Curs 2 penal – 04.03.2014

Furtul :

Situatia premisa: este data de apartenenta bunului unui patrimoniu si existenta bunului in posesia sau detentia altei persoane decat faptuitorul. =>Elementele situatiei premisa trebuie avute impreuna.

De ce trebuie sa apartina unui patrimoniu? pentru ca :- bunurile res nulius nu pot fi sustrase, nu creeaza situatia premisa

pentru infractiunea de furt.- nu realizeaza situatia premisa bunurile abandonate ( res derelicte )- nici bunul gasit nu realizeaza situatia premisa, ci voi avea, daca

sunt intrunite conditiile elementelor necesare ptr bunul gasit.

*Pierderea vremelnica a contactului cu bunul nu inseamna pierderea posesiei ci vom avea tot furt.

Latura obiectiva: Elementul material este reprezentat de luarea bunului mobil din

posesia sau detentia altuia.

Actiunea de luare cuprinde 2 componente:- deposedarea, scoaterea bunului din sfera de stapanire a posesorului, detentorului.- imposedarea , trecerea bunului in sfera de stapanire a faptuitorului. => Ambele componente realizeaza elementul material.

=>Deposedarea nu inseamna ca victima trebuie sa aiba contact fizic cu bunul. Se poate intampla ca faptuitorul sa aiba un acces limitat si tot va fi vorba despre deposedare.

Aceasta conceptie a elementului material este sustinuta de teoria apropriatiunii.

- Teoria contractatiunii: cand atingi bunul, deja e luare- Teoria amovarii: ai miscat bunul, e luare- Teoria ablatiunii : cand il transporti la loc sigur - Teoria ....

De regula, elementul material se realizeaza prin actiune.

In doctrina, exista si ideea ca elementul material al furtului se poate realiza si prin inactiune => Ipotezile sunt mai mult teoretice si se pot confunda cu inselaciune. Ex: Cand agentul da o masa de bunuri si opreste unul dintre bunuri.

Exista posibilitatea comiterii infractiunii chiar si in masura in care persoana nu cunoastea ca bunul i-a intrat in posesie.

*Pentru existenta laturii obiective este necesara indeplinirea unei conditii esentiale : ca luarea sa se faca fara consimtamantul persoanei care are in stapanire bunul.

Cu privire la aceasta conditie, au existat mai multe opinii, in principal , au existat 2 opinii:

1.Intr-o prima opinie s- a spus ca aceasta conditie este de fapt atasata laturii subiective. 2.Cea de-a doua opinie spune ca nu, este o conditie a laturii obiective, dar este inutila atat timp cat pe latura subiectiva se vorbeste despre insusirea fara drept.

Opinie prof. Cioclei: -prima opinie este gresita, pentru ca lipsa consimtamantului se referea la pozitia pasiva a subiectului pasiv, a victimei, si nu a subiectului activ. -si a doua opinie e gresita, ea nu este inutila pentru ca ea caracterizeaza actiunea de luare, ne indica un caracter particular al actiunii de luare in cazul furtului. => Acest caracter particular presupune : luarea nu poate fi decat ascunsa, vicleana, sau abuziva.

Ascuns – faptuitorul sa actioneze fara stiinta persoanei vatamate si fara prezenta ei la locul faptei.

Viclean - profitand de neatentia victimei, executand o manevra abila . La aceste 2 ipoteze lipsa consimtamantului se prezuma.

Dar mai este o ipoteza cand luarea are un caracter abuziv. Si aici apare conditia existentei sau nu a consimtamantului pentru ca atunci cand fapta se realizeaza cu stiinta partii vatamate avem 2 ipoteze:

- grigore ii spune maricicai ca iti iau telefonul si ti-l dau inapoi daca bei o cafea - daca accepta, nu e vb de furt. - daca nu accepta, e furt.

Urmarea imediata : in cazul infractiunii de furt, urmarea imediata o reprezinta schimbarea ilicita a starii de fapt a bunului, prin scoaterea acestuia din sfera de dispozitie a persoanei vatamate si prin lipsirea acesteia de posibilitatea de a dispune de bun.

Am urmare imediata de indata ce bunul nu se mai afla sub stapanirea persoanei vatamate.

Sunt niste situatii de granita in care am deposedare de bun, dar din diferite motive imposedarea este vremelnica => In aceste situatii, teoretic se produce o paguba, dar paguba ar fi imposibil de evaluat. Dar, din cauza acestor situatii de granita e clar ca este impropriu sa spun ca urmarea imediata este crearea unei pagube.

Latura subiectiva:

-Opinie prof. Cioclei : Infractiunea de furt se comite cu intentie directa, calificata prin scop: scopul insusirii pe nedrept a bunului.

-In doctrina, opinia majoritara este ca furtul se comite in ambele modalitati , atat directa cat si indirecta. -Intr-o alta opinie, se spune ca furtul se comite cu intentie directa, dar in mod exceptional poate sa apara si un dol eventual .

Existenta sau inexistenta scopului insusirii pe nedrept duce in final la existenta sau inexistenta infractiunii.

Aici, problema controversata se refera in principiu la ipoteza in care faptuitorul ia bunul de la victima in scopul de a o determina pe aceasta la o anumita conduita. De regula, la regula asta este vorba despre actiunea creditorului care ia un bun de la debitor pentru a-l determina sa si realizeze obligatia.

Aici au exista 2 pareri: 1.Intr-o prima opinie majoritara, s-a spus ca nu avem furt pentru ca nu se realizeaza latura subiectiva, pentru ca nu avem insusire pe nedrept.

2.Intr-o a doua opinie se spune ca exista infractiune, pentru ca se realizeaza latura subiectiva , pentru ca exista scopul insusirii pe nedrept, fie numai si prin simplul fapt ca faptuitorul isi propune sa dispuna de bun in momentul si in masura in care victima nu se achita de obligatii.

=> Legiuitorul imi cere ca luarea sa se faca in scopul insusirii pe nedrept.

Prof. Cioclei considera ca cea de-a doua solutie e corecta. Argumente : art.. : atat timp cat legiuitorul sanctioneaza fapta proprietarului care ia un bun din posesia legitima a altcuiva e furt, cu atat mai mult, cand intr-o posesie legitima vine cineva sa ia un bun pretinzand in mod justificat sau nu ca ar avea o creanta neachitata. Simplul fapt ca autorul isi aroga dreptul de a dispune de bun in cazul in care victima nu se conformeaza, in mod evident scopul insurii pe nedrept este realizat.

In cazul furtului de folosinta, art. 208(4) avem tot intentie directa, dar avem scop difereit : scopul folosirii pe nedrept a vehiculului respectiv.

Formele infractiunii:

-Infractiunea se consuma in momentul in care au loc cele doua componente ale actiunii de luare: deposedarea si imposedarea. =>Nu trebuie neaparat ca bunul respectiv sa fie scos din incinta imobilului, sa depaseasca paza. -Tentativa este pedepsita si are loc in momentul in care se incepe actiunea de luare, dar nu este finalizata . Cazul clasic: ii baga mana in buzunar dar nu reuseste sa ia bunul, este prins.

-Furtul se poate realiza si in forma continua : ex : furt de energie electrica

-Poate fi realizat si in forma continuata: s-a pus problema : de a delimita infractiunea continuata de unitatea naturala de

infractiune : Pentru prima ipoteza : grigore intra in interval de 24 de

ore in casa maricicai de mai multe ori - aici avem de a face cu o infractiune de furt in forma continuata.

Dar daca grogore s-a dus la maricica la etajul 4 si i-a fost imposibil sa transporte toate bunurile intr-un singur drum- avem unitate de infractiuni, furt simplu , pentru ca fapta s-a produs in aceeasi imprejurare iar intervalul de timp nu justifica infractiunea continuata.

si de a delimita infractiunea continuata de concursul de infractiuni.

A doua problema : grigore fura timp de 3 ani din diferite apartamente din acelasi cartier sau cartiere diferite, utilizand in mare acelasi mod de operare, dar poate fi si diferit. (Inainte de 89 se spunea ca e infractiune continuata , din teama de a nu lua achitare.) => au existat 2 curente :

Intr-o prima etapa regula a fost in masura in care se lucreaza in mare cu aceleasi instrumente, acelasi mod de operare s-a spus ca e infractiune continuata.

Alta opinie spune ca avem de-a face cu concurs. Pentru ca nu putem vorbi de o singura rezolutie infractionala, intr un interval de timp atat de mare.

Sanctiuni:

In VCP- limite de la 1-12 ani inchisoare.- NCP nu aduce modificari in ceea ce priveste furtul simplu, doar

ca pedeapsa e de la 1-3 ani alternativ cu pedeapsa.- O alta noutate e ca furtul de folosinta e incriminat separat in

art.231.- Marea noutate- art. 231 NCP : plangerea prealabila si impacarea

:Impacarea partilor in cazul furtului , ca si in cazul furtului de folosinta si partial in cazul furtului calificat inlatura raspunderea penala.

Furtul calificat - art. 209 VCP . (Art. 229 NCP )

-Art. 209 continea 20 de elemente circumstantiale - Un furt comis in anumite imprejurari pe care legiuitorul le considera mai grave. -In NCP, avem 16 elemente circumstantiale. Art. 209 VCP:

Lit. (a): fapta comisa de doua sau mai multe persoane impreuna.

Nu se mai regaseste in NCP ca atare, ci este circumstanta agaravanta din partea generala.

Nu se poate retine acest element circumstantial, decat in masura in care persoanele care sunt prezente au cunostinta sau participa in vreun fel la fapta respectiva.

Se retine acest element chiar daca unele persoane nu raspund penal. Se va retine furt calificat fara instigare, pentru ca instigarea se absoarbe in autorat.

Lit (b): o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica.

NCP retine acest element numai in masura in care e vorba de o arma, si arma respectiva se afla la purtator, dar nu o foloseste. =>Daca o am la vedere, si e prezenta o persoana la fata locului, se prezuma ca e amenintare, deci devine talharie.

Lit (c): de catre o persoana mascata sau travestita.

Si in NCP se regaseste la lit (c ). In principiu este vorba despre o incercare a faptuitorului de a-si ascunde sau falsifica identitatea.

In principiu, mascarea se refera la acea impiedicare a observarii figurii respective in diferite forme. Se acopera fata pur si simplu. Se refera la chip.

Deghizarea presupune o schimbare a intregii infatisari. Poate sa insemne si portul unei unei uniforme, etc.

Travestirea se refera la falsificarea identitatii sexuale.

Lit (d): fapta comisa asupra unei persoane aflate in imposibilitate de a-si exprima vointa si de a se apara.

Nu se mai regaseste in NCP la 209, ci printre circumstantele agravante generale.*Victima trebuie sa se afle in aceasta situatie, nu trebuie ca faptuitorul sa o aduca in aceasta situatie, pentru ca aici e talharie.

Lit (e): fapta comisa intr-un loc public.Dispare in NCP.

Lit (f): intr-un mijloc de transport in comun.

Ramane acest element circumstantial in NCP.Mijlocul de transport trebuie sa fie in functiune, pe traseu, la lucru.

Daca e in garaj, in service, nu retinem acest element. Daca e pe traseu, nu mai are importanta daca era in statie,

daca era doar soferul etc, se va retine.

In VCP daca se retine asta, nu se mai retine si elementul circumstantial in public.

Lit g: in timpul noptii.

Ramane in NCP. - Criteriul realitatii, trebuie sa folosim si un rationament realist .

Criteriul realitatii: zi, noapte, vara iarna. =>Dar trebuie sa vedem ce se intampla in realitate in spatiul respectiv. Legiuitorul s-a gandit sa protejeze niste situatii de vulnerabilitate. La ora 10 in mall unde toata lumea e activa nu e considerat furt in timpul moptii.

Lit (h) : in timpul unei calamitatiDispare de la 229 NCP, dar o regasim la partea generala la circumstante agravante.

Lit (i): prin efractie, escaladare, sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase.

Apare si la art.229 NCP lit( d), numai ca pentru a inlatura o controversa, legiuitorul adauga un element circumstantial prin violare de domiciliu sau sediu profesional.

Escaladare : depasirea unui obstacol. Se retine numai in masura in care se ajunge la bun.

Efractie: smulgi incuietoarea, spargi un geam. Trebuie ca obiectul respectiv sa protejeze bunul.

Cheie adevarata: cheie originala si copii facute cu drept.Cele mincinoase: orice instrument Problema a fost legata de suprapunerea furtului prin efractie cu violare de domiciliu.1. Furtul prin efractie absoarbe violarea de domiciliu.2 A doua opinie, minoritara dar corecta, se pastreaza caracterul autonom al violarii de domiciliu.

ICCJ printr-un recurs in interesul legii a validat asta. In NCP nu mai exista problema asta.