curs 5 obligatii

8/17/2019 Curs 5 Obligatii

1/11

Curs 5

Faptul juridic licit ca izvor de obligatii. Faptul ilicit ca izvor de obligatii

Faptul juridic in sens restrans este o actiune sau inactiune de care legea leaga anumite

efecte juridice. Distinctia dintre actul juridic si faptul juridic in sens restrans consta, in primul

rand, in rolul vointei juridice. Cand e vorba de un act juridic, vointa juridica sub forma intentieica reprezentare subiectiva, este suficienta pentru a naste efectele juridice. Cand e vorba de un fapt

juridic in sens restrans in forma actiunii sau inactiunii, fenomenul de vointa juridica nu este

exclus. Intr-adevar, orice actiune sau inactiune presupune si o reprezentare subiectiva a autorului

faptei. Dar efectele juridice nu se produc ca efect al intentiei si al vointei juridice, ci ca urmare a

faptului ca legea leaga de actiune sau inactiune acel efect.

Asadar, in cazul unei actiuni sau inactiuni, pe langa fenomenul volitiv, pe langa aspectul

intelectiv, e nevoie intotdeauna de o anumita fapta fie in forma actiunii fie in forma inactiunii.

Prin ea insasi, in acest caz, vointa nu este suficienta. Asadar, fenomenul de vointa nu este exclus

in cadrul faptului juridic in sens restrans, dar acest fenomen de vointa juridica nu este suficient

pentru a produce efecte juridice, e nevoie si de fapta omeneasca.

Astfel inteles, faptul juridic in sens restrans este fie licit, fie ilicit.

Faptul juridic licit

CC reglementeaza ! categorii de fapte licite"

#. gestiunea de afaceri

$. plata lucrului nedatorat

!. imbogatirea fara justa cauza

%pre deosebire de &CC, CC reglementeaza in mod distinct si imbogatirea fara justa

cauza. In &CC aveau reglementare proprie numai gestiunea de afaceri si plata lucrului nedatorat.

In plus, CC a inlaturat confuzia pe care &CC o facea prin utilizarea notiunii de cvasicontract .

Intr-adevar, in conceptia &CC, gestiunea de afaceri si plata lucrului nedatorat erau considerate

cvasicontracte. Aceasta notiune era inexacta si inutila din punct de vedere metodologic. Intr-

adevar, intre faptul juridic licit si contract nu exista niciun fel de apropiere. u putem numi faptul

juridic licit un cvasicontract, adica un aproape contract. In realitate, este total diferit de contract.

I. 'estiunea de afaceri ( reglementata de art. #!!) ( art. #!*) CC

'estiunea de afaceri este un fapt juridic licit care consta in savarsirea de acte materiale si

inc+eierea de acte juridice de catre o persoana, numita gerant, care administreaza in mod voluntar

si oportun interesele altei persoane, numite great, fara a avea mandat din partea acesteia si fara a

dori sa faca o liberalitate sau fara a crede ca lucreaza pentru propriul interes.


2/11

Curs 5

Conditiile gestiunii de afaceri"

xista conditii cu privire la obiectul gestiunii, cu privire la oportunitate si cu privire la

atitudinea subiectiva a partilor fata de gestiune.

Cat priveste obiectul gestiunii, rezulta din definitie ca gerantul poate sa savarseasca acte

materiale sau sa inc+eie acte juridice. Actele materiale pot fi de la executarea unei lucrari pana

la salvarea unui bun dintr-un incendiu. Cat priveste actele juridice, in contextul gestiunii de

afaceri, intereseaza actele de conservare si cele de administrare, intrucat actele de dispozitie nu

pot forma obiectul gestiunii, dar notiunea de act juridic de administrare are sensuri diferite in

ipoteza in care actul de administrare e privit ut singuli si in ipoteza in care actul de administrare e

privit in contextul unui patrimoniu. a gestiunea de afaceri, actul juridic de administrare este

privit in contextul patrimoniului. C+iar daca un act juridic privit ut singuli ar avea semnificatia

unui act de dispozitie, el poate sa devina, in contextul administrarii patrimoniului, doar un act de

administrare.

CC foloseste termenul de oportunitatea gestiunii. In sfera acestei notiuni intre $ idei"

ideea de necesitate si cea de utilitate. 'estiunea este oportuna in masura in care este fie

necesara, fie cel putin utila.

ecesitatea gestiunii presupune ca gerantul evita, prin administrarea afacerii, o

pierdere patrimoniala pentru gerat ex. salveaza un bun dintr-un indendiu/.

Alteori, gestiunea este doar utila, in sensul ca prin administrare gerantul poate sa

creasca valoarea patrimoniului geratului. ste motivul pentru care CC apreciaza utilitatea

gestiunii in functie de sporul de valoare care rezulta in patrimoniul geratului.

Distinctia dintre necesitate si utilitate este relevanta pentru ca raspunderea gerantului fatade gerat se modeleaza in functie de aceste doua situatii. Cand gestiunea este necesara, gerantul

raspunde pentru pagubele pe care le creeaza cu ocazia gestiunii numai daca a actionat cu intentie

sau din culpa grava. %impla neglijenta, c+iar daca provoaca o paguba geratului, nu va atrage

raspundere gerantului, tocmai pentru ca gestiunea etse necesara. Cand gestiunea este utila,

gerantul va raspunde pentru prejudiciile cauzate indiferent de forma de vinovatie cu care a

actionat.

ste posibil ca gerantul sa savarseasca o fapta ilicita cu ocazia administrarii. In aceasta

situatie, pe gestiunea de afaceri se greveaza un fapt ilicit al gerantului de natura sa atraga

raspunderea delictuala, care poate fi atrasa indiferent de forma de vinovatie.

In al treilea rand, exista anumite cerinte cu privire la atitudinea subiectiva a partilor fata

de gestiune. In ce il priveste pe gerant, cum a rezultat din definitie, el administreaza in mod

voluntar afacerea. Acest caracter voluntar al gestiunii facute de gerant nu asminileaza gestiunea

cu un act juridic. Intr-adevar, gerantul actioneaza cu intentia de a administra afacerile geratului,

dar efectele juridice nascute intre parti nu izvorasc doar din aceasta intentie, vointa jurdica. le

izvorasc din gestiunea de afaceri in ansamblul ei. Facem referire la intentia si la vointa gerantului

numai pentru a contura mai bine campul de manifestare a gestiunii de afaceri. Daca gerantul nu


3/11

Curs 5

stie ca lucreaza pentru altul, nu are intentia de a lucra pentru altul, este in confuzie si crede ca

lucreaza pentru sine, nu suntem in prezenta gestiunii de afaceri, iar raporturile dintre parti vor

intra sub incidenta imbogatirii fara justa cauza. u este insa exclus ca gerantul sa lucreze si

pentru gerat si pentru sine. In aceasta situatie gestiunea exista in masura in care gerantul lucreaza

pentru gerat. Aceasta idee este clar precizata in art #!!) alin $.

0ai este si situatia in care, sub aspectul atitudinii subiective e gerantului, acesta doreste sa

faca o liberalitate. u mai este vorba de gestiune de afaceri.

Cat priveste atitudinea subiectiva a geratului, acesta, in principiu, este strain de gestiune,

adica nu stie de ea. 1otusi, sunt situatii in care c+iar daca geratul cunoaste gestiunea, nu este in

masura sa o preia si ca urmare, c+iar daca o cunoaste, subzista gestiunea de afaceri. 2ezulta din

aceasta prezentare a atitudinii subiective a partilor fata de gestiune ca problema capacitatii se

pune in mod diferit in functie de gerant si de gerat. Intr-adevar, intrucat gerantul inc+eie si acte

jurdice, el trebuie sa aiba capacitate de exercitiu. Intrucat geratul doar beneficiaza de gestiune,

conditia capacitatii de exercitiu nu functioneaza pentru el.

Efectele gestiunii de afaceri ( obligatiile care se nasc in sarcina partilor"

3bligatiile gerantului"

'erantul are obligatia de a-l informa pe gerat in legatura cu gestiunea.

art. #!!# CC ( obligatia de instiintare

“Gerantul trebuie sa-l instiinteze pe great despre gestiunea inceputa de indata ce acest

lucru este posibil.”

2ostul instiintari este ca, in masura in care este posibil, geratul sa preia gestiunea. In acest

context este de inteles si a doua obligatie pe care o are gerantul si anume obligatia de a continua

gestiunea pana cand"

a/ isi indeplineste misiunea, adica pana cand o poate abandona fara riscul unei

pierderi pentru gerat

b) geratul, personal sau prin reprezentat, ori mostenitorii pot prelua gestiunea

2ezulta ca gerantul nu are o obligatie fara limita in timp. Pentru ca altfel un gest de

bunavointa s-ar transforma intr-o obligatie prea severa.

A treia obligatie a gerantului este obligatia de a exercita gestiunea cu diligenta unui bun

proprietar. Aceasta obligatie defineste criteriul care trebuie sa fie respectat de gerant in activitatea

de gestiune. u este nici un criteriu maxim, nici un criteriu minim. ste un criteriu obiectiv, si nuunul subiectiv. Criteriul diligentei bunului gospodar este un criteriu mediu, de factura obiectiva.

C+estiunea se pune doar atunci cand gestiunea este doar utila, nu necesara. Pentru ca daca

gestiunea este necesara, gerantul raspunde doar daca actioneaza cu intentie sau din culpa grava,

ceea ce lasa fara interes criteriul diligentei in executarea gestiunii. Daca insa este vorba de culpa

simpla, atunci criteriul de apreciere este foarte important. Cum apreciem daca gerantul a fost

neglijent sau nu in savarsirea gestiunii4 In functie de acest criteriu mediu al bunului gospodar, pe

care orice om trebuie sa il aiba atunci cand isi gestioneaza afacerile.


4/11


5/11

Curs 5

angajata si pentru cea mai usoara culpa. In mod surprinzator, CC are o prevedere conform

careia cand gestiunea este inoportuna, totusi geratul ar trebui sa il indemnizeze pe gerant in

masura in care geratul a obtinut un avantaj. otiunea de avantaj are semnificatia unui avantaj

patrimonial. 3ri daca el a obtinut un spor de valoare asupra patrimoniului, inseamna ca gestiunea

este utila, nu inoportuna.

In masura in care, pe parcursul executarii gestiunii, geratul ratifica actele de gestiune,

raporturile dintre cei doi vor fi guvernate de regulile contractului de mandat si nu de regulile de la

gestiunea de afaceri.

Cat priveste proba gestiunii de afaceri, trebuie sa facem distinctie intre actele materiale si

actele juridice. Acte materiale pot fi dovedite prin orice mijloc de proba, la actele jurdice

distingem intre raporturile dintre gerant si terti si raporturile dintre parti.

In primul caz, in raporturile dintre gerant si terti, se aplica regulile din materia actului

juridic. 'eratul, fiind tert, poate sa faca dovada cu orice mijloc de proba.

'estiunea de afaceri are o configuratie autonoma.

II. Plata lucrului nedatorat - reglementata in CC la art. #!*# ( art. #!**

ste cunoscuta sub numele de plata lucrului nedatorat sau plata nedatorata. CC extinde

sfera acestei obligatii in raport cu &CC. In &CC, sintagma 7plata lucrului nedatorat8 era corecta

pentru ca &CC avea o anumita acceptie a termenului 7plata8 in acest context. CC are alta

acceptie.

Conditiile platii nedatorate"

a/ sa fie vorba de o plata

Plata inseamna executarea unei prestatii indiferent de natura ei care formeaza obiectul

unei obligatii ( construirea unei case, transportul unei marfe. u este deci vorba doar de o suma

de bani. In raport cu aceasta sfera extinsa a notiunii de plata, &CC se referea doar la prestatiile

care constau in predarea unui lucru sau in transmiterea unui drept ( de aceea se numea plata

lucrului nedatorat. CC vorbeste de plata nedatorata, ceea ce inseamna ca are in vedere cea mai

larga sfera a notiunii de plata. b/ plata sa fie nedatorata

Cel care face plata sa nu aiba in realitate datoria de a plati. ste posibil ca, de la bun

inceput datoria sa nu existe. Alteori, datoria nu mai exista ca urmare a desfiintarii actului juridicdin care s-a nascut, fie ca este vorba de nulitate, fie de rezolutiune sau de orice alt mod de

desfiintare a actului juridic. 5neori, s-a facut distinctie intre ipoteza in care datoria nu a exista de

la bun inceput si ipoteza in care a disparut ca urmare a desfiintarii actului. In a doua situatie, s-a

spus ca ar fi vorba de o imbogatire fara justa cauza.

c/ plata tebuie sa fie facuta din eroareCel care plateste credea ca datoreaza, dar in realitate nu datora. %unt anumite ipoteze in

care, desi cel care plateste nu este in eroare, totusi ne aflam in prezenta acestui izvor de obigatii.


6/11

Curs 5

5n exemplu este acela in care debitorul a platit creditorului, dar a pierdut dovada platii si e

obligat sa plateasca a doua oara. Cand descopera dovada, debitorul poate sa ceara restituirea celei

de-a doua plati. De asemenea, se mai spune ca si atunci cand se desfiinteaza un contract

prestatiile executate se restituie pe temeiul platii nedatorate.

Daca aceste ! cerinte sunt indeplinite, se nasc efectele specifice platii nedatorate.

Principalul efect este obligatia celui care a primit plata de a o respinge. 1otusi, aceasta obligatie

nu se naste in ipoteza prevazuta la art #!*$ CC.

“estituirea nu poate fi dispusa atumci cand, in urma platii, cel care a primit- cu buna-credinta a lasat sa se implineasca termenul de prescriptie ori s-a lipsit, in orice mod, de titlul saude creanta sua a renuntat la garantiile creantei.

In acest caz, cel care a platit are drept de regres impotriva adevaratului debitor intemeiul subrogatiei legale in drepturile creditorului platit.”

2ezulta din text ca, pe de o parte, este vorba de un creditor de buna-credinta, adica el

primeste plata fara a sti ca nu este datorata. u numai debitorul e in eroare. Pe langa buna-credinta a creditorului, mai e necesar ca creditorul sa fi lasa sa se implineasca termenul de

prescriptie sau sa se fi lipsit de titlul de creanta sau sa fi renuntat la garantiile reale. Intr-o

asemenea situatie, restituirea nu poate fi realizata. In sc+imb, platitorul are o actiune in regres

impotriva adevaratului debitor care trebuia sa plateasca in realitate. Intr-o asemenea ipoteza, cel

care plateste se substituie prin subrogatie in drepturile celui care a platit.

Cat priveste modul in care se face restituirea, limitele restituirii, componentele restituirii,

CC trimite la art #9!:-#9*; care reglementeaza general restituirea prestatiilor. egiuitorul a

alcatuit un set de reguli cu valoare generala cuprinse in textele mentionate si care se aplica ori de

cate ori e vorba de restituirea prestatiilor.

Plata lucrurlui nedatorat este faptul juridic licit prin care o persoana, numita solvens,

executa o prestatie fara a exista datoria corespunzatoare, catre o alta persoana numita accipiens,

solvensul fiind in eroare, fapt juridic din care se nasc drepturi si obligatii intre cei doi.

Plata nedatorata este un fapt juridic licit cu configuratie autonoma, distincta de alte fapte

jurdice licite.

III. Imbogatirea fara justa cauza - reglementata de art. #!*: ( art. #!*< CC

2ezulta din textele din CC ca mai multe conditii sunt necesare" atat materiale, cat si

juridice. Conditiile materiale sunt in numar de !"

a/ sa existe o sporire a patrimoniului unei persoane

b/ sa existe o saracire a patrimoniului altei persoane

c/ atat imbogatirea, cat si saracirea sa fie efectele unei cauze comune fie un

eveniment, fie o actiune umana/


7/11

Curs 5

NB" imbogatirea nu este cauza saracirii si nici vice-versa. Ambele sunt efecte. xista o

cauza comuna a acestor efecte.

Conditiile juridice sunt doua"

a/ cele doua efecte nu trebuie sa aiba o cauza legitima.Prezenta unei cauze legitime a imbogatirii impiedica existenta acestui fapt licit. De

exemplu, daca cel caruia ii creste valoarea patrimoniului a primit o donatie, imbogatirea are o

cauza legitima. 3rice imprejurare legitima care justifica imbogatirea impiedica imbogatirea fara

justa cauza.

b/ pentru a se putea cere restituirea, nu trebuie sa existe un alt mijloc juridic la

indemana celui care a saracit.

Aceasta actiune in imbogatire are caracter subsidiar. In masura in care toate cerintele

materiale si juridice sunt indeplinite, se naste efectul imbogatirii fara justa cauza. Prin actiunea in

imbogatire fara justa cauza se cere cea mai mica dintre valori. 3bligatia celui imbogatit este de a

restitui valoarea cea mai mica.

Faptul juridic ilicit 2aspunderea civila delictuala/

ibertatea este indisolubil legata de responsabilitate, iar impreuna trimit la ideea de

raspundere. Altfel spus, avem libertatea sa actionam sau sa nu actionam, dar sa nu incalcam

obligatia generala de a nu pagubi pe nimeni neminem laedere/. Incalcarea obligatiei generale de

a nu pagubi pe nimeni este specifica raspunderii civile delictuale, dar raspunderea delictuala este

o forma de raspundere civila. Iar raspunderea civila este o forma de raspundere juridica. Caurmare, vom avea o raspundere juridica specifica dreptlui civil, alta specifica dreptului

administrativ, etc.

Intr-un fel sau altul, fiecare ramura de drept contureaza anumite reguli pentru raspunderea

juridica. Dreptul civil face distinctie intre raspunderea contractuala si raspunderea

extracontractuala. Forma cea mai importanta este rapsunderea delictuala. a se naste dintr-un

delict civil, faptul juridc ilicit este tocmai delictul civil. ste motivul pentru care denumirea

acestei raspunderi este raspundere delictuala. %ub aspect terminologic, termenii sunt ec+ivalenti.

&orbim de fapt juridic ilicit sau de delict civil, ceea ce inseamna ca vorbim de originea raportului

de raspundere civila delicutala.

3bligatia care se naste din delictul civil este o obligatie de raspundere delictuala, adica in

continutul acestui raport intra dreptul victimei de a fi despagubit si obligatia autorului faptului

ilicit de a oferi despagubiri. Astfel inteleasa, raspunderea civila delictuala are mai intai o functie

preventiva, in al doilea rand a o functie reparatorie. Functia reparatorie, care inseamna

despagubirea victimei cu ec+ivalentul prejudiciului, evidentiaza raspunderea delictuala ca

raspundere civila de sanctiunile penale. 0ai mult decat atat, raspunderea delictuala este o

raspundere civila care nu se confunda nici cu pedepsele civile. Ideea de pedeapsa presupune


8/11

Curs 5

caracterul personal. Pedeapsa este strict personala, dar functia reparatorie a raspunderii, care

presupune ca victima are un drept de creanta impotriva autorului, permite transferul acestui drept

de creanta la mostenitorii victimei. Asadar, suntem in prezenta unui raport obligational tipic, nu

este vorba de un caracter intuitu personae, creanta si datoria se transmit la mostenitori.

Pe de alta parte, raspunderea civila delictuala se diferentiaza de raspunderea civila

contractuala. Ambele sunt forme de raspundere civila, iar CC are in capitolul I& din Cartea

despre obligatii $ texte introductive care marc+eaza tocmai diferenta dintre raspunderea

delictuala si raspunderea contractuala ( art. #!*; si art. #!:) CC

Desi capitolul I& se c+eama raspunderea civila, in realitate singurul care se refera la ea

este art #!:).

Asemanarile si deosebirile dintre raspunderea delictuala si raspunderea contractuala"

Asemanari"

a/ in ambele cazuri, exista o fapta ilicita ca temei al raspunderii

b/ in ambele cazuri conditiile raspunderii sunt aceleasi.Astfel, pe langa fapta ilicita, care se afla la temeiul ambelor forme da raspundere civila,

trebuie sa existe un prejudiciu, un raport de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si

vinovatia autorului faptei ilicite. Atunci cand vorbim de raspunderea contractuala, aceste

elemente se particularizeaza, in sensul ca fapta ilicita consta in neexecutarea unei obligatii

contractuale, sau in executarea necorespunzatoare a acesteia. De asemenea, prejudiciul in cadrul

raspunderii contractuale este de regula ec+ivalentul prestatiei care formeaza obiectul obligatiei

cntractuale neexecutate sau executate in mod necorespunzator.

Diferente"

a) temeiul celor doua raspunderi, desi are semnificatia unei fapte ilicite, are infiecare caz in parte o configuratie proprie.

In cazul raspunderii civile delictuale este o incalcare a obligatiei generale negative de a nu

vatama pe nimeni. In cadrul raspunderii civile contractuale, fapta ilicita este nerespectarea unei

obligatii contractuale.

Pentru a face diferenta intre cele doua forme de raspundere civila, este foarte important sa

vedem daca intre parti exista un contract si care este continutul acelui contract. %tim deja ca

efectele juridice sunt determinate de clauzele contractului. %e clarifica acest contract atunci cand

clauzele se interpreteaza. Conturand in mod clar continutul contractului, stim in ce masura fapta

savarsita de o parte contractanta are semnificatia incalcarii unei obligatii contractuale si, daca este

asa inseamna, ca raspunderea este contractuala.

Cand vorbim de continutul contractului, pe langa clauzele expres prevazute, in contract

mai sunt si clauze implicite, adica cele care in mod firesc ar trebui sa fie in contract potrivit legii,

obiceiului, practicilor dintre parti. C+iar daca e vorba de incalcarea acestor clauze externe,

raspunderea este tot contractuala. In sc+imb, daca partile contractului cauzeaza, prin faptele lor,

prejudiciul unor terti, raspunderea va fi delictuala. 0ai mult, daca in raporturile dintre partile

unui contract, una dintre parti cauzeaza un prejudiciu celeilalte fara legatura cu contractul,


9/11

Curs 5

raspunderea va fi delictuala. De exemplu, vanzatorul merge la cumparator sa ceara pretul si

cumparatorul il loveste.

b) diferentieri in ce priveste conditiile celor doua forme de raspundere

Astfel, sub aspectul capacitatii, in materie contractuala facem distinctie intre capacitatea

de folosinta si capacitatea de exercitiu, iar actele juridice pot fi inc+eiate de catre cei care au

capacitate de exercitiu deplina si de cei care au capacitate de exercitiu restransa#*-#6 ani/. In

cazul raspunderii delictuale, exista o prezumtie de discernamant incepand cu varsta de #* ani si o

prezumtie de absenta pana la varsta de #* ani. Dar asta nu inseamna ca minorul sub #* ani nu

raspunde. Daca victima dovedeste ca minorul avea discernamant, minorul va raspunde delictual.

ste posibil ca minorul care a implinit #* ani, desi e prezumat ca fiind cu discernamantul intreg,

sa nu aiba in mod pasager discernamant. l va avea sarcina sa dovedeasca ca nu a avut

discernamant. u exista o limita minima pentru capacitate.

c/ diferentieri in ce priveste punerea in intarziere

Cat priveste punerea in intarziere, in materie delictuala regula este ca punerea in intarziere

nu e necesara, altfel spus autorul faptei este de drept in intarziere, fara nicio alta formalitate prealabila. In materie contractuala, e nevoie de punerea in intarziere, ca regula.

d/ diferentieri in ce priveste consimtamantul victimeiConsimtamntul victimei priveste o clauza de inalturare a raspunderii sau de diminuare a

rapsunderii. In materie delictuala, de regula, asemenea clauze nu sunt permise. In materie

contractuala ele pot functiona, ca regula.

e/ diferentieri in ce priveste efectele raspunderii

Daca avem in vedere efectele raspunderii, in principiu, si intr-un caz si in celalalt, se

include in obligatia de reparare si paguba efectiv suferita si beneficiul nerealizat. 1otusi, obligatia

de raspundere in cazul materiei delictuale este mai extinsa atunci cand fapta, delictul civil estesavarsit cu o forma de vinovtie agravata care este intentia. In aceasta situatie, in materie

contractuala se raspunde si pentru daunele imprevizibile, altfel, in absenta intentiei in materie

delictuala se raspunde doar pentru daunele previzibile. In materie delictuala, indiferent de forma

de vinovatie, obligatia de raspundere e integrala, daune previzibile sau imprevizibile.

f) diferentieri in ce priveste dovedirea culpei

Pentru ca atunci cand e vorba de intentie, diferentele dispar, adica sarcina probei este

intotdeauna a creditorului, respectiv a victimei prejudiciului. umai ca in materie delictuala,

forma de vinovatie nu influenteaza intinderea obligatiei de a repara. Ceea ce are intr-adevar

importanta este cum se dovedeste culpa. In materie contractuala exista o prezumtie de culpa insarcina debitorului.

art #:*< CC

“estituirea nu este datorata decat daca imbogatirea subzista la data sesizarii instantei.

Cel care s-a imbogatit este obligat la restituire, in conditiile prevazute la art. !"#$ siurmatoarele.”


10/11

Curs 5

art. #:*6 CC

“Cererea de restituire nu poate fi admisa, daca cel prejudiciat are dreptul la o alta

actiune pentru a obtine ceea ce ii este datorat.”

In materie delictuala, vinovatia, indiferent de forma ei, trebuie sa fie dovedita de victima.

g) diferentieri din perspectiva divizibilitatii obligatiei

In materie delictuala, obligatia de reparare este solidara. %olidaritatea este regula. In

materie contractuala, cand sunt mai multi creditori, regula este divizibilitatea. Partile pot sa

prevada solidaritatea, insa.

art. #!:) alin. !/ CC ( cumulul raspunderii contractuale cu cea delictuala

“%aca prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre parti nu poate inlatura aplicarea

regulilor raspunderii contractuale pentru a opta in favoarea altor reguli care i-ar fi mai

favorabile.”

ste posibil sa combinam regulile raspunderii delictuale si regulile raspunderii

contractuale pentru ca creditorul sa aiba anumite avantaje in actiunea pe care o formuleaza

impotriva debitorului4

ste posibil ca creditorul sa introduca mai intai o actiune pe temei delictual si apoi pe

temei contractual sau invers4

xclude existenta unui contract raspunderea delictuala pentru incalcarea obligatiei

contractuale4

Primele doua intrebari au intotdeauna un rapsuns negativ.

In sc+imb, se pune uneori problema alegerii intre temeiul contractual si temeiul delictual

al raspunderii. 2egula este ca existenta unui contract inlatura apelul la raspunderea delictuala.

Problema optiunii intre cele doua temeiuri se pune atunci cand simultan ar fi indeplinite cerintele

pentru ambele forme de raspundere.

xista exceptii de la art #!:) alin !/. xceptia apare atunci cand delictul civil poate fi

calificat in acelasi timp si ca infractiune. ste posibil ca aceeasi fapta ilicita sa dobandeasca mai

multe calificari. Intr-o asemenea situatie, daca se porneste procesul penal si daca in cadrul

procesului penal victima porneste actiunea civila impotriva inculpatului, atunci in procesul penal,

c+iar daca fapta consta in neexecutarea unui contract, temeiul nu mai e contractual. In penal,

regula e ca e exclus temeiul contractual. &ictima opteaza de la inceput pe temeiul delictual.

In momentul in care victima alege sa inceapa actiunea civila in procesul penal, inseamna

ca a si ales intre cele doua temeiuri.

%-a spus, pe buna dreptate, ca si in procesul penal, intr-o imprejurare exceptionala este

posibil ca victima sa aleaga intre cele doua temeiuri. Daca victima e o persoana minora, actiunea

civila se pune in miscare din oficiu. Plecand de la aceasta forma de protectie, s-a afirmat ca, daca


11/11

Curs 5

nu am ingadui optiunea intre cele doua temeiuri, masura de protectie a minorului este in

defavoarea minorului. c+itabil este ca sa i se permita victimei sa aleaga in procesul penal intre

cele doua temeiuri.

Forme de raspundere delictuala

#. raspunderea delictuala pentru fapta proprie ( #!:

curs 5 obligatii

Documents