Virusuri gripale-Ortomyxovirusuri-Este alcatuit din 3 specii (A,B,C) sunt respiratorii cu manifestari respiratorii si generalizate.-Se mai numesc si virusuri gripale.-Structural sunt sferice sau filamentoase cu dimensiuni mari 80-120 nm diam.-Sunt virusuri complexe au ARN cu sens negativ alcatuit din 8 segmente separate care contin 10 gene.-Segmentele au atasata o nucleopreteina formand nucleocapsida cu simetrie helicoidala.-Nucleocapsida este inclusa in anvelopa care consta in strat bilipidic.-Au proeminente glicoproteice 2 = hemaglutinina si neuraminidaza.-Deoarece virusurile gripale sunt complexe sunt rapid inactivate de solventi organici.-Virusul C este cel mai rar intalnit si cel mai putin studiat si s-a constatat ca are 7 segmente ARN si 1 singura glicoproteina.Patogeneza:-Sunt transmise interuman (f. rar porci pasari) prin picaturile Phlugge in timpu stranutului.-Virusurile se fixeaza in tractul respirator superior apoi inferiror si locul principal este arborele traheobronsic.-Neuraminidaza anvelopei virale lizeaza ac. N-acetilneuraminic facand-ul mai fluid si mai usor de penetrat.-Mucusul lichefiat ajuta la raspandirea virusului in tractul respirator inferior.-Aspectul neexplicat este tablou clinic general (pacientii au durere de cap, somnolenta, oboseala care nu se explica pri prezenta virusului).-Forma mortala apare la pactientii cu afeactari respiratorii preexistente.Patogeneza:-Celulele mucoasei se distru si se descuameaza.-Se produce edemul si infiltrarea mononucleara care determina la debut: tuse seaca, durere in gat, rinoree.-Simptomele sistemice ale gripei : febra, dureri musculare si starea generala alterata.-Viremia este rara.-Cauza acestor simptome poate fi interferonul produs deoarece inteferonul administrat medicamentos determina aceleasi simptome ca gripa.Manifestari clinice:-Celafie,frisoanefebra mialgii-anorexie-dureri faringiene-Febra creste rapid 38.3-40-Tuse seaca-Fotofobie (ca in meningita)-Greata, varsaturi diaree durere abdominala (ca viroza intestinala)-Stranut rinoree obstructie nazalaManifestari clinice atipice-Apar mai ales la adulti si pot fi :-Doar stranut, obstrucite nazala, astepct de guturai.-Durere faringiana cu aspect eritematos al faringelului (ca in faringita)-Raguseala (aspect de laringita) -Tuse (traheobronsita)-Febra poate lipsi.-Simtpomele respiratorii si sistemice pot dura 1-5 zile.-Complicatiile pot fi pneumonia sau bronhopneumonia.Multiplicarea:-Replcarea genului Orthomyxovirus dureaza 8 ore si omoara celula-gazda.-Virusurile se ataseaza la celulele permisive prin subunitatea hemaglutinina care leaga la memb celulara la glicolipidele sau gliucoproteinele care contin N-acetilneuraminic, receptorul pt adsorbtia virala.-Virusul este inglobat prin pinocitoza in endozomi.-Mediul acid din endozom determina fuziunea anvelopei virale cu membrana plasmatica a endozomului.-Decapsidare etc ca la restul.-ARN-ul viral trebuie transcris intr-un ARN mesager de catre celula gazda (pt ca e arn cu sens negativ).-Diferit de alte virusuri ARN replicarea a orthomyxovirusuri depinde de prezenta unui ADN celular activ al celulei gazde.-Virusul desprinde ARNm generat in nucleu prin transcriptia ADN-ului gazdei si il ataseaza la propriul sau ARN,-Asocierea permite ARNm al gazdei sa fie transportat in citoplasma unde este folosti prin translatie de ribozomii gazdei.-Virionii castiga anvelopa si incepe maturizarea care se comploteaza cu inmugurirea din membrana celulei gazda.-In timpul acestei inmuguriri pt ca hemaglutinina anvelopei este supsa clivajului protelitic de catre enzimele gazdei. Fara acest clivaj virionii cu glicoprot de suprafata se for aglutina prin propria lor aglutinina.Clasificare:-A H1N1 1918-1957 (H-N hemaglutinina si neuraminidaza) A/puerto rico/8/34/A/FM/1/47 (47 anul de izolatie)-A H2N2 (asian) 1957-1967 A/Singapore/1/57-A H3N2 1968- A/Hong kong/1/68-A H1N1 1977- A/USSR/90/77-B none defined 1940- B/Harbin/07/94/-C none defined 1949- C/JHB/2/66

Diagnosticul:-Este sugerat de aspectul clinic si contextul epidemiologc.-Diagnosticul definitiv consta in detectarea virusului sau cresterea AC intre faza acuta si faza de convalescenta. Regula generala care confirma existenta unui agent infectios este aceea ca AC trebuie sa creasca ca valoare intre faza acuta si faza de convalescenta de 4 ori.(valabil si la bact si la vir).Diag de laborator:-Se poate face rapid direct din secretii prin imunofluorescenta sau prin ELISA din secretii respiratorii.Prevenirea:-Timp de aprox 40 de ani au fost folostie vaccinuri gripale inactivate care au fost folosite pt prevenirea gripei. -Ele sunt cultivate in embrioni de pui, inactivate cu formoli, apoi au fost purificate si ajustate la un anume dozaj pt stimularae formarii de AC.-Vaccinul contine tulpinile de tip A si B care sunt considerate capabile sa determine epidemii in timpul iernii urmatoare.-Se administreaza parenteral in toamna-Protectia este intre 50% si 90% la pop civila si 70-90% la militari.-Reactiile locale si sistemice la vaccin sunt minore si apar in prima sau a doua zi dupa vaccinare.(eritem =iritatie, si durere la locul injectiei si sistemic pot aparea semne ca la un debut de gripa. Toate sunt tranzitorii)-Se admin in oct-noi in doza unica la adulti si 2 doze la copii.-Este de obicei trivalent incluzand 3 antigene care apartin tulpinilor virale circulante in sezonul respectiv.-Vaccinul este reinnoit annual cu tulpinile AH1N1, AH3N2 si B prevalente.-Alternativa la vaccin este viu atenuat administrat intranazal.-In prevenire se mai folosesc drogurile sintetice amantadina si rimantadina care sunt eficiente in prevenirea infectiei si a bolii produse doar te tipul A.-Antiviralele prvein 50% din infectii. -Cand se administreaza timp de 10 zile contactilor sunt protejati 80% din persoane. Efectele secundare sunt mai mari pt amantadina limitate la SNC.Tratament:-Amantadina si rimantadina sunt inhibitori ai proteinei de canal ionic si inhiba faza timpurie a decapsidarii.-Inhibitorii neuraminidazei in faza tardiva- osetamvir si zanamivir.-Terapia activa impotriva tipului A.-Cand administrarea este timpurie medicamentul intarzie aparitia febrei si a altor simptome. In timpul terapiei poate apare rezistenta la drog.Virusurile aviare:-Sunt in mod normal patogene pt pasari. Pot trece sporadic bariera de specie.-Pot fi slab sau inalt patogene pt om.-Interuman nu se pot transmite decat daca sufera anumite mutatii care le modifica proteina de atasare.-AH5N1 epidemia din 1997 la Hong Kong iar la noi in 2005 cu punct de plecare Ceamurlia de jos.-Plecarea in Asia de la pasarile din crescatorii.-La noi sursa au fost pasarile migratoare.Virusurile porcine:-Infectia este asimptomatica sau blanda la porcine si la om.-In crescatorii conditiile moderne de crestere a porcilor, aglomerarea si introducerea de animale tinere susceptibile pot genera tulpini inalt virulente.-Porcii pot fi simultan gazda unor tulpini aviare si umane ganarandu-se tulpini reasortante inalt patogene pt om.

5