulare- glade sudoripare si glandele sebacee Functiile pielii: - Functia de protectie- mecanica, antiinfectioasa, termica, contra radiatiilor solare - Functia de termoreglare - Functia de sensibilitate tactile si termica - Functia metabolica Conditia principala pentru a-si indeplini rolul este integritatea ei. Importanta pielii in viata organismului se oglindeste in aspectul si culoarea ei. EDUCATIA SANITARA PENTRU PREVENIREA AFECTIUNILOR DERMATOLOGICE evitarea factorilor declansatori sau favorizanti: - leziuni contagioase - agenti iritanti - microorganisme - traumatisme - expunerea prelungita la razele solare - intepaturi de insecte igiena - tegumentelor (spalarea cu apa si sapun; dezinfectie atunci cand se produc mici leziuni) - mucoaselor si anexelor pielii

Upload: stoichita-raluca

Post on 20-Jan-2016

398 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

curs pentru scolile postliceale sanitare

TRANSCRIPT

Page 1: Curs Dermatologie

CURS DERMATOLOGIE ANUL II SEM II

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PIELII

Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial, care acopera organismal pe toata suprafata sa externa. La nivelul cavitatii bucale, narilor, anusului si orificiilor genital, se continua cu mucoasele care captusesc aceste orificii.Structura pielii:

- Epidermul-partea externa, formata din tesut epithelial stratificat, o patura cornoasa si una mucoasa

- Dermul- format din tesut conjunctiv stratificat, un strat papilar si unul reticular- Hipodermul- sau tesutul subcutanat, format din tesut conjunctiv, care cuprinde fascule

conjunctive, intre care se gasesc celule adipoase. Anexele pielii:

- Cornoase- parul si unghiile- Glandulare- glade sudoripare si glandele sebacee

Functiile pielii:- Functia de protectie- mecanica, antiinfectioasa, termica, contra radiatiilor solare- Functia de termoreglare- Functia de sensibilitate tactile si termica- Functia metabolica

Conditia principala pentru a-si indeplini rolul este integritatea ei. Importanta pielii in viataorganismului se oglindeste in aspectul si culoarea ei.

EDUCATIA SANITARA PENTRU PREVENIREA AFECTIUNILOR DERMATOLOGICE

evitarea factorilor declansatori sau favorizanti:- leziuni contagioase- agenti iritanti- microorganisme- traumatisme- expunerea prelungita la razele solare- intepaturi de insecte igiena- tegumentelor (spalarea cu apa si sapun; dezinfectie atunci cand se produc mici leziuni)- mucoaselor si anexelor pielii- lenjeriei de corp alimentatia echilibrata, evitand alimentele alergice hidratarea corespunzatoare, pentru a preveni uscarea pielii si pruritul prezentarea la medic imediat ce se observa o leziune evitarea autotratarii prevenirea leziunilor de grataj, prin taierea scurta a unghiilor

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU AFECTIUNI DERMATOLOGICE

CULEGEREA DATELOR1. circumstante de aparitie a afectiunilor dermatologice- infectii virale ( ex. herpes)- transmitere prin contact direct cu leziuni sau secretii infectate- infectii bacteriene cutanate (ex. Piodermita: impetigo, erizipel), produse frecvent de stafilococ si

Page 2: Curs Dermatologie

CURS DERMATOLOGIE ANUL II SEM II

streptococ- infectii fungice (dermatofitii sau dermatomicoze) favorizate de mediul aerob, umed si

temperaturi de 20-37° C- prezenta parazitilor (epizoonoze: scabia si pediculoza)- tratamente medicamentoase (frecvente cu antibiotic, antinflamatoare nesteriodiene AINS), care

determina urticaria- consum de alimente (cum ar fi oua, lapte, capsuni) care determina aparitia urticariei- alergeni inhalati (polen, praf) care determina aparitia urticariei- contact cu alergeni: plante, medicamente, par de animale, cosmetice (dermatita de contact)- expunere la factori care induc sau intretin unele leziuni (ex. Expunere la soare, frig, vant in cazul

unui pacient cu lupus eritematos)- infectii TBC- alti factori (ex. Alcoolul, fumatul care pot agrava psoriazisul)2. manifestari de dependenta- leziuni cutanate (macule, papule, vezicule, flictene, ulceratii, scuame etc.), mentionandu-se:

distributia anatomica a eruptiei; simetrie sau asimetrie (ex. Impetigo=perinazal, perioral, membrele; erizipel= fata si membrele inferioare; pitiriazis versicolor= regiunea centrala anterioara si posterioara a toracelui si radacina membrelor, mai rar fata , gatul si ceafa; scabie= spatiile interdigitale, articulatiile coatelor, genunchii, regiunea axilara, ombilicala, fesiera; urticarie= orice localizare)

forma, consistenta, continutul (ex. Impetigo= vezicule pe fond eritematos, care, dupa rupere, lasa suprafata denudate; prin uscarea exudatului se formeaza cruste galben-brune; erizipel= bule, uneori cu continut hemoragic; pitiriazis versicolor= macule bine delimitate, isolate sau confluente in placi si placarde de culoare discret eritematoasa sau cafenie sau alba, acoperite cu scuame furfuracee fine, care se detaseaza usor prin gratare; scabie= sant acarian si vezicula perlata, leziuni de grataj si uriticarie; urticarie= papule roz cu halou eritematos, bine delimitate, pruriginoase, care pot fi isolate sau confluente, in placi si placarde)

data aparitei modalitati de debut evolutia leziunilor in timp caracterul acut, cronic sau recidivant al leziunilor tratamente anterioare

- durere- de intensitate variabila si localizata frecvent in aria afectata- prurit- poate fi localizat (scabie, pediculoza) sau generalizat (eczema, dermatite), sau poate fi

exacerbate nocturne (scabie) leziuni de grataj (scabie, pediculoza) febra, frison (ex. La debutul erizipelului) leziuni unghiale (onicomicoza) paraziti adulti sau oua (pediculoza) alte manifestari: greata, varsaturi, cefalee, edeme etc.

3. investigatii si examene de laborator- examen micologic- consta in recoltarea produselor patologice, tratarea cu KOH 20% si

examinarea la microscopul optic- examen citologic- din produsele recoltate se face un frotiu care se examineaza la microscop- examen la lampa Wood- utilizat in special in cazul infectiilor produse de fungi si bacterii si in

tulburarile de pigmentare- biopsie cutanata- consta in recoltarea unui fragment de piele si examinare histopatologica- imunofluorescenta

- teste cutanate teste epicutane- se aplica pe tegument antigene suspectate in dilutii standardizate si se

Page 3: Curs Dermatologie

CURS DERMATOLOGIE ANUL II SEM II

citeste reactia dupa 48-96 ore teste prin scarificare- se aplica alergeni standard pe pielea antebratului, urmata de o

usoara scarificare; reactia se citeste dupa 10 min IDR- injectare intradermica de antigene; reactia se citeste la 24-48 h sau la 72 h

Rolul asistentei consta in: - Pregatirea materialelor necesare- Pregatirea psihica si fizica a pacientului- Recoltarea produselor patologice- Pregatirea produsului pentru laborator- Efectuarea testelor cutanate

Problemele pacientului:- Alterarea integritatii pielii- Potential de suprainfectare a eruptiei- Discomfort- Risc de alterare a imaginii de sine sau a imaginii corporale

Obiective: Vizeaza- Ameliorarea durerii- Prevenirea extinderii leziunilor- Prevenirea complicatiilor- Redobandirea imaginii de sine pozitiva- Reintegrare socio-profesionala

Interventii:- Identificarea si eliminarea factorilor favorizanti sau agravanti- Aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor si anexelor (culoare, stare de hidratare, turgor,

secretie sudorala, leziuni cutanate)- Izolarea pacientului cu leziuni cutanate contagioase- Igiena riguroasa a tegumentelor intacte- Taierea unghiilor scurt si igiena acestora, eventual aplicarea de manusi sterile pe mainile

pacientului- In cazul leziunilor in regiunea fesiera sau organelle genital, se vor utiliza bazinete si urinare

individuale, sterile- Schimbarea lenjeriei de pat si de corp, ori de cate ori este nevoie- Aplicarea tratamentului local:

Pudre- rol absorbant Mixturi- actiune antiinflamatoare si antipruriginoasa Unguente- actiune emolienta Crème- actiune emolienta si diminueaza deshidratarea cutanata Bai- pentru indepartarea crustelor, scuamelor si pentru hidratare cutanata Comprese umede

Asistenta va respecta:- Modul de aplicare a tratamentului local (tampoane, frictionare, badijonare cu spatula)- Contraindicatiile de aplicare pe pielea paroasa sau organe genital- Modalitati de indepartare (ex, pomezile- cu tampoane imbibate in solutii uleioase sau antiseptic;

pastele cu tampoane imbibate in solutii uleioase)- Pregatirea pacientului si participarea la efectuarea altor tratamente:

Tratament chirurgical: Biopsie incizionala sau excizionala

Electrochirurgia- distrugerea leziunilor patologice cu ajutorul curentului electric (electrocauterizare)

Crioterapia- distrugerea prin congelare utilizand azot lichid sau zapada carbonica

Page 4: Curs Dermatologie

CURS DERMATOLOGIE ANUL II SEM II

Fototerapia- tratament cu raze ultraviolet Laserterapia

- Administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic (calmante, sedative, antibiotic etc.) si urmarirea efectului therapeutic

- Masurarea functiilor vitale- Observarea aparitiei unor complicatii- Educatia pacientului privind:

Masuri de prevenire a transmiterii infectiei Masuri de prevenire a suprainfectarii leziunilor Necesitatea respectarii dietei prescrise Continuarea tratamentului la domiciliu Necesitatea unei igiene riguroase

- Incurajarea pacientului de a-si aprecia in mod realist aspectul fizic, in vederea redobandirii unei imgini de sine positive.

SEMNE SI SIMPTOME IN DERMATOLOGIE

Semne si simptome locale:- Sunt leziuni elementare (primare) si secundare1. Leziuni prin modificari de coloratie fara a se modifica relieful- pete pigmentare hipercrome

(alunite)2. Leziuni cu continut solid: negi (nevi), papula (proeminenta dura la pipait) ex: verucile vulgare

(negii); Nodulul intalnit in special in sifilis (formatiuni solide); tumora- formatiune neinflamatorie, poate avea caracter benign (adenom) sau malign.

3. Leziuni elementare cu continut lichid: vezicula (colectie mica cu lichid clar), bula sau flictena (leziune mai mare cu continut sangvinolent sau seros), pustule (colectie mica cu lichid purulent)

4. Leziuni prin solutie de continuitate: escoriatia- accidentala sau simptomatica, apare in urma scarpinatului- ex pediculoza sau scabia; ulceratia superficiala- ex semnul sifilitic; ulceratia profunda- ex. In ulcerul de gamba sau escare de decubit; deseuri cutanate- se produc prin descuamarea celulelor epiteliale sau necroza tesutului (scuame, crusta- apare cand secretiile se solidifica, sfacelul- tesut necrozat); escoriatia simptomatica a leziunilor de grataj- agenti patogeni- microbe, ciuperci, virus herpetic, paraziti.Semne si simptome generale (date de aparate si sisteme):

1. Febra si frison in afectiunile inflamatorii (sarcomul Kaposi)2. Edemele in ulcerul de gamba (care nu lasa godeu, pielea este intinsa, lucioasa)3. Varsaturi (la copii)

PRICIPALELE AFECTIUNI DERMATOLOGICE

DERMATOMICOZELEMicoze care apar la nivelul:

- Micoze care afecteaza epidermul (epidermofiții)- Micoze care afecteaza firul de par (tricofiții)- Micoze care afecteaza aparatul genital (candidoza mucoaselor)- Micoze care afecteaza unghiile (odinomicoze)

Page 5: Curs Dermatologie

CURS DERMATOLOGIE ANUL II SEM II

EPIDERMIFIȚIAManifestari clinice: epidermofiția are mai multe forme:1. TINEA CRURIS- apare in zona crurala, dar se poate extinde din regiunea inghino-crurala,

posterior, inspre fese, in jos, pana spre genunchi. Zona este cretemaloasa, cu margini bine delimitate si reliefate, uneori se intalnesc pustule sau leziuni de grataj, urmata de scuame. Tratament antibiotic local si per os.

2. TINEA PEDIS (ciuperca piciorului)- apare interdigital si in spatele pliurilor. Sunt transmisibile. Se recomanda igiena corporala cu prosoape de unica folosinta, la fel si lenjeria. Nu se cunosc cazuri in care tinea cruris sa se tramsmita de la toaleta.

3. TINEA CORPORIS (herpes circinat)- sunt leziuni isolate, sunt rotunde, foarte bine circumscrise, nu sunt pruriginoase si nu se transmit. Apar datorita duritatii apei sau in perioade de stres. Tratament: antimicotic local sau per os- Clotrimazol, Nizoral, Canesten, Olungal,Samisil.

4. TINEA VERSICOLOR (pitiriazis versicolor) - este o infectie a pielii produsa de o ciuperca si este caracterizata prin aparitia mai multor pete mici, de obicei la nivelul tegumentului mai gras de la nivelul trunchiului (piept si spate). La acest nivel pielea are un aspect solzos, cu cruste, mai ales cand este usor gratata (scarpinata). Medicii specialisti descriu frecvent un aspect patat al trunchiului. Tinea versicolor este provocata de o ciuperca (Malassezia furfur) ce se gaseste peste tot in mediul inconjurator, inclusiv la suprafata pielii. In mod normal, igiena zilnica va indeparta portiunile de piele moarta, ce contin aceasta ciuperca. Cu toate acestea, la temperaturi si umiditate mari (in timpul verii sau in regiunile tropicale) ciuperca mai sus amintita se poate dezvolta mai rapid. Pe masura ce ciuperca se inmulteste se produce un dezechilibru la nivelul pielii, se schimba culoarea normala a pielii (pigmentare) si apar pete. Deoarece aceasta ciuperca se regaseste pe pielea tuturor oamenilor, iar boala apare doar la unii, se poate concluziona ca este vorba si de o susceptibilitate individuala la cei afectati. Boala nu este considerata, din acest motiv, contagioasa. Tratament: Exista produse ce se aplica pe piele si sunt destinate tratarii acestei infectii fungice (sampoane, sapunuri si altele); ele sunt eficiente in tratamentul tineii versicolor. Cu toate acestea, daca iritatia este severa, acopera portiuni mari de piele, este recidivanta sau nu se amelioreaza la tratament, se poate initia un tratament cu pastile antifungice (anticiuperca). In timp ce ciupercile sunt distruse rapid, aspectul pielii va reveni la normal in timp de luni de zile. Tratamentul este, in general, necesar in profilaxia intinderii iritatiei si la imbunatatirea aspectului pielii. Netratata, boala poate persista pana la varsta de 50-60 de ani, cand pielea isi pierde calitatile uleioase.

TRICOFIȚIAÎn general apare la personae cu imunitate scazuta. Reprezinta afectiunea firului de par, in care, la

nivelul scalpului, apar zone circumscrise de dimensiuni variate. Pot fi eritematoase, firul de par este retezat 0-3 mm de la radacina.uneori aceste leziuni pot conflua, dand nastere asa-zisului placard.

CANDIDOZELE MUCOASEApare la persoanele cu HIV-SIDA, DZ (candidoza la nivelul conjunctivei), cu cancer. Manifestari:

conjunctiva eritematoasa, hiperaminoree, prurit, diabeticii pun problemele pe cresterea glicemiei. Candidoza orofaringiana, cel mai frecvent se intalneste post ingestie de antibiotice. Manifestari: depozite albicioase pe limba, pe gingii, pe palat, amigdalian. Sunt insotite de o halena fetida. In cazuri grave edem al buzelor, descuamarea buzelor.

CANDIDOZA VULVO-VAGINALĂApare fiziologic la gravide, patologic la diabetic, neoplazici, dupa tratament cu antibiotice. Se poate

transmite pe cale sexuala. Manifestari: apare extern in regiunea perineala, eritem , prurit, usor grad de edem si intern, depozite si secretii alb-cremoase. Se poate extinde din regiunea perineala la plicile inghinale.

Page 6: Curs Dermatologie

CURS DERMATOLOGIE ANUL II SEM II

CANDIDOZA GENITALĂ A BĂRBATULUISe mai numeste Balanita candidozica, cel mai frecvent apare in cadrul vietii de cuplu. Manifestari:

prurit si depozite albicioase, dureri (sunt leziuni dureroase).

PIODERMITESunt manifestari inflamatorii, provocate de bacterii cu potential piogen (streptococ, stafilococ)1) Stafilocociile cutanate se intalnesc cu predilectie la barbati

Foliculite superficiale- leziuni care apar la nivelul firului de par, mici formatiuni cu continut purulent

Perifoliculitele- se produce necroza foliculului pilos, a glandelor sebacee, se poate extinde pana la tesutul adipos- ex. Furunculul

Stafilococii ale glandelor sudoripare- characteristic este hidrosadenita, apar la nivelul axilelor, evolueaza sub forma unor noduli inflamatori, durerosi, fierbinti. Tratamentul este chirurgical.

2) Streptocociile in general infectiile streptococice apar prin transmitere de la personae bolnave la personae sanatoase.

Impetigo streptococcic- la copiii de varsta scolara (bube dulci)- leziuni veziculare, pruriginoase care formeaza cruste.

Intertrigo streptococcic- apare la nivelul pliului din spatele urechii, leziune eritematoasa si edematiata, pot aparea chiar fisuri dureroase. Mai apare submamar, inghinal.

Streptococille eritematoase Scarlatina- boala eruptive a copilariei. Caracteristicile bolii: angina, febra, varsaturi, la 48

h apare eruptia pe gat si torace, la nivelul fetei nu exista eruptive ci doar eritem (facies palmuit)- masca Filatov.

Erizipelul- frison, febra, cefalee, tegument edematiat (apare la nivelul fetei mainilor, picioarelor), eritematos. Se prezinta ca un placard bine delimitat. Este foarte periculos la batrani deoarece sunt imunodeprimati. La casectici poate evolua spre existus.

Piodermitele profesionale- antrax- specific macelarilor, ciobani, blanari, pielari. Agentul patogen este Bacillus antracis ce se transmite de la animal la om.

DERMATOZELE ALERGICEUrticaria- reprezinta manifestarea cutanata, caracterizata prin aparitia brusca de papule foarte

pruriginoase. Characteristic- pot disparea la fel de brusc cum au aparut.Edemul Quineke reprezinta o afectiune alergica cu manifestari generale. Manifestarile cutanate

pot lipsi. De cele mai multe ori lipsesc. Daca totusi apar sunt de tip urticarian, de tip respirator- edem glotic, HTA, edem renal, bradicardie, tahicardie, polipnee cu respiratie putin ampla

Alergia la medicamente apare in cazul administrarii de AINS (antiinflamatorii nesteroidiene)- aspirina, paracetamol sau antibiotice- penicilina, la antiinflamatorii ce se aplica cutanat- endometacin, la anestezic local, la vaccinuri mai rar. Eruptia este generalizata (trunchi si member in egala masura), pruriginoasa, eritematoasa. Alergia la medicante se poate constitui in dermatoze profesionale (maseuri, farmacisti).

BOLI CU TRANSMITERE SEXUALĂ

SIFILIS- agentul pathogen este Treponema pallidum, se trateaza cu penicilina sau eritromicina la cei alergici la penicilina. Are 4 stadii:1. Se mai numeste si sancrul dur. Este prezent la locul de inoculare. Se dezvolta in general cam la 3

saptamani de la contagiune. Are baza indurata, cu centrul deprimat si marginea bine reliefata (se numeste burelet). Apare si adenopatia in regiunea invecinata (inghinal).

Page 7: Curs Dermatologie

CURS DERMATOLOGIE ANUL II SEM II

2. Apare la 6 saptamani de la aparitia sancrului sifilitic. Este caracterizata eruptii generalizate, apare rozeola sifilitica cu leziuni ce evolueaza spre papule si ulceratii. In absenta tratamentului aceasta perioada poate dura si 2 ani. Caracteristic sunt sifilidele cutanate cu aspect papulo-scuamos.

3. Apare in absenta tratamentului, sau incorect sau incomplet facut. Poate apare si la 40 de ani de la debut. In aceasta perioada bolnavul este contagios. Din punct de vedere cutanat, manifestarile sunt sifilide tuberculoase. Tot aici intalnim gomele sifilitice, leziuni care ulcereaza, apar atat la nivelul tegumentului cat si la mucoase - palat, limba, apar tulburari de deglutitie, fonatie etc., in functie de localizare

4. Duce la exitusSifilisul congenital (transmis de la mama la fat)- manifestarile apar la nastere sau de la 2,5 ani – 30 ani. Apar sifilide tuberculoase, gome, tibia este in iatagan, la nivelul incisivilor inferiori si superiori se gasesc pe suprafata dintilor niste striatii.

GONOREEA- este cea mai frecventa boala cu transmitere sexuala, pentru ca 90% din femei sunt asimptomatice. Daca totusi apar simptomele sunt asemanatoare cu cele din candidoza vaginala. Manifestarile la barbati sunt cu inflamarea meatului urinar, mictiuni foarte dureroase. Incubatia este de 36 h, foarte scurta, secretia matinala are aspect galben-verzui (picatura matinala).Manifestari particulare: oftalmia gonococica a nou-nascutului- secretii ce formeaza cruste, edem palpebral, eritem, prurit. Se administreaza picaturi de nitrat de Ag in fiecare sac conjunctival, prima substanta cu care intra in contact nou-nascutul. Leziuni la nivelul tegumentelor daca intra in contact cu solutia.

HIV/SIDA- afecteaza sistemul imunitar, sunt manifestari ale diferitilor oportunisti, pot face orice fel de afectiuni- infectii cu citomegalovirus (CMV)- la copii cu HIV, de cele mai multe ori apar afectari osoase cu ulceratii exprimate tegumentar la stanca temporalului, piramida nazala, mandibula. Pneumoniile se insotesc cu manifestari cutanate- eruptie urticariana. Tratamentul este foarte costisitor si ineficace. Rolul tratamentului este de a ameliora durerea si a prelungi viata.