Curs 8

Principala dispozitie testamentara este legatul.

Art. 986 Legatul este dispozitia testamentară prin care testatorul stipulează ca, la decesul său, unul sau mai multi legatari să dobândească întregul său patrimoniu, o fractiune din acesta sau anumite bunuri determinate.

Legatul nu transmite altceva decat patrimonii, nu transmite calitati, chiar un legatar universal sa fie instituit, acest legatar universal nu este un continuator al defunctului, deci legatul nu face altceva decat sa preveda transmiterea proprietatii, ansamblului, unei fractiuni sau a unui bun determinat sau a altor dr. in favoarea legatarului.

Legatul, alaturi de donatie constituie o liberalitate, diferentele sunt evidente si le stiti deja.Daca donatia implica o manifestare de vointa a donatarului pt a se incheia valabil contr. de donatie, legatul este valabil prin manifestarea de vointa doar a legatarului.Sigur ca pt a deveni eficace legatul va trebui sa fie acceptat, dar acceptarea aceasta din partea legatarului nu este similara cu manifestarea de vointa pe care o are donatarul la momentul la care s-ar incheia contr. de donatie.Legatul e valabil chiar daca nu intervine acceptarea legatarului, deci nu putem face o compartie intre cele 2 tipuri de acorduri pt eficacitatea legatelor, respectiv pt incheierea valabila a donatiei.Timpul in care urmeaza sa produca efecte cele 2 acte difera: contr. de donatie produce efecte inter vivos, in timp ce legatul urmeaza sa produca efecte doar la momentul la care se deschide succesiunea.

Regula este aceea ca testatorul dispune de o libertate larga in ceea ce priveste posibilitatea de a intocmi legate, exista totusi anumite limitari impuse de regulile de ordine publica privitoare la rezerva, la capacitatea sa, respectiv a legatarului, cunoasteti cateva dintre aceste limitari de ordine publica care sunt impuse in materie de legat.

Problema care se ridica este aceea daca persoana legatarului trebuie sa fie stabilita de catre testator sau acesta ar putea sa lase si unei terte persoane alegerea unui legatar?

Art. 989 Desemnarea beneficiarului liberalitătii (1) Sub sanctiunea nulitătii absolute, dispunătorul trebuie să îl determine pe beneficiarul liberalitătii ori cel putin să prevadă criteriile pe baza cărora acest beneficiar să poată fi determinat la data la care liberalitatea produce efecte juridice.

Observam ca fie trebuie sa apara indicata persoana legatarului in mod direct, fie sa existe criterii care sa permita stabilirea acestei persoane, criterii care insa sunt stabilite de dispunator.Oare care ar fi ratiunea pt care legiuitorul a instituit o asemenea regula?Testamentul este un act personal, din moment ce eu las interventia unei terte persoane in desemnarea beneficiarului legatului contravine caracterului personal al testamentului, pe de-o parte, iar pe de alta parte daca eu nu am persoana desemnata sau criterii stabilite la momentul deschiderii succesiunii inseamna ca se produce un gol in ceea ce-l priveste pe cel

1

care ar fi proprietar pe intreg, pe o fractiune sau pe anumite bunuri, in functie de obiectul legatului, pana la momentul la care s-ar realiza aceasta desemnare de catre o terta persoana.Deci, tocmai de aceea acestea sunt argumentele care impun ca persoana legatarului sa fie desemnata deja de dispunator.Sigur ca nu trebuie neaparat nominal sa apara persoana legatarului.O referire de genul ,,las sotiei mele" si daca persoana nu are sotie la momentul la care testeaza e valid?Avea sotie la momentul deschiderii succesiunii, dar la momentul la care a testat a zis ,, las sotiei mele", dar nu avea calitate de sotie la momentul respectiv.Sau ,, las sotiei mele" dupa care divorteaza, se recasatoreste.Cine va fi beneficiarul legatului?Prima sotie, a doua sotie?Prima sotie nu mai are calitatea de sotie.Cauza pt care a lasat-o primei sotii nu a disparut odata cu divortul?Sau s-a gandit ca disparand cauza devine automat caduc?Avea niste cunostiinte juridice solide.

De la acesta regula ca persoana legatarului trebuie sa fie precis determinata, am vazut ca este suficient sa se indice niste criterii si am vazut si in practica noastra judiciara era ceva exemplu legat de studentii merituosi ai Facultatii de Drept.Cine este studentul merituos?Cel care participa la hexagon sau cel care e sef de promotie?Sigur ca amandoi sunt, dar poate zice ca numai unui singur student merituos ii lasa legatul.Evident daca spune ca lasa sefului de promotie pe timp de 5 ani o suma de... e un legat particular, clar determinabila persoana legatarului.In momentul in care lasi unui tert posibilitatea de a determina acesta persoana fara sa se indice si criteriile pe care tertul sa le utilizeze atunci pot exista anumite probleme legate de validitate.Revenind, spuneam ca de la acesta idee ca trebuie sa fie determinata persoana, practica judiciara si doctrina au privit cu mai multa larghete situatia in care, de pilda, erau lasate legate in favoarea saracilor dintr-o comuna, saracii dintr-o comuna ar fi morti, dar tocmai datorita scopului care era urmarit de catre testator s-a permis, desi categoria e destul de generica, primarul sa stabileasca si sa desemneze persoanele respective.Deci in asemenea ipoteze cand ar fi vorba de un interes colectiv s-a mai trecut cu vederea in legatura cu acesta necesitate de determinare a legatarului.

Ce se intampla daca in testament ai prevedea ca tertul sa aleaga dintr-o anumita categorie de persoane?Am dat exemplu studentii care termina anul terminal, pot sa las aceasta alegere unuei terte persoane?Deci cand limitez, nu e o chestie generica.

Art. 989 Desemnarea beneficiarului liberalitătii (3) Sub sanctiunea nulitătii absolute, dispunătorul nu poate lăsa unui tert dreptul de a-l desemna pe beneficiarul liberalitătii sau de a stabili obiectul acesteia. Cu toate acestea, repartizarea bunurilor transmise prin legat unor persoane desemnate de testator poate fi lăsată la aprecierea unui tert.

Daca las partile sociale pe care le detin la societatea cutare fratilor mei fara sa spun cat sa revina fiecaruia, ci indic ca ceilalti asociati sa stabileasca proportia in care sa se imparta aceste parti sociale intre fratii mei, pe ultima parte a art 989(3) o asemenea dispozitie ar trebui sa fie valida.

2

Acum ca am vorbit de desemnarea legatarului care trebuie sa fie facuta de catre testator, nu doar ca trebuie sa fie facuta de catre testator, ci trebuie sa imbrace o forma testamentara, deci nu este posibila desemnarea unuia scriind pe calculator si semnand respectiva dispozitie. Am scris testamentul de 3 pagini ca las bunurile si nu am mai zis cui si dupa aceea la calculator completez chestia asta si o semnez-NU mai este un testament olograf, desemnarea aceea practic nu e valida, deci si desemnarea trebuie sa aiba o forma testamentara, de aceea orice comunicare verbala facuta unui tert este practic fara efecte.

Calitatea de legatar poate sa o aiba doar o persoana care exista si e conceputa sau poate sa aiba aceasta calitate si o persoana viitoare?Poate fi gratificat in legat o persoana care nici macar nu e conceputa la momentul deschiderii succesiunii?

Art. 989 Desemnarea beneficiarului liberalitătii (2) Persoana care nu există la data întocmirii liberalitătii poate beneficia de o liberalitate dacă aceasta este făcută în favoarea unei persoane capabile, cu sarcina pentru aceasta din urmă de a transmite beneficiarului obiectul liberalitătii îndată ce va fi posibil.

O sa am un nepot de frate, inca nu e nici macar conceput, dar pt momentul in care va fi sa fie sa dobandeasca bunul respectiv.

Art. 989 Desemnarea beneficiarului liberalitătii (4) Este valabilă liberalitatea făcută unei persoane desemnate de dispunător, cu o sarcină în favoarea unei persoane alese fie de gratificat, fie de un tert desemnat, la rândul său, tot de către dispunător.

Ce ipoteza acopera alin.4?Am de-a face cu un legatar instituit, deci legatarul a fost stabilit de catre testator, insa acest legatar are sarcina de a transmite cuiva la alegerea lui sau a unui tert pe care il indic eu bunul respectiv.Vreau sa-mi faceti paralela intre acest tip de legat de la alin.4 cu ceea ce spuneam ca trebuie sa fie legatarul totusi stabilit de catre testator.Ratiunile cele 2 pe care le-am punctat candva nu mai pot fi regasite aici.Am spus 2 lucruri: se contravine caracterul personal al testamentului prin aceea ca n-ar fi legatarul desemnat, dar aici am legatar desemnat chiar daca e provizoriu, deci e numai vointa mea in ceea ce priveste stabilirea acestui legatar dupa cum nu se produce nici acel gol in detinerea proprietatii pt ca din momentul deschiderii succesiunii acest legatar zis provizoriu devine proprietarul bunului legat, dar el la randul lui urmeaza sa-l transmita unei persoane la alegerea sa sau a unei terte persoane care a fost stabilita tot de catre dispunator.Legatar am, beneficiarul sarcinii nu este stabilit, beneficiarul sarcinii urmeaza sa-l stabileasca legatarul desemnat.

Feluri de legate

Art. 1054 Clasificarea legatelor (1) Legatele sunt universale, cu titlu universal sau cu titlu particular. (2) Legatul poate fi pur si simplu, cu termen, sub conditie sau cu sarcină.

3

Dupa ce criterii credeti ca este facuta acesta clasificare?Un criteriu cantitativ sau calitativ?De ce ma intereaza aceasta clasificare?

Caractere ale legatului universal:

confera aptitudinea de a dobandi totalitatea dr. si oblig. care au apartinut lui de cuius

Pot coexista mai multi legatari universali, nu doar unul singur trebuie sa fie.Valoric, legatar universal nu inseamna ca va lua cel mai mult din succesiune pt ca legatul nu-i asigura decat vocatia pt culegerea succesiunii.Acesta succesiune poate sa fie golita prin legate cu titlu universal si prin legate particulare.Fiind vorba de un legatar universal, un legatar cu vocatie universala la fel ca un mostenitor legal el este cel care participa la executarea legatelor particulare si cu titlu universal.Deci s-ar putea ca emonumentul pe care el urmeaza sa-l culeaga in timpul succesiunii sa fie redus, sa fie golit de continut prin celelalte legate particulare si cu titlu universal care ar facute de catre de cuius. Am putea spune ca legatul universal este o suma de legate cu titlu particular?Unde as gresi daca as spune asta?Daca legatul universal te obliga sa participi si la suportarea pasivului succesoral, daca am spune ca legatul universal este o suma de legate particulare omit elementul de pasiv.Chiar daca ar fi sa ne raportam numai la elementele de activ tot nu pot sa spun ca este vorba de o asemenea suma de legate individuale pt ca nu i se acorda prin legate vocatia la intreaga universalitate. Nu exista formalitati in care sa apara redactat un legat universal.Exemplu: ,, las toate bunurile mele mobile si imobile lui X" si daca intre momentul la care am intocmit testamentul si momentul deschiderii succesiunii am mai dobandit bunuri care nu existau la data testarii ii vor reveni lui X?Da, tocmai pt ca el are vocatie la intreg atat bunurile existente la momentul testarii cat si bunurile ulterioare vor apartine acestuia.Alte formulari: ,,las cotitatea disponibila."De ce las cotitatea disponibila a mostenirii unui legat universal si nu a unui legat cu titlu universal? De ce formularea ,,las cotitatea disponibila" e un legat universal?Vocatia ta e la intreaga mostenire, mai putin la ceea ce legea nu-ti da voie.Legatul nudei proprietatii, a intregii averi e un legat universal?Da, pt ca implicit cel care are nuda proprietate va avea si vocatie la implinirea acestei proprietati.Legatul uzufructului?Nu va avea niciodata vocatie la nuda proprietate.Sigur ca nudul proprietar are vocatie la uzufruct, in timp ce uzufructuarul nu are vocatie sa dobandeasca nuda proprietate, ceea ce spuneam, specific este acea vocatie la intreg. Legatul ramasitei=toate bunurile care ar ramane dupa executarea legatelor universale sau cu titlu universal dintr-o succesiune, fara sa imi spuneti apoi ca este un legat universal.Legat de diamant=legatul cu care este gratificat executorul testamentar instituit.Art. 1056 Legatul cu titlu universal (1) Legatul cu titlu universal este dispozitia testamentară care conferă uneia sau mai multor persoane vocatie la o fractiune a mostenirii. (2) Prin fractiune a mostenirii se întelege: a) fie proprietatea unei cote-părti din aceasta; (las jumatate, un sfert)

4

b) fie un dezmembrământ al proprietătii asupra totalitătii sau a unei cote-părti din mostenire;(uzufructul pt intreaga masa succesorala sau pt o cota de 1/3 din masa succesorala) De ce dezmembramant?De ce nu totalitate asupra totalitatii?Atunci ar fi universal.c) fie proprietatea sau un dezmembrământ asupra totalitătii ori asupra unei cote-părti din universalitatea bunurilor determinate după natura sau provenienta lor. Aici este vorba despre ceea ce s-a numit universalitati de drept, recunoscute in lege, determinate dupa natura sau provenienta bunurilor respective.Deci las dr. succesorale asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei , dr. succesorale cu privire la cota ce mi-ar reveni din bunurile dobandite in timpul casatoriei este un legat cu titlu particular si este un legat cu titlu universal pt ca am o universalitate acolo si anume bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei. ,,Las toate imobilele pe care le am in Cluj-Napoca lui X" ce este?Bunurile imobile din Cluj nu este o universalitate juridica.Daca zic ,,las toate bunurile imobile" evident ca este un legat cu titlu universal, dar in momentul in care spun ,,las toate cartile din biblioteca", ,,las toate imobilele din localitatea X" nu este un legat cu titlu universal pt ca nu-mi confera vocatie asupra unei fractiuni, imi confera asupra bunurilor imobile din Cluj-Napoca alea care sunt atunci sau cele pe care le voi dobandi, dar asta nu face sa fie vorba despre un legat cu titlu universal pt ca nu am in lege o chestie legata de bunurile din Cluj, am universalitati juridice, bunurile pe care le-am avut inainte de casatorie, in timpul casatoriei, veniturile provenind in activitati comerciale, o formula in care pot sa identific o universalitate juridica.

Vorbeam de legatele cu titlu universal si am vazut categorii de exemple de legate cu titlu universal si am vrut sa va intreb legatul unei succesiuni nedeschise, nelichidate ar fi un legat cu titlu universal sau un legat particular?Ex:las toate bunurile pe care le-am mostenit de pe urma defunctului X,las tot dreptul succesoral care mi se cuvine in urma defunctului Y este un legat cu titlu universal sau este un legat particular?Profesorul Chirica califica ca un legat cu titulu universal un asemenea legat, dar nu am decat sa fiu de acord cu colega ca este un legat particular pentru ca in fond, obiectul dreptului respectiv este ut singuli, adica e vorba de dreptul succesoral-care priveste un intreg sau o fractiune din patrimoniul unei alte persoane e o alta poveste-rezulta din dispozitiile lui 1114(3)lit.b (3) Legatarul cu titlu particular nu este obligat să suporte datoriile şi sarcinile moştenirii. Prin excepţie, el răspunde pentru pasivul moştenirii, însă numai cu bunul sau bunurile ce formează obiectul legatului, dacă:a) testatorul a dispus în mod expres în acest sens;b) dreptul lăsat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o moştenire culeasă de către testator şi nelichidată încă; în acest caz, legatarul răspunde pentru pasivul acelei universalităţi;c) celelalte bunuri ale moştenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii.Art 114 vizeaza acceptarile efectelor legatarului cu titlu particular care nu este tinut sa participe la suportarea pasivului succesoral,cu toate acestea chiar si legatarul cu titlu

5

particular participa la suportarea pasivului succesoral cand a fost obligat in mod expres sau dreptul lasat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o mostenirea culeasa de catre testator si nelichidata inca.Deci legiuitorul, din moment ce mi-l da aici exemplu sub titlu legatarului cu titlu particular este obligat sa suporte pasivul, este evident ca din perspectiva legiuitorul e vorba de un legat cu titlu particular. Exista vreo diferenta de natura cantitativa ori calitativa intre legatul universal si legatul cu titlu universal? Diferenta este numai de ordin cantitativ si nu si calitativ, variaza cantitatea vocatiei la intreg sau la mai putin. Daca as introduce in ecuatie si legatul cu titlu particular atunci acesta nu asigura vocatie si nu obliga la pasiv, aici e o diferenta calitativa. Care este interesul diferentierii dintre cele trei categorii de legate? Deci legatarul universal sau cu titlu universal trebuie sa suporte pasivul nu si legatarul cu titlu particular. Sa stiti ca in vechea reglementare era posibil ca legatarul universal sau legatarul cu titlu universal acceptand legatele respective sa suporte un pasiv succesoral care excedea elementele de activ, deci el sa aiba emonument 0 dar in acelasi timp sa trebuiasca sa participe la plata pasivului,azi aceste ipoteze sunt excluse pentru ca toti mostenitorii, indiferent daca sunt legali sau testamentari participa la suportarea pasivului in limita activului succesoral. LEGATUL CU TITLU PARTICULAR Definit de art 1057-Orice legat care nu este universal sau cu titlu universal este un legat cu titlu particular, ca un legat rezidual. Legatul cu titlu particular trebuie sa poarte asupra unui bun individul sau poate purta si asupra unor bunurile de gen?Poate si asupra unor bunuri de gen, nu am o asemenea diferentiere. Exista oare vreun regim diferit intre situatia in care legatul cu titlu particular poarta asupra unui bun individual fata de ipoteza in care are ca obiect bunuri de gen? Legatarul bunului individual determinat devine proprietarul bunului din momentul deschiderii succesiunii, in timp ce legatarul unor bunuri de gen nu dobandeste decat un drept de creanta, are numai dreptul de a pretinde legatarului cu titlu universal sau universal sa-i predea legatul respectiv. Poti dispune cu privire la bunul altuia? Poate legatul sa fie facut cu privirea la un bun al altuia? Daca poti sa vinzi bunul altuia cu atat mai mult, prin analogie, poti dispune si prin acte mortis causa.Problema legatului bunului altuia este reglementat de art 1064(1) Când bunul individual determinat care a făcut obiectul unui legat cu titlu particular aparţine unei alte persoane decât testatorul şi nu este cuprins în patrimoniul acestuia la data deschiderii moştenirii, atunci se aplică dispoziţiile prezentului articol.(2) Dacă, la data întocmirii testamentului, testatorul nu a ştiut că bunul nu este al său, legatul este anulabil.(3) În cazul în care testatorul a ştiut că bunul nu este al său, cel însărcinat cu executarea legatului este obligat, la alegerea sa, să dea fie bunul în natură, fie valoarea acestuia de la data deschiderii moştenirii.Legatul bunului altuia va fi sau nu valid dupa cum testatorul a stiut sau nu, la momentul la care a testat daca bunul ii apartine sau nu.Daca ii apartine sau nu la momentul testarii sau la momentul deschiderii succesiunii?Pentru a fi aplicabile regulile de la legatul bunului altuia se cere ca bunul sa nu se afle in patrimoniul testatorului la momentul la care se deschide succesiunea; pentru ca daca el intre timp ar dobandi propietatea, sa zicem ca nu a avut-o la

6

momentul testarii, dar a dobandit-o pana la momentul deschiderii succesiunii evident nu mai este vorba despre un legat al bunului altuia, a dispus cu privire la un bun X care se afla in patrimoniul lui. Sigur ca validitatea legatului o leg raportat la momentul intocmirii, dar aplicarea regulilor pentru legatul bunului altuia nu poate sa intervina decat in situatia in care bunul nu s-ar afla in patrimoniul lui la momentul la care s-a deschis succesiunea. Deci, daca el stia ca nu este proprietarul bunului si a testat atunci legatul este valabil si se presupune ca a obligat mostenitorii legali/cei cu vocatie universala/cu titlu universal sa il procure si sa execute legatul respectiv.Daca, dimpotriva a fost in eroare, crezand ca este proprietar si in realitate nu era atunci legatul este nul. Referitor la legatul bunului altuia, trebuie sa discutam si despre ipoteza unui legat asupra unui bun indivizibil,cand sa presupunem testatorul dispune de intreg dreptul de proprietate asupra unui bun cu privirea la care are un drept de coproprietate desi el credea ca este proprietar.Care este soarta unui legat care ar viza un bun asupra caruia dispunatorul era doar coproprietar?Aplicam aceeasi regula: daca era in eroare cu privirea la calitatea lui de proprietar asupra intregului legatul isi va produce efecte pentru cota pe care el o avea, daca insa stia ca nu este proprietar pe intreg se presupune ca dorea ca mostenitorii legali sa dobandeasca cota care nu ii apartinea si astfel sa isi produca efecte actul.Am vazut in lucrarea domnul Deac ca se pomenea sanctiunea nulitatii pentru ipoteza in care din eroare a testat mai mult decat cota sa.Parerea mea este ca, ceilalti coproprietari care nu au consimtit nu ar trebui sa invoce nulitatea legatului,pentru ei la fel ca si in cazul lui 641/642-pentru acte inter vivos pot invoca inopozabilitatea, la fel si aici coproprietarul alaturi de decujus nu are de ce sa invoce nevaliditatea legatului pentru ca s-a dispus cu privire la bunul lui, e suficient sa invoce doar o inopozabilitate a legatului fata de el. EFECTELE LEGATELOR Am vazut ca se dobandeste un drept de proprietate, respectiv un drept de creanta in cazul legatului cu titlu particular dupa cum legatul are ca obiect bunuri individual determinate sau bunuri de gen.Daca, insa legatul este unul universal ce dobandeste legatarul? Devine proprietar exclusiv sau devine coindivizar alaturi de alt legatar/mostenitor rezervatar,daca exista asupra universalitatii? Daca este vorba despre un legatar cu titlu universal acest legatar va dobandi drepturi exclusive sau in coindiviziune(in coproprietate)? Depinde de tipul legatului cu titlu universal: daca las toate bunurile imobile, pe toate bunurile imobile va deveni proprietar exclusiv, daca las o cota de 1/2 din intreg devine doar coindivizar. Practic, legatarului i se vor cuveni fructele bunului din momentul in care se deschide succesiunea sau daca legatul ar fi afectat de o conditie, doar de la momentul la care s-ar realiza respectiva conditie suspensiva sau un termen. Daca au loc cresteri calitative sau cantitative ale bunlui sau modificari ale bunului care ar constitui obiectul unui legat cu titlu particular trebuie considerat ca legatul a avut ca obiect intregul bun, daca am lasat legatul unui imobil in favoarea lui X, iar la momentul respectiv nu exista decat terenul la momentul la care s-a intocmit testamentul dar pana la momentul deschiderii succesiunii pe terenul respectiv s-a ridicat si o constructie la momentul deschiderii succesiunii legatarul poate pretinde si constructia, in baza regulii de la art 1061(3)Legatul unui bun care, după întocmirea testamentului, a cunoscut creşteri cantitative, calitative sau valorice prin alipire, lucrări autonome, lucrări adăugate sau achiziţionarea altor bunuri în cadrul unei universalităţi se prezumă, până la proba contrară, a viza întreg bunul ori universalitatea

7

rezultată. Art 1060(1) Dacă legatarul nu poate îndeplini sarcina cu care este grevat legatul său fără a depăşi valoarea bunurilor primite în temeiul acestuia, se va putea libera predând beneficiarului sarcinii bunurile ce i-au fost lăsate prin legat sau valoarea lor.(2) Valoarea bunurilor lăsate prin legat şi a sarcinilor va fi aceea de la data deschiderii moştenirii.Reglementeaza situatia in care sarcina ar fi excesiva, ar depasi valoarea care constituie obiectul legatului, beneficiarul legatului are posibilitatea sa predea beneficiarului sarcinii bunurile ce i-au fost lasate prin legat/valoarea lor.Cu alte cuvinte, nu poate fi obligat-sigur in afara de ipoteza in care el ar consimti la o asemenea situatie-legatarul sa execute sarcini a caror valoare ar depasi valoarea bunului legat.Despre art 1059(1) Legatarul cu titlu particular al unui bun individual determinat dobândeşte proprietatea acestuia de la data deschiderii moştenirii.(2) Legatarul cu titlu particular al unor bunuri de gen este titularul unei creanţe asupra moştenirii. Dacă testatorul nu a prevăzut altfel, cel însărcinat cu executarea acestui legat este obligat a preda bunuri de calitate medie. O sa mai vorbim atunci cand discutam despre pasivul succesoral,nu comentam in acest moment. In cazul legatului cu titlu particular vorbim si de ceea ce se numeste un legat conjunctiv, este acel legat in care se confera vocatie asupra intregului bun in favoarea mai multor legatari, fara a fi fractionata vocatia acestora. Esential este ca vocatia sa fie conferita asupra intregului bun.Ex: las bunul acela lui A in cota de 1/2 si lui B in cota de 1/2 nu este un legat conjunctiv las bunul lui A si las bunul lui B prin acelasi inscris,nu ca las azi bunul lui A si poimaine fac un alt testament si las bunul lui B, pentru ca deja al doilea testament il revoca pe primul.In momentul in care acelasi bun, constituie obiectul a doua legate succesive care nu s-ar putea executa concomitent, as fi tentat sa merg pe ideea ca al doilea legat revoca primul legat pentru ca dispozitia este incompatibila cu prima.Dar daca am folosit conjunctia "si" in al doilea legat-las si lui A si lui B-apare ca fiind un legat conjunctiv. Ar fi o diferenta de regim juridic in cazul in care legatul ar suna" las bunul acela lui A in cota de 1/2 si lui B in cota de 1/2" sau"las bunul lui A si B"?In ipoteza in care ar fi ineficace legatul fata de unul dintre cei doi legatari, in ultima ipoteza daca devine ineficace fata de A bunul ar reveni lui B pentru ca el oricum avea vocatie la intreg,in timp ce in ipoteza cealalta daca moare A, B tot cu 1/2 ramane si restul merge catre mostenitorii legali/cei obligati la executarea legatului(sa fi avut un legatar cu titlu universal atunci el ar fi fost obligat sa execute legatul cu titlu particular). La legatul conjunctiv am vocatie asupra intregului obiect al legatului, dincolo nu am aceasta vocatie. In cazul legatului conjunctiv se vorbeste despre ceea ce se numeste un drept de acrescamant care s-ar produce in caz de ineficacitate a legatului fata de unul dintre legatari.Terminologia este improprie pentru ca nu creste nimic, pentru ca el oricum avea vocatie la intreg,e mai degraba un drept de a nu se diminua decat un drept de crestere Acest drept de acrescamant opereaza automat, deci acceptand legatul el devine proprietar(legatarul in viata sau fata de care devine eficace)asupra intregului bun,nu are un drept de optiune si duce la obtinerea a ceea ce oricum avea, ab intitio, prin vocatia de legatar instituit.Atunci cand am spus ca nu comentam ma gandeam la art 1067(1) nu la art1059(1), dar deja Al 1 de la 1059 l-am comentat.Art 1067(1) Creditorii moştenirii au dreptul să fie plătiţi cu prioritate faţă de legatari.-acest

8

aspect o sa-l comentam mai tarziu. CHELTUIELILE PREDARII LEGATULUI

Sunt in sarcina mostenirii, insa fara a putea afecta drepturile mostenitorilor rezervatari.Daca se impun niste expertize pentru dezmembrari de terenuri, obiectul legatului il constituie niste terenuri daca se doreste dezmembrarea acestora formalitatile respective trebuie sa fie suportate din succesiune si nu de catre legatari. CAZURILE DE INEFICACITATE A LEGATELOR

Art 1068 si urmatoarele. Primul caz de ineficacitate este revocarea in cele doua forme: a)revocarea voluntara a legatului b)revocarea judecatoareascaa) Cazurile de revocare pentru testamente sunt aplicabile si legatelor,ceea ce punctam acum sunt niste cazuri specifice anumitor categorii de legate si anume legatului cu titlu particular, care poate fi revocat si prin instrainarea consimtita de testator bunului ce constituie obiectul unui legat cu titlu particular, duce la revocarea tacita a legatului.Ex:ai lasat o gradina lui X, apoi aceeasi gradina o instrainezi lui Y se produce revocarea legatului Sa zicem ca numai promiti instrainarea inseamna revocarea?Cand instrainezi dar instrainarea e lovita de nulitate inseamna revocarea legatului?Depinde de motivul de nulitate, pentru ca daca de pilda este un motiv de nulitate ce vizeaza discernamantul sau consimtamantul testatorului nu inseamna revocare.Daca este vorba despre un motiv de nulitate pe motive de forma, incapacitatea dobanditorului, ceea ce conteaza este existenta si manifestarea vointei de a instraina, daca am vointa,intentia de a instraina manifestata se produce efectul revocator. Avem revocare voluntara sub intentia instrainarii sau a manifestarii generale a intentiei de revocare si distrugerea voluntara a bunului atunci cand distrugerea este facuta de catre testator sau cu stirea acestuia are ca efect revocarea legatului.b) Poate sa intervina pentru neindeplinirea sarcinilor sau pentru ingratitudine.(in cazul nedemnitatii)Revocarea judecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor, conform dreptului comun, revocarea unui act afectat de sarcina pentru neindeplinirea sarcinilor este supus termenului general de prescriptie, daca nu am termene speciale. Iata ca aici avem un termen special, care ne acopera ambele ipoteze atat revocarea pentru ingratitudine cat si pentru neindeplinirea sarcinilor.art 1070 Dreptul la acţiunea în revocarea judecătorească a legatului se prescrie în termen de un an de la data la care moştenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine sau, după caz, de la data la care sarcina trebuia executată. Revocarea pentru ingratitudine-sfera persoanelor care pot cere revocarea judecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor, respectiv pentru ingratitudine difera. Revocarea pentru Ingratitudine nu este recunoscuta decat in favoarea mostenitorilor legali/a legatarilor universali/ cu titlu universal daca este vorba despre legat cu titlu particular.Nu pot sa recunosc creditorilor acestuia dreptul de a invoca ingratitudinea.Deci, intervine o apreciere de ordin subiectiv care ar trebui sa apartina doar mostenitorilor in ce masura se vor prevala

9

sau nu de faptele de ingratitunile(situatie similara cu nedemnitatea judiciara)analogia ne obliga sa spunem ca doar mostenitorilor universali/cu titlu universal li se recunoaste dreptul de a invoca revocarea pentru ingratitudine si nu si altor persoane care ar beneficia urmare a revocarii pentru ingratitudine. Daca legatul este cu sarcina, evident beneficiarul sarcinii nu poate face altceva decat sa ceara executarea silita,in caz de neexecutare, el nu ar putea sa solicite revocarea pentru neindeplinirea sarcinii, decat in mod exceptional, daca ar avea calitatea de mostenitor legal al testatorului.Beneficiarului sarcinii nu i-ar profita revocare, pentru ca urmare a revocarii bunul s-ar intoarce catre mostenitorii legali/universali, doar in mod exceptional daca ar fi si mostenitor legal al testatorului ar trebui sa ii recunoastem acest drept. CAZURILE DE CADUCITATE

art 1071-Orice legat devine caduc atunci când:a) legatarul nu mai este în viaţă la data deschiderii moştenirii;b) legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii moştenirii;c) legatarul este nedemn;d) legatarul renunţă la legat;e) legatarul decedează înaintea împlinirii condiţiei suspensive ce afectează legatul, dacă aceasta avea un caracter pur personal;f) bunul ce formează obiectul legatului cu titlu particular a pierit în totalitate din motive care nu ţin de voinţa testatorului, în timpul vieţii testatorului sau înaintea împlinirii condiţiei suspensive ce afectează legatul.a) Este vorba despre predecesul legatarului, va spuneam ca legatul nu va fi eficace decat in masura in care legatarul se afla in viata la momentul deschiderii succesiunii, legatarul nu poate fi reprezentat, nu pot sa vina mostenitorii acestuia sa pretinda obiectul legatului. Daca insa legatarul era in viata, dar nu a exercitat optiunea succesorala acest drept de optiune succesorala pentru acceptarea legatului va putea fi realizat de catre mostenitorii legatarului, dar beneficiarii legatului nu sunt mostenitorii legatarului ci chiar legatarul.b) Nu este vorba de cazurile in care incapacitatea este sanctionata cu nulitatea, dar pot fi si situatii in care conditiile legate de capacitate erau indeplinite la momentul intocmirii testamentului dar pana la momentul deschiderii succesiunii au intervenit niste modificari care au generat o incapacitate a dobanditoruluiEx:un cetatean roman care a fost instituit ca si legatar cu privire la un teren, pierde cetatenia romana si nu ar mai putea sa beneficieze de legatul respectiv,este cetatean al unui stat care nu este in Uniune.e) am avut in practica, un legat in care se lasa dreptul cu privirea la un apartament ce fusese nationalizat, anumitor persoane, la momentul decesului testatorului legatarii erau in viata,dar nu erau in viata la momentul la care au aparut legile de restituire dupa '90 .S-a pus problema daca mostenitorii legali ai acelor legatari pot sau nu sa revendice de la statul roman apartamentul? Prima parte ne spune ca decedeaza inainte de indeplinirea conditiei suspensive-era restituirea imobilelor"lasa imobilul lui X in conditiile in care se va restitui" apoi, daca aceasta avea un caracter pur personal-legatul nu mai este caduc .d) Daca ar fi pierit din motive ce tin de vointa testatorului aveam caz de revocare In cazul in care legatarul este comorient cu dispunatorul intervine litera a)-legatarul nu mai este in viata.

10

11