curs 7confort senzorial

8/3/2019 Curs 7Confort Senzorial

http://slidepdf.com/reader/full/curs-7confort-senzorial 1/18

CONFORTUL SENZORIAL

Confortul senzorial, considerat ca parte componentă a confortului la purtarea îmbrăcămintei, este determinat de modul în care îmbrăcămintea este percepută de către purtător prin simţuri (văz, auz, gust, tactil, miros şi estetic),cu ajutorul senzaţiilor care apar la contactul dintre piele şi materialul textil.

Senzaţiile percepute la purtarea îmbrăcămintei depind în mare măsură decombinaţiile variate dintre activităţile umane şi condiţiile de mediu în care sedesfăşoară aceste activităţi. Confortul senzorial implică senzaţii termice (rece,cald), de durere (înţepare, mâncărime), tactile (aspru, moale, neted, dens),vizuale (confort estetic) [1].

Pentru exprimarea senzaţiilor se folosesc descriptori senzoriali cum ar fi:confortabil, larg, greu, uşor, rigid, neabsorbant, rece, lipicios, umed, aderent,subţire, aspru, zgârie moale, etc. David a generat liste cu descriptori bipolari, deexemplu: aspre-neted, rece-cald, tare-moale, etc.[2]

În lucrarea “Teoria construcţiei personale”, Kelly [3] a sugerat că, purtătorii au capacitatea de a genera criterii specifice de descriere a senzaţiilor, putând lua hotărâri obiective, cantitative şi repetabile privind aceste senzaţii. Deaceea, descriptorii senzoriali trebuie să vină din partea purtătorilor şi nu de laexperţi sau cercetători.

3.1 Senzaţii percepute la purtarea îmbrăcămintei

Deoarece în studiul confortului senzorial analiza datelor este extrem deimportantă, se folosesc instrumente statistice precum: analiza dezacordului şianaliza corelaţiei, iar în ultimul deceniu, tehnici de calcul variate, care fac

posibilă înţelegerea datelor complexe. Principiul comun al acestor tehnici esteacela de a extrage din volumul mare de date, informaţiile centrale sau comune,

pe care să le prezinte în forme simplificate şi uşor de înţeles.

Stein şi Meredith au afirmat că de fapt creierul nu percepe lumea ca pe o

serie de experienţe senzoriale independente, ci mai curând ca pe o corelaţie deimpresii senzoriale diferite prin care, componentele senzoriale se schimbă subtil

103



şi se combină una cu alta. Rezultatul acestor procese combinate este percepţia[4].

Risvik a subliniat că mintea umană nu percepe niciodată un produs deîmbrăcăminte ca pe o sumă de caracteristici şi că are capacitatea de a se putea

concentra pe caracteristici cheie care sunt transformate în concepte [5] .Pentru percepţia senzorială a unui produs, creierul nostru poate folosi mai

puţine caracteristici sau concepte decât numărul celor cerute pentru crearea unui profil senzorial complet.

Cuvintele folosite pentru conturarea profilului senzorial se grupează ca înfigura 3.1.

Figura 3.1

Cuvinte utilizate la realizarea profilului din punct de vedre senzorial

În profilul senzorial al unui produs, pot fi 15-20 de cuvinte care potdescrie caracteristicile, dintre care multe interacţionează.

Complexul percepţiilor senzoriale umane poate fi redus în conştiinţaumană, la câteva dimensiuni independente, numite variabile latente saufenomene latente. În termeni statistici, variabilele latente sunt proiecţiile saucombinaţiile liniare ale diverselor variabile. Aceasta înseamnă că analizastatistică poate reflecta percepţia umană a produsului.

Instrumentele statistice folosite în studiul confortului senzorial suntredate schematic în figura 3.2.

Cuvinte utilizate larealizarea profilului senzorial

Cuvinte ce descriu caracteristicile produsului, având diferite niveluride complexitate;

104

Cuvinte complexe legate de diverse aspecteale percepţiei produsului, percepţie care

poate fi definită ca o structură latentă,neclară, pe baza naturii cuvintelor şi autilizării limbajului.



Figura 3.2

Instrumente statistice utilizate pentru studiul confortului senzorial

În 1968, Yoshida, conducând o serie de experimente, a descoperit prinanaliza factorilor, că 70% din dezacorduri pot fi numărate prin 3 dimensiuni:umezeală-moliciune, greutate – răceală, densitate [6].

Prin compararea rezultatelor obţinute de Li, folosind metoda analizei grupului de senzaţii principale, pentru îmbrăcămintea de vară şi îmbrăcămintea pentru sport, a arătat că 26 de descriptori senzoriali pot fi clasificaţi în 4 grupuri[1]. Componentele de bază ale celor 4 grupuri sunt specificate în figura 3.3.

Grupul 1 al senzaţiilor tactile, a fost cel mai stabil grup, senzaţiile au fost

bine definite şi nu s-au schimbat mult odată cu schimbarea tipului deîmbrăcăminte. Senzaţiile de presiune pot fi senzaţii sintetice interacţionând cusenzaţiile tactile şi cu cele termice.

Figura 3.3

Clasificarea descriptorilor senzoriali realizată de Li

Analiza grupuluide senzaţii

Analizacorespondenţei

Analiza senzaţiei principale

Analiza factorilor

Analizadiferenţelor

Instrumente statisticeutilizate pentru studiul confortului senzorial

Grupul 1: senzaţii tactile:înţeapă, gâdilă,

aspru,zdrenţăros,zgârie, irită,

subţire, static.

Grupul 2: senzaţii deumiditate:

umed-lipicios, umed,ud, lipicios,

sufocant,neabsorbant,

aderent.

Grupul 3: senzaţii de presiune :

confortabil, uşor,greu, moale,

ţeapăn.

Grupul 4: senzaţii termice:

rece, îngheţat,răcoros, cald şi

fierbinte.

105

Clasificareadescriptorilor senzoriali realizată de Li prin

metoda analizei grupului de senzaţii principale



Percepţia senzaţiilor termice este dependentă de situaţiile de purtare şiinteracţionează puternic cu senzaţiile de umiditate.

Prin analiza grupării non-parametrice a datelor adunate de Hollies s-adescoperit că, descriptorii senzoriali folosiţi pot fi grupaţi în 2 categorii care

corespund cu grupurile tactile şi de umiditate [7, 8, 9]:1 – zgârie, aspru, subţire, ţeapăn, greu, uşor, larg şi confortabil;

2 – umed, umed-lipicios, lipicios, aderent şi neabsorbant.

Aplicând analiza factorilor şi analiza grupării la datele senzorialeobţinute din procesele de purtare, sub controlul activităţilor fizice şi a condiţiilor de mediu

(t=32 °C,φ=45%), Li a descoperit [10] că 19 descriptori senzoriali pot fi grupaţica în figura 3.4.

Figura 3.4

Clasificarea descriptorilor senzoriali realizată de Li prin metoda analizeifactorilor şi analizei grupării datelor senzoriale

Din rezultatele obţinute pe baza cercetărilor experimentale, se poateafirma că există trei dimensiuni senzoriale independente, redate schematic înfigura 3.5.

Confortul termic şi de umiditate este legat de senzaţiile ce implicătemperatura şi umiditatea, cum ar fi : sufocant, aderent, fierbinte, umed, umed-lipicios, rece, neabsorbant şi lipicios. Acesta răspunde la receptorii termici ai

pielii şi se leagă de caracteristicile de transfer de căldură, umiditate şi aer ;

Senzaţii termice şi de umiditate:

sufocant, umed, lipicios,aderent, fierbinte, rece,neabsorbant.

Senzaţii de presiune:

confortabil, larg,greu, uşor, moale şiţeapăn.

Senzaţii tactile:

înţeapă, zgârie, aspru,irită şi static.

106

Clasificareadescriptorilor senzoriali realizată de

Li, prin metoda analizei factorilor şi analizei grupării datelor senzoriale



Figura 3.5

Dimensiuni senzoriale

Confortul tactil este asociat cu senzaţiile ce implică interacţiuni mecanicedirecte piele – structură textilă, cum ar fi: înţeapă, zgârie, irită, aspru şi static.Acesta răspunde receptorilor de durere ai pielii şi se referă la caracteristicile desuprafaţă ale ţesăturii, incluzând diametrul fibrei la capete, desimea, gradul denetezire al suprafeţei;

Confortul la presiune este mai complex şi implică o serie de senzaţiisintetice, cum ar fi: confortabil, larg, greu, uşor, moale şi ţeapăn. Acesta poate

răspunde receptorilor de presiune ai pielii şi poate proveni dintr-o combinaţie aunui număr de răspunsuri senzoriale simple.

3.2 Relaţia dintre senzaţii şi stimuli în starea de confort

Pentru a descrie relaţiile matematice dintre experienţa conştientă a uneisenzaţii şi un stimul fizic extern, Fechner a dat naştere psihofizicii ca măsură aintensităţii senzaţiilor interne [11]. Aceste senzaţii interne pot fi complet

definite prin experienţe senzoriale (figura 3.6).

Dimensiuni senzoriale

Confort termic şide umiditate

Confort la presiune

Confort tactil

107



Figura 3.6

Intensitatea senzaţiilor interne

Ernst Weber a afirmat că pragurile stimulului ( ∆ Sp) sunt proporţionalecu intensitatea stimulului (Sp) [1]. Aceasta este cunoscută ca fiind legea luiWeber şi se exprim prin relaţia 3.1 [1]:

∆ Sp/ Sp=k (3.1)

unde k= constantă ce indică capacitatea fiinţei umane de a detectasemnale şi a deosebi senzatii.

Cea mai mică intensitate a unui stimul care poate fi percepută se numeşte prag absolut [11,12].

Ca unitate de măsură a senzaţiei, Fechner a propus folosirea “diferenţeiobservate”, presupunând că senzaţia (Rs) creşte odată cu logaritmul intensităţii

stimulului fizic (Sp). Aceasta este de fapt legea lui Fechner (relaţia 3.2):

Rs=k ∗ logSp (3.2)

unde :

k= constantă determinată de pragul stimulului, care este cea mai micăvaloare fizică ce explică o senzaţie şi pragul diferenţial ce furnizează o unitatesubiectivă a intensităţii senzoriale.

Legea lui Fechner este legată de legea lui Weber. Dacă legea lui Weber seaplică la caracteristica stimulului în cauză şi pragurile senzaţiei sunt egale,

atunci senzaţia creşte odată cu logaritmul intensităţii stimulului fizic.

Intensitatea senzaţiilor interne poate fi definită

prin:

Detecţia semnalului şideosebirile senzoriale

Mărimea intesităţilor subiective percepute

108



Pentru a investiga legătura dintre intensitatea subiectivă percepută şi puterea stimulului fizic, în 1953, Stevens a dezvoltat o metodă a estimăriiintensităţii, ca o procedură experimentală. Aceasta metodă a fost aplicată la unnumăr larg de caracteristici diferite ale stimulului. Rezultatele obţinute pentru

fiecare caracteristică sunt conform ecuaţiei 3.3 - (legea lui Stevens) [11]:

Rs=a∗ Spb (3.3)

unde :

a=scala factor ;

b=exponent caracteristic atributului.

Ecuaţia 4.3 este cunoscută ca legea lui Stevens.

Lega psihologică a lui Weber, Fechner şi Stevens indică de fapt că există o diferenţă esenţială între stimulul fizic şi senzaţia pe care o experimentează omul. Legea lui Weber şi legea lui Fechner joacă un rol fundamental în adistinge un stimul de altul, dar a eşuat în a furniza o bază pentru măsurareasenzaţiei. Legea lui Stevens propune o relaţie între stimulul fizic şi senzaţia cefurnizează o măsurare “directă” a senzaţiei în procesele senzoriale mentale [11].

3.3 Măsurarea gradului de percepţie a confortului

la purtarea îmbrăcămintei

Majoritatea scalelor psihologice implicate în cercetarea confortuluiîmbrăcămintei pot fi privite ca măsuratori ale atitudinilor.

Atitudinea a fost definită de Tull şi Hawkins [13] şi este compusă din

elementele specificate în figura 3.7.Pentru măsurarea directă a atitudinii individului sau o componentă a

atitudinii, scalele atitudinii pot fi folosite în funcţie de cererea individului pentruo stare explicită a atitudinii. Scalele atitudinii se compun dintr-o scală deevaluare sau un grup de evaluare care măsoară dimensiuni unice alecomponentelor atitudinii. În folosirea scalelor de evaluare, respondentului i secere să plaseze o caracteristică a produsului, prin puncte, de-a lungul uneicontinue evaluări numerice sau în mai multe categorii numerice.

109



Figura 3.7

Componentele atitudinii

Cercetătorii pot proiecta scale de evalure concentrate pe diferiteaspecte, cum ar fi :

- atitudinea completă faţă de un produs ;

- gradul în care un produs conţine caracteristici particulare;

- sentimentul faţă de un produs ;

- importanţa ataşată unei caracteristici a produsului.

Există două mari tipuri de scale de evaluare (figura 3.8):

Figura 3.8 Scale de evaluare

Componente cognitive

- părerile unei persoane sau

informaţiile despre un produs

Totalitatea proceselor prin care se

judecă

tendinţele şi predispoziţiile unei

persoane asupra produsului.

Componente afective şi

comportamentale- senzaţia unei persoanede plăcut sau neplăcut

privind produsul respectiv

Scale de evaluare

Scala non-comparativă în care respondentul nu primeşte un standard pentru a-l folosi la

evaluare

Scale deevaluare grafică

Scale deevaluare prin

puncte

Scala comparativă

110

Componenteleatitudinii



Scalele de evaluare non-comparative prin puncte sunt cel mai des folositeşi reprezintă baza pentru cele mai complexe scale de atitudine. În folosireaacestor scale, respondentului i se cere să selecteze o categorie de senzaţii dintr-un numar limitat, ordonat în funcţie de poziţiile lor pe scală.

În dezvoltarea metodologiei pentru studierea percepţiei umane aîmbrăcămintei, Hollies a folosit un numar mare de scale de evaluare prin

puncte [7,8] pentru senzaţiile obţinute de la participanţi (figura 3.9).

Figura 3.9

Scala celor 4 puncte a lui Hollies

Hollies a mai stabilit şi o scala a celor 5 puncte după cum urmează :

1= total inconfortabil

2

3

4

5=complet confortabil .

În studierea confortului termic, Mc Ginnis a schiţat o scala de intensitatecu 13 puncte, care pare a avea forma unei scale interval, deşi nu este sigur căintervalul dintre aceste puncte este egal. Totuşi, se pare că datele din astfel descale pot fi tratate ca intervale egale, în timp ce, rezultatele multor standardestatistice tehnice nu sunt afectate major de micile deviaţii de la cererileintervalului [14,15].

Scalele de evaluare non-comparative (grafice şi prin puncte) pot fitransformate în scale comparative prin simpla introducere a unui element decomparaţie.

Scala celor 4 puncte alui Hollies

1=total4=partial

2=hotarat 3=de mijloc

111



În studiul mecanismului fizic al percepţiei umidităţii, Plante [16] a folosit scale de evaluare comparative neechilibrate (figura 3.10).

Figura 3.10

Scală de evaluare comparativă neechilibrată

În determinarea preferinţelor consumatorilor şi abilitatea lor de adiferenţia produsele între ele, se pot folosi metode de apreciere a perechilor (figura 3.11).

Figura 3.11

Metode de măsurare a perechilor

Cel mai des folosită în cercetarea confortului îmbrăcămintei estecompararea perechilor, care implică prezentarea de către respondenţi a două

produse în acelaşi timp cerânduli-se selecţia unuia dintre ele pe baza unuicriteriu. Fiecare respondent trebuie să compare perechile posibile de obiecte(n∗ [n-1]/ 2, unde n=numărul de produse analizate). Pentru fiecare

ecaracteristică importantă, trebuie dirijată o comparaţie. Datorită număruluimare de teste implicate, comparaţiile perechilor sunt limitate în general la o

Scală de evaluare comparativăneechilibrată pentru percepţiaumidităţii

1.Foarteuscat

5.Foarteumed

3.Slabumed

4.Umed moderat

2.Abiaumed

Metode de apreciere a perechilor

Comparaţia perechilor

Comparaţia perechilor duble

Teste de alegerea diferenţelor

Triunghiul diferenţelor

Triunghiul preferinţei

112



caracteristicî, cum ar fi : preferinţa completă sau un numar de produse cu maimulte caracteristici. O simplă inspecţie vizuală poate dezvălui preferinţele penruun produs faţă de altul. Datele pot fi transformate în scale interval prinaplicarea legii Thurstone a deciziilor comparative [17].

Succesiunea aranjării scalei de evaluare determină o altă scală, foarte desfolosită în măsurarea caracteristicilor de confort, cu care respondenţilor li se ceresă aranjeze un numar de produse pe baza unor criterii. Ca şi compararea prin

perechi, această metodă este pur comparativă prin natura sa şi rezultatele salesunt aplicate doar dacă a fost studiat un numar mare de produse.

Metoda succesiunii aranjării forţează respondenţii să facă diferenţe între produsele relevante într-o manieră apropiată celei aplicata la cumpărături,consumând mai puţin timp decât compararea prin perechi şi instrucţiunile dearanjare sunt uşor de înteles. Marele dezavantaj al acestei metode este că oferă

date ordinale cu care numărul analizelor statistice permise este limitat.Pe baza scalelor de evaluare, pot fi construite mai multe scale de

caracteristici complexe, pentru măsurarea mai multror aspecte ale indivizilor privind o serie deproduse. Răspunsurile respondenţilor la diverse scale pot fiadunate pentru obţinerea rezultatului unei singure caracteristici pentru individ.

Hollies a dezvoltat o scală ce include caracteristici pentru obţinereadiverselor răspunsuri senzoriale în timpul proceselor de purtare (figura 3.12)[1].

Scala intensităţii confortului stabilită de Mc Ginnis începe cu 1 până la 5:

1---------------------2----------------3---------------4-------------------------5

total inconfortabil complet confortabil

Li a aplicat scale similare pentru studiul performanţei confortului

îmbrăcămintei sport realizată din diferite fibre. Răspunsurile la diverse punctesenzoriale au fost analizate întâi individual, apoi cercetate prin analiza factorilor şi analize de grup [1].

În studierea proprietăţilor structurilor ţesute, atât Elder cât şi Mackay auaplicat tehnica estimării intensităţii. Această tehnică cere respondenţilor săestimeze intensitatea unei caracteristici a structurii prin compararea cu ostructură standard sau cu propria experienţă. Estimările sunt înregistrate printr-un număr sau marcarea unei poziţii pe o linie pentru fiecare mostră de structură.Scalele sunt deschise.

113



Figura 3.12

Scală pentru răspunsuri senzoriale în timpul purtării

Tehnica estimării intensităţii a fost folosită şi de Sweeney şi Branson în studierea mecanismului psihofizic al perceptiei umezelii[1].

O altă scală des folosită în cercetarea senzorială este scala diferenţelor semantice compusă dintr-o serie de scale de evaluare bipolare, fiecare fiindfacută din cuvinte pereche, care pot fi opuse sau un cuvânt considerat pol extremsau unul pol neutru. Cuvintele bipolare au un număr limitat de la 5 la 7 pentrufiecare scală de evaluare. În cazul cuvintelor opuse, centrul este neutrul dintrecele două extreme. Respondentii sunt instruiti să marcheze locul liber care

indică cel mai bine unul sau mai mulţi termeni ce descriu sau se potrivesccaracteristicii produsului [1].

Static

Lipicios

Neabsorbant

Rece

Umed-lipicios

Umed

Scală pentru răspunsuri senzoriale în timpul purtării

Subţire

Aderent

Aspru

Zgârie

Greu

114



Scalele de evaluare a diferenţelor semantice pot avea orice număr pe scala punctelor, 6 şi 7 fiind cel mai des folosite. Datorită folosiriipe scară largă,scalele diferenţelor semantice au fost îmbunătăţite în multe forme : scala poziţieigrafice, scala comparativă numerică şi scala Stapel (o versiune simplificată a

scalei diferenţelor semantice).Modurile de analiză a datelor obţinute prin diferenţele semantice se

grupează ca în figura 3.13.

Figura 3.13Moduri de analiză a datelor obţinute prin diferenţe semantice

Pentru analiza agregat , sunt stabilite diverse numere pentru locurilelibere cele mai favorabile termenilor, iar rezultatele asupra tuturor caracteristicilor pereche sunt adunate pentru fiecare individ. Această analiză esteefectivă pentru prezicerea preferinţelor totale.

În analiza profil , media sau mediana este calculată pentru fiecare perechede caracteristici, pentru un produs al unui grup specificat de respondenti.Această analiză este folosită pentru izolarea caracteristicilor puternice ale

produselor.

Tehnicile scalelor diverselor caracteristici au fost aplicate îin măsurarea percepţiei senzoriale a confortului îmbrăcămintei. Pe lângă aceste scale, există

numeroase metode mai putin cunoscute şi versiuni modificate ale scalelor cunoscute.

3.4 Probe de purtare în percepţia subiectivă a confortului lapurtarea îmbrăcămintei

Percepţia confortului senzorial la purtarea îmbrăcămintei poate implicamulte dintre canalele senzoriale ale celor 5 simţuri : văz, auz, miros, gust şi

tactil, dar sunt des asociate cu sistemele senzoriale ale pielii. Multe senzaţii deconfort pot fi generate în situaţii sigure de purtare, cu existenţa stimulilor

Modurile de analiză a datelor obţinute prin diferenţele

semantice

Analiza agregat Analiza profil

115



fizici relevanţi. Fiinţele umane folosesc des mâinile pentru a obţine informaţiitactile. Totuşi, Stevens a relatat că, multe din senzaţiile tactile provin de laalte părţi ale corpului, altele decât mâinile. Aceasta sugerează că, percepţia

performanţei confortului îmbrăcămintei trebuie studiată în situaţii de purtare.

Tehnica procesului experimental al purtării, a fost dezvoltată deHollies [7], pentru a caracteriza confortul senzorial la purtarea îmbrăcămintei(figura 3.14).

Figura 3.14

Tehnica procesului experimental al purtării

Adoptând principiul acestei tehnici Li a construit o scală acaracteristicilor şi procesului purtării în studierea răspunsurilor fiziologice,

percepţiilor senzoriale şi preferinţelor consumatorilor, privind îmbrăcăminteasport realizată din 8 tipuri de fibre.

Preferinţele subiective şi răspunsurile senzoriale au fost obţinute prinexpunerea subiecţilor la perioade de exerciţiu (30 minute) şi repaus, în 2condiţii de mediu :

- cald (t=32°C, φ=45%);

Tehnica procesului experimental al purtării

1.Generareadescriptorilor

senzoriali

4.Conducerea proceselor de

purtare în medii controlate

2.Selectarea condiţiilor testate pentru a mări oportunităţile pentru perceperea diverselor

senzaţii

3.Construcţia scalelor cu caracteristici sub forma unor foi deevaluare pentru a

obţine diverserăspunsuri senzoriale

la produse deîmbrăcăminte

5.Culegereadatelor, analiza şi interpretarea

rezultatelor

116



- rece (t=14°C, φ =32%). Viteza vântului a fost de 0.25 m/s. Lafiecare 5 minute în timpul exerciţiului s-au măsurat :

- temperatura pielii;

- bătăile inimii şi consumurile energetice.Transpiraţia corpului şi absorbţia acesteia de către îmbrăcăminte au fost şiele înregistrate. La fiecare 10 minute, răspunsurile subiective la cei 19descriptori senzoriali au fost înregistrate pe o scală cu valori de la 1=nici osenzaţie la 5=total. Descriptorii senzoriali au inclus :

- confortabil;

- larg;

- greu;

- uşor;- moale;

- ţeapăn;

- static;

- lipicios;

- neabsorbant;

- rece;

- umed-lipicios;

- umed;

- cald;

- aderent;

- sufocă;

- înţeapă;

- aspru;- zgârie;

- irită.

Preferinţele complete la purtare şi atingere au fost obţinute prinstabilirea comparaţiei prin perechi, în timp ce, răspunsurile senzorialesubiective au fost obţinute printr-o scală de caracteristici similară cu cea a luiHollies.

Cercetătorii Tehnologiei Lânii au adoptat tehnica lui Hollies şi au

amenajat 2 camere climatice pentru studierea performanţei confortului şicaracteristicile produselor din lână. S-au realizat un număr mare de procese de

117



purtare pentru studierea trăsăturilor confortului produselor de îmbrăcămintedin lână sub diverse situaţii de purtare. Pentru început, efectul umidităţiiîmbrăcămintei în timpul exerciţiului a fost prezentat în 1992, răspunsuriletermoreglării corpului în timpul exerciţiilor intense la purtarea fibrelor

higroscopice în 1993, percepţia umidităţii în 1995 şi percepţia răcelii structuriiîn 1996.

3.5 Relaţia dintre preferinţele consumatorilor şi confortul senzorial

Înţelegerea modului în care consumatorii percep îmbrăcămintea şiformulează preferinţele, îi interesează atât pe cercetători, cât şi pe producătoriide îmbrăcăminte. Percepţia senzorială completă şi preferinţele

purtătorilor pentru îmbrăcăminte sunt rezultatul unei combinaţii complexe defactori senzoriali care vin din integrarea diverselor modalităţi senzoriale aleindividului, cum ar fi : senzaţii termice, de presiune şi de durere.

Percepţiile senzoriale ale individului sunt legate de diferite caracteristicifizico-mecanice ale produselor de îmbrăcăminte şi sunt influenţate de stareafiziologică şi psihologică a purtătorului şi de mediul exterior.

Li a observat inter-relaţiile şi prezumţia dintre factorii senzoriali şivoturile preferinţei subiective prin analiza corelaţiei canonice [10].

Corelaţia canonică este o tehnică pentru analiza relaţiilor dintre 2seturi de variabile. Fiecare set poate conţine mai multe variabile. S-a folositun program statistic pentru preformarea variabilelor, cu posibilitatea găsiriiunei combinaţii liniară pentru fiecare set, numită variabilă canonică, astfelîncât corelaţia este maximizată. Aceasta corelaţie între 2 variabile canoniceeste prima corelaţie canonică. Coeficienţii combinaţiilor liniare suntcoeficienţi canonici sau influente canonice. Programul continuă în găsireacelui de-al doilea set de variabile canonice, care nu sunt în legătura cu prima

pereche şi care produc cel de-al doilea cel mai mic coeficient de corelaţie.

Procesul continuă până când numărul de perechi de variabile canonice esteegal cu numărul de variabile ale celui mai mic grup .

Analiza redundanţei canonice este o tehnică care examinează cât de bine pot fi prezise variabilele originale din variabilele canonice. Redundanţaeste proporţia dezacordului extras din multiple variabile canonice prin

proporţia dezacordului împărţit între variabila canonică şi corespondentulvariabilei canonice din celalalt set. Redundanţa totală este suma redundanţeivariabilelor independente şi se numeşte “ proporţie cumulativă”. Au fostgăsiţi 2 coeficienţi de corelaţie importanţi.

Analiza redundanţei canonice [18] a arătat că, variabilele canonice alefactorilor senzoriali sunt bune prezicătoare ale votului subiectiv al variabilelor

118



canonice, la o redundanţă cumulativă de 0.788 şi nu sunt bune prezicătoare lao redundanţă cumulativa de 0.512. Acest lucru sugerează că, factoriisenzoriali pot prezice destul de bine voturile preferinţei subiective, dar nu şiinvers .

În încercarea de a testa validitatea acestor descoperiri, a fost aplicatacelaşi mod pentru datele senzoriale obţinute dintr-o altă serie de procese de

purtare conduse în condiţii de mediu rece, folosind articole de îmbrăcămintesimilare. Rezultatele obţinute au fost în acord cu cele obţinute în mediu cald.

În aceste studii, preferinţele complete obţinute au avut la bază articolede îmbrăcăminte de acelaşi stil, aceeaşi culoare, iar observaţia s-a concentrat

pe percepţiile senzoriale. Componentele confortului estetic, costurile şiatmosfera de purtare sau păstrare au lipsit când respondenţii au luat deciziile.De aceea, rezultatele acestui studiu nu pot fi aplicate direct procesului de luare

a deciziilor de către consumatori, concluziile pot fi aplicate doar pentrucondiţiile testate sau în situaţii similare de purtare. Pentru diferite condiţii de

purtare, contribuţiile relative ale diferiţilor factori senzoriali se schimbă.

119



Bibliografie

[1] The Science of Clothing Confort, The Textile Institute, , Textile Progress, vol. 31, No.1/2

[20] H.G.David, A.E. Stearn, and E.F.Denby. The subjetive Assessment of Handle, presented at Proc.of 3rd Japan – Australia Symp. On Objective Measurement> Application to Product Design and Process Control, Kyoto, Japan, 1985.

[3] G.A Kely. Man”s Construction of his Alternatives, in Assesment of HumanMotives (ed.. by G. Lindzey), Holt, Reinehart & Winston, New York, NY, USA, 1958

[4] B.E. Stein and M.A Meredith. The Merging of the Senses. The MIT Press,London , UK, 1993

[5] E Risvik. Understanding Latent Phenomena, in Multivariante Analysis of Data inSensory Science (eds T. Naes and E. Risvik), Elsevier, Amsterdam, The netherlands,

1996[6] M. Yoshida, The Dimensions of Tactual Impressions (1), Japanese Psychological

Res., 1968, 10, 123-157

[7] N.R.S. Hollies. Psychological Scaling in Confort Assessment, in Clothing Confort (eds N.R.S. Hollies and R.F.Goldman), Ann Arbor Science Publishers Inc., 1977,Michingan, USA, 107-120

[8] N.R.S. Hollies, A.G. Custer, C.J.Morin , and M.E.Howard, A Human PerceptionAnalysis Approach to Clothing Confort., Text Res. J., 1979, 49, 557-564.

[9] N.R.S. Hollies, Improved Confort Polyester. Part. IV: Analysis of the Four Wear

Trials. Text. Res. J., 1984, 54, 544-548[10] Y.Li. Dimensions of Confort Sensations During Wear in a Hot Condition.

Submitted to J. Federation of Asian Textile Associations.

[11] D. Laming, Psychophysics, in Sensation and Perception (eds R.L. Gregory andA. M. Colman), Longman, London, UK, 1996, 97-123

[12] T. Engen, Psychophysics, in Sensory System II: Senses Other than vision (ed.J.M.Wolfe), A Pro Scientia Viva Title, Boston, USA, 1988, 104-106

[13] D.S.Tull and D.I. Hawkins, Marketing Research: Measurementa and Method.Macmillan Publishing Company, New york, NY, USA, 1993

[14] M. Traylor. Ordinal and Interval Scaling, J. Market Res. Soc., 1983, 25, 297-303[15] M.R.Crask and R.J. Fox. An Exploration of the Internal Properties of Three

Commonly Used Research Scales, J. Market Res. Soc., 1987, 29, 317-339

[16] A.M. Plante, B.V.Holcombe and L.G.Stephens, Fiber Hygroscopicity andPerception of Dampness, Part I: Subjective Trials. Text Res. J., 1995, 65, 292-298

[17] P.E. Gren, D.S.Tull and G. Albaum, Research for Marketing Decisions,Prentice – Hall Inc., Englewood Cliffs, USA, 1998

[18] W.W.Cooley and P.R.Lohnes , Multivariante Data Analisys ,John Wiley &Sons Inc. , London, UK, 1971

120

curs 7confort senzorial

Documents