Economia mediului si dezvoltarea durabilaProf.univ.dr.ing. PANAITESCU Mariana

Directii de dezvoltareRealizarea unor tehnici de valorificare financiara(monetara) afactorilor de mediu si analiza cost-avantajeConceperea si exercitarea practica a unor instrumente ale politicilor de mediuStudiu la nivel mondiala a politicilor de mediuAnaliza economica si ecologica globala a dezvoltarii durabileCuantificarea resurselor mediului ca instrumente ale politicilor de mediu

Poluarea globala1.Circulatia resurselor mediuluiResursele mediului nconjurtor sunt:Aer, apa, pamant, alte resurse.2. Consumul resurselor:direct, intermediar si final3. Rezultatul consumului:bunuri economice si deseuri(reciclate, tratate, epurate, netratate)

Costul social si costul privatAnsamblul de costuri impuse printr-o activitate a unei colectiviti reprezenta costul social.O parte a acestui cost este compensat prin plile efectuate de agentii economici la inceputul activitatii pentru materii prime, factori de munca, etc., acesta reprezentand costul privat.Fie:P= preul de echilibru al produsului, Q =cantitatea produs la echilibru (cererea este egal cu costul marginal privat);P=preul de echilibru, Q=cantitatea produs la echilibru (cererea este egal cu costul marginal social);D = curba cererii;S, S = curbele ofertei.

Costul social si costul privat

InterpretareDiferena cost social cost privat se materializeaza prin plata unei taxe sau a unei redevene de ctre cel ce produce paguba, tax a crei sum este n mod evident egal cu diferena dintre costul social i costul privat.Este de preferat sa se compenseze aceasta diferenta.Preul produsului realizat este egal cu costul marginal social al produsului. Instituirea unei taxeechivaleaz cu a ine cont de dezeconomie printre costurile emitentului (ea este luat de fapt sub forma taxei pe care o pltete emitentul).

Externalitatile pietei produselorTipuri:Pecuniare-apar atunci cnd interaciunea dintre ageni se reflect prin pre, de exemplu printr-o cretere a preului de pia al unui bun Exemplu: un agent economic isi stabileste un sediu nou, intr-o zona unde deja sunt stabiliti alti agenti economici. Apare o crestere a chiriilor pe terenurile ocupate, ceea ce determina o externalitate negativa asupra celorlati agenti. Externalitatea aceasta este interpretabila in functie de rtelatiile dintre agenti si de modul de interactiune dintre ei si genereaza o externalitate pecuniaraExternalitile statice-specific localizate i reversibile, iar soluionarea lor nlocuiete internalizarea dintre agenii economiciExternalitile dinamice-implic efecte ecologice prelungite asupra mediului nconjurtor (polurile globale alterri ale stratului de ozon, efectul de ser caracterizate prin globalizare, ireversibilitate, incertitudine i complexitate) i, neputnd fi reduse la o relaie n afara pieei ntre ageni, nlocuiesc alte metode de soluionare dectsimpla internalizare.

Externalitatile pietei produselor d.p.v al poluariiExternalitate unidimensional-diferentierea in functie de modul cum este privita poluarea este importanta pentru negocieri si pentru modul in care vor fi partajate costurile pentru agentii care au poluat.Daca sunt mai multi poluatori problema este foarte delicata(free-rider), fiecare incercand sa plateasca cat mai putin din costul total.Externalitile reciproce regionale-un grup de ri sunt, n acelai timp, i surse i victime ale polurii.Externalitile reciproce globale care afecteaz totalitatea sauquasi-totalitatea planetei. n cea mai mare parte a cazurilor rile sunt att poluatori ct i victime. Acesta este cazul nclzirii planetei datorat gazelor cu efect de ser

Sursa:FAUCHEUX S.,NOL, J-F-Economie des ressources naturelles et de l'environnement, Eitures Armand Colin, Paris,1995ROJANSCHI, V.,BRAN, F.,DIACONU, G.,IOSIF ,GH.,TODEROIU, F.-Economia i protecia mediului, Editura Tribuna Economic, Bucureti, 1997ROJANSCHI ,V,BRAN, F-Politici i strategii de mediu, Editura Economica,Bucureti,2002,

Principiile economice ale polurii1. Principiul poluator pltitorPrincipiul 21 din Declaraia de la Stockholm (1972) stipuleaz c statele au datoria de a face, n aa fel nct, activitile exercitate n limitele jurisdiciei lor sau sub controlul lor s nu cauzeze nici o pagub mediului altor state.Acest lucru stabilete responsabilitatea statelor n materie de protecie a mediului pe plan internaional.Pe plan internaional, n cazul polurii transfrontaliere nu exist nici mecanisme, nici motivaii care s determine statele s aplice principiul poluator pltitor. In cazul externalitii unidimensionale nimic nu determin a priori ara poluatoare s plteasc (n afara eventualelor sanciuni, n virtutea dreptului internaional). n cazul externalitii reciproce vor fi numeroi acei pasageri clandestini (free-riders), cci nimeni nu este nclinat s plteasc pentru binele public, dect dac toi sunt convini c beneficiul net al unei cooperri globale va fisuperior celul al unei politici fiecare pentru sine. Exista, imaginar, dou dimensiuni pentru a iei din acest impas: motivaiile externe i elaborarea altor principii economice care s introduc un soi de motivaii interne, ntr-un fel endogen.Motivaiile pe care le numim externe provin n mod esenial din aceea c mediul poate constitui un element, printre altele, n cadrul unor negocieri internaionale mai curnd globale, n care se amestec mize industriale, comerciale, diplomatice, legate de securitate i altele. o ar poluatoare poate fi determinat s fac concesii, acceptnd msuri de lupt mpotriva polurii pe care nimic n-ar fi determinat-o s le ia din pur logic economic. i asta, deoarece mediul devine, din ce n ce mai mult, un element n cadrul strategiilor i negocierilor internaionale.

Principiile economice ale poluriiDup definiiile date de OCDE* i de UE**, principiul poluator pltitor nu prevede deloc responsabilitatea juridic pentru cpoluatorul nu este definit.OCDE a adoptat o nou recomandare: n caz de poluare accidental, poluatorul ar trebui s ia asupra sa costurile msurilor de prevenire i de lupt mpotriva polurii accidentale definite prin:- msurile de prevenire a accidentelor, cum ar fi mrirea securitiiinstalaiilor periculoase i pregtirea pentru situaii de urgen;- dispozitive preventive de urgen destinate limitrii consecineloraccidentelor odat survenite i opririi imediate a extinderii daunelor, deexemplu, punerea de baraje plutitoare n caz de maree neagr, msuri pentru a nceta deversrile;- operaiuni de curare i de decontaminare.

OCDE=Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare EconomicUniunea European

Alte principiiPrincipiul de subsidiaritate Principiul precauiei.Tratatul de la Amsterdam-accent pe procedurile de adoptare a actelor comunitare n domeniul mediului, astfel nct sa se respecte principiul dezvoltarii durabile in UE.

Principiul de subsidiaritatePrincipiul subsidiaritatii are menirea de a asigura luarea deciziilor cat mai aproape de cetatean precum si verificarea permanenta a necesitatii intreprinderii unor actiuni la nivel comunitar in lumina posibilitatilor existente la nivel national, regional sau local. Mai exact, este principiul conform caruia Uniunea nu intreprinde actiuni (cu exceptia domeniilor care tin exclusiv de competenta sa) daca acestea nu sunt mai eficiente decat actiunile intreprinse la nivel national, regional sau local. Acest principiu este strans legat de principiile proportionalitatii si necesitatii, conform carora nici una dintre actiunile intreprinse de Uniune nu trebuie sa depaseasca nivelul care este necesar pentru realizarea obiectivelor Tratatului. Consiliul European de la Edinburgh din decembrie 1992 a definit principiile de baza ale conceptului de subsidiaritate si a stabilit liniile orientative pentru interpretarea Articolului 5 din Trataul instituind Comunitatea Europeana, prin care principiul subsidiaritatii a fost inclus in Tratatul asupra Uniunii Europene. Concluziile sale au fost prezentate intr-o declaratie care continua sa constituie piatra de temelie a principiului subsidiaritatii. Abordarea globala care deriva din aceasta declaratie a fost preluata intr-un Protocol privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii care a fost anexat la Tratatul de constituire a Comunitatii Europene prin Tratatul de la Amsterdam. Doua dintre noutatile introduse de acest Protocol sunt analiza sistematica a impactului propunerilor legislative privind principiul subsidiaritatii, si utilizarea unor masuri comunitare cu caracter mai permisiv, atunci cand este posibil. In cadrul Conferintei Interguvernamentale lansate in februarie 2000, Comitetul Regiunilor a solicitat modificarea si completarea principiului subsidiaritatii, astfel incat rolul autoritatilor locale si regionale sa fie recunoscut formal. In fiecare an, Comisia Europeana prezinta Consiliului European si Parlamentului European un raport intitulat "Imbunatatirea procesului legislativ", care se refera in primul rand la aplicarea principiului subsidiaritatii.

Principiul precautieiPresupune o noua atitudine sociala si individuala fata de amenintarile si riscurile tehnologiilor moderne. Principiul Precautiei a vazut lumina zilei odata cu alte doua principii, respectiv principiul Poluatorul plateste si principiul Prevenirii. Principiul Poluatorul plateste se integreaza intr-o raspundere civila clasica: exista un autor care actioneaza mai mult sau mai putin necugetat, actiunea lui produce un prejudiciu, intre actiunea autorului si prejudiciu exista o relatie de cauzalitate, el trebuie sa plateasca. Principiul Prevenirii se situeaza pe o treapta superioara. El prevede obligatia de a interveni inainte ca prejudiciul sa se produca. Dar prejudiciul este cert si relatia cauzala intre actiunea care trebuie impiedicata sau omisiunea, pasivitatea care trebuie sa ia sfarsit, este evidenta . Cazul al treilea, cel al principiului precautiei, este mult mai complex . El este unul de anticipare; prejudiciul nu s-a produs, iar eventualitatea producerii lui nu este demonstrata in mod incontestabil si nici demonstrabila. Riscul este nesigur, realizarea lui este numai posibila, eventual plauzibila. Este vorba despre o actiune preventiva anticipata in contextul incertitudinii cu privire la risc, dificil de definit, dar care are totusi o aplicare in dreptul pozitiv. Precautia reclama ca masurile de protejare a sanatatii umane si a mediului sa fie adoptate, chiar daca actualul nivel de dezvoltare tehnico-stiintifica nu prefigureaza un pericol, dar nici nu il exclude. Din punct de vedere juridic, sarcina probei se inverseaza. Ea revine acum celui care sustine ca activitatea sa nu are ori nu va avea niciun impact negativ, si nu celui care afirma temerea justificata a existentei lui.

Alte principiiPrincipiul de eficacitate are ca obiectiv gsirea unor modaliti care s permit atingerea obiectivelor de mediu propuse cu costuri ct mai reduse, ceea ce favorizeaz utilizarea instrumentelor economice n internalizarea costurilor.Principiul de echitate este justificat de transferul veniturilor obinute din taxe, amenzi i penaliti suportate de poluatori n favoarea regiunilor srace i a categoriilor sociale defavorizate de producerea pagubelor

Legea proteciei mediului nr.137/1995 , republicat n MO 512/22 oct.1999reglementeaz protecia mediului stabilete principiile i elementele strategice ce conduc la dezvoltarea durabil i anume: principiul precauiei n luarea deciziilor, principiul prevenirii, reducerii i controlului integrat al polurii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitile ce pot produce poluri semnificative(BATH), principiul poluator pltitor.