Elemente istorico geografice

Conditionari geografice

Cronologie

Civilizatia etrusca

Elemente generale

Caracteristici ale asezarilor

Civilizatia romana

Elemete generale

Sistematizarea teritoriala

Dotari extra-urbane si componente urbane

Teorie si legislatie

Tipuri de orase

ELEMENTE TSTORICO-GEOGRAFICE

Conditionarile geografice:

Pot fi citite la scara macro sau micro. Exista o prezenta autohtona si una alohtona(grecia arhaica).

Civilizatia urbana care se bazeaza pe oras ca fiind forma de manifestare a asezarii incepe in orientul

apropiat si migreaza in bazinul marii mediterane catre vest spre zona italica. Odata ajunsa in peninsula

italica se produce asa numita explozie urbana.

Avem de-a face cu colonizarea greaca si cea feniciana.

Aceste lucruri incep sa preseze populatiile autohtone din peninsula italica. Avem de-a face in primul

rand cu un relief specific : lantul muntilor apenini care face relativ dificila relatia dintre malurile

peninsulei si care menajeaza o depresiune care e propice unei formatiuni statale.

Exista mici oragizar tip tribal care ocupa relativ repede acea depresiune.

Exista si cele 3 insule importante:sicilia,sardinia si corsica.

Limita stabila a imperiului roman sunt cele doua fluvii Rinul si Dunarea(catre nord-vest), catre sud e

deserul, catre nord e ocanul.

Cronologie

Depresiunea a constituit nuclelul de dezv.

E o civilizatie a bronzului care e la nivelul micilor asezari foarte putin documentate arheologic, ocupau cu

predilectie zone inundabile,mlastinoase pentru a se apara(foloseau ca sistem defensiv).

Civilizatia vilanova ,o civilizatie a fierului care a stat la baza civ etrusece.

Coloniile grecesti Siracuza un pol urban important al centrului mediteranei, grecii raman cantonati in

zone costiere fara sa aiba prea mult interes pentru a interveni in continent. Exista oarecum o coabitare

intre elementul grecesci si cel autohton.

Etruscii dupa o lunga realatie cu lumea romana ajung sa fie asimilati de acestia in sec 3.

Expansiunea Imperiului roman are 3 perioade de evolutie:

1.Perioada monarhica: 753-509ihr

2.Perioada republicana: 509-31ih,forma de guvernare reprezentativ apt o anumita parte a populatiei

3.Perioada imperiala:31-476dhr,Imperiul cunoaste tot felul de divizari succesive iar la finalimperiul de

rasarit era intr-o situatie mult mai buna decat cel de apus si e continuatorul imp roman.

ETRUSCI

Elemente definitorii

Pornesc pe picior de egalitate cu civ latina.

Exista o organizare de tip tribal in cadrul fiecarei populatii. Etruscii sunt civ dominanta si eminamente

urbana, o civ despre care aproape ca nu se cunosca alte dorme de ocupare a teritoriului. Sunt primii

urbanisti planificatori ai Europei Occidentale, primii care planifica la niv orasului o anumita doctrina.

Nu st un stat ca atare, cimai mult orase stat. Nucleul civilizatiei e orasul nu teritoriul.

Orasele st fondate ritualic. Religia juca un rol foarte important. Actul fondarii unui oras e un act de mare

importanta care delimiteaza de zona sacra si restul teritoriului. Ritualul presupune alegrea unui

ampolasament, se marcheaza centrul orasului si limitele orasului.

In acelasi timp etruscii st o civ cu un simt practic bine dezv si destul de tehnologizati. Intra in conflict cu

civ vecine in principal cu latinii(care fondeaza roma).

In final exista un fel de fuziune pe pozitii inegale a celor doua civilizatii.

In cazul etruscilor mai e imp si cultul mortilor. Necropolele reiau in oglinda niste chestiuni care tin de

structura orasului la fel cum e si mormantul pt locuinta.

Orasele : contrutul rol urmeaza relieful e neregulat pt aparare dar trama stradala e regulata.

CISRA/KAERE

-organizare riguroasa a ansamblului de morminte si a mormitelor in sine

MAEZABOTTO/MISA

-2strazi imp pe dir NS si trei pe dir EV

-conturul orasululi nu urmeaza trama si e neregulat

ROMANI

Elemente definitorii

Etruscii si romanii sut civ ale retiunii desi religia joaca un rol imp in practica administratiei si in viata lor.

Ambele au o predilectie catre militarism, functioneaza in logica expansiunii.

Romanii se individualizeaza prin faptul ca se manifesta cu la fel de multa energie cu la fel de multa teorie

si la fel de multa practica.

De asemenea dimensiunea foarte mare a teritoriului care trebuie administrat fac sa existe particularitati

locale puternice. Pe de o parte au un respect pentru civ greaca(inclusiv Pantheonul). Sau daca nu exista

un anume grad de distanta reciproca, romanii nu asimileaza pop din teritoriul pe care il cuceresc, e un

proces care se intampla intr-un fel gradual si oarecum consensual.

Urbanizarea a jucat un rol foarte imp in procesul de romanizare. Orasele au fost nucleele prin care

romanitatea a iradiat in teritoriul guvernat.

Sistematizarea teritoriuala ocupa un rol foarte important. Teritoriul e structurat ca un fel de oras

mare.Principiile rationale care s-au manifestat la scara orasului ajung sa se manifeste si la scara

teritoriului(imperiului).

Cenurizarea se manifesta prin organizarea carteziana a teritoriului. E o simplificare , o reducere a

teritoriului la un anmumit limbaj comun, e impartit intr-o grila, in parcele patrate care st exploatate de

un individ sau de altul, parcele identice, previzibile ca exploatare, accesibile si care se afla intr-o relatie

foarte clara cu asezarile din jur.

Reteaua rutiera e prima retea la scara continentala. Romanii construiesc multe km de drumuri care fac

ca orice punc de pe teritoriu sa fie accesibil dpdv militar si economic.

Dezv retelei rutiere a presupus si dezv unei retele de poduri si apeducte. Resursele limitate de apa

3fusese unul dintre criteriile definitorii pentru limitarea cresterii oraselor.

Limes-limitele imperiului: pe aceste limite se paractica o retea teritoriala de aparare foarte importanta.

Castrele sunt "Sedii de garnizoana", asezari tipizate cu caracter permanent si care permite adapostirea

unui numar de soldati si care st facute dupa proiecte tip. Un patrat cu patru porti , doua strazi imp

perpentdiculare: cardo si decumanus, zona de administrare a castrului. sisteme de aparare, acces facil

pe drumuri si integrarea lor in logica carteziana. Castrele au dat nastere de multe ori unor asezari civile

permanente care au perpetuat in continuarea acelasi tip de asezare.

TIMGAD in algeria un castru mare care respecta toate principiile castrului ceea ce nu respecta este

faptul ca langa sistemul defensiv e lasat de obicei un spatiu liber sar aici nu e asa.

Snctuarele se situeaza inafara orasului(Baalbek).

Inafara oraselor se situeaza si dotari de folosinta coloniala. (vila urbana-resedinte secundare, case de

vacanta,vila rustica-ferma, palatul imperial).

Pe masura ce trece timpul din cauza dificultatii de administrare teritoriul e impartit.

Portul - relatie la distanta intre port si o mica localitate ascoiata.

Forul - profilul functional al acestui spatiu e in primul rand un spatiu de reprezentare, e un spatiu al

puterii, integreaza la tura reprezentatva. Integrarea functiunii religioase: templele st asociate forurilor.

Forurile pot fi mai multe in oras spre deosebire de greci. Le gasim atat planificate cat si evoluate

spontan.

Zona rezidentiala(De locuit). Viata privata in Roma e mult mai importanta si reprezentarea ei la fel. De

aceea rh locuintei e mult mai studiata, articulata etc.

Insulele:locuintele multietajate.

Teorie doctrina si legislatie

Aparat de adm urbana dedicat problemelor orasului. Exista legi si regulamente- dreptul roman. Se

reglementeaza limita dintre proprietetea publica si cea privta.Erau legi care vorbeau de siguranta

urbana, edilitare, distanta dintre constructii, circulatia etc.

Reguli compozitionale-Vitruviu.

Orasele planificate au la origine practica etrusca, fie fonsate noi fie restructurand ceva anterior-castru

de obicei. Se realizeaza cu cardo si decumanus, rectangular,

Adaptarea unor orase preexistente(Constantinopol).

Orasul dezv spontan e foarte raar intalnit la romani. Singurul oras important e Roma.