Drept FINANCIAR CURS 4

La bugetele studiate la cursul anterior li se adauga bugetele intreprinderilor publice - acele societati comerciale, regii autonome la care statul e actionar majoritar si la care veniturile nu acopera cel putin 50% din costurile de productie.

La nivelul UE, din ratiuni statistice, se considera intreprinderi acele societati comerciale/regii autonome la care statul e actionar majoritar si care nu resusesc sa-si acopere din venituri macar jumatate din costurile de productie. Sunt considerate a fi sprijinite de stat, direct sau indirect, prin bugetele publice => cheltuielile acestora vor fi incluse in bugetul de stat. Chiar daca aceste cheltuieli nu se regasesc ca atare in bugete (sunt subventii spre intreprinderi publice), UE spune ca sunt o cheltuiala din bani pb. Atunci cand statul realizeaza acea forma consolidata de buget, adunand toate veniturile si cheltuielile, se va adauga si cheltuielile acestor intreprinderi pb. Exista o obligatie de a pastra un anumit echilibru intre cheltueli si venituri. Bugetul consolidat al statului va include si bugetele intrprinderilor pb care nu reusesc sa-si acopere cheltuielile.

Aceasta componenta a intreprinderilor pb o gasim in legea 69/2010 – aceasta a aparut in urma unei conditii impuse astfel incat sa aiba loc includerea in legislatie a unei prevederi care sa reglementeze acoperirea pierderilor de catre stat.

Aceste intreprinderi obtin profit, dar nu pot sa-si acopere macar 50% din cheltuieli iar statul alege sa le acopere aceasta uriasa pierdere si sa le tina in viata.

La nivel local Exista: - bugetele comune oraselor si judetelor (principala lor componenta), dar exista si - bugetele institutiilor pb finantate integral/ partial din bugetul local: scolile, institutiile de

invatamant preuniversitar –ale caror bugete sunt anexate la bugetul local.- bugetele fondurilor rambursabile – pt investitii locale, si - bugete separate ale fondurilor externe nerambursabile – facute pt fiecare proiect pt a se

putea tine evidenta. - bugetele intreprinderilor pb in care actionar majoritar e Consiliul local sau unitatea

administrativ-teritoriala si care nu reusesc sa-si acopere nici macar 50 % din cheltueli – sunt societati comerciale infiintate de Consiliul local.

Toate cele 3 mari categorii de buget din Constitutie sunt structuri bugetare care contin mai mute tipuri de bugete componente. Se realizeza o unire a tuturor acestor bugete cu eliminarea transferului dintre bugete => o imagine a ansamblului veniturilor pe care statul a reusit sa le culeaga intr-un an si a tuturor cheltuielilor pe care statul le-a efectuat.

Structura veniturilor:1. Venituri ordinare:

i. Fiscale: impozite, taxe si contributii . Elementul comun: obligatiile de plata sunt impuse de stat unilateral prin lege in temeiul textului constitutional care ii da acest drept. Existenta acestei puteri unilaterale e cea care da caracterul fiscal al veniturilor. Ce le deosebeste:

Impozite- obligatii de plata stabilite unilateral prin lege fara o contrapestatie imediata – cetateanul nu primeste o contraprestatie pt plata pe care o face, dar stie ca sumele percepute nu pot fi folosite

decat pt scopuri pb care ii vor fi de folos - serviciile pb gratuite(ordinea pb, apararea nationala, reprezentarea nationala- acestea sunt acoperite din impozite) Taxele sunt acele plati impuse unilateral de stat prin lege pt servicii pb prestate de institutii pb, de autoritati pb sau de operatori economici (societati comerciale sau regii autonome). Cetateanul face plata pt a i se presta un serviciu pb determinat => exista o contraprestatie, insa ideea de contraprestatie nu se confunda cu echivalarea unor contraprestatii => plata/valoarea taxei pt un serviciu nu reflecta valoarea acelui serviciu => pe stat poate il costa mai mult prestarea acelui serviciu si el cere mai putini bani pt el, sau cerea bani mai putini din motive de economie politica pt a reduce cerinta de a fi prestat acel serviciu.

Prin serviciu pb se intelege acel serviciu prin care statul (sau prin institutiile sale) nu actioneaza intr-o piata concurentiala, ci taxa e stabilita unilateral de stat, nu de piata. Altfel, ar lipsi caracterul unilateral/ fiscal al taxei. Daca cel care plateste, are libertatea de a alege, serviciul nu e singurul = > venit nefiscal.

Ideea de taxa ca venit fiscal apare atunci cand serviciul pb e fie singurul, fie obligatoriu : taxele pt actele de stare civila, cartea de identitate care este obligatorie, insa nu si pasaportul. Taxele de scolarizare sunt servicii pb doar prin scopul urmarit.

Contributiile – acele obligatii de plata impuse prin lege pt participarea la un sistem de asigurari sociale sau de sanatate publica. Sistemele de asigurari sociale raspund la 2 obiective:

- asigurarea situatiei in care persoana fizica nu poate obtine venituri din munca si atunci statul obliga persoanele sa se asigure in sistemul pb pt o astfel de eventualitate – se platesc contributii si se dobandeste dreptul de a beneficia de pensii si ajutor de somaj ;

- situatia in care persoana fizica se imblonaveste si trebuie sa plateasca costurile pt tratament (la noi doar in sistemul pb, in alte tari sistemul pb e dublat de cel privat).

Sistemele pb de aigurari sunt dublate de sistemele private – plati contractuale, dar contractul esti obligat sa-l inchei.

ii. Nefiscale: toate celelalate venituri care provin fie din contracte, fie din sanctiuni patrimoniale stabilite prin lege (nu-s venituri fiscale pt ca e vorba de o sanctiune, diferenta majora fata de impozite e aceea ca aici cel care plateste a incalcat legea), amenzi, confiscari, etc. Le lipseste acea componenta impusa.Venituri extraordinare – singura sursa: imprumutul

Structura cheltuielilor Banii stransi din toate sursele sunt incrisi in buget si apoi cheltuiti.

2 clasificari:i. Clasificatia economica cea care are drept criteriu scopul economic urmarit de

cheltuiala respectiva:- Cheltuieli curente/ de functionare – cele care sunt necesare pt functionarea unei

institutii pb. Legea 273/ 06 le enumera- sunt valabile si la nivel central. Cheltuieli cu personalul, cu utilitatile, cu bunurile, cu servicii.

- Cheltuieli de capital/ de investitii - cu privire la care opereaza subrogatia cu titlu particular – cheltuiala respectiva aduce un bun, se construieste ceva, un bun cu o valoare semnificativa - cu o durata de utilizare in timp mare.

La nivelul bugetelor locale exista o mare impartire a bugetului unitatilor administrativ-teritoriale in: sectiune de dezvoltare si sectiune de functionare.

ii. Clasificatia functionala a cheltuielilor are drept criteriu destinatia cheltuielilor pe grupe de :

- pentru functionarea aparatului de stat- pentru dezvoltare/cercetare- cheltuieli militare - pentru investitii

Fiecare domeniu presupune cheltuieli de capital.

Statul aduna bani de la persoane fizice sau persoane juridice – venituri ordinare si are dreptul de a le cere in virtutea unei prevederi constitutionale(venituri fiscale). Contracte – daca numai statul poate sa ceara bani din contributii si impozite, nu doar el poate incheia contracte => vorbim de pj de dr pb …

Statul nu are monopolul tuturor veniturilor pb, ci doar asupra celor fiscale. Institutiile pb, parte a statului, pot incheia contracte. Ai cui vor fi banii incasati prin acele contracte? Atunci cand o persoana juridica de drept pb incaseaza bani, ai cui sunt? Raspunsul ni-l da legea fianantelor pb: orice suma de bani incasata de institutiile publice si cuvenita statului se face venind la bugetul de stat, daca legea nu prevede altfel. Daca o institutie pb: ANAF primeste bani prin colectarea de impozite si taxe, banii sunt ai statului fiindca ANAF actioneaza in numele statului.

Institutiile cand incaseaza bani o fac in numele si pe seama statutlui – toti banii incasati de o institutie a statului ar trebui sa mearga la stat . TOTUSI, cand legea prevede altfel, banii perceputi sub orice forma nu merg la stat. Legea trebuie sa prevada unde se duc banii cand nu se duc la bugetul de stat.

La bugetul local lucrurile sunt la fel. Exceptia consta in situatia in care banii raman la bugetul institutiei care i-a perceput. Statul taie circuitul si prevede ca institutia care i-a perceput sa ii pastreze in numele statului =>

=>Venituri extrabugetare (doctrina) sunt doar acelea care potrivit unei legi nu merg la bugetul de stat/ local, ci raman la institutia care i-a colectat in numele si pe seama statul. Extrabugetar vine din ideea ca banii nu au venit dintr-un buget pb=> bani care nu au trecut prin bugetul de stat (art. 75 din legea finanatelor pb). Faptul ca n-au trecut prin bugetul de stat inseamna ca au regim special => venituri extrabugetare – insa sunt bani pb si sunt inclusi in buget.

Cand vorbim de institutii pb finanatate din venituri proprii, vorbim de institutii pb finanatate din venituri extrabugetare. In loc sa le transfere mai departe, legea le permite sa pastreze banii: taxele incasate de UB le incaseaza in numele si pe seama statului, in mod normal ar trebui trimisi la stat, dar legea educatiei ii da dreptul de a pastra banii si de a – i folosi pt scopurile institutiei pb respective => regim usor derogatoriu prin faptul ca li s-a permis sa pastreze banii.

Legea le permite institutiile pb sa pastreze banii incasati din prestarea de servicii pb. O institutie pb are dreptul sa pastreze veniturile povenite din administrarea bunurilor aflate in administratia sa, bunuri pe care nu le are in proprietate.

Veniturile extrabugetare nu sunt venituri extraordinare. Insa anumite legi permit retinerea la institutiile pb a unui procent din venituri fiscale recuperate prin proceduri de executare silita. Veniturile extrabugetare sunt venituri bugetare, sunt venituri nefiscale,dar pot fi si fiscale cu caracter extraordinar.

RELATIA CHELTUIELI - VENITURI Compararea valorica: cum sunt cheltuielile in raport cu veniturile?

1. Buget echilibrat : veniturile ordinare =cheltuielile , fara sa se imprumute2. Buget excedentar : statul a cheltuit mai putin decat veniturile ordinare pe care le-a colectat.

Nu e bine pt ca inseamnsa ca statul a cules mai multi bani de la cetateni decat avea nevoie, si avand la dispozitie aceste sume, statul nu a identificat destinatiile care ar fi servit interesului pb si nu a alocat banii acestor destinatii. Ar trebui ca banii sa fie folositi pt dezvoltare.

3. Deficitul – statele sunt nevoite sa se incadreze in veniturile ordinare, sa cheltuiasca mai putin => cheltuielile sunt mai mari decat veniturile ordinare. Deficitul e definit ca fiind suma pt care statul s-a imprumutat pt a-si acoperi datoriile. (conform unora)

Problema deficitului – in primul rand exista 2 modalitati tehnice de calcul:1. calcul pe baza de numerar/ in sistem cash - cheltuielile efectuate raportate la venituri

incasate. Este inselator – UE a impus propriul sistem si anume:2. Sistemul ESA – European System of Accounts – faci deficitul cu cheltuielilor inscrise in buget

si le compari cu veniturile incasate. Mai mult, atunci cand faci cheltuielile adaugi si pe acelea reprezentate de partea neacoperita din bugetele institutiilor pb.

Deficitul e important pt ca, daca legea romana - legea 500 nu enumera printre principiile bugetare pe cel al echilibrului bugetar, Tratatul pt functionarea UE il prevede. Art 126 : obligatia statelor membre de a evita deficitele excesive . S-a impus o limta maxima a valorii deficitului: 3 % din PIB. Exista sanctiuni pt statele membre care nu se incadreaza in acest deficit => noi pasi pt aplicarea sanctiunilor =>

1. Procedura semestrului european – elaborarea unor linii directoare la nivel european pt construirea bugetelor pb pe care fiecare stat membru e obligat sa le respecte cand isi face bugetul. Timp de 6 luni se elaboreaza si se aproba la nivelul UE, urmand ca statelor sa li se lase la dispozitie urmatoarele 6 luni pt a construi bugetele pe baza acestor linii directoare. Sanctiuni: UE nu ii mai da bani, il poate amenda.

2. Tratatul privind stabilitatea, cooperarea si guvernanata in cadrul uniunii economice si monetare care este un tratatul fiscal din martie 2012 adoptat de catre statele membre( fara Marea Britanie si Cehia) la care Romania e parte. Acest tratat prevede un element extrem de important: obligatia statelor membre de a introduce in legislatia nationala, cu caracer obligatoriu si permanent, la nivel constitutional, regula privind echilibrul bugetar. Romania trebuie sa gaseasca solutia de a introduce principiul echilibrului bugetar : la nivel constitutional sau printr-o lege organica care sa nu poate fi modificata prin legi ordinare. Toate legile privind finantele pb din Romania sunt legi ordinare.

Legea privind responsabilitatea fiscal-bugetara spune sa nu se poate face rectificare bugetara prin majorarea cheltuielilor de personal – in septembrie 2012 se face rectificare bugeara prin lege – poate aceasta lege sa majoreze fondul de cheltuieli de personal? Da, legea ulterioasa o modifica pe prima.

Acest tratat este regula de aur. Deficitul nu este interzis, exista permisiunea ca statele sa aiba un deficit, insa acesta nu poate depasi 3 % din PIB.

Acest tratat introduce un mecanism de calcul al deficitului anual care sa tina seamna si de situatii exceptionale prin care trece un stat. De aceea tratatul face referire la soldul structural al bugetului public . Soldul este diferenta dintre venituri si cheltuieli, dar nu privita strict la nivelul unui

an, ci cheltuielile care raman constante timp de mai multi ani. Acest gen de evaluarea arata o preocupare pt analiza performantei autoritatilor pb in utilizarea fondurilor pb.