Curs 3 HISTO

Endocrin 2

GLANDELE PARATIROIDE

Glandele paratiroide sunt organe vitale datorita rolului in homeostazia calciului. Se gasesc posterior de

glanda tiroida la polii lobilor. Sunt in numar de 4 (2 superioare si 2 inferioare). Forma lor este ovoidala

de dim mici si cu m=400 mg.

Embriologic, provin din endoderm cu originea in pungile 3,4 endocardiale. Din 3 => p inf si timus , din

4=> cele inferioare.

Organizare histo- capsula din conjunctiv fibros f subtire si intre capsula paratir si tiroida exista o

atmosfera de tesut conjunctiv lax.poate fi cuprinsa in capsula tiroidiana sau chiar in plin parehnim

tiroidian. Aceasta localizare creste riscul lezarii paratiroidei in interv chirurgicale.

Organizare sub forma de cordoane sau foliculi cu capilare fenestrate sau sinusoide.

2 tipuri celulare:

- Principala populatie- celule principale mici poligonale

- Celule oxifile

Aspectul parenchimului variaza in raport cu varsta individului, de la 5 la 7 ani exista doar celule

principale. Dupa varsta aceasta, langa celulele principale apar cel oxifile si cresc pana la pubertate si

reprezinta maxim 3%. In perioada adulta apare o evolutie adipoasa cu red tesutului glandular activ si

ajunge tesut adipos pana la 60-70% din parenhim.

Celulele oxifile cu ct acidofila si foliculi cu celule principale. Cel principale pot fi si in cordoane.

CEL PRINCIPALE

- Cel uninucleate

- Ct bazofila, dar variaza cu activitatea. Se vbeste de un ciclu secretor

- Multe incluziuni- substrat energetic ( glicogen, lipide)

- Apar cu varsta si incluziuni de lipofuscina

- Sint hormon proteic--> ultrastructura specifica

- Produsul este stocat ca granule de secretie

- 2 tipuri de granule diferite ca marime si localizare: unele mici maxim 200 nm cu localizare

periferica langa mb, alte vezicule aproape duble localizate spre endocitoplasma.

- Demonstrat ca ambele tipuri de granule contin acelasi produs

- Cele de la periferie --- spre exocitoza

- Cele dininterior--- stocare

- Celule palide- celule principale in repaus, aspect datorat glicogenului si lipidelor stocate

- Celule bine colorate bazofilecantitatea de glicogen se reduce prin consum, aspect intunecat

dat si de granule de secretie.

- MERE, lipofuscina, lipide, glicogen, granule (cele 2 tipuri), mitocondrii numeroase

- ROL: produce, elaboreaza parathormon cu rol important in metab fosfocalcic: hipercalcemiant,

hipofosfatemiant. Actiune tripla: impiedica elimin de calciu, sint vitamina D intestinal, osos

activeaza factor pt osteoclaste=> creste calcemia.

CELULE OXIFILE

- Mai mari ca principalele

- MO: ct intens acidofila, fin granulara, nucleu uni cu cromatina mai intens colorata, dens, imagini

de picnoza( strangere a nucleului)

- ME: identificare usoara a acestor celule: caract- mitocondrii foarte numeroase, cu forme bizare.

Organitele de sinteza RER si golgi cu slab reprezentate, nu au granule de secretie. => inactive

dpdv endocrin

- Rol: cel oxifila este csd un stadiu evolutiv nefunctional al celulei principale ( evolutie/involutie)

GLANDELE ADRENALE

Sunt vitale, prin multiple efecte biologice pe care le exercita h. steroizi secretati de aceste

glande. Localizate la polul superior renal, retroperitoneal, in grasimea renala. Utilizarea CT a

permis o statistica legata de forma lor: SR renala dreapta are forme variate, SR stanga are forma

mai constanta de semiluna. Componenta a sist endocrin ( 4x2x0,4) m= 8g.

Variaza in raport cu varsta- la copil sunt mai mari

Variaza fiziologic- stress => hipertrofiere

Incapsulata capsula conj-fibroasa ce da septuri ce merg cu vase si nervi, dar nu compartim

parhminul in lobi sau lobuli .

SR formata din 2 componente diferite embriologic, structural si functional.

Sub capsula este zona CSR- cea mai voluminoasa ( 80-90% volum) , galbuie, aspect fin striat.

Aceasta zona inconjoara MSR mult mai putin reprezentata (10-20%) de culoare brun-intunecat.

Intre cele 2 zone nu exista o linie de demarcatie, de aceea separarea este relativ dificila , dar

tinem cont de: cortical celulele sunt acidofile, medular sunt bazofile.

Diferenta de origine embriologica: din mezoderm CSR si origine neuroectodermala din creste

neurale pt MSR. Celulele derivate din crestele neurale vor popula CSR => MSR

Structural si functional difera:

CSR- secreta steroizi sub control adenoHP prin ACTH

MSR- catecolamine sub control vegetativ simpatic

Vascularizatie cu efect asupra functiei glandei. Fiecare glanda SR primeste sange prin 3 tipuri de

artere: SR sup, SR mijlocii, SR inferioare. Intra in capsula si dau nastere la artere capsulare.

Din artere capsulare => arteriole corticale si arteriole medulare. Subcapsular a. corticale

formeaza capilare, medularele se capil in MSR. Zona mijlocie a CSR este strabatuta de capilare

paralele. Intre r capilara corticala si medulara exista conexiuni, astfel ca hormonii din CSR ajung

in contact cu cel MSR. Cortical lipsesc vene!!

Organizare CSR: 3 zone

-glomerulara

-fasciculata

-reticulata

Printre ele sunt capilare sinusoide si fenestrate

- Zone usor de recunoscut

- Sub capsula: CSR- zona fasciculata cel mai bine reprez este zona palida, glomerulara discontinua

la om si reticulara este cea mai intens colorata (intunecata)

- Cel din cele 3 zone sunt din acelasi cordon

- Cel din zona glomerulara se divid si parcurg lent, succesiv celelalte zone. Pe parcursul migrarii

celula se diferentiaza, se matureaza si profund incepe sa involueze

- Raportul zonelor variaza in fct de conditiile de viata individuale.

- ZONA GLOMERULARA: cordoane circulare, discontinua subcapsular la om, 10-15% din volum,

are celule mici acidofile si cu multe pic lipidice mici. Secreta mineralocorticoizi aldosteron,

deoxisteron. Secretia prin mecanism R-AG-ald. Acth este implicat in mica masura in secretia

acestor hormoni. Daca blocam ACTH, zonele fascic si reticulara involueaza, iar glom nu se

modifica.

- FASCICULATA: 70% din volum. Celule secretorii in cordoane celulare paralele intre ele separate

de capilare sinusoide. Cordoane groase de o celule sau 2. Celule uninucleate, rar binucl. Cele mai

mare celule acidofile, multe picaturi lipidice ==> spongiocite. Sint si secretie de glucorticoizi =>

cortizol. Actiuni metabolice glucidice importante, h. hiperglicemianti cu rol inflamator. Secreta si

androgeni slabi (gonadalii sunt tari). Activitate controlata de ACTH.

- RETICULARA: zona in care celulele se org in cordoane scurte, ramificate si anastomozate. Cea

mai mica 5-10%. Are cele mai mici celule, mult mai intunecate, pt ca numarul de picaturi lipidice

este mai mic, dar se acumuleaza si incluz de lipofuscina. Nuclei picnotici cu forme neregulate ce

se pregatesc pt apoptoza. Elaboreaza androgeni slabi DHA(dehidroepiandosteron),

androstendiona. Impreuna cu androgenii gonadali proc de sexualizare. Cant mici de

glucocorticoizi. Sub control ACTH.

ME: sinteza si secretie de steroizi, REN, incluziuni lipidice. Zona reticulara !!! lipofuscina

Oriunde suntem in CSR, multe mitoc si REN. Subendotelial sunt num microvili si cresc supraf de contact

cu peretele. NU depoziteaza hormoni!!! Se sint si se secreta, iar fiind liposolubili difuzeaza prin mb.

MSR######

- Glanda de sine statatoare (10-20%)

- Este un paraggl simpatic--- paraggl- defineste mici glande endocrine alcatuite din celule

neuronale secretale.

- Se asoc cu SNV, se afla in apropierea componentelor SNV.

- Primeste de la nivel SNC fibre simpatice preggl si este in continuare SNV>

- Celule CROMAFINE celulele secretorii, se coloreaza usor

- Origine neurala cu sinteza si secretie de amine si peptide mici --- componente APUD

- Cel cromafine- agenti oxidanti care sunt fixati de gran de secretie, solutii apoase de saruri

metalice cum ar fi dicromat de K, continutul granulelor- se oxideaza si polim --> cul bruna.

- Control secretor nervos, MSR este csd un traductor neuroendocrin si are capcit de a traduce

mesajul electric nervos in mesaj hormonal.

- Celule componente: cuiburi sau cordoane. Cordoane lungi comp cu zona reticulara => ochiurile

rezult prin anastomoza sunt mai mari.

- Comp intre MSR si zona reticulara --- in MSR sunt ochiuri mai largi cu capilare sau venule

postacapilare.

- Tipuri de celule: celule cromafine si neuroni ggl. Celulele cromafine- sau feocromocite (

tomoare-feocromocitom) adica sunt celule intunecate. Principala populatie reprezinta neuroni

postggl simpatici ce embriogenetic isi pierd prelungirile si se transforma fenotipic in celule

secretoare de hormoni. Celulele au tendinta, in cultura cel, de a da prelungiri. Adaugarea de

glucortic inhiba prolif de prelungiri=>horm CSR influenteaza structura.

- MSR ggl simpatic in care ajung fibre preggl- o parte din celule isi pastreaza caract de neuroni

post ggl, iar altele celulele cromafine isi pierd aceasta calitate embriogenetic.

- ME: Golgi, mitoc, granule de secretie mici ce sunt concentrate intr-o anumita zona a CT- langa

polul capilar. La aceasta structura ajung fibre preggl simpatice splahnice. Fiecare celule

realizeaza sinapsa colinergica cu fibre preggl.

- 2 tipuri de celule cromafince : 70% epi, 30% norepi

- La nivelul celulelor ce prod NE continut mai electronodens decat cele secretoare de E

- In granulele de secretie, alaturi de E si NE mai contine si cromogranine ( proteine) ce mentin in

granule hormonii in lipsa stimularii.

- Celula cromafina are termin fibrei preggl ce realiza sinapsa. Sinteza catecolamin se face pornind

de la tirozina. La nivel CT tirozina este convertita in DOPA si ulterior in dopamina. Transformarile

au loc citoplasmatic. Dopamina este pompata in granula, care sub actiunea dopamin beta

hidroxilazei, transf in NE elib in ct de enzima de metilare ce asigura metilarea NE (PNMT) la E

ce intra ulterior inapoi in granula. Enzima de conversie este stimulata de cortizol --> modificarea

producerea de epi!!!

- Granula cu NE sau E alaturi de enzime si dopamina. Sinteza in RER de proencefalina ( in golgi) si

procromogranina ( transformata in granula).

GLANDA PINEALA

- Componenta cu maxima dezvoltare in copilarie, dupa care involueaza - > variatii individuale

- Localizata in p posterioara a diencefalului intre corpul calos si CCv inferiori. Atasata de tavanul

V3 printr-o tija numita habenula( frau).

- Comparabila cu un bob de mazare cu m=150mg.

- Origine neuroectodermala formata dintr-un diverticul median ce ia nastere la nivelul partii

superioare a diencefalului superior. Prin proliferare se form o masa solida celulara, iar comunic

cu V 3 se opreste, ramane recesul pineal.

- Comp cu samanta de pin.

- Incapsulata de o ingrosare a piei mater. Septurile din capsula insotite de elemente vasculare si

nervoase dau fragmentare incompleta. Aceasta componenta a sist endocrin este f bine

vascularizata. Aici este cel mai bogat flux sangvin endocrin!!!!

- Aspect celular organizat sub forma de cordoane sau gramezi nimic particular

- Are o f bogata inervatie asigurata de fibre aferente simpatice ce provin din eferenta simpatica

diencefalica. Primul ggl latero-vertebral ggl cervical superior. Fibre postggl ce provin din ggl

cervical superior.

- Aceasta glanda are conex directe cu SNC ??? aceste aferente vin din hipocamp si primite de

epifiza prin habenula??

- Cu varsta apar modificari csd ca semne involutive, crestere a tes conjunctiv. Rezulta o lobulatie

mult mai evidenta. Imagini chistice dau involutie, iar elementul de diagnostic sunt

concretiunile calcare corpora arenacea, nisip cerebrel. Localizata in plin parehmin glandular

sau perivascular. Dubioooos- apar inca din copilarie, odata cu varsta cresc numeric, dar si in

dimensiuni. Nu stim origine, se formeaza prin aparitita unei mase proteice EC bazofile fiind

produs de secretie, in jurul secr proteice se dispun inele conc de saruri de Ca si Mg.Folosim

prezenta doar ca pct de reper- opace la radiatii X.

- Parehimul glandular: 2 tipuri celulare cele mai numeroase, neuroni modificati- pinealocite si

celule interstitiale asem astrocitelor ( sub 5%) vin in raport cu pinealocite si cu vase, ce le

inconjoara incomplet. Cele mai multe cel interst sunt in habenula. Recunoastere dupa nucleu----

alungit si hipercrom.

- Pinealocitele sunt neuroni modificati implic in sint si secretie de amine. In HE- obs ct slab

bazofila cu nucleu mare eucromatic cu nucleol evident. Cu impregn argentica (vedem prelungiri)

de la corp pornesc cel putin 2 prelungiri. Aceste prelungiri sunt lungi si sinuase, terminal se

dilata- butoni ce realiz. Conexiuni vasculare. Incluziunile pinelocitelor sunt de lipide, glicogen,

pigmentare, lipofuscina.

- ME: aceste cel au organite implicate in sinteza proteica, dar putin Golgi. REN. Granule de

secretie ce se gasesc in dilatatiile prelungirilor neuronale ce stabilesc conexiuni cu vasele de

sange. Pinealocitele au citoschelet bine diferentiat cu un element aparte ! ! ! ( doar in retina si

ureche interna) STRUCTURI TUBULARE DENSE ACOPERITE DE VEZICULE!!! In retina participa la

sinapse in panglica, aici nu stim inca asta. Aceste structuri tubulare variaza cu ritmul circadian

mai multe noaptea.

- Enzime implicate in metab aminelor: - enzima de acetilare NAT , -enzima de metilare (HOIMT).

Prelucreaza serotonina => melatonina.

- Din extract de epifiza :

- 1. Indolamine

- 2. Peptide

- Indolamine : serotonina si melatonina

- Peptide: arginin-vasotocina si AG1(angiotensina1)

-Melatonina--- secretata de pinealocite este descarcata in mediul intern, serotonina este preluata

de axoni presinaptici

Pineala este in centrul geometric al craniului! Exista pe toate treptele de evolutie al

vertebratelor. La vertebratele inferioare intalnim celule fotoreceptoare cu rol senzorial

fotoreceptor. La mamifere, rolul senzorial este pierdut. => se pastreaza originea, deci secretia

este dependenta de ritmul circadian.

Nucleul suprachiasmatic !!!! ceasul intern al organismului cu propr de reglare a secretiilor

ciclice

- Pineala conectata prin HT cu celule retiniene => traductor neuroendocrin.

- Retinian exista un sistem fotoreceptor secundar ce regleaza secretia de melatonina.

- Celule multipolare retiniene- o parte din axoni se indreapta N suprachiasmatic => tract retino-

HT. din n suprach, prin conexiuni descendente se formeaza tracturi HT-spinale, con lateral,

eferenta veget simpatica preggl cu sinapsa in primul ggl cervical superior, fibra postggl,

pinealocite cu activitate pe sodiu ce influenteaza NAT. in timpul zilei, activitatea enzimei de

acetilare scade, noaptea creste. Lumina- scade secretia. Melatonina sn hormonul intunericului,

somnului.

- Secretia maxima noaptea.

- Ritmul este sincronizat cu ritmul endogen suprach si melatonina participa la diferite bioritmuri.

- Numele deriva de la efectul asupra mormolocilor de broasca, disperseaza melanina cutanata.

- Rol: antioxidant- elimina radicalii liberi ( exo,endogeni, ei oxideaza tot ce intalnesc) melatonina

patrunde in toate celulele organismului si ajungand in cel, se supune actiunii radic=> compusi

stabil=> cant de radicali scade=> antioxidant de sacrificiu. Efectul acesta este legat de generarea

unor boli ale SN, degenerative Parki, Alzh. Previne si imbatranirea. Dupa 40 de ani, cantitatea

de melatonina scade brusc. Controleaza si activitatea sist endocrin pe axul ht-hp-gonadal cu

efecte antigonadale si antiovulatorii. Stimuleaza si sitemul imun, activitatea timica. Melatonina

inhiba cresterea tumorilor. Regleaza bioritmurile circadiene/sezoniere:

- - ritm nictemeral- induce somnul profund, relaxant...

Intervine si in reglarea adaptarii schimbarilor de fus orar. Utilizat ca somnifer, dar are efecte si

asupra starii psihice. Provoaca stari depresive.