ACCIDENTELE ACCIDENTELE RUTIERERUTIERE

Incidenţa accidentelor rutiereIncidenţa accidentelor rutiere

Dintre toate mijloacele de transport automobilul Dintre toate mijloacele de transport automobilul face cele mai multe victime în funcţie de face cele mai multe victime în funcţie de kilometri parcurşi:kilometri parcurşi:

- Accidente de automobil aprox. 42/1 milion km Accidente de automobil aprox. 42/1 milion km parcurşi;parcurşi;

- Accidente de tren 0,95/1 milion km parcurşi;Accidente de tren 0,95/1 milion km parcurşi;

- Accidente de avion 0,8/1 milion km parcurşi.Accidente de avion 0,8/1 milion km parcurşi.

Cine este răspunzător pentru producerea Cine este răspunzător pentru producerea accidentelor?accidentelor?

Factorul uman este răspunzător de Factorul uman este răspunzător de producerea a 85 % - 90 % din totalul producerea a 85 % - 90 % din totalul accidentelor rutiere, din care:accidentelor rutiere, din care:

- 50 – 55 % revin conducătorilor auto;50 – 55 % revin conducătorilor auto;- 30 – 35 % pietonilor.30 – 35 % pietonilor.

PROGRAMUL SARTRE (PROGRAMUL SARTRE (Social Attitudes to Social Attitudes to Road traffic Risk in EuropeRoad traffic Risk in Europe))

1. Cum este perceput riscul pe şosele?1. Cum este perceput riscul pe şosele?Cei mai îngrijoraţi sunt şoferii din Germania, UK, Portugalia, Spania, iar cei Cei mai îngrijoraţi sunt şoferii din Germania, UK, Portugalia, Spania, iar cei din Suedia, Irlanda, Danemarca sunt mai puţin îngrijoraţi.din Suedia, Irlanda, Danemarca sunt mai puţin îngrijoraţi.

2. Cât de frecvent au fost opriţi şoferii de către poliţie pentru depăşirea 2. Cât de frecvent au fost opriţi şoferii de către poliţie pentru depăşirea limitei legale?limitei legale?

- aprox. 50 % în Germania, Austria, Elveţia;- aprox. 50 % în Germania, Austria, Elveţia;- aprox. 30 % în Portugalia, Spania.aprox. 30 % în Portugalia, Spania.

3. 3. 80 % din europeni consideră că este importantă purtarea centurii de 80 % din europeni consideră că este importantă purtarea centurii de siguranţă:siguranţă:

- În Germania, Franţa, Austria, Belgia – se folosesc centurile de siguranţă pe În Germania, Franţa, Austria, Belgia – se folosesc centurile de siguranţă pe toate locurile, chiar şi pe distanţe scurte/în oraşele mici;toate locurile, chiar şi pe distanţe scurte/în oraşele mici;

- În Portugalia, Spania se foloseşte centura de siguranţă pe distanţe lungi, în În Portugalia, Spania se foloseşte centura de siguranţă pe distanţe lungi, în afara oraşelor.afara oraşelor.

4. Cele mai multe accidente de circulaţie, respectiv 59 % sunt produse de 4. Cele mai multe accidente de circulaţie, respectiv 59 % sunt produse de conducătorii auto amatori, faţă de 40,3 % generate de cei profesionişti.conducătorii auto amatori, faţă de 40,3 % generate de cei profesionişti.

Principalele cauze generatoare de accidente de Principalele cauze generatoare de accidente de circulaţie după opinia conducătorilor auto circulaţie după opinia conducătorilor auto

(Barjonet, 1994)(Barjonet, 1994)

niciodată/ niciodată/ foarte rarfoarte rar

uneoriuneori deseorideseori

Factorul uman:Factorul uman:

Conducerea în stare de obosealăConducerea în stare de oboseală 5,975,97 26,2826,28 66,9366,93

Nesemnalizarea direcţiei de mersNesemnalizarea direcţiei de mers 11,1911,19 31,1231,12 56,6256,62

Consum de alcoolConsum de alcool 3,733,73 10,8210,82 84,8384,83

Viteză excesivăViteză excesivă 5,435,43 17,9317,93 76,0676,06

Consum de medicamente/droguriConsum de medicamente/droguri 18,9018,90 36,2136,21 34,8734,87

Principalele cauze generatoare de accidente de Principalele cauze generatoare de accidente de circulaţie după opinia conducătorilor auto circulaţie după opinia conducătorilor auto

(Barjonet, 1994)(Barjonet, 1994)

niciodată/ niciodată/ foarte rarfoarte rar

uneoriuneori deseorideseori

Factorul mediu:Factorul mediu:

Neîntreţinerea drumurilorNeîntreţinerea drumurilor 17,4817,48 35,3035,30 46,5646,56

Trafic supraaglomeratTrafic supraaglomerat 18,7318,73 37,2537,25 42,5442,54

Condiţii meteo nefavorabileCondiţii meteo nefavorabile 5,435,43 28,4628,46 65,6865,68

Principalele cauze generatoare de accidente de Principalele cauze generatoare de accidente de circulaţie după opinia conducătorilor auto circulaţie după opinia conducătorilor auto

(Barjonet, 1994)(Barjonet, 1994)

niciodată/ niciodată/ foarte rarfoarte rar

uneoriuneori deseorideseori

Factorul vehicul:Factorul vehicul:

Defecţiuni la sistemul de frânareDefecţiuni la sistemul de frânare 10,4610,46 25,7325,73 62,6162,61

Anvelope uzate, şterseAnvelope uzate, şterse 7,187,18 26,9526,95 94,9394,93

Defecţiuni la sistemul de iluminareDefecţiuni la sistemul de iluminare 14,6614,66 34,2834,28 50,0950,09

Defecţiuni la sistemul de direcţieDefecţiuni la sistemul de direcţie 24,3324,33 27,2027,20 45,9345,93

Vehicul prea puternicVehicul prea puternic 16,1116,11 25,7825,78 56,2456,24

Percepţia şi expunerea la risc prin prisma Percepţia şi expunerea la risc prin prisma factorului de genfactorului de gen

Bărbaţii sunt de partea riscului.Bărbaţii sunt de partea riscului.

Mit vs. realitateMit vs. realitate

Percepţia şi expunerea la risc prin prisma Percepţia şi expunerea la risc prin prisma factorului de genfactorului de gen

76 % dintre femei faţă de 68 % bărbaţi au ieşit de pe carosabil la 76 % dintre femei faţă de 68 % bărbaţi au ieşit de pe carosabil la diferite manevre.diferite manevre.

76 % femei faţă de 44 % bărbaţi nu au traversat intersecţia la 76 % femei faţă de 44 % bărbaţi nu au traversat intersecţia la culoarea galbenă a semaforului.culoarea galbenă a semaforului.

81 % femei faţă de 68 % bărbaţi folosesc întotdeauna centura de 81 % femei faţă de 68 % bărbaţi folosesc întotdeauna centura de siguranţă.siguranţă.

23 % dintre femei faţă de 30 % bărbaţi consideră riscul o plăcere.23 % dintre femei faţă de 30 % bărbaţi consideră riscul o plăcere.

77 % femei faţă de 70 % bărbaţi consideră că nu au creat niciodată 77 % femei faţă de 70 % bărbaţi consideră că nu au creat niciodată situaţii de risc pentru ceilalţi participanţi la trafic.situaţii de risc pentru ceilalţi participanţi la trafic.

De ce bărbaţii sunt mai atraşi de risc ???De ce bărbaţii sunt mai atraşi de risc ???

Direcţii de abordare şi cercetare a cauzelor de Direcţii de abordare şi cercetare a cauzelor de ordin uman generatoare de accidente de ordin uman generatoare de accidente de

circulaţiecirculaţie1.1. Predispoziţie la accidentare – factori înnăscuţi, Predispoziţie la accidentare – factori înnăscuţi,

nemodificabili care determină creşterea nemodificabili care determină creşterea coeficientului de risc.coeficientului de risc.

2.2. Legea recurenţei – probabilitatea de Legea recurenţei – probabilitatea de accidentare depinde de numărul accidentelor accidentare depinde de numărul accidentelor avute anterior, indiferent de natura lor.avute anterior, indiferent de natura lor.

Aspecte sociale şi accidentele rutiereAspecte sociale şi accidentele rutiere

Un individ îşi schimbă atitudinea după prezenţa Un individ îşi schimbă atitudinea după prezenţa sau absenţa unui spectator care-l urmăreşte.sau absenţa unui spectator care-l urmăreşte.

Exemplu:Exemplu: N. Triplett (1979) care a observat comportamentul N. Triplett (1979) care a observat comportamentul

unui ciclist în prezenţa şi în absenţa publicului şi unui ciclist în prezenţa şi în absenţa publicului şi a constatat că există viteze simţitor diferitea constatat că există viteze simţitor diferite

Aspecte sociale şi accidentele rutiereAspecte sociale şi accidentele rutiereInfluenţa prezenţei auditoriului asupra performanţelor Influenţa prezenţei auditoriului asupra performanţelor

într-o sarcină oarecareîntr-o sarcină oarecare

……creşterea nivelului motivaţional, deci a creşterea nivelului motivaţional, deci a performanţei;performanţei;

……inducerea inhibării, pe fondul emotivităţii;inducerea inhibării, pe fondul emotivităţii;

Toate aceste influenţe şi efecte ale auditoriului poartă denumirea…..Toate aceste influenţe şi efecte ale auditoriului poartă denumirea…..

Aspecte sociale şi accidentele rutiereAspecte sociale şi accidentele rutiereInfluenţa pasagerilor asupra comportamentului Influenţa pasagerilor asupra comportamentului

autovehiculului (Baxter, 1990)autovehiculului (Baxter, 1990)Metoda de cercetare – observaţia.Metoda de cercetare – observaţia.

Echipa de observare se afla într-o maşină care urmărea Echipa de observare se afla într-o maşină care urmărea autovehiculul vizat şi înregistra erorile comise de autovehiculul vizat şi înregistra erorile comise de conducătorul vehiculului.conducătorul vehiculului.

Urmărirea se efectua pe o durată de aprox. 5 minute în Urmărirea se efectua pe o durată de aprox. 5 minute în flux aglomerat de circulaţie prin localitate.flux aglomerat de circulaţie prin localitate.

Cel urmărit nu este la curent cu acest lucru.Cel urmărit nu este la curent cu acest lucru.

Numărul de cazuri observate a fost 244 din care: 88 de Numărul de cazuri observate a fost 244 din care: 88 de femei şi 70 de bărbaţi.femei şi 70 de bărbaţi.

Aspecte sociale şi accidentele rutiereAspecte sociale şi accidentele rutiereInfluenţa pasagerilor asupra comportamentului Influenţa pasagerilor asupra comportamentului

autovehiculului (Baxter, 1990)autovehiculului (Baxter, 1990)Principalele abateri de la regulile de circulaţie Principalele abateri de la regulile de circulaţie ce apar datorită prezenţei unui pasager în ce apar datorită prezenţei unui pasager în autovehicul sunt:autovehicul sunt:

- Schimbarea direcţiei fără semnalizare – 86 % Schimbarea direcţiei fără semnalizare – 86 % din cazuri;din cazuri;

- Viteză excesivă sau peste nivelul restricţiei Viteză excesivă sau peste nivelul restricţiei zonale – 75 %-zonale – 75 %-

Aspecte sociale şi accidentele rutiereAspecte sociale şi accidentele rutiereComportamentul conducătorilor de vehicule (în special Comportamentul conducătorilor de vehicule (în special

al motocicliştilor) în acordarea primului ajutor (De al motocicliştilor) în acordarea primului ajutor (De Marco, 1990)Marco, 1990)

Experiment – la o trecere e pietoni dintr-un oraş Experiment – la o trecere e pietoni dintr-un oraş canadian:canadian:

- Doi cascadori echipaţi diferit (elegant, foarte Doi cascadori echipaţi diferit (elegant, foarte sărăcăcios etc.) apăreau în faţa motocicliştilor şi sărăcăcios etc.) apăreau în faţa motocicliştilor şi mimau un accident;mimau un accident;

- Experimentul s-a derulat în două situaţii: în Experimentul s-a derulat în două situaţii: în prima fluxul circulaţiei era scăzut, iar în a doua prima fluxul circulaţiei era scăzut, iar în a doua era aglomerat.era aglomerat.

- Observarea s-a derulat pe o perioadă de timp de Observarea s-a derulat pe o perioadă de timp de 1600 de ore în prima situaţie, respectiv 1800 de 1600 de ore în prima situaţie, respectiv 1800 de ore în a doua la un volum total de 120 de cazuri.ore în a doua la un volum total de 120 de cazuri.

Aspecte sociale şi accidentele rutiereAspecte sociale şi accidentele rutiereComportamentul conducătorilor de vehicule (în special Comportamentul conducătorilor de vehicule (în special

al motocicliştilor) în acordarea primului ajutor (De al motocicliştilor) în acordarea primului ajutor (De Marco, 1990)Marco, 1990)

Analiza rezultatelor:Analiza rezultatelor:- Motocicliştii opresc mult mai repede şi mai Motocicliştii opresc mult mai repede şi mai

prompt la cei mai bine îmbrăcaţi decât la cei prompt la cei mai bine îmbrăcaţi decât la cei îmbrăcaţi mai sărăcăcios (în primul caz timpul îmbrăcaţi mai sărăcăcios (în primul caz timpul mediu este de 4,65 sec, faţă de 6,71 sec în al mediu este de 4,65 sec, faţă de 6,71 sec în al doilea caz).doilea caz).

- Cei care după impact nu se mişcă sunt mult mai - Cei care după impact nu se mişcă sunt mult mai repede ajutaţi decât cei care se pot autoajuta.repede ajutaţi decât cei care se pot autoajuta.