curs 11ttratament disfunctie

7/27/2019 Curs 11Ttratament Disfunctie

1/8

Ocluzologie/curs 12

Conf. Univ. Dr. Zaharia Agripina

Tratamentul sindromului disfunctional al sistemului stomatognat

Tratamentul PROFILACTIC

Se urmareste dirijarea dezvoltarii sistemului stomatognat de la varstele copilariei

adult, rolul fiind acela de a intercepta si combate orice factor capabil sa dereglezefunctionalitatea normala a acestui sistem.

Se urmareste diagnosticarea si suprimarea factorilor care interfereaza dezvoltarea

normala: a pozitiilor mandibulei fata de craniu, ocluzie, ATM, muschi, etc.

Se urmareste prevenirea anomaliilor dento-maxilare: joc muscular, profilaxiaobiceiurilor vicioase si ale ticurilor.

Terapia ortodontica aplicata in copilarie trebuie subordonata principiilor

functionala gnatologice (obtinerea unei ocluziei functionale si sa nu se bazeaze pe

considerente antropologice si geometrice ci pe cele gnatologice).

Terapia ORTODONTICA trebuie sa rezolve dizarmoniile inter si intra-arcadiceasigurand conditii optime morfofunctionale si de dezvoltare a SST.

Se impune si depistarea la timp, cat si tratamenul corect, generatoare de disfunctiiocluzale pentru a impiedica migrariile dentare, asigurarea punctelor de contact (inter

dentare si dento-dentare) utilizand in scopul refacerii morfo-functionale a coroanelor

dentare, materialele cele mai optime cu un grad de uzura apropiat de gradul de uzura a

smaltului dentar si care sa aiba o duritate mare (incrustatiile fiind preferabile). In cazulobturatiilor = compozitele, mai ales cele intarite cu ceramice.

Terapia PARODONTALA

Impune asigurarea (obtinerea/mentinerea) unei stari de sanogeneza, a

parodontiului cu preventia migrarii dentare, inflamarii parodontale, asupra solicitarilor de

ordin functional.Reeducarea functionala masticatorie, de deglutitie si fonetica, dupa restabilirea

morfofunctionalitatii arcadelor dentare - eliminarea unor obiceiuri vicioase: masticatia

unilaterala, sugerea alimentelor, tinerea unor obiecte intre arcade, muscarea buzelor, a

unghiilor, masticatia incompleta, interpunerea limbii intre arcade in timpul deglutitiei deglutitie de tip infantil, infraalveolie molara.

Reducerea acestor parafunctii in scopul de a preveni malocluziile, anomaliile de

joc muscular sau modificarile articulare.

Manevrele chirurgicale care trebuie efectuate de necesitate

Extractia dentare/interventia chirurgicala cat mai economicoasa/bland cu structurileosoase al pacientului.

Tratamentul CURATIV

Urmareste refacerea morfofunctionala a echilibrului SST, terapia fiind complexa.

1


2/8

Impune terapie de reechilibrare psihica:

- de inlaturare a durerii

- de relaxare musculara- de repozitionare corecta a mandibulei fata de craniu

- reechilibrare ocluzo-articulara

Folosim diverse mijloace:

- psihoterapie

- terapie medicamentoasa- balneofizioterapie

- chirurgicala, ortodontica, odontala, protetica

Terapia de reechilibrare PSIHICA

Se folosesc medicamente sau psihoterapie de fond care o facem prin dialogul cu

bolnavul.

Se pot utiliza si medicament psihotrope: barbituricele (fenobarbital/ciclobarbital).

Hiba = induce somnul. De utilizat seara inainte de culcare si mai alex la bruxomani.Cele mai utilizate: tranchilizante majore (nu le folosim in cabinetul

stomatologic) minore: Mepopramat; benzodiazepine (diazepam 2 mg de 3 ori pe zi 10mg 3/zi da o oarecare obisnuinta). Dau si ele o stare de necoordonare musculara, stare

de vertij, oboseala/somnolenta.

Cel mai corect: Rudotel (day time tranchilizant) 1-3 cp/zi nu induce somnul.Actioneaza pe lantul neuronal motor in special la nivelul nucleilor subcorticali, la nucleii

limbici, la nivelul substantei reticulate care se afla la nivel trunchi cerebral, punte, bulb

mai ales la componentul excitator reducand influenta acestuia asupra neuronului motor.

Mai actioneaza la nivelul motoneuronului Renshaw si da feedback-ul pentru a deveni mailente descarcarile motoneuronului alfa.

De aceea tranchilizantele minore au si actiune miorelaxanta (mai ales benzodiazepinele).

Mai sunt si tranchilizant cu actiune periferica (derivatii de curana) care au actiune pe toti

muschii scheletici pericol de blocarea muschiilor respiratori, se utilizeaza doar in

mediul spitalicesc unde exista terapie asistata.

Terapia DURERII

Se utilizeaza antialgicele, analgezicele:

o salicilati: asprina 500mg (2-3 tb/zi); saridonul

o ibuprofen: nurofen; algocalmin (a nu se depasi 2 comp/24 ore sau 3 fl/24 ore)

o fasconal un amestec de medicamente (BUN) contine fenacetina, fosfat de

codeina, codeina si fenobarbital.

Terapia antalgica se prescrie odata cu reechilibrarea psihica.

Este bine sa se instituie postprandial pentru a evita o eventuala iritatie a mucoasei

digestive.Se pot utiliza si AINS: cu rol antialgic si antiinflamator

-fenilbutazona

-indometacina

2


3/8

-derivati de oxicam: piroxicam

-diclofenac

In cazul folosirii acestor AINS, cand sunt administrate per os, ele vor fi administratepostprandial si daca este durata mai lunga se vor face analize pentru functionalitate

functiei hematopoetice.

Tratamentul medicamentos al tulburarilor ATM

Se instituie dupa un diagnostic corect clinic completat si cu un examen paraclinic.

Este bine de colaborat cu reumatologul/fizioterapeutul. Se pot utiliza corticosteroizii detip hidrocortizon, prednison, triamcinolon injectarea intraarticulara se face cu gura

deschisa, precis, si in conditii draconice de asepsie/antisepsie. Destul de dureroasa

multi autori recomanda ca inainte de a patrunde in articulatie cu tratamentul, sa se faca un

anestezic.Se mai pot introduce intraarticular substante cu actiune proteolitica, hialuronidaza

care fluidifica lichidul sinovial.

Se mai pot utiliza si AINS cu rol antialgic si AI: tablete, inj, supozitoare.

Tratamentul medicamentos MIORELAXANT

Intreruperea lantului neuronal-motor la diverse nivele: central, cortical, subcortical sauperiferic la nivelul placii motorii.

Hipnoticele sedative au si actiune miorelaxanta inhiband subsanta reticulata sau neuronul

Renshaw.

O indicatie majora o au miorelaxantele cu actiune centrala cum ar fi:

o Clorzoxazona 250mg 2-3 comp/zi

o Derivatii de Mefenazina, Blacofen, Metracarbomodul (Rovacsin) 500mg 2 tb/zi,

Mydocalm (derivat de piperidina) care conduce la disparitia spasmelor si a durerii

prin imbunatatirea circulatiei si eliminarea produsilor de catabolism in special ac.Lactic.

Se incepe tratamentul cu o tb de 3/zi 1-2 tb de 5/zi tratamentul durand 4-5 sapt.

Miorelaxantele periferice care actioneaza pe placa motorie pot produce blocajul ms

respiratori si asfixie. Pot fi utilizate si infiltratile locale cu anestezice. (procaina 2 %

nepotentiata; Boicil forte)

Se poate utiliza cu succes balneofizioterapia:

o Hidroterapia cu apa la presiuni si temperaturi diferite; ape minerale.

o Se poate utiliza masoterapia cu diversele ei forme: framantare, tapotaj, frictiuni,

efleuraj care are drept scop activarea circulatiei si eliminarea catabolitiloro Electroterapia curenti de joasa, medie si inalta frecventa. Poate fi asociata si cu

galvanizarea ( cu ajutorul curentului electric introducerea in masa muscularaanumiti ioni Ca, K sau anumite medicamente cu efect relaxant si antialgic.

o Ultrasonoterapia care deasemeni are actiune benefica atat asupra muschiilor cat

si a ATM.

3


4/8

o Actinoterpia/fototerapia terapia prin radiatii naturale/U.V. (transforma

algosteronul in vit B2) ; artificiale: lampi de UV sau infrarosii. In cea ce priveste

distanta si timpul de expunere o stabileste specialistul.

o Laseroterapia {Laser lumina amplificata prin stimularea elisei de radiatie}-

multiple aplicatii. Se utilizeaza pentru stomatite/glosite si se poate utiliza si in

tratamentul spasmelor musculare are act modificand polaritatea de membrana.o Kinetoterapia terapia prin miscare: utilizand miscari pe directii diferite in

functie de scopul urmarit.

Folosirea interceptorilor de ocluzie opresc ocluzia, producerea de contacte dentodentare. Sunt niste planuri ocluzale artificiale cu suprafata neteda menita sa impiedice

contactul ocluzal si in acest fel sa impiedice reflexele nocioceptive cu punct de plecare

parodontal.

Forme diferite:

- placuta palatina prevazuta cu gutiera laterala Hawley

- placa palatina cu platou retroincizal Swed- placa care prezinta intre premolari un fel de pinten care balanseaza mandibula Schultze

- gutiere ocluzale care se realizeaza extemporaneu dupa amprenta cu silicon chitos, in

interior aplicam acrilat autopolimerizabil, nu o ducem pana la capat ci lasam 1,5-2mminainte de reper. Vaselinam dintii inainte si scoatem din cand in cand amprenta reactie

exotermica. O scoatem, taiem amprenta, ramane gutiera care o prelucram si o punem pe

arcadele bilateral.

o Utile la bruxomani de purtat pe timp de seara.

o Gutierele sa nu fie utilizate mai mult de 12-14 zile

Interceptoarele ajuta la o repozitionare corecta a mandibulei ( mai ales in cazul

laterodeviatiei)

Terapia de reechilibrare ocluzala- are drept scop realizarea unui relief ocluzal cat mai functional

- cat mai apt pentru realizarea functilor SST- care sa asigure o pozitie corecta a mandibulei fata de craniu

- contacte dentare distribuite uniform pe arcadele dentare

- transmiterea de forte ocluzale normale ca intensitate si directie atat in statica cat si indinamica.

Echilibrarea ocluzala se face de regula prin slefuiri selective

Atata timp cat SST nu prezinta semene subiective/obiective de disfunctionalitateNU avem voie sa ne atingem de sigiliu ocluzal.

Pentru depistarea contactelor premature (static) si a interferentelor (dinamica) se

utilizeaza markerii- hartia de articulatie;

- ceara de ocluzie Cheek-Bite utila ca putem vedea rezultatele slefuirii selective;

metode moderne: fotoelasticitatea.

4


5/8

Totalitatea contactelor dento-dentare inregistrate pe hartie sau pe folia de

ceara/fotoelasticitatii sunt transferate pe o diagrama a arcadei dentare, sau chiar pe

modelele de studiu montate pe un simulator adaptabil cel putin semiadaptabil.

Aceasta diagrama obtinuta se cheama BILANT OCLUZAL (ocluzograma)

Echilibrarea Ocluziei

-slefuiri selective la nivelul anvelopei ocluzale

-amputatie coronara in caz de extruzie

-remodelarea coronara

- in caz de exista versiuni (mezializari/distalizari)

- in situatii in care dintele prezinta o inclinare meziala sau distala sub un unghi de30 de grade nu mai poate fi pastrat;

- in cazul dintiilor care prezinta mobilitate de gradul 3 si extragem

- lucrarile protetice defectoase.

METODE DE SLEFUIRE

Metoda lui Iankerson simpla blocheaza ocluzia se poate realiza doar dacamorfologia ocluzala este normala. In caz de contacte autorul slefuieste versantul

vestibular al cuspidului de sprijin mandibular si versantul cuspidului de ghidaj de pe PM

si M maxilari; versantul oral a cuspidului de sprijin max si versantul vestibular alcuspidului de ghidaj mand; versantul vestibular a cuspidului palatinal si versantul lingual

a cuspidului vestibular mand.

Se incepe cu versantul vest a cusp de sprijin mand; apoi vers vest al cusp de gh max; apoi

versantul pal al cusp de sprijin max; versantul lingual al cuspidului de gh mand; versantullingual al cusp de sp mand; versantul vest al cusp de sprijin max.

Metoda Schuyler elibereaza long-centricRezolva problema prin sefuire in cazul in care mand este deviata spre mezial; contactele

premature trebuie cautate pe pantele distale ale cusp sup si pantele meziale a cusp inf

(MUDL)Daca mand este deplasata spre distal (DUML)

Daca mand este deplasata lateral cautam contactele premature pe pantele vestibulare ale

dintiilor sup si pantele linguale ale inferiorilor. Pe partea opusa deviatiei cautamcontactele premature pe pantele paltinale ale cuspizilor superiori si pantele vestibulare ale

cuspizilor inferiori. Vom slefui din cuspizii palatinali maxilari.

METODA BURLUISpatiaza slefuirea selectiva in 5 etape

1. prima etapa: bilant ocluzal depistarea contactelor d-d si in cazul ocluzogramei sau amodelului montat in articulator programabil se stabilesc contactele premature.

Bine de utilizat cheek bite pentru controlul slefuire

2. se vor armoniza curbele de compensatii sagitale si transversale precum si planul deocluzie.

5


6/8

3. prima sedinta de slefuire se armonizeaza arcadele dentare in sens vestibulo-oral.

Trebuie regularizata arcada adusa intr-o linie tangenta a celorlalti dinti.

Se face prin:-remodelare planara, slefuiri

-malpozitii accentuate extragerea dintiilor

-abrazii cu inlaturarea suprafetei coronare,4. a doua sedinta suprimarea contactelor premature deflective si nedeflective (daca

mandibula isi cauta loc datorita contactului deflectiv ; daca se opreste - nedeflectiv)

Calea terminala de inchidere sa fie liniara.Mand spre mezial DUML

Mand spre distal - MUDL

Partea deviata - BULL

Si nedeviata - LUBL5. se controleaza slefuirea selectiva; se elibereaza freedom in centric; se elibereaza

miscarile de lateralitate prin slefuirea interferentilor pe partea inactiva (care sunt cele mai

periculoase); si apoi a celor lucratoare in eliberarea miscarii de lateralitate. In cazul

contactelor pe partea inactiva - slefuirea se va face pe cuspizii de sprijin max/mand.

In sedinta a 4-a se elibereaza propulsie (miscarea test cap la cap ghidaj incisiv, liniar

orice suprafata pe hartie in timpul probei trebuie sa slefuim pe fata palatinala a inc sup

nu a marg inc.In pozitia test cap la cap nu trebuie sa existe contact post! acestea se elimina mai

intai, cele nelucratoare, si apoi cele lucratoare.

Dupa o saptamana se reevalueaza rezultatele obtinute, se face lustruirea perfecta asupra

suprafetelor, si impregnarea lor cu aminofloruri (paste, geluri, solutii)

TERAPIA ORTODONTICA

Este eficienta pina la varsta de 21-22 de ani. Dupa aceasta varsta eficienta este minora si

se foloseste doar pentru a readuce un dinte din malpozitii.Terapia ortodontica trebuie sa aiba in vedere restabilirea functionala a ocluziei si nu a

unor arcade dpdv fizionomic/geometric, ci din punct de vedere FUNCTIONAL.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Instituit de necesitate:

-extractii dentare uneori inevitabile (dinti cu mobilitate mare, versiune mare > 30,

egresiunea exagerata a unor dinti; condilotomie, miotomii sau mutarea insertiilormusculare, la nivelul dintiilor amputatii coronare, parodontal chiruetaj alveolar-

gingivoplastii, gingivoaleveoloplastii.

Toate tratamentele discutate au avut scopul de a obtine o ocluzie functionala si a unei poz

bune a mand fata de craniu.

Daca planul de ocluzie nu asigura o ocluzie stabila, se va reface planul de ocluzie pringutiere sau sina mobila de acrilat pe suprafata carora se aplica pasta de acrilat

autopolimerizabil si apoi se dirijeaza mandibula pe traseu corect (RC) impregnandu-se in

materialul acrilat, obligand apoi mandibula sa revina in pozitia buna.

6


7/8

In cazul in care avem o dimensiune verticala scazuta (abraziune accentuata, edentatie,

pierderea punctelor de contact mai ales in zona laterala) se va inalta ocluzia cu lucrari

conjuncte in cazul ed partiale reduse sau cu proteze acrilice provizorie, realizand oinaltare a ocluziei, dar sub 4mm (spatiul de inocluzie fiziologica)

In cazul laterodeviatiilor se folosesc gutiere acrilice sau sina proteza mobila in care cuajutorul pastei de acrilat autopolimerizabil se realizeaza niste pante inclinate care vor

obliga mandibula sa alunece in plan median.

In plan sagital prin bascularea anterioara a mandibulei sau basculare post. Mand poate

bascula in sus. (spatiul s mai mare); basculare post in ed terminale bilaterale (pm-m)

cand mandibula aluneca spre post si sup (spatiul S pensat, P miscorat, marirea sp A)

In cazul bascularii ant: trebuiesc testate rezilienta st articulare (posibilitate de infundare la

loc a condilului) trebuie sa verificam daca meniscul permite aceste lucru.

Se folosete testul GERBER care consta in aplicare in zona ant a unui rulou de comprese

sau a unui dop de cauciuc, in acelas timp in zona laterala PM/M punem o pastila de pastatermoplastica si punem pacientul sa stranga dopul de cauciuc printr-o contractie

izometrica si in felul acesta, ne uitam la nivelul cerii, daca nu au aparut indentatile maiadaugam ceara pina cand apar indentatile pe ceara, scoatem ceara, sectionam si o

apreciem dimensiunea ne arata cat putem noi reechilibra mandibula.

IN cazul unei basculari posterioare inaltam ocluzia cu sina mobile. Sa ajungem cu

dimensiunea verticala la normal (o data daca e mai putin, in etape daca este mai mult)

In cazul bascularii laterale ed terminala unilaterala. Aducerea mandibulei intr-o pozitiecorecta se face tot cu proteze mobile. La inceput provizorie, si apoi urmata de o protezare

definitiva.

Exista situatii de anomalii morfologice. O anomalie de crestere a mandibulei

(acromegalie). Repozitionarea este mai greu de realizat prin metode obisnuite si intervin

metodele de specialitate BMF.

TRATAMENTUL ODONTAL

Trebuie efectuat corect dpdv al rapoartelor ocluzale. Frecvent se intalnesc obt de

amalgam/compozit in subocluzie.Executare unei obt. Corecte.

TRATAMENTUL PARODONTAL

Echilibrarea morfofct. a parodontiului trebuie efectuata pentru a asigura echilbrul ocluzal,

dinmica mand corecta si o pozitie corecta a mand fata de craniu.

-detartraj-gingivectomii

-ginigivoalveoloplastii

Terapia parodontala 3 etape

7


8/8

-etapa initiala profilactica, de preintampinare a afectiunilor parodontale

-etapa corectiva aducerea la starea de sanogeneza a parodontiului

-etapa de mentinere prin imobilizare dentare care poate fi provizorie sau definitivaprovizorie: ligaturi de sarma, sine de compozit pe fata orala a dintiilor dupa o sumara

preparare, gravarea, si aplicarea ei cu un compozit lichid.

Contentionarea provizorie se poate face pentru 3 luni si se poate prelungi cu inca 3 luni.Daca situatia nu s-a imbunatatit se face contentionarea permanenta coroane partiale

unite sina Mandloch. Sina Handerup cu incrustatii corono-radiculare unite intre ele;

sina Witowski-Treuman sina pe fata orala a dintiilor printr-un sant supracingular siniste suruburi transfixiante, excavatie vest acoperita de compozit sa acopere metalul.

TRATAMENTUL DE CONSOLIDARE PROTETIC

Mai multe posibilitati:- realizarea aparatelor protetice prin metoda aditiei de ceara, Peter Thomas. Contrar

metodei morfostatice se depune ceara. O trusa de ceruri colorate si pe suprafata ocluzala

el depune fiecare st a supraf ocluzale cu ceara de alta ocluzala (cusp, creast mar, cr sag,

santurile, fosetele) se realizeaza in raport cu dintii antagonisti.Metoda se poate aplica decat in cazul morfologiei normale pe suprafata ocluzala.

- blocheaza ocluzia indicat pentru tocatori, contraindicata la frecatori

- alta metoda Peter Dawson il intereseaza ghidjul ant prin care insista sa il restabileasca

corect. Propune metoda slefuire din 2 in 2 a dintiilor sup max.Pe cei sup ii slefuieste din 2 in 2 (metoda 2 in 2 sau every other) ia o amprenta, toarna un

model, si pe macheta secundara

In a 2-a etapa slefuieste si ceilalti dinti, ia model, si pe modelul acesta transfera pe

celilalti luand morfologia machetei ant ca reper.In zona laterala recomanda realizare folosind principiu a teorii lui Monson.

METODA caii generate functionale F.G.P. (functionally generated pass)Are la baza modelarea functionala a reliefurilor ocluzale

Cere montare in articulator adaptabil. In acest simulator modelul va fi realizat sa poate fi

detasat si repus in pozitie corecta. Se prepara dintii maxilari si peste ei se aplica o folie deplaca de baza sau de acrilat termoplastic (pe model) intim adaptata ocluzal/vest.

Se obtine un fel de suport rigid din placa de baza sau acrilat termoformabil.

Pe suprafata ocluzala a acestui suport se aplica ceara de modelat in cavitatea orala a

pacientului si el este pus sa efectueze de deschidere inchidere, lateralitate, propulsie elmodeland ceara.

Se izoleaza apoi macheta si fata ocluzala a dintilor si se aplica gips, cheie de gips. Acest

gips va cuprinde suportul cu ceara si dintii vecini, se obtine un miez/model functional alcarui socrul va fi fasonat ca sa poata inlocui modeul mandibular care este detasabil.

Modelarea ocluzala a machetei se face respectand princ morfo-fct, in raport cu reliefulocluzal antagonist obtinandu-se o morf ocluzala, functionala fara posibilitatea de

aparitie a contactelor premature. (se folosesc la restaurari ample)

Pentru cele mai putin ample simulator partial similar cu metoda de mai sus.

8

curs 11ttratament disfunctie

Documents